Lumea Greaca in Sec 5

8/16/2019 Lumea Greaca in Sec 5

http://slidepdf.com/reader/full/lumea-greaca-in-sec-5 1/6

LUMEA GREACA IN SECOLUL AL IV-LEA

Războiul peloponesiac, -care pustiise cea mai mare parte a lumii greceşti, ca şiconfictele neîntrerupte din deceniile care-i succed, compromit echilibrul stabilit

în sec. V, evidenţiind ără echivoc limitele oraşului-stat polis!. "ceastă ormă deorganizare proprie lumii elene intră în sec. #V într-o proundă criză. $ema mizerieiţăranului revine constant în literatura vremii. %conomia stagnează sau decade,dierenţele sociale se adîncesc rapid, tensiunea socială este deseori e&plozivă,spiritul civic se erodează.'in masele de ţărani sau orăşeni sărăciţi sînt recrutate armatele de mercenari,

adevărată plagă a secolului, care înlocuiesc trupele de hopliţi alcătuite dincetăţeni. (onştienţi de necesitatea depăşirii cadrului strîmt al polisului, gînditorilucizi aduc în prim plan ideea panelenismului, cerînd cu insistenţă unirea tuturorgrecilor, program politic de anvergură schiţat în )*+ la limpia de orgias, reluatapoi de isias şi #socrate. /e plan literar-artistic, sec. #V este o epocă de înforire,marcat de eortul emancipării de tradiţia clasică 0 "tena rămîne în continuaremetropola spirituală a reciei.

a începutul noului secol lumea greacă era radical schimbată. "tena şi mîndrul eiimperiu maritim dispăruseră de pe eşichierul politic. #dealul democraţiei depline,atît de scump sec. V, era compromis 0 1parta impunea pretutindeni regimuririguros oligarhice pround devotate eie&ista garnizoane comandate de spartaniharmost -i!.raşele greceşti de pe litoralul asiatic reintraseră în sera de infuenţăpersană. 2egemon necontestat al reciei, 1parta nu se va dovedi însă aptă de a-şi menţine noua poziţie.

(u a3utorul 1partei, la "tena este instituit regimul oligarhic al celor „30 detirani”, în runte cu (ritias. 4umeroşi cetăţeni atenieni se reugiază la "rgos şi

$eba. #n anul56) reugiat la $eba, $rasibul ocupă, la sîrşitul anului 565, cu numai 76 detovarăşi, ortăreaţa /h8le de la graniţa "tticii, apoi, raliindu-şi noi orţe, cucereşte/ireul şi izgoneşte din "tena pe runtaşii oligarhilor, ără ca 1parta să intervină înspri3inul lor. ligarhii atenieni se mai menţin pînă în 569 la %leusis. Restabilirea democraţiei la "tena:indemnizatii platite pentru participarea la"dunarile poporului si la reprezentantiile teatrale, dupa )*+.399 Condamnarea la moarte a lo!o"#l#i So$rate ,prin otravire cu cucuta-sub acuzaţia de creare a noi divinităţi şi de corupţie a tineretului. 569 (8rus cel $înăr, vicerege al "siei ;ici din 56<, se răscoală, cu spri3inul1partei, împotriva ratelui său "rta&er&es ##, vizînd tronul #mperiului "hemenid.1econdat de un important contingent de mercenari greci, el pătrunde în;esopotamia, iese victoris în bătălia de la (una&a lîngă =abilon!, dar moare în

