Upload
buzduceanu
View
113
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Grile Medicina Generala -Craiova format pdf. Contine grilele universitatii de medicina generala si farmacie Craiova in format pdf si rezolvate prezente pentru examenul de licenta 2013.
Citation preview
MEDICINA- propuneri intrebari -
Tema nr. 1
Starea de rău, pierderea cunoştinţei, criza comiţială la adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 27-29
În care din următoarele situaţii de pierdere a stării de cunoştinţă nu este necesară spitalizarea
scurtă pierdere a cunoştinţei asociată unor anomalii neurologice
sincopa vasovagală tipică fără anomalie ECG
1
A.
scurtă pierdere a cunoştinţei de cauză aritmică suspectată
sincopa vasovagală repetitivă
sincopa de etiologie necunoscută
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 28)
Elementul definitoriu al pierderii de cunoştinţă din sincopă este
prezenţa prodromului
revenirea lent progresivă
2
A.
debutul brusc
caracterul complet
pierderea de urină
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 27)
Cauze cardiace de lipotimie şi sincopă sunt următoarele, cu excepţia
stenoza aortică strânsă
cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
3
A.
mixom atrial stâng
tromboza de proteză valvulară mecanică
hipotensiunea arterială
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 27)
Cauze vasculare de lipotimie şi sincopă sunt următoarele, cu excepţia
furtul de arteră subclavie
hipersensibilitatea sinocarotidiană
4
A.
hipertensiunea arterială pulmonară severă
disautonomia neurovegetativă
hipotensiunea arterială
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 27)
Bilanţul biologic la pacientul cu sincopă urmăreşte depistarea următoarelor modificări, cu excepţia
hipercalcemie
supradozaj digitalic
5
A.
diskaliemie
necroza miocardică
creşterea D-Dimerilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 28)
Lipotimiile şi sincopele pot avea următoarele cauze cardiace
disautonomia neurovegetativă
fibrilaţia ventriculară
6
A.
stenoza aortică strânsă
embolia pulmonară masivă
disfuncţia sinusală
B.
C.
D.
E.
(pag. 27)
Cauze vasculare de lipotimie sau sincopă sunt
hipersensibilitatea sinocarotidiană
hipertensiunea arterială pulmonară severă
7
A.
disautonomia neurovegetativă
furtul de arteră subclavie
embolia pulmonară masivă
B.
C.
D.
E.
(pag. 27)
Sincopa vasovagală tipică
nu necesită spitalizare dacă nu sunt anomalii ECG
nu necesită nicio explorare
8
A.
necesită evaluare prin ecografie cardiacă
este de cauză vasculară
necesită înregistrare Holter de 24 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 27-29)
Lipotimiile şi sincopele pot fi de cauză
cardiacă
metabolică
9
A.
neurologică
reflexă
vasculară
B.
C.
D.
E.
(pag. 27)
Pag. 1 din 150
Explorările de a doua intenţie utile la pacienţii cu sincopă au următoarele caracteristici
înregistrarea Holter de 24 ore are valoare predictivă negativă mare
ecografia cardiacă depistează cardiopatia ischemică, dilatativă sau hipertrofică
10
A.
coronarografia poate fi indicată la anumiţi pacienţi
testul mesei înclinate permite diagnosticarea sincopelor vasovagale
electrocardiograma poate identifica mecanismul sincopei
B.
C.
D.
E.
(pag. 29)
Una dintre cauzele vasculare de lipotimie sau sincopa este reprezentata de:
Obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte
Tulburari de ritm
11
A.
Tulburari de conducere si bradicardie
Disautonomie neurovegetativa
Obstacole in ejectia sau umplerea inimii stangi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 27)
Tema nr. 2
Boala cardiacă ischemică
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 59-74, 127-137 * fara denumiri comerciale pag. 66, 70, 71, 73, 74, 127, 129, 130, 132, 133, 134, 135, 136
Etiologia anginei pectorale stabile are în 95% din cazuri drept cauză ateroscleroza coronariană şi în 5% din cazuri următoarele, exceptând una
coronarită
anemie
1
A.
pericardită
tahicardie
colaps
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 64-65)
Supradenivelarea persistentă de segment ST prezentă în derivaţiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut
anteroseptal
inferior şi anterior
2
A.
inferior şi anteroseptal
septal profund
inferior şi posterior
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 69)
La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroză miocardică se poate utiliza
Troponina I
Troponina T
3
A.
Mioglobina
CK-MB
ASAT
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 69)
Stadiul II al Clasificării Killip se caracterizează prin
Infarct miocardic complicat cu tulburări de ritm ventricular
Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depăşesc jumătate din ariile pulmonare
4
A.
Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut
Infarct miocardic cu şoc cardiogen
Infarct miocardic cu hipotensiune şi fără raluri de stază pulmonară
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 71)
In evoluţia unui infarct miocardic acut apariţia unui suflu holosistolic în spiţe de roată este sugestivă pentru
Insuficienţă mitrală ischemică
Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior
5
A.
Ruptura peretelui liber ventricular
Ruptura septului interventricular
Embolie pulmonară cu regurgitare tricuspidiană severă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 71)
Diagnosticul de anevrism ventricular stâng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazează pe următoarele
Persistenţa supradenivelării segmentului ST peste 3 săptămîni
Fenomene de insuficienţă ventriculară stângă
6
A.
Apariţia Sindromului Dressler
Tulburări de ritm ventricular recurente
Suflu sistolic de insuficienţă mitrală ischemică nou apărut
B.
C.
D.
E.
(pag. 72)
Pag. 2 din 150
Complicaţii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stâng sunt
Ruptura peretelui liber ventricular
Sindromul Dressler
7
A.
Insuficienţa mitrală ischemică
Tromboembolismul pulmonar
Blocurile atrio-ventriculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 71)
Indicaţia de cardiostimulare temporară la un pacient cu infarct miocardic anterior se impune în prezenţa
BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian
BAV de gradul 3 cu sediul infrahisian
8
A.
Bloc complet de ramură stângă cu ritm de fibrilaţie atrială
Alternanţă de bloc de ramură stângă cu bloc de ramură dreaptă
Asocierea bloc de ramură dreaptă cu hebloc anterior stâng
B.
C.
D.
E.
(pag. 71)
Sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST se caracterizează prin următoarele afirmaţii
Apare în special la pacienţii tineri fără circulaţie colaterală eficientă
Apare deseori la pacienţi cu leziuni trivasculare severe şi complexe
9
A.
Evoluează frecvent spre insuficienţă cardiacă ischemică
Asociază frecvent complicaţii mecanice gen ruptura de perete liber ventricular
Apare consecutiv rupturii plăcii de aterom pe fondul unei circulaţii colaterale deficitare
B.
C.
D.
E.
(pag. 72)
Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de următoarele
Supradenivelare de segment ST difuză tranzitorie
Supradenivelare de segment ST concavă în sus
10
A.
Supradenivelare de segment ST gigantă convexă în sus, unde T gigante
Supradenivelare de segment ST corectată de nitroglicerină
Subdenivelare de segment ST focalizată la un teritoriu vascular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 60)
Urmatorii markeri de necroza miocardica se pozitiveaza in primele 8 ore de la debutul infarctului miocardic:
CPK (creatinfosfokinaza)
Mioglobina
11
A.
LDH (lactatdehidrogenaza)
TGO - ASAT
Troponina I
B.
C.
D.
E.
(pag. 69)
Indicatiile cardiostimularii in infarctul miocardic acut sunt:
BAV (bloc atrioventricular) de gradele 2 si 3 prost tolerate si care nu raspund nici la atropina nici la isoprenalina
Alternanta bloc stang/bloc drept
12
A.
Ritmul idioventricular accelerat
Asocierea bloc drept si hemibloc anterior stang sau posterior stang
Socul cardiogenic
B.
C.
D.
E.
(pag. 71)
Complicatiile mecanice precoce ale infarctului miocardic acut sunt:
Ruptura septala
Ruptura peretelui liber
13
A.
Blocurile atrioventriculare
Fibrilatia ventriculara
Insuficienta mitrala
B.
C.
D.
E.
(pag. 71)
Tema nr. 3
Hipertensiunea arterială esenţială
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 52-58 * fara prevalente in Franta pag. 52, fara denumiri comerciale pag. 55, 57
Hipertensiunea arteriala de gradul II se defineste prin urmatoarele valori tensionale
TA sistolica 140-159 mm Hg
TA diastolica 90-99 mm Hg
1
A.
TA sistolica 160-179 mm Hg
TA diastolica > 110 mm Hg
TA sistolica > 180 mm Hg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52)
Pag. 3 din 150
HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determina
risc de AVC crescut de 4 ori
mortalitate cardiovasculara globala crescuta de 2 ori
2
A.
risc de aparitie a insuficiente cardiace crescut de 7 ori
risc de arteriopatie a membrelor inferioare si a aortei crescut de 3 ori
risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52)
Sunt considerati ca factori de risc cardiovascular
Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce
Tabagismul oprit de peste 3 ani
3
A.
Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeie
Consumul redus de alcool
HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 53)
Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor tinta (de rasunet ale HTA) este
Grosimea intima-medie < 0,9 mm
Hipertrofia ventriculara stanga
4
A.
Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/s
Albuminuria < 30 mg/zi
Clearance creatinina > 60 ml/min
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 53)
Unul din semnele clinice de rasunet ale HTA este
Sindromul metabolic
Boala hepatica
5
A.
Boala pulmonara
Boala cardiaca
Insuficienta venoasa cronica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 53)
Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabila (HTA secundara), a detecta alti factori de risc cardiovascular si a depista afectarea organelor tinta sunt
Ecocardiografia transtoracica
Acidul uric seric
6
A.
Glicemia plasmatica
Microalbuminuria
Kaliemia fara garou
B.
C.
D.
E.
(pag. 54)
Tratamentul nemedicamentos al HTA se refera la
Activitate fizica regulata
Reducerea consumului de lipide saturate
7
A.
Depistarea si tratamentul celorlalti factori de risc
Favorizarea consumului de alcool
Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)
B.
C.
D.
E.
(pag. 54)
Tratamentul medicamentos al HTA
Debuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament
Favorizeaza medicamentele administrate intr-o singura priza, cu eficienta timp de 24 ore
8
A.
Clasele terapeutice de utilizat in prima intentie sunt aliskirenul, alfablocantele si antihipertensivele centrale
Cel mai important principiu este scaderea in mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat
Medicamentele de utilizat in a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de conversie, inhibitorii calcici si antagonistii receptorilor angiotensinei II
B.
C.
D.
E.
(pag. 54)
Medicamentele antihipertensive recomandate in contextul insuficientei cardiace sunt
Anticalcice
IEC sau ARA II
9
A.
Betablocante
Diuretice tiazidice
Antialdosteronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 55)
Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic sunt
Diuretice tiazidice
Betablocante
10
A.
Antialdosteronice
IEC sau ARA II daca exista intoleranta la IEC
Anticalcice
B.
C.
D.
E.
(pag. 55)
HTA severa gradul III se defineste prin urmatoarele valori tensionale:
TA sistolica 160-179 mmHg
TA diastolica 100-109 mmHg
11
A.
TA sistolica mai mare de 180 mmHg
TA diastolica mai mare de 110 mmHg
TA diastolica 90-99 mmHg
B.
C.
D.
E.
(pag. 52)
Pag. 4 din 150
Identificarea semnelor clinice de rasunet ale HTA se refera la:
Grosimea intima-medie peste 0,9mm
Boala vasculara periferica
12
A.
Microalbuminuria semnificativa
Boala cerebrovasculara
Retinopatia avansata
B.
C.
D.
E.
(pag. 53)
Medicamentele antihipertensive recomandate in contextul sarcinii sunt:
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau antagonistii receptorilor angiotensinei II (IEC-ARA II)
Betablocante
13
A.
Metildopa
Diuretice tiazidice
Inhibitori calcici
B.
C.
D.
E.
(pag. 55)
Tema nr. 4
Insuficienţa cardiacă
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 84-92, 138-141, 1270-1272, 1346 * fara denumiri comerciale (pag. 89, 90, 92, 138, 140, 141)
Edemele de retenţie hidrosodată pot fi cauzate de
Insuficienţa cardiacă
Tromboflebită
1
A.
Insuficienţa hepatocelulară
Sindromul nefrotic
Erizipel
B.
C.
D.
E.
(pag. 1346)
Etiologia insuficienţei cardiace diastolice cuprinde
Pericardita constrictivă
Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
2
A.
Stenoza mitrală
Cardiopatia ischemică
Stenoza aortică
B.
C.
D.
E.
(pag. 91)
La un pacient cu insuficienţă cardiacă antivitaminele K sunt indicate în următoarele cazuri
dacă este în clasa NYHA IV
în caz de fibrilaţie atrială permanentă
3
A.
dacă are proteză valvulară mecanică
în caz de tromb intracavitar
dacă insuficienţa cardiacă este refractară la medicaţia maximală
B.
C.
D.
E.
(pag. 90)
Indicatori de prognostic negativ în insuficienţa cardiacă sunt
Hiponatremia
Sexul masculin
4
A.
Complex QRS larg
Anemia
Obezitatea
B.
C.
D.
E.
(pag. 89)
Examenul cheie pentru diagnosticul insuficienţei cardiace diastolice este
Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau NT-proBNP (capătul amino-terminal al BNP)
Radiografia toracică
5
A.
Ecografia cardiacă transtoracică
Anamneza şi examenul clinic
Electrocardiograma
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 91)
Următoarea afirmaţie despre tratamentul cu digitalice în insuficienţa cardiacă este greşită
reduce frecvenţa spitalizărilor
reduce mortalitatea
6
A.
digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenţei ventriculare la pacienţii cu fibrilaţie atrială
sunt utile la pacienţii cu insuficienţă cardiacă refractară în ciuda unui tratament maximal
în general sunt utilizate la pacienţii cu clasă III-IV NYHA
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 90)
Medicaţia uzuală a insuficienţei cardiace clasă I-II NYHA nu include
Betablocante
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
7
A.
Blocante ale canalelor de calciu
Antialdosteronice
Blocante ale receptorilor angiotensinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 90)
Pag. 5 din 150
Regimul igieno-dietetic în insuficienţa cardiacă include următoarele, cu excepţia
corecţia factorilor de risc cardiovascular
regim sărac în sare (< 4 g/zi) în forma puţin evoluată
8
A.
restricţie hidrică (< 500 - 750 ml/zi) la pacienţii cu edeme
activitate fizică moderată, regulată
vaccinare antigripală, antipneumococică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 89)
Următoarea afirmaţie despre tratamentul cu betablocante în insuficienţa cardiacă este falsă
reduce mortalitatea cardiovasculară
tratamentul se introduce progresiv, la distanţă de o decompensare
9
A.
se poate folosi oricare dintre betablocante, cu condiţia să fie selectiv
reduce numărul de spitalizări
reduce riscul de moarte subită
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 89-90)
Contraindicaţii ale diureticelor antialdosteronice sunt
Miastenia
Hiponatremia < 125 mmol/l
10
A.
Insuficienţa hepatică severă
Hiperkaliemia
Disfuncţia sistolică ventriculară stângă severă
B.
C.
D.
E.
(pag. 140)
Factorii de decompensare a insuficientei cardiace sunt:
Vaccinarea antigripala
Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta
11
A.
Embolia pulmonara
Tulburarile de ritm cardiac sau tulburarile de conducere
Astmul bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 88-89)
Mecanismele compensatorii la nivel periferic aparute in insuficienta cardiaca sunt:
Tahicardia
Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
12
A.
Dilatarea ventriculului stang
Activarea sintezei de endotelina
Activarea secretiei de prostaglandine
B.
C.
D.
E.
(pag. 84)
Insuficienta ventriculara stanga prin alterarea functiei musculare are ca etiologii posibile:
Miocardita virala
Cardiomiopatia dilatativa primitiva
13
A.
Insuficienta mitrala acuta
Lupusul sistemic
Stenoza aortica
B.
C.
D.
E.
(pag. 85)
Tema nr. 5
Tulburări de ritm şi de conducere
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 30-43
Care dintre următoarele afirmaţii despre flutterul atrial este neadevărată
Tahicardie regulată
Macroreintrare la nivelul atriului drept
1
A.
Activitatea atrială are o frecvenţă de peste 350 bătăi pe minut
Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1
Undele de activitate atrială se identifică cel mai bine în DII,DIII,aVF
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 30)
Principala cauză etiologică a fibrilaţiei atriale este reprezentată de
valvulopatiile mitrale
valvulopatiile aortice
2
A.
hipertiroidismul
hipertensiunea arterială
cardiopatia ischemică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 38)
Complicaţiile posibile ale fibrilaţiei atriale permanente cuprind toate aceste complicaţii cu excepţia
Complicaţiile tromboembolice
Sîngerările consecutive tratamentului anticoagulant
3
A.
Cardiomiopatia tahiaritmică
Anevrismul ventricular
Insuficienţa cardiacă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 39)
Pag. 6 din 150
Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din următoarele afirmaţii
Prezintă întârzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisian
Ocazional o undă p este blocată apoi ciclul se reia
4
A.
Alungirea intervalului PR peste 210 msecunde
Este foarte rar simptomatic în absenţa altor complicaţii
Poate traduce o incetinire nodală benignă dar şi un bloc distal care poate evolua spre BAV complet
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 41)
Care dintre afirmaţiile de mai jos despre hemiblocul posteroinferior stâng este corectă
Durata complexului QRS depăşeşte 120 msecunde
Axul complexului QRS este la peste – 45 grade
5
A.
Aspectul complexului QRS are morfologie de tip S3, Q1
Nu poate genera bloc complet atrioventricular
Etiologia cea mai frecventă este cea ischemică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 43)
Care dintre următoarele afirmaţii despre extrasistolele ventriculare maligne sunt adevărate
Se pot manifesta cu lipotimie, sincopă sau moarte cardiacă subită
Se agravează la efort
6
A.
Funcţia ventriculului stîng poate fi normală
Electrocardiograma poate fi normală în afara episodului aritmic
Potenţialele tardive sunt de regulă prezente
B.
C.
D.
E.
(pag. 34)
Tahicardiile ventriculare sunt manifestări clinice frecvente în următoarele boli
Sindromul Brugada
Sindromul de QT lung
7
A.
Displazia de ventricul drept
Sindromul Bouveret
Sindromul de preexcitaţie tip WPW
B.
C.
D.
E.
(pag. 30-31)
Care dintre afirmaţiile următoare despre tahicardia joncţională prin reintrare sunt adevărate
circuitul de reintrare se află la nivelul nodului atrioventricular
fascicolul His este obligatoriu implicat în formarea căii descendente
8
A.
calea ascendentă este o cale accesorie atrioventriculară
poate fi susţinută sau nesusţinută
fenomenul de încălzire este deseori prezent
B.
C.
D.
E.
(pag. 31)
Sindromul Brugada se defineşte prin următoarele
cordul este de regulă indemn
aspectul ECG este de bloc de ramură dreaptă
9
A.
se manifestă de regulă cu fibrilaţie şi flutter atrial
este consecinţa unei mutaţii la nivelul canalului de sodiu
segmentul ST este supradenivelat în derivaţiile V1,V2,V3
B.
C.
D.
E.
(pag. 32)
Displazia aritmogenă de ventricul drept se caracterizează prin
tulburări de ritm ventriculare maligne
bloc complet de ramură dreaptă pe ECG
10
A.
extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramură dreaptă
undă epsilon prezentă
ventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic, scintigrafic sau RMN
B.
C.
D.
E.
(pag. 32)
Care dintre urmatoarele argumente pledeaza pentru extrasistolele ventriculare (ESV) benigne:
Stimulare ventriculara pozitiva
Explorarea potentialelor tardive negativa
11
A.
Absenta lipotimiei sau sincopei
Cardiopatie de fond, disfunctie sistolica VS (ventricul stang)
Extrasistole ventriculare care se agraveaza la efort
B.
C.
D.
E.
(pag. 34)
Pag. 7 din 150
Blocul complet de ramura stanga are urmatoarele caracteristici electrocardiografice:
QRS ingust (< 120 ms)
Aspect Q1S3
12
A.
Rotatie axiala dreapta importanta (> 120 grade)
Aspect RR' in V5, V6 si QS in V1, V2
Disparitia undei Q in DI, aVL, V5 si V6
B.
C.
D.
E.
(pag. 43)
Etiologia extracardiaca a fibrilatiei atriale include:
Etilismul acut
Feocromocitomul
13
A.
Hipertensiunea arteriala (HTA)
Hipertiroidismul
Cordul pulmonar cronic
B.
C.
D.
E.
(pag. 38)
Tema nr. 6
Valvulopatii mitrale, aortice
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 93-96, 108-119, 124-126, 1123-1124 * fara denumiri comerciale pag. 124, 125, 126
Insuficienta aortica cronica de etiologie reumatismala prezinta una din urmatoarele caracteristici
afectarea distrofica a valvei aortice si/sau a inelului aortic si/sau a aortei ascendente
este etiologia cea mai frecventa in tarile industrializate
1
A.
valvele sunt ingrosate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaza, se retracta, iar mobilitatea lor este diminuata
se asociaza cu bicuspidia aortica
apare frecvent in sindromul Marfan
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 108)
Insuficienta aortica acuta poate avea una din urmatoarele etiologii
bicuspidia aortica
traumatismul toracic
2
A.
sindromul Laubry si Pezzi
lupusul eritematos diseminat
spondilartrita anchilozanta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 108)
Unul din semnele stetacustice care apare in insuficienta aortica este
Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
Z2 diminuat sau abolit
3
A.
Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, piolant, care iradiaza in axila
Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului
Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim in focarul aortic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 109)
Semnul Durozier prezent in insuficienta aortica inseamna
Dublu suflu intermitent crural
Marirea presiunii arteriale diferentiale
4
A.
Balansarea capului la fiecare bataie cardiaca
Hippus pupilar
Puls capilar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 109)
Etiologia distrofica a insuficientei mitrale cronice prezinta una din urmatoarele caracteristici
Valve si cordaje ingrosate, calcificate, retractate, comisuri fuzionate
Degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, devin redundante
5
A.
Dilatarea inelului mitral
Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze
Este asociata unui mixom al atriului stang
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 112)
Semnele fizice care pot fi prezente in insuficienta mitrala sunt
La palpare soc “in dom”, descris de Bard, deplasat in jos si la stanga
Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, in jet de vapori, de intensitate uniforma,,care iradiaza in axila
6
A.
Semne de insuficienta cardiaca dreapta
Z3 supraadaugat
Suflul diastolic Flint in focarul mitral
B.
C.
D.
E.
(pag. 113)
Ecografia Doppler cardiaca transtoracica efectuata la pacientii cu insuficienta mitrala poate evidentia
Dilatarea aortei ascendente
Dilatarea atriului stang
7
A.
Dilatarea ventriculului stang
Directia jetului regurgitant in venele pulmonare
Dimensiunea cavitatilor drepte
B.
C.
D.
E.
(pag. 114)
Pag. 8 din 150
Complicatiile insuficientei mitrale sunt reprezentate de
Endocardita bacteriana
Insuficienta cardiaca
8
A.
Tulburarile de conducere de grad inalt
Fibrilatia atriala si accidentele embolice
Tulburarile de ritm ventriculare si moartea subita
B.
C.
D.
E.
(pag. 114)
Stenoza aortica degenerativa are urmatoarele trasaturi
Este cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie (50-60 ani)
Exista calcificari al valvelor si ale inelului aortic care se pot intinde pe sept
9
A.
Comisurile sunt fuzionate
Este in scadere ca frecventa in ultimii douazeci de ani
Valvele sunt ingrosate, rigide, cu o mobilitate limitata
B.
C.
D.
E.
(pag. 116)
Semnele clinice prezente in stenoza aortica sunt
Angorul
Dispneea
10
A.
Sincopa
Hemoptiziile
Palpitatiile
B.
C.
D.
E.
(pag. 117)
Insuficienta aortica cronica de etiologie degenerativa sau distrofica prezinta una din urmatoarele caracteristici:
Este mai putin frecventa in tarile industrializate
Valvele sunt ingrosate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaza si se retracta
11
A.
Se asociaza cu bicuspidia aortica
Afecteaza pacientii intre 40 si 60 de ani
Apare in lupusul eritematos diseminat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 108)
Stenoza aortica reumatismala prezinta urmatoarele caracteristici:
Calcificari ale valvelor si ale inelului aortic care se pot intinde pe sept
Comisurile sunt fuzionate
12
A.
Este in diminuare in ultimii 20 de ani
Este cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie (50-60 de ani)
Este rar izolata, fiind asociata unei insuficiente aortice
B.
C.
D.
E.
(pag. 116)
Insuficienta mitrala cronica reumatismala prezinta urmatoarele caracteristici:
Dilatarea inelului
Este o patologie frecventa, afecteaza femeia tanara
13
A.
Valvele si cordajele sunt ingrosate, calcificate, retractate, comisurile fuzionate
Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze mitrale si altor valvulopatii
Apare degenerescenta mixoida a valvelor care se ingroasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 112)
Tema nr. 7
Endocardita infecţioasă
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 97-103 * fara denumiri comerciale pag. 101, 102
Care din următoarele complicaţii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei infecţioase:
insuficientă cardiacă,
infarct miocardic prin embolie coronară,
1
A.
abces septal,
distrucţie valvulară,
hipertensiune pulmonară.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 100)
Tratamentul endocarditei infecţioase pe proteză, cu hemoculturi negative se iniţiază cu:
asociere de vancomicina cu rifampicină şi gentamicină,
amoxicilină 200 mg/kg/zi sau aminozide: gentamicină 3 mg/kg/zi,
2
A.
penicilină G sau amoxicilină 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicină 3 mg/kg/zi,
doxiciclina 100 mg de 2 ori / zi în asociere cu ofloxacină 400 mg/zi
vancomicina 30 mg/kg/zi în asociere cu rimfampicină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 102)
Pag. 9 din 150
Tratamentul chirurgical al endocarditei infecţioase nu este indicat în următoarele situaţii:
infecţie întinsă sau necontrolată
pentru prevenţia riscului embolic,
3
A.
în situaţiile cu risc hemodinamic,
în şoc, EPA, insuficienţă cardiacă,
dacă sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaţiilor nu se reduc şi hemoculturile rămân pozitive după 3 zile de antibioterapie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 102)
Următoarea afirmaţie legată de antibioprofilaxia endocarditei infecţioase nu este corectă:
toţi pacienţii valvulari trebuie să primească un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie sa-l prezinte medicului sau stomatologului la fiecare consultaţie,
prevenţia începe prin măsuri stricte de igenă,
4
A.
antibioprofilaxia este cea mai importantă pentru prevenţia endocarditei infecţioase,
în prezent ultimele recomandări inernaţionale menţin antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din care face parte pacientul,
antibioprofilaxia trebuie să fie de acum înainte rezervată doar pacienţilor din grupa A supuşi procedurilor celor mai riscante.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 103)
Care din următoarele afirmaţii legate de endocardita infecţioasă este corectă:
nu există examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecţioase, pentru acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke).
mortalitatea spitalicească în endocardita infecţioasă este de 50%,
5
A.
criteriile Duke constau din 3 criterii majore şi 5 criterii minore,
endocardita infecţioasă nu poate surveni pe un cord fără o afectare prexistentă,
toate cardiopatiile prezintă acelaşi risc de endocardită.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 99)
Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardită infecţioasă fac parte:
proteze valvulare,
cardiopatii congenitale cianogene neoperate,
6
A.
cardiomiopatie obstructivă,
bicuspidie aortică,
PVM cu IM.
B.
C.
D.
E.
(pag. 97)
Semnele periferice de endocardită infecţioasă sunt:
splenomegalia,
purpura peteşială, cutaneomucoasă, descrisă clasic la nivelul feţei,
7
A.
noduli Roth localizaţi la nivel abdominal,
plăci eritematoase palmoplantare Janeway,
fals panariţiu Osler.
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
În endocardita infecţioasă se recomandă:
recoltarea de hemoculturi înaintea oricărei antibioterapii,
recoltarea bilanţului inflamator: hemoleucogramă, VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmatice,
8
A.
proteinurie pe 24 de ore,
recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent de formele de endocardită acute sau subacute,
dacă nici un germen nu este izolat se fac recoltări pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ), serologii Chlamidiae şi germeni atipici.
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
Care din următoarele afrmaţii nu este corectă:
endocardită posibilă: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore,
endocardită sigură: 5 criterii minore,
9
A.
endocardită sigură: 1 criteriu major plus 2 criterii minore,
endocardită sigură: 2 criterii majore,
diagnosticul de endocardită sigură nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe cultură de valve pozitivă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 99)
Criteriile Duke minore sunt:
febră peste 38 de grade,
fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpură Janeway, etc.,
10
A.
fenomene imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid, etc.,
hemoculturi pozitive pentru endocardită infeţioasă,
predispoziţie: valvulopatie sau altă condiţie cardiacă favorizantă sau toxicomanie iv.
B.
C.
D.
E.
(pag. 99)
Pag. 10 din 150
Examenele morfologice pentru identificarea portii de intrare a germenului la pacientii cu endocardita infectioasa sunt:
Radiografia sinusurilor
Ecocardiografia transtoracica si transesofagiana
11
A.
Ecografia sau computer tomografia abdomino-pelvina
Examenul panoramic dentar
Scintigrafia osoasa/rezonanta magnetica (RMN) in caz de dureri rahidiene asociate
B.
C.
D.
E.
(pag. 99)
Criterii majore Duke modificate pentru diagnosticarea endocarditei infectioase sunt:
Febra (temperatura peste 38 grade Celsius)
Fenomenele imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid
12
A.
Afectarea endocardului
Fenomenele vasculare: embolie, hemoragie intracraniana, anevrism micotic, purpura Janeway
Hemoculturi pozitive pentru o endocardita infectioasa cu microorganisme tipice pe doua hemoculturi distincte
B.
C.
D.
E.
(pag. 99)
Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de endocardita infectioasa sunt:
Prolapsul de valva mitrala cu insuficienta mitrala
Protezele valvulare
13
A.
Bicuspidia aortica
Cardiopatiile congenitale cianogene neoperate
Cardiomiopatia obstructiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 97)
Tema nr. 8
Pericardita acută
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 104-107
În pericadita acută electrocardiograma:
este normală în majoritatea cazurilor,
evoluează în funcţie de patru stadii,
1
A.
prezintă caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn în oglindă
prezintă alternanţă electrică frecventă a complexului QRS ce nu se corelează cu mărimea revărsatului pleural,
supradenivelarea segmentului ST este concavă în jos ( criterii discriminante faţă de supradenivelarea segmentului ST de cauză ischemică).
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
În pericadita acută electrocardiograma:
este normală în majoritatea cazurilor,
evoluează în funcţie de patru stadii,
2
A.
prezintă caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn în oglindă,
prezintă alternanţă electrică frecventă a complexului QRS ce nu se corelează cu mărimea revărsatului pleural,
supradenivelarea segmentului ST este concavă în jos ( criterii discriminante faţă de supradenivelarea segmentului ST de cauză ischemică).
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Care din următoarele afirmaţii sunt false:
pericardita acută reprezintă o inflamaţie a pericardului complicată sau nu, cu un revărsat pericardic,
un revărsat pericardic este întotdeauna datorat unei pericardite,
3
A.
tamponada este o urgenţă terapeutică şi diagnostică,
un revărsat pericardic abundent cu apariţie rapidă poate conduce la o tamponadă,
pericardita uscată reprezintă inflamarea pericardului neînsoţită de revărsat pericardic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Frecătura pericardică se caracterizează prin:
se aude mai bine în decubit,
zgomot profund, strict în diastolă,
4
A.
la fel ca şi frecătura pleurală nu persistă în apnee,
este constantă în timp,
zgomot superficial sistolodiastolic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Care din următoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al pericarditei acute:
repaus, concediu medical,
tratamentul antiinflamator nesteroidian,
5
A.
continuarea obligatorie a tratamentului anticoagulant,
aspirină în doze descrescătoare timp de trei săptămâni,
nu este nevoie de spitalizare în formele benigne.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 106)
Pag. 11 din 150
Diagnosticul diferenţial al tamponadei cardiace se face cu:
embolia pulmonară masivă,
infarctul de ventricul stăng,
6
A.
pleurezia,
stenoza aortică severă,
endocardita infecţioasă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 107)
În pericardita acută durerea are următoarele caracteristici:
prezintă strict localizare retrosternală,
acentuată de efort şi sensibilă la trinitrină,
7
A.
are caracter de arsură, constricţie,
este intensificată de respiraţia profundă şi în timpul efortului de tuse,
se calmează în decubit.
B.
C.
D.
E.
(pag. 104)
În primul stadiu de evoluţie a pericarditei acute întâlnim următoarele modificări pe electrocardiogramă:
supradenivelarea segmentului ST, fără imagine în oglindă,
unde T negative,
8
A.
segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea în sus,
subdenivelarea difuză a segmentului ST,
segment ST de aspect normal şi unde T aplatizate.
B.
C.
D.
E.
(pag. 104)
Drenajul chirurgical este indicat în pericardita acută în următoarele situaţii:
tamponadă cardiacă,
revărsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament,
9
A.
revărsat voluminos, necompresiv recidivant,
trebuie efectuat obligatoriu în orice formă de pericardită,
revărsat compresiv.
B.
C.
D.
E.
(pag. 106)
Următoarele afirmaţii legate de pericardita acută nu sunt adevărate:
etiologia virală este cea mai fecventă,
pericadita de etiologie neoplazică are o evoluţie rapidă, zgomotoasă,fiind adeseori diagnosticată în fază precoce,
10
A.
reumatismul articular acut este o cauză frecventă de pericardită acută,
pericadita acută de etiologie TBC este rară şi complică o tuberculoză pulmonară,
pericardita acută idiopatică corespunde cel mai adesea unei cauze virale nediagnosticate.
B.
C.
D.
E.
(pag. 105, 106)
Semnele clinice de tamponadă cardiacă sunt:
A.şocul cardiogen
B.semne de edem pulmonar,
11
A.
C.puls paradoxal,
D.semne drepte majore,
E.creşterea presiunii arteriale în inspir cu peste 10 mmHg.
B.
C.
D.
E.
(pag. 107)
Care dintre afirmatiile referitoare la pericardita cronica constrictiva sunt adevarate:
La ecografia cardiaca transtoracica se evidentiaza aspectul de "swinging heart"
Ecografia cardiaca evidentiaza ingrosarea pericardica
12
A.
Clinic prezinta insuficienta cardiaca dreapta, chiar si tablou de anasarca
Este confirmata prin cateterism cardiac drept care evidentiaza un aspect de "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare drepte
Clinic prezinta stare de soc cardiogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 107)
Care dintre urmatoarele afirmatii despre tamponada cardiaca sunt adevarate?
Poate avea ca etiologie pericardita neoplazica
Radiografia toracica evidentiaza calcificari pericardice fara cardiomegalie
13
A.
Clinic prezinta puls paradoxal Kussmaul sau scaderea presiunii arteriale in timpul inspiratiei (peste 10 mmHg)
Diagnosticul este pus prin ecografie cardiaca transtoracica, in urgenta
Necesita drenaj chirurgical in urgenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 107)
Pag. 12 din 150
Care dintre urmatoarele afirmatii despre pericardita tuberculoasa sunt adevarate?
Este cauza cea mai frecventa de pericardita
Are ca elemente evocatoare: alterarea starii generale, imunodepresia, pacient cu transplant
14
A.
Diagnosticul de certitudine este adus de analiza lichidului pericardic si a biopsiilor
Corticoizii diminua riscul de evolutie spre pericardita cronica constrictiva
Tratamentul antituberculos se face timp de un an
B.
C.
D.
E.
(pag. 105-106)
Tema nr. 9
Patologia aortei, arterelor periferice şi patologia venoasă a membrelor inferioare: arteriopatia obliterană a aortei şi a membrelor inferioare, ischemia acută, insuficienţa venoasă cronică, varice
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 75-80, 81-83, 120-123 * fara denumiri comerciale pag. 80
Ischemia permanentă cronică a membrelor inferioare denumită și ischemia critică:
se definește prin durere de decubit sau tulburări trofice ale piciorului
se însoțește de un index al presiunii sistolice gleznă/braț de 0,9-1,3
1
A.
asociază o presiune sistolică la haluce sub 30 mmHg
asociază o presiune sistolică la haluce sub 30 mmHg
asociază o presiune sistolică la gleznă între 50-70 mmHg
asociază o presiune sistolică la haluce peste 30 mmHg
B.
C.
D.
E.
(pag. 78)
Sindromul Leriche se caracterizează prin:
durere lombară, hematurie, insuficiență renală rapid progresivă
durere fesieră
2
A.
claudicație a celor două membre inferioare
impotență
apare prin afectarea aterosclerotică aortoiliacă
B.
C.
D.
E.
(pag. 77)
Următoarele afirmații referitoare la tratamentul în arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferiore sunt adevărate:
controlul factorilor de risc cardiovascular este obligatoriu în toate stadiile bolii
tratamentul cu prostaglandine nu este indicat în nici un stadiu al bolii
3
A.
angioplastia și endarteriectomia sunt utile în stadiile 3,4 pentru stenoze strânse, proximale, scurte, puțin calcificate
pontajul (by-passul) nu este indicat în stenoze complexe, întinse cu dilatare anevrismală
simpatectomia se folosește la pacienții cu dureri de decubit
B.
C.
D.
E.
(pag. 79, 80)
Printre cauzele de ischemie acută a membrelor sunt:
embolia cu sursă din cavitățile cardiace stângi
embolia provenită dintr-un anevrism arterial sau leziune ateromatoasă ulcerată situată în amonte
4
A.
tromboză in situ pe o leziune atrosclerotică preexistentă
trombocitopenia după tratament cu heparină
hipertensiunea arterială
B.
C.
D.
E.
(pag. 81)
In ischemia acută a membrelor:
leziunile devin ireversibile după 12 ore
membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau mai multe niveluri
5
A.
apare alungirea timpului de recolorare cutanată la membrul afectat
aparița hipoesteziei și scăderea forței musculare nu sunt semne de gravitate
abolirea pulsului popliteu indică obstrucția arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee
B.
C.
D.
E.
(pag. 81,82)
Tratamentul de urgență în ischemia acută a membrelor inferioare:
este numai medicamentos (antialgice, heparină, vasodilatatore)
embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni ateromatose ce realizează stenoze lungi, distale
6
A.
revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei acute pe artere patologice
tromboliza in situ și tromboaspirația nu sunt indicate
aponevrotomia de descărcare se face de la început
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 82,83)
Pag. 13 din 150
Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare:
la o valoare mai mică de 10 mmHg a presiunii transcutanate de oxigen prognosticul de viabilitate tisulară este încă bun
în stadiul III Leriche durerea este în decubit, se calmează în poziție declivă și se însoțește de tulburări trofice distale
7
A.
valoarea indexul gleznă- braț între 0,9 – 1,3 indică o formă compensată de arteriopatie
o presiune transcutanată între 10-30 mmHg indică o bună compensare metabolică a arteriopatiei
este cauzată de ateroscleroză la pacientul vârstnic cu factori de risc cardiovascular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 77,78)
Pacientul cu ischemie acută a membrelor prin tromboză pe un vas cu leziune ateromatoasă:
nu are factori de risc cardiovascular prezenți
debutul simptomelor este subacut cu ischemie mai puțin severă și modificarea pulsului și la alte nivele
8
A.
apariția hipoesteziei și a deficitului motor nu este un indicator de gravitate
are o cardiopatie emboligenă
arteriografia evidențiază oprire netă cu aspect de cupolă a substanței de contrast
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 82)
Insuficiența venoasă cronică:
este întotdeauna secundară trombozei venoase profunde
varicele pot apare prin compresie pelvină tumorală sau prin agenezia venelor profunde
9
A.
incontinența valvulară poate fi apreciată clinic prin proba Trendelenburg (transmiterea vibrației prin percuție de- a lungul venei)
fenomenele hemodinamice nu se însoțesc de activare leucocitară cu inflamație locală
ulcerul maleolar indică insuficiență venoasă minoră
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 121)
Tratamentul în insuficiența venoasă cronică:
venotonicele tratează jena funcțională și previn complicațiile cutanate
strippingul venei safene interne cu ligatura crosei, a venelor perforante, scleroza venelor mici previn complicațiile cutanate
10
A.
drenejul postural și contența elastică sunt singurele eficiente
terapia chirurgicală prin stripping împiedică recidiva
nu se indică contenția elastică cu ciorap sau benzi elastice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 123)
Mecanismul embolic al ischemiei acute a membrelor apare in una dintre urmatoarele situatii:
Scaderea debitului cardiac
Sindromul de hipervascozitate
11
A.
