Marea Bering

7/21/2019 Marea Bering

1/19

Meteorologie Referat

MAREA BERING MIHAISTANCIU

Referat

Meteorologie si Oceanografie

Intocmit de : Student Mihai Stanciu

Marea Bering

1


2/19



CUPRINSDetalii generale..............................3

Adancimi i !artic"laritati...............#

Climat"l.........................................$

%rei"nea...............................&

'ant"rile................................(

Ne)"lo*itatea.........................(

'i*i)ilitatea atmoferica.........+,

'al"ri.....................................++

%rogno*a meteo.....................++

G-et"rile marine............................+3

Maree +........................................+

A!ecte -idrologice........................+#

Re"re )iologice i minerale..........+$

%artic"laritati na/igatie..................+&

2


3/19


4/19



curentul rece (O+a%sivo) care transporta g*eturi pana in apropierea insulelor

Aleutine. Numele sau i%a fost atri'uit de catre geografi la inceputul secolului al

I%lea dupa numele marelui e-plorator itus /onassen Bering(#01#%#"#), care

a descoperit%o cand a condus doua e-peditii in amceatka(#2%#3! si #33%

#"#).

Partea de nord a Marii Bering nu se aseamana cu cea de sud. In

apropierea stramtorii adancimea marii nu depaseste 0! m, in timp ce in partea

sudica, adancimea ei trece in multe locuri peste " !!! m. 4eologii au sta'ilit ca

in regiunea stramtorii Bering a avut loc de cateva ori ridicarea si co'orarea

uscatului. In locul unde se gaseste asta5i fundul marii, odinioara era un sesintins si Oceanul Pacific nu avea legatura directa cu Oceanul Ing*etat. ele doua

continente erau unite, fapt dovedit de altfel in 5ilele noastre de pre5enta in

partile lor nordice aceleiasi flore si faune. Parerea multor cercetatori este ca, pe

aici, ar fi trecut din Asia spre America stramosii indepartati ai tri'urilor nord%

americane. Apoi a venit ultima epoca glaciara si greutatea g*eturilor a impins

uscatul in 6os. In momentul de fata uscatul, fiind eli'erat de presiunea

g*eturilor, sufera din nou o miscare de ridicare.

In timpul celei mai recente ere glaciare, se crede ca nivelul marii era

suficient de 6os pentru a permite oamenilor si animalelor sa migre5e din Asia in

America de Nord pe 6os, pe unde se afla acum stramtoarea Bering. Acest loc

este cunoscut ca 78recatoarea Bering9 si unii oameni de stiinta cred ca a fost

locul prin care au a6uns in America primii locuitori.

Marea Bering este unul din locurile cele mai 'ogate in peste,si pescuitul in

apele sale repre5inta 6umatate din industria pescuitului din &tatele :nite.

;atorita sc*im'arilor climatic evolutia climei si ecosistemului Marii Bering este

nesigur, aceasta constituind o pro'lema ma6ora si pentru navigatie in aceasta

mare.

Marea Bering este divi5ata in doua parti apro-imativ egale, una cu

adancimi relative mici care se intinde dea lungul platourilor continental si insular

4


5/19



in nord si est si o 5ona mult mai adanca in sud%vest. In 5ona mai putin adanca,

care este un enorm platou su'acvatic, adancimile sunt, in cele mai multe ca5uri,

mai mici de #!m. Partea adanca din sud%vestul marii este de asemenea una

destul de plata, cu adancimi cuprinse intre 30!! si "!!!m si este separata in 3

'a5ine, cel mai mare fiind 'a5inul Aleutian la nord si est, 'a5inul Bo


6/19



pietricele si pietris rupt din tarm de g*eata si carat in mare. In partea de sud

sedimentele sunt 'ogate in material de origine vulcanica.

Climatul

( 8otogra2e din atelit Marii Bering)

u toate ca Marea Bering este situata la aceeasi latitudine ca Marea

Britanie, climatul sau este mult mai sever. Partea de sud si cea de vest sunt

caracteri5ate prin frig, veri ploioase cu ceata frecventa si ierni 'lande cu 5apada.

Iernile sunt e-treme in partile de nord si de est cu temperature de %3 pana la

%" grade !

si vanturi puternice. erile in nord si est sunt reci, cu precipitatiirelative sca5ute. =apada persista pe coasta or+ac pana la 1 luni si pe peninsula

*ukc*i aproape #! luni, cu o patura de 5apada groasa de 3!%0!cm.

