Lucrator in Cresterea Animalelor

7/29/2019 Lucrator in Cresterea Animalelor

http://slidepdf.com/reader/full/lucrator-in-cresterea-animalelor 1/61

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAM Phare TVET RO 0108.01



2004

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Şcoala de Arte şi MeseriiClasa a X-a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul de pregătire: AgriculturăCalificarea: Lucrător în creşterea animalelor

Modulul I. Reproducţia animalelor

Total ore / an: 150din care: laborator tehnologic 60

instruire practică 60

Modulul II. Producţiile animalelor

Total ore / an: 150din care: laborator tehnologic 60

i i i ă 60



Autori:

Moisiu Maria – profesor doctor în med.vet., grad.did.I, Grup Şcolar Agricol Palas Constanţa

Patape Marioara – profesor inginer, grad did. I Grup Şcolar Agricol Palas Constanţa

Oprea Delia – profesor economist, grad did. II Grup Şcolar Agricol Prejmer Braşov





ALCATUIREA MODULELOR CLASA a -X-a

UNITATEA DECOMPETENŢA

COMPETENŢA

MODUL IReproducţiaanimalelor

MODUL

IIProducţiileanimalelor

MODUL IIIProducerea şiconservarea

furajelor

MODUL IVIntreprinderea şi

mediul extern

Practica

comasată CDL

Verificare

1. Comunicare sinumeraţie

1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate

1.5 Realizează calcule simple;

1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-ooperaţie simplă

8. Pregatire pentruintegrare la locul demunca

8.1. Obţine informaţii despre cerinţele locului demuncă

8.2. Se încadreaza în cerinţele locului de muncă

8.3. Descrie structura unei organizaţii din

domeniul profesional

8.4. Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile delucru

9. Tranziţia de la şcoalăla locul de muncă

9.1. Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cucerinţele unui loc de muncă

9.2. Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită

9.3. Se instruieşte continuu în vedereaimbunătăţirii propriei performanţe

9.4. Manifestă mobilitate ocupaţională faţă deschimbările de pe piaţa muncii

11. Satisfacereacerinţelor clienţilor

11.1 Recunoaşte drepturile clienţilor.

11.2 Răspunde fără discriminare cerinţelor /nevoilor clienţilor în domeniul său de activitate

11.3 Oferă clienţilor servicii corespunzătoarestandardelor.



11.4 Prezintă implicaţiile socio-economice aleserviciilor de calitate necorespunzătoare.

9. Intreprinderea şi

mediul extern

19.1 Identificarea trăsăturilor caracteristiceintreprinderii

19.2 Prezentarea criteriilor de clasificare a

intreprinderilor

19.3 Descrierea mediului economic alintreprinderii

21. Inmulţirea animalelor

21.1 Prezintă aparatul genital la animale

21.2 Alege animalele pentru reproducţie;

21.3 Foloseşte sistemele de montă la animale;

21.4 Supraveghează animalele gestante;

21.5 Acordă asistenţă la fătare;

22. Producţiileanimaliere

22.1 Identifică produsele furnizate de animaleledomestice;

22.2 Obţine lapte de la diferite specii de animale;

22.3 Obţine carne de la diferite specii de animale;

22.4 Obţine lână, pielicele, piei şi blănuri de ladiferite specii de animale;

22.5 Obţine ouă de la diferite specii de păsări;

22.6 Obţine produse apicole şi sericicole

22.7 Valorifică producţiile de origine animală;

23. Îngrijirea şirecoltarea plantelor furajere

23.1 Identifică principalele specii de plantefurajere.

23.2 Caracterizează plantele furajere;

23.3 Aplică lucrările de îngrijire la culturile

furajere.

23.4 Recoltează şi depozitează plantele furajere.





Modulul I - REPRODUCŢIA ANIMALELOR

I. Notă introductivă

Dezvoltarea de ansamblu a agriculturii, amplu proces de modernizare a ramurilor sale

se materializează în creşterea producţiei agricole vegetale şi animale.

Sporirea efectivelor de animale şi implicit a producţiilor animaliere are la bază actul

reproducţiei care asigură formarea produsului de concepţie.Organizarea proceselor de reproducţie vizează şi cele mai moderne metode de

însămânţări artificiale care să contribuie la creşterea fecundităţii, prolificităţii şi la

îmbunătăţirea raselor de animale în vederea creşterii potenţialului productiv.

Modulul Reproducţia animalelor este integrat în pregătirea generală, clasa a X-a

pentru calificarea lucrător în creşterea animalelor.La elaborarea programei pentru modulul ,, Reproducţia animalelor’’s-a avut în vedere

următoarele:

- noua structură a şcolii de arte şi meserii;

- restructurarea planurilor cadru de învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii;



Repartizarea unităţilor de competenţă cheie este următoarea:

- unitatea de competenţă cheie ,,Tranziţia de la şcoală la locul de muncă’’ şi ,,Pregătirea

pentru integrarea la locul de muncă’’ se tratează complet şi se evaluează în cele 180 ore deinstruire practică comasată;

- unitatea de competenţă cheie ,, Satisfacerea cerinţelor clienţilor’’ se tratează complet şi se

evaluează în cele 2 ore pe săptămână (60 ore / an) de Curriculum în Dezvoltare Locală

(CDL)

- unitatea de competenţă cheie ,,Comunicare şi numeraţie’’, competenţa 1.4 ,,Utilizeazălimbajul specific de specialitate ’’ se tratează complet şi se evaluează la modulul

,,Reproducţia animalelor’’, în orele de instruire practică curentă din cele 30 săptămâni de

studiu mixte.

Unităţile de competenţă tehnică specializate reprezintă suportul pe care se formează şi

se evaluează competenţele pentru abilităţile cheie.

Ruta curriculară a pregătirii în domeniul agricultură pentru nivelul 1

Pregătire generelă în

Pregătire generală în creşterea

Pregătire generală în gospopdăria



Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării

didactice, trebuie lecturat cu atenţie sporită modul de parcurgere în ordine cronologică a

conţinutului prezentat în aliniatul 1 al capitolului V – Sugestii metodologice.Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în

care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi

probele de evaluare ale performanţelor elevului.

