Mateescu Andreea Bianca

CE ESTE ȘI CUM ÎȚI POȚI CONSTRUI O CASĂ VERDE

Ca orice concept considerat trendy şi, prin urmare, privit cu superficialitate, ideea de casă verde a trezit interesul popular abia din momentul în care statul a început, în vara lui 2010, să finanţeze înlocuirea sistemelor de încălzire clasice cu unele care utilizează energie regenerabilă (panouri solare, pompe geotermale, centrale pe peleţi etc.). Miza? Factura mai mică la întreţinere.

Arhitectul francez Djuric Tardio a construit această casă ecologică în valoare de € 650.000,în Paris

Din capul locului trebuie să recunoaştem că, în mare măsură, comportamentul nostru social în domeniul protecţiei mediului este dictat de caracterul punitiv al legislaţiei din domeniu. Viaţa în verde devine însă un stil tot mai împărtăşit în România şi graţie diverselor programe susţinute de stat, care conduc atât la creşterea confortului locuirii, cât şi la o scădere importantă a costului acesteia. Ceea ce tot mai mulţi oameni învaţă este că, în cazul caselor, se aplică aceleaşi criterii de evaluare ca şi la autovehicule.

Casele şi maşinile noi consumă de două trei ori mai puţin, sunt mai sigure şi, raportat la veniturile clienţilor, mai ieftine faţă de maşinile/casele din generaţiile anterioare.

Arhitecții bucureșteni de la firma Soleto construiesc case cu zero energie folosind materiale care sunt 97% reciclabile

De unde a pornit totul

Directiva 20/20/20 din 2008 a Uniunii Europene stabileşte ţinte clare în domeniul eficienţei energetice, care ar trebui atinse până în anul 2020 la nivel european. Acest lucru se traduce prin asumarea de către toate ţările membre UE a unor acţiuni care să reducă cu 20% consumul de energie, cu 20% emisiile de CO2 şi să ducă la utilizarea a 20% din energia produsă din surse regenerabile.

La noi în ţară, deşi guvernul a promovat programe care să îmbunătăţească aceste poziţii - Programul Rabla, Programul Casa Verde, Programul de reabilitare termică a blocurilor - directiva este în continuare neglijată, mai ales în sectorul construcţiilor, care reprezintă cel mai mare „contribuitor” la poluarea cu CO2 şi risipa energetică.

East Sussex,Anglia

Început timid

Interesul pentru tehnologiile caselor verzi este destul de mic, dacă ar fi să judecăm după numărul de locuinţe de acest fel construite în ţară. Cele câteva proiecte de locuinţecolective anunţate ca fiind de tip verde (Avalon ResidenceBucureşti, Clăbucet Residence din Predeal) nu respectă întru totul conceptul de casă pasivă, în sensul că nu asigură autonomie totală în producţia de curent electric şi energie termică, însă sunt un prim pas pentru promovarea tehnologiilor verzi şi a materialelor sustenabile. Spre exemplu, peste 65% dintre materialele utilizate în fabricarea panourilor din care sunt confecţionate imobilele Avalon Residence sunt reciclabile şi refolosibile, fără poluarea mediului înconjurător.

Situate la numai 10 minute de Centrul Comercial Băneasa Shopping City, casele inșiruite Avalon Residence

Totodată, în spaţiile de locuit nu se mai utilizează gazul şi niciun alt combustibil fosil, asigurându-se o exploatare a locuinţei nepoluantă. Ca pe majoritatea segmentelor de piaţă, costul continuă să dicteze şi în sectorul construcţiilor. Din acest punct de vedere, trebuie remarcat că, de exemplu, preţul locuinţelor cerut de către dezvoltatorul Avalon variază între 42.500 şi 69.750 euro, similar construcţiilor tradiţionale considerate mai ieftine.

