ILOA LE LAMATIAGA MA SAUNIUNI AI

Tagata, meatotino ma mala faalenatura i Niu Sila

SAMOAN

Pe a tupu se mala faafuaseiMafui‘e: Afai o loo e i totonu o le fale, na o ni nai au laa lava, faapa‘ū i lalo, kava lou tino ma pipii mau. Aua ne‘i e alu i fafo se‘i uma lelei lūlūga ma ua e mautinoa ua saogalemu lou alu i fafo. Afai o loo e i fafo, na ona e sōsō teisi ese lava mai ni fale, o laau, molī o le auala ma poumolī, ona e faapa‘ū lea i lalo, kava lou tino ma pipii mau. Afai o loo e aveina se taavale, afe i tua i se vaipanoa taalaelae, tu le taavale ma nofo ai pea i totonu ma faamau pea lou fusipa‘u seia uma lūlūga. A uma loa lūlūga, toe faaauau le malaga ae ia faaeteete ma alofia auala laupapa poo ni auala sima e tafe ai vai atonu ua faaleagaina.

Sunami: Vave ona e agai i se laufanua maualuga o latalata ane, poo lou matuā alu mamao lava i totonu o nofoaga maouta. Aua lava ne‘i e alu i nofoaga tu matafaga pe lalata i le sami e te fia matamata i le sunami. Alu ma tapena lau ato o mea e moomia mo le solaaga ma au fagafao pe afai e saogalemu ona e aveina. Savali pe vili se uila pe a mafai, faatoa ave le taavale pe a matuā manaomia. Afai ua lē mafai ona e sola ese mai le sunami, alu i luga o se fogafale maualuga o se fale o loo malosi, pe e te a‘e i luga o le taualuga o se fale poo se laau.

Maugamu: Nonofo i totonu o le fale leaga o lefulefu mai maugamu e lamatia ai le soifua maloloina; afai e pa se maugamu a o e i fafo, saili sou lafitaga i totonu o se taavale poo se fale. Afai e iai se mea e alagatatau ai ona e alu i fafo, fai sau taligutu (mask) ma se talimata (goggles) ma ufiufi lou tino. Tape uma paipa o loo fesootai ane i alavai ina ia taofi ai le poloka ma pāpā alavai. Sefe vai i totonu o tapu taele poo ni paelo.

Lologa: Afai e mafai, ave fagafao i totonu o le fale poo se isi nofoaga malu, ae ave lafumanu i se laufanua e maualuga pe mati‘e. E mafai ona faaaogā taga oneone e taofi ai le vai mai le sao atu i totonu o lou fale. Aveese uma ni meafale tāua ma soo se mea poo ni vailaau e faaaogā mo le kiligi. Afai o le a tatau ona e alu ese mai lou fale, alu ma tapena lau ato o mea e moomia mo lau solaaga ma au fagafao pe a mafai. Tape uma ki autu o le eletise, kesi ma le vai.

O loo maua lenei tusitusiga i le gagana Maori, Arapi, Saina, Hindi, Korea, Samoa, ma le gagana Tonga.

E maua foi i le upega tafa‘ilagi a le EQC o le – www.eqc.govt.nz/be-prepared/

Mo nisi faamatalaga, telefoni vilifua i le 0800 DAMAGE (0800 326 243).

Afai e te lē malamalama i le Igilisi, talosaga atu mo se tagata faaliliu upu, e te lē totogia se tupe, ae vili le EQC i le 0800 DAMAGE (0800 326 243).

Isi faamatalaga (i le Igilisi)• www.civildefence.govt.nz• Pito i tua o le tusi telefoni Yellow Pages• Mo nisi faamatalaga i le Igilisi e uiga i le EQC –

www.eqc.govt.nz• Pe a fia faaulu se talosaga mo se inisiua, vili le 0800 DAMAGE

(0800 326 243)

Matagi: Tapunipuni faamalama, o faitotoa uma i fafo ma totonu. Aumai i totonu au fagafao ae ave au lafumanu i se fale e faamalumalu ai latou. Toso ie e pupuni ai vaega tioata o le fale na e lē o puipuia. Teu malu pe la‘u i totonu o le fale, mea uma na e mafai ona lelea ese ma ono lamatia ai i taimi o matagi malolosi. Aua le fesavaliai solo i fafo ma aua ne‘i toe aveina se taavale se‘i vaganā ua matuā manaomia. E ono motusia le paoa pe a loulouā le tau – se‘i ese palaka o mea e alu i le uila ne‘i afaina pe a fai ma pe le paoa.