Modulul ,,Reproducţia animalelor’’este constituit din agregarea unei unităţi de

competenţă tehnică specializată ,,Înmulţirea animalelor’’ şi a unei unităţi de competenţă pentru abilităţile cheie ,,Comunicare şi numeraţie’’.

Exemplificăm modul de agregare al competenţelor din cele două unităţi de

competenţă. O competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unitatea de

competenţă tehnică specializată prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă

de fapt, conţinuturile necesare formării competenţelor.Exemplu:

Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice

1.Comunicare şinumeraţie

21.Înmulţirea animalelor

1.4 Utilizează limbajul specificde specialitate21.1 Prezintă aparatul genital la

- Termeni ştiinţifici utilizaţiîn prezentarea aparatuluigenital mascul - testicule,epididim, uretră, penis - şi a



III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor



21. Înmulţireaanimalelor

1.4 Utilizează limbajulspecific de specialitate

21.1 Prezintă aparatulgenital la animale

- Termeni ştiinţifici utilizaţi în prezentarea aparatului genital mascul -testicule, epididim, uretră, penis - şi aaparatului genital femel –ovare, uter, gâtuterin, vagin, vulvă .- Termeni din domeniile profesionalecunoscute;- Termeni tehnici utilizaţi frecvent:- Prezentarea unui produs / serviciuuzual, contexte şi situaţii:- descrierea unei operaţii tehnice- descrierea unui fenomen fizic.- explicaţii privind activitatea

profesională desfăşurată.- Documente simple de specialitate: fişe

de lucru, bonuri, formulare tipizate,registre.- Rolul aparatului genital în organismulanimal: elaborare de celule sexuale,copulaţie.

- Perioada optimă de folosire aanimalelor la reproducţie;



21.5 Acordă asistenţă lafătare

- Semnele prodromice fătării;- Stadiile fătării:deschiderea gâtului uterin, expulzarea

fătului, eliminarea învelitorilor fetale;- Materiale şi instrumente necesareasistenţei la fătare;- Asistenţa la fătare:- Tehnica acordării îngrijirilor nou-născuţilor;- Tehnica îngrijirii mamelor după fătare;- Norme specifice de igienă şisecuritatea muncii în lucrările privindasistenţa la fătare;

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Curriculum-ul şcolar pentru ,,Reproducţia animalelor’’ se studiază în clasa a X-a într-

un număr total de 150 ore din care instruire teoretică 30 ore, laborator tehnologic 60 ore şiinstruire practică 60 ore.

Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou

centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi comptenţe tehnice specializate.

La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are



Pentru aplicarea curriculumului de clasa a X-a, procesul de predare - învăţare trebuie

să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate, cerute

de nivelul unu şi de calificărea Lucrător în creşterea animalelor.Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în

care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese

pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice

conţinutului.Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol,

turul galeriilor, mozaicul, lucrul pe staţiuni au eficienţă maximă în procesul de învăţare,

permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică,

cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şicompetenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională. . Se pot utiliza

diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă

metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea sistematică a elevului, investigarea,

proiectul, portofoliul elevului.



fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost

bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

V. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi:

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează

prin instruire practică, laborator tehnologic şi instruire teoretică.Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de

învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire.

Pentru pregătirea practică la modulul ,,Reproducţia animalelor’’ sunt alocate un număr

de 120 ore din care pentru laborator tehnologic 60 ore şi pentru instruire practică curentă 60ore.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică,

iar orele de instruire practică curentă se efectuează de către maistrul instructor.



3. Monta- Sisteme de montă: liberă, dirijată;- Particularităţile montei pe soecii: gonit, vierit, bătaie,

mârlit;- Supravegherea montei: împerecherea, însemnarea şinotarea animalelor;- Norme specifice de igienă şi securitatea muncii laabordare şi contenţia animalelor;

4 12 12

4. Gestaţia- Durata gestaţiei pe specii de mamifere: taurine,

bubaline, ovine, caprine, suine, iepuri, animale de blană,carnivore;- Perioada de incubaţie la speciile de păsări: găină,curcă, gâscă, raţă, struţ;- Semnele gestaţiei;- Comportamentul animalelor gestante pentru prevenireaavorturilor: - agitaţie, scurgeri vaginale, atitudini forţate;

6 12 12

5. Fătarea şi asistenţa la fătare- Semnele prodromice fătării;- Stadiile fătării:deschiderea gâtului uterin, expulzarea fătului,eliminarea învelitorilor fetale;- Materiale şi instrumente necesare asistenţei la fătare;- Asistenţa la fătare:

8 - 24



De aceea, prestaţia didactică depusă de profesorul de specialitate şi de maistrul

instructor trebuie să fie focalizată spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de

calificarea ,,Lucrător în creşterea animalelor’’.Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii

didactice şi folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Pentru eficientizarea procesului de predare / învăţare, profesorul trebuie să-şi

proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare,

probe de evaluare şi autoevaluare, pregătirea materialelor, aparaturii, instrumentaruluinecesar, astfel încât elevii să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele

cheie şi tehnice specializate definite.

La fiecare lecţie se utilizează o metodă dominantă şi alte 2-4 metode subordonate.

Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a prezenta

aparatul genital la animale.Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:

- se împarte clasa în echipe de 2-3 elevi;

- se stabilesc punctele de lucru;

- în fiecare punct de lucru se găsesc componente ale aparatului genital mascul şi femel, fişe de



Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale

competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ,,Lucrător

în creşterea animalelor ’’.Exemplu:

Unitatea de competenţă 21. Înmulţirea animalelor

Competenţa 21.5 Acordă asistenţă la fătare

Criterii de performanţă:

a) Prezentarea semnelor fătării pe specii de animale1.A Precizaţi semnele care preced fătarea la vaci:

Nr.crt.

Semene prodromice Evaluator Data

b. Precizarea stadiilor fătării:

1.B Enumeraţi cele trei stadii ale fătării



4. Scroafă5. Iepuroaică6. Căţea

7. Pisicăe. Anunţarea personalului sanitar veterinar despre fătările distocice:

1. E Enumeraţi două moduri de anunţare a personalului sanitar veterinar:

Nr.crt.

Mijloace ( moduri ) Evaluator Data

1.

2.

f. Acordarea îngrijirilor nou – născuţilor:

1.F Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:

Nr.crt.