Cardiomiopatia dilatativa
Phlegmatia cerulae
Disectia aortica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 81)
Factorii favorizanti ai insuficientei venoase cronice sunt:
Obezitatea
Teleangiectaziile
12
A.
Sexul masculin
Ereditatea
Varsta
B.
C.
D.
E.
(pag. 120, 122)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru tromboangeita Buerger:
Reprezinta mai mult de 90% dintre cazurile care afecteaza barbatii de peste 50 de ani
Afecteaza frecvent membrele superioare
13
A.
Se regasesc frecvent mai multi factori de risc cardiovascular
Este o arterita care afecteaza barbatul tanar (sub 40 de ani), mare fumator
Are o evolutie zgomotoasa cu ocluzie acuta, tulburari trofice
B.
C.
D.
E.
(pag. 77)
Pag. 14 din 150
Tema nr. 10
Dispneea acută şi cronică, BPOC
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 142-144, 161-168 * fara denumiri comerciale pag. 166
Următoarele cauze pot determina dispneea laringiană:
Edemul pulmonar acut
Edemul Quincke
1
A.
Pleurezia masivă
Pneumotoraxul spontan
Pneumopatia acută infecțioasă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 143)
Următoarele cauze nu determină apariția dispneei cronice:
Insuficiența cardiacă stângă
Pericardita cronică constrictivă
2
A.
Epiglotita infecțioasă
Anemia cronică
Bolile neuromusculare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 143)
Mai multe afecţiuni pot determina dispnee acută fără zgomote anormale, cu excepția:
Embolia pulmonară;
Edemul glotei;
3
A.
Anemia acută;
Acidoza metabolică;
Tamponada cardiacă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 143)
Emfizemul panlobular se caracterizează prin
VEMS/CV scăzut;
CPT scăzută;
4
A.
PaO2 normală;
PaCO2 normală;
Complianță crescută.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 162)
Care dintre următoarele explorări nu fac parte din diagnosticul BPOC:
Radiografia toracică;
Probe funcționale respiratorii;
5
A.
Electrocardiogramă;
Gazometria;
Ecografia Doppler vascular.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 162)
Care dintre următoarele explorări trebuie realizate de primă intenție în caz de dispnee:
Radiografia toracică față;
Radiografia toracică profil;
6
A.
Gazometria arterială;
EKG;
Fibroscopia bronșică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 142)
Precizaţi care sunt semnele de gravitate într-o dispnee acută:
Respirația abdominală;
Semne neuropsihice;
7
A.
Bradicardia;
Hipertensiunea arterială;
Bradipnee.
B.
C.
D.
E.
(pag. 142)
Precizaţi care sunt explorările ce se efectuează pentru orientarea diagnosticului în cazul unei dispnei acute:
PFR;
Ecografia cardiacă;
8
A.
Ecografie abdominală;
CT torace;
Cateterism cardiac drept.
B.
C.
D.
E.
(pag. 143)
Emfizemul centrolobular se caracterizează prin:
VEMS/CV scăzut;
CPT subnormală;
9
A.
PaO2 scăzută;
PaCO2 scăzută;
DLCO crescută.
B.
C.
D.
E.
(pag. 162)
BPOC foarte severă se caracterizează prin
VEMS/CV sub 0,70;
VEMS sub 30% din cel teoretic;
10
A.
VEMS sub 50% din valoarea prezisă în absența insuficienței respiratorii;
30%≤VEMS›50% decât cel teoretic;
VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub 60 mmHg.
B.
C.
D.
E.
(pag. 163)
Pag. 15 din 150
Urmatoarea afirmatie este caracteristica emfizemului panlobular la pacientii cu bronhopneumopatie obstructiva cronica:
Hemoglobina este adeseori crescuta
Radiografia toracica arata hiperclaritate difuza
11
A.
Se intalneste predominant la pacientii obezi
Radiografia toracica evidentiaza cardiomegalie
Insuficienta ventriculara dreapta (IVD) se intalneste frecvent si precoce
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 162)
Tema nr. 11
Tusea şi hemoptizia la adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 145-147, 181-182 * fara denumiri comerciale pag. 182
Principalele cauze ale tusei acute, cu o excepție, sunt
Infecțiile căilor aeriene superioare;
Embolia pulmonară;
1
A.
Astmul bronșic;
Emfizemul pulmonar;
Edemul pulmonar.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 145)
Precizaţi care dintre următoarele explorări nu se efectuează de primă intenție într-o hemoptizie:
Hemograma completă;
Examenul de spută;
2
A.
Radiografia toracică;
Fibroscopia bronșică;
CT toracică.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181)
Care dintre următoarele afirmații nu sunt adevărate în cazul unei hemoptizii:
Orice hemoptizie necesită supraveghere spitalicească;
Reprezintă eliminarea de sânge din căile aeriene subglotice;
3
A.
Hemoptizia masivă nu este precedată de hemoptizii santinele;
Apare în timpul unui efort de tuse;
Sângele eliminat este roşu şi aerat.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181)
La un fost pacient tuberculos următoarele cauze pot determina apariția unei hemoptizii, cu excepția:
Recidiva BK;
Dilatarea postcicatriceală a bronhiilor;
4
A.
Aspiraţia de corpi străini;
Cancerul bronhopulmonar pe cicatrice;
Bronholitiaza.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 182)
În hemoptiziile de mare abundență nu se efectuează:
Administrarea de perfuzii macromoleculare;
Administrarea de terlipresină;
5
A.
Embolizare;
Oxigenoterapie nazală în flux puternic;
Administrarea de hipotensoare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 182)
Care dintre următoarele afirmații definesc o hemoptizie masivă:
Deces în câteva minute;
Intubație în extremă urgență;
6
A.
>300-500 ml/24h;
Sputa sanghinolentă cu 100 ml/24h;
> 200ml odată.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Tusea cronică productivă cu radiografie toracică normală apare în următoarele afecţiuni:
Mucoviscidoză;
Astmul hipersecretant;
7
A.
Pneumocistoza;
Pneumopatia infiltrantă difuză;
Tuberculoza bronșică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Tusea cronică cu radiografie toracică anormală nu apare în următoarele circumstanţe:
Fibroza pulmonară;
Mucoviscidoză;
8
A.
Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie;
Dilatare bronșică difuză;
Reflux gastroesofagian.
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Pag. 16 din 150
Printre complicațiile tusei cronice se regăsesc:
Tulburările de ritm;
Cefaleea;
9
A.
Fracturile costale;
Tulburările de tranzit intestinal;
Incontinența urinară.
B.
C.
D.
E.
(pag. 146)
Hemoragia alveolară se întâlnește în următoarele afecțiuni:
Poliangeita microscopică;
Sindromul Goodpasture;
10
A.
LES;
Tuberculoza pulmonară;
Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
In tusea adultului putem intalni urmatoarea complicatie respiratorie:
Fractura de coaste
Sincopa (ictus laringian)
11
A.
Pneumotorace
Perforatie esofagiana
Cefalee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 146)
Tema nr. 12
Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronsic)
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 148-150, 151-156 * fara paragraful referitor la prevalenta astmului bronsic in Franta pag. 151 si fara denumiri comerciale pag. 153, 154, 155, 156
Care dintre următoarele afirmații privind dozarea Ig E serice specifice nu este adevărată:
Reprezintă explorarea de primă intenție în testarea unei alergii;
Este limitată la 5 pneumoalergeni;
1
A.
Este utilă când testele cutanate nu se pot efectua;
Este inutilă dacă testele cutanate sunt negative;
Este inutilă dacă examenul clinic este puțin evocator.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 149)
Testele de provocare specifice cuprind următoarele aspecte:
Declanșarea unei reacții alergice la nivelul mucoasei nazale, bronșice sau conjunctivale la alergenul suspectat;
Se realizează în timpul terapiei antialergice;
2
A.
Sunt utile în caz de suspiciune de alergii profesionale;
Se efectuează în timpul episoadelor infecțioase;
Nu necesită supraveghere medicală ulterioară.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 149)
Rinita persistentă se caracterizează prin:
simptome < 4 zile/săpt.;
simptome > 4săpt.;
3
A.
simptome > 4zile/săpt.;
simptome < 4 săpt.;
simptome > 4 zile/săpt sau < 4 săpt.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 148)
Obținerea unui control optim al pacientului astmatic nu presupune:
Simptome diurne < 4 zile/săpt.;
Beta 2 mimetice cu acțiune rapidă > 4 doze/săpt.;
4
A.
VEMS sau PEF > 85% din cea mai bună valoare personală;
Simptome nocturne < 1 noapte/săpt.;
Variație nictemerală a PEF < 15%.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 155)
Spitalizarea unei crize astmatice este indicată atunci când:
PEF este < 50% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial;
PEF este < 40% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial;
5
A.
PEF cuprins între 40-60% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial;
PEF cuprins între 30-50% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial;
PEF este > 50% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul inițial.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 154)
Astmul persistent moderat se caracterizează prin:
Simptome cotidiene;
VEMS < 40% din valorile prezise și cu o variabilitate > 30%;
6
A.
Alterarea somnului;
Utilizarea zilnică de beta 2 agoniști inhalanți cu durată scurtă;
Simptome de astm nocturn < 1/săpt.
B.
C.
D.
E.
(pag. 155)
Pag. 17 din 150
Diagnosticul astmului presupune:
Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse;
VEMS/CV diminuat;
7
A.
VEMS mai mare cu cel mult 200 ml față de VEMS inițial după administrarea bronhodilatatorului;
Absența unor alergeni sau factori iritanți;
Absența istoricului de atopie personală/familială.
B.
C.
D.
E.
(pag. 151)
Tratamentul astmului acut grav cuprinde următoarele măsuri:
Oxigen nazal 3-4 l/min.;
Corticoizi sistemici;
8
A.
Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoniști;
Digitalizare;
Flebotomie.
B.
C.
D.
E.
(pag. 153)
Astmul instabil se caracterizează prin:
Scăderea frecvenței crizelor diurne;
Agravare nocturnă;
9
A.
Sensibilitate mai mică a crizelor la bronhodilatatoarele obișnuite;
Scăderea PEF;
Creșterea consumului de beta 2 agoniști.
B.
C.
D.
E.
(pag. 153)
Care dintre următoarele criterii reprezintă semne de gravitate ale unui astmă:
PEF < 30% decât cel teoretic;
FR < 30/min.;
10
A.
Cianoza;
Silențium respirator;
Hipocapnia.
B.
C.
D.
E.
(pag. 152)
Astmul persistent usor se caracterizeaza prin:
Simptome intermitente mai putin de o data pe saptamana
Frecvent simptome de astm nocturn
11
A.
Flux expirator de varf (PEF) sau volum expirator maxim in prima secunda (VEMS) cuprins intre 60% si 80% din valorile prezise, cu variabilitate de peste 30%
Simptome mai frecvent de o data pe saptamana dar mai putin de o data pe zi
Exarcerbari frecvente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 155)
Tema nr. 13
Tuberculoza
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 157-160 * fara denumiri comerciale pag. 157, 158, 159 fara randul 2 legat de legislatia Franceza pag. 160, fara ultimul chenar cu semnale si notificare pag. 160
Prezența bacililor acido-alcoolo-rezistenți la examenul direct se evidențiază prin:
Colorația Mallory;
Colorația hematoxilină-eozină;
1
A.
Colorația Ziehl-Nielsen;
Colorația Verhoeff;
Colorația nitrat de argint.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 157)
La pacientul aflat sub tratament antituberculos, bilanțul hepatic (monitorizarea transaminazelor) se face:
La o săptămână după inițierea tratamentului;
La 15 zile după inițierea tratamentului și apoi o dată pe lună până la sfârșitul tratamentului;
2
A.
Trimestrial;
O dată la 6 luni;
Nu este necesar un bilanț hepatic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 160)
Confirmarea prezenței bacilului Koch se realizează prin efectuarea de culturi pe mediul:
Geloză simplă;
Chapman;
3
A.
Sabouraud;
Löwenstein-Jensen;
Leifson.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 157)
Înaintea instituirii tratamentului antituberculos cu Etambutol se efectuează:
Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor;
Examen de urină;
4
A.
Audiogramă;
Identificarea unei eventuale sarcini;
Examen neurologic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 159)
Pag. 18 din 150
Tratamentul antituberculos se va administra:
În trei prize, în timpul meselor;
Dimineața, à jeun, la mare distanță de mese;
5
A.
Dimineața și seara, înaintea meselor;
Numai seara, înainte de culcare;
La prânz, imediat după masă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 159)
În tratamentul antituberculos administrat adultului se regăsesc următoarele preparate:
Etambutolul;
Pirazinamida;
6
A.
Acidul clavulanic;
Metronidazolul;
Rifampicina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 159)
Tuberculoza pulmonară comună prezintă următoarele caracteristici:
Debut brusc, cu febră înaltă, dispnee, tahicardie, dureri toracice;
Subfebrilități, transpirații nocturne, tuse persistentă;
7
A.
Episoade de wheezing, opresiune toracică și tuse;
Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracică;
Opacitate parenchimatoasă unică, sistematizată, cu bronhogramă aerică la radiografia toracică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 157)
În privința tratamentului antituberculos al unei femei însărcinate, următoarele afirmații sunt adevărate:
Pirazinamida este contraindicată;
Se instituie triterapie IHN + Rifampicină + Pirazinamidă timp de 9 luni;
8
A.
Etambutolul este contraindicat;
Se instituie triterapie IHN + Rifampicină + Etambutol 3 luni, urmată de 6 luni cu IHN + Rifampicină, fără Etambutol;
Durata totală a tratamentului este de 9 luni.
B.
C.
D.
E.
(pag. 159)
Urmărirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective:
Vindecarea pacientului;
Evitarea răspândirii bolii de către un pacient tratat neadecvat;
9
A.
Dezvoltarea rezistenței la medicamentele antituberculoase;
Supravegherea pacientului până la finalul bolii;
Documentarea sfârșitului tratamentului.
B.
C.
D.
E.
(pag. 159)
Tuberculoza miliară prezintă următoarele caracteristici:
Alterarea rapidă a stării generale;
Dispnee posibilă pentru forma evoluată;
10
A.
Sindrom interstițial micronodular difuz și intens la radiografia toracică;
BK adesea prezent la examenul direct microscopic;
Histologic: granulom epitelioid și giganto-celular cu necroză cazeoasă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 157)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tuberculoza pulmonara comuna este adevarata:
Radiologic se caracterizeaza prin sindrom interstitial micronodular difuz si intens (noduli mai mici de 3 milimetri)
Examenul direct bacteriologic microscopic al bacilului Koch este frecvent negativ
11
A.
Pneumonia tuberculoasa este o forma comuna de tuberculoza pulmonara
Include frecvent pleurezia serofibrinoasa
Radiologic se caracterizeaza prin infiltrate, noduli, caverne ale lobilor superiori sau ale segmentului apical al lobilor inferiori
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 157-158)
Tema nr. 14
Infecţiile bronhopulmonare la adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 169-175, 189-192
Durata tratamentului antibiotic într-o pneumonie necomplicată este:
3 zile;
3-5 zile;
1
A.
7-14 zile;
21 de zile;
90 de zile.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 171)
Proba funcțională respiratorie (PFR) într-o pneumopatie interstițială difuză arată:
Creșterea capacității pulmonare totale (CPT);
Creșterea raportului DLCO/VA;
2
A.
Scăderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV);
Disfuncție ventilatorie restrictivă;
Disfuncție ventilatorie obstructivă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Pag. 19 din 150
Într-o pneumopatie alveolară tratată la domiciliu, antibioticul de primă intenție este:
Amoxicilina;
Ciprofloxacina;
3
A.
Rifampicina;
Ceftriaxona;
Levofloxacina.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 171)
Într-o pneumopatie francă lobară acută cu pneumococ se constată că:
Debutul este insidios;
Există subfebră;
4
A.
Apare hipersonoritate la percuție;
La auscultație: raluri crepitante sau suflu tubar;
Radiologic: opacități alveolare vagi, confluente, nesistematizate, uneori bilaterale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 172)
Într-o fibroză pulmonară primitivă:
Debutul este brusc, cu tuse și expectorație mucopurulentă;
Apar frecvent semne extrarespiratorii;
5
A.
Vârsta medie de apariție este de 20 de ani;
Evoluția este favorabilă, spre vindecare;
Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolită cu PNN frecvent cu eozinofile.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 191)
Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este recomandată în prezența unor semne de gravitate imediată:
Confuzie;
Frecvența cardiacă ≥ 125/min.;
6
A.
Roșeață la nivelul pomeților;
Temperatura de 37-38ºC;
Presiune arterială < 90/60 mmHg.
B.
C.
D.
E.
(pag. 170)
Printre criteriile biologice și radiologice de spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se numără:
Leucopenia (< 4000 GB/ml);
Anemia (hemoglobina < 9 g/dl);
7
A.
Insuficiența renală (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l, creatinina > 12 mg/l);
PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg;
Cavitate pe radiografia toracică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 170)
Legioneloza pulmonară prezintă următorul tablou tipic:
Debut lent, insidios, cu subfebră;
Tuse cu expectorație mucopurulentă;
8
A.
Apar semne neurologice (confuzie, agitație, cefalee);
Oligurie;
Radiografie: opacități interstițiale neconfluente, unilaterale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 172)
Tabloul tipic într-o pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae cuprinde:
Debut brusc, cu febră ridicată, cu frisoane repetate;
Tuse seacă, tenace;
9
A.
Anemie hemolitică cu aglutinine la rece (test Coombs direct pozitiv);
Radiografie: opacități interstițiale bilaterale;
Tratament: cefalosporine de a treia generație, 5-7 zile.
B.
C.
D.
E.
(pag. 172)
Histiocitoza langerhansiană (histiocitoza X) prezintă următoarele caracteristici:
Afectează subiecții între 20-40 de ani care consumă cantități importante de tutun;
Prezintă tuse, dispnee de efort, febră, pierdere în greutate;
10
A.
Aspect CT toracic: mici cavități chistice care confluează și realizează un aspect de „fagure de miere“;
Biopsiile transbronșice sunt eficiente în confirmarea diagnosticului;
Tratament: oprirea fumatului, eventual corticoterapie orală.
B.
C.
D.
E.
(pag. 192)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la alveolita alergica extrinseca:
Apare datorita inhalarii pulberilor organice
Radiologic sunt caracteristice adenopatiile hilare bilaterale
11
A.
Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea precipitinelor serice
Diagnosticul necesita demonstrarea alveolitei limfocitare prin lavaj bronhioloalveolar (LBA)
Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea unui context compatibil
B.
C.
D.
E.
(pag. 189,191-192)
Pag. 20 din 150
Pneumopatia nosocomiala cu bacili gram negativi (BGN) este caracterizata prin:
Debut uneori brutal, cu semne de septicemie, stare de soc
La radiografia toracica opacitati extensive bilaterale uneori abcedate
12
A.
Debut subacut, intrerupt de un tratament antibiotic
La radiografia toracica una sau mai multe opacitati uneori cu nivel lichidian si/sau reactie pleurala
Context de afectiune subiacenta severa si de antibioterapie cu spectru larg
B.
C.
D.
E.
(pag. 173-174)
Germenii patogeni cel mai frecvent intalniti in pneumoniile severe la adultii internati in sectiile de terapie intensiva sunt:
Steptococcous pneumoniae
Mycoplasma pneumoniae
13
A.
Legionella pneumophila
Haemophilus influenzae
Chlamydia pneumoniae
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Tema nr. 15
Afectiuni ale pleurei (pneumotoraxul, revarsatul pleural)
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 183-185, 186-188
Transsudatul pleural apare în una din următoarele condiții:
Mezoteliom malign;
Sindrom nefrotic;
1
A.
Poliartrită reumatoidă;
Febră mediteraneană;
Pancreatită.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 187)
Examenul clinic al unui sindrom de revărsat pleural relevă:
Accentuarea murmurului vezicular;
Accentuarea transmiterii vibrațiilor vocale;
2
A.
Suflu tubar;
Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleranță;
Matitate declivă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 186)
Între semnele de gravitate dintr-un pneumotorace nu intră:
Dispnee majoră;
Cianoză;
3
A.
Bradipnee;
Puls paradoxal;
Desaturare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 184)
Una dintre afirmațiile următoare, referitoare la examenul clinic al unui pneumotorace, nu este adevărată:
Timpanism la percuție;
Accentuarea transmiterii vibrațiilor vocale;
4
A.
Diminuarea murmurului vezicular la auscultație;
Dacă apare matitate bazală: suspiciune de hemopneumotorace;
Uneori, examenul clinic poate fi normal.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 183)
Aspectul radiologic al unui pneumotorace poate releva:
Opacitate omogenă între peretele toracic și parenchimul pulmonar;
Opacități interstițiale neconfluente reticulo-nodulare sau miliare;
5
A.
Hiperclaritate omogenă și avasculară între peretele toracic și parenchimul pulmonar;
Excavație cu nivel hidroaeric unic sau multiplu;
Opacitate alveolară sistematizată.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 183)
Semnele radiologice de gravitate într-un pneumotorace sunt:
Mediastin deplasat pe partea contralaterală;
Cupolă diafragmatică convexă;
6
A.
Bridă pleurală;
Nivel hidroaeric;
Pneumotorace bilateral.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Un lichid pleural este un exsudat în următoarele condiții:
Raport proteine în lichid/proteine în sânge > 0,5;
Rport LDH în lichid/LDH în sânge > 0,6;
7
A.
Raport proteine în lichid/proteine în sânge < 0,5 ;
Raport LDH în lichid/LDH în sânge < 0,6;
LDH în lichid > două treimi din limita superioară normală a LDH în sânge.
B.
C.
D.
E.
(pag. 187)
Pag. 21 din 150
Condițiile în care apare pneumotoracele spontan primitiv sunt:
adulți tineri, longilini;
consecutiv unei fracturi costale;
8
A.
fumatul este un factor favorizant;
ruptura unei cavități aerice aflate în contact cu pleura apicală (bula sau blebsuri);
după un infarct pulmonar.
B.
C.
D.
E.
(pag. 183)
Aspectele corecte ale radiografiei toracice într-un revărsat pleural sunt:
Hiperclaritate omogenă, densă;
Opacitate omogenă, densă, cu convexitatea în sus;
9
A.
Opacitate omogenă, densă, cu concavitatea în sus;
Deplasarea mediastinului de partea opusă opacității;
Retracția mediastinului de partea opacității.
B.
C.
D.
E.
(pag. 187)
Condițiile patologice în care apare un transsudat pleural sunt:
Insuficiența cardiacă;
Ciroza;
10
A.
Dializa peritoneală;
Pancreatita;
Cancer bronhopulmonar.
B.
C.
D.
E.
(pag. 187)
Pneumotoracele spontan secundar apare intr-una din urmatoarele situatii:
Traumatism toracic
Bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC)
11
A.
Postpunctie pleurala
Dupa ventilatie mecanica
Ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu pleura apicala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 183-184)
Pleurezia purulenta impune:
Drenaj pleural in urgenta
Transfuzie
12
A.
Antibioterapie intravenoasa in doza puternica, bactericida, eficienta asupra anaerobilor
Toracoscopie
Identificarea circumstantelor favorizante (focar infectios parenchimatos, cancer suprainfectat, fistula esofagiana)
B.
C.
D.
E.
(pag. 186-187)
Sindromul de epansament gazos al pleurei se caracterizeaza la examenul clinic (obiectiv) prin urmatoarele:
Timpanism la percutie
Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale la palpare
13
A.
Durere brutala
Dispnee variabila
Diminuarea murmurului vezicular la auscultatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 183)
Tema nr. 16
Tumori ale plămânului primitive şi secundare
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 197-202
În cancerul broho-pulmonar fără celule mici, bilanţul iniţial include:
Fibroscopia bronșică;
Probele funcționale respiratorii;
1
A.
Markerii tumorali;
Biopsia medulară;
CT toracic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Care dintre următoarele investigații aparțin evaluării inițiale al cancerului broho-pulmonar cu celule mici:
Fibroscopia bronșică;
Probe funcționale respiratorii;
2
A.
Markeri tumorali;
Biopsie medulară;
Scintigrafie osoasă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Cancerul brohopulmonar fără celule mici regrupează următoarele tipuri histologice:
Epidermoid;
Cu celule mici;
3
A.
Cu celule mari;
Adenocarcinoamele;
Slab diferențiat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Pag. 22 din 150
Care din următoarele afirmații referitoare la cancerul bronhopulmonar fără celule mici este adevărată:
Este mai frecvent întâlnit la femei;
Apare mai frecvent la nefumători;
4
A.
Este mai frecvent întâlnit la bărbați;
Expunerea la factori profesionali nu este implicată în etiologie;
Alcoolismul favorizează apariția acestuia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 198)
Una dintre următoarele afirmații referitoare la tratamentul cancerului bronhopulmonar fără celule mici este falsă:
În stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical;
În stadiul I sau II inoperabil tratamentul include și radioterapia;
5
A.
În stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau terapie țintită;
În stadiul II se poate efectua tratament chirurgical, radioterapie sau chimioterapie;
În stadiul IIIB tratamentul include doar chimioterapia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 199)
Cancerele bronhopulmonare cu celule mici au următoarele caracteristici:
Reprezintă 80% din tumorile primitive ale plămânului;
Asociază frecvent prezența metastazelor;
6
A.
Rar, asociază prezența metastazelor;
Baza tratamentului este chimioterapia;
Tratamentul de bază este cel chirurgical.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Care din următoarele afirmații referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule mici este falsă:
Are o prezentare centrală;
Are o frecvență crescută a semnelor generale;
7
A.
Are o evoluție lentă, secundară unui timp de dedublare de peste o lună;
Prezintă totdeauna afectare mediastinală;
Prezintă o frecvență crescută a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Barter.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 199)
Tumorile pulmonare secundare se prezintă sub mai multe aspecte, cu excepţia:
Nodulilor pulmonari;
Limfangitei carcinomatoase;
8
A.
Adenopatiilor cervicale;
Metastazelor endobronșice;
Adenopatiilor mediastinale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 200)
Miliara metastatică din cadrul tumorilor pulmonare secundare este mai frecvent întâlnită în caz de:
Melanom malign;
Cancer renal;
9
A.
Cancer hepatic;
Cancer testicular;
Cancer ovarian.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Care afirmație referitoare la tumorile pulmonare secundare este falsă:
Plămânul este al doilea sit ca frecvență pentru metastazare;
Difuzarea metastatică se poate face pe cale hematogenă;
10
A.
Difuzarea metastatică se poate face pe cale limfatică de la ganglionii abdominali;
Difuzarea metastatică se poate face pe cale limfatică de la ganglionii mediastinali;
Difuzarea metastatică se poate face pe cale limfatică de la pleura viscerală invadată.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 200)
Limfangita carcinomatoasa pulmonara este observata cu precadere in:
Limfoame
Cancer de san
11
A.
Cancer de stomac
Cancer renal
Cancer de pancreas
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Bilantul preterapeutic sistematic initial ce trebuie realizat in fata unui cancer bronhopulmonar cuprinde:
Functia renala si hepatica
Electrocardiograma (ECG)
12
A.
Examen oto-rino-laringologic (ORL)
Teste genetice
Examen stomatologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Pag. 23 din 150
Urmatoarele sunt principii de tratament ale cancerului bronhopulmonar fara celule mici:
Pentru formele localizate se recomanda numai chimioterapie
Pentru formele diseminate se efectueaza numai tratament chirurgical
13
A.
Pentru stadiul III B se recomanda tratament chirurgical
Pentru stadiile III neoperabile tratamentul se bazeaza pe chimioradioterapie concomitenta pe baza de saruri de platina
Pentru stadiile IV strategia terapeutica este orientata de prezenta sau nu a unei mutatii genetice
B.
C.
D.
E.
(pag. 199-200)
Tema nr. 17
Insuficienţa respiratorie cronică
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 203-205 * fara denumiri comerciale pag. 203
Următoarele afirmaţii privind insuficienţa respiratorie sunt adevărate:
Insuficiența respiratorie cronică reprezintă imposibilitatea aparatului circulator de a menține gazometria;
Insuficiența respiratorie obstructivă se caracterizează prin diminuarea capacității pulmonare totale;
1
A.
Insuficiența respiratorie obstructivă se caracterizează prin afectarea schimbului respirator;
Insuficiența respiratorie restrictivă se caracterizează prin diminuarea capacității pulmonare totale;
Insuficiența respiratorie restrictivă se caracterizează prin afectarea pompei ventilatorii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 203)
Insuficiența respiratorie restrictivă de cauză mecanică apare în următoarele situații patologice, cu excepția:
Cifoscolioză;
Spondilartrită anchilozantă;
2
A.
Malnutriție;
Pleurezie;
Toracoplastie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Insuficiența respiratorie restrictivă datorată unei afectări neurologice sau musculare apare în următoarele circumstanţe patologice:
Poliomielită anterioară acută;
Poliradiculonevrită;
3
A.
Miastenie;
Zona Zoster;
Dermatopolimiozită.
B.
C.
D.
E.
(pag. 203)
Insuficiența respiratorie restrictivă apare în următoarele afecțiuni caracterizate prin afectare pulmonară parenchimatoasă, cu excepția:
Fibroză pulmonară idiopatică;
Sarcoidoză;
4
A.
Astm;
Silicoză;
Pneumopatii postradice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictivă are la bază următoarele elemente:
Diminuarea CPT;
Scăderea raportului VEMS/CV;
5
A.
Diminuarea complianței pulmonare;
Creșterea raportului DLCO/VA;
Creșterea CPT.
B.
C.
D.
E.
(pag. 203)
Ameliorarea oxigenării la pacienții cu insuficiență respiratorie cronică include următoarele mijloace terapeutice, cu excepția:
Kinetoterapie respiratorie;
Oxigenoterapie de lungă durată;
6
A.
Tratament diuretic;
Ventilație asistată;
Prevenirea episoadelor infecțioase.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Tratamentul etiologic instituit pacienților cu insuficiența respiratorie restrictivă include:
Chirurgie corectoare a unei scolioze;
Decorticare pleurală;
7
A.
Scăderea ponderală în caz de obezitate;
Pneumectomie;
Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Pag. 24 din 150
În caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienții cu insuficiența respiratorie markerul biologic cel mai precoce este:
Hipercapnia arterială cronică;
Hipoxemia arterială cronică;
8
A.
Hipokaliemia;
Hiponatremia;
Hipovolemia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Singura cauză de insuficiența respiratorie cronică restrictivă al cărui tratament se bazează în principal pe oxigenoterapie pe termen lung este:
Astmul;
BPOC;
9
A.
Fibrozele interstițiale;
Sindromul Guillan-Barre;
Miastenia gravis.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Mecanismele de acțiune a asistenței ventilatorii mecanice includ:
Creșterea ventilației alveolare;
Punerea în repaus a mușchilor respiratori;
10
A.
Creșterea complianței pulmonare;
Creșterea clearance-ului mucociliar;
Diminuarea hiperinflaței pulmonare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Masurile igieno-dietetice indicate in cazul pacientilor cu insuficienta respiratorie cronica sunt:
Oprirea fumatului
Oxigenoterapie de lunga durata
11
A.
Alimentatie hiperprotidica hipercalorica
Cresterea ventilatiei alveolare
Vaccinare antigripala anuala si antipneumococica din 5 in 5 ani
B.
C.
D.
E.
(pag. 203-204)
Tratamentul etiologic de ameliorare a oxigenarii la pacientii cu insuficienta respiratorie cronica consta in urmatoarele:
Chirurgie corectoare a unei scolioze
Decorticare pleurala
12
A.
Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate
Ventilatie asistata
Punerea in repaus a muschilor respiratorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Afectarea parenchimului pulmonar din insuficienta respiratorie cronica restrictiva de origine mecanica se intalneste in urmatoarea situatie:
Cifoscolioza
Fibroza pulmonara idiopatica
13
A.
Poliradiculonevrita
Tetanos
Miastenie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Tema nr. 18
Detresa respiratorie acută la adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 176-178 * fara denumiri comerciale pag. 178
Sindromul de detresă respiratorie acută reprezintă:
Insuficiența respiratorie acută ce necesită ventilație asistată;
Insuficiența respiratorie acută cu un raport PaO2/FiO2 sub 200;
1
A.
Insuficiența respiratorie acută cu un raport PaO2/FiO2 peste 200;
Insuficiența respiratorie acută cu o presiune de ocluzie pulmonară sub 18 mmHg;
Insuficiența respiratorie acută cu o presiune de ocluzie pulmonară peste 18 mmHg.
B.
C.
D.
E.
(pag. 176)
Sindromul de detresă respiratorie acută are următoarele caracteristici:
Asociază un edem pulmonar lezional;
Asociază un edem pulmonar cardiogenic;
2
A.
Prezintă creșteri ale presiunii hidrostatice microvasculare;
Prezintă creșterea permeabilității alveolocapilare;
Are prognostic foarte sever.
B.
C.
D.
E.
(pag. 176)
Sindromul de detresă respiratorie acută apare secundar următoarelor cauze generale, cu exceptia:
Infecții respiratorii;
Traumatisme;
3
A.
Infarct miocardic acut;
Agresiune pulmonară toxică;
Infecţii extrarespiratorii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Pag. 25 din 150
Sindromul de detresă respiratorie acută secundar agresiunii pulmonare toxice apare în următoarele situații, cu excepția:
Stările cu șoc non-cardiogen;
Stările cu șoc cardiogenic;
4
A.
Hemopatii;
Vasculite;
Stările cu șoc hemoragic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Sindromul de detresă respiratorie acută poate apare în următoarele situații patologice, cu excepția:
Înec;
Sindrom Mendelson;
5
A.
Septicemie;
Politraumatism;
Pleurită.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Sindromul de detresă respiratorie acută poate apare în următoarele stări patologice:
Acidoză diabetică;
Pancreatită acută necrotică;
6
A.
Sindrom nefrotic;
Pneumopatie bacteriană;
Gripă malignă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Cauzele traumatice ale detresei respiratorii acute sunt:
Contuzia pulmonară;
Traumatismul cranian;
7
A.
Fracturi ale oaselor mici;
Zdrobirea membrelor;
Monotraumatismul.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Sindromul de detresă respiratorie acută apare în următoarele circumstanţe accidentale:
Expunere la fumuri toxice;
Expunere la temperaturi scăzute;
8
A.
Expunere la temperaturi ridicate;
Expunere la pulberi minerale neiritante;
Expunere la gaze lipsite de toxicitate.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Sindromul de detresă respiratorie acută apare în următoarele forme de şoc:
Șoc septic;
Șoc cardiogen;
9
A.
Șoc hemoragic;
Șoc anafilactic;
Orice altă formă de şoc non-cardiogen.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Care dintre următoarele afirmații este falsă:
În SDRA perturbarea principală este hipoxemia;
În SDRA capacitatea reziduală funcțională este diminuată;
10
A.
În SDRA volumul de închidere al alveolelor este crescut;
În SDRA nu există afectarea proprietăților elastice ale plămânului;
În SDRA este posibilă apariția hipertensiunii pulmonare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 178)
Agresiunea pulmonara toxica respiratorie in cadrul sindromului de detresa respiratorie acuta a adultului este intalnita in urmatoarea situatie:
Acidoza diabetica
Arsuri intinse
11
A.
Inecare
Intoxicatia medicamentoasa voluntara cu heroina
Septicemie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Tema nr. 19
Evaluarea gravităţii şi investigarea complicaţiilor precoce la un pacient cu traumatism toracic
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 206-209
Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic şi respirator, ce a suferit un traumatism toracic, va putea beneficia imediat de următoarele investigaţii, cu excepţia:
radiografie toracică
ecografie cardiacă transtoracică
1
A.
tomografie toracica cu substanţă de contrast
bronhoscopie
urografie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 206)
Pag. 26 din 150
Care dintre afirmaţiile următoare este falsă:
fracturile costale pot produce un pneumotorax
fractura coastelor inferioare la stanga pot ridica suspiciunea unei leziuni splenice
2
A.
pneumotoraxul apare doar în urma unui traumatism toracic
hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotorax
pneumotoraxul sufocant necesită drenaj toracic imediat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 207)
Ruptura de istm aortic se produce prin următoarele mecanisme:
cădere de la înălţime în picioare
decelerare brutală şi violentă
3
A.
fractura primei coaste
plagă tăiată la nivelul hipogastrului
traumatism sever pelvin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 208)
Afirmaţiile următoare sunt adevărate, cu excepţia:
voletul costal corespunde unor fracturi costale bifocale
este frecvent asociat unui hemotorax prin lezarea pediculului intercostals
4
A.
pacientul cu volet costal va beneficia de corset gipsat
decelerarea brutală şi violentă produce ruptura de istm toracic
pacientul care a suferit un traumatism toracic şi care este stabil hemodinamic poate beneficia de radiografie toracică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 207)
Care dintre afirmaţiile următoare este falsă:
ruptura unei bronhii poate să apara printr-un traumatism toracic
intr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate să se datoreze unei tamponade cardiace
5
A.
ruptura diafragmatică este mai frecventă pe stănga
prezenţa unui nivel hidroaeric intratoracic precizează diagnosticul de ruptura diafragmatica
radiografia toracică este metoda de elecţie in diagnosticul unei rupturi diafragmatice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 207, 208)
Complicaţiile precoce după un traumatism toracic sunt:
pneumotoracele şi hemotoracele
pneumoperitoneul
6
A.
pneumomediastinul
retroperitoneul
contuzia pulmonară
B.
C.
D.
E.
(pag. 207, 208)
Contuzia miocardică produsă prin traumatism toracic se traduce prin:.
emfizem subcutanat
tulburări de repolarizare
7
A.
durere in hipocondrul drept
creşterea troponinei
tulburări de ritm
B.
C.
D.
E.
(pag. 208)
In cazul unui traumatism toracic, leziunile axului traheobronşic sunt:
ruptura bronşică
ruptura membranei traheale
8
A.
ruptura de istm aortic
dezinserţia laringo-traheală
contuzia miocardică
B.
C.
D.
E.
(pag. 208)
Soferul unui vehicul implicat într-un accident rutier frontal, fără să fi avut centura fixată, se loveşte cu toracele de volan; ce leziuni cardiace pot să apară în acest caz?
contuzie miocardică
hemopericard
9
A.
pneumomediastin
dezinserţia cuspidelor
ruptura de pilier
B.
C.
D.
E.
(pag. 208)
Intr-un traumatism toracic, detresa circulatorie poate fi datorată:
unui şoc hemoragic
unui şoc cardiogenic legat de o contuzie miocardică sau o disecţie coronară
10
A.
unei tamponade (hemoragică sau gazoasă în caz de pneumotorace compresiv)
unei contuzii pulmonare
unei luxaţii extrapericardice
B.
C.
D.
E.
(pag. 206)
Pag. 27 din 150
Detresa circulatorie din traumatismul toracic se datoreaza:
Unei fracturi costale
Rupturii cupolei diafragmatice
11
A.
