Stelian Turlea

trL@M

aU

IilTEGRAtllj

Ctyt,,n^

Ww&dfe{ffi# a,mffifr

0n mn 9*ri"t ae l"irt-ril adi urne afirrpi

& atirilnu/ uhr/af al titmil I S

Ww{tutue#w#fuleelno cqnn qailr/frhilndan untao a@rplrt a un&lu,lul7fu,ohnnnhn,

fn cd,u,hnm u/rwi pqra/n anbruttttt

*0 lzrytn nqi^nfu Arnytuhr I tO

Ww#r#e{*# d eenleean unn qrffi il ontnlnprc/e ge{nhl

ad u @ ou, annalm *n /n frnihaha I zl

W@de&Mw#fiffiedffion mrp qdffi il nhlnw/n J{q,y,

dftnnf /w o hM n nglml "ltur Fr. w, qtuAmt / sg

Ww&trn{ftC e# ai$eeffKe

tno u,ta qrr il anAlnzrcl5"g"*4 /rr{" attgnl hrr lnftaakru,/aatz,ik nw/rh ad/hn (n/nd & ca&/ I a+

Ww@e{e{ w# ewwfwe0n ca,tp An^ul /p fi*i"/re a nlnnaga/t W lt gntt o/ ghu,

/ptpnit mr adfrnoob / +o

Ww&#ee# M &w&#e{ee

an cqno @ //nd *yd/*/r 0a6ahnltufn 6irrn*d/Silixii h"rcAi mnp ount

"?i4h'u14{nnd ,nancminal / +7

W;W{ffe{ w,{ o&tn{,{ee

an u,w grrrnr/.io con/ilm{nilfu/,/t"* l*l/001/rrfnp ca/M/np / SS

Ww&##e{*# w,{ rarerse,fue

n ca,wgnuryfu/ "e"*^l*l enftAlrrra4k /aun

/ra{rtfffn/ntfilt rrrarck hl I Og

WWe{#w#Wed&ean ca,,w @/rilf au,pa6{rtnn rnn i on ,&iru

oi oune aalrwdi /n Aa/,wthnl I f+

WwNM,w,{wr{@an ca,w W "/k /n k,,/l"hrrr/ gh"dlhf lilDr,uri inbpnnln

er/r* hnnnnpnAAn I s+

Ww&i#ee{#wdW?n, cqnn @pff u nh,lnpn o* %rr/*//i"r ghtk{i Aptuio m afui* * a{ & qtr galanhe I g p

%fri-{rrlA@tn, w 9"ftfuril 1n/dilrrro6 ad erc 9aiirrei

aa lanry/unfil, "l / to+

W-frh{el@/Wan uno qEm lpr@ftrn ,/l*"rt*t u uMnt 6"1ii / ttp

i

I

S/rs&rd

brc mnn 9*r;"t *r,75,u:etenno urX

a,(mt a,tinfui /n ,uirturJ,u/ durdnt a/ *;m;e

And toamnaincepu sd se anunle cu frunze ruginii gi fructe coapte dos-

pind de dulceald.,Dartrel avu mai multe bucurii deodatd. N-ar fi fost

in stare sd spund care era mai grozavd; firegte, dacd ar fi fost irtrebat. Intrase

fir clasa a cincea 9i putea de acum crede cd e bdiat mare, oricum nu se maiputea compara cu toli pugtii dia care n-au nici mdcar mai mul1i profesori.

Pentru cd era mare, tata ii cumpdrase un computer pe care el il botezase

de indatd Leo, cum vdzuse intr-un film de aventuri. Era atAt de fericit, cd

mai multe nopfi nu d,ormise de emofie, iar visele sale nu erau decAt aven-

turi cu computere in lumi fantastice.