Pe a uma se mala: Siaki mea e ono lamatia ai e pei o le liki o le kesi, liki le vai poo se afi. Nofo ai pea i le mea lena e te iai se‘i vaganā pe afai e lē o saogalemu, e tatau ona e fesoasoani i isi pe ua faatonuina oe e te alu ese. Faalogologo i le leitio a le tou vaipanoa auā o le a faasalalau atu e le pulega o le Puipuiga Lautele ni fautuaga talafeagai mo le tou vaipanoa ma le mea ua tupu.

Komisi o Mafui‘eO le Earthquake Commission (EQC)) o se ofisa a le malo ua faatulaga ina ia fesoasoani i tagata Niu Sila e toe faaleleia o latou tulaga pe a mavae mala faafuasei.

O le latou matafaioi autu lava, o le saunia o se inisiua mo mala faalenatura mo tagata Niu Sila uma ua iai o latou falemotu – e saunia se seleni e kava ai mea ua faaleagaina. E faatupe foi e le EQC ni suesuega mae‘ae‘a ma aoaoga e faia e fesootai atu i mataupu tau i mala faalenatura.

O le EQC e pa‘ū i ai le vaaiga o Seleni mo Mala Faalenatura lea, na toetoe oo atu i le $6 piliona a o lei aafia Kalaiesetete i mafui‘e i le 2010 ma le 2011. O le tele o lena Seleni na faaalu i le toe faafouina o mea na faaleagaina i Kalaiesetete, ae na maua foi se isi fesoasoani mai le malo – lona uiga e tusa pe uma lena Seleni, ae o le a maua pea nisi tupe mo le faatinoga o soo se talosaga e tuuina atu i le EQC.

EQCoverO le EQCover e saunia ai se inisuia mo lou maota ma meafale uma pe a leiloloa pe faaleagaina ona o mafui‘e, ni sologa eleele, maugamu, ni vaivevela e pāpā faafuasei ma ni sunami. E kava ai foi le fanua lea e iai fale o aiga, pe a faaleagaina i ni afā poo lologa (e faatapulaa le tetelē o vaipanoa), ae lē o lou fale poo meafale.

O tagata uma e iai falemotu ua uma ona fai a latou lava inisiua mo latou fale pe a mu, o le a otomeki lava ona kava e le EQC. O peimeni e te totogia mo le EQCover i le kamupani lea e fai ai lau inisiua e tuuina atu i le EQC.

E mafai ona oo le telē o le inisiua o le EQCover i le:

• $100,000 (+ GST) mo lou fale• $20,000 (+ GST) mo au meafale• O le tupe e inisua ai lou fanua e tele ina faasino patino atu

i le fanua lea e tu ai luga lou fale ma le vaega o loo alu atu ai le auala i lou fale, ma le isi vaega o le fanua faataamilo i lou fale e oo atu i le 8 mita le lautele.

O le tele o isi kamupani inisiua e ofoina atu se tupe e inisiua ai lou fale e sili atu i nei vaega ua faatulagaina, ma e ta‘ua lena o le inisua toe faaopoopo (top-up cover). Talanoa atu pea i le kamupani o loo faia au inisiua, mo inisiua toe faaopoopo, o le inisiua e kava atoa ai lologa ma afā, ma inisiua mo isi mala faafuasei.

Tuu itiitia o mala faafuaseiE ui lava ina tutupu soo lologa, solo le palapala, mafui‘e ma isi mala faafuasei, ae e matuā lelei lava ona faatulaga e Niu Sila a latou tuutuuga mo fausaga o fale ma lelei le fuafuaina faatasi ma le tele o isi faalapotopotoga o loo fesoasoani i ai.

