Luarea Si Darea de Mita

5/11/2018 Luarea Si Darea de Mita - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/luarea-si-darea-de-mita 1/5

LUAREA DE MITĂ

Obiectul juridic special - luarea de mită are ca obiect judic special relaţiilesociale privitoare la buna desfăşurare a activităţii de serviciu a organelor de statpublice, ori a altor persoane juridiceObiectul material - în principiu, la această infracţiune nu există obiect material

pentru activitatea infracţională, nu este îndreptată asupra unui bun sau lucru.

Banii ori alte foloase materiale care fac obiectul mitei contituie bunuri sau lucruridobândite prin săvârşirea infracţiunii în sensul art. 118 lit.d Cod Penal şi nu suntobiect material al infracţiunii.În doctrina penală s-a exprimat şi opinia (pe care nuo acceptăm), potrivit căruia infracţiunea de luare de mită are şi un obiect materialformat din banii, bunurile sau alte valori care fac obiectul mitei şi care suntsupuse confiscării potrivit dispoziţiei din art. 254 alin. 3 cod penalSUBIECŢII INFRACŢIUNIIa)Subiectul activ al acestei infracţiuni trebe să aibă calitatea de funcţionar

(pentru varianta simplă a infracţiunii prevăzută în art. 254 alin.1 Cod Penal) sau

de funcţionar cu atribuţii de control (pentru forma agravantă a infracţiunii

prevyută în aliniatul 2 al aceluiaşi articol).

Subiectul pasiv al infracţiunii de luare de mită este autoritatea publică, instituţia

publică sau oricare altă instituţie din cele prevăzute în art.145 Cod Penal, ori o

persoana juridică în serviciul căruia făptuitorul îşi desfăşoara îndatoririle de

serviciu.

Persoana care dă mită nu este nici subiect activ şi nici pasiv al infracţiuni de

luare de mită, adică cel care dă mită este autor al infracţiuni de dare de mită,

pentru că în sistemul codului penal român luarea şi darea de mită constituie

infracţiuni corelative.

În cazul în care cel care dă mită este constrâns (fizic sau moral) să facă acest

lucru, el va fi subiect pasiv al infracţiunii de luare de mită şi nu va răspunde penal

pentru darea de mită(art.255 alin.2 Cod Penal

LATURA OBIECTIVĂElementul material - al infracţiunii de luare de mită se poate realiza atât prin

acţiune cât şi prin inacţiune, în ceea ce priveşte acţiunea, modalităţile normative

prevăzute în art.254 alin.1 Cod Penal sunt: pretinderea, primirea de bani sau alte

foloase, sau acceptarea acestora.



Urmarea imediată - a infracţiuni de luare de mită constă în crearea unei stări de

pericol pentru normala desfăşurare a activităţii organului sau instituţiei ori a altor

persoane juridice în care işi desfăşoară activitatea funcţionarul corupt. Această

urmare rezultă implicit din acţiunea incriminată, întrucât legea nu condiţionează

existenţa infracţiunii de producere unui rezultat concret.

Legătura de cauzalitate - în cazul luării de mită trebuie să existe fapta

incriminată şi urmarea imediată, iar acesta rezultă din materialitatea faptei.

LATURA SUBIECTIVĂ

Din punct de vedere subiectiv, infracţiunea de luare de ită se săvârşeşte numai

cu intenţie directă, care este determinată de scopul urmărit de făptuitor. Acesta

pretinde, primeşte, acceptă ori nu refuză promisiunea de bani sau alte foloase în

schimbul îndeplinirii, neîndeplinirii sau întârzierii unui act ce ţine de atribuţiile salede serviciu. În doctrina penală s-a statuat că dacă între cele două tipuri de

activitate ale funcţionarului nu există legătură, infracţiunea de luare de mită nu

există.

FORME

Infracţiunea de luare de mită prin natura ei este o infracţiune comisivă şi este

astfel susceptibilă de a fi săvârşită sub forma actelor pregătitoare şi a tentativei,

dar acestea nu sunt pedepsite de lege.Infracţiunea se consumă în momentul săvârşirii acţiunii sau inacţiunii incriminate,

adică în momentul primirii, pretinderii, acceptării sau nerespingerii bunurilor sau a

alor foloase necuvenite, fiind deci o infracţiune cu consumare instantanee.

MODALITĂŢI

Infracţiunea de luare de mită în oricare din variantele sale (tip, agravată) are

două modalităţi: prima constă în pretinderea sau rimirea de către subiectul activ

de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin; iar cea de-a doua modalitate constă în

acceptarea sau nerespingerea de către făptuitor a promisiunii de foloase

necuvenite. În practica judiciară s-a decis că există infracţiunea de luare de mită

chiar dacă făptuitorul restituie folosul primit ori refuză să primească folosul

promis sau dacă ulterior acceptării promisiuni, el este înlăturat din funcţia pe care

o ocupa.



Cu privire la varianta agravantă, se presupune ca fapta să fie comisă de un

funcţionar cu atribuţii de control se întelege acel funcţionar care are în sfera sa

de serviciu verificarea permanentă sau inopinată într-un domeniu oarecare, cu

scopul de a cunoaşte realităţile şi modul cum se desfăşoară activitatea în

domeniul respectiv, spre a preîntâmpina sau a lichida eventualele lipsuri şi a

îmbunătăţi activitatea .