urma rănilor primite la sîrşitul luptei. (ei 96 666 de greci din armata lui seretrag, luptînd spre ;area 4eagră, drum descris atît de sugestiv de istoricul>enoon, unul dintre protagonişti, în Anabasis.)** (inadon, descendentul unei amilii spartane sărăcite, urzeşte o conspiraţiela 1parta urmărind răsturnarea, cu a3utorul hiloţilor şi al periecilor, a regimuluioligarhic. $rădat, este capturat şi ucis împreună cu partizanii lui.399%39& R'()oi *ntre S+arta i Im+eri#l er!an, consecinţă a politicii"hemenizilor de ane&are a cetăţilor greceşti de pe litoralul "siei ;ici. ?n corpe&pediţionar spartan, comandat de $ibron, apoi de 'ercilide şi, din )*@, deregele "gesilaos ##, operează pe teritoriul asiatic. /e rîul /actolos, la vest de1ardes, "gesilaos ## repurtează în )*A o importantă victorie împotriva armateipersane comandate de satrapul $isaerne.



39.%3/ R'()oi#l $orinti$1 "tena, =eoţia, (orintul, "rgosul şi ;egara,nemulţumite de hegemonia spartană în %lada, bogat Bnanţate de aurul persan,constituie o ligă împotriva 1partei.)*5 iulie Rechemat din "sia, "gesilaos ## repurtează la (oroneia, în =eoţia, odiBcilă victorie asupra orţelor coaliţiei antispartane.)*5 august Clota greco-persană, reorganizată de atenianul (onon, o înrînge pecea spartană în. bătălia de la (nidos. Dncepe reconstrucţia Ezidurilor lungiF la"tena. 'in cauza incercarilor "tenei de a reorganiza iga maritima, /ersia si1parta intra in negocieri: =osorul este pus sub blocada de o fota greco-persana,pentru a stopa importurile de grane ale "tenei din sudul Rusiei.3/ a întoarcerea din prima călătorie în 1icilia, /laton înBinţează la "tena, îngrădina lui "cademos, propria sa şcoală BlosoBcă ce va dăinui, aproape unmileniu,pînă în anul A+*!.3/2 „a$ea reel#iF, negociată de spartanul "ntalcidas încheie războiul dinrecia, consacrînd imi&tiunea /ersiei în viaţa politica a %ladei. raşele greceştidin "sia ;ică, precum şi insula (ipru, reintră în componenţa #mperiului /ersan.(etăţile din recia sînt declarate autonome, 1parta veghind, în numele /ersiei, la

respectarea acestui deziderat. 1lăbirea "tenei contribuie la ascensiunea =eoţieişi $esaliei.$$a1 3/0%$$a1 30 uvernarea lui #ason, tiran din Cerai, care reuneşte, pentrusingura dată în istorie, întreaga $esalie. (onstituirea celei mai puternice armate aepocii +6 666 de hopliţi şi <666 de cavaleri! a ost interpretată de izvoarelecontemporane ca dovadă a unui proiect de instituire a hegemoniei tesaliote înrecia şi de organizare a unei campanii în #mperiul /ersan. #ason cade victimăunui complot al aristocraţiei locale.)7* "rmata igii /eloponesiace constrînge l8nthul să capitulează şi desBinţeazăiga oraşelor calcidice, constituită de acest oraş în nordul ;ării %gee.39 /elopidas şi %paminondas izgonesc garnizoana spartană instalată în )<+ încitadela $ebei, instaurează un regim democratic în oraş şi trec la reorganizareaigii oraşelor beoţiene. încercările 1partei din )7< şi )77 de a reocupa $ebacăreia i se raliază şi "tena! eşuează în aţa măsurilor adoptate de %paminondas.m politic de o nestăvilită energie şi deosebită integritate, remarcabilorganizator şi comandant de oşti, inovator al tacticii militare, %paminondas,secondat strălucit de prietenul său /elopidas, rămîne cea mai importantăpersonalitate din întreaga istorie tebană.3/43 #a Binţă, sub egida "tenei, cea de-a doua ligă maritimă ateniană, unind,

împotriva hegemoniei spartane, cca. @6 de poleis din lumea egeeană 0 pentru anu prile3ui o intervenţie persană, "tena nu va include în ligă cetăţile greceşti depe litoralul asiatic, supuse #mperiului "hemenid. "vand drepturi egale, cele @6de membre sunt autonome0 deciziile "dunării Cederale synedrion!, în care