Unei tamponade (hemoragica sau gazoasa, in caz de pneumotorace compresiv)
Afectarii nervului frenic
Unui hemopneumotorax
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 206)
Tema nr. 20
Stopul cardio-respiratoriu şi starea de şoc
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 217-219, 220-223
In cadrul manevrelor de baza in reanimarea cardio – pulmonara, rata de compresiuni toracice / insuflari va fi de :
30 compresiuni toracice la 2 insuflari
20 compresiuni toracice la 3 insuflari
1
A.
20 insuflari la 3 compresiuni
30 insuflari la 2 compresiuni
3 compresiuni la 1 insuflare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 217)
In cazul stopului cardiac, dupa administrarea unui soc electric extern se recomanda:
reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonara de baza timp de 3 minute
reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonara de baza ( masaj cardiac si ventilatie) timp de 2 min
2
A.
administrarea 1 mg Adrenalina iv
administrarea de 300 mg Amiodarona iv
verificarea imediat a disparitiei FV / TV pe traseul EKG
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 218)
Definitia clinica a starii de soc este:
hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor ;
hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor
3
A.
hTA cu TAS < 90 mmHg in absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor
hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezenta sau absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor
hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezenta sau absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 220)
Mecanismul patologic in starea de soc hipovolemic se poate rezuma in :
↓ volumul sangvin circulant →↓ preincarcarea cardiaca →↓ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule
↓ volumul sangvin circulant →↓ preincarcarea cardiaca →↑ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule
4
A.
↓ volumul circulant →↑ preincarcarea cardiaca →↓ debitul cardiac→↓ aport de O2 la celule
↑ volumul circulant →↓ prin preincarcarea cardiaca →↓ debitul cardiac→↑ aport de O2 la celule
↓ volumul circulant →↑ preincarcarea cardiaca →↑ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 220)
Mecanismul patologic in starea de soc cardiogen se poate rezuma in :
↓ functia de pompare cardiaca →↓ debitul cardiac si ↓ preincarcarea cardiaca →↓ aportul de O2 la celule
↓ functia de pompare cardiaca →↓ debitul cardiac si ↑preincarcarea cardiaca →↓ aportul de O2 la celule
5
A.
↓ volumul sangvin circulant →↓ preincarcarea cardiaca →↓ functia de pompare cardiaca
vasodilatatie masiva → scade volumul sangvin circulant →↓ functia de pompare cardiaca→↓ aportul de O2 la celule
vasodilatatie masiva → ↓ perfuzia organelor →↓ functia de pompare cardiaca→↑ debitul cardiac→↓ aportul de O2 la celule
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 220)
In cadrul manevrelor de reanimare cardio – pulmonara sunt adevarate urmatoarele :
masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100 compresiuni / min
realizarea ventilatiei e mai importanta decat realizarea masajului cardiac
6
A.
intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate cat mai repede posibil
adrenalina se administreaza in doza de 10 mg iv
In stopul cardiac prin FV / TV fara puls , socurile externe bifazice sunt de 150-200 J
B.
C.
D.
E.
(pag. 217, 219)
Dintre medicamentele intalnite in reanimarea cardio – pulmonara ( in stopul cardiac ) fac parte :
Noradrenalina
Adrenalina
7
A.
Amiodarona
Digogxin
Lidocaina
B.
C.
D.
E.
(pag. 218,219)
Pag. 28 din 150
In cadrul tratamentului socului anafilactic sunt adevarate urmatoarele :
administrarea in bolus iv de Adrenalina 0,1 mg pentru a restabili tensiunea arteriala
administrarea de antibiotice este esentiala
8
A.
In absenta caii intravenoase adrenalina poate fi administrata subcutanat
administrarea de adrenalina se face in bolus iv de 0,5 mg
In absenta caii intravenoase , adrenalina poate fi administrata intramuscular 0,5 mg.
B.
C.
D.
E.
(pag. 222)
In cadrul tratamentului starilor de soc , sunt adevarate urmatoarele :
expansiunea volemica este indicata in toate starile de soc cu exceptia edemelor pulmonare evidente
Daca s-a concretizat o diminuare a contractilitatii cardiace se indica un inotrop pozitiv
9
A.
Noradrenalina( 10 mg / h iv cu seringa automata ) pentru obtinerea unei TA medie ≥ 65 mmHg
In caz de soc cardiogen cu IM acut , se evita revascularizarea
Recurgerea rapida la intubare si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie grava.
B.
C.
D.
E.
(pag. 221,222)
In stopul cardiac , alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat este indicata in caz de :
Hipopotasemie confirmata sau suspectata
Hiperpotasemie confirmata sau suspectata
10
A.
Hipercalcemie
Hipocalcemie suspectata
Stop cardiac in cadrul unei intoxicatii cu antidepresive triciclice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 218)
Principala cauza a stopului cardiac este:
Embolia pulmonara masiva
Infarctul miocardic
11
A.
Disectia aortica
Hipoxia
Inecul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 217)
Tema nr. 21
Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 210-216 * fara denumiri comerciale pag. 201, 211, 214
Următoarele semne clinice pot releva o tromboză venoasă profundă:
Febra ridicată (39 – 40 grade), în platou
Tahicardia cu aspect progresiv
1
A.
Durerea de-a lungul traiectului venos
Păstrarea capacităţii de balans a gambei
Existenţa unui cordon venos dur.
B.
C.
D.
E.
(pag. 210)
Manifestările clinice întâlnite contant în embolia pulmonară sunt, cu exceptia:
Polipneea
Hemoptizia
2
A.
Bradicardia
Durerea toracică
Sincopa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 211)
În embolia pulmonară examenul radiologic toracic poate releva:
O atelectazie în bandă
Existenţa unei pleurezii
3
A.
Opacifierea unui câmp pulmonar
Supraelevaţia domului pleural
O opacitate triunghiulară pe fond pleural.
B.
C.
D.
E.
(pag. 211)
Confirmarea diagnosticului, dar nu a gravităţii emboliei pulmonare este asigurată de:
Dozajul D-dimerilor
Scintigrafia pulmonară de ventilaţie – perfuzie
4
A.
Troponina I sau C cardiacă
Peptidul natriuretic de tip B (BNP)
Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 212)
În faza iniţială a emboliei pulmonare o anticoagulare eficientă poate fi realizată cu:
Acid acetilsalicilic
Heparină nefracţionată
5
A.
Heparină cu masă moleculară mică
Oxigenoterapie
Clopidogrel
B.
C.
D.
E.
(pag. 212)
Pag. 29 din 150
După un prin accident tromboembolic tratamentul anticoagulant durează toată viaţa, în caz de:
Recidiva accidentului tromboembolic
Neoplazie evolutivă
6
A.
Deficit de antitrombină
În absenţa unui factor favorabil
În prezenţa unui factor favorabil reversibil.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 213)
În identificarea unei trombofilii se recomandă următoarele investigaţii:
Hemogramă completă
Dozarea antitrombinei
7
A.
Determinarea indicelui de protrombină
Dozarea factorului VIII
Dozarea hemocisteinemiei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 213)
Diagnosticul diferenţial al emboliei pulmonare masive se face mai ales cu:
Insuficienţa cardiacă stângă cronică
Angina pectorală stabilă
8
A.
Tamponada pericardică
Şocul toxico-septic controlat terapeutic
Cordul pulmonar cronic compensat.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 213)
Ecocardiografia transtoracică permite evidenţierea următoarelor aspecte în embolia pulmonară masivă:
Tablou cardiac stâng acut
Dilatare majoră a cavităţii drepte
9
A.
Vizualizarea trombusului în cavităţile cardiace drepte în toate cazurile
Identificarea trombusului în arterele pulmonare în toate situaţiile
Hipertrofia marcată a septului interventricular.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 213)
Tromboliza intravenoasă este indicată în următoarele situaţii:
Emboliile pulmonare demonstrate la examenul CT, fără hipotensiune arterială
Emboliile pulmonare însoţite de creşterea lactatemiei arteriale
10
A.
Emboliile pulmonare confirmate cu stare de şoc
Emboliile pulmonare indiferent de formă, dar neînsoţite de stare de şoc
Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar neconfirmate prin angioscanner sau ecocardiografic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 214)
Tratamentul simptomatic al emboliei pulmonare masive include:
Expansiunea volemica prin cristaloide sau coloide
Tromboliza intravenoasa cu alteplaza
11
A.
Oxigenoterapia cu debit mare
Intubarea si ventilatia mecanica in caz de hipoxie foarte severa
Dobutamina si noradrenalina in caz de ineficienta a expansiunii volemice
B.
C.
D.
E.
(pag. 214)
Examinarile ce vizeaza suspiciunea unei embolii pulmonare sunt:
Gazometria arteriala
Dozarea D-dimerilor
12
A.
Radiografia toracica
Scintigrafia pulmonara de ventilatie - perfuzie
Electrocardiograma
B.
C.
D.
E.
(pag. 211-212)
Examinarile ce vizeaza evaluarea gravitatii emboliei pulmonare sunt:
Determinarea troponinei I sau C cardiace
Dozajul D-dimerilor
13
A.
Ecografia venoasa a membrelor inferioare
Peptidul natriuretic de tipul B (BNP)
Angio-computer tomografia spirala (angio-CT) a arterelor pulmonare
B.
C.
D.
E.
(pag. 212)
Tema nr. 22
Patologia vasculară cerebrală (accidente vasculare cerebrale hemoragice şi ischemice) şi meningita (hemoragia)
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 250-259, 260-262 * fara denumiri comerciale medicamente
Procentul de AVC ischemice din totalul de AVC este
20%
c. 50%d. 80%20%
40%
1
A.
50%
80%
75%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 250)
Pag. 30 din 150
Embolia cerebrală cu punct de plecare o endocardită infecţioasă trebuie căutată în caz de
AVC însoţit de febră, suflu de insuficienţă mitrală sau aortică
AVC cu cefalee şi cervicalgie
2
A.
AVC şi fibrilaţie atrială
AVC şi cardiomiopatie dilatativă
AVC şi diabet zaharat decompensate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 252)
În caul unui AIT deficitul neurologic regresează în mai puţin de
24 ore
30 minute
3
A.
48 ore
1 oră
72 ore
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 253)
Tratamentul neurochirurgical în infarctul cerebral se indică în
tromboză venoasă cerebrală
infarctul transformat hemoragic
4
A.
infarctul lacunar multiplu
infarct emisferic cu edem cerebral “malign” extensiv
infarct în teritoriul arterei cerebrale anterioare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 254)
În tratamentul antiplachetar al infarctului cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost îl are
dipiridamolul
clopidogrelul
5
A.
combinaţia dipiridamol-aspirină
combinaţia clopidogrel-aspirină
aspirina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 255)
În cazul suspiciunii de AVC se impune de urgenţă (pentru diagnostic de certitudine)
măsurarea tensiunii arteriale
corectarea glicemiei
6
A.
repausul la orizontală în pat
CT craniu
RMN craniu
B.
C.
D.
E.
(pag. 253)
Infarctul sylvian superficial se manifestă prin:
deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial
sindrom frontal
7
A.
afazie dacă este lezată emisfera cerebrală majoră
agnozie vizuală
hemianopsie laterală omonimă
B.
C.
D.
E.
(pag. 251)
Sindromul Wallenberg este
sindrom altern
secundar infarctului protuberanţial bilateral
8
A.
secundar ischemiei latero-bulbare
secundar infarctului în teritoriul vertebro-bazilar
secundar ischemiei capsulei interne
B.
C.
D.
E.
(pag. 251)
Sindromul pseudobulbar constă în
râs şi plâns spasmodic
sindrom cerebelos bilateral
9
A.
tulburări de fonaţie şi deglutiţie
crize epileptice
demenţă
B.
C.
D.
E.
(pag. 252)
Bolile arterelor mici sunt
la originea infarctelor lacunare
responsabile de 50% din infarctele cerebrale
10
A.
produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante
generatoare de emboli cerebrale
legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat
B.
C.
D.
E.
(pag. 252)
Profilaxia secundara dupa un infarct cerebral in cazul ischemiilor de origine ateromatoasa include una din urmatoarele optiuni terapeutice:
Antiplachetare
Corticoizi
11
A.
Antiaritmice
Proteza valvulara
Imunosupresoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 255)
Pag. 31 din 150
Tema nr. 23
Tumorile intracraniene
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 274-276
Tumorile intracraniene intraparenchimatoase la copil sunt situate mai ales
în lobul frontal
în hipofiza
1
A.
în fosa cerebrală posterioară
în lobul temporal
în ventriculul lateral
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 274)
Metastazele cerebrale hemoragice apar în
cancerul mamar
cancerul de tiroidă
2
A.
melanomul malign
cancerul de colon
cancerul de prostată
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 274)
Hidrocefalia acută apărută ca urmare a unei tumori cerebrale intraparenchimatoase se tratează prin
echilibrarea aportului hidro-electrolitic
corticoterapie
3
A.
derivaţie ventriculară externă
antiepileptice
antialgice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 274)
Schwanomul acustic este o tumoră benignă derivată din
meninge
ependim
4
A.
celulele tecii Schwan
cortul cerebelului
conductul auditiv intern
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 275)
Riscul tratamentului chirurgical al schwanomului acustic constă în
pareză de plex brachial
crize epileptice
5
A.
paralizie facială periferică postoperatorie
sindrom de hipertensiune intracraniană
migrenă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 275)
Circumstanţele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt
epilepsie
cefalee
6
A.
sindrom de hipertensiune intracraniană
deficit neurologic central instalat progresiv
pareză de sciatic popliteu extern
B.
C.
D.
E.
(pag. 274)
Sindromul de hipertensiune intracraniană are în tabloul clinic următoarele semne şi simptome
cefalee predominant matinală
sindrom parkinsonian
7
A.
vărsături în jet
edem papilar la examenul de fund de ochi
vertij Meniere
B.
C.
D.
E.
(pag. 274)
Glioamele se clasifică în
astrocitom
meningiom
8
A.
ependimom
oligodendrogliom
glioblastom
B.
C.
D.
E.
(pag. 274)
Imagistica prin CT în cazul tumorilor cerebrale are următoarele roluri
identifică tumora
identifică dimensiunea
9
A.
identifică tipul anatomo-patologic al tumorii
identifică efectul de masă
identifică riscul de angajare
B.
C.
D.
E.
(pag. 274)
Aspectul tipic RMN pentru meningiom constă în
tumoră extranevraxială
limite imprecise
10
A.
baza de implantare meningiană extracentrală
captare intensă şi omogenă a substanţei de contrast
demielinizare extinsă în trunchiul cerebral
B.
C.
D.
E.
(pag. 275)
Pag. 32 din 150
Schwannomul acustic este:
O tumora intracraniana intraparenchimatoasa benigna
O tumora intracraniana extraparenchimatoasa maligna
11
A.
O tumora maligna a celulelor tecii Schwann
Dezvoltat in principal pe al VIII-lea nerv cranian
O tumora primitiva de tipul astrocitom, oligodendrogliom, glioblastom
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 274-275)
Tema nr. 24
Febra acută la adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 309-311 * fara denumiri comerciale - ex. zovirax
Termenul de febră acută recentă se referă la febra ce durează de:
peste 20 de zile
5-20 de zile
1
A.
mai puțin de 5 zile
mai mult de 30 de zile
mai puțin de 20 de zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 309)
Funcția de termoreglare este asigurată de:
hiotalamus
hipofiză
2
A.
epifiză
suprarenale
corticosuprarenale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 309)
La toxicomanii pe cale intravenoasă, etiologia febrei acute poate fi:
infecție urinară
hepatită alcoolică acută
3
A.
pancreatită acută
tuberculoză
endocardită dreaptă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 311)
Pentru febra acută neînsoțită de semne de toleranță dificilă și a semnelor orientative se recomandă:
antibioticoterapie
antiinflamatoare nesteroidiene
4
A.
antiinflamatoare steroidieine
tratament simptomatic
antivirale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 311)
Dintre substanțele pirogene fac parte:
interleuchinele
lizozimul
5
A.
factorul de necroză tumorală
interferonul
lactoferina
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Din categoria teren cu risc pentru febra acută, fac parte :
nou-născuții
gravidele
6
A.
homosexualii
subiecții cu proteze valvulare
subiecții recent operați
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Dintre patologiile neinfecțioase, pot fi cauză de febră acută:
bolile metabolice
intoxicația cu fier la menopauză
7
A.
osteoporoza
bolile inflamatorii sistemice
tumorile hematologice
B.
C.
D.
E.
(pag. 310)
Care sunt urgențele infecțioase în fața unei febre acute:
meningoencefalita
meningita bacteriană
8
A.
faringoamigdalita virală
septicemia
endocardita infecțioasă
B.
C.
D.
E.
(pag. 311)
Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi:
infecția cu HIV
pneumopatia prin inhalare
9
A.
infecție urinară
hepatită alcoolică acută
pancreatita acută
B.
C.
D.
E.
(pag. 311)
Examene complementare mai specifice pentru o etiologie a febrei acute sunt:
transaminaze
testele serologice virale și bacteriene
10
A.
hemoleucogramă
proteina C reactivă
VSH
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 311)
Pag. 33 din 150
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la febra acuta la adult este adevarata?
Febra se defineste printr-o temperatura axilara mai mare de 38 grade C dimineata si 38,3 grade C seara
Febra acuta desemneaza o febra care evolueaza de peste 20 de zile
11
A.
Febra acuta recenta de durata intermediara, dateaza de mai putin de 5 zile
Febra prelungita desemneaza o febra care evolueaza de 5 zile
Deshidratarea acuta e un semn de gravitate a unei febre acute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 309)
Tema nr. 25
Meningitele infecţioase şi meningoencefalitele adultului
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 289-293 * fara figuri si explicatiile acestora
Care dintre următoarele condiții nu apare în cursul evoluţiei unei meningite cu LCR purulent?
şoc septic
comă, epilepsie, hidrocefalie
1
A.
sindrom de hipertensiune intracraniană
coagulare intravasculară diseminată (CIVD)
dezvoltare de xantoame
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 291)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul etiologic al meningitelor este falsă?
în meningita pneumococică se administrează Cefotaxim ( ± Vancomicină) timp de 15 zile
în meningita meningococică se administrează Cefotaxim timp de 7 zile
2
A.
în meningita cu Listeria monocytogenes se administrează Amoxicilină + aminozide timp de 21 de zile
în meningita tuberculoasă se instituie cvadriterapie antibacilară
în neuropaludism se administrează Aciclovir, 30 mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 289, 290, 292)
În cazul unui pacient diagnosticat cu meningită de etiologie probabil infecţioasă, care dintre situaţiile următoare nu corespunde cu suspiciunea etiologică?
copii mici, nevaccinaţi, cu focare supurative în sfera ORL – se suspicionează implicarea Haemophilus influenzae
tineri ce prezintă un sindrom purpuric – se suspicionează implicarea Neisseria meningitidis
3
A.
pacient cu elemente de meningoencefalită acută, recent întors dintr-o călătorie în ţările scandinave – se suspicionează neuropaludismul
LCR clar, cu predominenţa limfocitelor şi hipoglicorahie- se suspicionează neurotuberculoza
LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie <1g/l, pacient cu evoluţie spontană bună – se suspicionează etiologia virală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 289-292)
Care dintre următoarele aspecte imagistice (CT sau RMN) nu pledează pentru etiologia herpetică în cazul unui pacient internat cu diagnosticul de meningoencefalită acută?
leziuni intracraniene bilaterale
leziuni intracraniene asimetrice
4
A.
leziuni intracraniene ce capteaza substanta de contrast
anomalii radiologice temporale interne
anomalii radiologice periventriculare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 291)
Care dintre următoarele aspecte ale LCR nu se corelează cu suspiciunea etiologică?
LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram negativi – probabil meningococ
LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram pozitivi – probabil pneumococ
5
A.
LCR purulent cu evidenţierea de bacili Gram pozitivi – posibil Listeria monocytogenes
LCR clar, cu predominenţă limfocitară, asociind prezenţă de hematii, cu normoglicorahie şi fără evidenţierea unui germen pe frotiu la examenul direct – posibil malarie cerebrală
LCR clar, cu predominenţă limfocitară şi hipoglicorahie – probabil tuberculoză
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 289-291)
Pag. 34 din 150
În care dintre următoarele situaţii clinice trebuie întotdeauna suspectat diagnosticul de meningită infecţioasă?
pacient ce prezintă sindrom meningean
bolnav icteric
6
A.
in contextul unui sindrom infecţios (febră)
pacient cu trismus, contracturi musculare şi tulburări vegetative
pacient cu paralizii flasce, predominent la rădăcina membrelor, asimetrice, cu evoluţie ascendentă
B.
C.
D.
E.
(pag. 289)
Care dintre elementele următoare se întâlnesc în meningita meningococică?
debut brutal al unui sindrom meningean
suferinţă prodromală în sfera ORL (rinofaringită acută), febră, cefalee, vărsături
7
A.
sindrom meningean şi decelarea unei purpure echimotice la nivel tegumentar
sindrom meningean şi depistarea de coci Gram pozitivi, în diplo, lanceolaţi pe frotiul din LCR
suferinţă neuromeningee diagnosticată mai frecvent la tineri si la cei cu deficit de complement seric
B.
C.
D.
E.
(pag. 290)
Care dintre elementele următoare pot fi întâlnite în meningita pneumococică?
sindrom meningean cu debutul brutal şi tulburări de conştienţă
suferinţă neuromeningee apărută la persoanele vârstnice, alcoolici, pacienţi splenectomizaţi sau cu traumatisme craniene în antecedente
8
A.
frotiu din LCR ce depistează coci Gram negativi în diplo
frotiu din LCR ce depistează coci Gram pozitivi
LCR purulent
B.
C.
D.
E.
(pag. 289)
Care dintre următoarele meningite se declară serviciului epidemiologic?
meningita meningococică
meningita pneumococică
9
A.
meningita tuberculoasă
meningita cu Listeria monocytogenes
meningita cu Haemophilus influenzae
B.
C.
D.
E.
(pag. 290)
Care dintre elementele următoare pot sugera diagnosticul de meningită cu haemophilus influenzae?
suferinţă meningeană ce apare la copii nevaccinaţi, cu focare supurative în sfera ORL
frotiu din LCR ce evidenţiază bacili Gram negativi
10
A.
LCR purulent
LCR clar
LCR hemoragic
B.
C.
D.
E.
(pag. 290)
La un pacient cu meningita infectioasa care afirmatie este adevarata?
Daca pe frotiul din lichidul cefalorahidian (LCR) se evidentiaza coci Gram negativi, se suspicioneaza o meningita pneumococica
Daca pe frotiul din LCR se evidentiaza coci Gram pozitivi se suspicioneaza o meningita meningococica
11
A.
La copilul mic, nevaccinat, cu focare supurative in sfera ORL se suspicioneaza o meningita listeriana
La un adult tanar cu elemente purpurice echimotice extinse se suspicioneaza o meninigita meningococica
La un adult cu LCR purulent, cu frecvente limfocite si normoglicorahie se suspicioneaza o meningita tuberculoasa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 289-290)
Tema nr. 26
Gripa
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 320-324 * fara epidemiologie (cap I. pct.3), fara denumiri comerciale (ex. Tamiflu, Relenza)
Care dintre următoarele măsuri nu contribuie la întreruperea transmiterii virusului gripal?
izolarea pacienţilor şi a cazurilor suspecte
spălarea sistematică a mâinilor cu soluţii hidroalcoolice (pacienţi, vizitatori, personal sanitar)
1
A.
purtarea măştilor de protecţie de către pacienţi / personalul de îngrijire
purtarea ochelarilor de protecţie, a halatului şi a mănuşilor de protecţie de către personalul de îngrijire aflat în contact cu pacienţii
permisiunea de vizitare a pacienţilor de către rude
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 323)
Pag. 35 din 150
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la diagnosticul gripei este falsă?
contextul epidemic este important pentru stabilirea diagnosticului de gripă
perioada de incubaţie în gripă este lungă (aproximativ 10 zile)
2
A.
simptomatologia prodromală (febră ridicată, frisoane, artromialgii, cefalee, stare generală de rău) este puţin specifică
tabloul radiologic nu relevă semne specifice
suprainfecţiile bacteriene sunt responsabile de o mare parte dintre decese
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 321-322)
În care dintre situații, diagnosticul de gripă este improbabil:
bolnav cu manifestări de viroză respiratorie în context epidemic gripal
simptome respiratorii şi contact recent cu un pacient confirmat cu gripă
3
A.
debut brusc al unei suferinţe respiratorii de aspect viral, după o incubaţie scurtă (1-3 zile)
tablou clinic caracterizat de febră ridicată, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee, ameţeli
tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoză şi hipereozinofilie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 321)
Care complicaţie nu apare în infecţia cu virusul gripal?
suprainfecţii bacteriene
decompensare cardiacă la persoane diagnosticate cu insuficienţă cardiacă gravă sau valvulopatii grave
4
A.
decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii cronice
sindromul de detresă respiratori acută
anizocorie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 321)
Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tratamentul gripei este falsă ?
în prezent se utilizează următoarele antivirale cu acţiune specifică: oseltamivir, zanamivir, amantadină
antibioticele antibacteriene nu se folosesc decât în cazurile de suprainfecţie dovedită
5
A.
este indicată hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare febrei ridicate
se utilizează medicamente antalgice, respectiv antipiretice
se indică repausul fizic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 322)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la virusurile gripale sunt adevărate?
virusurile gripale au un genom bazat pe ADN
trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus influenza A, B şi C
6
A.
toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru om
subtipurile virale sunt clasificate în funcţie de tipurile de hemaglutinină şi de neuraminidază
recomandările genetice sunt responsabile de epidemiile gripale anuale şi de pandemii
B.
C.
D.
E.
(pag. 320)
Care dintre următoarele subtipuri ale virusului gripal au determinat pandemii în secolul XX ?
H1N1
H2N2
7
A.
H3N2
H5N1
H1N1v
B.
C.
D.
E.
(pag. 323-324)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la fiziopatologia gripei sunt adevărate?
virusul gripal penetrează celular cu ajutorul neuraminidazei
după penetrare virusul gripal se replică intracelular
8
A.
eliberarea noilor virioni este facilitată de către hemaglutinină
la nivelul aparatului respirator virusul gripal determină liză celulară şi reacţii inflamatorii
suprainfecţiile bacteriene apar obligatoriu în evoluţia gripei
B.
C.
D.
E.
(pag. 320)
În suspiciunea de gripă, care dintre următoarele explorări biologice pot fi utilizate pentru confirmare?
izolarea virusului gripal pe culturi celulare
detectarea structurilor genomice prin RT-PCR
9
A.
detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA
detectarea anticorpilor specifici prin imunofluorescenţă indirectă (probă din prelevatul nazal)
detectarea anticorpilor specifici prin reacţia Paul-Bunnell-Hăngănuţiu (probă de sânge)
B.
C.
D.
E.
(pag. 322)
Pag. 36 din 150
Următoarele categorii de persoane au indicaţie de vaccinare antigripală:
sugarii peste vârsta de 3 luni
vârstnicii (peste 65 de ani)
10
A.
persoanele cu suferinţe bronhopulmonare cronice
gazdele speciale care prezintă deficite imunitare celulare (mai ales infecţia HIV)
persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumină
B.
C.
D.
E.
(pag. 323)
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la virusurile gripale si gripa este adevarata?
Toate cele 3 genuri ale Myxovirus influenzae sunt strict umane
In prezent virusurile gripale sunt clasificate in subtipuri in functie de cele 16 tipuri de hemaglutinina respectiv 9 tipuri de neuraminidaza
11
A.
Debutul gripei este insidios, dupa o incubatie de peste 7 zile
Subtipul H5N1 a determinat pandemia de "gripa spaniola"
Amantadina, oseltamivirul sau zanamivirul sunt utilizate in mod sistematic pentru tratamentul gripei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 320-323)
Tema nr. 27
Infecţia cu HIV
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 325-328 * fara denumiri comerciale ex. Bactrium, fara date epidemiologice, fara pc. VI Altele - care care cuprinde informatii despre legislatia Franceza
Diagnosticul infecției cu HIV se bazează pe:
tipare limfocitară CD4/CD8
test ELISA combinat de generația a patra
1
A.
determinarea nivelului limfocitelor CD4
test genotipic de rezistență
imunofenotipare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Care este cea mai frecventă infecție oportunistă întâlnită la pacienții infectați cu HIV:
criptococoza
toxoplasmoza cerebrală
2
A.
pneumocistoza pulmonară
sarcomul Kaposi
leucoencefalopatia multifocală progresivă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 327)
Profilaxia primară pentru pneumocistoză și toxoplasmoză la pacienții infectați cu HIV se face cu:
cotrimoxazol
fluconazol
3
A.
pirimetamină
ganciclovir
foscarnet
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 326)
Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare este de tip:
pneumonie francă lobară
abces pulmonar
4
A.
pneumopatie interstițială febrilă, rezistentă la antibioticele clasice
sindrom pertusiform cu expectorație purulentă
sindrom al disfuncţiei reactive de căi aeriane (RADS)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 327)
Cea mai frecventă localizare a infecției cu citomegalvirus la pacienții infectați cu HIV este:
hepatică
ganglionară
5
A.
pulmonară
retiniană
cerebrală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 327)
Principalele enzime din structura HIV sunt:
transcriptaza inversă
proteaza
6
A.
neuraminidaza
integraza
hemaglutinina
B.
C.
D.
E.
(pag. 325)
Care dintre enunțurile referitoare la tratamentul antiretroviral sunt adevărate:
se recomandă pacienților cu CD4>500 cel/mm³
cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale
7
A.
este indicat pacienților simptomatici
se recomandă pacienților cu CD4<200 cel/mm³
scade morbiditatea și mortalitatea, refăcând parțial capacitatea imună
B.
C.
D.
E.
(pag. 326)
Pag. 37 din 150
Care dintre enunțurile referitoare la toxoplasmoza cerebrală sunt false:
trebuie avută în vedere la un pacient infectat cu HIV în prezența oricărui semn neurologic
în general apare la pacienții cu CD>500 cel/mm³
8
A.
tratamentul se face cu fluconazol
aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu aspect în cocardă
nu este necesară profilaxia secundară
B.
C.
D.
E.
(pag. 327)
În legătură cu leucoencefalopatia multifocală progresivă sunt adevărate afirmaiile:
este determinată de Cryptococcus neoformans
se manifestă prin tulburări neurologice grave
9
A.
este o suferință demielinizantă
se tratează cu voriconazol
este determinată de virusul JC
B.
C.
D.
E.
(pag. 327)
Profilaxia transmiterii materno-fetale a infecției cu HIV cuprinde:
tratarea mamei pe timpul sarcinii
alimentația la sân a nou-născutului timp de 6 săptămâni
10
A.
profilaxia cu cotrimoxazol
tratament profilactic antiretroviral pentru nou-născut timp de 6 săptămâni
aducerea la zi a vaccinărilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 328)
Care dintre afirmatiile referitoare la HIV si infectia omonima este adevarata?
Istoria naturala a infectiei cu HIV include vindecarea virusologica
HIV este un retrovirus cu genom ADN
11
A.
Stadiul 3 biologic al clasificarii CDC se defineste printr-un numar de limfocite CD4 peste 200/milimetru cub
Un test ELISA HIV pozitiv poate sustine diagnosticul de infectie fara o confirmare prin Western blot sau imunoblot
Principalele infectii oportuniste sunt pneumocistoza pulmonara, toxoplasmoza cerebrala si infectia cu citomegalovirus
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325-327)
Tema nr. 28
Boli cu transmitere sexuală
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 329-333 * fara date epidemiologice specifice Frantei, fara denumiri comerciale (ex. Extencilline)
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infectiile cu transmitere sexuala (IST) nu este corecta?
In prezenta unei IST se vor cauta intotdeauna alte IST.
Se va insista asupra masurilor de profilaxie.
1
A.
Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc
Se vor depista si trata partenerii
IST cuprind si formele asimptomatice de boala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. -)
Care dintre urmatoarele infectii nu este IST
Infectiile microbiene stafilococice si streptococice
Infectiile cu gonococ
2
A.
Infectiile cu chlamidia
Sifilisul
Ectoparazitozele (scabia si pediculozele)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. -)
Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
IST sunt infectii asimptomatice
IST prezinta arsura, prurit, durere
3
A.
IST prezinta scurgere
IST poate produce prostatite
IST poate produce salpingite
B.
C.
D.
E.
*
(pag. -)
Diagnosticul de IST nu se pune pe:
TPHA, VDRL
Serologie virusurilor hepatitice A, B, C
4
A.
Serologie HIV 1 si 2
Prelevat uretral sau vaginal
Doar pe examenul clinic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. -)
Managementul unei IST nu cuprinde
Profilaxia primara si secundara
Tratamentul curativ
5
A.
Vaccinarea anti-HPV indiferent de varsta
Profilaxia recidivelor
Tratamentul factorilor de risc
B.
C.
D.
E.
*
(pag. -)
Pag. 38 din 150
Infectia cu gonococ are urmatoarele caracteristici:
Are perioda de incubatie intre 14-21 zile
Are perioada de incubatie intre 2-7 zile
6
A.
La barbat manifestarea clinica este de uretrita clasica
Boala nu apare niciodata la nou-nascut
La femei poate produce sterilitate tubara
B.
C.
D.
E.
(pag. -)
Care dintre urmatoarele afirmatii privind infectiile gonococice sunt adevarate?
Diagnosticul este sugerat de examenul clinic
Examenul direct este concludent atat la barbati cat si la femei
7
A.
Examenul direct arata prezenta diplococilor Gram negativi in boabe de cafea
In formele neclasice se poate realiza o cultura pe medii speciale
Tratamentul se face cu ceftriaxona 250 mg im
B.
C.
D.
E.
(pag. -)
Infectia cu chlamidia trachomatis are urmatoarele caracteristici:
Produce uretrite si cervicite
Serotipurile L1, L2, L3 produc limfogranulomatoza venerica
8
A.
Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezinta o colecistita acuta
Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alcatuit doar din uretrita si poliartrita
Tratamentul uretritei si cervicitei se face cu azitromicina 1g per os
B.
C.
D.
E.
(pag. -)
Care dintre urmatoarele afirmatii ale infectiei sifilitice sunt adevarate:
Este produsa de o spirocheta
Are trei stadii: sifilis primar, secundar si tertiar
9
A.
Neurosifilisul apare doar in stadiul tertiar
Diagnosticul serologic cuprinde doua teste: unul treponemic, altul netreponemic
VDRL este un test sensibil dar putin specific
B.
C.
D.
E.
(pag. -)
Tratamentul sifilisului se face cu:
De electie sunt ciclinele
Penicilina G sau cicline in caz de alergie
10
A.
In sifilisul precoce se administreaza 2,4 Mui benzatin penicilina x3 injectii saptamanale
In neurosifilis se administreaza penicilina G 18-24 Mui/zi, 14-21 zile
In sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200 mg/zi 18 zile
B.
C.
D.
E.
(pag. -)
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sifilis este adevarata?
Sifilisul este o infectie bacteriana cauzata de coci Gram negativi
Diagnosticul direct (microscopic) nu este specific
11
A.
Neurosifilisul poate sa apara in oricare stadiu clinic
Sancrul sifilitic este o ulceratie unica, superficiala, indolora, nereliefata, cu baza indurata
Goma sifilitica este prima manifestare locala a infectiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330-333)
Tema nr. 29
Infecţiile nosocomiale
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 339-341 * fara date procentuale intrucat nu sunt valabile pentru Romania, fara epidemiologie
Referitor la infecţiile nosocomiale sunt adevărate următoarele aspecte, cu excepţia:
sunt infecţii asociate îngrijirilor medicale
sunt infecţii asociate activităţilor de îngrijire curativă
1
A.
sunt infecţii asociate activităţilor de profilaxie
sunt infecţii asociate activităţilor de diagnostic
sunt infecții asociate automedicației la domiciliu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 339)
Cele mai frecvente infecţii nosocomiale sunt:
pneumopatiile infecţioase
infecţiile urinare
2
A.
infecţiile digestive
infecţiile leagate de catetere
infecţiile de plagă operatorie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 340)
Pag. 39 din 150
Infecţiile nosocomiale de plagă operatorie se definesc etiologic prin:
aspect clinic: prezența obligatorie a secrețiilor purulente
serologic: teste bacteriologice pozitive
3
A.
microbiologic: cultură pozitivă dintr-o probă recoltată de la nivelul plăgii operatorii
semne clinice şi biologice apărute în primele 15 zile de la momentul intervenţiei, indiferent de tipul acesteia
semne clinice şi biologice apărute în decurs de 30 de zile de la intervenţie, în cazul implantării de material străin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 340)
Privitor la măsurile de izolare instituite la identificarea unor infecţii nosocomiale sunt adevărate următoarele, cu excepţia:
este indicată purtarea măştii de către pacientul cu tuberculoză
este indicată purtarea măştii de către personalul de îngrijire a pacientului cu tuberculoză
4
A.
limitarea ieşirilor şi vizitelor pacientului cu tuberculoză până la momentul externării
izolarea pacientului imunodeprimat pentru evitarea contaminării cu microbi oportunişti
limitarea transportului pacienţilor cu infecţie nosocomiale cu bacterii multirezistente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 341)
Pneumopatiile infecţioase nosocomiale se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:
principalul factor de risc este infectarea endotraheală
semne clinice: febră, expectoraţii purulente
5
A.
semne biologice: hemoculturi pozitive
semne biologice: leucocitoza
semne radiologice: opacităţi pulmonare recent apărute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 340)
Semnele biologice pe care se bazează diagnosticul infecţiilor pulmonare nosocomiale sunt:
hemoculturi pozitive
izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar
6
A.
izolarea unei bacterii din expectoraţie
leucocitoză cu neutrofilie
leucopenie cu limfocitoză
B.
C.
D.
E.
(pag. 340)
Referitor la infecţiile nosocomiale de cateter sunt adevărate următoarele:
sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale decât la cele periferice
sunt mai frecvent localizate la cateterele periferice decât la cele centrale
7
A.
sunt cele mai frecvente tipuri de infecţiile nosocomiale
diagnosticul pozitiv se stabileşte prin minimum trei culturi pozitive de la nivelul cateterului
diagnosticul pozitiv se stabileşte print-o cultură pozitivă de la nivelul cateterului
B.
C.
D.
E.
(pag. 340)
Definirea infecţiilor urinare nosocomiale se bazează pe următoarele criterii:
epidemiologic: infecţie aflată în perioada de incubaţie la momentul internării într-o unitate sanitară
clinic: febră, polachiurie, imperiozitate micţională, dureri pelvine
8
A.
biologic: prezenţa unei bacteriurii asimptomatice
biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultură>100 CFU/ml+leucociturie >100/ml)
biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultură>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml)
B.
C.
D.
E.
(pag. 340)
Diagnosticul pneumopatiilor infecţioase nosocomiale se bazează pe următoarele semne:
clinice: tuse, dispnee, wheezing
clinice: febră, expectoraţii purulente
9
A.
biologice: hemoculturi pozitive
radiologice: opacităţi pulmonare recent apărute
radiologice: infiltrat interstiţial recent apărut
B.
C.
D.
E.
(pag. 340)
Măsurile profilactice ale infecţiilor nosocomiale cuprind:
spălarea mîinilor înaintea fiecărei îngrijiri acordate
spălarea mîinilor după fiecare îngrijire acordate
10
A.
purtarea mănuşilor sterile indiferent de tipul de îngrijire acordată
sterilizarea instrumentarului
purtarea măştilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 340-341)
Pag. 40 din 150
Cea mai frecventa infectie nosocomiala este:
Infectia urinara
Pneumopatiile infectioase
11
A.