Vaipanoa e masani ona aafia i mala faafuaseiE iai nisi vaipanoa ma faaitu i Niu Sila e lamatia tele i mala faalenatura nai lo isi vaipanoa. Mo se faataitaiga, e sili atu ona tele mafui‘e e oso i vaega ogatotonu ma motu i saute o Niu Sila, ae o maugamu ma vaivevela pāpā e tele ina tutupu i vaipanoa ogatotonu o le Motu i Matu. O le talafatai i sasa‘e o le atunuu ua sili ona aafia gofie i sunami, ae o sologa palapala e soo se mea lava o loo tutupu ai, i ni nofoaga mapuepue e lē o mautu lelei.

O Mafui‘e i KalaieseteteO mafui‘e ia na lūlū i Kalaiesetete i le 2010 ma le 2011 ua faatoa toe oso lea o ni mafui‘e pito sili ona faaleagaina ai vaipanoa tulata i le taulaga i Niu Sila talu mai le 1931. O le mafui‘e e 7.1 le malosi lea na lūlū i le taeao o le aso 4 o Setema 2010, na taulai lūlūga i se nofoaga maotua o Kalaiesetete i le loloto e na o le 10 kilomita. Na ogaoga le faaleagaina ai o fale, ae e lei matuā faaleagaina ai le aai tutotonu. Pe ā ma le ono masina mulimuli ane, i le aso 22 o Fepuari 2011, ae oso le mafui‘e e 6.3 le malosi e latalata i le ogatotonu o le aai o Kalaiesetete. Na iai ni aiga i Kalaiesetete na matuā malepe ai o latou fale, ma e tele ni vaiaso e lei toe ola paipa ma le paoa.

Pe a tuu faatasi nei mafui‘e autu e lua, na iloa ai o mea sili na ona tetelē ma taugata inisiua na totogi ai talu mai le talafaasolopito o Niu Sila.

E tasi le tausaga talu ona uma le lūlūga o le uluai mafui‘e, ae silia ma le 400,000 talosaga o inisiua na tuuina atu i le EQC, ma e tusa ma le 91% o fale o tagata i le aai na faaleagaina. E ese mai isi atunuu, auā o le toatele o o tatou tagata o loo fai a latou inisiua mo mea e faaleagaina ona o mafui‘e, ma o loo mafai ona latou valaau atu i le EQC e totogi na mea ua leaga, pe ina ia faaaogā kamupani o loo faakonekarate e le EQC ina ia toe faaleleia o latou fale.

Ia Nofo SauniE aogā lou malamalama lelei i le talafaasolopito o mala faalenatura i le vaipanoa o loo e nofo ai, ina ia e nofouta ai i ni mea e toe ono tutupu i se taimi. E mafai ona maua nei faamatalaga mai le pulega a lou pitonuu, le tou faaitu, poo le pulega a le tou itumalo.

E tāua tele lou iloa o le mea e ao ona e faia e puipui ai oe, o lou aiga ma lou fale pe a tupu se mala faafuasei:

• ia iai sau ato o loo teu ai mea uma e te manaomia e faasao ai lou ola ma mea e manaomia mo se solaaga. Mo nisi faamatalaga i mea e tatau ona iai i totonu o nei ato, e te maua pe a asiasi i le upega tafa‘ilagi o le ‘Get Thru’ a le Puipuiga Lautele www.getthru.govt.nz

• faamautinoa o loo malosi ma mausali faavae o lou fale• siaki e faamautinoa o loo malolosi vaega mapuepue ma

mea na e lalago atu ai faavae o lou fale• fusi mau i se mea tane o le vaivevela ma meafale uumi• puipui ia saogalemu alāasu, tanevai (header tanks) ma

ta‘inaafi i totonu o fale e lē o faapipii mau i se puipui (free-standing fireplaces)

• puipuimalu isi meafale.

Mo nisi faamatalaga i le puipuia o lou fale, asiasi i le www.eqc.govt.nz/be-prepared/