Tot atunci pdrdsi casa bunicilor gi se mutd intr-un apartament dintr-unbloc nou. Casa nu era mai mare,ba chiar dimpotrivd., dar erau mai pulinemobile ingrdmddite in fiecare camerd, i:rcAt i se pdrea cd au ajuns irtr-unapartament imens 9i se putea plimba in voie cu mAinile la spate, fdr6. sd se

tot loveascd de cAte ceva. Camera lui, proaspdt vdruitd 9i cu ferestrele spre

soare-rdsaret era atdt de luminoasd cd nu-gi credea ochilor.

Dar bucuria cea mare era cd, in acelagi bloc, doar cAteva etaje mai sus, se

mutase gi unchiul parlamentar. intAmplare sau nu, n-a stat el sd se gAn-

deascd prea mult, era doar fericit la gAndul cd il va putea vedea pe celebrul

sdu unchi de cAte ori va vrea. Numai sd fie acasd, pentru cd de obicei, dacd

nu era la Parlament, preda studenlilor cine gtie ce lecfii de istorie, sau lineaconferinfe prin !ard,, sau se retrdgea la cabana lui stranie din munli sau iluita Dumnezev chinuindu-se sd copieze documente gi manuscrise vechi

din arhivele nafionale. La ce-i trebuia asta, Daniel nu reugea sd infel eagd,dar isi inchipuia unchiul acoperit de terfeloage vechi, ingdlbenite, inne-grite, mucegdite, pdtate, cu colturile zdrenfuite gi in care el nu s-ar fi uitatnici sd-l pici cu ceard.

Ca gi cum toate ar fi fost potrivite ca sd-i meargd lui cAt mai bine, prie-tenii sdi cei mai buni, Alexandra gi Alexis, ii erau acum vecini, locuiau pedoud strddule apropiate. Dacd ar fi avut chef, i-ar fi putut vedea zilnic. Astarr.aL ztcea 9i el viafd!

Poate ar trebui sd ne oprim o clipd din povestire sd spunem celor care nule gtiu ir:rcd cine sunt aceste personaje celebre, iar celor care le gtiu sd le rea-mintim isprdvile nemaipomenite ce le-au bucurat sufletul. Daniel este unbdielel trecut acum de unsprezece ani gi care de vreo patru ani, dacd nuchiar mai multi, avusese parte de isprdvi care mai de care mai incredibild:a Pus capdt, impreund cu celebrul sdu unchi gi cu ajutorul computerului,unui rdzbor absurd intre doud ldri vecin e; a zburat cu balonul prin finuturinecunoscute, unde a fost smuls din ghearele unor rdzboinici care se mutaude colo-colo cu cortul exact in vremea ultimei eclipsei totale de soare a se-colului;gi-a strAns colegii apropiafi gi a salvat omenirea de la distrugere, c6ndera ameninfatd de virusul pregdtit sd intre in acliune ftr noaptea dintre mi-lenii; l-a cdutat prin castelul Bran pe celebrul Dracula, care s-a dovedit a fiun biet urmas al unui cavaler medieval dornic sd spund oamenilor adevd-rata poveste gi nicidecum sd le sugd sAngele. in toate aventurile acestea in-credibile, Daniel a fost insofit de prietenii sdi de-o viafd.

Alexandra se indllase peste noapte, igi pdstra pletele negre aruncate pespate la fel ca pe vremuri, ii irrmugureau sAnii, zdmbeala fel gi era tot cu nasulpe sus/ dar lui pulin cd-i pdsa, era frumoasd gi gata! Nu spunea nimdnui cAtde tare ii bdtea inima cAnd o vedea. o datd a zdrit-o intr-un autobuz si\ls LqrE rr L.'cr.Lsd' rrurta carl(l 0 VeClea. \J Clata a Zafft-O fntf-Un aUtOb:uZ gi l-acuprins emolia atAt de repede 9i de puternic cd s-a ascuns in spatele unuistdlp din stafie, sd nu fte vdzut, d.e ce, n-a gtiut sd spund, oricat a ircercatsd-l descoasd tatdl sdu.