Infectia de plaga operatorie
Infectia legata de cateterele periferice
Infectia legata de cateterele centrale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 340)
Tema nr. 30
Septicemiile
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 370-375 * fara date epidemiologice
Care dintre următoarele date definesc bacteriemia?
prezența de bacterii în sânge obiectivată prin una sau mai multe hemoculturi
răspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecţioasă sau nu
1
A.
o infecţie sistemică confirmată
o infecţie asociată cu hipotensiune
o infecţie asociată cu disfuncţia unui organ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 370)
Care dintre următoarele date definesc Sindrom de Răspuns Inflamator Sistemic (SIRS)?
prezenţa de bacterii în sânge obiectivată prin una sau mai multe hemoculturi
răspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecţioasă sau nu
2
A.
bacteriemie si noţiunea clinică a impactului acestei bacteriemii
o infecţie confirmată clinic şi/sau microbiologic
o infecţie asociată cu disfuncţia unui organ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 370)
Care dintre următoarele date definesc şocul septic?
depsis şi hipotensiune arterială
depsis şi insuficienţă respiratorie (hipoxemie inexplicabilă)
3
A.
depsis şi disfuncţie neurologică: confuzie, agitaţie, dezorientare, torpoare
depsis şi disfuncţie hematologică: tulburări de coagulare
depsis grav cu hipotensiune arterială persistentă în ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel puţin 500 ml şi/sau necesitatea de a recurge la amine vasoactive)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 371)
Care dintre următoarele microorganisme sunt mai frecvent incriminate în etiologia unui sepsis cu punct de plecare pulmonar, în cazul unui pacient alcoolic?
stafilococi, streptococi
enterobacterii
4
A.
pneumococi, Klebsiella pneumoniae
pseudomonas sp, enterococi
bacili Gram negativi, stafilococi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 373)
Ce tratament etiologic de primă intenţie aţi aplica în cazul unui pacient diagnosticat cu sepsis, fără semne de gravitate, la care presupuneţi implicarea unor enterobacterii dobândite în mediu comunitar?
monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxonă sau fluorochinolonă
oxacilină, cloxacilină
5
A.
ticarcilină sau piperacilină asociată cu amikacină sau isepamicină
amoxicilina
amoxicilină asociată cu gentamicină sau netilmicină
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 374)
Definiţia clinică a sindromului de răspuns inflamator sistemic cuprinde:
febră peste 38ºC sau sub 36ºC
frecvenţa cardiacă peste 90/min
6
A.
oligurie
frecvenţa respiratorie peste 20/min
hiperleucocitoză peste 12000/mm³, leucopenie sub 4000/mm³ sau mai mult de 10% celule imature
B.
C.
D.
E.
(pag. 370)
Care dintre următoarele date asociate unei infecţii cu criterii de SIRS definesc sepsisul grav?
hipotensiune arterială: presiunea arterială sub 90 mmHg sau scădere cu 40 mmHg
hipoperfuzie periferică cu cianoză, marmorare
7
A.
insuficienţă respiratorie: hipoxemie inexplicabilă
tulburări de coagulare
hiperleucocitoză peste 12000/mm³, leucopenie sub 4000/mm³ sau mai mult de 10% celule imature
B.
C.
D.
E.
(pag. 370)
Pag. 41 din 150
În cazul unui pacient cu criterii de sepsis care dintre următoarele date constituie semne de gravitate imediată?
hipotensiune şi semne de anomalie a perfuziei tisulare
febră peste 38ºC sau sub 36ºC
8
A.
semne cutanate: cianoză, marmorare, creşterea timpului de recolorare cutanată, scăderea locală a temperaturii cutanate
oligurie: diureză spontană sub 0,5 ml/kg/oră
anomalii ale funcţiilor superioare
B.
C.
D.
E.
(pag. 371)
Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tratamenul sepsisului sunt adevărate?
este iniţiat de urgenţă după recoltarea probelor microbiologice
este iniţial probabilistic, ghidat de contextul clinic şi epidemiologic
9
A.
se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioadă de 15 zile, sau mai mult
se face per os, în monoterapie, pe o perioadă de cel putin 3 săptămâni
va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice
B.
C.
D.
E.
(pag. 374)
Persistenţa febrei la un pacient cu sepsis impune:
repetarea hemoculturilor
identificarea unor noi localizări secundare
10
A.
continuarea tratamentului iniţiat, febra nefiind un indicator fidel al eficienţei terapeutice
verificarea porţii de intrare
identificarea unei complicaţii iatrogene
B.
C.
D.
E.
(pag. 375)
Semne cutanate de gravitate imediata in septicemie sunt:
Cianoza
Marmorarea
11
A.
Scaderea timpului de recolorare cutanata
Cresterea timpului de recolorare cutanata
Scaderea locala a temperaturii cutanate (genunchi)
B.
C.
D.
E.
(pag. 371)
Factori favorizanti pentru aparitia septicemiilor sunt:
Valvulopatiile
Insuficienta circulatorie
12
A.
Toxicomania
Cateterele venoase
Plagile
B.
C.
D.
E.
(pag. 373)
Din definitia sindromului de raspuns inflamator sistemic (SIRS) fac parte:
Febra peste 38 grade C
Temperatura corporala sub 36 grade C
13
A.
Frecventa respiratorie peste 20/min
Frecventa cardiaca peste 90/min
Hipertensiune arteriala
B.
C.
D.
E.
(pag. 370)
Tema nr. 31
Diareea acută şi deshidratarea la adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 403-407 * fara date epideologice, fara denumiri comerciale (ex. Tiorfan)
Diareea acută se defineşte ca:
emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu debut brusc şi durata de mai puţin de 14 zile
emisia unui scaun lichid sau moale şi abundent
1
A.
emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc şi durata de mai puţin de 14 zile
emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc şi durata de minimum 14 zile
emisia de scaune numeroase, puţin abundente şi care conţin sânge şi puroi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 403)
Sindromul gastroenteric se caracterizează prin:
diaree profuză şi apoasă
evoluţie rapid favorabilă
2
A.
evoluţie letală în absenţa tratamentului
afectare colică invazivă
risc de şoc septic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 404)
În etiologia sindromului dizenteric este implicat:
clostridium perfrigens
calicivirus
3
A.
rotavirusuri
shigella sp.
vibrio cholerae
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 405-406)
Pag. 42 din 150
În diareea acută, coprocultura pe medii selective este indicată în caz de:
sindrom dizenteric
sindrom gastroenteritic
4
A.
diaree > 5 zile
diaree apărută după un tratament antibiotic
diaree apărută după chimioterapie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 404)
Tratamentul în diareea acută implică:
spitalizare obligatorie
rehidratare parenterală în caz de deshidratare severă
5
A.
modulatoare de motilitate cu efect de încetinire a tranzitului intestinal în suspciunile de diaree invazivă
rehidratare orală în caz de deshidratare severă
antibioticoterapie empirică, indicată în toate cazurile de diaree acută, până la elucidarea cauzei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 406-407)
Sindromul holeriform se caracterizează prin:
diaree "banală", puţin severă
diaree profuză şi apoasă
6
A.
diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ şi conţinut bogat de glere, sânge şi puroi
risc de deshidratare severă, în absenţa terapiei
evoluţie rapid favorabilă în majoritatea cazurilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 404)
Sindromul dizenteric se caracterizează prin:
afectare intestinală
afectarea invazivă a colonului
7
A.
sindrom septic moderat sau chiar absent
risc de şoc septic
diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ şi conţinut bogat de glere, sânge şi puroi
B.
C.
D.
E.
(pag. 404)
Privitor la toxiinfecţiile alimentare stafilococice sunt adevărate următoarele:
se definesc prin apariţia a minimum trei cazuri grupate, cu simpromatologie similară, în general digestivă, a căror cauză poate fi corelată cu aceeaşi origine alimentară
incubaţie lungă
8
A.
incubaţie scurtă
vărsăturile sunt în prim plan, diareea în plan secund
diareea este în prim plan, vărsăturile în plan secund
B.
C.
D.
E.
(pag. 405)
Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele aspecte, cu excepţia:
clinic: erupţie rozeoliformă, puls disociat, scaune diareice
biologic: leucocitoză, citoliză hepatică
9
A.
biologic: leucopenie, citoliză hepatică
coprocitologic: hematii și eozinofile abundente
hemoculturile şi serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului
B.
C.
D.
E.
(pag. 406)
Privitor la tratamentul cu antibiotice administrat în diareea acută, sunt adevărate următoarele:
trebuie iniţiat după recoltarea probelor biologice
macrolidele sunt indicate în salmoneloze
10
A.
chinolonele sunt indicate în salmoneloze
doxiciclina este indicată în shigeloze
metronidazolul este indicat în diareea cu Clostridium difficile
B.
C.
D.
E.
(pag. 407)
Una din urmatoarele caracteristici defineste profilul sindromului dizenteric:
Afectare colica neinvaziva, fara distructie celulara
Diaree profuza, apoasa
11
A.
Absenta durerilor abdominale si a sindromului rectal
Mecanism toxinic
Prezenta de scaune cu glere, sange, puroi si/sau detritusuri de mucoasa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 404)
Tema nr. 32
Profilaxia tetanosului
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 367-369 * fara date epidemiologice
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la managementul unui caz de tetanos este falsă?
plaga se curăţă şi se debridează
plaga se acoperă cu unguente grase şi se pansează ocluziv
1
A.
se practică antibioterapie (Penicilina G administrată i.v.)
se practică seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al toxinei)
bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 368)
Pag. 43 din 150
Care tip de complicaţie nu este specifică tetanosului?
complicaţii tromboembolice
suprainfecţii pulmonare (prin aspiraţie)
2
A.
nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsură
sindroame disautonome
decompensarea tarelor preexistente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 368)
Sunteţi în faţa unui pacient vaccinat antitetanic incomplet, care prezintă o plagă cutanată cu risc tetanigen foarte crescut. Care dintre măsurile următoare nu este indicată pentru profilaxia tetanosului?
rapel antitetanic
aducerea la zi a vaccinării conform schemelor recomandate
3
A.
administrarea de anticorpi umani specifici (IgG, 500 ul)
injectarea de permanganat de potasiu (soluţie 1%) în jurul plăgii
antibioterapie empirică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 369)
Sunteţi în faţa unui pacient, victimă a unui accident rutier, ce prezintă multiple plăgi murdare; pacientul a fost adus tardiv la medic, la locul accidentului efectuându-se doar o debridare incompletă. Ţinând cont de statusul vaccinal, care dintre următoarele afirmaţii este falsă?
rapel antitetanic în urmă cu 3 ani - instituiţi antibioterapie, seroterapie şi vaccinare completă
rapel antitetanic în urmă cu 11 ani - efectuaţi rapel, administrare de imunoglobuline specifice, antibioterapie
4
A.
rapel antitetanic în urmă cu 8 ani - efectuaţi un nou rapel şi instituiţi antibioterapie
pacient cu vaccinare incompletă - practicaţi antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a vaccinării specifice, administrare de imunoglobuline specifice
vaccinare absentă sau nesigură - vaccinare completă, imunoglobuline specifice, antibioterapie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 369)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la vaccinarea antitetanică este falsă?
primovaccinarea se practică la sugar şi constă în trei administrări la interval de o lună (2, 3 şi 4 luni de viaţă)
primul rapel se efectuază înainte de vârsta de 18 luni
5
A.
rapeluri se practică ulterior la 6 ani, 11-13 ani şi 16-18 ani
la adult se practică rapel odată la 25 de ani
vaccinul conţine o toxină fără putere patogenă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 369)
Care din următoarele afirmaţii referitoare la fiziopatologia şi profilaxia tetanosului sunt adevărate?
tetanosul este o boală infecţioasă datorată efectului neurogen al exotoxinei produse de Clostridium difficile
pătrunderea microbului în organism se face strict prin intermediul unei plăgi cutanate
6
A.
bacilul tetanic se dezvoltă în condiţii de anaerobioză
toxina se deplasează pe cale axonală, în mod centripet şi blochează eliberarea de neurotransmiţători la nivel sinaptic, ceea ce induce spasticitate musculară
profilaxia specifică apelează la un vaccin ce conţine anatoxina tetanică
B.
C.
D.
E.
(pag. 367-369)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la toxina produsă de Clostridium tetani sunt adevărate?
tetanospasmina nu are efect decât dacă subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat incorect) şi dacă local sunt îndeplinite condiţii propice (anaerobioză)
toxina se deplasează pe cale axonală în mod centripet
7
A.
paraliziile produse sunt flasce şi au caracter asimetric, ascendent
la nivel sinaptic, este blocată eliberarea unor neurotransmiţători, ceea ce induce spasticitate musculară
toxina este responsabilă de apariţia de deficite senzoriale
B.
C.
D.
E.
(pag. 367)
Pag. 44 din 150
În faţa căror situaţii clinice trebuie avut în vedere diagnosticul de tetanos?
plăgi cutanate sau mucoase
plăgi ce crează condiţii locale de anaerobioză (ischemie, necroze)
8
A.
paralizii simetrice, flasce, descendente
trismus decelat la o persoană în vârstă provenită din Franţa
sugar provenit din ţări în curs de dezvoltare, ce prezintă dificultăţi de alimentare
B.
C.
D.
E.
(pag. 367-368)
Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre următoarele date clinice sunt adevărate?
incubaţia este în medie de 7 zile
simptomul inaugural este trismusul (permanent, ireductibil, fără febră asociată)
9
A.
simptomul inaugural este ptoza palpebrală simetrică
contracturile musculare cuprind iniţial membrele, apoi trunchiul şi faţa
contracturile generalizate sunt responsabile de opistotonus
B.
C.
D.
E.
(pag. 368)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la profilaxia tetanosului sunt adevărate?
vaccinarea antitetanică este obligatorie
vaccinul contine antitoxina tetanică
10
A.
nu există contraindicaţii de vaccinare
primovaccinarea se efectuează la copilul mic sub un an şi constă din trei administrări de produs biologic
in faţa oricărei plăgi trebuie verificat statusul vaccinal al pacientului
B.
C.
D.
E.
(pag. 369)
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tetanos este adevarata?
Clostridium tetani este un bacil Gram negativ aerob
Toxina (tetanospasmina) este o endotoxina
11
A.
Toxina induce hipotonie musculara
Dupa primovaccinare antitetanica nu sunt necesare rapeluri
Vaccinul antitetanic contine anatoxina tetanica (toxina fara putere patogena)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 367-369)
Tema nr. 33
Hemoragia digestivă
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 426-429
În clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB semnifică
Hemoragie în pânză
Vas vizibil nehemoragic
1
A.
Cheag aderent
Pete pigmentare
Hemoragie în jet
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 427)
Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de administrarea
Aspirinei
Omeprazolului
2
A.
Enalaprilului
Furosemidului
Metoclopramidului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 428)
Hemoragia digestivă superioară este definită ca hemoragie provenită din tubul digestiv situat
În aval de unghiul duodenojejunal
În aval de flexura splenică
3
A.
În aval de valvula ileocecală
În amonte de unghiul duodenojejunal
În aval de flexura hepatică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 426)
Circumstanțele în care se efectuează endoscopie digestivă superioară în urgență include
Pacientul cu instabilitate hemodinamică marcată
La toți pacienții intubați și ventilați
4
A.
Cu scop exclusiv diagnostic inițial
La pacientul a jeun de 6 ore sau după golirea stomacului prin administrarea unei perfuzii intravenoase lente cu eritromicină
La 72 ore de la debutul sângerării pentru a aștepta oprirea spontană a acesteia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 427)
Pag. 45 din 150
La un pacient cu hemoragie digestivă inferioară cu colonoscopie normală și hemoragie care persistă și este abundentă, se va avea în vedere efectuarea de urgență a
Tomografiei computerizate
Rezonanței magnetice nucleare
5
A.
Arteriografiei celiomezenterice
Examinării cu videocapsula endoscopică
Laparoscopiei diagnostice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 428)
Tratamentul hemoragiilor digestive superioare cu inhibitori de pompă de protoni (IPP) intravenos cu seringă electrică (IVSE) este indicat în
Hemoragia în pânză
Vas vizibil nehemoragic
6
A.
Cheag aderent
Pete pigmentare
Fond alb al leziunii
B.
C.
D.
E.
(pag. 427)
Diagnosticul diferențial în caz de hemoragie digestivă superioară include
Hemopatii maligne
Hemoptizia
7
A.
Sângerarea de origine ORL
Vărsăturile cu conținut de culoare roșie (vin, sfeclă roșie)
Anevrism de arteră mezenterică
B.
C.
D.
E.
(pag. 426)
Producerea unei hemoragii digestive inferioare la pacienţii cu cancer de colon este favorizată de un tratament cu
Antiagregante plachetare
Prokinetice
8
A.
Anticoagulante
Antidiareice
Hipolipemiante
B.
C.
D.
E.
(pag. 428)
Conduita inițială în hemoragiile digestive include
Tușeul rectal
2 căi venoase periferice sau o cale centrală în funcție de gravitate
9
A.
Endoscopie digestivă chiar din momentul primirii pacientului
Administrare de octreotid în caz de ulcer gastric hemoragic
Oxigenoterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 426-427)
La pacienţii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestivă superioară, în caz de eşec repetat al tratamentului endoscopic, se recomandă
Embolizare arterială pe cale radiologică
Intervenţie chirurgicală
10
A.
Tratament injectabil cu inhibitori de pompă de protoni
Administrare intravenoasă de hemostatice
Tratament cu sucralfat în doză de 4 grame pe zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 428)
Etiologia hemoragiei digestive inferioare este dominata de:
Colite
Hemoragie diverticulara
11
A.
Ulceratii ale intestinului subtire legate de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene)
Tumori ale intestinului subtire
Angiodisplazii
B.
C.
D.
E.
(pag. 426, 428-429)
Tratamentul hemoragiei digestive superioare include:
IPP (inhibitori ai pompei de protoni) per os, pentru hemoragie in jet
Droguri vasoactive splanhnice (octreotid), in caz de hipertensiune portala cunoscuta sau suspectata
12
A.
Ser adrenalinat
Ligaturi elastice pentru varicele esofagiene
Metode termice
B.
C.
D.
E.
(pag. 427)
Sindromul Mallory-Weiss:
Este o ruptura longitudinala supracardiala
Se produce secundar eforturilor de varsatura
13
A.
Are prognostic nefavorabil
Se manifesta prin hemobilie
Are tratamentul analog celui al leziunilor ulcerate
B.
C.
D.
E.
(pag. 428)
Pag. 46 din 150
Tema nr. 34
Hepatitele virale
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 450-458
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita virală tip A este adevărată ?
este determinată de un virus ADN
calea de transmitere este parenterală
1
A.
incubaţia este cuprinsă între 2-6 luni
infecţia este cel mai adesea simptomatică şi cronicizează frecvent la imunodeprimaţi
diagnosticul se stabileşte pe baza evidenţierii IgM anti-VHA în faza acută, IgG anti VHA izolate semnificând un contact vechi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 451)
Referitor la hepatita cronică cu VHB, în care dintre situaţiile următoare se indică tratament antiviral?
ADN VHB ≥ 2000 UI/ml, şi/sau creştere persistentă a ALAT cu viremie detectabilă şi scor Metavir ≥ A2 şi/sau F2
ADN VHB ≥ 20000 UI/ml, şi/sau ALAT ≥ 10 N şi scor Metavir ≥ A1 şi/sau F1
2
A.
ADN VHB detectabil şi/sau ALAT ≥ 10 N şi scor Metavir ≥ A1 şi/sau F1
ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT şi scorului Metavir
ADN VHB > 20000 UI/ml indiferent de valoarea ALAT şi scorului Metavir
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 452)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antiviral în hepatita cronică tip C este adevărată?
este contraindicat în cazurile de ciroză compensată
este indicat în principal în cazurile cu scor Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate
3
A.
este indicat la pacienţii cu manifestări extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar în prezenţa fibrozei semnificative
se bazează pe monoterapie cu interferon alfapegilat
scăderea încărcăturii virale cu 1 log în săptămâna 12 de tratament permite continuarea tratamentului pe durata prevăzută iniţial
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 453)
Care dintre suferinţele următoare este cauză frecventă a unui sindrom de citoliză hepatică mai mică de 10 ori valoarea normală?
hepatita autoimună, boala Wilson, sindromul Budd-Chiari
ficatul cardiac, boala celiacă, disfuncţia tiroidiană
4
A.
firoză, hepatite virale cronice B şi C, hepatită medicamentoasă, hemocromatoză, hepatopatie alcoolică, steatohepatită nonalcoolică
carcinomul hepatocelular
parazitoze, amiloidoză, tuberculoză
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 455-456)
Care dintre suferinţele următoare este cauză frecventă a unui sindrom de citoliză hepatică mai mare de 10 ori valoarea normală?
boala Wilson, hepatita autoimună
sindromul Budd-Chiari, infiltraţie tumorală hepatică
5
A.
ciroza hepatică, carcinomul hepatocelular
hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV, EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita medicamentoasă sau toxică, litiaza veziculară cu migrare de calcul, ischemia hepatică
pancreatita acută, ulcerul gastroduodenal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 456-457)
Care dintre următoarele date clinice, biologice si evolutive caracterizează o hepatită virală acută formă fulminantă?
apariţia unei encefalopatii hepatice la mai puţin de 2 săptămâni de la apariţia icterului
scăderea indicelului de protrombină (frecvent<25%)
6
A.
mortalitate ridicată (>50% în absenţa tratamentului prin insuficienţă hepatică sau complicaţiile acesteia) impunând internarea în secţii de terapie intensivă
creşterea indicelui de protrombină (frecvent>75%)
apariţia unor manifestări extrahepatice: poliradiculonevrită, anemie hemolitică autoimună, glomerulopatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 451)
Pag. 47 din 150
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita virală tip B sunt adevărate?
etiologia este reprezentată de un virus ARN, transmis pe cale sexuală, parenterală, verticală sau orizontală
incubaţia este cuprinsă între 6-12 săptămâni
7
A.
diagnosticul de hepatită acută B se bazează pe evidenţierea Ag HBs şi Ig M anti HBc
cronicizarea este frecvent întâlnită la adult
istoria naturală a hepatitei cronice B prezintă 3 faze: imunotoleranţa, imunoeliminarea şi faza non replicativă
B.
C.
D.
E.
(pag. 451, 542)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita virală de tip C sunt adevărate?
etiologia este reprezentată de un virus ARN, cu transmitere majoritar parenterală şi foarte rar sexuală
incubaţia este cuprinsă între 4-6 săptămâni
8
A.
infecţia acută este frecvent simptomatică şi cronicizează rar
in caz de serologie pozitivă pentru VHC se efectuează PCR VHC calitativ
in cazul în care PCR VHC pozitiv este necesară efectuarea unui bilanţ complet
B.
C.
D.
E.
(pag. 453)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita delta sunt adevărate?
este cauzată de un virus ARN defectiv care necesită prezenţa VHB pentru a se multiplica
se poate prezenta ca suprainfecţie sau coinfecţie a VHB
9
A.
virusul cauzal se transmite pe cale enterală
infecţia acută este frecvent simptomatică, nu cronicizează şi nu influenţează istoria naturală a infecţiei cu VHB
diagnosticul se bazează pe detectarea Ac anti Delta în serul pacienţilor Ag HBs pozitivi.
B.
C.
D.
E.
(pag. 454)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita de tip E sunt adevărate?
este determinată de VHE, virus ARN cu transmitere parenterală
incubaţia este cuprinsă între 2-6 săptămâni
10
A.
infecţia acută este frecvent asimptomatică, dar deseori mai gravă la vârstnici, femei însărcinate şi persoane cu hepatopatie cronică
diagnosticul se bazează pe detectarea Ac anti VHE în sânge şi PCR ARN VHE în sânge sau materii fecale
cronicizarea a fost observată doar la persoanele imunodeprimate
B.
C.
D.
E.
(pag. 454)
In epidemiologia si virusologia hepatitelor:
Toate virusurile hepatotrope sunt virusuri cu ADN
VHA (virus hepatitic A) poate determina la unii pacienti hepatita cronica
11
A.
VHE (virus hepatitic E) este foarte rar intalnit in tarile occidentale
VHB (virus hepatitic B) si VHC (virus hepatitic C) sunt responsabile de un anumit numar de cazuri de hepatite cronice virale
Virusul Delta este un virus defectiv, nu poate decat sa suprainfecteze sau sa coinfecteze un subiect deja infectat cu VHB
B.
C.
D.
E.
(pag. 450)
Istoria naturala a hepatitei cronice B prezinta urmatoarele faze:
Preicterica
De imunotoleranta
12
A.
Colestatica
De imunoeliminare (raspuns imun)
Non-replicativa (portaj inactiv)
B.
C.
D.
E.
(pag. 450-452)
La pacientii cu ciroza hepatica cu virus hepatitic B, tratamentul antiviral:
Este indicat daca ADN-ul VHB (virus hepatitic B) este detectabil in ser
Este indicat numai daca ADN VHB depaseste 2000 U.I./mililitru
13
A.
Este indicat independent de ALAT (alanilaminotransferaza)
Se prefera in toate cazurile analogii nucleotidici sau nucleozidici
Se prefera in toate cazurile administrarea de interferon pegilat
B.
C.
D.
E.
(pag. 452)
Tema nr. 35
Ulcerul gastric şi duodenal
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 433-435
Ulcerul gastric
presupune o pierdere de substanţă a peretelui gastric cu afectarea musculoasei
este similar eroziunilor şi exulceraţiilor peretelui gastric
1
A.
este mai frecvent decât cel duodenal
are o incidenţă în creştere în ultimii 20 de ani
este o urgenţă chirurgicală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 433)
Pag. 48 din 150
După tripla terapie a ulcerulului gastric Helicobacter pylori pozitiv, un control endoscopic este indispensabil după
o săptămână
4 săptămâni
2
A.
6 săptămâni
2 săptămâni
8 săptămâni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 434)
Tratamentul de eradicare al Helicobacter pylori presupune
Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină + claritromicină – 7-10 zile
Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină + claritromicină – 4-8 săptămâni
3
A.
Inhibitori de pompă de protoni + amoxicilină - 14 zile
Inhibitori de pompă de protoni + claritromicină – 14 zile
prescrierea unui tratament cu IPP în doză adaptată pacientului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 434)
Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul gastro-duodenal este adevărată
controlul cicatrizării este obligatoriu în ulcerul duodenal necomplicat
controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu în ulcerul gastric
4
A.
biopsia endoscopică este obligatorie în orice tip de ulcer pentru a exclude un cancer
tratamentul chirurgical este preferat celui cu inhibitori de pompă de protoni
sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu inhibitori selectivi Cox-2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 434)
Perforaţia ulcerului
este o urgenţă chirurgicală
evoluează cu durere cronică în epigastru
5
A.
tratamentul constă în administrarea de inhibitori de pompă de protoni în doză mare
intervenţia chirurgicală este rezervată cazurilor care nu răspund la tratament medical
evoluează obligatoriu cu hematemeză şi melenă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 434)
Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt
infecţia cu Helciobacter pylori
consumul de antibiotice
6
A.
consumul de aspirină
consumul de AINS
ingestia de substanţe caustice
B.
C.
D.
E.
(pag. 433)
Durerea ulceroasă tipică
apare la aproximativ 1/3 dintre pacienţii cu ulcer
are sediu epigastric
7
A.
este ritmată de mese
apare în hipogastru
nu are legătură cu ingestia de alimente
B.
C.
D.
E.
(pag. 433)
Următoarele afirmaţii referitoare la rolul endoscopiei digestive superioare în ulcerul gastric şi duodenal sunt adevărate
permite vizualizarea directă a Helicobacter pylori
este examenul cheie pentru diagnostic
8
A.
precizează sediului ulcerului
se poate efectua în urgenţă la pacienţii cu ulcer hemoragic instabili hemodinamic
permite realizarea biopsiilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 434)
Tratamentul ulcerului gastro-duodenal presupune
administrarea de cefalosporinde de generaţia a II-a
eradicarea H. Pylori dacă acesta este prezent
9
A.
prescrierea unui tratament cu inhibitori de pompă de protoni
întreruperea administrării medicamentelor gastrotoxice
administrarea AINS în doză de siguranţă pentru ameliorarea durerii
B.
C.
D.
E.
(pag. 434)
Complicaţiile ulcerului duodenal pot fi
hemoragia
ştrangularea
10
A.
perforaţia
stenoza
malignizarea
B.
C.
D.
E.
(pag. 435)
Pag. 49 din 150
Stenoza ulceroasa:
Este o complicatie frecventa a ulcerului
Are localizare piloroduodenala preferentiala
11
A.
Se manifesta prin durere epigastrica brutala, cu iradiere in ansamblul abdomenului
Diagnosticul este endoscopic, fara a uita biopsiile pentru excluderea unui cancer
Tratamentul endoscopic sau chirurgical este de prima intentie
B.
C.
D.
E.
(pag. 435)
Tratamentul cu IPP (inhibitori ai pompei de protoni) trebuie continuat dupa tripla terapie de eradicare a Helicobacter pylori in urmatoarele situatii:
In caz de ulcer duodenal necomplicat daca eventualele simptome ulceroase au cedat
In cazul ulcerului duodenal complicat
12
A.
In ulcerul duodenal la pacientii care iau aspirina sau AINS (antiinflamatoare nesteroidiene)
In ulcerul duodenal la pacientii peste 65 ani
In ulcerul gastric
B.
C.
D.
E.
(pag. 434)
Endoscopia digestiva superioara in ulcerul gastric si duodenal:
Permite diagnosticul pozitiv de ulcer, prin vizualizarea uneia sau a mai multor pierderi de substanta
Permite realizarea de biopsii antrale si fundice pentru identificarea Helicobacter pylori
13
A.
Permite biopsii din ulcerul duodenal cu scopul de a exclude un cancer
Este necesar in ulcerul duodenal necomplicat pentru controlul cicatrizarii ulcerului
In caz de ulcer gastric, controlul endoscopic la 6 saptamani este indispensabil
B.
C.
D.
E.
(pag. 434)
Tema nr. 36
Icterul
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 445-446
Colestaza extrahepatică se caracterizează prin
obstrucţia căilor biliare intrahepatice cu cale biliară principală normală
obstrucţie a căii biliare principale
1
A.
distrugerea canaliculelor biliare
disfuncţie hepatocitară
urină deschisă la culoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 445)
Colangiocarcinomul
este o cauză de icter cu bilirubină neconjugată
este o tumoră benignă
2
A.
poate produce icter cu bilirubină conjugată
este o tumoră cu origine în epiteliul veziculei biliare
este cea mai frecventă formă de cancer hepatic primitiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 446)
Dintre examenele paraclinice de primă intenţie în icterul cu bilirubină conjugată fac parte
tomografia computerizată
RMN
3
A.
colangio-RMN
ecoendoscopia
ecografia abdominală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 446)
În icterul cu bilirubină conjugată
urina are culoare normală
tomografia computerizată este o explorare de primă intenţie
4
A.
scaunele sunt decolorate
scaunele au culoare normală
are loc o hemoliză intensă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 445)
Icterul manifest presupune creşterea nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de
5 µg/l
20 µg/l
5
A.
30 µg/l
25 µg/l
50 µg/l
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 445)
Icterul poate apărea în următoarele condiţii
creşterea producţiei de bilirubină de origine hematologică
deficit de eliminare a bilei
6
A.
stenoză pilorică
infarct miocardic acut
enterocolită acută
B.
C.
D.
E.
(pag. 445)
Pag. 50 din 150
Icterul cu bilirubină neconjugată se caracterizează prin
distensia veziculei biliare
urină deschisă la culoare
7
A.
scaune normal colorate
creşterea enzimelor de colestază
dilataţie de căi biliare intrahepatice
B.
C.
D.
E.
(pag. 445)
Următoarele afirmaţii despre sindromul Gilbert sunt adevărate
se transmite autozomal dominant
valoarea hemoglobinei este normală
8
A.
nu necesită tratament medicamentos
bilirubina neconjugată este crescută moderat
transaminazele hepatice au valori crescute
B.
C.
D.
E.
(pag. 445)
Principalele cauze maligne ale icterului cu bilirubină conjugată de origine extrahepatică sunt
cancer pancreatic cefalic
ampulom vaterian
9
A.
colangiocarcinom
litiază biliară
hepatită acută
B.
C.
D.
E.
(pag. 446)
Dintre cauzele benigne ale icterului cu bilirubină conjugată fac parte
litiaza biliară
pancreatita cronică
10
A.
colangita sclerozantă primitivă
hemoliza cronică
hemoliza acută
B.
C.
D.
E.
(pag. 446)
Cauzele principale ale icterului cu bilirubina neconjugata sunt:
Hemoliza
Colangita sclerozanta primitiva
11
A.
Ciroza biliara primitiva
Sindromul Gilbert
Ampulomul vaterian
B.
C.
D.
E.
(pag. 445-446)
La pacientii cu icter cu bilirubina conjugata determinat de o tumora a regiunii hilare, examenele paraclinice de a doua intentie cuprind:
Ecografia abdominala
CT abdominal
12
A.
Determinarea feritinemiei
Colangio-RMN
Determinarea TCA (timpul de cefalina activat)
B.
C.
D.
E.
(pag. 446)
Cauzele icterului cu bilirubina conjugata de origine intrahepatica includ:
Ciroza biliara primitiva
Hepatita, oricare ar fi cauza
13
A.
Pancreatita cronica
Ciroza, oricare ar fi cauza
Cancerul pancreatic cefalic
B.
C.
D.
E.
(pag. 446)
Tema nr. 37
Ciroza hepatică şi complicaţiile cirozei
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 459-466
Ciroza hepatică se caracterizează din punct de vedere histologic prin
Afectare parcelară a parenchimului hepatic
Prezenţa hiperplaziei nodulare focale
1
A.
Păstrarea arhitecturii normale a ficatului
Steatoză microveziculară
Fibroză mutilantă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 459)
Între cauzele cele mai frecvente de ciroză hepatică se numară
Hepatita autoimună
Ciroza biliară primitivă
2
A.
Hepatita cronică virală
Tromboza venelor suprahepatice
Ciroza biliară secundară
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 459)
Pag. 51 din 150
Endoscopia digestivă superioară poate evidenţia în ciroza hepatică următoarele semne
Dilatarea venei porte
Splenomegalie
3
A.
Tromboză portală
Varice esofagiene
Inversarea fluxului portal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 460)
Precizaţi care dintre următoarele semne clinice se datorează hipertensiunii portale din ciroza hepatică
Angioame stelare
Hipocratism digital
4
A.
Icter
Eritroză palmară
Splenomegalie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 460)
Scorul Child-Pugh
Se foloseşte pentru evaluarea gravităţii cirozei
Gravitatea cirozei creşte invers proporţional cu valoarea scorului
5
A.
Endoscopia digestivă se foloseşte pentru calcularea scorului
Diametrul venei porte este unul din parametrii utilizaţi pentru calcularea scorului
Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte valoarea scorului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 460-461)
Complicaţiile cirozei hepatice sunt
Hemoragia digestivă
Sindromul hepato-renal
6
A.
Ascita neoplazică
Sindromul hepato-pulmonar
Infecţia spontană a lichidului de ascită
B.
C.
D.
E.
(pag. 462-466)
Hemoragia digestivă din ciroza hepatică
Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice
Poate duce la decompensarea cirozei şi apariţia encefalopatiei
7
A.
Este o complicaţie rară
Necesită tratament diuretic
Endoscopia digestivă se face de urgenţă, în primele 6 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 463-464)
Ascita din ciroza hepatică are următoarele caracteristici
Fluidul de ascită are celularitate bogată şi conţinut crescut în proteine
Trebuie întotdeauna căutat un factor declanşator
8
A.
Nu necesită puncţie exploratorie pentru efectuarea bilanţului biochimic, citologic şi bacteriologic
Se complică cu infecţia spontană a lichidului de ascită
Tratamentul presupune regim hiposodat, administrarea de diuretice şi puncţie evacuatorie
B.
C.
D.
E.
(pag. 462-463)
Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la encefalopatia hepatică sunt adevărate
În stadiul II apare asterixis şi sindrom confuzional
Se impune excluderea tulburărilor neuropsihice de altă cauză
9
A.
Nu este necesară căutarea unui factor declanşator
Coma apare în stadiul III
Furosemidul şi propranololul au efecte benefice
B.
C.
D.
E.
(pag. 464-465)
Următoarele afirmaţii referitoare la complicaţiile pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt adevărate
Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu conţinut crescut de proteine
Hipoxemia este legată de prezenţa dilataţiilor vasculare pulmonare şi de shunturi intrapulmonare
10
A.
Tratamentul sindromului hepatopulmonar constă în oxigenoterapie şi transplant hepatic
Hidrotoracele se localizează mai mult pe stânga
Platipneea reprezintă un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar
B.
C.
D.
E.
(pag. 466)
Infectia spontana a lichidului de ascita din ciroza hepatica:
Este o complicatie grava, asociata cu o mortalitate ridicata
Semnele clinice includ: febra sau hipotermie, diaree, decompensarea cirozei
11
A.
Diagnosticul este afirmat daca nivelul limfocitelor > 250/milimetru cub in ascita
Evolutia este dominata de riscul de sindrom hepatorenal
Diagnosticul poate fi afirmat chiar daca culturile sunt negative
B.
C.
D.
E.
(pag. 462)
Pag. 52 din 150
Criteriile majore de diagnostic pentru sindromul hepatorenal din ciroza hepatica includ:
Diureza < 500 cc/24 ore
Cresterea creatininei > 130 micromol/l
12
A.
Natriureza < 10 milimol/l
Natremie < 130 milimol/l
Absenta altor cauze de insuficienta renala (medicamentoasa, absenta hipovolemiei, absenta unei infectii)
B.
C.
D.
E.
(pag. 465)
In etiologia cirozei hepatice cauzele mai rare includ:
Steatohepatita non-alcoolica
Hepatitele cronice virale B (+/- Delta) si C
13
A.
Hepatita autoimuna
Ciroza biliara secundara
Deficitul ereditar de alpha-1-antitripsina
B.
C.
D.
E.
(pag. 459)
Tema nr. 38
Boala Crohn şi rectocolita hemoragică
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 439-441 * fara date epidemiologice, fara denumiri comerciale (ex. Nexavar)
Rectocolita hemoragică se caracterizează prin
Boală inflamatorie transmurală
Afectează constant rectul
1
A.
Afectează constant ileonul terminal
Leziunile sunt discontinue
Stenoze şi fistule
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 439)
Leziunea caracteristică histopatologică pentru boala Crohn este
Infiltratul limfocitar
Infiltratul cu PMN
2
A.
Necroza cazeoasă
Granulomul epiteloid și gigantocelular, fără necroză cazeoasă
Fibroza intestinală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 440)
Simptomatologia în boala Crohn este dominată de
Rectoragii abundente
Scaune diareice cu glere și sânge la majoritatea pacienților
3
A.
Diareea acută
Prurit
Diaree cronică cu evoluție progresivă asociată cu dureri abdominale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 440)
Care dintre următoarele aspecte pledează pentru rectocolita hemoragică în diagnosticul diferențial cu boala Crohn
Leziuni mucoase discontinue cu limita superioară imprecisă
Prezența de stenoze
4
A.
Prezența de fistule
Leziuni continue omogene, fără interval de mucoasă sănătoasă
Ileon terminal cu mucoasa granulară și ulcerații
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 439)
Precizaţi care dintre următoarele manifestările extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI) evoluează independent de pusee
Uveite
Aftoza genitală
5
A.
Eritem nodos
Colangita sclerozantă primitivă
Aftoza bucală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 441)
Pe termen lung, boala Crohn se poate complica cu
Denutriţie
Cancer colorectal
6
A.
Tromboză venoasă profundă
Amiloidoză AA
Perforaţie
B.
C.
D.
E.
(pag. 440-441)
Manifestările extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI), care evoluează în paralel cu puseele, cuprind
Uveite
Aftoza genitală
7
A.
Eritem nodos
Pelvispondilita reumatismală
Colangita sclerozantă primitivă
B.
C.
D.
E.
