INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFO

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFOPUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI �� Nr. 28 �� Aprilie 2014

MALINI

O „bucăţică” din Italia, din EuropaDe la San Remo la Mălini

Consiliul local al comnei Mălini a adoptat hotărârea prin carese creează condiţii pentru înfiinţarea Muzeului Etnografic alzonei. Acest edificiu cultural îşi propune ilustrarea istoriei, aoriginii, a modului de viaţă, a spiritualităţii şi a obiceiurilorspecifice locuitorilor de la poalele munţilor Stânişoarei.

În condiţiile în care comuna Mălini este recunoscută de fapt cao nouă şi foarte importantă staţiune pe harta turistică aRomâniei, Muzeul Etnografic va constitui un nou punct deatracţie, o carte de vizită a comunităţii noastre de oameni har-nici, ambiţioşi, gospodari.

Într-o primă etapă, muzeul va ocupa construţia cunoscută subdenumirea „Casa de hore” din spatele „Casei memoriale NicolaeLabiş”.

Muzeul îşi propune să strângă şi să prezinte obiecte de uz cas-nic, gospodăresc, scule şi dispozitive folosite în domeniulforestier, agricol, în prelucrarea materialelor textile (lână, in,cânepă) sau a laptelui, elemente de decor interior (ştergare,covoare, alte cusături sau ţesături), obiecte de îmbrăcăminte sauîncălţăminte.

De asemenea, sub o formă sau alta, muzeul va prezenta obi-ceiurile locului, viaţa culturală şi spirituală, viaţa religioasă – aşacum s-au manifestat de-a lungul timpului.

Nu vor fi omise personalităţile care şi-au desfăşurat activitateaîn zonă sau cele care s-au ridicat dintre oamenii comunei.

Ne aşteptăm ca această idee generoasă să fie îmbrăţişată decetăţenii comunei Mălini şi fiecare, după posibilităţi, să participela înzestrarea edificiului de cultură proiectat.

Un nou proiect asumat de primăria Mălini

Edificarea unuimuzeu etnografic

al zonei

OOuuăă rrooşşiiii,,lleeggeennddee

şşii ttrraaddiiţţiieerroommâânneeaassccăă

Paştele este o sărbătoare a Lu-minii. A luminii care a străbătutîntunericul pentru a izbucni cutoată puterea ei eliberatoare. A Lu-minii care a traversat moarteapentru a trăi mereu. A Luminiicare s-a născut din suferinţă şi du-rere, dar celebrează bucuria. ALuminii care a deschis mormintelepentru a face loc vieţii veşnice.

Slujba Învierii Domnului estetocmai bucuria acestei Luminicare prin măreţia şi puterea eiarde tot ceea ce a fost păcat, um-bră, întuneric, durere şi neîmpli-nire. Lumina Paştelui aduce cerulpe pământ şi ne înnobilează pe fie-care dintre noi, care am ştiut să ur-căm treptele smereniei şi ale măr-turisirii pas cu pas, ale asumăriifaptelor noastre şi ale împăcării şiiertării cu ceilalţi.

(continuare în pagina 2)

xx

Cu ocazia sfintelorsărbători de Paşti,primarul comuneiMălini, Petru Nistor,Consiliul Local alcomunei Mălini,aparatuladministrativ alprimăriei Mălini,adresează tuturorlocuitorilor urări desănătate, belşug şibucurie!

Lumina ÎnvieriiDomnului Iisus Hris-tos să vă însoţeascăfiecare gând, fiecarepas în viaţă, să văaducă linişte şi paceîn suflet!

SSăărrbbăăttoorrii ffeerriicciitteeaallăăttuurrii ddee cceeii ddrraaggii!!

PPaaşştteellee -- ssăărrbbăăttooaarreeaa bbiirruuiinnţţeeii lluummiinniiii

pagina 2

Citiţi reportajul în pagina 4

"Luna plantării arborilor" la Ocolul Silvic Mălini

Educaţie silvică şi civicăcitiţi reportajul în pagina 4

(urmare din pagina 1)

Să primeşti, să iei Lumina Învie-rii înseamnă mult mai mult decâtgestul de a aprinde în noaptea În-vierii lumânarea de la aceea a veci-nului sau a preotului. Înseamnă şirecunoaşterea faptului că Dumne-zeu te face părtaş la marea lui bu-curie şi e un semn că eşti liber să teîmpărtăşeşti şi tu necondiţionat şineîngrădit de nimic, din bucuriasfântă a Lui.