Precipitatiile anuale in partea de sud sunt mai mari de #!!! mm, in principal su'

forma de ploaie, in timp ce in partea de nord precipitatiile sunt mai mici decat

6umatate din cele din partea de sud si sunt in principal alcatuite din caderi de

5apada.8emperaturile medii anuale din aer sunt cuprinse intre %#! grade ! in

nord si apro-imativ " grade !in sud.8emperaturile apei de la suprafata varia5a

6


7/19



intre # grad !in nord si grade !in sud. Perioada fara ing*et tine apro-imativ

1! de 5ile in partea de nord a marii, unde 5apada este o'isnuita c*iar si vara si

temperaturile ma-ime sunt de 2! grade !. In partea de sud sunt aproape #!

de 5ile fara ing*et, si temperaturile rareori scad mult su' nivelul ing*etului.

Ianuarie si >e'ruarie sunt cele mai reci luni, Iulie si August fiind cele mai

calduroase. Oca5ional din cau5a centrilor de presiune atmosferica sca5uta partea

de sud este lovita de furtuni severe.

In continuarea referatului vor fi pre5entate fotografii cu masuratori a unor

parametri principali, (presiune, temperature, ne'ulo5itate, inaltime valuri etc.)

Presiunea

Prin presiune atmosferica se ?ntelege greutatea cu care apasa o coloana de aer

cu sectiunea de # cm2si cu ?naltimea considerata de la nivelul la care se face

determinarea si p@na la limita superioara a atmosferei.

8oricelli este primul care a evidentiat presiunea atmosferica.

Presiunea atmosfericavaria5a de la o 5ona la alta ?n functie de latitudineageografica si de temperatura aerului. Presiunea varia5a invers proportional cu

temperatura. Presiunea atmosferica se e-prima ?n milimetri coloana de mercur

(mmg) sau ?n mili'ari (m'). &e considera presiune normala presiunea de 0!

mmg la nivelul marii la temperatura de ! si la latitudinea de ". Presiunea

pre5inta tipurile de variatii C pe verticala, periodice si neperiodice.

7


8/19



( Gra2c al !rei"nilor ma"rate in *ona Marii Bering )

Vanturile

Da suprafata Pam@ntului temperatura si presiunea atmosferica pre5inta variatii

cre@ndu%se astfel 5one de presiune ridicata si de presiune co'or@ta. Aceasta

repartitie a centrilor de presiune se face si pe ori5ontala si pe verticala, cre@ndu%

se un circuit care are rolul de a omogeni5a din punct de vedere 'aric atmosfera.

;eplasarea aeruluidintr%o 5ona cu presiune ridicata spre o 5ona cu presiune

co'or@ta se numeste [email protected] cau5a a formarii v@nturilor este diferenta

de temperatura si presiune dintre doua 5one, mai e-act directia si marimea

gradientului 'aric ori5ontal (scaderea presiunii pe unitatea de suprafata fiind

orientata perpendicular pe i5o'are de la presiunea mare la presiunea mica).

( Gra2c al /ite*ei i directiei /ant"rilor ma"rate in *ona Marii Bering)

Nebulozitatea

Ne'ulo5itatea repre5inta gradul de acoperire al cerului cu nori. Ne'ulo5itatea

poate fi e-primata ?n 5ecimi din 'olta cereasca sau ?n optimi din ea. &e masoara

pe o scala de la ! la $.(!, #E1, 2E1, 3E1, "E1, E1, 0E1, E1, 1E1, $).

8


9/19



4rupa norilor inferiori

&e formea5a de la ! la 2!!! de metri altitudine.

Nimbostratus Ns!"Strato#umulus S#!" Stratus St!.

4rupa norilor mi6locii

&e formea5a de la 2!! la 0!!! de metri altitudine. Au o culoare cenusiedesc*isa. &unt formati din amestec de picaturi de apa si cristale de g*eata.

$ltostratus $s!" $lto#umulus $#!.

4rupa norilor superiori

&e formea5a de la 0!!! la 1!!! de metri altitudine. &unt de culoare al'a dincau5a cristalelor de g*eata. Nu dau precipitatii.

Cirrus Ci!" Cirro#umulus Cs!" Cirrostratus C#!.

Norii cu de5voltare verticala

&e formea5a de la ! la 1!!! de metri altitudine. Au 'a5a de culoare ?nc*isa iarv@rful de culoare al'a.

Cumulus Cu!, Cumulonimbus Cb!.

9


10/19



( Gra2c al ne)"lo*itatii ma"rate in *ona Marii Bering)

Vizibilitate $tmos%eri#a

Prin vi5i'ilitate se ?ntelege distanta ma-ima la care un o'iect poate fi o'servatca forma, culoare, claritate. i5i'ilitate se masoara ?n metri FmG, kilometri FkmGsau mile marine FMmG.