(pag. 441)
Pag. 53 din 150
Diganosticul de colită acută gravă se bazează pe prezența următoarelor criterii
Număr de evacuări/24 ore > 6, cu sânge
Hemoglobină peste 12 g%
8
A.
Temperatură vesperală sub 37,5⁰C
Frecvenţă cardiacă sub 90/min
Ulcerații extinse, cu dezlipire și punți mucoase
B.
C.
D.
E.
(pag. 441)
Explorările morfologice efectuate în boală Crohn, cu scopul de a căuta o afecţiune a intestinului subţire, dacă aceasta nu a fost evidenţiată de colonoscopie, sunt
Examenul baritat esogastroduodenal
Radiografie abdominală simplă
9
A.
Irigografia
Enterografia CT
Enterografia-RMN
B.
C.
D.
E.
(pag. 440)
Localizările cele mai frecvente ale bolii Crohn, în practică, sunt
Esofagul
Duodenul distal
10
A.
Ileonul
Colonul
Anusul
B.
C.
D.
E.
(pag. 440)
In tratamentul rectocolitei hemoragice, coloproctectomia totala cu anastomoza ileoanala este indicata in caz de:
Denutritie
Prezenta a displaziei de grad inalt
11
A.
Boala cronica cu evolutie in pusee
Aspect eritematos granular la colonoscopie
Prezenta diareei cu glere si sange
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 439-440)
Tema nr. 39
Patologia hemoroidală
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 473-474
Hemoroizii
Sunt formaţiuni vasculare situate la nivelul colonului descendent
Tulburările de tranzit intestinal nu reprezintă un factor favorizant
1
A.
Sunt mai frecvenţi la persoanele între 45 si 65 ani
Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru apariţia acestora
Hemoroizii externi sunt situaţi deasupra liniei pectinee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 473)
Următoarele afirmaţii privind fiziopatologia hemoroizilor sunt adevărate
Este pe deplin elucidată
Nu se datorează alterării ţesutului conjunctiv care ancorează hemoroizii de sfincterul extern
2
A.
Factorul vascular nu este implicat în apariţia hemoroizilor
Poate fi implicată perturbarea întoarcerii venoase
Hipovascularizaţia arterială se întâlneşte frecvent
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 473)
Tratamentul medicamentos de primă intenţie a trombozei hemoroidale externe presupune
Antispastice
Antalgice/AINS
3
A.
Probiotice
Cărbune medicinal
Simeticonă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 474)
Stadializarea Goligher a hemoroizilor
Se aplică hemoroizilor externi
În stadiul II se întalnesc hemoroizi interni fără prolaps
4
A.
Prolapsul permanent şi ireductibil apare în stadiul I
Împarte hemoroizii în 5 stadii
În stadiul III apare prolaps reductibil manual
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 473-474)
Pag. 54 din 150
Următoarea afirmaţie privind hemoroizii interni este adevărată
Se complică frecvent cu tromboză
Apar sângerări tipic nedureroase, cu sânge roşu, în timpul sau imediat după defecaţie
5
A.
Regimul igienodietetic presupune reducerea raţiei zilnice de fibre alimentare
Diagnosticul este exclusiv paraclinic
Anuscopia se efectuează de urgenţă în caz de prolaps hemoroidal trombozat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 473-474)
Despre tratamentul trombozei hemoroidale sunt adevărate următoarele afirmaţii
Este medicamentos de primă intenţie
Intervenţia chirurgicală se efectuează în caz de ineficienţă a tratamentului medicamentos
6
A.
Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal
Venotonicele au eficacitate certă
Nu se administreaza antialgicele şi AINS
B.
C.
D.
E.
(pag. 474)
Tratamentul instrumental în patologia hemoroidală internă constă în
Scleroza hemoroizilor
Hemoroidopexie
7
A.
Fotocoagulare cu infraroşii
Ligatura elastică a hemoroizilor
Ligatura chirugicală
B.
C.
D.
E.
(pag. 474)
Următoarele afirmaţii privind patologia hemoroidală sunt adevărate
Tromboza hemoroidală internă este rară
Tuşeul rectal poate evidenţia noduli fermi şi dureroşi care corespund unui tromb la nivelul hemoroizilor interni
8
A.
Tuşeul rectal şi anuscopia trebuie evitate în urgenţă pentru că sunt inutile şi dureroase
Ligaturarea elastică se face numai în spital
Ligaturarea elastică este mai riscantă decât sclerozarea
B.
C.
D.
E.
(pag. 474)
Tratamentul chirurgical al hemoroizilor constă în
Hemoroidectomie
Îndepărtarea hemoroizilor patologici grupaţi de obicei în 3 pachete
9
A.
Sutura plăgilor după hemoroidectomie
Hemoroidopexie
Scleroterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 474)
Regulile igienicodietetice şi tratamentul medical în patologia hemoroidală include
Creşterea raţiei zilnice de fibre alimentare
Administrarea de laxative
10
A.
Utilizarea de antispastice
Limitarea eforturilor excesive de defecaţie
Utilizarea de medicamente topice
B.
C.
D.
E.
(pag. 474)
Care dintre afirmatiile privind sangerarile din patologia hemoroidala interna este adevarata:
Sunt totdeauna precedate de durere anala acuta de intensitate variabila
Sangele este de culoare neagra
11
A.
Survin inaintea defecatiei
Sangerarea sub varsta de 40 de ani necesita colonoscopie pentru excluderea unui cancer colorectal
Riscul hemoragic este mai mare in cazul folosirii ligaturii elastice decat la sclerozare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 473-474)
Tema nr. 40
Patologia tumorală a tubului digestiv: tumorile colonului şi rectului, tumorile stomacului, tumorile primitive şi secundare ale ficatului, tumorile esofagului, tumorile pancreasului
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 475-478, 479-480, 481-484, 485-487, 488-490 * fara date epidemiologice
În adenocarcinomul de colon şi rect, forma necomplicată, una din trăsăturile clinice este reprezentată de:
febra
tulburări de tranzit/modificări de tranzit
1
A.
apărare musculară abdominală
distensia abdomenului
vărsături
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 475)
În tumorile de colon şi rect complicate ocluzia este cel mai frecvent întâlnită în:
cancerul de cec
cancerul de colon transvers
2
A.
cancerul de colon stâng
cancerul de rect
cancerul de unghi hepatic al colonului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 476)
Pag. 55 din 150
În cancerul antral rezecabil intervenţia chirurgicală indicată este:
gastroenteroanastomoza
gastrostomie de alimentaţie
3
A.
gastrectomie totală
gastrectomie 4/5 şi anastomoză gastrojejunală, limfadenectomie
laparotomie exploratorie + biopsie tumorală + biopsie ganglionară
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 480)
Care din următoarele afirmaţii referitoare la chistul biliar este adevarată:
α-feto-proteina creşte peste 500 ng/ml
apare pe fondul unui ficat cirotic
4
A.
este indicată excizia chirurgicală
este indicată distrucţia locală prin radiofrecvenţă
abţinere terapeutică, fără monitorizare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 482)
În caz de tumoră esofagiană metastatică cu deglutiţie prezentă este indicat:
esofagectomie
radiochimioterapie exclusivă
5
A.
gastrostoma de alimentaţie
numai chimioterapie
instalarea unei proteze
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 487)
Factorii de risc în adenocarcinomul de pancreas sunt:
pancreatita cronică
chistele pancreatice
6
A.
diabetul
adenomul pancreatic
fumatul
B.
C.
D.
E.
(pag. 488)
Elementele de diagnostic clinic în cancerul de esofag sunt:
disfagia
disfonia
7
A.
alterarea stării generale
refluxul gastroesofagian: pirozisul
eructaţiile
B.
C.
D.
E.
(pag. 486)
Tratamentul curativ în carcinomul hepatocelular constă în:
chimioembolizare
Sorafenib
8
A.
Transplantul hepatic
Rezecţie chirurgicală
Distrugere locală (radiofrecvenţă, crioterapie, alcoolizare)
B.
C.
D.
E.
(pag. 483)
Factorii de risc în cancerul gastric sunt:
refluxul gastroesofagian
infecţia cu HP
9
A.
antecedentele familiale de cancer gastric
ulcerul gastric
tumorile gastrice benigne
B.
C.
D.
E.
(pag. 479)
Elementele clinice ale extensiei tumorale în cancerul gastric sunt:
masă abdominală epigastrică
hepatomegalie
10
A.
carcinomatoza depistată la tuşeul rectal
ganglion Troisier
paloarea tegumentelor, inapetenţă, alterarea stării generale
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Formele complicate ale cancerului de colon şi rect sunt:
ocluzia intestinală
hemoragiile oculte
11
A.
tulburări de tranzit intestinal
infecţia
metastazele pulmonare
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Confirmarea diagnostică în cancerul colorectal se face prin:
depistarea hemoragiilor oculte
masă tumorală abdominală şi tulburări de tranzit intestinal
12
A.
ganglion Troisier
colonoscopie completă + biopsie + examen histologic
coloscaner/clismă cu substanţe de contrast hidrosolubile în caz de colonoscopie incompletă
B.
C.
D.
E.
(pag. 475-476)
Pag. 56 din 150
În cancerul de colon drept tratamentul chirurgical constă în:
colostomie cutanată
hemicolectomie dreaptă
13
A.
limfadenectomie pe vasele colice drepte şi la originea lor
restabilirea continuităţii printr-o anastomoză ileocolică
aplicarea de endoproteză
B.
C.
D.
E.
(pag. 477)
În cancerul de colon stâng non-ocluziv tratamentul chirurgical constă în:
hemicolectomie stângă
colostomie
14
A.
aplicare de endoproteză
limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
restabilirea continuităţii printr-o anastomoză colorectală
B.
C.
D.
E.
(pag. 477)
În cancerul de colon stâng ocluziv tratamentul constă în:
rezolvarea de urgenţă a ocluziei (stomie sau endoproteză)
colectomia carcinologică în primul timp
15
A.
reechilibrarea şi stabilizarea funcţiilor vitale
chimioterapie paleativă
hemicolectomie carcinologică stângă în al doilea timp cu anastomoză colorectală
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
În cancerul de rect superior tratamentul chirurgical constă în:
amputaţie de rect abdomino-perineală
colectomie stângă şi rezecţie parţială a rectului (5 cm sub tumoră)
16
A.
limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
excizia parţială a mezorectului
restabilirea continuităţii printr-o anastomoză colorectală joasă
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Icterul într-un adenocarcinom de pancreas:
are evoluţie oscilantă
este progresiv
17
A.
este însoţit de durere, febră, frison
nu este însoţit de prurit
este însoţit de scaune şi urini normal colorate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 489)
În caz de tumoră rezecabilă de cap de pancreas este indicată urmatoarea intervenţie:
duodenopancreatectomie cefalică
splenopancreactectomie corporeocaudală
18
A.
pancreatectomie totală
dubla derivaţie paleativă
laparotomie exploratorie + biopsie ganglionară + biopsie pancreatică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 489)
Factorii de risc in cancerul colorectal sunt:
Rectocolita ulcero-hemoragica
Boala Crohn, in caz de pancolita
19
A.
Acromegalia
Melena
Rectoragia
B.
C.
D.
E.
(pag. 475)
Ecoendoscopia in bilantul cancerului rectal arata:
Metastazele pulmonare
Infiltrarea parietala rectala
20
A.
Status-ul ganglionar
Metastazele hepatice
Carcinomatoza peritoneala
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Tratamentul in cancerul de colon drept non-ocluziv consta in:
Hemicolectomie dreapta
Limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice superioare
21
A.
Restabilirea continuitatii printr-o anastomoza ileo-colica
Realizarea unei stomii
Colectomie subtotala cu anastomoza ileo-rectala
B.
C.
D.
E.
(pag. 477-478)
Pag. 57 din 150
Tema nr. 41
Evaluarea severităţii şi identificarea complicaţiilor precoce la pacientul cu traumatism abdominal
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 491-493
pag. 491-493
Managementul unei contuzii abdominale la un pacient instabil hemodinamic obligă la:
laparotomie de urgenţă
administrarea de analgezice
1
A.
încălzirea pacientului
profilaxia tetanosului
monitorizarea pacientului în unitatea de terapie intensivă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 491)
Managementul unui traumatism splenic la un pacient stabil hemodinamic presupune:
splenectomie de urgenţă
antibioterapie cu amoxicilină
2
A.
vaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ
tratament medical şi monitorizare
imobilizarea fracturilor costale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 491)
Care din urmatoarele complicaţii poate apare consecutiv unui traumatism hepatic?
ocluzia intestinală
coleperitoneul
3
A.
pancreatita acută
abcesul fundului de sac Douglas
supuraţia parietală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492)
Care din următoarele afecţiuni poate apare ca şi complicaţie consecutivă a unui traumatism pancreatic?
peritonită generalizată
hemoperitoneu masiv
4
A.
abces interhepatodiafragmatic drept
pancreatită acută
pancreatită cronică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 493)
Specificaţi care din următoarele metode de tratament reprezintă conduita corectă în cazul plăgilor abdominale penetrante:
laparotomie, explorarea întregului tub digestiv şi tratamentul leziunilor
pansamentul plăgii asociat cu antibioterapia
5
A.
vaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ
administrarea de analgezice şi supravegherea plăgii
stimularea tranzitului intestinal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 493)
În cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt:
vezicula biliară
ficatul
6
A.
duodenul
stomacul
splina
B.
C.
D.
E.
(pag. 491)
Explorările imagistice (ecografia, CT) folosite în cazul unui traumatism splenic pot evidenţia:
pneumoperitoneu
hemoperitoneu
7
A.
hemotorax
hematom al splinei
nivele hidroaerice multiple
B.
C.
D.
E.
(pag. 492)
Diagnosticul de traumatism pancreatic este susţinut de:
durere de pancreatită acută
scăderea amilazelor
8
A.
creşterea lipazei
febră persistentă şi frison
creşterea calcemiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 493)
Complicaţiile traumatismului hepatic sunt:
embolia gazoasă în caz de plagă a venelor suprahepatice
biliom
9
A.
coleperitoneu
ocluzia intestinală
şocul toxico-septic
B.
C.
D.
E.
(pag. 492)
Pag. 58 din 150
Examenul clinic al unei plăgi abdominale trebuie să identifice:
punctul de intrare şi punctul de ieşire
traiectoria plăgii
10
A.
debridarea şi sutura plăgii
profilaxia tetanosului
dacă plaga este penetrantă
B.
C.
D.
E.
(pag. 493)
In traumatismul hepatic managementul in caz de stare hemodinamica stabila este:
Tamponarea cu ajutorul compreselor
Monitorizarea trombocitozei postoperatorii
11
A.
Laparorafia
Indepartarea campurilor sterile printr-o noua laparotomie la 24-48 de ore
Tratamentul medical, monitorizarea
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492)
Tema nr. 42
Sindromul ocluziv
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 494-498
Ileus-ul biliar reprezintă un tip de ocluzie intestinală care are ca mecanism:
Strangularea
Obstrucţia
1
A.
Funcţional
Reflex
Necunoscut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 495)
Ce semn clinic este caracteristic la inspecţia bolnavului cu volvulus de sigmoid?
Abdomen uşor destins, cu echimoză periombilicală (semnul Cullen)
Steluţele vasculare
2
A.
Icter sclero-tegumentar
Meteorismul asimetric
Abdomen plat, imobil cu respiraţia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 497)
Ce imagine radiologică este patognomonică pentru ocluziile intestinale?
Pneumoperitoneul subdiafragmatic
Pleurezia bazală dreaptă
3
A.
Multiplele imagini de calculi radio-opaci
Nivelele hidro-aerice
Nu exista o imagine radiologică patognomonică pentru ocluziile intestinale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 495)
Sindromul Ogilvie se poate intâlni în următoarele situaţii, cu excepţia uneia:
Context chirurgical postoperator
În reanimare
4
A.
Bolnavul cu hipopotasemie
Insuficienţa cardiacă
Hipertensiunea arterială
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 498)
Spuneţi ce simptom sau semn clinic nu face parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale joase:
Oprirea precoce a tranzitului pentru materii şi gaze
Vărsături tardive şi de aspect fecaloid
5
A.
Lipsa meteorismului
Durere abdominală
Distensia abdominală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 494)
Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, în cadrul anamnezei punem accent pe următoarele:
Antecedentele chirurgicale (eventuale operaţii anterioare)
Medicaţia anterioară
6
A.
Semnele de impregnare neoplazică
Antecedentele personale fiziologice
Anamneza nu are un rol important în stabilirea etiologiei, doar investigaţiile paraclinice singure pot stabili etiologia sindromului ocluziv
B.
C.
D.
E.
(pag. 494)
Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt următoarele semne şi simptome:
Durerea abdominală
Meteorismul abdominal
7
A.
Hematemeza
Vărsăturile
Oprirea tranzitului pentru materii şi gaze
B.
C.
D.
E.
(pag. 494)
Pag. 59 din 150
Următoarele patologii pot determina ocluzie intestinală prin mecanism de obstrucţie:
Tumori intestinale
Polipi
8
A.
Ileus biliar
Volvulus sigmoidian
Ileus postoperator
B.
C.
D.
E.
(pag. 495)
Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de:
Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher +/- colonoscopie
Scurtă sigmoidectomie cu anastomoză colo-rectală
9
A.
Rezecţia colonului volvulat urmat de stomie (intervenţia Hartmann)
Doar tratament medical
Nu este nevoie de vreun tratament – sigmoidul se devolvulează spontan
B.
C.
D.
E.
(pag. 497)
Care dintre următoarele sunt considerate semne de severitate la un sindrom ocluziv?
Nivele hidro-aerice
Sepsis sever
10
A.
Apărarea abdominală
Meteorismul abdominal
Pneumoperitoneul la radiografia abdominală
B.
C.
D.
E.
(pag. 494-495)
Confirmarea diagnosticului de sindrom ocluziv se face prin:
Rectoragii, melena
Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze
11
A.
Anemie
Varsaturi
Meteorism abdominal, timpanism, durere abdominala
B.
C.
D.
E.
(pag. 494)
Semnele de severitate in sindromul ocluziv sunt:
Deshidratarea
Febra
12
A.
Sepsisul sever
Apararea abdominala
Melena
B.
C.
D.
E.
(pag. 494)
In volvulusul de sigmoid, in absenta semnelor de severitate, tratamentul consta in:
Laparotomie, explorare, prelevare de probe
Rezectia colonului volvulat
13
A.
Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher
Mentinerea pe loc a sondei timp de o saptamana
Interventie Hartmann
B.
C.
D.
E.
(pag. 497)
Tema nr. 43
Apendicita la copii şi adulţi
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 499-500
Tratamentul plastronului apendicular presupune:
apendicectomie de urgenţă
apendicectomie de urgenţă şi administrarea de antibiotice cu spectru larg
1
A.
tratament medical iniţial şi apendicectomie la distanţă
tratament medical profilactic
apendicectomie laparoscopică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 500)
În cazul apendicitei mezoceliace, tabloul clinic este cel de:
peritonită generalizată
infecţie urinară
2
A.
ocluzie febrilă
torsiune ovariană
colică renală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 500)
În apendicita acută, infecţia apendicelui se produce cel mai adesea:
pe cale endogenă, ca urmare a unei obstrucţii a apendicelui
pe cale hematogenă, de la un focar infecţios aflat la distanţă
3
A.
pe cale respiratorie, în cazul epidemiilorpe cale respiratorie, în cazul epidemiilor
pe cale limfatică, de la o infecţie de vecinătate
pe cale digestivă, de la o toxiinfecţie alimentară
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 499)
Pag. 60 din 150
În apendicita acută, explorările biologice semnificative sunt reprezentate de:
sindromul de citoliză hepatică
sindromul inflamator
4
A.
sindromul de activitate imunologică
sindromul bilio-excretor
sindromul de retenţie azotată
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 499)
Tratamentul etiologic în apendicita acută este reprezentat de:
analgezice şi reechilibrare hidroelectrolitică
antibioterapie intravenos 24-48 ore
5
A.
apendicectomie
vaccinare profilactică
regim alimentar absolut şi repaus la pat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 500)
Diagnosticul clinic de apendicită acută este susţinut de:
durere în fosa iliacă dreaptă
vărsături, greţuri
6
A.
disurie, polakiurie
febră 37,5-38,5°C
tuşeu pelvin dureros
B.
C.
D.
E.
(pag. 499)
Complicaţiile apendicitei acute sunt:
plastronul apendicular
peritonita generalizată
7
A.
abces apendicular
degenerarea malignă
hemoragie digestivă inferioară
B.
C.
D.
E.
(pag. 500)
Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute se face cu:
invaginaţia intestinală acută
limfadenita mezenterică
8
A.
orhiepididimita acută
torsiunea ovariană
colica renală dreaptă
B.
C.
D.
E.
(pag. 500)
Tratamentul etiologic al apendicitei acute constă în:
apendicectomie
prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic
9
A.
omentectomie parţială
salpingectomie dreaptă
lavajul cavităţii abdominale
B.
C.
D.
E.
(pag. 500)
Tratamentul peritonitei apendiculare constă în:
lavaj peritoneal abundent
profilaxia tetanosului
10
A.
apendicectomie
antibioterapie timp de cel puţin 5 zile
repaus la pat timp de cel puţin 5 zile
B.
C.
D.
E.
(pag. 500)
Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este:
Retrocecal
Mezoceliac
11
A.
Pelvin
Subhepatic
Laterocecal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 499)
Tema nr. 44
Hernia parietală la copil şi adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 504-505
Care dintre următoarele afirmaţii defineşte o hernie?
Corespunde unei exteriorizări a conţinutului abdominal printr-un orificiu ne-natural
Corespunde unei exteriorizări a conţinutului abdominal printr-un orificiu din vecinătatea cicatricei unei laparotomii
1
A.
Corespunde unei exteriorizări a conţinutului abdominal printr-un orificiu natural al peretelui
Se distinge de eventraţii prin apariţia la scurt timp scurt după intervenţia chirurgicală
Se distinge de eventraţii prin absenţa peritoneului din jurul viscerelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 504)
Care dintre următoarele afirmaţii legate de herniile femurale este adevărată?
Sunt acele hernii al căror orificiu este situat mai sus de arcada crurală
Sunt acele hernii al căror orificiu este situat sub arcada crurală, medial de vasele femurale
2
A.
Sunt acele hernii al căror orificiu se exteriorizează prin fascia transversalis
Sunt acele hernii al căror orificiu se exteriorizează prin orificiul inghinal profund în relaţie cu funiculul spermatic
Sunt acele hernii al căror orificiu este situat la nivelul inelului ombilical
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 504)
Pag. 61 din 150
Care dintre următoarele afirmaţii legate de arcada crurală (ligamentul inghinal) este adevărată?
Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă antero-superioară şi pubis (tuberculul pubian)
Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă antero-inferioară şi tuberculul pubian
3
A.
Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă postero-superioară şi pube
Bandă fibroasă întinsă între creasta iliacă şi pube
Bandă fibroasă întinsă între spina iliacă antero-superioară şi ischion
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 504)
Herniile inghinale sunt acele hernii:
Al căror orificiu este situat mai sus de arcada crurală
Al căror orificiu este situat sub arcada crurală
4
A.
Al căror orificiu este medial de vasele femurale
Al căror orificiu este la nivelul zonei ombilicale
Al căror orificiu este situat pe linia albă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 504)
Care dintre următoarele afirmaţii legate de reparaţia parietală într-o hernie inghinală este adevărată?
Sutura directă prin coborârea tendonului conjunct la ligamentul Cooper
Poziţionarea unei plase nerezorbabile, fixată la arcada crurală
5
A.
Sutura simplă prin puncte separate pentru micile orificii
Laparotomia sau laparoscopia
Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea conţinutului în cavitatea abdominală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 505)
Care dintre următoarele afirmaţii legate de herniile inghinale la copii sunt adevărate?
Afectează mai ales băieţii
Sunt congenitale
6
A.
De multe ori sunt chiar bilaterale
Sunt dobândite
Uneori sunt asociate cu criptorhidia
B.
C.
D.
E.
(pag. 505)
Care dintre dintre următarele afirmaţii legate de hernia inghinală necomplicată sunt false?
Masă inghinală nedureroasă, reductibilă
Masă inghinală, impulsivă la tuse, reductibilă
7
A.
Poate fi situată în scrot, reductibilă
Hernia este dureroasă
Hernia este de volum mare, ireductibilă
B.
C.
D.
E.
(pag. 505)
Principiile intervenţiei chirurgicale ale unei hernii sunt:
Laparotomia sau laparoscopia
Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea conţinutului în cavitatea peritoneală
8
A.
Reparaţia parietală
Enterectomia
Drenajul cavităţii peritoneale
B.
C.
D.
E.
(pag. 505)
În cazul în care conţinutul sacului de hernie strangulată este reprezentat de intestin subţire, simptomele digestive sunt:
Durere abdominală majoră
Ocluzie intestinală înaltă cu vărsături precoce
9
A.
Blocarea tranzitului pentru materii fecale şi gaze în primă instanţă
Tablou clinic atenuat, în afara unui ileus reflex (paralitic)
Constipaţie rebelă la tratamente cu purgative
B.
C.
D.
E.
(pag. 505)
Care dintre următoarele afirmaţii legate de reparaţia parietală într-o hernie ombilicală sunt false?
Sutură simplă prin puncte separate pentru micile orificii
Poziţionarea unei plase nerezorbabile, în caz de orificiu mare
10
A.
Poziţionarea unei plase nerezorbabile, fixată la arcada crurală
Sutura directă prin coborârea tendonului conjunct la ligamentul Cooper
Sutura tendonului conjunct la arcada crurală
B.
C.
D.
E.
(pag. 505)
Care dintre urmatoarele manifestari clinice este sugestiva in cazul herniei strangulate in care continutul herniei este intestin subtire:
Ileus reflex (paralitic)
Ocluzie inalta cu varsaturi precoce
11
A.
Blocarea tranzitului pentru gaze in prima instanta
Blocarea tranzitului pentru materii fecale
Tablou clinic atenuat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 505)
Pag. 62 din 150
Tema nr. 45
Litiaza biliară şi complicaţiile ei
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 508-512
Factorii de risc în litiaza veziculară sunt:
sexul masculin
sedentarismul
1
A.
stressul
regimul alimentar hipercaloric
dislipidemia
B.
C.
D.
E.
(pag. 508)
Examenul ecografic in litiaza veziculară simptomatică necomplicată evidenţiază:
colecist mărit de volum
colecist cu perete ingroşat peste 2 mm
2
A.
colecist cu perete neângroşat sub 2 mm
lichid pericolecistic
calculi hiperecogeni cu con de umbră
B.
C.
D.
E.
(pag. 509)
Colecistita acută litiazică:
reprezintă inflamaţia peretelui colecistic
reprezintă inflamaţia căilor biliare extrahepatice
3
A.
poate evolua spre constituirea piocolecistului
poate evolua spre gangrena peretelui colecistului
se poate rezorbi în totalitate prin tratament intensiv timp de 3 zile
B.
C.
D.
E.
(pag. 510)
Diagnosticul clinic de colecistită acută se susţine pe următoarele simptome şi semne:
durere epigastrică iradiată posterior şi vărsături
durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept şi apărare musculară
4
A.
prezenţa constantă a febrei
prezenţa constantă a subicterului conjunctival
prezenţa meteorismului asimetric în hipocondrul drept sau flancul drept
B.
C.
D.
E.
(pag. 510)
Examenul ecografic în colecistita acută litiazică poate evidenţia:
dilataţia constantă a căilor biliare extrahepatice
lichid liber perivezicular
5
A.
îngroşarea peste 4 mm a peretelui vezicular
perete vezicular în mare tensiune şi subţiat
calculi în colecist
B.
C.
D.
E.
(pag. 510)
Colica biliară litiazică este durerea tipică în litiaza veziculară, caracterizată prin:
acompanierea constantă de febră şi de icter
instalarea apărării musculare în hipocondrul drept
6
A.
apariţia bruscă a icterului cu evoluţie progresivă
durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept
durere în punctul cistic şi sindrom febril prelungit
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 508)
Ileusul biliar este:
consecinţa migrării spontane a calculilor din coledoc în duoden
o formă de ocluzie intestinală prin obstrucţie
7
A.
o pareză a intestinului subţire în contextul litiazei biliare simptomatice
un semn acompaniator al peritonitei biliare
o pareză a întregului intestin secundară unei litiaze biliare asimptomatice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 511)
Triada Charcot se caracterizează clinic prin următoarele elemente:
durere biliară urmată de febră şi apoi de icter
colică biliară, febră şi vărsături bilioase
8
A.
durere biliară, febră şi adenopatie supraclaviculară dreaptă
durere în hipocondrul drept, icter şi prurit tegumentar
colică biliară, hepatomegalie şi icter
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512)
Diagnosticul clinic de angiolangită se susţine pe următoarele elemente clinice:
colică biliară urmată de febră şi de instalarea icterului
ficat palpabil la rebord, icter şi vărsături
9
A.
colecist palpabil, febră şi frisoane
durere în hipocondrul drept, icter şi scaune decolorate
durere epigastrică, icter şi frisoane
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512)
Sfincterotomia endoscopică de urgenţă este indicată în:
colecistita acută gangrenoasă
icterul mecanic însoţit de hepatomegalie
10
A.
angiolangita cu sepsis necontrolat
pancreatita acută de cauză biliară
litiaza biliară de migrare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512)
Pag. 63 din 150
Caracterele durerii tipice in litiaza biliara sunt:
Localizare in epigastru sau hipocondrul drept
Debut brutal
11
A.
Iradiere spre umarul drept
Amplificarea la inspiratia profunda
Se insoteste obligatoriu de icter
B.
C.
D.
E.
(pag. 508)
In cadrul litiazei veziculare complicatiile date de calculi la nivelul caii biliare principale sunt:
Colangita
Calculocancer
12
A.
Pancreatita acuta
Migratia litiazica
Peritonita biliara
B.
C.
D.
E.
(pag. 508)
Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt:
Obezitatea
Dislipidemia
13
A.
Apirexia
Antecedente de rezectie ileala
Sex feminin, sarcina, multiparitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 508)
Tema nr. 46
Panceatita acută si cronică
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 467-469, 513-516
Care afirmaţie este falsă în cazul pancreatitei cronice:
Cauza net dominantă este consumul de alcool
În evoluţia bolii se întâlnesc trei faze succesive
1
A.
Examenul clinic este sugestiv
Pseudochistul poate apare ca şi complicaţie evolutivă
Ecografia abdominală este o metodă de diagnostic puţin sensibilă şi puţin specifică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 467, 468, 469)
În managementul terapeutic al pancreatitei cronice intră:
Tratamentul disfuncţiei organice multiple
Colecistectomia laparoscopică de principiu
2
A.
Anastomoza pancreatico-jejunală
Splenectomia
Drenajul focarelor de necroză pancreatică şi peripancreatică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 469)
Care afirmaţie este falsă cu privire la pancreatita acută?
Durerea este localizată epigastric, transfixiantă, iradiată spre posterior
Creşterea lipazemiei > 3N
3
A.
Este prezent şocul septic în formele severe
Ecografia abdominală este cea mai sensibilă metodă imagistică de diagnostic
Scorul Ranson şi Balthazar sunt scoruri de gravitate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 513, 514, 515)
Tratamentul etiologic al pancreatitei acute constă în:
Pseudochisto-jejuno anastomoză
Drenajul necrozelor pancreatice şi peripancreatice
4
A.
Tratamentul disfuncţiei organice multiple
Colecistectomie de urgenţă în formele grave
ERCP în cazul persistenţei unui calcul la nivelul căii biliare principale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 516)
Nu reprezintă cauze de pancreatită acută:
Litiaza biliară
Consumul de alcool
5
A.
Traumatismele abdominale
Medicaţia antiinflamatorie nesteroidiană
Hiperlipidemia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 513)
Diagnosticul diferenţial al pancreatitei cronice se face cu:
Tumori pancreatice
Dilataţii chistice ale canalelor pancreatice
6
A.
Angiocolita
Chistul hidatic hepatic
Angorul mezenteric
B.
C.
D.
E.
(pag. 467)
Pag. 64 din 150
Complicaţiile posibile în evoluţia pancreatitei cronice sunt:
Diabetul insulino-necesitant
Pseudochistul de pancreas
7
A.
Adenocarcinomul de pancreas
Insuficienţă renală acută
Compresiune duodenală
B.
C.
D.
E.
(pag. 468)
Care afirmaţii sunt false cu privire la pancreatita cronică?
Cauza cea mai frecventă este consumul prelungit de alcool
Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal
8
A.
Apare cel mai frecvent la pacienţii cu litiază biliară
Ecoendoscopia este o metodă de diagnostic cu sensibilitate redusă
Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 467, 469)
Care afirmaţii sunt corecte cu privire la pancreatita acută?
Este o inflamaţie acută a pancreasului
Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliară şi consumul de alcool
9
A.
Apare frecvent în evoluţia tumorilor de cap de pancreas
Se poate complica cu insuficienţă multiorganică
Nu este necesară internarea în formele uşoare de boală
B.
C.
D.
E.
(pag. 513, 515)
Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la tratamentul pancreatitei acute?
Orice pacient cu pancreatită acută se internează
Formele grave de boală se tratează în secţiile de terapie intensivă
10
A.
La pacienţii ce prezintă şi angiocolită este indicată colecistectomia clasică de primă intenţie
Orice formă de pancreatită acută necesită intervenţie chirurgicală
Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul Tienamului
B.
C.
D.
E.
(pag. 515)
Care varianta de raspuns desemneaza cele doua etiologii responsabile de aproximativ 80-90% din cazurile de pancreatita acuta:
Alcoolul si ampulomul vaterian
Litiaza veziculara si hiperlipidemia
11
A.
Traumatismul abdominal si anomaliile ductale
Litiaza veziculara si tumora de cap de pancreas
Alcoolul si litiaza veziculara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 513)
Semnele de gravitate in pancreatita acuta sunt:
Obezitatea
Socul
12
A.
Echimozele periombilicale
Infiltrarea hematica a flancurilor
Calculii veziculari mai mici de 5 milimetri in diametru
B.
C.
D.
E.
(pag. 513)
Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:
Socul septic
Insuficienta renala acuta
13
A.
Infectia necrozei pancreatice
Abcesele
Perforarea organelor din vecinatate
B.
C.
D.
E.
(pag. 515)
Tema nr. 47
Peritonita acută
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 517-518 * fara denumiri comerciale (ex. Tezocilin)
Peritonita corespunde:
Unei inflamaţii acute a peritoneului
Inflamaţiei acute a ţesutului gras retroperitoneal
1
A.
Torsiunii unui organ intraperitoneal
Obstrucţiei acute a intestinului
Prezenţei sângelui în cavitatea peritoneală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517)
Majoritatea peritonitelor sunt secundare:
Infecţiei hematogene a lichidului de ascită
Tuberculozei abdominale
2
A.
Perforaţiei de tub digestiv
Extensiei unei leziuni pleurale de vecinătate
Ingestiei de substanţe caustice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517)
Pag. 65 din 150
Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în cazul peritonitei acute secundare:
Infecţia este în majoritatea cazurilor monomicrobiană
Bacilul Koch este responsabil de majoritatea infecţiilor peritoneale
3
A.
Agenţii infecţioşi sunt de cele mai multe ori multiplii
Iritaţia peritoneală este indusă pe cale hematogenă
Dializa peritoneală este principalul factor etiologic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517)
Intervenţia Hartmann în peritonita prin cancer de colon stâng perforat constă în:
Sutura perforaţiei fără drenaj
Hemicolectomie stângă şi anastomoză colorectală termino-terminală
4
A.
Colectomie stângă, închiderea bontului rectal, colostomie terminală
Colectomie stângă şi anastomoză colorectală latero-terminală
Ileo-recto-anastomoză latero-laterală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 518)
Următoarea afirmaţie referitoare la peritonita acută secundară este adevărată:
Principalul factor prognostic este intervalul de timp scurs până la intervenţia chirurgicală
CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei terapeutice, indiferent de starea pacientului
5
A.
Intervalul de timp debut – tratament chirurgical nu influenţează prognosticul
Tratamentul antibiotic singular este suficient în majoritatea peritonitelor secundare
Tratamentul chirurgical trebuie evitat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 518)
Următoarele circumstanţe etiologice corespund unei peritonite acute primitive:
Tuberculoza abdominală
Perforaţia ulcerului duodenal
6
A.
Dializa peritoneală
Peritonita cu fungi
Infecţia ascitei
B.
C.
D.
E.
(pag. 517)
Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde:
Durerea abdominală brutală, ce creşte tot mai mult
Contractura abdominală
7
A.
Hemoptizia
Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze
Durere toracică accentuată de tuse şi inspir profund
B.
C.
D.
E.
(pag. 517)
Tratamentul etiologic al peritonitei acute constă în:
Laparotomie
Pleurostomie
8
A.
Lavaj al cavităţii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic
Tratamentul cauzei peritonitei
Corticoterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
Următoarele afirmaţii referitoare la peritonita acută postoperatorie sunt adevărate:
Uneori este dificil de diagnosticat
Poate fi determinată de dehiscenţa anastomotică
9
A.
CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea evident
Este o formă de peritonită primitivă
Va fi evocată de durerea toracică intensă însoţită de tuse şi dispnee
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
Peritonita acută postoperatorie va fi evocată în special în caz de:
Febră
Secreţii purulente prin cicatrice
10
A.
Secreţii purulente pe tubul de dren
Semn Babinski intens pozitiv
Tulburări de cunoştinţă, agitaţie, insuficienţă renală acută, insuficienţă respiratorie acută
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita acuta este adevarata:
Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat
Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene
11
A.
Peritonita tertiara corespunde infectiei hematogene
Peritonita secundara este monomicrobiana
Peritonita care corespunde infectiilor intra-abdominale persistente dupa o infectie deja diagnosticata este de tip secundar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517)
Pag. 66 din 150
Tema nr. 48
Sarcina normală si patologică: travaliul, naşterea şi post-partumul normal, principalele complicaţii ale sarcinii, sarcina extrauterină
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 521-524, 525-532, 533-536, 549-551 * cu exceptia tabel 1 "concedii de materinitate" pag. 524 si paragraf 1 pag. 524, fara denumiri comerciale la tratamentul preeclampsiei, delivrentei dirijate, pag 551, subcapitol 7
Factorii de risc pentru sarcina extrauterină sunt următorii, cu excepţia:
Tratamentul cu clomifen citrate
Endometrioza pelvină
1
A.
Antecedente de salpingită
Tratament cu Metrotrexat
Antecedente de sarcină extrauterină
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533)
Sunt semne directe de sarcină extrauterină:
Endometrul decidualizat
Evidenţierea ecografică a sacului gestaţional extrauterin
2
A.
Hemoperitoneu
Sac gestaţional intrauterin absent
Hematosalpinge
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 534)
Semne indirecte de sarcină extrauterină sunt urmatoarele:
Hematosalpinge
Hemoperitoneu
3
A.
Evidenţierea ecografică a sacului gestaţional extrauterin
Endometru gros, decidualizat
Sac gestaţional intrauterin absent
B.
C.
D.
E.
(pag. 534)
Sarcina extruterină necomplicată (care nu s-a rupt) se manifestă clinic prin:
Dureri pelvine moderate si metroragie la începutul sarcinii
Durere violenta, sincopală
4
A.
Laterouterin, la tuşeul vaginal, se palpează masă tumorală
Tahicardie
Durere ce iradiază la nivelul umerilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 534)
Sarcina heterotopica reprezinta localizarea:
tubara
interstitiala
5
A.
peritoneala
cervicala
localizarea concomitenta intra si extrauterina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533)
Semnele indirecte ecografice ale sarcinii extrauterine sunt :
absenta sacului gestational intrauterin
vizualizarea unui sac gestational extrauterin
6
A.
hematosalpinx
hemoperitoneu
endometru gros, decidualizat
B.
C.
D.
E.