În zona locuinţelor individuale (case şi vile), utilizarea sistemului de casă verde este de mai largă circulaţie, dar, cu toate acestea, este departe de procentul locuinţelor de acest tip construite în ţări precum Germania sau Olanda. Germania

Cum recunoşti casa verde

Există două tipuri de case verzi: „casa verde extremală”, denumită casa pasivă, şi casa cu energie redusă. Diferenţa între cele două tipuri de case faţă de locuinţa tradiţională este că locuinţa pasivă asigură un climat interior confortabil şi vara şi iarna, fără a fi nevoie de o sursă convenţională de încălzire. Casa verde cu energie redusă utilizează „în schimb”, o sursă de încălzire. În termeni de costuri cu întreţinerea, casa pasivă înseamnă zero costuri, în timp ce casa verde reduce factura cu 30% până la 50% faţă de locuinţa tradiţională.

Caracteristicele casei pasive

Materiale sustenabile

În construcţia unei case verzi se utilizează materiale de

construcţii cum ar fi lemn din păduri sustenabile,

materiale fără emisii de compuşi organici volatili sau

cu emisii reduse, panouri celulozice, vată minerală,

polistiren expandat reciclat, vopsele şi lacuri naturale,

lemn compozit, fibre etc.

Construcţia şi fundaţia proiectate trebuie să fie

demontabile nedistructiv din componente refolosibile.

Anvelopa clădirii trebuie să aibă izolaţie de înaltă

calitate, de preferat din materiale naturale,

regenerabile şi fără efecte dăunătoare asupra sănătăţii

umane (lână, celuloză, cânepă sau bumbac).

Ca şi anvelopa clădirii, ferestrele cu coeficient de transfer termic redus au un impact cardinal în diminuarea consumului de energie.

Totuşi, pentru o fereastră într-o casă verde nu orice material este potrivit, ci numai cele naturale - lemn stratificat şi sticla. Geamurile, la rândul lor, trebuie să fie izolate termic şi tratate cu protecţie UV (pentru a ţine căldura afară pe perioada verii).

Sistemul de încălzire va fi compus din zonă de captare a energiei solare prin celule fotovoltaice, panouri de încălzire a apei, sisteme de umbrire inteligente, pompă de căldură, instalaţii de ventilaţie cu recuperarea căldurii, separarea fluidelor etc.

Iluminarea şi managementul vor fi bazate pe becuri economice, LED-uri şi sisteme automate cu senzori pentru reducerea pierderilor de energie.

În plus, clădirea va beneficia de un sistem de management al apelor: brună (compost, biogaz), pluvială (colectare, stocare, prelucrare şi refolosire) şi gri (stocare, purificare, refolosire). Nu uităm nici de zugraveli.

Vopselele lavabile bio, produse pe bază de plante au apărut deja pe piaţă. Există chiar şi vopsele care au rolul de izolare termică, crescând eficienţa unei izolări cu până la 10%. Apoi mai sunt şi acoperişurile verzi. Acestea câştigă tot mai mult teren în arhitectura modernă, mai ales pentru că, pe lângă faptul că sunt o tendinţă estetică, prezintă şi avantaje economico-ecologice.

Această casă eco din San Francisco include fotovoltaice si un sistem solar de apă caldă

În Germania, în prezent, 10% din totalul acoperişurilor sunt verzi. În Elveţia, normele legislative impun ca orice acoperiş nou construit, mai mare de 500 de mp, să fie realizat utilizând un astfel de sistem. Acoperişurile verzi asigură o bună izolare termică pe parcursul întregului an, reducând costurile cu încălzirea sau răcirea locuinţelor cu până la 26%, potrivit unor calcule a companiei Sika România.

Un alt avantaj al acoperişurilor verzi este dat de capacitatea plantelor de a absorbi poluarea din aer şi de a diminua CO2 din atmosferă. În plus, poluarea fonică este şiea micşorată considerabil. De asemenea, dacă în cazul unui acoperiş convenţional75% din apa de ploaie este evacuată prin sistemele de canalizare, un acoperişverde reţine apa, oprind astfel irosirea acesteia.Elveția

ALTFEL DE MOBILIER

O casă verde cere mobilă ecologică. Piaţa oferă în prezent mobilier din lemn masiv, tratat cu adezivi fără solvenţi şi lacuri pe bază de apă sau cu finisaje realizate cu ulei de in sau miere de albine şi cu îmbinări fără cuie. Unul dintre materialele recomandate de ecologişti pentru pardoseli (parchet) sau chiar mic mobilier este bambusul. Acesta creşte de 10 ori mai repede ca orice alt lemn, motiv pentru care materialul este intens promovat pentru beneficiile aduse mediului. Din păcate, bambusul este singurul lemn ecologic accesbil publicului larg. În ultimii ani sunt tot mai căutate variantele foarte scumpe ale lemnului clasic, cum sunt ratanul şi zambila de apă, importate din Thailanda şi Indonezia.