>actorii care influentea5a vi5i'ilitatea sunt C

transparenta aerului (depinde de impuritatile solide si lic*ide din aer)H lumino5itatea fondului si a reperuluiH culoarea reperului si a dimensiunilor sale geometriceH calitatile vederii o'servatorului.

;eterminarea distantelor de vi5i'ilitate se face cu a6utorul reperelor sau dupae-perienta. i5i'ilitatea se transmite codat cu cifre de la $! la $$.

$! % vi5i'ilitate mai mica de ", mH $# % vi5i'ilitate de ", mH $2 % vi5i'ilitate de #12 mH $3 % vi5i'ilitate de " mH $" % vi5i'ilitate de $#! mH $ % vi5i'ilitate de # MmH $0 % vi5i'ilitate de 2 MmH $ % vi5i'ilitate de MmH $1 % vi5i'ilitate de #! MmH

$$ % vi5i'ilitate mai mare de #! Mm.

10


11/19



( Gra2c al /i*i)ilitatii ma"rate in *ona Marii Bering ma"rata in Mile marine)

Valurile

alurile sunt miscari neperiodice ale apei oceanice ?n care fiecare particuladescrie o or'ita circularaH deci ?n ca5ul valurilor, apa nu se deplasea5a din cau5aor'itei circulare.

lementele unui val C

8alpa Nivelul mediu Inaltimea valului reasta Perioada valului

( Gra2c al inaltimii /al"rilor ma"rate in 9ft: in *ona Marii Bering)

Prognoza Meteorologi#a

Progno5a meteorologica este o operatiune comple-a de sta'ilire acaracteristicilor elementelor *idrometeorologice pe un anumit interval de timp.

11


12/19



Jntocmirea progno5ei depinde de urmarirea ?n timp si ?n mod sistematic ainformatiilor meteo transmise, de calitatea si cantitatea mesa6elor receptionate.ste necesar sa se cunoasca legile dupa care se desfasoara procesele fi5ice dinatmosfera, sa se cunoasca informatia *idrometeorologica codificata si sa se

decodifice mesa6ele si *artile sinoptice.Da nave informatia se primeste ?n clar, codificat sau prin NA8.Prima fa5a a ?ntocmirii unei progno5e este sta'ilirea corelatiilor ?ntre perioadaactuala si cea anterioara, tin@ndu%se cont de natura suprafetei active, influentelefi5ico%geografice ale regiunii, pornind de la principiul ca cel putin ?n urmatoarele2" de ore, fenomenele vor avea apro-imativ acelasi aspect, cu mici modificari.

( Foto 1. Gra2c al !rogno*ei meteo a Marii Bering)

12


13/19



(Foto 2. Gra2c al !rogno*ei meteo a Marii Bering)

&'eturile marine

4*etarii, ca factor modelator al suprafetei terestre, isi imprima si asta5i, ca si intrecutul geologic, amprenta in trasaturile si formele reliefului din regiunile reciale 4lo'ului. 4*etarii situati in 5onele marilor latitudini, a6ungand pana la nivelul'a5inelor oceanice si marine, constituie in ansam'lul lor g*etarii de calota saucontinentali.ocupa #K din suprafata oceanului planetar. le se formea5a si se?nt@lnesc la latitudini medii si mari.

4*eturile se ?mpart ?n doua categorii C

g*eturi formate prin ?ng*etarea apei de mareH g*eturi de origine continentala % ice'erg%uri.

13


14/19



( Gra2c al calotei glaciare in Nord"l Marii Bering )

( S!argator de g-eata in nord"l Marii Bering )

Maree

Prin maree (flu- i reflu-) se ?n elege o oscila ie periodicL a nivelului mLrii sau oceanului, ?n raport cu o po5i ie medie, datoritL for ei de atrac ie com'inate a Dunii i &oarelui. Perioada de oscila ie are o duratL apro-imativL de #2*2min., astfel cL ?ndecurs de 2"*!min. (durata unei 5ile lunare) se vor produce urmLtoarele fa5e ?ntr%unpunct al oceanului sau mLriiC

flu-, adicL o cre tere treptatL a nivelului mLrii i acoperirea cu apL a unei f@ ii din uscatH acesta se terminL cu o maree ?naltL ?n timpul cLreia nivelul mLrii a atins o?nLl ime ma-imL i rLm@ne pentru un scurt timp imo'ilH

reflu-, adicL o scLdere treptatL a nivelului mLrii i retragerea apelor de pe f@ ia de uscat acoperitL anteriorH se terminL cu o maree 6oasL c@nd nivelul mLrii ocupL opo5i ie co'or@tL, men in@ndu%se constant un interval scurt de timp.