(pag. 534)
Scorul Fernandez in evaluarea oportunitatii tratamentului chirurgical al sarcinii extrauterine cuprinde:
nivelul HCG
nivelul estrogenilor
7
A.
nivelul progesteronului
dimensiunea hematosalpingelui
prezenta hemoperitoneului
B.
C.
D.
E.
(pag. 535)
Testul O’sullivan in dozarea glicemiei venoase la cat timp dupa ingerarea a 50 g de glucoza ?
30’
1h
8
A.
1.5h
2h
3h
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 531)
Obiectivele conduitei dupa descoperirea diabetului gestational sunt:
Glicemia a jeun < 0,95 g/l
Glicemia a jeun < 1,2g/l
9
A.
Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l
Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l
Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l
B.
C.
D.
E.
(pag. 532)
Pag. 67 din 150
Sarcina heterotopica reprezinta:
Sarcina extrauterina tubara
Sarcina extrauterina ovarian sau abdominala
10
A.
Sarcina cervicala
Coexistenta unei sarcini intrauterine cu una extrauterina
Sarcina extrauterina tubara bilaterala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533)
Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte cuprinde:
Aparare abdominala
Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii
11
A.
Durere ce iradiaza in umeri
Durere violenta sincopala
Semne de anemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 534)
Care dintre urmatoarele examene paraclinice nu sunt obligatorii sau recomandate in timpul primei consultatii sunt:
Grup sangvin, Rh
Testul de toleranta la glucoza
12
A.
VDRL
Proteinurie
Frotiu cervico-vaginal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 522)
Sindromul HELLP se caracterizeaza prin:
hemoliza
citoliza hepatica
13
A.
leucocitoza
d.trombopenie
anemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 528)
In cazul unei HTA de novo,precizati semne asociate care justifica suspectarea unei preeclampsii:
uricemia mai mica de 350micromol/l
scaderea ASAT sub valoarea normala
14
A.
trombocite sub 150.000/mm3
absenta edemelor
macrosomie fetala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 525)
Diagnosticul diferential al unei sarcini extrauterine care nu s-a rupt se face cu:
avort
ruptura unui chist hemoragic
15
A.
torsiunea anexiala(daca durerile pelvine sunt severe si fara metroragii)
ruptura unui anevrism al arterei splenice
apendicita
B.
C.
D.
E.
(pag. 535)
In prescrierea dietei diabetului gestational sunt urmarite urmatoarele principii
insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca glicemia a jeun este mai mica de 1,3g/l
alimentatia va contine 50% lipide
16
A.
ratia energetica totala va fi repartizata pe trei mese si trei gustari
insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l
alimentatia va contine 50% proteine
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 532)
Examene paraclinice, obligatorii, in timpul primei consultatii sunt:
VDRL si TPHA
grupa de sange si factorul Rh
17
A.
proteinurie si glicozurie
serologie HIV, CMV
frotiu cervico-vaginal
B.
C.
D.
E.
(pag. 522)
Preeclampsia severa se manifesta prin:
Tas>160mmHg si Tad>110mmHg
dureri in epigastru, greturi, varsaturi
18
A.
proteinurie >2,5g/ zi
hemoliza
trombocitopenie<80.000mm3
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Hematomul retroplacentar se caracterizeaza prin:
sangerare redusa cu singe negricios
sangerare abundenta
19
A.
ecografic imagine de hematom ce decoleaza placenta
anomalii ale RCF
context de preeclampsie
B.
C.
D.
E.
(pag. 530)
Pag. 68 din 150
Obiectivele primei consultaţii în sarcina normală sunt următoarele, cu excepţia:
confirmarea stării sarcinii
evaluarea factorilor de risc
20
A.
evaluarea permeabilităţii colului uterin
informarea pacientei asupra depistării trisomiei 21
stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521)
Semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcină sunt următoarele, cu excepţia :
creşterea tensiunii sânilor
greţuri matinale
21
A.
creşterea temperaturii bazale
col violaceu la examenul cu speculul
uter moale la tuşeul vaginal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521)
Depistarea trisomiei 21 în sarcină se face pe baza următorilor parametri:
vârsta pacientei
dimensiunea translucenţei nucale fetale în primul trimestru de sarcină
22
A.
tensiunea arterială maternă
markeri serici în primul trimestru
diametrul mediu al sacului gestaţional
B.
C.
D.
E.
(pag. 523)
Bilanţul paraclinic în luna a 6-a de sarcină presupune:
AgHbs
Hemogramă
23
A.
trensaminaze hepatice
serologia toxoplasmozei la nevoie
identificarea albuminei şi a glucozei în urină
B.
C.
D.
E.
(pag. 523)
Consultaţia şi bilanţul preanestezic în sarcină se efectuează:
în luna a 3-a de sarcină
în luna a 5-a de sarcină
24
A.
în luna a 8-a de sarcină
în luna a 7-a de sarcină
la termen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523)
Scopurile primei ecografii în sarcină sunt următoarele, cu excepţia:
diagnosticul precoce al sarcinilor multiple
depistarea precoce a unor malformaţii severe
25
A.
diagnosticul leziunilor de col uterin
depistarea precoce a trisomiei 21
confirmarea sau corectarea vârstei sarcinii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523)
Managementul cazurilor de preeclampsie presupune:
internarea de urgenţă
transferul in utero la o maternitate adaptată pentru aceste cazuri
26
A.
tratament ambulatoriu
supravegherea permanentă materno-fetală
odihna pacientei
B.
C.
D.
E.
(pag. 526)
Sindromul HELLP presupune:
hemoliza
hematemeza
27
A.
citoliza hepatica
trombocitoza
trombopenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 528)
Termenul teoretic al sarcinii este:
Data ultimului ciclu + 9 luni
Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni
28
A.
Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni
Data ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni
Data ultimului ciclu – 14 zile + 9 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521)
La ce data se prescrie prima examinare ecografica in sarcina?
Imediat ce se instaleaza amenoreea, la 4 saptamani, pentru a confirma prezenta sarcinii in uter
La 7-8 saptamani de sarcina, cand se poate aprecia viabilitatea embrionara
29
A.
La 11-13 saptamani, cand se poate face primul examen de anatomie fetala si diagnosticul malformatiilor severe, se poate aprecia riscul pentru cromozomopatii (masurarea translucentei nuchale), poate fi diagnosticata Gemelaritatea, se poate confirma sau corecta datarea sarcinii
La 22-24 de saptamani, varsta la care se poate face examinarea completa a morfologiei fetale
La 35-37 de saptamani, pentru a aprecia greutatea fatului si a estima prognosticul de nastere naturala al pacientei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523)
Pag. 69 din 150
Intre modificarile fiziologice din timpul sarcinii fac parte:
Proteinuria > 300 mg/l
Leucocitoza <14000-16000/mm3 (hiperleucocitoza fiziologica)
30
A.
Scaderea fosfatazei alcaline
Cresterea VSH
Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologica)
B.
C.
D.
E.
(pag. 522)
Preeclampsia severa presupune:
Trombocitopenia <300 000/mm3
Sindromul HELLP
31
A.
Oliguria cu diureza <100 ml/h
Proteinuria >3,5g/zi
cefalee persistenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Următorul element se suplimentează pe parcursul sarcinii pentru toate gravidele:
fier
calciu
32
A.
magneziu
vitamina D
vitamina E
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 524)
Preeclampsia severă reprezintă asocierea preeclampsiei cu unul din semnele următoare:
proteinuria > 3,5 g/zi
hemoliza
33
A.
trombopenia < 150000/mm3
tulburări neurologice
sindrom HELLP
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Monitorizarea maternă în caz de preeclampsie include:
monitorizare cardio-respiratorie
pulsoximetrie
34
A.
ecografie fetală
diureza
edeme
B.
C.
D.
E.
(pag. 527)
Metroragia în primul trimestru de sarcină nu poate fi determinată de:
sarcină oprită în evoluție
sarcină extrauterină
35
A.
molă hidatidiformă
placenta praevia
avort spontan
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 529)
Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine sunt , cu exceptia :
Tubara
Interstitiala
36
A.
Intrauterina
Cervicala
Peritoneala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533)
Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine fac parte :
Tabagismul
Alcoolismul cronic
37
A.
Tratamentul cu clomifen citrat
Antecedente de interventii chirurgicale in sfera hepatica
Varsta sub 35 de ani
B.
C.
D.
E.
(pag. 533)
Preeclampsia severa se caracterizeaza prin :
Dureri in epigastru , greturi , varsaturi
Proteinurie < 3.5g / zi
38
A.
Poliurie
Leucopenie
ASAT normala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 525)
Explorarile paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii ginecologice sunt:
Grupa sangvina si factorul Rh
Serologie CMV si HIV
39
A.
Proteinuria si glicozuria
Hemograma pentru depistarea anemiei
Frotiu cervico-vaginal
B.
C.
D.
E.
(pag. 522)
Pag. 70 din 150
Bilantul biologic si ecografia in SEU evidentiaza:
beta-hCG> 1500 ui/l si absenta ecografica a sacului intrauterin
beta-hCG< 1500 ui/l
40
A.
progesteronemia< 5 ng/ml
progesteronemia> 2,5 ng/ml
hemoperitoneu
B.
C.
D.
E.
(pag. 534)
Indicatiile de tratament chirurgical al SEU sunt urmatoarele cu exceptia:
beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l
dureri abdominele severe
41
A.
scor Fernandez ≥ 13
scor Fernandez < 12
hematosalpinge > 4cm ecografic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 535)
Factorii de risc in preeclampsie sunt urmatorii cu exceptia:
antecedentele de preeclampsie la mama sau sora
multiparitatea
42
A.
varsta inaintata a mamei
obezitatea
insulinorezistenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 525)
Indicatiile pentru inducerea travaliului sau operatia cezariana in preeclampsie sunt:
HTA controlata
eclampsie
43
A.
hematom retroplacentar
trombocite > 300.000
sindrom HELLP
B.
C.
D.
E.
(pag. 527)
Examenele complementare necesare pentru confirmarea sarcinii in primul trimestru sunt reprezentate de:
Beta-hCG urinar sau plasmatic
Masurarea inaltimii uterului prin palpare abdominala
44
A.
Ascultatia batailor inimii cu stetoscopul Pinard
Ecografie pelvina in saptamanile 5-6 de amenoree (vizualizarea sacului ovular)
Ecografie pelvina in saptamanile 6-7 de amenoree (vizualizarea embrionului si a activitatii cardiace)
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Masurile si tratamentele care opresc contractiile uterine in iminenta de nastere prematura se refera la urmatoarele:
Odihna
Administrarea sistematica de antibiotice
45
A.
Spitalizarea la o maternitate de nivel 2 sau 3
Tocoliza
Preventia imunizarii cu factor Rh la femeile cu Rh negativ care nu au beneficiat de profilaxia specifica pana la 28 saptamani
B.
C.
D.
E.
(pag. 543)
In cazul chorioamniotitei cu membrane intacte contaminarea pe cale locala se poate produce in urmatoarele situatii:
Biopsia trofoblastului
Amniocenteza
46
A.
Prelevarea de sange fetal
Listerioza
Ruptura prematura a pungii apelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 545)
Tema nr. 49
Anomalii ale ciclului menstrual si hemoragia genitală la femei
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 559-561, 583-586 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile, referitor la fazele ciclului menstrual?
Faza foliculara se incheie cu ovulatia
Faza luteala se incheie cu ovulatia
1
A.
Faza foliculara corespunde transformarii foliculului in corp galben
Faza luteala corespunde transformarii foliculului in corp galben
Faza luteala corespunde menstruatiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 559)
Care este semnificatia menoragiei?
Sangerare in afara menstruatiei
Cicluri neregulate si rare
2
A.
Menstruatie abundenta cantitativ
Absenta menstruatiei pentru mai mult de trei luni
Menstruatii cu frecventa crescuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Pag. 71 din 150
Sindromul ovarelor polichistice este asociat cu urmatoarele anomalii ale ciclului menstrual:
Metroragie
Spaniomenoree
3
A.
Menoragie
Amenoree
Hipomenoree
B.
C.
D.
E.
(pag. 559)
Care dintre urmatoarele simptome nu sunt caracteristice sindromului premenstrual?
Meteorism abdominal
Dureri pelvine
4
A.
Iritabilitate
Mastodinie
Metroragie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561)
Metroragia este:
menstruatie prea abundenta
sangerare in afara menstruatiei
5
A.
menstruatie survenita la interval > de 45 zile
menstruatie in cantitate mica
lipsa menstruatiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Cauze ale metroragiei in timpul sarcinii sunt:
placenta praevia
mola hidatidiforma
6
A.
avortul spontan
polipul endometrial
adenomioza
B.
C.
D.
E.
(pag. 529)
Cauze ale hemoragiei genitale in afara sarcinii sunt:
polipul endometrial
ectropionul
7
A.
endometrita
hiperplazia endometriala
ruptura uterina
B.
C.
D.
E.
(pag. 584)
Tratamentul recomandat al fibromului intracavitar submucos < 4 cm este:
rezectia histeroscopica
miometrectomie laparoscopica
8
A.
histerctomie
anexectomie
chiuretaj uterin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 585)
Spaniomenoreea reprezintă:
sângerarea între menstruaţii
menstruaţie în cantitate redusă
9
A.
menstruaţie abundentă
cicluri menstruale prea neregulate si prea rare (> 45 zile)
absenţa menarhei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Despre sindromul premenstrual sunt adevarate următoarele afirmaţii, cu excepţia
Apare predominant în adolescenţă si premenopauză
Mastodinie ciclică secundară unei insuficienţe foliculare
10
A.
Meteorism abdominal
Tulburări de somn
Iritabilitate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561)
Care este etiologia metroragiei în timpul sarcinii?
Adenomioza
Risc de avort
11
A.
Sarcina molară
Administrarea de anticoagulante
Sarcina extrauterină
B.
C.
D.
E.
(pag. 560)
Semne de anemie greu tolerabilă sunt urmatoarele:
Tahicardia
Lipotimia
12
A.
Dispnee
Transpiratia
Extremităţile reci
B.
C.
D.
E.
(pag. 583)
Enumerati cauze uterine ale hemoragiei genitale in afara sarcinii:
cancerul endometrial
adenomioza
13
A.
ectropion
endometrita
cervicita
B.
C.
D.
E.
(pag. 584)
Pag. 72 din 150
In ce consta bilantul de sangerare genitala in afara sarcinii:
hemoleucograma si trombocitele
ecografia pelvina pe cale abdominala si transvaginala
14
A.
histerosalpingografia
examinarea clinica a colului cu specul,TV
frotiu cervicovaginal
B.
C.
D.
E.
(pag. 585)
In cazul hemoragiei genitale la femeie,care sunt semnele de anemie greu tolerabila:
bradicardie
cresterea temperaturii
15
A.
dispnee
hipertensiune arteriala
marmorare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 583)
Ce este metroragia?
menstruatia prea abundenta in cantitate sau ca durata
cicluri prea neregulate si prea rare
16
A.
menstruatia in cantitate mica
sangerarea in afara menstruatiei
absenta menarhei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Cauze uterine de hemoragie genitala inafara sarcinii sunt urmatoarele, cu exceptia:
cancer endometrial
ectropion
17
A.
polip endometrial
fibrom uterin
adenomioza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 584)
Tratamentul menometroragiei asociate cu adenomioza este:
miomectomia prin laparoscopie
agonisti de GnRH
18
A.
sterilet cu eliberare de progestativ
embolizarea arterelor uterine
mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecventa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 585)
Semne de soc in hemoragie :
hipotensiune arteriala
dispnee
19
A.
extremitati reci
transpiratii
vertij
B.
C.
D.
E.
(pag. 583)
La femeile cu metroragie, aflate la menopauza , se va efectua:
frotiu Papanicolau
biopsie endometriala, insotita de examen anatomopatologic
20
A.
histerosalpingografie
laparoscopie
ecografie pelvina
B.
C.
D.
E.
(pag. 561)
Hemoragia genitala de cauza uterina in afara sarcinii este data de:
cancerul endometrial
polipul endometrial
21
A.
ectropion
endometrita
chistul ovarian
B.
C.
D.
E.
(pag. 584)
Sangerarea genitala intre perioadele menstruale este definiția pentru:
menoragie
menometroragie
22
A.
metroragie
hemoragie
spaniomenoree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Durata menstruaţiei la specia umană este:
maxim 10 zile
maxim 7 zile
23
A.
minim 3 zile
minim 7 zile
28 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Metroragia reprezintă:
sângerarea în afara menstruaţiei
menstruaţie în cantitate redusă
24
A.
menstruaţie foarte abundentă
absenţa menstruaţiei
cicluri foarte rare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Pag. 73 din 150
Sindromul ovarului polichistic se asociază cu următoarele semne:
alopecie
spaniomenoree
25
A.
amenoree
scădere ponderală
hiperandrogenism
B.
C.
D.
E.
(pag. 559)
În orice caz de sângerare a femeilor de vârstă fertilă (<50 ani) , se impune:
dozarea transaminazelor hepatice
examinare cu specul a colului uterin
26
A.
tuşeu vaginal
test de sarcină
tuşeu rectal
B.
C.
D.
E.
(pag. 559)
Menarha defineşte:
debutul menopauzei
prima menstruaţie
27
A.
ultima menstruaţie
menstruaţie abundentă
absenţa menstruaţiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Menoragia reprezintă:
sângerarea în afara menstruaţiei
menstruaţie în cantitate redusă
28
A.
menstruaţie prea abundentă, în cantitate sau ca durată
absenţa menstruaţiei
cicluri foarte rare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Sindromul premenstrual presupune:
mastodinia ciclica, secundară unei insuficienţe luteale
durei pelvine
29
A.
dismenoree
epistaxis
spaniomenoree
B.
C.
D.
E.
(pag. 561)
În contextul hemoragiei genitale la femeie, semnele de anemie greu tolerabilă sunt:
tahicardia
dispneea
30
A.
astenia
vertijul
bradicardia
B.
C.
D.
E.
(pag. 583)
Metroragia este:
Sangerarea de cauza vaginala
Sangerarea prea abundenta de cauza uterina, in momentul menstruatiei
31
A.
Sangerarea in afara menstruatiei
Sangerarea menstruala neregulata
Sangerarea menstruala in cantitate mica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Selectati afirmatia adevarata despre metroragia la femeile aflate la menopauza:
Este necesar examenul citoexfoliativ Babes Papanicolaou, chiar in timpul hemoragiei, pentru a exclude cancerul de col uterin
Este indicat examenul ecografic, pentru a se masura endometrul
32
A.
Este indicata histerosalpingografia, pentru a fi evaluata cavitatea uterina si a exclude prezenta unui polip de endometru
Este indicata completarea scorului Higham
Este indicata in toate cazurile histerectomia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561)
Bilantul in cazul sangerarii de cauza genitala in afara sarcinii se face astfel:
Nu se face examenul de specialitate cu speculul, contraindicat in timpul sangerarii
Se indica excluderea unei sarcini, prin dozarea beta HCG plasmatic si urinar
33
A.
Se indica hemoleucograma si numararea de trombocite
Este absolut contraindicata biopsierea endometrului, pana la oprirea sangerarii
Se indica feritinemia
B.
C.
D.
E.
(pag. 585)
Intre cauzele metroragiei in afara sarcinii intra:
Cancerul de col uterin
Fibromioamele subseroase
34
A.
Endometrita
Torsiunea de ovar
Cancerul de endometru
B.
C.
D.
E.
(pag. 584)
În afara sarcinii în etiologia metroragiei pot fi implicate:
cancerul de col uterin
polipul endometrial
35
A.
hematomul retroplacentar
avortul spontan
endometrita
B.
C.
D.
E.
(pag. 560)
Pag. 74 din 150
Menoragia este
menstruatia în cantitate mică
absența menstruației pentru mai mult de trei luni
36
A.
cicluri prea neregulate si prea rare
menstruatia prea abundentă, în cantitate sau ca durată
absența menarhei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Bilantul în caz de sângerare genitală in afara sarcinii cuprinde:
cuantificarea sângerării
hemoleucograma
37
A.
ecografia pelvină
feritinemia
Histerosalpingografia
B.
C.
D.
E.
(pag. 585)
Sindromul ovarului polichistic se asociaza cu urmatoarele semne:
Spaniomenoreea sau amenoreea
Hipomenoreea
38
A.
Dureri lomboabdominale
Menoragie
Mastodinie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
In caz de metroragie, este contraindicat:
Sterilet cu eliberare de progestativ
Histerectomia, ca ultima solutie
39
A.
Distrugerea endometrului
Frotiu Papanicolau
Antifibrinolitice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561)
Sindromul premenstrual se caracterizeaza prin:
Dureri pelvine, dismenoree
Dureri lombare
40
A.
Senzatie de meteorism abdominal
Modificari ale caracterului : iritabilitate, tulburari de somn
Metroragie
B.
C.
D.
E.
(pag. 561)
Hemoragia genitala in afara sarcinii este data de:
Hematom retroplacentar
Cancerul ovarian
41
A.
Adenomioza
Endometrita
Chist ovarian
B.
C.
D.
E.
(pag. 560)
În sindromul ovarului polichistic apare:
hiperandrogenism
chisturi ciocolatii
42
A.
infertilitate, obezitate, hiperpilozitate
hipermenoree, polimenoree
spaniomenoree sau amenoree
B.
C.
D.
E.
(pag. 559)
Clasificarea sângerărilor genitale şi tulburărilor ciclului menstrual nu include:
meno- metroragia
spaniomenoreea
43
A.
amenoreea primară sau secundară
hipomenoreea
menarha
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Metroragia la femeile în postmenopauză:
este evocatoare pentru cancerul endometrial
examenul ecografic identifică un endometru subţire, atrofic
44
A.
tratamentul este hormonal, pastila combinată
histerosalpingografia este utilă pentru evidenţierea unui endometru hipertrofic
diagnosticul anatomo- patologic este obligatoriu, prin prelevarea unei biopsii endometriale
B.
C.
D.
E.
(pag. 561)
Sindromul premenstrual
predominant la femeile active sexual
simptomatologia predomină în perioada ovulatorie
45
A.
mastodinia ciclică presupune o patologie mamară asociată
biopsia de endometru este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului
beneficiază de AINS şi terapie anxiolitică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561)
Pag. 75 din 150
Prima menstruatie poarta denumirea de :
metroragie
menoragie
46
A.
menarha
mamografie
amenoree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Tratamentul in SOP poate consta in :
reducerea greutatii
administrarea de metformin
47
A.
sterilet ce elibereaza progestativ
administrarea de clomifen citrat
decorticare sau drilling ovarian chirurgical
B.
C.
D.
E.
(pag. 559)
Metroragia in afara sarcinii poate fi cauzata de ;
adenomioza
endometrita
48
A.
hematomul retroplacentar
polip endometrial
ectropion
B.
C.
D.
E.
(pag. 560)
Ce investigatie este contraindicata in caz de metroragie la femeia in menopauza
ecografia pelvina
histerosalpingografia
49
A.
biopsia de endometru
examen anatomopatologic
examen de boli de nutritie si metabolism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561)
Cauzele cervicale ale hemoragiei genitale in afara sarcinii sunt:
Adenomioza
Ectropion
50
A.
Cancer de col uterin
Polip endometrial
Cervicita
B.
C.
D.
E.
(pag. 584)
Cuantificarea sangerarii in hemoragia genitala la femeie se face prin:
Anamneza
Scorul Higham pentru menoragie
51
A.
Coagulograma
Determinarea Beta-hCG
Examinarea cu specul
B.
C.
D.
E.
(pag. 583)
Tratamentul fibroamelor interstitiale si subseroase consta in:
Histeroscopia cu rezectia fibromului daca acesta este mai mare de 4 cm
Miomectomia prin laparotomie sau laparoscopie
52
A.
Mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecventa
Embolizarea arterelor uterine
Agonistii GnRH
B.
C.
D.
E.
(pag. 585)
Tema nr. 50
Infecţiile genitale la femei
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 576-578 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Tratamentul caror infectii genitale joase este asigurat de Metronidazol?
Trichomonas vaginalis
Streptococ grup B
1
A.
Candidoza vaginala
Gardnerella vaginalis
Herpes virus genital
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Care simptome sunt caracteristice infectiei vaginale cu Candida albicans?
Leucoree gri
Leucoree verde
2
A.
Leucoree alba
Depozite vaginale albicioase
Eritem vaginal
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Care dintre urmatoarele entitati patologice nu reprezinta o complicatie a infectiilor genitale inalte?
Infertilitatea tubara
Sarcina extrauterina
3
A.
Dureri pelvine cornice
Vulvo-vaginite
Recidive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 578)
Pag. 76 din 150
Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este diagnostic pentru infectia cu:
Candida albicans
Trichomonas vaginalis
4
A.
Gardnerella vaginalis
Chlamidia trachomatis
Papiloma virusuri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru confirmarea infectiilor vaginale cu:
Trichomonas
Candida
5
A.
Gardnerella
Chlamidia
Mycoplasma
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Tratamentul infectiei cu Trichomonas se face prin administrarea de :
Amoxicilina
Ofloxacina
6
A.
Metronidazol
Antiinflamatoare
Analgezice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Vaginita cu Candida prezinta urmatoarele simptome:
leucoree gri, urat mirositoare
leucoree verde
7
A.
leucoree alba
prurit
dispareunie
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Vaginita cu Trichomonas prezinta urmatoarele simptome:
leucoree gri, urat mirositoare
leucoree verde
8
A.
leucoree alba
prurit
dispareunie
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis prezintă urmatoarele simptome, cu excepţia:
Leucoree verde
Prurit
9
A.
Dispareunie
Aspect normal al colului uterin
Arsuri vaginale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Despre infecţiile genitale joase, vulvovaginitele, sunt adevarate următoarele afirmaţii:
Sunt insotite de febra
Dureri pelviabdominale
10
A.
Prezenţa abundentă a lactobacililor
Favorizate de un tratament antibiotic
Dureri la mobilizarea uterina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Despre endometrită sunt adevarate următoarele afirmaţii:
Este însoţită de febră
Mobilizarea uterina fără durere
11
A.
Leucoree purulentă
Dureri abdomino-pelvine
Apare post-partum sau post-avort
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Tratamentul piosapinxului cuprinde:
Laparoscopie, drenaj si evacuare de puroi
Puncţie diagnostic
12
A.
Antiinflamatoare nesteroidiene şi corticoterapie
Montare DIU
Antibioterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Trichomonas vaginalis se caracterizeaza prin:
eritem vaginal
leucoree verde,urat mirositoare
13
A.
cervicita
leucoree gri,urat mirositoare
disurie
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Care sunt infectiile genitale inalte:
vaginita bacteriana
endometrita
14
A.
micoza
Trichomonas vaginalis
vulvovaginita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Pag. 77 din 150
Piosalpingele se caracterizeaza clinic prin:
febra
leucoree murdara sau purulenta
15
A.
frison
dureri abdominopelvine,uneori pulsatile si insomniante
dispareunie
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin:
leucoreea gri,urat mirositoare(de peste putred)
eritem vaginal
16
A.
depozite albicioase(lapte batut)
leucoree verde,urat mirositoare
disurie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Vaginita bacteriana se manifesta clinic prin:
febra
dureri abdominopelvine
17
A.
leucoree
modificarea aspectului colului
durere la mobilizarea uterina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Complicatiile pe termen lung ale infectiilor genitale inalte pot fi:
aderente pelvine
sarcina extrauterina
18
A.
endometrite
distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine
piosalpinx
B.
C.
D.
E.
(pag. 578)
Candida albicans se manifesta clinic prin:
leucoree gri
prurit
19
A.
depozite albicioase
modificarea aspectului colului
dispareunie
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Semnele endometritei sunt următoarele, cu excepţia:
febra
dureri abdominopelvine
20
A.
vărsături
dureri la mobilizarea uterină
leucoree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 577)
Diagnosticul salpingitei presupune următoarele semne, cu excepţia :
leucoree purulentă sau murdară
hipermenoree
21
A.
dureri abdominopelvine
febra
dureri în hipocondrul drept în cadrul unui sindrom Fitz-Hugh-Curtis
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 577)
Piosalpingele presupune din punct de vedere clinic:
amenoree
febră
22
A.
dureri abdominopelvine
leucoree murdară sau purulentă
masă laterouterină dureroasă
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Complicaţiile pe termen mediu şi lung ale infecţiilor genitale înalte sunt:
infertilitatea tubară
sarcina extrauterină
23
A.
adenomioza
aderenţe pelvine
recidive
B.
C.
D.
E.
(pag. 578)
Complicaţiile pe termen mediu şi lung ale infecţiilor genitale înalte sunt următoarele,
infertilitatea tubară
sarcina extrauterină
24
A.
adenomioza
aderenţe pelvine
recidive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 578)
Tratamentul piosalpingelui presupune:
chimioterapie
laparoscopie cu drenaj şi evacuare de puroi din piosalpinge
25
A.
radioterapie
numai antibioterapie
histeroscopie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 578)
Pag. 78 din 150
Simptomele în infecţia genitală cu Trichomonas vaginalis sunt:
leucoree verde, urât mirositoare
spaniomenoree
26
A.
dispareunie
prurit vulvovaginal
cervicită
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Simptomele în infecţia genitală cu Candida albicans sunt:
prurit
leucoree albă
27
A.
metroragie
eritem vaginal
dispareunie
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Trichomonasul este:
O bacterie mobila
O micelie mobila
28
A.
Un protozoar mobil
Un germene ce nu poate fi transmis pe cale sexuala
Un germene din categoria celor implicate in aparitia bolii inflamatorii pelvine cronice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Complicatiile pe termen lung ale infectiilor genitale inalte includ:
Cresterea riscului de sarcina multipla
Cresterea riscului de infectii renale
29
A.
Cresterea riscului de infertilitate de cauza tubara
Cresterea riscului de cancer ovarian
Cresterea riscului de cancer mamar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 578)
Vaginita bacteriana (Gardnerella vaginalis):
Prezinta leucoree verde, urat mirositoare
Prezinta leucoree gri, urat mirositoare, de peste putred
30
A.
Prezinta leucoree alba, zgrunturoasa, nemirositoare
Colul are aspect de cervicita
Colul are aspect normal
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Piosalpinxul:
Da febra
Nu da febra
31
A.
Da dureri importante pelvine
Se insoteste de prezenta de masa laterouterina dureroasa la tuseul vaginal
Este o infectie torpida, paucisimptomatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Piosalpingele se caracterizează prin:
febră
cefalee
32
A.
dureri abdominopelvine
leucoree purulentă
masă latero-uterină dureroasă la tușeul vaginal
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Următoarele afirmații despre endometrită sunt adevărate:
febră
dureri abdomino-pelvine
33
A.
dureri la mobilizarea uterină
hidroree
leucoree purulentă
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Diagnosticul diferențial al salpingitei nu se face cu:
apendicita
diverticulita
34
A.
sarcina ectopică
sarcina intrauterină
chisturi ovariene
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 577)
Complicațiile pe termen mediu și lung ale infecțiilor genitale înalte nu includ:
infertilitatea tubară
boala abortivă
35
A.
sarcina extrauterină
dureri pelvine cronice
recidive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 578)
Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin :
Leucoree urat mirositoare
Eritem vaginal
36
A.
Prurit vulvovaginal
Depozite albicioase ( lapte batut )
Dispareunie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Pag. 79 din 150
Diagnosticul diferential al salpingitei include urmatoarele , cu exceptia :
Apendicita
Diverticulita
37
A.
Colecistita
Avort septic
Hidronefroza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 577)
Urmatoarele simptome sunt specifice endometritei :
Febra
Cefalee
38
A.
Leucoree purulenta
Lombalgii
Prurit
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Complicatiile pe termen mediu si lung ale infectiilor genitale inalte sunt :
Infertilitate tubara
Litiaza renala
39
A.
Sarcina extrauterina
Cistita acuta hemoragica
Boala abortiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 578)
Endometrita post- avort nu se caracterizeaza prin:
febra
durere la mobilizarea uterina
40
A.
dureri pelvine
dureri in hipocondrul drept
leucoree purulenta, murdara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 577)
Diagnosticul diferential al salpingitei se face cu:
chisturi ovariene
sarcina ectopica
41
A.
pancreatita
pielonefrita
colecistita
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Complicatiile pe termen mediu si lung ale infectiilor genitale inalte sunt:
sarcina extrauterina
fibromatoza uterina
42
A.
cancerul de endometru
infertilitatea tubara
dureri pelvine cronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 578)
Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
prurit vulvo-vaginal
senzatia de arsura vaginala
43
A.
dispareunie
leucoree de culoare gri, urat mirositoare
necesita tratament per os
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Simptomele vaginitei bacteriene cu Gardnerella vaginalis sunt urmatoarele:
Leucoreea gri, urat mirositoare (de peste putred)
Leucoreea verde, urat mirositoare
44
A.
Leucoreea alba, inodora
Aspectul normal al colului
Cervicita
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Infectiile genitale inalte sunt reprezentate de:
Endometrita
Endometrioza
45
A.
Salpingita
Cistita
Chisturile ovariene
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Tratamentul piosalpingelui include:
Laparoscopie cu drenaj
Tri-antibioterapie
46
A.
Analgezice
Pastrarea DIU (dispozitiv intrauterin) daca acesta este instalat
Antiinflamatoare nesteroidiene
B.
C.
D.
E.
(pag. 578)
Pag. 80 din 150
Tema nr. 51
Patologia tumorală genitală pelvină şi mamară la femei
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 587-589, 598-600, 601-604 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Următoarele semne ecografice, pentru chistul organic, sunt evocatoare pentru malignitate, cu excepţia:
Ascita
Componenta solidă
1
A.
Indice Doppler crescut
Prezenţa vegetaţiilor
Vascularizaţie centrală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 588)
La femeile aflate la menopauză şi care prezintă chist de ovar benign, se va recomanda:
CA 125
CA 19-9
2
A.
CA 153
CEA
Mutaţia BRCA1 sau BRCA2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 588)
Despre adenomioză sunt adevarate următoarele afirmaţii:
Dismenoreea debutează înainte de menstruaţie şi continuă, uneori, şi după încheierea menstruaţiei
Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioză
3
A.
Este o patologie rară
Poate fi asociata cu fibromul uterin
Reprezintă infiltrarea zonei joncţiunii cu ţesut endometrial în cadrul miometrului
B.
C.
D.
E.
(pag. 589)
Lipomul:
Este o proliferare malignă a ţesutului adipos înconjurat de o capsulă
Vârsta medie de apariţie este de 45 ani
4
A.
Masă moale,mobilă, nedureroasă
Impune tratament chirurgical
Mamografie: zonă hiperclară, înconjurată de o capsulă fină si opacă
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Semnele ecografice evocatoare ale malignitatii unui chist organic ovarian sunt :
ascita
componenta solida importanta
5
A.
existenta vegetatiilor
vascularizatia centrala si un indice de rezistenta Doppler scazut
vascularizatia periferica si un indice de rezistenta Doppler crescut
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Markeri tumorali cuprinsi in bilantul preterapeutic al maselor ovariene suspecte sunt :
HER – 2
CA 125
6
A.
ACE
CA 19-9
CA 15-3
B.
C.
D.
E.
(pag. 600)
Screeningul cancerului mamar presupune:
mamografie incepand de la 50 de ani
mamografie incepand de la 30 de ani
7
A.
mamografie incepand de la 40 de ani
ecografie incepand de la 50 de ani
ecografie bianual de la 50 de ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 603)
Imunoterapie (erceptine) se administreaza :
in caz de supraexpresie HER-2
in caz de CA-125 crescut
8
A.
in caz de CA-125 scazut
in caz de CA-15-3 crescut
in caz de CA-15-3 scazut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 603)
Chistul dermoid este din punct de vedere histologic o tumora cu celule:
Mucinoase
Endometroide
9
A.
Tranzitionale
Germinale
Clare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 598)
Pag. 81 din 150
Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta complicatii ale chisturilor ovariene?
Necrobioza
Hemoragia intrachistica
10
A.
Ruptura hemoragica a chistului
Torsiunea
Sepsis
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Analiza histologica a zonei de rezectie larga in tumora mamara canceroasa palpabila, sub 3 cm, include urmatoarele, cu exceptia:
Tipul histologic al tumorii
Dimensiunea tumorii
11
A.
Invadarea marginilor de rezectie
Examenul citologic pe lama
Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 603)
Factorii de risc pentru cancerul mamar includ:
Antecedente personale patologice de tumori benigne mamare
Antecedente personale patologice de tumori maligne mamare
12
A.
Multigestitate
Pubertate tardiva
Prima sarcina precoce
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Care sunt factorii de risc pentru cancerul mamar:
conditiile socioeconomice favorabile
pubertatea precoce,nuligestitate
13
A.
mutatia genelor BRCA1 si BRCA2
antecedente personale de cancer mamar
prima sarcina precoce.
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Mastoza sau distrofia fibrochistica a sanului:
conduita terapeutica consta in administrarea de progestative per os sau topice timp de 20 de zile pe luna
marimea chisturilor este variabila in functie de momentul ciclului
14
A.
este o tumora mamara maligna
creste riscul cancerului de san
tratamentul este eminamente chirurgical
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Natura organica a chistului ovarian va fi evocata de prezenta unuia dintre urmatoarele semne:
componenta lichida
una sau mai multe vegetatii intrachistice
15
A.
perete gros
diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm indiferent de aspectul ecografic
ascita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 588)
Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal mamar consta in:
chimioterapie
hormonoterapie
16
A.
radioterapie externa a sanului restant
tratament chirurgical
suprimarea functiei ovariene cu GnRh
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 604)
Distrofia fibro-chistica a sanului se caracterizeaza prin:
prezenta unui nodul sau mai multi, chiar placard
nu creste riscul cancerului de san
17
A.
nodul mamar care este constant indiferent de momentul ciclului
mastodinie cronica cu agravare premenstrual
pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Chisturile dermoide:
contin fanere, grasime, fragmente os
sunt tumori benigne de ovar
18
A.
sunt tumori maligne de ovar
se impune rezectie(chistectomie) in momentul diagnosticului indiferent de dimensiune si simptomatologie
diagnosticul este confirmat de CT/RMN
B.
C.
D.
E.
(pag. 598)
Adenofibromul mamar:
are dimensiune variabila in functie de momentul ciclului menstrual
tegumentul din jurul sau este afectat
19
A.
este prezenta adenopatie axilara homolaterala
este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, nedureros
apare la femei peste 35 ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 601)
Pag. 82 din 150
Natura organica a chistului ovarian va fi evocata de prezenta unuia dintre urmatoarele semne:
perete subtire
componenta lichidiana
20
A.
caracter unilocular
una sau mai multe vegetatii intrachistice
diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 588)
Una dintre particularităţile chisturilor dermoide este:
este o tumoră malignă
dispare sub tratament estroprogestativ
21
A.
conţine grăsime, fanere, dinţi, fragmente de os
are exclusiv conţinut lichidian
se remite sub tratament antibiotic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 598)
Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar ductal presupune
chimioterapie
hormonoterapie
22
A.
chirurgie radicală
radioterapie externă a sânului restant
chirurgie conservatoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 604)
Natura organică a unui chist ovarian poate fi evocată de următoarele semne:
una sau mai multe vegetaţii intrachistice
spaniomenoree
23
A.
componentă solidă
caracter multilocular
hiperandrogenism
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Semne ecografice evocatoare ale malignităţii pentru un chist ovarian organic sunt:
ascita
importanţa componentei solide
24
A.
existenţa vegetaţiilor
indice de rezistenţă Doppler scăzut
conul de umbră posterior
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Adenomioza este:
infiltrarea cu ţesut endometrial în cadrul miometrului
o afecţiune genitală malignă
25
A.
sindrom aderenţial pelvin postoperator
infiltrarea cu ţesut endometrial la nivelul ovarului
infiltrarea cu ţesut endometrial la nivelul marelui epiploon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 589)
Următoarele afirmaţii cu privire la piosalpinx sunt adevărate, cu excepţia:
este un abces tubar sau tubo-ovarian
reprezintă o complicaţie a salpingitei
26
A.
este localizarea tubară a sarcinii ectopice
este o colecţie dureroasă latero-uterină vizibilă la ecografie
se asociaza cu sindrom biologic inflamator
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 589)
Ruptura hemoragică a unui chist ovarian are următorul tablou:
hemoperitoneu cu dureri pelvine severe
apărare musculară abdominală
27
A.
dismenoree
şoc hemoragic dacă sângerarea este severă
bradicardie
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Afirmaţiile adevărate cu privire la adenofibromul mamar sunt:
apare la femeile tinere cu vârste între 15-35 de ani
este o tumoră benignă
28
A.
este o tumoră malignă
este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, ferm
există adenopatie asociată
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Pag. 83 din 150
In cazul unei formatiuni tumorale pelvine la femeie, din bilantul paraclinic, se recomanda de prima intentie:
Tomografia computerizata, datorita sensibilitati si specificitatii foarte mari
Rezonanta magnetica nucleara, datorita eficacitatii crescute si datorita absentei riscului de iradiere
29
A.