Îngrijirea viţeilor după fătare Evaluator Data

1. Primiţi viţelul pe un suport ( pânză de sac)2. Scoateţi mucozităţile din nas, gură şi urechi3. Tăiaţi cordonul ombilical la 10-12 cm de la

peretele abdominal4. Legaţi cordonul în cazul sângerării5. Dezinfectaţi bontul ombilical cu tinctură de iod6. Ştergeţi corpul viţelului până la uscare




Creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei de origine animală contribuie la ridicarea

nivelului de trai al populaţiei, la stimularea competitivităţii produselor agroalimentare pe piaţa

internă şi internaţională.

Este remarcabilă importanţa produselor de origine animală în alimentaţia omului.

Dezvoltarea de ansamblu a agriculturii, amplu proces de modernizare a ramurilor sale

se materializează în creşterea producţiei agricole vegetale şi animale.

Modulul Producţiile animalelor este integrat în pregătirea generală, clasa a X-a

pentru calificarea lucrător în creşterea animalelor

La elaborarea programei pentru modulul Producţiile animalelor s-a avut în vedere

următoarele:



- Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul unu;

Modulul Producţiile animalelor reprezintă unitatea de competenţă tehnică

specializată ,, Producţiile animaliere’’ şi este constituit din agregarea şi contextualizarea

următoarelor unităţi de competenţă:



- unitatea de competenţă cheie ,, Satisfacerea cerinţelor clienţilor’’ se tratează complet şi se

evaluează în cele 2 ore pe săptămână (60 ore / an) de Curriculum în Dezvoltare Locală

(CDL)- unitatea de competenţă cheie ,,Comunicare şi numeraţie’’, competenţa 1.6 Prelucrează grafic

rezultatele obţinute într-o operaţie simplă se tratează complet şi se evaluează la modulul

,, Producţiile animalelor’’, în orele de instruire practică curentă din cele 30 săptămâni de

studiu mixte.

Unităţile de competenţă tehnică specializate reprezintă suportul pe care se formează şise evaluează competenţele pentru abilităţile cheie.

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ PENTRUNIVELUL UNU

Pregătire generelă în

cultura plantelorClasa a X-a

Pregătire generală în creştereaanimalelorClasa a X-a

Pregătire generală în gospopdăria

agroturisticăClasa a X-a








Modulul Producţiile animalelor este constituit din agregarea unei unităţi de

competenţă tehnică specializată Producţiile animaliere şi a unei unităţi de competenţă pentru abilităţile cheie comunicare şi numeraţie.

Exemplificăm modul de agregare al competenţelor din cele două unităţi de

competenţă. O competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unitatea de


de fapt, conţinuturile necesare formării competenţelor.Exemplu:


1.Comunicare şinumeraţie

1.6 Prelucrează grafic rezultateleobţinute într-o operaţie simplă;

- Măsurători efectuate periodic la producţia de lapteîn vederea calculării

producţiei de lapte pe lactaţie






22.Producţiileanimaliere

1.6 Prelucrează graficrezultatele obţinute într-ooperaţie simplă;

22.2 Obţine lapte de ladiferite specii de animale;

- Măsurători efectuate periodic la producţia de lapte în vederea calculării producţiei de lapte pe lactaţie laanimalele de lapte.- Citirea şi înregistrare temperaturii şidensităţii laptelui petermolactodensimetru.- Unităţi de măsură – litri – utilizate

pentru producţia de lapte.- Mărimi specifice, unităţi de măsură;- Scheme logice ale proceselor,diagrame de circulaţie ( flow-charts)

- Parametri corecţi, unităţi de măsură,scara, legenda, format îngrijit, acurateţe- Structura glandei mamare pe specii:

taurine, bubaline, ovine, caprine;- Compoziţia chimică a laptelui:- Caractristicile colostrului: nutritivă,imunologică, laxativă;- Factorii care influenţează favorabil

producţia de lapte: ereditari, interni,externi;- Tehnica mulsului manual şi mecanic



22.Producţiile

animaliere

22.3 Obţine carne de ladiferite specii de animale;

- Caracteristicile producţiei de carne:spor mediu zilnic, coeficient de utilizarea hranei; componentele carcasei;

- Compoziţia chimică a cărnii la diferitespecii de animale;- Factorii care influenţează favorabil

producţia de carne: ereditari, interni,externi;- Tehnica sacrificării manuale aanimalelor;- Norme specifice de igienă şisecuritatea muncii la sacrificareamanuală a animalelor;

22.4 Obţine lână, pielicele,

piei şi blănuri de la diferitespecii de animale;

- Clasificarea tipurilor de fibre: scurte şisubţiri, groase şi lungi, intermediare;- Structura şi însuşirile mecano fizice alefibrelor de lână ;- Însuşirile pielicelelor: culoare, buclaj;

- Factorii care influenţează favorabil producţia de lână, pielicele, piei şi blănuri: ereditari, interni, externi;- Tehnica tunsului manual şi mecanic;- Norme specifice de igienă şisecuritatea muncii la obţinerea

producţiilor de lână, piei, pielicele şi blănuri;



22.Producţiileanimaliere 22.7 Valorifică producţiile

de origine animală;

- Metode de valorificare: stare proaspătă, prelucrată;- Metode de comercializare a

producţiilor de origine animală: piaţaliberă, unităţi prelucrătoare, unităţi decolectare;- Metode de informare a consumatorilor:direct, indirect, verbal, scris;


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Producţiile animalelor’’ se studiază în clasa a

X-a într-un număr total de 150 ore din care instruire teoretică 30 ore, laborator tehnologic 60

ore şi instruire practică 60 ore.

Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou

centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi comptenţe tehnice specializate.

La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are

următoarea structură:

• Unitatea de competenţă,

• Nivelul,

• Valoarea creditului,



Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în


Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice

conţinutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol,

turul galeriilor, mozaicul, lucrul pe staţiuni au eficienţă maximă în procesul de învăţare,

permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate , stimulează gândirealogică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi

competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională. . Se pot utiliza

diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă

metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.

Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită

faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Evaluarea formativă este esenţială pentru învăţarea şi predarea eficientă. Elevii şi





Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică, laborator tehnologic şi instruire teoretică.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de

învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire.