Perioadele mareelorC

&emidiurne (#2*3!min. ?n 5ona ecuatorialL)

;iurne (2"*!min. ?n 5ona tropicalL) &emilunare sau de si5igii (#", 5ile)

14


15/19



Dunare sau de perigeu i apogeu (2, 5ile)

Jn func ie de po5i ia reciprocL a Dunii, &oarelui i PLm?ntului, deose'imC

maree la sizigiisau maree vii cu amplitudini mai mari dec@t mareele normale i maree la cvadratursau maree moarte cu amplitudini mai mici.

( 8l"; i re


16/19



( Gra2c al c"rentilor din Marea Bering )

Apele oceanice calde din sud intra in Marea Bering prin numeroaselestramtori ale insulelor >o-, prin trecatorile Amc*itka si 8anaga, si prinstramtoarea Bli5*n+ dintre insulele Attu si Mend+. urentii Attu, 8anaga si

8ransverseduc cu ei apa calda inspre nord. urentul 8ransverse, inaintand de%alungul coastei asiatice in directia apului Navarin, se 'ifurca in douaC o ramuraformea5a curentul Da


17/19



co'oara si apele de fund vin la suprafata in timp ce mai este suficient lumina dela soare pentru cresterea plantelor.

Acest fitoplancton consta in peste #! de specii de plante, dintre care cele mai

multe sunt algele diatome. ea mai mare concentrare de diatomee a fost gasitain partile mai putin adanci ale marii. ;iatomeele sunt principalul producator dematerie organic, si sunt consumate de crustacee microscopice, care la randul lor

devin *rana pestilor si mamiferelor. In apropiereatarmurilor se gasesc cantitati vaste de moluste siec*inoderme(in special arici de mare si stele de mare).;e asemenea in aceste 5one se gasesc din a'undenta si'ureti(figura din stanga), viermi marini si crustacee. Inregiunile de sud, la adancimi de 3!%"!m populatia dealge 'runa uriase cresc pe fundul stances al marii

precum padurile.In marea 'ering traiesc peste 3!! de specii de

peste, dintre care ! sunt specii de adanc din care 2sunt pescuiti si comerciali5ati. Printre cele maiimportante specii sunt somonul, *eringul, codul,cam'ula, *ali'utul si polacul precum si cateva specii decra'i ca regale cra', cra'ul opilio si cara'ii tanner.

Insulele sunt locuri de inmultire pentru foci si vidre de mare. =onele de nordsunt locuite de morse, foci si lei de mare. ateva specii de 'alene, in special'alenele gri, migrea5a in apele Marii Bering pentru a se *rani in timpul verii.

>igura #. ra'ii al'astri%americani >igura 2. Morse

Pescuitul intensive in cea de%a doua 6umatate a secolului 2! a redusdrastic cateva din cele mai pretioase specii de peste, fapt care a dus la oe-ploatare si mai violent a speciilor mai putin pretioase din punct de vederecommercial.&e crede ca ar e-ista resurse importante de petrol si ga5e su'fundul Marii Bering si de%a lungul marginii Peninsulei amceatka.

Parti#ularitati de Navigatie

17


18/19



Marea Bering este considerate a fi una dintre cele mai dificile mari denavigat. >urtunile de iarna sunt frecvente si severe, deseori im'racandstructurile navelor cu g*eata. Inaltimile valurilor pot depasi #3m. Adaugate la

acestea in multe parti ale marii sunt mare puternice, ceata, ploaie si sloiuri deg*eata in nord. Iarna 5ona de nord este acoperita de campuri de g*eata de #%#,m grosime, cu g*etari in unele locuri inalti de mai 'ine de 3!m. ande-tinderea este la valori ma-ime in Aprilie, g*eata se intinde in sud de la golfulBristol pana la coasta Peninsulei amceatka. Procesul de topire incepe in mai, sipana in iulie nu mai ramane g*eata deloc, e-ceptand sloiurile aflate in deriva instramtoarea Bering. 8otusi, in Marea Bering e-ista rute importante pentrunavigatie in special pentru estul usiei, inclu5and terminalul de la Provideni+adin Peninsula *ukc*i pentru ruta de nord pana la Ark*angelsk in vest.

(aren;uce+ % &torm Bering &ea)

Bibliografe

)in*uri

*ttpCEEmedia%2.


19/19



Imagine bureti si fitoplancton : *ttpCEE

Documents

Marea Bering