Examenul ecografic pelvin, examinare ieftina, neiradianta, accesibila, fara risc, sensibilitate si specificitate mare
Interventia chirurgicala, care ofera examenul histopatologic al piesei
Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA), markeri specifici si utili in procesul de diagnostic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 587)
Selectati afirmatia adevarata despre adenomioza:
Este o patologie rar intalnita
Este o leziune preneoplazica a uterului
30
A.
Este frecvent intalnita la femei tinere, in asociere cu endometrioza
Se poate asocia cu cresterea de volum a uterului si cu dismenoree
Este intotdeauna o afectiune izolata, nu se asociaza cu fibromul uterin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 589)
Natura organica a unui chist ovarian este evocata de:
Prezenta unui perete subtire
Prezenta de vegetatii
31
A.
Prezenta de septuri fine la examinarea ecografica, evocatoare pentru hemoragie intrachistica
Dimensiuni mai mici de 6 cm
Caracterul multilocular
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Cancerul ovarian este:
O boala ce apare cel mai frecvent la femei in plina viata reproductiva
O boala frecvent diagnosticata in stadiile precoce, daca pacienta se prezinta la medicul specialist anual, si i se practica examenul Babes Papanicolaou
32
A.
O boala depistata tardiv frecvent, la aparitia complicatiilor (exemplu ascita)
O boala ce apare frecvent in climax
O boala ce poate da colectii pleurale
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Mastoza este:
O afectiune eminamente benigna a sanului, nu creste riscul de cancer mamar
O afectiune preneoplazica a sanului, ce asociaza un interval mic de timp de la diagnostic pana la aparitia cancerului mamar
33
A.
O afectiune care asociaza diferite tipuri de leziuni, non-inflamatorii, non-neoplazice, si care creste riscul de cancer de san
O afectiune care necesita intotdeauna biopsiere si cura chirurgicala.
O afectiune benigna, care nu asociaza niciodata adenopatie axilara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 601)
Screening-ul populational pentru cancerul de san se face:
Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani
Cu examene ecografice, imediat dupa inceperea vietii sexuale, annual
34
A.
Cu examen RMN de san, la toate pacientele cu risc, annual
Cu mamografie la doi ani la pacientele cu varste peste 50 de ani
Cu identificarea mutatiei BRCA 1 si 2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 603)
Intre factorii de risc pentru cancerul mamar intra:
Multiparitatea, cu pauze scurte intre alaptari multiple
antecedente personale de patologie benigna a sanului, cu atipii
35
A.
Pubertatea tardiva
Prima sarcina tardiva
Menopauza precoce
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Principiul ganglionului santinela axilar:
Chiar daca ganglionul santinela nu este invadat, este frecventa invadarea celorlalti, de aceea se indica evidarea ganglionara completa chirurgicala in toate cazurile
Tehnica a fost validata doar pentru tumori mai mari de 3 cm
36
A.
Localizarea ganglioniilor santinela se face palpator, intraoperator
Se practica examenul HP extemporaneu din ganglionii santinela
In caz de ganglion santinela metastatic se practica limfadenectomie axilara
B.
C.
D.
E.
(pag. 603)
Pag. 84 din 150
Poate fi semn ecografic evocator al malignitătii unui chist ovarian:
ascita
importanta componentei lichide
37
A.
absenta vegetatiilor
vascularizarea periferică
indice de rezistentă Doppler crescut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 588)
Torsiunea ovariană nu se caracterizează prin:
durere cu iradiere epigastrică
vărsături
38
A.
apărare abdomino-pelvină
durere de tip lovitură de pumnal
durere cu iradiere lombară
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599)
Natura organică a unui chist ovarian este evocată de prezența unuia din următoarele semne:
una sau mai multe vegetatii intrachistice
diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm
39
A.
caracter multilocular
perete gros
perete subțire
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Următoarele afirmații despre mastoză sunt adevărate:
creste riscul cancerului de sân
după terminarea menstruației simptomele se atenuează
40
A.
pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
tratamentul este eminamente chirurgical
tratamentul constă în administrarea de progestative
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Piosalpinxul se caracterizeaza prin:
Dureri,febra sau subfebrilitate
Sindrom biologic inflamator
41
A.
Dismenoree
Ascita
Metroragie
B.
C.
D.
E.
(pag. 589)
Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt:
prima sarcina tardiva
Obezitatea
42
A.
Alcoolismul
Prezenta alaptarii
Tabagismul
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Abcesul mamar:
Complica alaptarea materna
Nu este favorizat de fumat
43
A.
Reprezinta proliferarea benigna a tesutului adipos inconjurat de capsula
Este o tumora benigna ce se dezvolta din canalele galactofore
Renuntarea la fumat nu influenteaza recidivele.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 602)
Hemoragia intrachistica se caracterizeaza prin:
Hemoperitoneu
Durere pelvina, de multe ori fara aparare
44
A.
Beta-HCG pozitiv
Metroragie
Durere severa de tip ‘lovitura de pumnal’.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599)
Clasificarea histologică a tumorilor ovariene cuprinde:
tumori epiteliale
tumori ale stromei gonadale şi ale cordoanelor sexuale
45
A.
tumori cu celule germinale
tumori de “rete ovarii”
tumori borderline de ovar
B.
C.
D.
E.
(pag. 598)
Complicaţiile chisturilor ovariene includ:
involuţia în menopauză
torsiunea ovarului
46
A.
ruptura hemoragica
degenerescenţa malignă
hemoragia intrachistică
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Pag. 85 din 150
Diagnosticul imunologic al tumorilor ovariene presupune:
alfa- fetoproteina
beta- HCG
47
A.
CA 125
CA 19.3
progesteronul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 600)
Privind cancerul ovarian urmatoarele afirmaţii sunt adevărate:
nu prezintă factori de risc
vârsta medie de apariţie este 40- 45 ani
48
A.
existenţa unei colecţii pleurale
tulburările digestive sunt rare
tratament de elecţie: histerectomie totală cu anexectomie bilaterală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599)
Adenofibromul mamar:
este forma comună de tumoră malignă
apare de obicei la vârste înaintate
49
A.
diagnosticul de certitudine este dat de biopsia sub ghidaj ecografic
are limite imprecise, plurilobulat, nedureros
excizia chirurgicală se face numai la pacientele în postmenopauză
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 601)
Screeningul pentru cancerul de sân:
este indicat la toate femeile în perioada de activitate sexuală
este indicat la femeile peste 70 de ani
50
A.
include examinare echografică
include examinare clinică şi mamografică
este indicat anual la femeile peste 50 de ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 603)
În distrofia fibrochistică a sânului:
se asociază leziuni de diferite tipuri
unul sau mai mulţi noduli, uneori apar scurgeri mamelonare
51
A.
acuzele sunt exacerbate în perioada premenstruală
adenopatii homolaterale suspecte
aderă la piele şi la planurile subiacente
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Modificările mamografice în cancerul mamar sunt:
îngroşarea sau retracţia tegumentelor
prezenţa unei opacităţi stelate, neregulate
52
A.
modificari de sensibilitate
opacitate cu contur regulat
modificări de temperatură la nivelul formaţiunii tumorale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 603)
Natura organică a unui chist ovarian este evocată de:
diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm
componenta lichidiană
53
A.
caracter multilocular
perete subţire, nevizualizabil
prezenţa vegetaţiilor intrachistice
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Managementul unei tumori anexiale suspecte presupune:
RMN pelvin
CA 125
54
A.
CT toracoabdominopelvin
histerosalpingografie
aspiraţia transvaginală sub ghidaj ecografic
B.
C.
D.
E.
(pag. 589)
Semnele ecografice evocatoare ale malignităţii nu includ:
ascita
existenţa vegetaţiilor
55
A.
vascularizarea periferică
indice de rezistenţă Doppler scăzut
componenta solidă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 588)
Indicaţia operatorie ( chistectomie prin laparoscopie) se recomandă în caz de:
chist cu aspect organic evidenţiat prin ecografie
creştere de volum a chistului
56
A.
prezenţa ascitei în cantitate mare
prezenţa unui chist follicular sau de corp luteal
în caz de modificări morfologice ale chistului
B.
C.
D.
E.
(pag. 589)
Pag. 86 din 150
Semnele ecografice evocatoare pentru tumora maligna ovariana sunt;
ascita
vegetatii intrachistice
57
A.
componenta solida
diametrul chistului sub 2,5 cm
continut intrachistic clar, anecogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Hemoragia intrachistica ovariana se manifesta clinic prin;
durere severa tip " lovitura de pumnal"
tablou de hemoperitoneu
58
A.
aparare abdomino-pelvina obligatorie
durere pelvina, de multe ori fara aparare
soc hemoragic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599)
Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt urmatorii, cu exceptia;
pubertate precoce
menopauza tardiva
59
A.
alaptarea
nuligestitate
antecedente de radioterapie toracica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 602)
Conduita terapeutica in cancerul mamar subclinic consta in:
tumorectomie
radioterapie externa a sanului restant
60
A.
chimioterapie
fara hormonoterapie
limfadenectomie axilara
B.
C.
D.
E.
(pag. 604)
Chisturile dermoide reprezinta:
Tumori mixte ale cordoanelor sexuale si cu celule germinale
Tumori cu celule germinale
61
A.
Tumori de "rete ovarii"
Tumori secundare (metastaze)
Tumori cu celule clare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 598)
Caracteristicile chisturilor mamare solitare includ:
Sunt unice
Sunt mobile
62
A.
Prezinta intotdeauna scurgeri mamelonare
Sunt uneori dureroase spontan
Sunt uneori dureroase la palpare
B.
C.
D.
E.
(pag. 601-602)
In cazul oricarei secretii mamelonare suspecte se vor efectua urmatoarele investigatii:
Scintigrafia pulmonara
Mamografia
63
A.
Ecografia
Galactografia
Citologia
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Tema nr. 52
Poliartrita reumatoidă
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 628-631 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Identificaţi afirmaţia corectă privind afectarea articulară în poliartrita reumatoidă
respectă articulaţiile metacarpofalangiene si interfalangiene proximale
implică preferenţial articulaţiile interfalangiene distale
1
A.
asociază frecvent simptome/semne extraarticulare
este o poliartrită acută cu durata sub şase săptămâni
se caracterizează prin prezenţa sinovitei şi eroziunilor cu pattern poliarticular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 629)
Precizaţi afirmaţia corectă referitor la evaluarea radiografică a unui pacient cu poliartrită reumatoidă
necesită expunerea mâinii şi a pumnului pentru identificarea semnelor de condrocalcinoză
nu identifică leziuni radiologice în primii 2 ani de evoluţie
2
A.
este obligatorie expunerea radiografică a articulaţiilor tibio-tarsiene
absenţa leziunilor radiologice exclude diagnosticul
expunerea 3/4 picior bilateral faţă poate identifica pensări de spaţiu articular şi eroziuni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 629)
Pag. 87 din 150
Care dintre complicaţiile enumerate nu este întâlnită în poliartrita reumatoidă
pericardita
amiloidoza AA
3
A.
glomerulonefrita proliferativă difuză
multinevrita
episclerita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 630)
Reacţiile adverse la methotrexat nu includ
citopenia
stomatita
4
A.
hirsutismul
infecţiile
citoliza hepatică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 631)
Tratamentul de fond convenţional în poliartrita reumatoidă utilizează
etanercept
leflunomidă
5
A.
tocilizumab
infliximab
abatacept
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 631)
Evaluarea complementară a pacientului cu poliartrită reumatoidă presupune
cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP
identificarea terenului genetic HLA-DR0401, 0404, 0405
6
A.
determinarea anticorpilor anti-CCP şi a factorului reumatoid
radiografia de mâini şi ecografia articulară
testarea funcţiei hepatice şi a creatininei
B.
C.
D.
E.
(pag. 629)
Afirmaţiile incorecte privind anticorpii anti-CCP sunt
apar la 15% din vârstnicii peste 70 de ani
sunt identificaţi frecvent în lupusul eritematos sistemic, sclerodermie şi spondiloartropatii
7
A.
sunt foarte sensibili şi specifici pentru PR
prezintă semnificaţie diagnostică dar nu şi prognostică, de severitate a bolii
se pozitivează în infecţii cronice (virus hepatitic C, tuberculoză, mononucleoză).
B.
C.
D.
E.
(pag. 628)
Tratamentul de fond în poliartrita reumatoidă presupune
utilizarea de primă intenţie a terapiei anti-TNF în formele uşoare şi moderate de boală
iniţial administrarea de metotrexat sau leflunomidă
8
A.
administrarea de rituximab de primă intenţie în formele severe de boală
evitarea hidroxiclorochinei în monoterapie
utilizarea terapiei combinate metotrexat + sulfasalazină
B.
C.
D.
E.
(pag. 630,631)
Monitorizarea pacientului cu poliartrită reumatoidă include
evaluarea clinică a rigidităţii matinale şi durerii articulare
determinarea markerilor biologici: VSH, CRP, ANA, ANCA
9
A.
evaluarea radiografică a mâinilor la fiecare trei luni
scorul de activitate a bolii DAS28
identificarea comorbidităţii cardiovasculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 631)
Factori de prognostic ai severităţii în poliartrita reumatoidă sunt
vasculita reumatoidă
prezenţa eroziunilor la diagnostic
10
A.
teren genetic HLA-B27
persistenţa sinovitei la 3 luni de tratament
debut acut monoarticular
B.
C.
D.
E.
(pag. 629,630)
Bioterapia in poliartrita reumatoida include:
Prednison
Leflunomida
11
A.
Sulfasalazina
Metotrexat
Adalimumab
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 630-631)
Eliminarea diagnosticelor diferentiale la pacientii cu poliartrita reumatoida presupune urmatoarele teste:
ANCA (anticorpi anticitoplasma polinuclearelor neutrofile)
Parvovirus B19
12
A.
ANA (anticorpi antinucleari)
Acid uric seric
VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) si CRP (proteina C reactiva)
B.
C.
D.
E.
(pag. 629)
Pag. 88 din 150
Cauzele principale ale mortalitatii la pacientii cu poliartrita reumatoida sunt:
Infectia
Fibroza pulmonara
13
A.
Cancerul
Evenimentele cardio-vasculare
Sindromul Caplan
B.
C.
D.
E.
(pag. 630)
Tema nr. 53
Spondilită anchilozantă
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 634-635
Tratamentul anti-TNF-alfa in spondilita anchilozanta este
indicat in cazurile cu afectare vertebrala dupa esec succesiv la trei AINS
indicat in afectarea coxofemurala
1
A.
prescris dupa excluderea istoricului de tuberculoza primara
singura optiune terapeutica a uveitelor
util in cazurile cu afectare a entezelor care nu raspund la administrarea corecta a AINS
B.
C.
D.
E.
(pag. 635)
Examenul RMN in spondilita anchilozanta evidentiaza
efuziunea articulara de sold
afectarea sacroiliaca si vertebrala in cazurile cu radiografii normale
2
A.
hiposemnal T1 dupa administrarea de gadolinium si hipersemnal T2 la nivelul spatiilor sacroiliace
aspectul de spondilodiscita infectioasa
sinovita articulatiilor periferice in cazurile cu aspect ecografic normal
B.
C.
D.
E.
(pag. 635)
Evaluarea complementara in spondiloartropatii consta in
determinarea prezentei HLA-B27
testarea VSH, CPR, factor reumatoid
3
A.
ecografia articulara
radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale toraco-lombare, picioarelor
determinari ale hemogramei, transaminazelor, ureei, creatininei
B.
C.
D.
E.
(pag. 635)
Care dintre urmatoarele afirmatii privind diagnosticul clinic al spondilitei anchilozante nu sunt adevarate
durerea de spate de tip inflamator raspunde prompt la administrarea AINS si reaparare dupa 48 de ore dupa oprirea tratamentului
afectarea fesiera este obiectivata prin durere fesiera
4
A.
artritele periferice sunt simetrice
antecendetele familiale de spondiloartropatie, psoriazis, boli inflamatorii intestinale – sunt semnificative pentru diagnostic
niciuna dintre afirmatiile de mai sus
B.
C.
D.
E.
(pag. 634,635)
Care dintre urmatoarele afirmatii despre spondiloartropatii nu este adevarata:
asociaza afectare de tip inflamator axial, periferic si entezal
sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27
5
A.
reunesc spondilita anchilozanta, artrita psoriazica, artritele reactive, artritele din boli inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO;
pot avea manifestari extraarticulare oculare, gastrointestinale, cutanate
au frecventa similara poliartritei reumatoide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 634)
Alegeti afirmatia adevarata privind testul Schober in spondilita anchilozanta
este manevra de provocare a durerii in articulatiile sacroiliace
evalueaza afectarea inflamatorie a articulatiei soldului
6
A.
este util in aprecierea redorii coloanei lombare
reprezinta metoda de electie pentru aprecierea expansiunii toracice
este indispensabil in aprecierea afectarii articulare periferice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 634)
Care dintre semnele radiologice enumerate nu este specific spondilitei anchilozante
semnul Romanus
sindesmofitele
7
A.
aspectul de “vertebre patrate”
osteofitele
sacroiliita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 635)
Pag. 89 din 150
Care dintre urmatoarele manifestari extraarticulare nu este caracteristica spondilitei anchilozante
amiloidoza AA
nefropatia IgA
8
A.
boala de reflux gastroesofagiana
insuficienta aortica
uveita anterioara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 634,635)
Tratamentul cu metotrexat in spondilita anchilozanta este util in controlul
artritei periferice
afectarilor entezelor
9
A.
progresiei axiale a bolii
uveitei
afectarii coxofemurale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 635)
Alegeti afirmatiile adevarate privind afectarea entezelor in spondiloartropatii
se exprima frecvent prin talalgii
consta in inflamatia zonei de insertie pe os a tendoanelor si ligamentelor
10
A.
raspunde la administrarea de sulfasalazina
se trateaza cu AINS
consta in dureri trohanteriene, sternale
B.
C.
D.
E.
(pag. 634,635)
Tratamentul medical general de fond, recomandat la pacientii cu spondiloartropatii cu artrita periferica, include:
Metotrexat
Atropina
11
A.
Sulfasalazina
Anticorpii anti-TNF-alfa
Corticosteroizi
B.
C.
D.
E.
(pag. 635)
Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul cu AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) in spondiloartropatii:
Reprezinta tratamentul cheie al spondiloartropatiilor
Sensibilitatea la AINS este un test de diagnosticare
12
A.
Apare recul in urmatoarele 48 de ore dupa oprire
Reprezinta singura optiune terapeutica in afectari ale entezelor si/sau ale coloanei vertebrale
Este de prima intentie in tratamentul uveitelor anterioare
B.
C.
D.
E.
(pag. 634-635)
Semnele extraarticulare principale in spondiloartropatii includ:
Acneea
Uveita
13
A.
Diareea
Artrita periferica
Leziuni cutanate psoriazice
B.
C.
D.
E.
(pag. 634-635)
Tema nr. 54
Osteoporoză
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 636-640
Osteoporoza este
boala extrem de dureroasa indiferent de instalarea unei fracturi
maladie difuza a scheletului, caracterizata prin scaderea masei osoase
1
A.
afectiune rara de tip primar
boala grava cand valoarea scorului T se regaseste in intervalul -1 si -2.5
afectiune preponderent diagnosticata la varsta tanara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 636)
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la osteoporoza este adevarata
Osteoporoza primara este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa
Osteoporoza nu necesita teste de laborator in cazul unei fracturi cu aparenta osteoporotica
2
A.
Tratamentul osteoporozei presupune doar un regim igieno-dietetic
Terapia osteporozei este strict medicamentoasa
Oricare dintre variantele de mai sus
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 636)
Diagnosticul de osteoporoza primara
nu consta in excluderea osteoporozei secundare
poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoza sistemica
3
A.
nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a TSH-ului
presupune in primul rand decelarea unei cauze generale de osteopatie fragilizanta non-osteoporotica
consta in efectuarea frecventa a densitometriei osoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 637)
Pag. 90 din 150
Osteoporoza secundara
nu are niciodata o cauza endocrinologica
nu trebuie exclusa in momentul diagnosticului formei primare intrucat reprezinta un alt tip de patologie
4
A.
se poate regasi la un pacient cu rezectie intestinala extinsa in antecedentele patologice
reprezinta un stadiu evolutiv al osteoporozei primare
niciuna dintre variantele de mai sus nu este corecta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 637)
Fracturile osteoporotice
nu apar niciodata consecutiv unui traumatism minim
sunt extrem de frecvente la nivelul extremitatii proximale a antebratului
5
A.
afecteaza preponderent segmentul cervical al coloanei vertebrale
sunt localizate uzual la nivel vertebral
prezinta simptome neurologice in majoritatea cazurilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 637)
Care afirmatii referitoare la osteoporoza sunt incorecte
Terapia osteoporozei in absenta unor fracturi este intotdeauna de tip farmacologic sistematic
Osteoporoza severa nu se asociaza decat rareori cu prezenta uneia/mai multor fracturi
6
A.
Diagnosticul de osteoporoza secundara nu se regaseste niciodata la un pacient cunoscut cu boala celiaca
Testele de laborator ce trebuie efectuate la pacientul cu osteoporoza cuprind doar: hemograma, calciu seric si calciuria
Maladia Marfan este o osteopatie fragilizanta non-osteoporotica
B.
C.
D.
E.
(pag. 637, 638)
Osteoporoza primara
exclude alte cauze de osteopatie fragilizanta
presupune evaluarea vitezei de sedimentare a hematiilor, electroforeza proteinelor serice, calciului seric, creatininuriei
7
A.
poate induce afectiuni de tip malign
poate fi diagnosticata atat la femei cat si la barbati
nu este dureroasa, simptomatologia algica fiind de fapt prezenta doar in cazul unei fracturi
B.
C.
D.
E.
(pag. 636,637)
Absortiometria cu raze X
este utilizata pentru terapia osteoporozei
masoara densitatea minerala osoasa la nivelul coloanei vertebrale lombare
8
A.
reda un scor T mai mare de -2.5 pentru osteopenie
reda un scor T normal mai mare de -1
reprezinta un instrument important in diagnosticul osteoporozei secundare
B.
C.
D.
E.
(pag. 636)
Bisfosfonatii
reprezinta substanta activa a ranelatului de strontiu
reduc riscul fracturilor vertebrale si de sold
9
A.
au ca efecte secundare: osteonecroza aseptica de cap femural si stomatita
se administreaza concomitent cu raloxifenul, dimineata pe stomacul gol fara a manca cu un pahar mare de apa
pot fi administrati la pacienti cu osteoporoza, de sex feminin inainte de 70 de ani cu DMO foarte scazut (scorul T mai mic de -3) chiar si in absenta unei fracturi
B.
C.
D.
E.
(pag. 638,639)
Cand indicati efectuarea densitometriei osoase
La populatia generala cu antecedente personale de fractura la nivel vertebral lombar fara o trauma majora
In cazul descoperirii unei tumori osoase vertebrale
10
A.
La femei in postmenopauza cu un IMC mai mic de 19kg/m², cu exceptia celor care se afla in terapie de substitutie hormonala cu TSH in doze mai mici decat cele necesare pentru protectia oaselor
La femei aflate in postmenopauza cu istoric concomitent de tratament cu corticosteroizi pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive la o doza care sa depaseasca 7.5 mg/zi echivalent al prednisonului
La subiecti de sex feminin cu menopauza inainte de 40 de ani
B.
C.
D.
E.
(pag. 638)
Localizarile uzuale ale fracturilor osteoporotice includ:
Fracturile degetelor de la maini
Fracturile craniului
11
A.
Fracturile vertebrale, cu exceptia celor cervicale
Fracturile extremitatii superioare a femurului
Fracturile extremitatii distale a antebratului
B.
C.
D.
E.
(pag. 637)
Pag. 91 din 150
Cauze frecvente ale osteoporozei secundare sunt:
Osteogeneza imperfecta
Tratamentul prelungit cu heparina
12
A.
Gastrectomia
Maladia Marfan
Osteodistrofia renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 637)
Factorii de risc ai fracturilor osteoporotice includ:
Varsta sub 60 de ani
Fumatul
13
A.
Greutate corporala peste 19 Kg/metru patrat
Menopauza precoce (inainte de varsta de 40 de ani)
Antecedentele de tratament sistemic cu corticosteroizi in doza mai mare de 7,5 mg/zi, echivalent al prednisonului, timp de cel putin 3 luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 639)
Tema nr. 55
Radiculalgia şi sindromul de comprensiune nervoasă
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 625-627
Lomboradiculalgia comuna
este intotdeauna bilaterala cu exceptia stenozei de canal verterbal lombar
rareori este relationata cu o deformare rahidiana congenitala sau dobandita
1
A.
se caracterizeaza prin hernie de disc mai ales la pacientii varstnici cu un factor declansator
presupune efectuarea de rutina a unui examen computer-tomografic
toate variantele de mai sus sunt corecte
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 625)
Radiculalgia simptomatica
poate releva o spondilodiscita infectioasa
are un caracter strict mecanic, fara asocierea semnelor generale de tip febril sau alterarea starii generale
2
A.
nu reprezinta o urgenta diagnostica sau terapeutica putand fi usor recunoscuta clinic
traduce o afectare tronculara a nervului sciatic popliteu extern
cand este asociata cu un sindrom rahidian si in cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie cautata o compresie extrarahidiana
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 625)
Semnele Leri si Lasegue
sunt pozitive in cazul herniei rupte
traduc sciatica L3-L4
3
A.
redau originea discala a unei afectari radiculare
sunt echivalente semnului soneriei
niciunul dintre raspunsurile de mai sus nu este cel corect
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 627)
Sindromul de tunel carpian
se insoteste clinic de hiperestezie in teritoriul nervului median
va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin hiperflexia incheieturii mainii
4
A.
conduce la acroparestezie nocturna, cu interesarea teritoriului nervului median –fata palmara a primelor 2 degete si jumatatea exterioara din medius
conduce la acroparestezie nocturna cu interesarea teritoriului nervului median –fata palmara a primelor 3 degete si jumatatea exterioara din inelar
nu poate avea semne functionale de tip acroparestezie noctura
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 627)
Teritoriul senzitiv al afectiunii radiculare cu topografie la nivelul C5 va fi evaluat
prin abductia bratului
prin determinarea reflexului bicipital
5
A.
pe fata interna a bratului
prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei scapulo-humerale
in partea de sus a umerilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 626)
Tratamentul radiculalgiei si al sindromului de compresie nervoasa
include administrarea pe cale sistemica si pe termen lung a unui corticoid
presupune terapia cauzei principale
6
A.
poate fi de tip medicamentos local
nu include cura chirurgicala in ceea ce priveste sindromul de tunel carpian
permite infiltratia cu corticosteroizi si la pacientii cu tulburari de coagulare
B.
C.
D.
E.
(pag. 626,627)
Pag. 92 din 150
Investigatiile suplimentare in cazul unei radiculalgii necomplicate includ:
decat radiografia de coloana vertebrala indiferent de durata simptomatologiei algice
nimic suplimentar, cu exceptia radiografiei de coloana vertebrala, hemoleucograma, CRP si hemostaza in cazul duratei sub 6 saptamani a simptomatologiei si numai daca s-au prevazut inflitratii rahidiene
7
A.
evaluare extensiva indiferent de durata simptomatologiei sau de afectiunile preexistente
radiografie de coloana vertebrala, CRP, hemostaza dupa 6 - 8 saptamani de la debutul simptomatologiei
CT rahidian dupa 6-8 saptamani de la instalarea simptomatologiei algice
B.
C.
D.
E.
(pag. 626)
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte
Un fumator cu radiculalgie C8-D1, cu orar inflamator si asociere de sindrom Claude-Bernard-Horner poate fi diagnosticat cu afectiune maligna pulmonara
Nementionarea posibilitatii unei amiloidoze AL la un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de tunel carpian – reprezinta o eroare de diagnostic
8
A.
Afectarea radiculara L5 include lezarea tronculara a nervului sciatic popliteu extern
Cruralgia poate fi definita la nivel L3 sau L4
Sindromul de coada de cal reprezinta indicatie chirurgicala in cazul unei lomboradiculalgii
B.
C.
D.
E.
(pag. 626)
Indicatiile chirurgicale ale unei lomboradiculalgii
sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave, cu potential letal
includ deficitul motor recent si radiculalgia hiperalgica
9
A.
se adreseaza cazurilor cu afectiuni pluriradiculare, tulburari sfincteriene, dar si celor cu dureri radiculare de origine discala cu insufcienta functionala majora
nu exista indicatie chirurgicala in cazul lomboradiculalgiilor
nu se poate recurge la terapie chirurgicala in primele 8 saptamani de la diagnosticul sindromului de coada de cal
B.
C.
D.
E.
(pag. 627)
Examinarile complementare in cazul sindromului de tunel carpian
pot releva semne de denervare cu indicatie chirurgicala imediata
nu aduc nici un beneficiu comparativ cu examenul clinic
10
A.
includ efectuarea de radiografii ale mainilor
presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24 de ore
vor cuprinde si hemograma, VSH,CRP
B.
C.
D.
E.
(pag. 627)
In sindromul de compresie nervoasa manevra Tinel:
Este pozitiva in afectarea tronculara a nervului sciatic popliteu extern
Presupune parestezii in teritoriul nervului median, la percutia tunelului carpian
11
A.
Este echivalenta semnului soneriei
Implica hiperflexia incheieturii mainii
Daca este pozitiva implica purtarea unei centuri lombare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 626-627)
Tema nr. 56
Prescrierea şi monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene şi necorticosteroidiene
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 645-650 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Care dintre urmatorii agenti farmacologici sunt de tip AINS
Pirazolii
Prednisonul
1
A.
Betametazona
Ketotifenul
Lorazepamul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 646)
In care dintre afectiunile enumerate mai jos este permisa infiltrarea de corticosteroizi?
Status infectios activ
Bursita olecraniana
2
A.
Artrita septica
Osteocondrom
Toate raspunsurile de mai sus sunt eronate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 649)
Pag. 93 din 150
Ce tipuri de afectiuni dintre cele redate mai jos, presupun administrarea pe o perioada lunga a AINS
Rahialgii
Tendinite si bursite
3
A.
Traume sportive
Spondilita anchilozanta
Guta cronica tofacee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 646)
Care sunt reactiile adverse dupa administrarea steroizilor pe cale generala
Hipercorticismul iatrogen, retard de crestere la copil, amenoree, osteonecroza aseptica
Boala Crohn, complicatii cardio-vasculare, hiperlipemie, sigmoidita, acnee
4
A.
Diverticuloza, cicatrici cheloide, infectii oportuniste
Diabet zaharat tip I insulinonecesitant
Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 648,649)
Interactiunile medicamentoase ale AINS includ
antihipertensivele de tip sartan
fenitoina-cu risc de supradozaj
5
A.
corticosteroizii –indiferent de diagnostic si de simptomatologia algica
salicilatii – cu risc de reactie de hipersenibilizare imediata
inhibitorii de pompa de protoni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 647,648)
Este permisa
prescrierea a doua antiinflamatoare simultan
prescrierea de AINS concomitent cu anticoagulante orale
6
A.
continuarea terapiei cu AINS si in afara perioadelor nedureroase din artroze
administrarea de corticosteroid la un pacient cu poliartrita reumatoida
infiltrarea locala de corticosteroizi la pacientul cu sindrom de tunel carpian
B.
C.
D.
E.
(pag. 646,647,648)
Reprezinta complicatii specifice la infiltratii de corticosteroizi
hemartroza
ruptura tendinoasa in cazul infiltrarii periarticulare
7
A.
risartroza
artrita acuta gutoasa
artrita psoriazica
B.
C.
D.
E.
(pag. 650)
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte
AINS au si efecte de tip analgezic si antipiretic
Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei 1
8
A.
Indometacinul face parte din clasa pirazolilor
AINS pot induce crize de crize de diverticulita sigmoidiana
Administrarea de AINS poate avea drept efect secundar, nefrita acuta interstitiala imunoalergica
B.
C.
D.
E.
(pag. 645,646)
Ce indicati in prescriptia corticosteroizilor
scaderea treptata a dozelor fara necesitatea unei terapii de fond in poliartrita reumatoida
contraindicatia acestor substante medicamentoase in vasculite sistemice, tip boala Horton
9
A.
administrarea in polimialgia reumatica in doza initiala de „atac” cu diminuarea ulterioara treptata
riscul de insuficienta suprarenala consecutiv unei diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi impune efectuarea unui test la Synacthen
terapia pe termen scurt nu impune descrestere progresiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 648)
AINS pot fi administrate in siguranta in urmatoarele circumstante
topic, de exemplu ketoprofenul fara a induce fenomene de fotosensibilizare
la pacientul cu osteoartrita de genunchi, in puseu congestiv
10
A.
in patologii radiculare
in doze mari la pacientii cu boli inflamatorii intestinale
in colagenoze simultan cu antiinflamatoare corticosteroidiene
B.
C.
D.
E.
(pag. 646,647)
O contraindicatie a infiltrarii de corticosteroizi este reprezentata de:
Infectia activa
Tendinite
11
A.
Artrita aseptica
Sindromul de canal carpian
Bursite
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 649-650)
Pag. 94 din 150
Contraindicatiile de administrare a AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) includ:
Insuficienta renala cronica
Patologii rahidiene
12
A.
Artroza
Antecedente de ulcer peptic recent
Tulburari hemoragice
B.
C.
D.
E.
(pag. 646)
Masurile igieno-dietetice in terapia prelungita cu corticosteroizi includ:
Restrictie de zaharuri de absorbtie rapida
Suplimentarea consumului de sodiu
13
A.
Dieta bogata in proteine
Activitate fizica regulata
Dieta bogata in produse lactate
B.
C.
D.
E.
(pag. 649)
Tema nr. 57
Fractura extremităţii inferioare a radiusului şi a extremităţii superioare a femurului la adult şi particularităţile fracturilor la copil
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 653-654, 655-656, 664
Fractura extraarticulară cu deplasare posterioară a extremității inferioare a radiusului se numește:
Pouteau-Colles
Goyrand-Smith
1
A.
Gerard-Marchand
Destot
Galeazzi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 653)
Fractura extraarticulară cu deplasare anterioară a extremității inferioare a radiusului se numește:
Pouteau-Colles
Goyrand-Smith
2
A.
Gerard-Marchand
Destot
Galeazzi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 653)
Conform clasificării Garden, fractura cervicală a femurului cu ruptură completă este de tip:
Garden I
Garden II
3
A.
Garden III
Garden IV
Garden V
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 655)
Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu traiect de fractură:
Parcelare ale marelui trohanter
Ce separă un fragment diafizar
4
A.
Oblic de la marele la micul trohanter
Orizontal între marele și micul trohanter
Sub nivelul micului trohanter
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 655)
Fractura-dezlipire epifizară Salter 3 este fractura cartilajului de creștere cu
Traiect numai prin cartilajul de creștere
Prelungire metafizară
5
A.
Prelungire epifizară
Prelungire metafizară și epifizară
Compresiune axială
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 664)
Deformarea membrului inferior într-o fractură dezangrenată a extremității superioare a femurului este în:
Rotație externă
Rotație internă
6
A.
Abducție
Adducție
Flexie
B.
C.
D.
E.
(pag. 655)
Următoarele afirmații referitoare la fracturile extremității superioare a femurului sunt adevărate:
Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare
Fracturile cervicale prezintă risc de necroză secundară a capului femural
7
A.
Fracturile capului femural sunt relativ frecvente
Fracturile cervicale prezintă risc de pseudartroză
Fracturile masivului trohanterian au risc de consolidare vicioasă
B.
C.
D.
E.
(pag. 655)
Pag. 95 din 150
O fractură a extremității inferioare a radiusului se caracterizează clinic prin:
Durere
Impotență funcțională
8
A.
Deformarea pumnului „în dos de furculiță” dacă deplasarea este anterioară
Leziune a nervului radial
Edem
B.
C.
D.
E.
(pag. 653)
Din complicațiile posibile ale unei fracturi a extremității inferioare a radiusului fac parte:
Leziunea nervului radial
Deschidere cutanată
9
A.
Sindromul de compartiment
Infecția zonei operate
Necroza osoasă
B.
C.
D.
E.
(pag. 654)
Cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil este tratamentul ortopedic din următoarele motive
Risc de epifiziodeză postoperatorie (dacă intervenția chirurgicală este localizată pe cartilajul de creștere)
Tolerabilitate bună a fixării vicioase prin remodelarea ulterioară
10
A.
Epifize fertile: aproape de genunchi și departe de cot
Formarea unui punct osos la nivelul leziunii cartilajului de creștere
Absența complicațiilor de rigiditate sau a tromboflebitei sub ghips
B.
C.
D.
E.
(pag. 664)
Complicatiile postoperatorii in fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult sunt:
Infectie a zonei operate
Sindrom de compartiment al lojelor
11
A.
Depresie reactionala
Pierderea autonomiei la pacientul varstnic
Deschidere cutanata
B.
C.
D.
E.
(pag. 654)
Fracturile specifice la copil sunt reprezentate de:
Fractura in butoias de unt
Deformarea plastica
12
A.
Dezlipirea epifizara
Fractura pertrohanteriana
Fractura intertrohanteriana
B.
C.
D.
E.
(pag. 655, 664)
Fracturile extraarticulare ale extremitatii inferioare a radiusului la adult sunt:
Fractura Pouteau-Colles (deplasare posterioara)
Fractura Goyrand-Smith (deplasare anterioara)
13
A.
Fractura in cruce (a lui Destot)
Fractura in T
Fractura marginala anterioara
B.
C.
D.
E.
(pag. 653)
Tema nr. 58
Infecţiile acute ale părţilor moi (abces, panariţiu, flegmon al tecii)
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 669-670
Unele din semnele clinice locale ale abcesului părților moi sunt:
Colecția fluctuentă
Febra
1
A.
Hiperleucocitoza
Durerea pulsatilă
Hipotermia locală
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Flegmonul digital este caracterizat clinic prin:
Mărirea în volum a degetului afectat
Localizarea infecției
2
A.
Iradierea durerii de-a lungul învelișului
Durere la extensia pasivă a degetului
Deformarea degetului cu încovoierea lui
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Din factorii favorizanți ai infecțiilor părților moi fac parte:
Hipotiroidismul
Artroza la nivelul degetelor mâinii
3
A.
Diabetul zaharat
Deficiență a statusului imunologic
Prezența de corpi străini
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Complicațiile generale și la distanță ale infecțiilor acute ale părților moi sunt:
Artroza
Endocardita
4
A.
Tetanosul
Decompensarea în cazul unui teren favorizant
Flegmonul digital
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Pag. 96 din 150
Tratamentul chirurgical al flegmonului digital se poate face prin:
Ablație prin contraincizii la extremitățile degetului
Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile
5
A.
Deschidere în Z a degetului
Sinovectomie digitală
Excizia tendonului
B.
C.
D.
E.