Pentru pregătirea practică la modulul Producţiile animalelor sunt alocate un număr de 120 ore din care pentru laborator tehnologic 60 ore şi pentru instruire practică curentă 60

ore.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate

tehnică, iar orele de instruire practică curentă se efectuează de către maistrul instructor.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului:

Tema Nr. de ore alocateTeorie Laborator

tehnologicInstruirepractică

1. Produse animaliere 1 - -



3. Producţia de carne- Caracteristicile producţiei de carne: spor mediuzilnic, coeficient de utilizare a hranei; componentele

carcasei;- Compoziţia chimică a cărnii la diferite specii deanimale;- Factorii care influenţează favorabil producţia decarne: ereditari, interni, externi;- Tehnica sacrificării manuale a animalelor;- Însuşirile organoleptice ale cărnii;- Norme specifice de igienă şi securitatea muncii lasacrificarea manuală a animalelor;

6 12 12

4. Producţia de lână, pielicele, piei şi blană- Clasificarea tipurilor de fibre: scurte şi subţiri, groaseşi lungi, intermediare;- Structura şi însuşirile mecano fizice ale fibrelor delână ;

- Însuşirile pielicelelor: culoare, buclaj;- Factorii care influenţează favorabil producţia de lână, pielicele, piei şi blănuri: ereditari, interni, externi;- Tehnica tunsului manual şi mecanic;- Norme specifice de igienă şi securitatea muncii laobţinerea producţiilor de lână, piei, pielicele şi blănuri;

6 12 12

5. Producţia de ouă 3 6 6



7. Valorificarea produselor animaliere- Metode de valorificare: stare proaspătă, prelucrată;- Metode de comercializare a producţiilor de origine

animală: piaţa liberă, unităţi prelucrătoare, unităţi decolectare;- Metode de informare a consumatorilor:direct, indirect, verbal, scris;

3 6 6

Total ore 30 60 60

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă

asupra repartizării orelor în funcţie de condiţii şi cerinţe concrete.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Procesul de învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor

tehnice specializate.

Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate este

imperios necesară implicarea responsabilă atât a cadrelor didactice cât şi a elevilor, prin

folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia

elevilor şi să-i stimuleze în procesul de învăţare.

De aceea, prestaţia didactică depusă de profesorul de specialitate şi de maistrul



Elevii sunt solicitaţi să citească conţinutul fişelor de documentare şi să rezolve

sarcinile din fişele de lucru. Activitatea este transferată de la profesor la elevi care sunt puşi în

situaţia să se documenteze, să observe, să descopere, să diferenţieze produsele de origineanimală, formându-şi astfel competenţa tehnică specializată de a ,,identifica produsele

furnizate de animale’’ din unitatea de competenţă ,,Producţii animaliere’’, dar şi competenţa

cheie din unitatea de competenţă ,,Comunicare şi numeraţie’’.

Profesorul monitorizează întreaga activitate, intervenind atunci când este cazul.

Metodele folosite într-o astfel de lecţie sunt conversaţia euristică, observarea,descoperirea, şi problematizarea.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:

Există o multitudine de instrumente de evaluare care solicită din partea elevilor să

formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsurile corecte.

Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită

elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de

competenţă respectivă.

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de

cerinţele unităţii de competenţă.



Nr.crt.

Tractus genital Descriere Evaluator Data

1. Pavilionul trompei

2. Camera albuminogenă3. Istm4. Uter 5. Vagin

c. Enumerarea factorilor care influenţează producţia de ouă:

1.C Enumeraţi factorii care influenţează producţia de ouă:

Nr.crt.

Factori Evaluator Data

1.2.3.4.

d. Recoltarea ouălor:

1.D Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:

Nr.crt.

Recoltarea ouălor de găină Evaluator Data



A F Mierea de salcâm este o miere poliflorăA F Ceara este secretată de glandele cerifere ale albinelor A F Mierea conţine apă şi substanţă uscată

A F Lăptişorul de matcă este secretat de matcă

Itemi cu răspuns scurt:

Completaţi spaţiul liber din textul de mai jos:

Mierea se obţine prin prelucrarea nectarului floral de albinele……………..b) Caracterizarea organoleptică a produselor apicole

Itemi tip pereche:

Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane

A B

• Culoare • Fluidă• Gust • Aromat• Miros • Resturi de ceară• Consistenţă • Galben auriu• Impurităţi • Dulce



1. Ce produse apicole conţine caseta ?

2. Denumiţi produsele din casetă ?

3. Caracterizaţi produsele din casetă.

Rezolvare de probleme:

La recoltarea gogoşilor de viermi de mătase într-unul din spaţiile pentru îngogoşare,

crescătorul a constatat că trecuseră 2 săptămâni de la începutul îngogoşării. Ce îi recomandaţicrescătorului să facă cu aceste gogoşi ?

Eseu liber:

Mergeţi în piaţă şi descrieţi ce tipuri şi ce caliate de miere se comercializează ?




În practica creşterii animalelor este unanim recunoscut faptul că dintre toţi factorii

mediului extern, hrana influenţează cel mai mult asupra organismului animal.

Pentru aşi putea menţine viaţa şi a furniza diferite producţii animalele au nevoie în

permanenţă de substanţe hrănitoare, pe care le primesc prin hrană sau nutreţuri.

Cunoscându-se rolul deosebit de important şi decisiv al hranei în creşterea şi

dezvoltarea unor organisme sănătoase şi cu mare capacitate productivă, nu se poate concepe

creşterea animalelor fără o hrănire raţională.

În acest sens, crescătorii de animale, trebuie să depună toate eforturile pentru a

dispune de o puternică bază furajeră, cu o structură sortimentală corespunzătoare speciilor şi

categoriilor de animale ce doresc să le crească. Nutreţurile vegetale deţin ponderea în hrănirea

animalelor, sub formă de nutreţ verde şi fibroase la rumegătoare, cabaline şi sub formă de

nutreţuri concentrate la porci şi păsări. Nutreţurile verzi se obţin atât de pe pajiştile naturale,

cât şi de pe pajiştile artificiale provenite din cultivarea terenului arabil cu plante de nutreţ.