Alexis rdmdsese la fel de pirpiriu ca pe vremu n, dar la fel de inventiv, unprieten pe cinste! Daniel adora momentele rare cAnd, sub baldachinul de.€

&6

iederd din curtea prietenului sdu, puneau la cale aventuri incredibile 9i se

inchipuiau eroi ai unor jocuri faimoase, mai grozavidecAt Harry Potter.insd nimeni nu se compara cu Don Ped.ro, unchiul parlamentar! Fusese

profesor de istorie, scrisese cdrli gi incd mai scria, strdbdtuse lara in cdutarede relicve cu care deschisese un mrtzeLL, candidase la parlament 9i fuseseales, elaborase legi care stArniserd impotrivirea invergunatd a adversarilorgi pe care nu le mai aplica nimeni dupd ce fuseserd votate, se retrdsese inplind glorie, uimindu-i pe cei care tocmai se pregdteau sd-l critice pentru in-dependenla de gAndire, era pasionat de computere gi se zvonea cd elabo-reazd,softuri complicate pe care se pregdtegte sd le inregistezelaOficiul deInvenlii gi sd le vAndd marilor firme din California. Daniel abia igi mai in-cdpea in piele de fiecare datd cdnd era ir preajma lui, de parcd o parte dinglorie s-ar fi transferat 9i asupra sa.

Fapt este cd toate isprdvile al cdror erou fusese au ajuns pe buzele tutu-ror pentru cd tatdl lui Daniel n-a gdsit idee mai trdsnitd decAt sd scrie cAte

o carte despre fiecare. Pas de mai spune ceva, dacd protestai, te scotea dinpoveste 9i te inlocuia cu cine gtie ce copil, care nici mdcar nu fusese defa!d,,

iar asta chiar ar fi fost prea de tot! Aga cd lui Daniel nu-i rdmAnea decAt sd

indure dulcea povard a celebritdlti.in scurt timp, Daniel se obignui cu noua sa locuinfd. Doar computerul i

se pdrea un monstru captivant, pe care nu reugea sd-l infeleag5. Petrecea infala lui mai multe ore in fiecare sdptdmAnd, insd tot ce reusea sd facd era sd

mdzgdleascd desene abstracte ori sd se uite in mod repetat la cAteva jocuripe care pAnd 9i elle socotea stupide. N-avea rdbdare sd afle mai multe. in-datd ce simtea cd se plictisegte, o zbughea pe scdri fir sus, spre apartamen-tul lui Don Pedro. Acolo i se pdrea cd intrd intr-o lume fantasticd. Unchiulparlamentar avea acelagi numdr de camere , dar parcd,nu mai era acelagi bloc.Pe hol gi pe perelii a doud dintre camere erau de sus pdnd jos numai rafturipe care se ir:rghesuiau cdrlr de toate mdrimile, fur toate limbile pdmAntului.Pe jos, malddre de reviste vechi gi decolorate, cu coperte care mai de care

mai pline de fantezie. Don Pedro igiagezase printre ele un pat de campa-nie, peste care arunca neglijent in fiecare dimineald o pdturd cafenie din

--t-''#

pdr de caprd. Cea de-a treia trcdpere, cea mai mare, ardta ca o regie de te-. +.

Ieviziune. Isi amintea, destul de cefos , cdvdzuse una, cu mul1i ani ftr urmd,impreund cu tatdl sdu. Dacd nu gtiti cum aratd.,nu-i nicioproblemd, indatio construim din cAteva vorbe. Mai multe ecrane de televizor, ahrttate ca lacentrele de comandd ale zborurilor spafiale, acopereau aproape cu totulun perete/ un pupitru plin de tastaturi in fala lor, multe computere legateintre ele, o tdblie uriagd cu scheme de legdturi, fel gi fel de piese mdrunteal cdror rost il gtiu doar pricepufii, rafturi cu dischete gi CD-uri. O lume in-fiordtoare, degi de basm.