A lua Lumina sfântă de Înviereeste gestul benevol care mărturi-seşte drumul tău în umbra cruciiLui. El a dus singur crucea noastră,a tuturora, noi nu putem duce sin-guri crucea Lui.

Pentru asta e nevoie de comu-niune, împăcare şi trăire împreunăîn credinţa întru Hristos. LuminaÎnvierii înseamnă şi solidaritate cucei de lângă tine. Exemplul luiHristos, care s-a dăruit pe sine pen-tru mântuirea celor mulţi, ar trebuiurmat mai des de oricare dintrenoi, nu numai în ajun de Sărbă-toare.

Exerciţiul dăruirii începe de la aşti şi de la a putea sa renunţi la tineîn favoarea celuilalt, de la a şti săfaci o sărbătoare din întâlnirea cu

cei apropiaţi, de la puterea de a tebucura de prezenţa lor şi de la şti-inţa de a-i bucura, la rându1 tău. Săştii să dai o clipă, o oră, o zi dinviaţa ta pentru a ajuta un om,atunci când acesta are nevoie declipa, ora şi zilele tale, este maimult decât un simplu exerciţiu dedăruire. La judecata cea de peurmă, clipa, ora, ziua, închinateajutorării, se adaugă vieţii tale,care se prelungeşte astfel şi dincolode moarte. Ce poate fi mai minunatdecât să ştii că, cu cât vei dărui maimult, cu atât vei trăi mai mult, princei care te vor pomeni? Exerciţiuldăruirii poate începe oricând şi dela orice: de la un pahar de apă, dela o pâine, de la o floare, de la o zi,o oră, o clipă petrecute lângă un omcare are nevoie de alinarea ta, de laun zâmbet, de la o mângâiere, sau,uneori, doar de la un chip luminospe care să-l întorci către cei care-laşteaptă. Cununa acestei dăruirieste însă pe fruntea fiecăruia atuncicând se apleacă cu grijă, cu smere-nie şi sfială către vecinul său aflatîn mulţimea din biserică, pentru aaprinde de la el, ca într-un lanţ fărăde sfârşit, Lumina sfântă a Învierii.

D.M. STÂNIŞOREANU

2

Pa[tele - s\rb\toarea biruin]ei luminii

Lumină lină, lini luminiRăsar din codrii mari de criniLumină lină cuib de cearăScorburi cu miere milenarăDe dincolo de lumi venindŞi niciodată poposind.Un răsărit ce nu se mai terminăLină lumină din lumină lină

Cine te-aşteaptă, te iubeşte,Iubindu-te, nădăjduieşteCăci într-o zi, lumină linăVei răsări la noi deplinăCine primeşte să te creadăTrei oameni vor veni să-L vadă

Lumină lină, lini luminiRăsar din codrii mari de criniI-atâta noapte şi uitareŞi lumile au pierit în zareAu mai rămas din veghea lorLuminile luminilor.

Lumină lină, lini luminiÎnstrăinându-i pe străiniLumină lină, nuntă, leacTămăduind veac după veac.Cel întristat şi sărăcitCel plâns şi cel nedreptăţitŞi pelerinul însetatÎn vatra ta au înnoptat.Lumină lină, leac divinÎncununându-l pe străinDeasupra stinsului pământLumină lină, Logos sfânt.

Luminălină

Ioan Alexandru

Mi-e sufletul atras de Tine,

Ca floarea către soare, Doamne;

Simt adieri de frig... e suflul

Apropierii unei toamne:

Un frig uscat; amurgul arde

Şi fumegă un rug de nori...

Te cer din umbra care creşte,

Asupra mea să te cobori.

O! de m-aş dezbrăca de humă

În noaptea vastă de cărbune,

Cum florile aprind miresme

În urma soarelui ce-apune!

Apropie-te mai degrabă,

Liman de linişte dorit,

Să simt cum mă topesc ca steaua

În vatra unui răsărit!

INFO M|LINI

Postul cel Mare ar trebui să nedea răgazul să privim mai cuatenţie în interiorul fiinţei noastre,pentru a ne pregăti pentru mareSărbătoare a Învierii.