Modulul Producerea şi conservarea furajelor este integrat în pregătirea generală,

clasa a X-a pentru calificarea ,, Lucrător în creşterea animalelor’’

La elaborarea programei pentru modulul Producerea şi conservarea furajelor s-a



în mod deosebit pe instruire practică, dar se evaluează o singură dată, numai în anumite

parcursuri ale currriculum-ului, aşa cum se prezintă în tabelul nr. 1 privind alcătuirea

modulelor.Repartizarea unităţilor de competenţă cheie este următoarea:

- unitatea de competenţă cheie ,,Tranziţia de la şcoală la locul de muncă’’ şi ,,Pregătirea

pentru integrarea la locul de muncă’’ se tratează complet şi se evaluează în cele 180 ore de

instruire practică comasată;

- unitatea de competenţă cheie ,, Satisfacerea cerinţelor clienţilor’’ se tratează complet şi seevaluează în cele 2 ore pe săptămână (60 ore / an) de Curriculum în Dezvoltare Locală

(CDL)

- unitatea de competenţă cheie ,,Comunicare şi numeraţie’’, competenţa 1.5 ,, Realizează

calcule simple’’ se tratează complet şi se evaluează la modulul ,,Producerea şi conservarea

furajelor’’ , în orele de instruire practică curentă din cele 30 săptămâni de studiu mixte.Unităţile de competenţă tehnică specializate reprezintă suportul pe care se formează şi

se evaluează competenţele pentru abilităţile cheie.




Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin

programă în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate

condiţiilor concrete din clasă.Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării


conţinutului prezentat în aliniatul 1 al capitolului V – Sugestii metodologice.

Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în

care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare ale performanţelor elevului.

Modulul Producerea şi conservarea furajelor este constituit din agregarea unei

unităţi de competenţă tehnică specializată ,, Îngrijirea şi recoltarea plantelor furajere’’ şi a

unei unităţi de competenţă pentru abilităţile cheie ,,Comunicare şi numeraţie’’.

Exemplificăm modul de agregare al competenţelor din cele două unităţi decompetenţă. O competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unitatea de


de fapt, conţinuturile necesare formării competenţelor.

Exemplu:



Unităţi decompetenţă

Competenţeindividuale

Conţinuturi tematice


23. Îngrijirea şirecoltarea

plantelor furajere

1.6 Realizeazăcalcule simple;

23.2 Caracterizează plantele furajere;

- Metode simple de calcul aritmetic (adunare, scădere,înmulţire, împărţire), în stabilirea necesarului desămânţă pentru înfiinţarea culturilor furajere;- Unităţi de măsură (multipli,submultipli), conversii între valori zecimale,fracţionare şi procentuale.- Rezultatul să se încadreze intre limite prestabilite,estimări în limite.- Particularităţile morfologice ale plantelor furajere:rădăcină, tulpină, frunze, inflorescenţă, fructe;- Particularităţile biologice ale plantelor furajere:regenerare, ritm de dezvoltare, vivacitate;- Necesităţile fiziologice ale plantelor furajere: regimtermic, regim de apă, regim de nutriţie, regim de

lumină, reacţia solului;- Parametrii de apreciere a valorii economice a plantelor furajere: productivitate, calitatea furajului,consumabilitate, digestibilitate;- Fazele tehnologice premergătoare lucrărilor deîngrijire a culturilor furajere: rotaţia, fertilizarea,lucrările solului, şi semănatul pe speciide plante furajere;



23. Îngrijirea şirecoltarea

plantelor furajere

23.3 Aplicălucrările de îngrijirela culturile furajere.

- Agregate folosite la lucrările de îngrijire a culturilor furajere: tractor, tăvălugi, cultivator, instalaţii de

erbicidat, maşini de prăfuit şi stropit, grape, instalaţiide irigat, maşini de administrat îngrăşăminte,- Lucrări mecanice de îngrijire a culturilor furajere:tăvălugire, combatere buruieni, boli şi dăunători,fertilizare, irigare, prăşit mecanic;- Tehnica praşilelor manuale: I şi II- Echipamente de irigare: aripă de ploaie, furtun,aspersor;

- Norme specifice de igiena şi securitatea muncii lalucrări de îngrijire a culturilor furajere;

23.4 Recoltează şidepozitează plantelefurajere.

- Epoca optimă de recoltare:- pentru masă verde - la îmbobocire.- pentru fân - de la îmbobocire până la înflorire.

- Agregate folosite la recoltarea şi depozitarea plantelor furajere: tractor, cositori mecanice, remorci;- Tehnica recoltării manuale a plantelor furajere:coase, secere, furci, care;- Tehnica conservării plantelor furajere prin uscarenaturală şi artififcială.- Tehnica depozitării plantelor furajere în căpiţe,stoguri, şire, fânare.



• Criterii de performanţă,

• Condiţii de aplicabilitate

• Probe de evaluare.

Unităţile de competenţă sunt cuantificate prin credite.

Prin calificările de la nivelul unu, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi,

sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor

cheie în comunicare şi numeraţie, în tranziţia de la şcoală la locul de muncă, în pregătirea

pentru integrarea la locul de muncă, în satisfacerea cerinţelor clienţilor, care asigură

flexibilitate, adaptabilitate şi mobilitate pe piaţa muncii.


să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate, cerute

de nivelul unu şi de calificarea ,,Lucrător în creşterea animalelor’’.






elev în ceeace priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.

Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul dePregătire Profesională.

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate

în Standardul de Pregătire Profesională.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită

de semnificaţie în cadrul evaluării.Evaluarea implică probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai

recomandat este fişa de observaţie. În această fişă de observaţie se bifează câte o căsuţă de

fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost

bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.



Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează

prin instruire practică, laborator tehnologic şi instruire teoretică.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite



2. Cultura plantelor de nutreţa) Graminee anuale de nutreţ: orz, secară, ovăz,

porumb pentru siloz, raigras aristat.

- Importanţă economică şi agrotehnică.- Tehnologia culturii: rotaţia, fertilizarea, lucrărilesolului, sămânţa, şi semănatul, lucrările deîntreţinere, combaterea bolilor şi dăunătorilor,irigarea, recoltarea.- Agregate folosite la lucrările de îngrijire şirecoltare.b) Leguminoase anuale de nutreţ: mazăre,

măzăriche, borceaguri- Importanţă economică şi agrotehnică.- Tehnologia culturii: rotaţia, fertilizarea, lucrărilesolului, sămânţa, şi semănatul, lucrările de îngrijire,irigarea, recoltarea.- Agregate folosite la lucrările de îngrijire şirecoltare.