O FEMEIE RENUNȚĂ LA JOB PENTRU A CONSTRUI CASE DURABILE

DIN BAMBUS ÎN BALI

Elora Hardy a părăsit o carieră de succes în industria modei din New York ca să construiască case din bambus în Indonezia.

Rezidenta din Bali și echipa ei au petrecut ultimii 5 ani revolutionând contrucția din bambus în concepția că este o resursă regeneratoare prea puțin folosită dar ideală. Hardy folosește boron,care apare de obicei in natură pentru a trata bambusul și a-l face nedigerabil pentru insecte.

Hardy a fost inspirată de tatal ei,care ``a ales bambusul pentru toate construcțiile din campus ,deoarece a vazut-o ca pe o promisiune`` ,explică ea. ``Este o promisiune pentru copii.Este un material durabil fară de care nu se va ramane.Și când am văzut pentru prima oară acele structuri aflate în construcție acum 6 ani,m-am gândit că are sens..De ce nu s-a întamplat mai devreme,și ce putem face în continuare?``

Bambusul are forța de compresie a betonului,raportul putere-greutate al oțelului,și este una din plantele cu cea mai rapida creștere din lume.

Daune de la insecte și umiditate sunt punctele slabe sale primare, dar în cazul în care sunt tratate , structurile de bambus pot dura o viată.

CASA VERDE, ILUSTRÂND PERFECT GENEROSUL CONCEPT AL

LOCUINŢEI ECOLOGICE, NE AŞTEAPTĂ PE CHEILE NEREI

Obişnuiţii drumeţiilor montane sunt cu siguranţă familiarizaţi cu superbul decor al Cheilor Nerei şi cu Sasca Română, vechi centru al olăritului românesc şi centru meşteşugăresc specializat, cu o producţie curentă până la Primul Război Mondial.

Nu se putea o mai potrivită încadrare în peisaj, o locaţie mai nimerită pentru Casa Verde, un experiment ecologic în toată puterea cu vântului, demarat în vara anului 2004, ce oferă spre studiu un prim set de date pentru stabilirea de standarde tehnice şi economice pentru un tip aparte de arhitectură în România.

De ce Casa Verde? O spune chiar autoarea proiectului, timişoreanca Ileana Mavrodin: „În speranţa că va trezi interesul pentru o arhitectură prietenoasă, mai blândă şi totodată ecologică şi într-un mod de viaţă sănătos, apropiat de natură şi cu respect faţă de mediul înconjurător. Menirea ei este să sensibilizeze opinia publică, să ne facă să oprim pentru un moment angrenajul societăţii de consum şi să ne reevaluăm valorile şi priorităţile”.

Ileana Mavrodin în toiul proiectului

O idee transpusă în fapte

Absolventă a Facultăţii de Arhitectură şi totodată graphic designer, Ileana Mavrodin şi-a petrecut ultimii 12 ani în Canada. S-a întors pentru că „viaţa în aer condiţionat nu e pentru mine”. S-a întors, mai ales, pentru a-şi pune în aplicare ideea încolţită în urma lecturării unei lucrări aparţinând lui Ianto Evans, un britanic care, luând ca model casele de argilă din ţinutul Devon, îşi înfiinţase o firmă care construia case de vacanţă pe toată coasta nord-americană a Pacificului.

Materialul de bază era „cob”, un amestec de pământ lutos, apă, paie şi nisip, 100% natural, asemănător cu văiuga/paianta ca şi compoziţe, dar prezentând şi numeroase deosebiri.

Model de casă cob

Odată hotărârea fiind luată, restul a decurs simplu. S-a achiziţionat un teren, nu foarte întins, cam jumătate de hectar, pe malul stâng al Nerei la ieşirea din Chei, în imediata apropiere a localităţii Sasca Română. La alegerea locaţiei, dincolo de peisajul idilic, a contribuit şi faptul că majoritatea materialelor necesare se găseau chiar la locul construcţiei. În plus, calitatea pământului era demult recunoscută prin operele olarilor bănăţeni.