Din prima clipd Daniel a simfit cd nu trebuie sd vorbeascd nimdnui despreaceastd incdpere, dacd, Don Pedro insugi nu spunea o vorbd. Se gAndea cd

poate nici tatdl sdu nu va afla mare lucru, incAt sd nu se mai trezeascd iardgipersonajin cine gtie ce carte. A9a cd pasiunea unchiului parlamentar a rdmasun secret, chiarbine ascuns. Cel pufin aga credea. Daniel obignuia sd pundir:r-trebdri cAt era ziuLrca de lungd, dar se fdcea cd nu aude cAnd unchiul parla-mentar il intreba despre progresele in tainele computerului. Norocul lui eracd, avAnd destul de ?nvdfat pentru gcoald, scXpa ugor schimbAnd vorba cu re-latdri despre cine gtie ce compunere sau complicate exercifii de matematicd.

intr-o bund zi, celebrul unchi hotdri sd schimbe lucrurile. Socoti cd nu ecale mai bund sd-gi firvele nepotul sd descopere tainele computerului decAtsd-l facd sd comunice cu prietenii sdi prin intermediul aparatului. Imagindo retea de legdturi intre toli copiii din bloc care aveau computere gi le ex-plicd pe indelete ce aveau de fdcut. Singura lui rugdminte era sd fie dis-crefi, sd nu umple gcoala 9i cartierul cu vestea despre disculiile gi jocul lorpe Internet gi sd-gi vadd inainte de toate de lecfii, in caz contrar el urmAndsd le paroleze legdtura, adicd spus pe gleau sd le-o interzicd pur si simplu.Copiii nu numai cd au aprobat fdrd crAcnire, dar erau si fur al noudlea cer.

Peste noapte, pe scara blocului gi in curtea din apropiere era mai pufindhdrmdlaie, dupd-amiezele abia de se mai adunau vreo doi-trei sd batd min-gea, dar 9i acegtia fdrd chef, de parcd nimic nu mai avea haz dacd,nu se au-zeau chiote gi nu se spdrgeau geamuri. Dupd vreo sdptdmAnd gi puliniirdtdcifi au fircetat sd mai sperie lini9tea. Se legaserd prietenii noi gi ca un fdcut** *CE

o

*dMttrc ccun cfQr,rt il nfnlrnrrrc 7tn

gtgtk/o,c ae hfh cao annm,ta /"i di"t frnililrrtn

e trezirdintr-o pddure firtunecoasd 9i deasd, care aruncat pe un peticde iarbd, care pe un pat mititel de mugchi, care pe cetind, frunze si

crengule uscate ce le inlepau pulpele. Era incd ziud,, dar lumina se strecurazgdrcit printre ramurile ca nigte gheare enorme infipte in cer. S-au uitatunii la aLltt, fdrd o vorbd. Au ascultat linigtea fognitoare care ifi dddea fiori.

- Unde am ajuns? reugi sd trgaime Iulia.

- Nu vezi cd suntem intr-o pddure? izbucni Alexandra.

- Vrei sd spui cd am fost teleportalr?

- 9i !i-am spus sd-l fii lAngd tine pe fratele dsta al tdu! continud Alexan-dra, care abia se ablinea sd nu strige. De ce l-ai adus cu noi?! De ce nu si-ofi linut mAinile acasd?

- Vrei sd spui cd am ajuns aici, fircepu Daniel, pentru cd...

- Da! ?l intrerupse Alexandra. Pentru cd nu si-a tinut mAinile acasd gi-a

apdsat pe butonul rogu!

- Ce buton? intrebd cu naivitate Daniel.

- Of! rdspunse Alexandra dAnd a lehamite din mAnd. N-ai sd te schimbiniciodatd, sd fii gi tu atent la ce e in jur! Butonul rogu care ne-a teleportat!