Altădată, în comunitateatradiţională românescă, PostulMare, era o perioadă cu totul spe-cială, era un timp în care fiinţele şilucrurile erau pregătite pentru lu-minare.

Se instituia un autocontrol alcomportamentului în familie şi înafara ei pentru a fi evitate stărileconflictuale, abuzurile şi nedrep-tăţile. Iar cei ce respectau pre-scripţiile căpătau o stare spiritualăîmbunătăţită, ceea ce ducea la îm-păcare şi armonie în societate.

Românii purificau spaţiul încare trăiau – aprindeau focuri încurţi şi grădini, îşi pregăteaucasele, gospodăriile, animalele şiplantele. După ce spaţiul erapregătit, urmau ritualurile: sacrifi-carea mielului de către bărbaţi înJoia Mare şi tot în acea zi femeileînroşeau ouăle.

Şi mai exista un obicei: copiiiaşteptau Paştele cu mare nerăb-dare, era momentul în careprimeau haine noi şi încălţăminte

nouă. Era un moment al înnoirii,al purităţii pe care trebuie să o aiatunci când întâmpini Învierea.

Sigur, o bună parte din aceste

obiceiuri se mai păstrează şiastăzi. Dar parcă nu cu intensi-tatea şi cu convingerea de altă-dată!

Paştele la români -aşa cum era odată...

Legendele sunt cele care ne dau răspunsul laîntrebarea: de ce trebuie să înroşim ouăle dePaşte?

Una dintre legende relevă faptul că MaicaDomnului a dus un coşuleţ cu ouă pe care l-apus la baza crucii pe care era răstignit Iisus.Aceasta, pentru a-i îmbuna pe paznicii care veg-heau în preajmă. Iar din coasta lui Iisus, atuncicând a fost străpunsă, sau din mâinile şi pi-cioarele străpunse de piroane, a curs sângelecare a înroşit ouăle.

De aceea, creştinii înroşesc ouă de Paşte.Ciocnitul ouălor roşii semnifică elibererea vieţii.Oamenii ciocnesc ouă roşii, care ţin viaţa înăun-tru, şi spun „Hristos a înviat!”, „Adevărat, a În-viat!”. Dialogul acesta constituind mesajul vieţii

veşnice dobândite prin sacrificiul Fiului luiDumnezeu.

O altă legendă, legată de înroşitul ouălor dePaşte, spune că în urmă cu 2000 de ani, în pe-rioada apostolică, o femeie creştină, care purtaun paner cu ouă, s-a întâlnit cu cineva care nucredea în miracolul Învierii.

Femeia i s-a adresat cu însufleţire: „Hristos aÎnviat!”. Omul necredincios i-a răspuns: „O săînvie când ouăle din panerul tău vor fi roşii!”. Şiatunci, instantaneu, ouăle au devenit roşii. Deaici şi obiceiul ca, de Paşte, pe masa creştinuluisă se afle ouă roşii.

Potrivit tradiţiei, ouăle se înroşesc în JoiaMare. Astăzi, tradiţia este, pe ici, pe colo, ocol-ită. Ouăle capătă şi alte culori – galben, verde,

albastru – şi sunt vopsite şi vineri, şi sâmbătă.De-a lungul timpului, oul de Paşte a devenitobiect ornamental.

Este colorat în diferite vari-ante, este pictat, este “în-chistrat”. Oul tradiţionalde Paşte este oul roşu.Pentru că roşul esteculoarea statornică avieţii, a sângelui, asacrificiului. Dacăde pe masa de Paşteunele alimente potsă lipsească, oulroşu este obligato-riu.

Ouă roşii, legende şi tradiţie românească

�� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII �� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII �� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII �� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII �� UUNNIIVVEERRSSUULL CCRREEDDIINNŢŢEEII ��

RăpireDimitrie Nanu

În urma ultimelor reglementări,dosarele beneficiarilor de alocaţiecomplementară se reactualizează dintrei în trei luni.

În cazul în care dosarele nu suntactualizate la timp, alocaţia va fisuspendată în luna imediat urmă-toare.

Acte necesare pentru completa-

rea dosarului:- adeverinţe de venit pentru soţ şi

soţie de la trezoreria Fălticeni;- adeverinţe de elev;- cupoane de alocaţie, şomaj, pen-

sie, adeverinţe de salariat.Următoarea actualizare a dosaru-

lui trebuie să fie finalizată până lasfârşitul lunii mai.