Nimic nu se aruncă!

Ca orice arhitect ce se respectă, Ileana Mavrodin a început cu realizarea unei machete de 1/10 şi a unor cărămizi test. A urmat apoi fundaţia pe al cărei contur a fost turnată o centură armată de 20 cm pentru siguranţă şi stabilitate. Avea să fie singurul compromis făcut cu materiale neecologice, totul în rest fiind folosit sau refolosit. Stratul vegetal decapat a fost utilizat pentru acoperişul verde. Solul excavat din fundaţie, împreună cu nisip şi paie, a intrat în amestecul pentru pereţi. Până şi sticlele goale – culese literalmente dintr-un morman de gunoi – au fost refolosite, ele oferind o bună izolaţie termică şi permiţând, în plus, economisirea cobului. Un copac cu trunchiul curbat a fost crăpat în două pentru realizarea copertinei la intrare.

Nişe şi crengi cu forme deosebite au fost folosite ca elemente de décor. Toate ferestrele fixe erau de fapt parbrize de maşini vechi. Obloanele au fost confecţionate din margini de cherestea. Chiar şi uneltele folosite au fost improvizate local din materiale rămase pentru că, nu-i aşa, nimic nu se aruncă! Creaţia Ilenei Mavrodin era, pe drept cuvânt, o locuinţă ecologică. Casa Verde, nume care se i se potriveşte ca o mănuşă construcţiei, a suscitat imediat interesul localnicilor.

„Şantierul Tineretului”

„Au fost destul de reticenţi la început, părându-li-se probabil din cale afară de ciudat să vină o timişoreancă tocmai din Canada ca să frământe pâmântul cu propriile ei mâini pentru o casă cum nu mai văzuseră. Pe măsura trecerii timpului, însă, s-au implicat din ce în ce mai mult în construcţie, fiind nelipsiţi pe «şantier»”.

Casa Verde a suscitat, însă, interesul nu numai al localnicilor, experimentul ecologic fiind tema unei lucrări de practică studenţească a circa 30 de tineri de la Facultatea de Arhitectură din Timişoara. Workshop în adevăratul sens al cuvântului, acest „Şantier al Tineretului” sui generis, însă fără nici o conotaţie amintind de anii 1950-1960, a avut loc chiar în această vară, între 10 şi 22 iulie.

Workshop Cheile Nerei

La final nu lipseşte nimic acestei creaţii cu totul aparte, de formă circulară, cu diametrul de 4 metri, curba circumferinţei fiind „stricată” doar de alveola care are ca destinaţie baia. Există şi un loc de gătit ba chiar, în urma unei găselniţe prin care spaţiul de evacuare al fumului a fost deviat pe sub „canapeaua” confecţionată, fireşte, tot din cob, pentru a-şi relua apoi traseul ascendent obişnuit, s-a reuşit efectul de „scaune încălzite”. „Poate părea insuficient un spaţiu de circa 13 metri pătraţi pentru o întreagă locuinţă –recunoaşte doamna Mavrodin -, dar să nu uităm că acest lucru este valabil pentru un spaţiu clasic, cu unghiuri drepte. Forma circulară a casei «câştigă» practic pentru locatar colţurile care în general sunt puţin sau deloc folosite”.

Fluiditatea formelor

Creatoarea Casei Verzi este o susţinătoare ferventă a cobului ca material de construcţie şi, într-adevăr, această tehnică tradiţională aflată cum nu se poate mai la îndemână, practic „la picioarele noastre”, poate fi un răspuns la unele din problemele cu care lumea se confruntă. Desigur, pentru moment, cobul, ca sistem de construcţie, poate fi utilizat mai ales în ecoturism, locuinţe de vacanţă sau comunităţi ecologice, dar cu puţină imaginaţie poate fi văzut şi în spaţiul public al unui zgârâie-nori, ca o nişă răcoroasă pentru luat masa într-o zi fierbinte de vară sau un cuptor cu băncuţă încălzită în timpul iernii.