- Norme specifice de igiena şi securitatea muncii lalucrări de îngrijire şi recoltare.c) Rădăcinoase furajere: sfecla furajeră.- Importanţă economică şi agrotehnică.- Tehnologia culturii: rotaţia, fertilizarea, lucrărilesolului, sămânţa, şi semănatul, lucrările de îngrijire,combaterea bolilor şi dăunătorilor, irigarea,recoltarea.

36 42



3. Conservarea şi depozitarea plantelor furajere:- Tehnica conservării plantelor furajere prin uscare

naturală şi artififcială.- Tehnica depozitării plantelor furajere în căpiţe,stoguri, şire, fânare.- Norme specifice de igienă şi securitatea muncii lalucrările de conservare şi depozitare a plantelor furajere.

- 18

Total ore - 60 60

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să

decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţii şi cerinţe concrete.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Procesul de învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate.

Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate este

imperios necesară implicarea responsabilă atât a cadrelor didactice cât şi a elevilor, prin

folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia



Sugerăm pentru identificarea principalelor specii de plante furajere următorul scenariu

didactic:

- se împarte clasa în echipe de 2 - 3 elevi;- se stabilesc punctele de lucru;

- se repartizează mostrele de plante, fişele de documentare, fişele de lucru fiecărei echipe.

Fiecare echipă va primi plantele unei grupe reprezentative, fişa de documentare pentru

grupa respectivă şi fişele de lucru specifice.

Elevii citesc fişele de documentare, observă fiecare plantă, îi descoperăcaracteristicile, o identifică, o încadrează într-una din grupele de clasificare şi rezolvă

sarcinile din fişele de lucru.

Echipele de elevi se rotesc, astfel încât la finele lucrării, toţi elevii să parcurgă toate

punctele de lucru şi să identifice toate speciile de plante furajere.

La finele unităţii de învăţare se poate da o probă de evaluare sau de autoevaluare caresă evidenţieze dobândirea competenţei de identificare a principalelor specii de plante furajere.


Există o multitudine de instrumente de evaluare care solicită din partea elevilor să

formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsurile corecte.



2.3.4.

5.

b) Descrierea particularităţilor biologice ale plantelor furajere perene:

1.B Descrieţi principalele însuşiri biologice ale plantelor furajere perene ( graminee perene,

leguminoase )

Nr.crt.

Specii Regenerarea Evaluator Data

1. graminee perene

2. leguminoase

Nr.crt.

Specii Ritmul de dezvoltare Evaluator Data

1. graminee perene

2. leguminoase



3. Regimul de nutriţie4. Regimul de lumină5. Regimul reacţiei solului

d) Prezentarea parametrilor de apreciere a valorii economice a plantelor furajere:

1.D Definiţi patru parametrii de apreciere a valorii economice a plantelor furajere:

Nr.crt.

Parametrii Evaluator Data

1.2.3.4.

e. Descrierea fazelor tehnologice premergătoare lucrărilor de îngrijire a culturilor

furajere

1.E Descrieţi rotaţia, fertilizarea, lucrările solului, sămânţa şi semănatul la porumbul pentrusiloz:

Nr.crt.

Fazetehnologice

Descriere Evaluator Data

1. Rotaţia2. Fertilizarea



Modulul IV - ECONOMIA ÎNTREPRINDERII ŞI MEDIUL EXTERN


Informaţia economică este astăzi prezentă în toate domeniile de activitate, fiind un

element indispensabil al progresului.

Realităţile societăţii moderne ne arată că odată cu dezvoltarea economiei de piaţă şi

sporirea gradului de complexitate a acesteia ,trebuie să se dezvolte corespunzător şi informaţiaeconomică pentru ca ea să poată să ne ajute să observăm modul de utilizare a resurselor

materiale şi umane, să sesizăm şi să examinăm critic aspectele pozitive dar şi deficienţele

existente, în vederea luării măsurilor ce se impun.

Modulul Economia întreprinderii şi mediul extern, îşi propune familiarizarea

tinerilor cu mediul economic , având ca scop formarea unui mod de gândire economic prin

însuşirea şi aplicarea unor cunoştinţe specializate în acest domeniu .

Î n şcoală elevii vor dobândi concepte economice fundamentale şi vor fi capabili să analizeze

logic diferite probleme cu care se vor confruntă î n calitate de lucrători, consumatori sau

cetăţeni .

Modulul se adresează elevilor din clasa X-a SAM , nivel I din domeniul agricultută ,



În programa şcolară, fiecărei unităţi de competenţă îi corepund competenţele

individuale formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor

individuale ( cheie, tehnice generale, tehnice specializate ) se realizează cu ajutorulconţinuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin

programă în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate

condiţiilor concrete din clasă.

Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectăriididactice, trebuie lecturat cu atenţie sporită modul de parcurgere în ordinea cronologică a

conţinutului prezentat în aliniatul 1 al capitolului V – Sugestii metodologice.

Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în



II Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Unităţi de competenţă tehnice generale

• Întreprinderea şi mediul extern



19. Întreprindereaşi mediul extern

19.3Descrie mediul extern al

întreprinderii

• Mediul extern al întreprinderii• Relaţiile externe ale întreprinderii:

de cooperare, informare, asigurare,

finanţare, control-evaluare.• Organizaţiile din mediul extern al

întreprinderii: clienţi, furnizori,întreprinderi concurente, instituţii

bancare, societăţi de asigurări, mass-media, camerele de comerţ şiindustrie, instituţiile statului,asociaţii comerciale.


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu, s-a făcut după un model nou

centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are

următoarea structură:

• Unitatea de competenţă

• Nivelul

•




pentru fiecare unitate de conţinut, acele metode şi procedee care conduc la formarea

competenţei specifice acesteia.Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa

unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi

evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar

responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor , aparţine evaluatorului.

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate înmodul. Demonstrarea altor abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de

semnificaţie în cadrul evaluării.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi

competenţele tehnice generale din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot utiliza diferite

metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă

metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea,

proiectul, portofoliul. Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el efectuează o

activitate ( reală sau simulată ). Evaluatorul trebuie să observe elevul efectuând activitatea,

dar să şi verifice faptul că elevul înţelege de ce o anume activitate trebuie efectuată într-un

anume fel.