ÎÎNN AATTEENNŢŢIIAA PPEERRSSOOAANNEELLOORRCCAARREE BBEENNEEFFIICCIIAAZZĂĂ

DDEE AALLOOCCAAŢŢIIEE CCOOMMPPLLEEMMEENNTTAARRĂĂ

La Mălini, în organizarea ŞcoliiGimnaziale „Nicolae Labiş”, s-a des-făşurat o reuniune de managementinstituţional cu tema „Şcoala în ca-drul parteneriatului educaţional, eco-nomic şi social.”

Au participat reprezentanţi ai In-spectoratului Şcolar al Judeţului Su-ceava, ai Casei Corpului DidacticSuceava, ai Centrului Judeţean deResurse şi Asistenţă Educaţională, di-rectori ai şcolilor din zona Fălticeni.

Au fost prezenţi, de asemenea, re-prezentanţi ai primăriei Mălini, aiConsiliului Local Mălini, ai părinţi-lor, ai bisericii şi ai poliţiei locale.

Directoarea şcolii gazdă, profe-soara Gabriela Gogan şi consilierul

educaţional, profesoara Rodica Cor-duneanu, au prezentat, într-o ma-nieră modernă, profesionistă, conţi-nutul parteneriatului educaţional,economic şi social şi modalităţile deconcretizare a acestuia în comunaMălini.

O parte a participanţilor la activi-tate au luat cuvântul pentru a dez-volta tema în discuţie şi au folositocazia pentru a evidenţia faptul că laMălini primăria, Consiliul Local par-ticipă activ, eficient, cu rezultateconcrete la acest parteneriat. În ace-laşi timp, vorbitorii au apreciat mo-dul de pregătire şi desfăşurare a reu-niunii şi au mulţumit gazdelor pen-tru reuşita totală a activităţii.

La MăliniRReeuunniiuunnee aa ddiirreeccttoorriilloorr

şşccoolliilloorr ddiinn zzoonnaa FFăăllttiicceennii

Hepatita este o boală a ficatului,foarte frecventă, cu complicaţiideosebit de periculoase. Existăcinci tipuri de hepatită virală: A,B, C, D şi E. Cele mai periculoasesunt formele A, B şi C. În stadiulincipient, hepatita poate să treacăneobservată sau poate să pară oformă uşoară de gripă. În cazulunei infecţii severe, apar icterul(colorarea galbenă a pielii şi a al-bului ochilor), oboseala, dureriabdominale, pierderea poftei demâncare, greaţă, diaree, febră,urină de culoare închisă. HepatitaB mai poate cauza erupţii de piele,dureri articulare, ar-trită.

IMPORTANT:având în vederecomplexitatea sim-ptomelor, stabilireaunui diagnostic încazul bolilor de ficat se face doarde către medic. Hepatita B setransmite de la om la om prin sali-vă, sânge, contact sexual neprote-jat sau folosirea obiectelor perso-nale ale celor infectaţi. Virusul he-patitei B se poate transmite şi petimpul sarcinii - de la mamă la făt.Cel mai important mijloc pentruprevenirea hepatitelor este vacci-narea. În România, din anul 1995,se aplică planul naţional de imuni-zare gratuită a copiilor împotrivahepatitei de tip B. Pentru restulpopulaţiei, vaccinul este disponi-bil în farmacii, contracost. O altămăsură eficientă în evitarea boli-lor hepatice este spălatul pe

mâini. Spă-laţi-vă pemâini, cuapă şi săpun,după ce aţimers la toale-tă, după ceschimbaţi scu-tece şi înaintede a găti. De aseme-nea, este obligatoriu să ne spălămpe mâini când intrăm în casă,după serviciu, când venim de lacumpărături sau de la treburilegospodăreşti.

Nu folosiţi obiecte personale(prosoape, periuţede dinţi, lame deras) aparţinând al-tcuiva - nici a celordin cercul de apro-piaţi.

Virusul hepatitei Beste foarte conta-

gios, iar dacă bolnavul nu se tra-tează, afecţiunea se agravează şiva duce la insuficienţă hepaticăsau cancer hepatic. În cazul hepa-titei C, aproximativ jumătate dincei afectaţi de această boală vorcontinua să trăiască în mod nor-mal dacă urmează un tratamentriguros.