Ce-i drept, resursele financiare folosite reprezintă aproximativ o zecime faţă de o clădire tradiţională. Inspiraţia pentru acest tip de construcţii vine din directa observare a locului, mediului, tradiţiilor şi înţelepciunii locale, încă prezente în satele româneşti, dar care sunt rapid erodate de asaltul consumerismului modern. Liniile curbe ale pereţilor, arcele şi nişele crează o fluiditate a formelor, unică şi specifică clădirilor de tip „organic”.

Planuri

Fiind orientate după soare, clădirile sunt foarte eficiente din punct de vedere termic, fiind răcoroase vara şi călduroase iarna. Nu e nevoie, aşadar, de aer condiţionat în sezonul estival, în timp ce, datorită masei termice a cobului, încălzirea necesară este minimă în anotimpul rece. În plus, ele nu necesită drumuri modernizate de acces, deoarece majoritatea materialelor necesare se găsesc chiar la locul construcţiei.

Prin folosirea solului vegetal decapat la acoperiş, clădirea devine doar un strat intermediar în ecosistem. Oferind un microclimat sănătos, aceste construcţii sunt nepoluante şi devin parte integrantă a locului, fiind poate singura alternativă pentru cei cu alergii la emanaţii chimice. Cobul ca material de construcţie are un impact minim asupra ecosistemului prin reducerea consumului de lemn, metal şi materiale toxice sau energofage folosite în mod curent în construcţii.

Cât despre poluare, şantierul de la Sasca Română nu a produs, în timpul construcţiei, niciun fel de gunoi sau deşeuri. În momentul de faţă, Casa Verde este în curs de finalizare. După tencuielile şi vopselele naturale pe bază de luturi colorate, produse de aceeaşi Ileana Mavrodin, urmează pardoseala din lut roşu, care va fi impermeabilizată – în acelaşi spirit ecologic – cu ulei de in şi ceară de albine. „Când va fi gata“ – se mândreşte creatoarea sa – „va putea să concureze cu cea mai «trendy» pardoseală de gresie italiană”.

Se pare că nu este vorba decât de o casă-pilot, planurile doamnei Mavrodin incluzând, în aceeaşi locaţie, mai multe construcţii de acelaşi tip, care pot foarte uşor naşte sau promova programe turistice. Desigur, aceasta implică un efort financiar mai serios, dar concitadina noastră nu se îndoieşte că ideea îi va cuceri pe toţi cei care jinduiesc la natură, la simplitate, la ieşirea din zgomotosul şi obositorul cotidian.

Despre Casa Verde nu trebuie citit. Ea trebuie mai degrabă să fie văzută. De aici şi invitaţia pe care Ileana Mavrodin o face tuturor de a poposi pentru o zi, un weekend sau o vacanţă la „cob-cottage”-ul de lângă apa Nerei, în amonte de Chei, în apropiere de Sasca Montană.

Cu toate că formele biomorfice amintesc de

arhitectura lui Antoni Gaudi (vezi renumita

catedrală Sagrada Familia a arhitectului spaniol) şi

stilul este adesea comparat cu cel al unui alt

austriac, pictorul şi decoratorul Gustav Klimt,

Hundertwasser nu îşi pierde nimic din

originalitatea creatorului unei opere din care

răzbate cu precădere concentrarea pe experienţa

celui care o vizualizează, mai mult decât pe cea

artistului.

Argumentele nu sunt puţine: nu se folosesc cofraje pentru punerea în operă sau pentru formarea de cărămizi; se frământă până ajunge la consistenţa aluatului de pâine şi se pune în zid umed, rezultând astfel o structură monolită mult mai rezistentă decât cărămizile de pământ nears folosite în mod tradiţional, sau pământul bătut în cofraje; formele organice îi conferă o rezistenţă de excepţie la încărcări seismice sau de altă natură; se modelează cu mâna, fiecare construcţie e unică şi irepetabilă, reflectând personalitatea şi dispoziţia de moment a modelatorului.

Fără linii drepte

Există multe încercări de clădiri ecologice, dar puţine sunt cu adevărat „verzi”. Poate cel mai bun exemplu de locuinţe organice îl reprezintă Hot Springs Village din Blumau, localitate situată în landul austriac Styria. Proiectul face parte din lunga listă de creaţii ale celebrului Friedenreich Hundertwasser, a cărei operă are ca teme centrale formele organice, reconcilierea omului cu natura şi, mai ales, respingerea liniilor drepte, numite de Hundertwasser, cel fascinat de spirale, „uneltele diavolului”.