- S-ar putea sd nu fie aga, interveni Alexis.

- Vrei sd spui cd am ajuns aici din senin? intrebd Alecu.

- Nu lii minte cd era un ceas pe ecran? Am observat cd a inceput sd

funcfioneze exact dupd ce ne-am asezat sub antena parabolicd.

- Vrei sd spui cd am declangat ceva cu tofii? zise Andrei.*'i**F#

n

- Nu stiu, dar asta am vdzut.

- Ce md tot aiurifi cu ceasul dla de pe ecran?! se infurie din nou Alexan-dra. A apdsat sau nu pe butonul rogu?

- Nu gtiu, zise unul.

- A apdsat, zise altul.

- Pei, vezT?t 9i pe urmd ne-am trezit aici!

- Chestia este, spuse gAnditor Daniel, cum ne intoarcem?Parcd i-ar fi lovit in moalele capului. Tdcurd brusc. Chiar gi cei mai gro-

zavi, tot isi auzeau inimile ticdind mai tare.

- in mod normal, ne-ar trebui tot o antend, cugetd cu glas tare Andrei.

- De unde o ludm? se interesd Alexis.

- Mie mi-e frtcd, gopti Sabina.

- N-are ce sd ni se intAmple, incercd sd o linisteascd Alecu. Dacd ai gtiide cAte ori m-am intors eu acasd dupd ce se fdcuse noapte...

- Nici mdcar nu gtim unde am ajuns, spuse Daniel.

- O sd ne caute marna, zise lulia. Nici n-arn apucat sd-i spun unde mergem.

- Biata bunica o sd-gi frAngd mAinile gi n-o sd doarmd toatd noaptea!oftd Alexandra.

Nu apucd sd spund mai multe, se auzi scAncetul lui Rareg, pe obrajii cd-ruia lacrimile curgeau giroaie.

- Tu ce mai vrei? strigd la el Alexandra.

- Eu sunt de vind, scdnci pugtiul. Eu v-am adus aici.

- Parcd eu nu gtiu asta! zise Alexandra. Mdcar taci qi nu ne mai amintice-ai fdcut!

- 9i dacd faci gurd mare acum, mai rezolvi ceva? se infipse in ea Iulia.

- PAi, sigur! Doar nu era sd-mi 'Cai mie dreptate!

- Ca sE vezi, nici mdcar nu-ti dd dreptate! se auzio voce subtire, aproapepiligdiatd.

Tofi incremenird.

- Ce-ai spus? isi reveni Alexandra.

- N-am spus nimic, zise Iulia.

- O fi vorbit drdcusorul de frati-tu!"'%

*22r

- gtii bine cd nu era vocea lui...

- La cAte prostii face, md pot agtepta la orice! zise Alexandra cu ndduf.

- Chiar cd te poli agtepta la orice! se auzi din nou vocea pifigdiatd.

- Acum vezicd n-a vorbit el? spuse Iulia cu satisfaclie. Doar e in falatagt atvdzttt cd n-a deschis gura.

- O fi ventriloc, insistd Alexandra.

- Haida, det zise lulia.

- Avem un ventriloc printre noi? se vAri in discutie Alecu.

- Ce e dla un ventriloc? intrebd Daniel.

- Se nu-mi spui c5. nu gtii! se mird Sabina.

- Habar n-are! Habar n-are! se auzi rdzdnd vocea piligdiatd.Se uitard din nou unii la alfii. Apoi de jur imprejur. Nici fipenie. in afard

de ei. Doar copacii cu trunchiuri groase, inalte, cu coroanele pierdute incer. Adia un vAnticel rdcoros gi de undeva se auzeau susurul unei ape gi tri-lul unei pdsdri.

- Care a fost? intrebd Alexandra.