Aveţi în vedere zi de zi aceste in-formaţii! Avertizaţi pe membrii fa-miliei dumneavoastră despre peri-colul pe care îl reprezintă bolilehepatice! Respectaţi un programde viaţă, de hrănire şi de igienă ri-guros, echilibrat.

Doctor Carmen Mariana MOGÎRZAN

Hepatita - o boal\ letal\��Hepatita este una dintre cele mai răspândite boli.La nivel mondial, în fiecare an, mor din cauza bo-lilor hepatice peste un milion de oameni.

�� În România există douămilioane de oameni bol-navi de hepatită.

3

Sfatul medicului

„Meseria de profesor (învăţător,educator – n.r.) este o mare şi fru-moasă profesiune, care nu seamănăcu nici o alta, o meserie care nu sepărăseşte seara, odată cu hainele delucru. O meserie aspră şi plăcută,umilă şi mândră, exigentă şi liberă, omeserie în care mediocritatea nu estepermisă, unde pregătirea excepţio-nală este abia satisfăcătoare, o mese-rie care epuizează şi înviorează, carete disperează şi exaltă, o meserie încare a şti nu înseamnă nimic fărăemoţie, o meserie în care dragostea esterilă fără forţa spirituală, omeserie când apăsătoare,când implacabilă, ingrată şiplină de farmec”.

Atunci când m-am docu-mentat pentru articolul defaţă am căutat materiale deesenţă, cuprinzătoare, lămu-ritoare din toate perspecti-vele legate de ceea ceînseamnă să fii cadru didac-tic. Am găsit referate, eseuri,formule, definiţii – toate con-sacrând comandamente, di-recţii, exigenţe, condiţii şicalităţi necesare celor care lu-crează de la catedră. Am alessă încep materialul cu citatulde mai sus nu pentru că estecel mai cuprinzător, mai filo-zofic, mai atoatelămuritor, cipentru că mi s-a părut cel maidirect, cel mai sincer, cel mairealist...

Sigur, în ecuaţia şcolii, ca-drul didactic are rolul princi-pal, precumpănitor. Lui i secere cel mai mult, el trebuiesă dea cel mai mult, iar el pri-meşte... cât primeşte. El, pro-fesorul, învăţătorul – ea,profesoara, învăţătoarea,odată ce îmbrăţişează o ase-menea perspectivă profesio-nală ar trebui să ştie că,pentru a reuşi, nu îşi vor maiaparţine niciodată în totali-tate. De bună voie (aşa ar tre-bui să fie!) ei, ele se vor jertfipe altarul educaţiei, învăţării,formării generaţiilor de lu-crători, de ziditori, de creatori pentruvremurile ce vor veni.

Dar pentru asta este necesar maiîntâi să fie ei foarte bine pregătiţi. Săfie pregătiţi, în general, pentru ceeace au de făcut şi să se pregăteascăpentru fiecare lecţie în parte. Unmare chirurg român, dorind să learate studenţilor săi cât de impor-tantă este pregătirtea în meseria lor,

le-a spus: „Pregătirea voastră nu seîncheie niciodată. Trebuie să proce-daţi asemenea unu învăţător: el cu-noaşte cu sfinţenie domeniul, dar sepregăteşte pentru fiecare lecţie înparte. Domeniul vostru este chirur-gia, iar fiecare lecţie este fiecare ope-raţie pe care trebuie să o faceţi. Esteo chestiune de viaţă şi de moarte”.

Dar pregătirea nu este suficientăpentru a reuşi la catedra. Mai suntnecesare răbdarea, capacitetea de în-ţelegere, capacitatea de a te cobor lanivelul elevilor tăi, pasiunea pentru

meserie. Acolo, în faţa clasei, trebuiesă exersezi în acelaşi timp pregătireata, priceperea ta, exigenţa cea maistrictă şi dragostea faţă de copii ceamai caldă. Numai unui cadru didac-tic i se cere să fie atât de armoniosîntr-o asemenea situaţie atât de con-tradictorie.