Becare cetate beneBciază de un vot, trebuie aprobate de "dunarea /oporului dela "tena 0 contribuţiile membrilor ca şi intervenţiile "tenei sînt mai reduse decît în timpul primei igi 'elio- "tice. "tena redevine prima putere maritimă înrecia.32 (habrias, strategul fotei ateniene, este victorios la 4a&os asupra uneiescadre spartane 0 în anul următor, $imoteu înrînge din nou, la euGas, fotalacedemoniană.35 /ace totala între 1parta şi "tena.$eba reuza sa desaca uniunea realizata in=eotia)7*! si 1parta ataca.35 $entativa 1partei de a-şi reinstaura autoritatea în =eoţia se încheie cuzdrobitoarea înrHngere din bătălia de la euctrautilizarea Eordinii oblice debataieI!. $riumul alangei tebane, care aplică pentru prima dată tactica oblică de

luptă inventată de %paminondas întărirea e&cesivă a orţei de şoc a aripii stîngia rontului! 0566 de spartiaţi în runte cu regele (leomibrotos cad pe cîmpul de



luptă. "ceasta prima inrangere a armatei spartane intr-o bătălie la cîmpdeschis,marcheaza inceputul declinului ei. 1parta pierde rangul de primă puteremilitară a %ladei 0 sistemul de alianţe pe care se baza iga /eloponesiacă începesă se destrame. $ebanii avanseaza in aconia.?n val de răsturnări democraticesubminează autoritatea spartană în sudul reciei, enomen încura3at dee&pediţiile tebane în /elopones soldate cu eliberarea ;esseniei de sub dominaţialacedemoniană şi cu desprinderea "rcadiei de sub tutela 1partei. euctrareprezintă începutul strălucitei dar eemerei hegemonii tebane în %lada.329 Condarea oraşului ;egalopolis, centru al triburilor din "rcadia, şi a cetăţii#thome numită mai tîrziu ;essene! J în cîmpia messeniană. (a urmare aaBrmării $ebei, a e&tinderii infuenţei ei în $esalia şi ;acedonia, 1parta şi "tenase vor apropia din nou.329%32 'ouă noi campanii oensive conduse de %paminondas în /eloponescontribuie la destrămarea igii /eloponesiace. ?rmărind sporirea rolului ei politic

în ;area %gee, $eba începe în )@A construcţia unei fote proprii, cu careameninţă poziţiile ateniene din regiunea strîmtorilor.324322 /rima menţiune a igii %toliene din vestul reciei.

32& ;oartea lui /elopidas în bătălia de la K8nosGephalai, din $esalia, după ce, în)@7, obţinuse spri3inul persan pentru politica dusă de $eba în recia.326 4ouă campanie tebană în /elopones. a ;antineia, %paminondas repurteazăo altă mare victorie asupra spartanilor, dar moare la sîrşitul luptei. 'ispariţia samarchează începutul declinului hegemoniei tebane în recia.3264325 Dncheierea unei păci între "tena şi $eba, la care 1parta, nemulţumită deemanciparea ;esseniei şi "rcadiei, reuză să adere.3.%3.. R'()oi#l alia7ilor1 (hios, Rhodos, (os şi =8zantion se răscoală,spri3inite de ;ausol, satrapul persan al (ariei, şi constrîng "tena să le recunoascăindependenţa. 'estrămarea celei de-a doua ligi maritime ateniene.