1. Întreprinderea, fiind influenţată direct şi indirect de factorii mediului în care

acţionează, poate fi privită ca un sistem:

a) dinamic b) închisc) deschis

2. Puterea de cumpărare a populaţiei este o componentă a factorilor:a) economici

b) sociali

c) tehnici

3. Iniţierea şi adoptarea legilor referitoare la desfăşurarea activităţii întreprinderilor suntacţiuni ce aparţin factorilor:

a) juridici b) politicic) socio-culturali

4. Rolul de reprezentare a întreprinderilor în dialogul cu instituţiile guvernamentale este jucat de către:

a) instituţiile statului b) camerele de comerţ şi industrie naţionalec) asociaţiile comercialed) mass – media



A B

1. factori politici a. vegetaţia şi fauna2. factori tehnici şi tehnologici b. politicile altor state şi politicileorganismelor internaţionale

3. factori demografici c. licenţele cumpărate de întreprindere4. factorii mediului natural înconjurător d. strategia şi politica economică ale

unei ţărie. structura populaţiei pe sexe şi vârstăf. ponderea populaţiei active în totalul

populaţiei unei ţărig. nivelul tehnic al utilajelor şiinstalaţiilori

III. Completaţi spaţiile libere:

7. Numiţi organizaţiile din mediul extern ce reprezintă interesul întreprinderilor membre:……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8. Factorii ….1…. reprezintă ansamblul …2… care influenţează activitateaîntreprinderilor: legi, decrete, …3… guvernamentale, ordine ale …4…, …5…, alePrefecturilor şi Primăriilor.

a) juridici b) deciziic) hotărâri



Modulul V - PRACTICA COMASATĂ

I. Nota introductivă

Rolul practicii este decisiv în formarea abilităţilor cheie, şi a competenţelor tehnice

specializate, întrucât se realizează la agentul economic, în condiţii de producţie, familiarizând

elevul cu viitorul loc de muncă .

Orele din C.D.L prevăzute pentru practică comasată sunt în dezvoltare locală din

punct de vedere al organizării activităţilor practice şi al opţiunii pentru anumiţi agenţieconomici. Conţinutul activităţilor trebuie să ducă la formarea competenţelor prevăzute în

Standardul de Pregătire Profesională.

Programa pentru instruire practică comasată este o programă cadru care se adaptează

de fiecare şcoală la condiţiile locale, dar ea va urmări aceleaşi competenţe din Standardul de

de Pregătire Profesională şi va avea aceeaşi structură modulară. generală.

La elaborarea programei pentru practica comasată s-a avut în vedere următoarele:



- Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul unu;

Programa pentru clasa a X-a va urmări formarea competenţelor cheie, a competenţelor



la fiecare modul, în mod deosebit pe instruire practică, dar se evaluează o singură dată, numai

în anumite parcursuri ale curriculum-ului, aşa cum se prezintă în tabelul nr. 1 privind

alcătuirea modulelor.Unităţile de competenţă cheie ,,Tranziţia de la şcoală la locul de muncă’’ şi ,, Pregătirea

pentru integrarea la locul de mucă’’, în valoare de 3 credite, se tratează complet şi se

evaluează în cele 180 ore de instruire practică comasată.

Unităţile de competenţă cheie ,,Satisfacerea cerinţelor clienţilor’’ se tratează complet şi se

evaluează în cele 2 ore pe săptămână – 60 ore / an, de Curriculum în Dezvoltare Locală - CDLUnităţile tehnice specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează

competenţele pentru abilităţile cheie.

Competenţele şi conţinuturile unităţilor tehnice specializate nu sunt detaliate în tabelul de

corelare pentru practica comasată şi Curriculum în Dezvoltare Locală, întrucât ele se regăsesc

în curriculum de bază unde se evaluează.

În orele de instruire practică comasată se asigură formarea abilităţilor cheie menţionate şi

experienţă în muncă în domeniul de pregătire generală în creşterea animalelor.





didactice, trebuie lecturat cu atenţie sporită modul de parcurgere în ordinea cronologică a




II. Lista uniţălor de competenţă relevante pentru instruirea practică comasatăUnităţi de competenţă cheie:

8.Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

9.Tranziţia de la şcoală la locul de muncă


Unităţi decompetenţă

Competenţe individuale Conţinuturi tematice

8.Pregătirea pentru 8.1. Obţine informaţii

- Surse de informare: pliante, broşuri,mass-media, publicaţii de specialitate,Internet privind creşterea animalelor.- Cerinţele locului de muncă: program



8.2. Se încadreaza încerinţele locului de muncă

- Program de lucru: oră de începere, pauze, oră de terminare a programuluide lucru, ore de lucru efectiv în

creşterea şi exploatarea animalelor.- Sarcini de lucru: operaţii şi procesede rutină sub supraveghere şi îndrumareîn lucrările de înmulţire, obţinerea

producţiilor animaliere şi în lucrările deîngrijire şi recoltare a plantelor furajere.- Regulament de ordine: drepturi,obligaţii, sancţiuni, recompense

interioară prevăzute în regulamentulexploataţiei zootehnice.

8.Pregătirea pentruintegrarea la loculde muncă

8.3. Descrie structura uneiorganizaţii din domeniul

profesional

- Departamente: resurse umane,contabilitate, producţie, manager,secretariat, marketing, salarizare într-oexploataţie mixtă sau de creştereaanimalelor.- Nivel ierarhic: niveluri de calificaredin sectorul de activitate unde seîncadrează.- Poziţia: de colaborare cu membriiechipei, de comunicare activă cusuperiorii în cadrul exploataţiilor agricole.- Atitudine pozitivă: receptivitate la



9.3. Se instruieşte continuu

în vederea imbunătăţirii propriei performanţe

- Surse de informare: informale (şefi,colegi de echipă), aviziere, mentor.- Informaţii: din observaţii şi

recomandări ale grupului de lucru, dindispoziţiile organizatorului de proces(şef).- Decizii: studiu individual, participarela programe de formare continuă,învăţare informală.