Se uitard la ea cu mirare. Fata se rugind. Apoi gdsi o idee:

- N-ar trebui sd ne fie fricd? Dacd pddurea e bAntuitd de stafii ?!

-Asta-i culmea! Auzi, stafii! Cebazaconie! rdsund foarte clar 9i de aproape

vocea pifigdiatd.

- Ar trebui sd md supdr! izbucni Alexandra.

- Tot ea se supdrd! zise vocea pifigdiatd. Dd buzrta, vorbegte in dodiidespre stafii, brrr! mi se ridicd pdrul in cap! $i tot ea se supdrd!

- Care egti gi nu ai curajul sd te ardtl? sdri Daniel in apdrarea Alexandrei.

Se uitard in toate pdrfile, cdutard in toate direcliile. Nimic. Rareg cel mic,

care se depdrtase pulin de grup, se aplecd ldngd o tufd mare de ferigi gi

descoperi sub o frunzd, fiinfa: cdt o palmd, imbrdcatd ?n intregime in rogu,

cu cizmulile negre cAt un degetar 9i un fes verde de mai mare frumusefea.

- Cine egti? il intrebd.

- Cred cd Degefel. Nu sunt sigur.

- Asta-i bund! se repezi Alexandra. Cum sd nu gtii cine egti?

sp"dil,!d#6e.rz3

- Pe ce lume sunteli sau din ce lund aji cdzut? Voi nu gtifi cd asta-i Pd-durea Uitdrii? Nu-i viefuitoare, micd sau mare , care sd nu fie atinsd de boaldgi sd nu uite cAte ceva. Poate am uitat cine sunt!

- Pddurea Uitdrii! exclamard mai multi.

- Md mir cd mai gtiu cum se cheamd pddurea! tn fiecare zisitcAte ceva.Dar am gtiut atAt de multe la viala mea, cd mai am incd un sac mare cuamintiri. Uite, de pildd lin minte cd toate sunt de-a-ndoaselea in pddureaasta! Dacd nu uiti, te porli pe dos! E clar cd e o boald, voi nu credefi? Se

sPune cd toate vieluitoarele s-au imbolndvit gi cd s-ar putea sd fie mult mairdu decAt atAt. Aga zice lumea care l-ar fi chemat pe Magician sd salveze ce

se mai poate salva. Dar nimeni nu gtie dacd a venit, dacd e pe drum sau dacde in stare de ceva. Eu unul nu cred cd e tr stare de ceva! Aga cd ne facemde lucru. Eu habar n-am ce caut aici 9i unde trebuia sd md duc!

- Parcd noi gtim!

- Agu e! Nici nu trebuia sd md intAlnesc cu voi. Cu siguranld, suntefinigte cdpcduni, dupd cum vorbeafi, si trebuie sd-mi chem ajutoare.

- Hei, stai locului, nu-!i facem niciun rdu, nu chema niciun ajutor,spuserepede Andrei.

- Ba am sd le chem!

- Nu-fi facem niciun rdu, nici nu gtim cum am nimerit aici.

- Ba am sd le chem! Dacd afi uitat cum ali ajuns aici, nu inseamnd cdnu sunteli nigte cdpcduni! Cafi ca voi n-am intalnit in viafa mea, nici nu mailin minte!

-Dat grozav te mai crezi, tr..d,, falel nu se abfinu Alexandra.

- De ce ii vorbegti aga? protestd Rareg.

- Exact. De ce imi vorbesti asa? zise Degefel. Uifi cd ali venit peste mine?Uili cd aici eu pdzesc locul? Uifi cd sunt StdpAnul? Uili cd... nu mai stiu cevoiam sd spun. Dar e totuna! vdd cd uifi mereu cate ceva!

Era de-a dreptul furios. igi smulse fesul pe de cap, il trAnti la pdmAnt 9ijucd de cAteva ori pe el cu cizmulilele lustruite gi negre.

- Te rog sd md ierfi, indrdzni Alexandra.

-r*24r