Sigur, este foarte greu să fii cadrudidactic astăzi în România în condi-

ţiile în care, aproape în fiecare gu-vernare, a avut loc „o revoluţie” îndomeniul învăţământului. Este greuşi pentru faptul că truda pedagogilorromâni nu este recunoscută, apre-ciată şi remunerată la nivelul satisfă-cător. Dar, totuşi, acolo unde existăinteres, pasiune şi un dram de res-ponsabilitate, există şi rezultate.

O altă condiţie a reuşitei pedago-gului este, fără discuţie, legătura cufamiliile elevilor săi. O misiune deli-cată, uneori greu de stabilit, dar, înacelaşi timp, o misiune obligatorie.

În foarte multe cazuri aseme-nea relaţii dau rezultate neaş-teptat de bune. Dar, iarăşi, şipentru aceasta este nevoie deinteres, de răbdare, de tact şiînţelegere.

Privind lucrurile şi dintr-oaltă perspectivă, vom spunecă tradiţional, în România,cadrul didactic este un om alobştii, al comunităţii. Şi în-ainte de reforma lui SpiruHaret în învăţământul româ-nesc, dar mai ales dupăaceea, învăţătorul avea obli-gaţia, şi onoarea, şi bucuriasă se regăsească printre pri-mii patru fruntaşi ai comuni-tăţii: primarul, preotul,jandarmul şi el, învăţătorul.Sarcinile sale obşteşti plecaude la aceea de a fi pilduitor întot ceea ce face şi continuaprin a sprijini familiile nevo-iaşe, prin a povăţui în pro-bleme mai complexe, maidelicate şi prin a fi mentorulcultivării foclorului, tradiţii-lor locale.

Era o latură benefică, obiş-nuită a obligaţiilor cadrelordidactice până prin anul1945, exagerată, forţată înanii comunismului – când ca-drele didactice deveniserănişte slugi ale sistemului, dareste o latură absolut ignoratădupă 1990. Iată o temă lacare am putea să ne gândim,să o dezvoltăm – poate existăperspective.

În finalul acestor rânduri, fiindcătot ne apropiem de Sărbătorile dePaşti, să evocăm faptul că ucenicii săii se adresau lui Iisus Hristos cu cu-vântul „Învăţătorule...”

Ce frumoasă, ce înălţătoare, ce no-bilă desemnare! Ce măreaţă che-mare! Demne de o continuare laaltitudinea timpului nostru...

Dumitru AMARIEI

Cadrele didactice în ecua]ia [colii

INFO M|LINI

{i totu[i, trebuie s\ mânc\m carne...

Deşi se vorbeşte foarte mult des-pre modul de hrănire vegetarian,concluziile unor cercetări ştiinţi-fice riguroase arată că organismuluman are nevoie de substanţeesenţiale care se găsesc doar înproduse de origine animală –carne, lapte, brânză.

În Europa trăiesc şapte milioanede oameni care au adoptat stilul deviaţă vegan (persoane care nu con-sumă deloc proteine animale), iartendinţa este ca numărul lor săcrească.

Potrivit oamenilor de ştiinţăcare se ocupă de fenomen, scoate-rea din alimentaţie a produselorde origine animală duce la o lipsăgravă de albumină, fier, calciu,iod, vitamina B şi zinc, lipsă careafectează mai ales copiii şi femeilegravide. În cazul sugarilor, aceastădeficienţă de hrănire determinăapariţia unor tulburări neurolo-gice, precum şi defecţiuni de creş-tere.

Muzica repar\ inima!Cercetători din Serbia au ajuns la

concluzia că muzica nu face binedoar la suflet, ci şi la inimă. Maiexact, ascultarea melodiilor prefe-rate determină „repararea” vaselorde sânge care se îngustează dato-rită bolilor de inimă. În cadrul unui

experiment ştiinţific, cercetătoriisârbi le-au oferit bolnavilor car-diaci, în fiecare zi, microconcerte,de câte 30 de minute, cu muzicapreferată. După doar două săptă-mâni, starea venelor şi arterelor adevenit normală.

Şi mai eficiente au fost rezulta-tele la persoanele bolnave care, pelângă ascultarea muzicii preferate,au făcut sport. Riscul ca acestea săfacă infarct a scăzut cu 40 la sută.