9.4. Manifestă mobilitateocupaţională faţă deschimbările de pe piaţamuncii

- Surse de informare: COR, profileocupaţionale, structura calificărilor,

centre de formare, agenţii specializate- Selectare: din oferta agenţilor economici, aviziere, agenţii specializate,consiliere, prin relaţii interpersonale- Asistenţă de specialitate: consiliereindividuală


Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru clasa a X-a, s-a făcut după un model nou

centrat pe competenţe cheie şi comptenţe tehnice specializate.

Programa cuprinde competenţe individuale exprimate în termeni de cerinţe, care



Unităţile de competenţă sunt cuantificate prin credite.

Pentru calificarea lucrător în creşterea animalelor elevii trebuie să dobândească

abilităţi şi cunoştinţe generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi, sau să iasă din sistem şi să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie

în comunicare şi numeraţie, în tranziţia de la şcoală la locul de muncă, în pregătirea pentru

integrarea la locul de muncă, în satisfacerea cerinţelor clienţilor, care asigură flexibilitate,

adaptabilitate şi mobilitate pe piaţa muncii.


să fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice specializate,

prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională cerute de nivelul unu şi de calificărea

Lucrător în creşterea animalelor.



Metode ca: demonstraţia, studiul de caz, descoperirea, exerciţiul, problematizarea,

proiectul, lucrul pe staţiuni au eficienţă maximă în procesul depredare – învăţare la instruirea

practică.

Evaluarea este procesul de măsurare a probelor realizate de un elev în ceea ce priveşte



Instrumentele de evaluare utilizate trebuie elaborate în corelare cu criteriile de

performanţă şi cu probele de evaluare cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională.



Unităţile de competenţă pentru abilităţile cheie ,,Pregătirea pentru integrarea la locul

de muncă’’ şi ,,Tranziţia de la şcoală la locul de muncă’’ se parcurg şi se evaluează în cadrul

celor 180 ore de instruire practică comasată la clasa a X-a.

Practica comasată se desfăşoară în ferma didactică a şcolii şi la agenţii economici care

sunt capabili să asigure condiţii optime pentru atingerea competenţelor din Standardul de

Pregătire Profesională.

Ţinând cont de modulele ce se parcurg în clasa a X-a, sugerăm pentru practica

comasată următoarea structură:

• 60 ore în sectorul de reproducţie

• 60 ore în sectorul de producţie

• 30 ore în sectorul producerii şi conservării furajelor

• 30 ore pentru studierea intreprinderii şi a mediului extern



Tema 3- Departamentele intreprinderii.- Nivel ierarhic.

- Poziţia în cadrul ierarhiei.

24

Tema 4- Atitudine pozitivă faţă de sarcinile de lucru.- Activităţi suplimentare:- Situaţii neprevăzut.

30

Unitatea de competenţă:,Tranziţia de la şcoală la locul de muncă’’Tema 1

- Cerinţe locului de muncă- Abilităţi comparative cu cerinţele locului demuncă.-,Situaţii speciale de instruire.

12

Tema 2- Cerinţele sarcinii primite.- Responsabilităţi în cadrul echipei.:

- Cerinţe de timp şi calitate.

30

Tema 3- Surse de informare pentru instruire.- Informaţii privind necesitatea autoinstruirii.- Decizii pentru îmbunătăţirea propriei

performanţe.

24

Tema 4 24



Se recomandă metode ca: studiul de caz, problematizarea, exerciţiul, proiectul,

demonstraţia, iar ca forme de activitate, cea individuală şi pe echipe.

Fişele de lucru care solicită elevii să execute operaţii pentru finalizarea unei etape saua lucrării în totalitate sunt binevenite şi facilitează observaţia sistematică în vederea evaluării

rezultatelor.


Instrumentele de evaluare ca referate, proiecte, teste, fişe de observaţie, fişe de

evaluare şi autoevaluare sunt recomandate pentru evaluarea continuă şi sumativă.

Redăm mai jos un mod de evaluare cu ajutorul fişelor de observaţie.

Fişa de observaţie

Unitatea de competenţă: 8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

Competenţa: 8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă

Criterii de performanţă:

a) Respectarea timpului alocat programului de lucru

1.A Precizaţi programul de lucru pe care l-aţi respectat în defăşurarea lucrării:

Nr.crt.

Program de lucru Evaluator Data



2.C Enumeraţi obligaţiile prevăzute în regulamentul de ordine interioară al intreprinderii:

Nr.crt.

Obligaţii Evaluator Data

1.2.3.4.

3. C Enumeraţi trei sancţiuni prevăzute în regulamentul de ordine interioară al intreprinderii:

Nr.crt. Sancţiuni Evaluator Data

1.2.3.

4.C Enumeraţi trei recompense prevăzute în regulamentul de ordine interioară al

intreprinderii:

Nr.crt.

Recompense Evaluator Data

1.2.3.



DOMENIUL AGRICULTURĂ - NIVELUL 1CLASA a X-a

TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU PREGĂTIREA GENERALĂNr.

săptămâni Modulul 1 - Reproducţia animale lor Modulul 2 - Producţiile animalelorModulul 3 -

Producerea şiconservarea furajelor

Modulul 4 -Întreprinderea şi

mediul extern

Modulul 5 -Practică Comasată

Modulul 6 -CDL

Teorie Lab. Teh I.Practică Teorie Lab. Teh I.Practică Lab. Teh I. Practică Teorie Teorie

S E M E S T R U L I

1.2.3.4.5.6.7.8.9.

10.11.12.13.14.

S E M E S T

R U L I I 15.

16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.

33.34.35.36.

1 0

z i l e

x

6

o r e

/ z i = 6

0

o r e

/ a n

1 0

z i l e

x

6

o r e

/ z i = 6

0

o r e

/ a n

1 0

z i l e

x

6

o r e

/ z i = 6

0

o r e

/ a n

1 0

z i l e

x

6

o r e

/ z i = 6

0

o r e

/ a n

1 0

z i l e

x

6

o r e

/ z i = 6

0

o r e

/ a n

1 0

z i l e

x

6

o r e

/ z i = 6

0

o r e

/ a n

P R A C T I C Ă C O M A S A T Ă

P R A C T I C Ă C O M A S A T Ă

Documents

Lucrator in Cresterea Animalelor