MACE8ONIA

!e$1 VII (onstituirea, în partea central-estică a /eninsulei =alcanice, la perierialumii greceşti, a regatului macedonean. Vecină la sud cu $esalia, în vest şi nord-vest cu %pirul şi #ll8ria, iar în nord-est cu $racia, ;acedonia este populată detriburi cu o structură etnică variată, rezultat al amestecului elementelor ilir, tracşi elen, marcate din sec. V###JV## de infuenţe ale civilizaţiei greceşti. "gricultura,creşterea vitelor şi mineritul argint, aur!, bogatele păduri permit dezvoltareaeconomică a ţării,situată la o intersecţie a drumurilor din spaţiul dunărean spre"driatica şi %geea. Rămăşiţe ale societăţii gentilice se menţin pînă în sec.#V 0regele, aparţinînd amiliei "rgeazilor domnitoare pînă în )96!, ales de conclavularistocraţilor hetairoi!, este conBrmat prin aclamaţie de adunarea armatei

recrutată în ma3oritate dintre ţăranii liberi!, care hotărăşte asupra problemelorcardinale ale politicii interne şi e&erne, uncţionînd totodată şi ca supremăinstanţă de 3udecată. raşul "igai este ales ca reşedinţă regală.A9) "m8ntas # recunoaşte suzeranitatea #mperiului "hemenid, situaţie menţinutăpînă la victoria elenă de la /lateea 57*!.&9.%&.& 'omnia lui "le&andru # Ciloelenul. Vasal temporar /ersiei "hemenide,"le&andru # se remarcă totuşi ca un mare admirator al culturii greceşti la curtealui poposesc /indar, =achilide, 1imonide ş.a.!. ;acedonenii, trecuţi de greci înrîndul EbarbarilorF, sînt admişi acum pentru prima dată la 3ocurile olimpice.Dncepe procesul de centralizare a statului macedonean, care-şi e&tinde hotarelerăsăritene pînă la fuviul 1tr8mon. (ucerirea oraşului /8dna. "le&andru # bateprimele monede macedonene.



5)9J565 Dn timpul războiului peloponesiac, ;acedonia intervine alternativ înavoarea 1partei şi a "tenei urmărind cu multă abilitate să împiedice întărireauneia dintre aceste puteri în spaţiul traco-macedonean.5+* /erdiccas ## 5A5J595! respinge o e&pediţie a regelui trac 1italces care,spri3init de "tena, viza înlăturarea sa de la tron.&5&%399 'omnia lui "rhelau, Bu nelegitim al lui /erdiccas ## 0 reorganizeazăarmata, construieşte drumuri şi cetăţi, mută reşedinţa regală de la "igai la /ella,mai aproape de ;area %gee. Receptiv în aţa civilizaţiei greceşti, la curtea sa sîntgăzduiţi %uripide, "gathon, Leu&is. /otrivit aBrmaţiei lui $ucidide, "rhelau ar Băcut mai mult pentru ;acedonia decît toţi ceilalţi opt predece- sori ai lui.393%30 "m8ntas ###, rege al ;acedoniei tatăl lui Cilip ##!. (onsolidareaautorităţii regale, slăbită de luptele dinastice de la începutul sec. #V. 'iplomatabil, "m8ntas ### spri3ină 1parta în războiul împotriva ligii oraşelor calcidice şi al8nthului )<+J)7*! 0 obţinînd desBinţarea acestei ligi, intervine în conficteledin $esalia ca aliat al lui #ason din Cerai.3.9 /erdiccas ### )@AJ)A*! cade într-o luptă împotriva ilirilor, după ce realizasealipirea oraşului "mphipolis. #nvazii ale tracilor şi paionilor, încura3ate de luptele