Telefoanele mobile - foarte periculoase pentru copiiOamenii de ştiinţă din Suedia

atrag atenţia asupra pericolului lacare sunt supuşi copiii care folosesctelefoane mobile. Aceştia sunt decinci ori mai predispuşi să facă tu-moră pe creier faţă de copiii care nuau acces la acest mijloc de comuni-care. Aceasta pentru că, la copii, cre-ierul şi sistemul nervos sunt încă îndezvoltare. Cercetătorii precizeazăcă telefoanele mobile ar trebui folo-site de copiii sub 12 ani numai în cazde urgenţă, iar adolescenţii ar trebuisă utilizeze dispozitive „hands free”.

Luna plin\ de vin\!Un grup de cercetători de la o uni-

versitate din Elveţia a găsit doveziştiinţifice care demonstrează faptulcă luna plină afectează somnul noc-turn: îi reduce intensitatea cu pânăla 30 la sută. Credinţa populară ro-mânească se confirmă: „regina nop-ţii” ne fură somnul şi ne afectează„ceasul” biologic.

Pic\tura de

s\n\tate

„Cea dintâi datorie a şcolii, care trece înainteaoricărei alteia, este de a forma buni cetăţeni, şicea dintâi condiţie pentru a fi cineva bun cetăţeaneste de a-şi iubi ţara fără rezervă, de a avea o în-credere nemărginită întrânsa şi în viitorul ei.Toată activitatea şi toată îngrijirea celor însărci-naţi cu educaţia tinerimii acolo trebuie să tindă.”

SPIRU HARETMinistrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice,

cel mai mare reformator al şcolii româneşti din secolul XIX

Regia Naţională a Pădurilor –Romsilva a derulat în perioada15 martie – 15 aprilie 2014 acţi-unea „Luna plantării arborilor”.Sub sloganul „Împădurim Româ-nia, întinerim România!”, pe în-treg teritoriul ţării s-au efectuatacţiuni de plantare a arborilorcare au antrenat, printre alţii,foarte mulţi voluntari.

Ocolul Silvic Mălini, care ad-ministrează 18.350 de hectare depădure, în perimetrul comunelorMălini şi Slatina, a planificat îm-pădurirea în această perioadă aunei suprafeţe de 25 de hectare:jumătate – împădurire integrală;

jumătate – completări. În total,aproximativ 100.000 de puieţi.Trei sferturi răşinoase, un sfertfoioase – toţi din pepiniereleproprii.

În perioada respectivă, OcolulSilvic Mălini a organizat douăacţiuni demonstrative. Una custudenţi de la Suceava, în zonaGăineşti, iar cealaltă cu elevi dinşcolile gimnaziale din comunaMălini, la Hartoneasa.

Pe şantierul de împăduriri dela Hartoneasa s-au aflat silvicul-tori de la Ocol şi invitaţii lor –elevi şi cadre didactice de la şco-lile din comună. Şeful Ocolului

Silvic din Mălini, inginerulCiprian Cimbru, le-a prezentatcopiilor dinamica vieţii pădurilor– de la plantarea puieţilor pânăla recoltarea masei lemnoase şi arelevat beneficiile pe care pă-durea le aduce mediului încon-jurător şi, implicit, societăţiiumane. Elevii au fost antrenaţi laplantarea puieţilor, apoi li s-auprezentat zone cu vegetaţia îndiferite stadii de dezvoltare şipepiniera Draicop.

A fost o adevărată lecţie prac-tică de silvicultură, dar şi unacivică, necesară viitorilor gospo-dari ai comunei.

4 INFO M|LINI

La propunerea primarului PetruNistor, Consiliul Local al comuneiMălini a hotărât achiziţionarea uneiautoutilitare necesare colectării şitransportului gunoiului menajerrezultat din gospodăriile satelor alcă-tuitoare.

Acest lucru s-a impus pentru că alucra cu o singură autogunoieră erariscant: dacă aceasta (care funcţionade câţiva ani buni) se defecta,primăria s-ar fi aflat în situaţia com-plicată de a nu putea colecta şi trans-porta gunoiul de-a lungul unuiinterval mai lung sau mai scurt –funcţie de timpul necesar reparăriiautospecialei.