Blumau,Hot Springs Village

Poate cel mai important element, însă, este acea legătură spirituală unică creată între construcţie şi modelatorul său, acel suflet de care sunt lipsite majoritatea clădirilor în care trăim şi muncim zi de zi. Casele din cob se regăsesc peste tot în lume, din Germania în Statele Unite (asemenea construcţii, ridicate de populaţia calvină, fiind un fapt obişnuit în Pennsylvania anului 1830), şi din Canada până în Yemen, unde în oraşele deşertului se înalţă „zgârâie-nori” în miniatură, clădiri din cob de înălţimea unui bloc cu patru sau cinci etaje.

Probabil că zona cel mai bine caracterizată de acest gen de construcţii este comitatul englez Devon, cu

40 000 de „cob cottage”, deşi exemplul Chinei te copleşeşte cu cele 19 milioane de case de pământ ridicate pe imensul ei teritoriu. Nu este vorba de o întoarcere în trecut, ci de o interpretare modernă a unui mod tradiţional de a construi, o alternativă la arhitectura actuală. Dacă în anii 1980 inovaţia însemna o piramidă de sticlă la Louvre, în secolul 21 ea poate fi o structură de cob în piaţa centrală a unei mari metropole.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV http://www.richardhartley.com/2013/07/eco-houses-around-the-world/ http://www.boredpanda.com/sustainable-bamboo-houses-elora-hardy-ibuku/ http://incomemagazine.ro/articole/ce-este-si-cum-iti-poti-construi-o-casa-verde

http://passipedia.passiv.de/ppediaen/basics/what_is_a_passive_house http://www.e-casaverde.ro/romania-verde/casa-verde-ilustrand-perfect-

generosul-concept-al-locuintei-ecologice-ne-asteapta-pe-cheile-nerei.html https://www.google.ro/search?hl=ro&site=imghp&tbm=isch&source=hp&biw=13

66&bih=643&q=eco+houses&oq=eco+houses&gs_l=img.3..0l2j0i30l8.545.2387.0.2876.10.10.0.0.0.0.471.1056.0j2j1j0j1.4.0....0...1ac.1.64.img..6.4.1056.o5idU7F70wk#hl=ro&tbm=isch&q=hot+spring+village&imgrc=K9fKsyZibaSroM%3A

http://www.homerevo.com/15-bamboo-interior-furnishing-ideas-nature-is-cool/ http://buildagreen.world/wordpress/wp-content/uploads/2015/03/Cob-House-

Round-Orange-Castle.jpg

https://www.google.ro/search?hl=ro&site=imghp&tbm=isch&source=hp&biw=1366&bih=643&q=eco+houses&oq=eco+houses&gs_l=img.3..0l2j0i30l8.545.2387.0.2876.10.10.0.0.0.0.471.1056.0j2j1j0j1.4.0....0...1ac.1.64.img..6.4.1056.o5idU7F70wk#hl=ro&tbm=isch&q=eco+friendly+houses+windows&imgrc=uOY3FHWiuuVBtM%3A

https://www.google.ro/search?hl=ro&site=imghp&tbm=isch&source=hp&biw=1366&bih=643&q=eco+houses&oq=eco+houses&gs_l=img.3..0l2j0i30l8.545.2387.0.2876.10.10.0.0.0.0.471.1056.0j2j1j0j1.4.0....0...1ac.1.64.img..6.4.1056.o5idU7F70wk#hl=ro&tbm=isch&q=eco+friendly+houses+materials&imgrc=_

https://www.google.ro/search?hl=ro&site=imghp&tbm=isch&source=hp&biw=1366&bih=643&q=eco+houses&oq=eco+houses&gs_l=img.3..0l2j0i30l8.545.2387.0.2876.10.10.0.0.0.0.471.1056.0j2j1j0j1.4.0....0...1ac.1.64.img..6.4.1056.o5idU7F70wk#hl=ro&tbm=isch&q=ecological+houses+&imgrc=_

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE !

http://www.mmediu.ro/categorie/programe-de-finantare/9