interne pentru tron, ce va B ocupat de Cilip ##, un rate mai tînăr al lui /erdiccas###.3.9%332 8omnia l#i ili+ II. Dn cei douazeci de ani de domnie, Bul lui"m8ntas ### a transormat ;acedonia dintr-o ţară EsemibarbarăF, situată laperieria lumii elene, în cea mai de seamă orţă politică şi militară a întregii/eninsule =alcanice.Cilip ## îşi consolidează puterea personală înlăturînd dieriţii pretendenţi la tron.Orani(are tri+artita a !tat#l#i: Eregatul armateiI, nobilimeahetairoi! siadunarea armatei. 1uperioritatea militara reprezinta baza succeselor in aaragranitei: impartirea cavaleriei aristocratilor in regimenteiles!. "rma principala:lancea tinuta in cumpana.Cilip reorganizează după modelul teban armata punîndaccentul pe alanga macedoneană între )@<J)@A usese ostatec la $eba, înepoca de glorie a lui %paminondas!."rme: sarissasulite lungi! si scuturi mici sirotunde. "doptarea Eordinii oblice de bataieI si coordonarii miscarilor dieritelorcorpuri de armata.Strateie de di!tr#ere. rasele sunt cucerite nu prininometare prelungita, ci cu masini de asediu. 'upa #ni$area Ma$edoniei)A<!, Cilip redresează Bnanţele, accelereazăurbanizarea, încura3ează comerţul şi consolidează învingHnd triburile vecine dinvest şi nord! hotarele statului. (onştient de superioritatea culturii greceşti, elstimulează statornic pătrunderea ei în ;acedonia. (a om politic, organizator,comandant militar şi diplomat, Cilip ## şi-a depăşit net toţi contemporanii. %l aspeculat lucid contradicţiile dintre oraşele-state ale %ladei pentru a-şi atingeţelurile, devenind, pentru cercurile democrate, unciar antimacedonene, un

duşman al independenţei polisului, un despot perBd, iar pentru partidaBlomacedoneană un ocrotitor al păcii sociale şi conducătorul ideal al proiectateicampanii împotriva #mperiului persan.biectivul politicii e&terne a lui Cilip devine obtinerea unei iesiri la mare pentru

statul sau. #n3. începutul e&pansiunii macedonene în zona litoralului tracic al ;ării %gee,prin cucerirea coloniei ateniene "mphipolis şi apoi )A5! a cetăţii ;ethone îiasigură lui Cilip puncte-cheie ale litoralului ;ării %gee, iar ocuparea regiunii/angaion )A@!-de la est de raul 1truma1t8rmon!, reputată prin bogăţia minelorde aur, veniturile necesare ambiţioasei sale politici.3.2 1e naste la /ella, "le&andru cel ;are, Bul lui Cilip ## şi al limpiei, Bica regelui%pirului, 4eoptolemos #. Cilosoul "ristotel din 1tageira va deveni în )5) dascălul

tînărului moştenitor al tronului.



3.2%3&2 R'()oi#l !a$r# E"l treilea război sacruF! declanşat de conBscareatezaurului sanctuarului de la 'elB de către oceeni. "liată cu oraşele din ocridaşi $esalia, $eba luptă împotriva oceenilor, spri3iniţi de 1parta şi "tena. Razboiul îioeră lui Cilip ocazia intervenţiei în confictele intergreceşti. Regele ;acedoniei sealătură $ebei în confictul cu Cocida spri3inită de "tena şi 1parta!. %l intervine peteatrul de luptă din recia (entrală anga3înd armata macedoneană împotrivaoceenilor. Victorios asupra orţelor oceene, Cilip devine stăpînul $esaliei, apoi alpasului $hermop8le, poarta spre recia (entrală.3.6 (ampanii în %pir şi #ll8ria 0 începutul cuceririi $raciei.3.5 Cilip ## începe cucerirea oraşelor greceşti din /eninsula (alcidică. %l ocupa/otideia, ;ethone, 1tagira si lintul, un aliat al "tenei. 'emostene, cel maistrălucit orator al reciei, conducătorul partidei antimacedonene la "tena,rosteşte prima EFilipicăF, întreaga sa viaţă va B închinată realizării unui rontcomun al cetăţilor elene împotriva ascensiunii ;acedoniei. ;odestul a3utoratenian nu-l împiedică pe Cilip ## să cucerească întreaga peninsulă.3&/ %ubeea paraseste alianta ateniana la insistentele lui Cilip.3&2 „a$ea l#i ilo$rate;, semnată la /ella, încheie Erăzboiul sacruF