SANCŢIUNI

Infracţiunea de luare de mită, în modalitatea prevăzută în art. 254 alin. 1 Cod

Penal, luarea de mită în varianta simplă este pedepsită cu închisoare de la 3 la

12 ani şi interzicerea unor drepturi, iar în varianta agravată prevăzută în art 254,

ali. 2 Cod Penal, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor

drepturi.

DAREA DE MITĂ

Obiectul juridic special în cazul infracţiunii de mită, obiectul juridic special îl

constituie relaţiile sociale privitoare la activitatea de serviciu, activitate a cărei

bună desfăşurare este incompatibilă cu săvârşirea actelor de corupere asupra

funcţionarilor.Obiectul material - infracţiunea de dare de mită nu are obiect material. Conform

unor opinii, totuşi, atunci când oferirea de mită a fost respinsă, banii sau

foloasele care trebuiau să aibă rolul de mijloace de săvârşire a faptei devin

obiecte materiale ale acesteia. De asemenea, atunci când folosul oferit constă în

prestarea unei munci, obiectul asupra căruia se efectuează munca devine obiect

material al infracţiunii.

SUBIECŢII INFRACŢIUNII

a)Subiectul activ în cazul infracţiunii de dare de mită poate fi orice persoană

care îndeplineşte condiţiile generale de vârstă şi responsabilitate cerute de lege

subiectului unei infracţiuni. Infracţiunea poate fi săvârşită şi de un funcţionar sau

„alt salariat”, însă, în această situaţie el apare, în raport cu funcţia sau serviciul

pe care îl îndeplineşte funcţionarul mituit, ca o persoană particulară.



Subiectul pasiv la infracţiune de dare de mită poate fi instituţia sau unitatea în

care işi desfăşoară activitatea funcţionarul căruia i s-a propus, i s-a oferit sau i s-

a dat mita. Fiind o infracţiune în legătură cu serviciul, subiectul pasiv al dării de

mită poate fi şi funcţionarul, în situaţia când el respinge promisiunea, oferirea sau

darea de bani sau late foloase de către mituitor, deoarece prin aceste fapte este

lezat şi prestigiul acestui funcţionar .

CONŢINUTUL CONSTITUTIV AL INFRACŢIUNII

LATURA OBIECTIVĂ

Elementul material - se poate realiza prin oricare dintre cele trei acţiuni

alternative prevăzute în norma de incriminare, respectiv: promisiunea, oferirea

sau darea de bani sau alte foloase de către mituitor funcţionarului în schimbul

îndeplinirii, neîndeplinirii sau întârzierii de către acesta unui act privitor la îndatoririle de serviciu sau în scopul de a face un act contrar îndatoririlor sale.

Urmarea imediată - constă într-o stare de pericol care se creează cu privire la

relaţiile sociale de serviciu, datorită posibilităţii de corupere a funcţionarilor.

Legătura de cauzalitate dintre acţiunea săvârşită de către mituitor şi urmarea

imediată rezultă chiar din materialitatea faptei şi acesta nu trebuie să fie

constatată de către instanţa de judecată.

LATURA SUBIECTIVĂDin punct de vedere subiectiv, infracţiunea de dare de mită se săvârşeşte numai

cu intenţie directă pentru ca această modaliate a intenţiei este determinată de

scopul urmărit de făptuitor. Acesta ştie că dacă promite, oferă sau dă bani ori alte

foloase funcţionarului, acestea constituie o retribuţie pentru a-l determina să facă

ceva pentru el, în condiţiile stabilite în art. 255 alin.1 cod penal, în sens contrar

dacă o persoană săvârşeşte vreuna dintre acţiunile care formează elementul

material al infarcţiunii fără scopul prevăzut în norma de incriminare, nu va exista

infracşiunea de dare de mită.

FORME

În cazul infracţiunii de dare de mită atunci când se realizează prin promisiune

sau oferire de bani ori alte foloase, făptuitorul săvârşeşte de fapt unele acte

pregătitoare, însă acestea sunt incriminate ca infracţiune de sine-stătătoare. De



aceea la această infracţiune actele de pregătire sau tentativa sunt pedepsite ca

forme atipice ale infracţiunii.

MODALITĂŢI

Infracţiunea de dare de mită cuprinde următoarele :

- Promisiunea de bani sau alte foloase necuvenite unui funcţionar public

sau funcţionar;

- Oferirea de bani sau alte foloase necuvenite unui funcţionar public sau

funcţionar;

- Darea de bani sau alte foloase necuvenite unui funcţionar public sau

funcţionar.

Modalităţile faptice sau variate, determinate de circumstanţele concrete ale

infracţiunii, ele pot fi viza calitatea celui căruia i s-a dat mita, importanţa şivaloarea foloaselor, acceptarea sau respingerea mitei,felul şi importanţa scopului

mitei. De toate aceste circumstanţe se va ţine seama la stabilirea gradului de

pericol social al faptei şi individualizarea pedepsei.

SANCŢIUNI

Infracţiunea de dare de mită este sancţionată cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi se poate aplica de instanţa

de judecată, dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puţin 2ani şi se apreciază a fi necesară.

Potrivit art.71 alin.2 cod penal, persoana juridică se sancţionează cu amendă

cuprinsă între 5000 şi 600.000 lei.

Documents

Luarea Si Darea de Mita