După mai multe căutări, s-a dispusachiziţionarea autogunoierei com-

pactoare marca MAN-OAF. Spre de-osebire de autogonoiera în uz, ceanou achiziţionată are o capacitateaproape dublă (16 m.c faţă de 9 m.c.)şi posibilităţi de compactare mult,mult mai mare. Aceste două caracte-ristici creează condiţii pentrueconomisirea unei cantităţi consider-abile de combustibil; maşina vechemergea de patru ori pe săptămână larampa de gunoi, pe distanţa Mălini –Oglinzi (Târgu Neamţ), aproximativ40 de kilometri; cea nou achiziţionatăva merge numai de două ori.

Autoutilitara MAN-OAF prezintăcaracteristici şi parametri funcţionalide nivel competitiv şi a costat 21.900de euro – fără TVA şi cheltuieli detransport.

La zestrea... pe roţia comunei Mălini s-a

adăugat încă o autoutilitarămodernă, eficientă

San Remo este un oraş din Italia, cuo suprafaţă de 54 de kilometri pătraţi,una dintre cele mai importante staţi-uni turistice de pe Riviera Italiană şidin lume. San Remo are 57.000 delocuitori. Printre aceştia s-a aflat pânănu de mult şi concetăţeanul nostruVasile Ştefan, împreună cu soţia şifetiţa lor de 13 ani. Domnul Ştefan aajuns în Italia cu 24 de ani în urmă.Nu pentru a-şi petrece un concediu, cipentru a munci. Ceea ce a şi făcut, zide zi, în tot acest interval. Între timp,şi-a întemeiat o familie şi a devenit omla casa lui într-una dintre cele mai fru-moase zone ale lumii. A muncit în con-strucţii sau, mai bine zis, şi înconstrucţii. Cu vremea, şi-a descoperito anume pasiune pentru tehnică. Înuniversul acesta intrase de pe când erala liceu, iar de-a lungul anilor a acu-mulat noi cunoştinţe şi deprinderi.Aşa se face că s-a apropiat de tehnicaauto, de tot ceea ce înseamnă tehnolo-gie, instalaţii şi mecanică în domeniu.Cu această zestre profesională şi cubanii câştigaţi şi economisiţi în cei 24de ani de muncă a luat drumul cătreţară pentru a reliza, în satul natal, unmodern atelier pentru asistenţă auto.

La ora când apar aceste rânduri,atelierul funcţionează din plin şi asi-gură diagnosticare, lucrări mecanicede orice fel, schimb de anvelope,sudură în aluminiu sau în inox. De

asemenea, clienţii îşi pot procura deaici piese de schimb şi consumabileauto. Ceea ce este foarte important, laatelierul domnului Ştefan se poateefectua inspecţia tehnică periodică.Acest lucru este posibil şi datorită cal-ificării superioare a personalului, darşi dotării tehnice de excepţie, de ţinutăeuropeană. Şi uite cum, comunaMălini se îmbogăţeşte cu un reper eco-nomic, comercial inedit şi foarte,foarte util. Un reper care vine în spri-jinul deţinătorilor de autoturisme. Deacum înainte, noi, locuitorii din zonă,folosind oportunităţile oferite de acest„service auto” realizat de Vasile Ştefan,vom economisi şi bani, şi timp.

Cum spuneam, un lucru foarte im-portant remarcat la acest obiectiv estedotarea tehnică modernă, diversifi-cată, fapt care facilitează atât procesulde diagnosticare, cât şi calitatea lu-crărilor de întreţinere şi reparaţie.Apoi mai este şi organizarea fluxuluide lucru, dar şi felul jovial de a fi al pa-tronului, atitudinea sa occidentală.Putem spune că Vasile Ştefan s-a în-tors la Mălini purtând cu el o„bucăţică” din Italia, din Europa deVest.

Salutându-i iniţiativa, să-i spunem„bun venit!”, „bun revenit!” acasă şisă-i dorim succes!

În concluzie, mai în glumă, mai înserios, putem spune că Vasile Ştefan

din Mălini a petrecut un... sejur de 24de ani la San Remo, una dintre celemai renumite staţiuni turistice dinlume, iar la întoarcere a investit300.000 de euro (câştigaţi şieconomisiţi) într-o afacere de viitor.Un lucru mai rar întâlnit, dar, tocmaide aceea, remarcabil.

Redactor:Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela PanţiruTehnoredactare:Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

"Luna plantării arborilor" la Ocolul Silvic Mălini

Educaţie silvică şi civică

Fotografie de album

O „bucăţică” din Italia, din EuropaDe la San Remo la Mălini