conBrmînd toate cuceririle lui Cilip din $racia şi de la ;area %gee 0ea consacrăpierderea de către atenieni a posesiunilor de pe litoralul tracic. "tena ramanecea mai mare putere maritima, cu )A6 de trireme. ;acedonia ia locul Coceei învinse în "mBcţionia de la 'elB, moment caremarchează intrarea oBcială a ;acedoniei în comunitatea cetăţilor elene.1ub impresia acestor victorii,$$a1 3&2 Dn discursul său Filip, oratorul #socrate, unul dintre cei mai prounzi şiinfuenţi gînditori politici ai sec. #V, preconizează, în plină criză a polisului grec, casoluţie a depăşirii ărîmiţării statale, crearea unei conştiinţe panelenice şi unireaorţelor greceşti înîr-o acţiune comună împotriva /ersiei "hemenide0 el îl

îndeamnă pe regele macedonean să ia conducerea acestei acţiuni împotrivaduşmanului secular.3&3 $ratat de prietenie cu /ersia, prin care Cilip ## dobîndeşte mîna liberă în

întregul spaţiu traco-elen, în schimbul neintervenţiei în aacerile cetăţilor greceştidin "sia ;ică.3&343&6 C#$erirea *ntreii <ra$ii. Ci&area hotarelor macedonene la 'unăre şi;area 4eagră 0 ameninţarea ocupării strîmtorilor, vitale pentru aprovizionarea"tenei, declanşează un nou război ateniano-macedonean.a "tena, disputa intre #socraterecia sa Be unita sub Cilip impotriva persanilor!

si 'emostene- sustinatorul luptei impotriva EbarbaruluiI Cilip.3&0 #ncercarea lui Cilip ## de a ocupa /erintul şi =8zantionul şi de a dobîndi astelcontrolul asupra strîmtorilor declanşează un nou confict cu "tena. #n anul339 "tena şi $eba încheie o alianţă. ormarea Liii eleni$e impotriva lui Cilip,

in urma amenintarii circulatiei maritime pe ;area 4eagra si a noilor amestecuriin recia (entrală.))* (ampanie a lui Cilip ## în 'obrogea împotriva regelui scit "teas.33/ ='t'lia de la C>eroneea, din =eoţia. Victoria lui Cilip asupra grecilor estedecisa de cavalerie, comandata de Bul sau, "le&andru. #nstaurarea hegemonieimacedonene în recia.$eba este sever pedepsita, dar "tenei i se oera o pacemai blandaEprietenie si aliantaI!.a iniţiativa lui Cilip ##, statele greceşti cue&cepţia 1partei!, reunite la (orint, încheie o pace generală şi constituie33 Lia +aneleni$' de la Corint, sub patrona3ul lui Cilip. Orani(are: unconsiliu al igii la (orint, regele macedonean este numit conducator hegemon! sigeneral suprem al tuturor ortelor strateg autocrator !0 autonomie pentru totimembrii-garantata de Cilip. 2otarare de razboi impotriva /ersiei în semn de

răzbunare pentru proanarea sanctuarelor elene de către >er&e # în 5<6M57*0(ongresul încredinţează lui Cilip ## conducerea acestuia.



))@ armată macedoneană de 96 666 de oameni, condusă de generalul/armenion, este trimisă în "sia ;ică.332 A!a!inarea l#i ili+ II în osta capitală "igai de către oponenţi politici,spri3iniţi probabil şi de osta soţie limpia, îndepărtată de la curte în ))7.))A "ristotel, cel mai de seamă reprezentant al enciclopedismului antic,ondează la "tena Lykeion sau Peripatos, şcoală ce rivalizează cu "cademia lui/laton.

Documents

Lumea Greaca in Sec 5