(pag. 670)
Tratamentul flegmonului digital în stadiul 2 se face prin:
Dacă nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile și băi antiseptice de 2 ori/zi
2 contraincizii la nivelul extremităților degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile
6
A.
Excizia tendonului interesat dacă acesta a necrozat
Deschidere în Z a degetului și sinovectomie digitală
Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 670)
Tratamentul flegmonului digital în stadiul 3 se face prin:
Dacă nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile și băi antiseptice de 2 ori/zi
2 contraincizii la nivelul extremităților degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile
7
A.
Excizia tendonului interesat dacă acesta a necrozat și reconstrucție ulterioară
Deschidere în Z a degetului și sinovectomie digitală
Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 670)
Durata antibioterapiei în artrita (complicație locală în infecțiile acute ale părților moi) este de:
7 zile
14 zile
8
A.
21 de zile
45 de zile
60 de zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 669)
Investigațiile de laborator în diagnosticul pozitiv al infecțiilor acute ale părților moi arată:
Hipertermie locală
Leucopenie
9
A.
Trombocitoză
Creșterea proteinei C reactive
Scăderea vitezei de sedimentare a hematiilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 669)
În flegmonul digital, durerea este caracterizată de:
Intensificare la extensia pasivă a degetului
Intensificare la flexia pasivă a degetului
10
A.
Iradiere până la pliul palmar proximal pentru degetele II, III și IV
Iradiere până la pliul pumnului pentru degetele II, III, IV
Iradiere până la pliul palmar distal pentru degetele I și V
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 669)
Diagnosticul pozitiv in infectiile acute de parti moi (abces, panaritiu, flegmon al tecii) include urmatorul simptom general:
Colectarea fluctuanta
Durerea pulsatila
11
A.
Cresterea volumului degetului
Valoarea ridicata a CRP (proteina C reactiva)
Febra
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 669)
Tema nr. 59
Anomalii ale vederii cu debut brutal
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 678-685 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni este caracterizatǎ de scǎderea brutalǎ a vederii cu ochi roṣu, dureros?
dezlipirea de retinǎ
neuropatia opticǎ ischemicǎ acutǎ anterioarǎ
1
A.
glaucom neovascular
d.degenerescenṭa macularǎ legatǎ de vȃrstǎ
ocluzia venei centrale ale retinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 678)
Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni este caracterizatǎ de scǎderea brutalǎ a vederii cu ochi alb, nedureros?
glaucomul acut
keratita acutǎ
2
A.
endoftalmitǎ
d.neuropatia opticǎ ischemicǎ anterioarǎ
glaucom neovascular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 678)
Pag. 97 din 150
Ocluzia arterei centrale a retinei se caracterizeazǎ prin:
congestia ocularǎ
scǎderea bruscǎ a vederii
3
A.
precipitate pe faṭa posterioarǎ a corneei
d.sinechii irido-cristaliniene
edem macular cu aspect de cireaṣǎ macularǎ
B.
C.
D.
E.
(pag. 679)
Ocluzia venei centrale a retinei se caracterizeazǎ prin:
artere ṣi vene subṭiri ṣi filiforme la nivelul retinei
hemoragii retiniene striate sau rorunde
4
A.
edem macular ischemic cu aspect de cireaṣǎ macularǎ
d.Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare
vene ṣi artere ȋntecuite sub formǎ de manṣoane perivasculare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 680)
Tratamentul glaucomului acut presupune urmǎtoarele metode cu excepṭia:
beta-blocante administrate local
inhibitor de anhidrazǎ carbonicǎ administrate local ṣi general
5
A.
midriatice administrate local
d.iridotomie la nivelul ochiului afectat
iridotomie la nivelul ochiului congener, sǎnǎtos
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 682)
Care dintre urmǎtorii factori favorizeazǎ apariṭia glaucomului acut prin ȋnchiderea unghiului?
hipermetropia
administrare simpaticolitice
6
A.
administrare parasimpaticomimetice
d.stress
expunere prelungitǎ la ȋntuneric
B.
C.
D.
E.
(pag. 682)
Care dintre urmǎtoarele afirmaṭii sunt valabile ȋn cazul neuropatiei oprice ischemice acute anterioare?
scǎderea brutalǎ a vederii
durere ocularǎ, congestie ocularǎ apǎrutǎ cu 24 de ore ȋnainte de scǎderea acuitǎṭii vizuale
7
A.
amputarea cȃmpului vizual
d.edem papilar cu hemoragii peripapilare
poate reprezenta o manifestare a bolii Horton
B.
C.
D.
E.
(pag. 681)
Uveita anterioarǎ acutǎ este caracterizatǎ prin:
hemoftalmus
cerc pericheratic
8
A.
efect Tyndall
d.precipitate endocorneene
sinechii iridocristaliniene, care forṭeazǎ pupila sǎ rǎmȃnǎ ȋn midriazǎ maximǎ
B.
C.
D.
E.
(pag. 684)
Conduita terapeuticǎ a complicaṭiilor ocluziei venei centrale a retinei includ:
mǎsurarea tensiunii oculare si tratament hipotonizant pentru glaucomul secundar
fotocoagulare panretinianǎ pentru prevenirea complicaṭiilor neovasculare
9
A.
injectare intravitreeanǎ de corticosteroizi pentru tratamentul edemului macular cistoid
d.antibioterapie masivǎ pentru evitarea panoftalmiei oculare
lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea hipopionului
B.
C.
D.
E.
(pag. 680)
Care dintre formele de keratitǎ acutǎ este caracterizatǎ de ulcer dendritic sau ȋn hartǎ geograficǎ:
keratita bacterianǎ
keratitǎ herpeticǎ
10
A.
keratitǎ cu adenovirus
d.sindrom cu ochi uscat
sindrom de expunere prin malpoziṭie palpebralǎ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 684)
Care dintre urmatoarele semne functionale este prezent in ocluzia venei centrale a retinei:
Edem papilar
Vene dilatate si sinuoase
11
A.
Hemoragii retiniene striate (superficiale) sau rotunde (profunde)
Noduli albi, pufosi
Scaderea acuitatii vizuale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 680)
Pag. 98 din 150
Tema nr. 60
Ochiul roşu şi/sau dureros
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 686-688 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni sunt caracterizate de scǎderea acuitǎṭii vizuale?
conjunctivita acutǎ
Keratita acută
1
A.
Sclerita anterioară acută
d. Glaucomul acut
Endoftalmita
B.
C.
D.
E.
(pag. 687)
In care dintre urmǎtoarele afecṭiuni caracterizate de ochi roṣu ṣi dureros nu apare scǎderea acuitǎṭii vizuale?
conjunctivita bacteriana
traumatism ocular cu hemoragie subconjunctivalǎ
2
A.
plagǎ conjunctivalǎ cu retenṭie de corp strǎin
d. keratita acutǎ
episclerita acutǎ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 686)
Urmǎtoarele semne ṣi simptome sunt caracteristice pentru sclerita acutǎ anterioarǎ?
acuitate vizualǎ normalǎ
ochiul prezintǎ roṣeaṭǎ localizatǎ care dispare dupǎ aplicarea unui vasoconstrictor
3
A.
apare durere ocularǎ intensificatǎ la miṣcǎrile globului ocular
d. cristalinul prezintǎ opacifiere nuclearǎ sau corticalǎ posterioarǎ
edem papilar bilateral, cu hemoragii ṣi exsudate peripapilare
B.
C.
D.
E.
(pag. 687)
Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni pot determina scleritǎ?
boala Behcet
tuberculoză
4
A.
sarcinǎ extrauterinǎ
d. boalǎ Crohn
poliartritǎ reumatoidǎ
B.
C.
D.
E.
(pag. 687)
Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni oculare sunt caracterizate de scǎderea acuitǎṭii vizuale?
conjunctivita acutǎ
plagǎ ocularǎ cu retenṭie de corp strǎin intraocular
5
A.
keratitǎ acutǎ
d. scleritǎ acutǎ anterioarǎ
uveitǎ anterioarǎ acutǎ
B.
C.
D.
E.
(pag. 687)
Glaucomul acut se caracterizeazǎ prin urmǎtoarele semne ṣi simptome cu excepṭia:
congestie ocularǎ
ochi dur datoritǎ creṣterii tensiunii intraoculare
6
A.
durere ocularǎ intensǎ
d.miozǎ, cu pupilǎ fixǎ areflexivǎ
stare generalǎ alteratǎ, greṭuri, vǎrsǎturi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 682)
Urmǎtoarele semne ṣi simptome sunt caracterizate pentru keratitǎ epitalialǎ acutǎ cu excepṭia:
congestie ocularǎ
scǎderea acuitǎṭii vizuale
7
A.
midriazǎ
d.reflex corneean modificat cu hipoestezie corneeanǎ
coloraṭie cu fluoresceinǎ pozitivǎ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 683)
Urmǎtoarele semne clinice sunt caracteristice uveitei anterioare acute cu excepṭia:
acuitate vizualǎ normalǎ
congestie ocularǎ
8
A.
durere ocularǎ
d.pupil ǎ deformatǎe.apare cu recurenṭe identice ȋn cadrul unei boli generale
apare cu recurenṭe identice ȋn cadrul unei boli generale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 684)
Lentilele de contact pot predispune la una sau mai multe dintre urmǎtoarele afecṭiuni:
glaucom acut
keratita epitelialǎ acutǎ
9
A.
episcleritǎ acutǎ
d.cataractǎ traumaticǎ
corioretinitǎ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 688)
Pag. 99 din 150
Uveita acutǎ este caracterizatǎ de urmǎtoarele aspecte clinice cu excepṭia:
precipitate pe endoteliul corneean
efect Tyndall al umorii apoase
10
A.
sinechii iridocristaliniene
d.focar inflamator corioretinian localizat peripapilar sau la nivelul retinei periferice
focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul sclerocorneean
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 684)
Care dintre urmatoarele elemente reprezinta criteriu de gravitate al unei conjunctivite bacteriene:
Senzatia de "nisip in ochi"
Chemozis-ul (edem conjunctival)
11
A.
Grefa de cornee
Contextul epidemic
Lavajul ocular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 686)
Tema nr. 61
Otalgii şi otite la copii şi adulţi
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 716-721 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Inervaţia senzitivă a urechii externe este asigurată de:
Nervul auriculotemporal
Nervul Wrisberg
1
A.
Ram auricular al nervului vag
Nervul timpanic
Plex cervical superior
B.
C.
D.
E.
(pag. 716)
Stadiile otitei medii acute sunt:
Stadiul de colectare
Stadiul de cicatrizare
2
A.
Stadiul perforat
Stadiul congestiv
Stadiul cataral
B.
C.
D.
E.
(pag. 717)
Otita externă se manifestă prin:
Hipoacuzie neurosenzorială
Otalgie
3
A.
Edem al conductului auditiv extern
Congestia timpanului
Ameţeli
B.
C.
D.
E.
(pag. 718)
Semnele de atenţionare ale unei posibile otite seromucoase la copil sunt:
Tulburări de atenţie
Otite externe repetate
4
A.
Întârzierea vorbirii
Tulburări de comportament
Somnolenţa
B.
C.
D.
E.
(pag. 719)
La impedanţmetrie în cadrul explorării otitei seromucoase găsim:
Curba tip A
Curbă tip B
5
A.
Curbă tip C
Curba tip D
Curbă tip A şi C
B.
C.
D.
E.
(pag. 720)
Suspiciunea de otita medie acută cu Haemophilus influenzae se pune când este asociată otitei:
Otoragie
Conjunctivita
6
A.
Somnolenţă
Disfagie
Meningita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 718)
Complicaţiile otitei medii acute nu includ:
Mastoidita
Tromboflebita sinusului lateral
7
A.
Nevralgia facială
Menigita
Abcesul cerebral
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 718)
Otita seromucoasă cronică are o durată a evoluţiei simptomelor de:
7 zile
3 săptămâni
8
A.
4 săptămâni
2 luni
3 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 719)
Otita seromucoasă cronică este secundară:
otitelor furunculoase
disfunctiei trompei lui Eustachio
9
A.
mastoiditei
otitelor externe virale
traumatismelor otice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 719)
Pag. 100 din 150
Durata tratamentului antibiotic per os recomandat la copii peste 2 ani în otita medie acută este:
2 zile
5 zile
10
A.
9 zile
o zi
14 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 720)
Otalgiile de origine otologica apar in:
Parotidita
Eczema a conductului auditiv extern
11
A.
Otita medie acuta
Otita externa acuta
Osteita temporalului
B.
C.
D.
E.
(pag. 716)
In formele clinice de otita medie acuta, miringita virala este caracterizata de:
Prezenta durerii intense
Bule (flictene) prezente pe membrana timpanica
12
A.
Prezenta obligatorie a exudatului retrotimpanic
Aspectul bombat al timpanului in partea posterosuperioara a conductului auditiv
Posibilitatea asocierii cu complicatii precum labirintita
B.
C.
D.
E.
(pag. 718)
Otita externa maligna:
Reprezinta o forma clinica si o complicatie a otitei externe
Apare pe fondul unei imunodepresii
13
A.
Evolueaza spre osteoliza osului temporal
Se manifesta prin durere intensa
Are ca principal diagnostic diferential tumora maligna a conductului auditiv extern (CAE)
B.
C.
D.
E.
(pag. 719)
Tema nr. 62
Angine şi faringite ale adultului
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 722-727 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor,fara tratamentul anginei pag. 723 - recomandarea AFSSAPS
Angina ulcero-necrotică se întâlneşte în:
Mononucleoza infecţioasă
Difterie
1
A.
Angina Vincent
Şancru sifilitic
Herpes
B.
C.
D.
E.
(pag. 722)
Angina veziculară se întâlneşte în:
Herpangină
Gripă
2
A.
Herpes
Difterie
Zona nervului IX
B.
C.
D.
E.
(pag. 722)
Angina eritemato-pultaceee se întâlneşte în:
Angina Vincent
Angina streptococică
3
A.
Difterie
Herpangina
Mononucleoza infecţioasă
B.
C.
D.
E.
(pag. 722)
În angina eritemato-pultacee depozitele pultacee sunt:
Aderente pe amigdale
Neaderente pe amigdale
4
A.
Albicioase
Cenuşii
Punctiforme
B.
C.
D.
E.
(pag. 722)
Diagnosticul pozitiv în mononucleoza infecţioasă se stabileşte pe baza:
Reacţia VDRL
Hemogramei
5
A.
Reacţia Paul-Bunnel-Davidsohn
Serologia HIV
Serologia EBV
B.
C.
D.
E.
(pag. 725)
Pag. 101 din 150
Difteria are ca agent etiologic :
Bacil Gram +
Bacil Gram –
6
A.
Spirochet
Adenovirus
Virusul parainfluenza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 725)
Angina lui Vincent este cauzată de:
Bacil gram pozitiv
Corynebacterium
7
A.
Spirochetă + Bacil gram negativ
Streptococ
Stafilococ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 726)
Mononucleoza infecţioasă prezintă:
Uneori o purpură a vălului palatin
Rash cutanat
8
A.
Paralizie velopalatină
Trismus
Erupţie veziculară
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 725)
Angina pseudomembranoasă se întâlneşte în:
Difterie
Angina Vincent
9
A.
Herpangină
Herpes
Zona nervului IX
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 722)
Amigdalectomia are indicaţie doar în cazul:
anginelor care se repetă (2/iarnă)
anginelor care se repetă (1/an)
10
A.
anginelor care se repetă (o dată/ 2 ani)
recidivei flegmonului periamigdalian
recidivei anginelor veziculare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 727)
Angina eritemato-pultacee se intalneste in:
Mononucleoza infectioasa
Sancru sifilitic
11
A.
Herpes
Zona nervului IX
Infectia streptococica
B.
C.
D.
E.
(pag. 722)
Angina din mononucleoza infectioasa este caracterizata clinic de:
False membrane confluente
Lipsa simptomelor generale
12
A.
Asocierea cu hepatosplenomegalia
Asocierea cu adenopatia in mai multe teritorii cervicale
Asocierea uneori cu o purpura a valului palatin
B.
C.
D.
E.
(pag. 725)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la herpangina sunt adevarate:
Apare mai ales la varstnici
Se caracterizeaza printr-o eruptie veziculara bilaterala
13
A.
Este determinata de virusul coxsackie
Vindecare rapida in 2-4 zile
Tratamentul este in principal etiologic (penicilina V)
B.
C.
D.
E.
(pag. 726-727)
Tema nr. 63
Epistaxisul şi tratamentul acestuia
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 737-739
Factorii implicaţi în aprecierea abundenţei epistaxisului sunt:
vârsta pacientului
durata sângerării
1
A.
voma
debitul sângerării
ameţelile
B.
C.
D.
E.
(pag. 737)
În aprecierea abundenţei unui epistaxis este primordială investigarea:
paloarei tegumentare
hipotensiunii
2
A.
temperaturii
tahicardiei
tahipneei
B.
C.
D.
E.
(pag. 737)
Pag. 102 din 150
Oprirea sângerării într-un epistaxis presupune:
antialgice
tamponament nazal anterior
3
A.
tamponament nazal posterior
embolizarea vaselor incriminate
antibioterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 737,738)
Examinările complementare în epistaxis presupun:
bilanţul coagulării
bilanţul factorilor de risc cardio-vascular
4
A.
bilanţ de imagistică (CT, RMN)
examinarea otică
bilanţ de imagistică (angiografie)
B.
C.
D.
E.
(pag. 738,739)
Rinitele şi sinuzitele pot acţiona în mod sistemic cu:
purpura (febră tifoidă)
tahicardie
5
A.
fragilitate capilară (gripă)
disfagie
dispnee inspiratorie
B.
C.
D.
E.
(pag. 739)
Care din afirmaţiile următoare nu este specifică fibromului naso-faringian:
tumoră bogat vascularizată
frecventă la adolescenţii de sex masculin
6
A.
frecventă la adolescenţii de sex feminin
are risc de sângerare crescut
este o cauză locală de epistaxis
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 739)
Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauză generală:
HTA
Anomalie vasculară Rendu Osler
7
A.
Rinosinuzită
Hemofilie
Insuficienţa hepatică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 739)
Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauză locală:
Rinosinuzita
Boala Rendu Osler
8
A.
Tumori nazale
Epistaxis esenţial
Traumatisme nazale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 739)
Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauză generală:
Carenţa de vitamină K
Anomalie vasculară Rendu Osler
9
A.
Epistaxis esenţial
Hemofilie
Trombopenie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 739)
Din afirmaţiile următoare care nu corespunde pentru boala Rendu Osler:
Este o angiomatoză autozomal dominantă
Prezintă malformaţii vasculare mucoase
10
A.
Prezintă malformaţii vasculare extra-mucoase
Nu este responsabilă de sângerări recidivante
Tratamentul său vizează utilizarea anticorpilor anti VEGF
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 739)
Care este cauza generala de epistaxis?
Boala Rendu-Osler
Rinosinuzita
11
A.
Traumatisme
Tumori
Corpi straini
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 739)
Pag. 103 din 150
Tema nr. 64
Pacientul vârstnic: îmbătrânirea normală şi particularităţi semiologice, psihologice, terapeutice
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 776-778, 779-782
Care sunt formele de imbatranire?
Imbatranire datorita unui accident vascular cerebral
Imbatranire obisnuita fara patologii evolutive, dar cu o limitare relativa a capacitatilor functionale
1
A.
Imbatranire genetica
Imbatranire prematura
Imbatranire patologica cu patologii cronice evolutive provocand handicapuri si dependenta care poate ajunge pana la dependenta totala pentru toate activitatile vietii cotidiene
B.
C.
D.
E.
(pag. 776)
Care sunt consecintele imbatranirii functiei renale?
Scaderea volumului rinichilor bilateral
Scaderea volumului unui singur rinichi
2
A.
Frecventa complicatiilor renale iatrogene
Frecventa deshidratarilor extracelulare si toleranta scazuta la regimurile desodate
Frecventa hipo- si hipernatremiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 777)
Imbatranirea neurocognitiva determina:
dificultati in coordonarea miscarilor
diminuarea capacitatii de invatare
3
A.
diminuarea timpului de reactie
cresterea timpului de reactie
diminuarea atentiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 777)
Managementul pacientului varstnic trebuie sa cuprinda intotdeauna
anularea datelor anamnestice
reconstituirea anamnezei
4
A.
tratament de urgenta indiferent de tratamentele urmate anterior
cunoasterea tratamentului pacientului, fara a omite automedicatia
examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal si ECG
B.
C.
D.
E.
(pag. 780)
Inainte de a face prescrierea medicamentelor in geriatrie trebuie realizate
ierarhizarea patologiilor, tinandu-se cont de parerea pacientului
tratamentul suferintei vasculare cerebrale
5
A.
se va determina daca pacientul poate sa isi administreze singur tratamentul
se va determina calitatea venelor pentru administrarea perfuziilor
se va estima nevoia de oxigenoterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 781)
Care din urmatoarele reguli de management pentru un pacient varstnic bolnav sunt valide?
prezenta aparaturii necesare neuroimagisticii
capacitatea si independenta de miscare a pacientului pastrate
6
A.
identificarea rapida a patologiilor acute si tratarea lor pentru a evita decompensarile in cascada
evidentierea lipsei in antecedente a tulburarii depresiva
evidentierea prezentei in antecedente a tulburarii depresiva
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 780)
Riscul iatrogen este mai crescut la persoanele in varsta datorita
culorii identice a tabletelor unor medicamente diferite
medicatiei administrate sub forma de solutie orala
7
A.
nerespectararii regimului igieno-dietetic
modificari farmacocinetice datorate varstei
existentei hipertermiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 781)
Imbatranirea aparatului respirator poate fi determina
algii intercostale bilaterale
algii intercostale unilaterale
8
A.
cresterea suprafetei schimburilor gazoase
lipsa posibilitatii de efectuare a schimburilor gazoase
diminuarea suprafetei schimburilor gazoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 777)
Pag. 104 din 150
Imbatranirea vasculara are urmatoarele consecinte clinice
tendinta la hipotensiune ortostatica accentuata de anumite probleme venoase, deshidratare sau medicament
aparitia anevrismelor aortice
9
A.
edem pulmonar
pierderea acuitatii vizuale
cefalee de tip migrenoid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 777)
Imbatranirea sistemului musculare determina
neuropatii periferice
sarcopenia = scaderea masei musculare
10
A.
crampe musculare
fracturi ale colului femural
rupturi musculare repetate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 777)
Una dintre urmatoarele afirmatii referitoare la imbatranirea patologica este adevarata:
Reprezinta simplul efect al timpului care trece
Nu se asociaza cu patologii evolutive
11
A.
Se caracterizeaza prin prezenta unei patologii cronice evolutive, provocand handicapuri si dependenta
Nu se asociaza cu patologii evolutive, dar exista o limitare relativa a capacitatilor functionale
Se caracterizeaza prin conservarea capacitatilor functionale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 776)
Tema nr. 65
Tulburări anxioase, tulburări fobice,tulburări obsesiv-compulsive, tulburări convertive, starea de stres posttraumatic şi tulburările de adaptare
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 913-921 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
In cadrul tulburarilor anxioase sunt cuprinse:
tulburarea anxioasa provocata de o boala sau substanta
pierderea controlului emotional
1
A.
agitatia psihomotorie
fobia specifica
starea de stres acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 913)
Tulburarea anxioasa generalizata poate avea urmatoarea evolutie
complicatii: tulburari depresive, tulburari de panica, dependente, izolare sociala
deterioararea cognitiva
2
A.
remisii
cronicizare
frecvente accidente vasculare cerebrale
B.
C.
D.
E.
(pag. 914)
Diagnosticul diferential pentru tulburarea obsesiva compulsiva se va face cu:
patologia organica
tulburari anxioase
3
A.
tulburari de dispozitie
dementa vasculara
tulburarea deliranta
B.
C.
D.
E.
(pag. 917)
Care din urmatoarele argumente clinice sunt in favoarea diagnosticului de tulburare conversiva?
traumatisme craniene in antecedentele recente
doliu patologic
4
A.
bilant somatic perfect normal
personalitate histrionica sau pasiv-dependenta
relatie comprehensiva intre tulburarile prezentate si contextul patologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 918)
Formele clinice ale tulburarii de adaptare sunt:
tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva
tulburarea de adaptare cu anxietate
5
A.
tulburarea de adaptare antisociala
tulburarea de adaptare cu perturbari de conduita
tulburarea de adaptare mixta (depresiva, anxioasa)
B.
C.
D.
E.
(pag. 921)
Care din urmatoarele afirmatii privind diagnosticul tulburarii de panica sunt advarate?
tulburarea este mai frecventa la femei
tulburarea este mai frecventa la barbati
6
A.
tulburarea este mai frecventa la batrani
tulburarea este mai frecventa la copii
tulburarea este mai frecventa dupa accidentele rutiere
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 913)
Pag. 105 din 150
In managementul terapeutic al tulburarii anxioase generalizate trebuie urmarite tintele urmatoare:
tratarea bolilor somatice asociate
tratarea crizei de angoasa acuta
7
A.
instituirea unui regim dietetic adecvat
tratamentul contracturilor musculare
tratamentul tulburarilor de atentie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 915)
Tulburarea obsesiv-compulsiva poate avea urmatoarele comorbiditati:
episod maniacal acut
dementa Alzheimer
8
A.
tulburari de limbaj
schizofrenia
tulburari de coordonare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 917)
Simptomele tulburarilor de conversie pot fi:
hipoglicemii
hiperglicemii
9
A.
cresterea creatininei
transpiratii profuze nocturne
manifestari acute: agitatia psihomotorie, sincope, indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive, miscari anormale, tremuraturi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 919)
Care din urmatoarele caracteristici sunt specifice diagnosticului pentru tulburarea de adaptare
tulburare permanenta
tulburare paroxistica
10
A.
tulburare tranzitorie
tulburare cu evolutie progredienta
tulburare dependenta de factorii vasculari cerebrali
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 920)
Tratamentul simptomatic al tulburarii anxioase generalizate consta in una din urmatoarele atitudini:
Administrarea de benzodiazepine sau hidroxizin pe o perioada limitata de timp
Psihoterapie de sustinere
11
A.
Administrarea de antidepresive inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei
Terapie cognitiva si comportamentala
Psihoterapie de inspiratie analitica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 915)
Tema nr. 66
Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumului
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 922-925 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Managementul tulburarilor psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumului necesita:
spitalizarea in caz de simptomatologie deliranta sau risc suicidar
tratamente medicamentoase
1
A.
terapie electroconvulsivanta
interventie obstetricala in regim de urgenta
scaderea riscului pentru diabet zaharat tip II
B.
C.
D.
E.
(pag. 923)
Factorii de risc pentru depresia post-partum sunt:
antecedente psihiatrice de depresie
sarcini multiple
2
A.
evenimente stresante
complicatii obstetricale
statut socio-economic scazut
B.
C.
D.
E.
(pag. 924)
Care din elementele diagnostice sunt valabile pentru post-partum blues sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues
halucinatii auditive persistente
delir de persecutie
3
A.
tuloburari de somn
anxietate, neliniste
astenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 924)
Psihoza puerperala (bufeu delirant acut confuzo-oniric) poate avea urmatoarea evolutie:
favorabila
recidive in post-partum in 50% din cazuri sau in cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri
4
A.
deteriorare cognitiva de tip demential
tulburare de conversie
poate evolua spre o tulburare bipolara sau schizofrenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 925)
Pag. 106 din 150
In faza prodromala a psihozei puerperale pot aparea urmatoarele simptome:
comportament bizar
insomnie
5
A.
manifestari depresive in cursul ultimelor saptamani de sarcina
manifestari anxioase
deteriorare cognitiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 925)
Depresia in perioada sarcinii se caracterizeaza prin:
varsaturi matinale
varsaturi incoercibile
6
A.
varsaturi postprandiale
varsaturi nocturne
intoleranta la fructoza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 922)
Managementul tulburarilor psihice in perioada sarcinii in primul trimestru va respecta urmatoarele reguli:
utilizarea in doze mici a antipsihoticelor
utilizarea in doze mici a antidepresivelor
7
A.
utilizarea benzodiazepinelor
utilizarea anticonvulsivantelor cu efect timostabilizator
evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 923)
Tratamentul post-partum blues (sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues) impune:
terapie electroconvulsivanta
utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile
8
A.
utilizarea medicamentelor psihotrope sub forma de solutie orala
utilizarea medicamentelor psihotrope cu actiune prelungita
nu se administreaza tratament medicamentos
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 924)
Melancolia deliranta post-partum are urmatoarele riscuri:
risc de accident vascular cerebral
risc suicidar si de infanticid
9
A.
risc de infarct miocardic
risc pentru dezvoltarea unei stari dementiale
risc neurodegenerativ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 925)
Negarea sarcinii are drept consecinta:
debutul schizofreniei
debutul tulburarii bipolare
10
A.
debutul unei tulburari obsesivo-compulsive
rata mare a mortalitatii perinatale
reactia de stres post-traumatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 923)
Una dintre urmatoarele manifestari caracterizeaza tulburarea psihotica in perioada sarcinii:
Labilitate emotionala
Dependenta afectiva
11
A.
Episod delirant acut
Episod depresiv major cu elemente melancolice
Atitudinea ambivalenta fata de sarcina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 922)
Tema nr. 67
Dezvoltarea psihomotorie a sugarului şi a copilului: aspecte normale şi patologice
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 995-1006 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Dezvoltarea normala a copilului de la nastere pana la varsta de 6 ani evaluata prin monitorizarea motricitatii se caracterizeaza prin:
merge singur la 12-18 luni
dobandirea progresiva a echilibrului perfect
1
A.
atonii musculare tranzitorii
activitatea motrica este subordonata reflexelor primare
motricitatea spontana arhaica asimetrica
B.
C.
D.
E.
(pag. 995)
Enurezisul se caracterizeaza prin:
aparitia predominent la baieti
aparitia predominent la fete
2
A.
aparitie nocturna
evolutie defavorabila neurodegenerativa
evolutie favorabila spontana
B.
C.
D.
E.
(pag. 998)
Pag. 107 din 150
Tulburarile psihotice din perioada copilariei
autismul Kanner
sindromul Rett
3
A.
sindromul Apserger
tulburarea psihotica bipolara cu debut precoce
schizofrenia infantila cu debut precoce
B.
C.
D.
E.
(pag. 999)
Autismul Kanner impune un diagnostic diferential cu:
manifestari epileptice
afectiuni metabolice
4
A.
sindromul X fragil
surditate
traumatismele obstetricale severe
B.
C.
D.
E.
(pag. 999)
Dificultatile de calcul matematic afecteaza urmatoarele componente:
lingvistice (neintelegerea termenilor aritmetici si conversia problemelor in simboluri aritmetice)
perceptive (recunoasterea si intelegerea simbolurilor)
5
A.
motorie (incapacitatea de deplasare)
atentionale (copierea cifrelor si a simbolurilor)
cognitiva (deficit cognitiv sever)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1001)
Managementul dificultatilor de calcul matematic se va face prin:
antidepresive
antipsihotice
6
A.
reeducarea adaptata copilului
psihostimulente
neuroprotectoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1001)
Managementul dificultatilor de citire ale copilului va beneficia de:
antidepresive
antipsihotice
7
A.
psihostimulente
neuroprotective
reeducare logopedica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1001)
Autismul infantil Kanner este definit ca si:
o tulburare neurodegenerativa precoce
o tulburare metabolica precoce
8
A.
o tulburarea de dezvoltare precoce si severa care afecteaza limbajul si abilitatile de comunicare
o tulburare post-traumatica
o tulburare de tip epileptic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 999)
Examinari complementare recomandate in diagnosticul diferential al autismului Kanner:
examen ORL adaptat varstei
evaluarea perimetrului abdominal
9
A.
evaluarea nivelului trigliceridelor
evaluarea colesterolemiei
examen coproparazitologic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 999)
Initierea precoce a relatiei parinti-copil se bazeaza pe urmatoarele nivele de interactiune:
interactiuni motorii
interactiuni operationale
10
A.
interactiuni competitionale
interactiuni afective
interactiuni de tip managerial
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1000)
Care dintre urmatoarele este caracteristica motricitatii normale la nastere?
Motricitate spontana asimetrica
Ridicarea capului atanci cand este intins pe spate
11
A.
Tonus axial al membrelor este crescut
Hipotonie generalizata
Lipsa reflexelor primare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 995)
Varsta la care sugarul poate sta in pozitie sezanda cu sprijin este de obicei:
3 luni
o luna
12
A.
6-7 luni
9 luni
1 an
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 996)
Pag. 108 din 150
Inceputul controlului sfincterian la copil are loc in jurul varstei de:
4 luni
8 luni
13
A.
1 an
2 ani
4 ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 996)
Intarzierea achizitiilor corespunzatoare varstei la copil se poate manifesta prin:
dupa 5 luni nu-si poate sustine capul
la o luna hipertonia membrelor
14
A.
dupa 10 luni nu poate sta in sezut
dupa 6 luni persistenta reflexelor arhaice
dupa 3 luni nu poate sta in sezut
B.
C.
D.
E.
(pag. 997)
Enurezisul la copil este caracterizat prin:
Mictiuni complete, involuntare la copilul de cel putin 5 ani
Apare mai frecvent la fete
15
A.
Apare in majoritatea cazurilor diurn
Evolutie nefavorabila in lipsa tratamentului
Forma primara e cea mai frecventa
B.
C.
D.
E.
(pag. 998)
Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu encoprezisul la copil sunt adevarate?
Apare mai frecvent la baieti
Sunt mai ales forme secundare
16
A.
Nu se asociaza cu constipatia
Mai putin grav decat enurezisul
Dispare adesea in timpul separarii de familie
B.
C.
D.
E.
(pag. 998)
Care este perioada caracteristica de aparitie a mericismului?
La nastere
In primele 3 luni de viata
17
A.
Intre 3 si 12 luni
Intre 1 si 2 ani
Dupa varsta de 5 ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 998)
Sindromul Münchhausen prin transfer la copil se caracterizeaza prin:
Patologia copilului provocata sau simulata de un parinte
Examene medicale foarte rare prin opozitia parintilor
18
A.
Negarea cauzei simptomelor de catre parinti
Regresia simptomelor atunci cand copilul este despartit de parinte
Riscuri de sechele fizice, psihologice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1003)
Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu dezvoltarea normala a vorbirii la copil sunt adevarate?
La sfarsitul celei de-a doua luni gangureste
La 4 luni: lalalizare
19
A.
La 6 luni articuleaza primele silabe
La 7 luni pronunta primele cuvinte
In jurul varstei de 3 ani construieste propozitii corecte
B.
C.
D.
E.
(pag. 997)
Encoprezisul se caracterizeaza prin defecatie involuntara in absenta unor afectiuni organice la copilul de cel putin:
6 luni
1 an
20
A.
2 ani
4 ani
6 ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 998)
Particularitatea comuna a enurezisului si encoprezisului la copii este:
Aparitia nocturna
Pozitia caracteristica: spatele incordat, curbat, capul pe spate
21
A.
Regurgitarea alimentelor partial digerate
Frecventa mai mare la baieti
Frecventa mai mare a formei primare a bolii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 998)
Pag. 109 din 150
Tema nr. 68
Nutriţie şi alimentaţie pediatrică
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1028-1030 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Principiile alaptarii naturale sunt:
precoce, din primele ore de viata
la cererea sugarului
1
A.
de 2-3 ori pe zi
durata de sub 20 de minute a suptului, din fiecare san
dupa fiecare masa se poate suplimenta cu o formula de lapte adaptata varstei
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
Printre beneficiile alaptarii materne se pot mentiona:
Contine acizi graşi esentiali indispensabili pentru maturizarea cerebrala
Nu contine Ig A
2
A.
Nu contine proteine alergizante (lactoglobulina din laptele de vaca)
Avantaje psihoafective in relatia mama-copil
Compozitie perfect adaptata nevoilor copilului
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
Care e formula de lapte utilizata in caz de atopie familiala?
lapte praf integral
formule de start
3
A.
formule de soia
formule fara lactoza
formule hipoalergenice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la alimentatia sugarului pana la varsta de 4 – 6 luni este adevarata:
este exclusiv lactata
se recomanda diversificarea precoce
4
A.
formulele de lapte praf sunt obligatorii
se face dupa un program strict al meselor
nu este necesar nici un supliment vitaminic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1028)
Laptele hipoalergenic are urmatoarea particularitate:
Nu se utilizeaza in caz de atopie familiala
Este obtinut prin hidroliza partiala a proteinelor din laptele de vaca
5
A.
Este obtinut prin hidroliza totala a proteinelor din laptele de vaca
Se utilizeaza in caz de intoleranta la lactoza
Se utilizeaza in realimentare dupa gastroenterocolita acuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029)
Laptele de soia:
Nu se poate folosi la sugar
este alimentul de electie in primele luni de viata
6
A.
Prezinta risc de alergii incrucişate
Este o alternativa posibila in caz de alergie la proteinele din laptele de vaca (PLV)
Are repercursiuni asupra dezvoltarii organelor genitale (fitoestrogeni)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029)
Referitor la diversificare este adevarata afirmatia:
Numarul de mese creste progresiv
Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni
7
A.
Introducerea proteinelor animale de la 5 luni
Nu se incepe inainte de 4 luni
Introducerea fructelor fierte de la 3 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029)
Perioada de alimentatie de la 1 la 3 ani are urmatoarele caracteristici:
Este necesara mentinerea aportului lactat de 500 ml/zi
Apa este singura bautura recomandata
8
A.
Şase mese principale pe zi
Se pot folosi bauturi carbogazoase
Se va opri diversificarea
B.
C.
D.
E.
(pag. 1030)
Care dintre urmatoarele este contraindicatie exceptionala pentru laptele matern:
Galactozemie
Ragade mamare
9
A.
Diabet zaharat
Gastroenterocolita acuta
Intoleranta la gluten
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1028)
Pag. 110 din 150
Perioada de tranzitie si diversificare al sugarului se caracterizeaza prin:
dureaza de la 2 la 4 luni de viata
alimentatia lactata ramane necesara: mimim 500ml/zi
10
A.
se trece la formulele de start
scaderea progresiva a numarului de mese
continua suplimentarea cu vitamina D
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029)
In alimentatia copilului de la 1-3 ani sunt valabile urmatoarele:
Aportul lactat trebuie mentinut la 1000 ml/zi
Se administreaza 4 mese principale pe zi
11
A.
Apa este singura bautura recomandata
Se poate folosi lapte integral
Se va continua diversificarea
B.
C.
D.
E.
(pag. 1030)
Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu folosirea laptelui de soia in alimentatia sugarului sunt adevarate?
Este alternativa posibila in caz de alergie la proteinele laptelui de vaca (PLV)
Se utilizeaza in cazurile de atopie familiala
12
A.
Se utilizeaza in realimentarea dupa gastroenterocolita la copilul sub 3 luni
Are risc de repercusiuni asupra dezvoltarii organelor genitale (fitoestrogeni)
Este utilizat ca formula antireflux
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028-1029)
In perioada de tranzitie si diversificare in alimentatia sugarului de la 4-6 luni la 1 an:
Alimentatia lactata ramane necesara
Se intrerupe suplimentarea cu vitamina D
13
A.
Cerealele cu gluten se introduc de la 6 luni
Proteinele animale se introduc de la 7-8 luni
Creste progresiv numarul de mese
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029)
Tema nr. 69
Febra la copil
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1039-1041
Care sunt germenii cei mai frecventi in cazul infectiilor maternofetale la copilul sub varsta sub 3 luni cu febra acuta?
Streptococ grup B
E. Coli
1
A.
Enterococi
Streptococ β hemolitic de grup A
Listeria monocytogenes
B.
C.
D.
E.
(pag. 1039)
Managementul tipic al febrei acute la copilul cu varsta sub 6 saptamani presupune:
Urmarire la domiciliu
Hemograma, PCR, examen de urina
2
A.
Administrarea de betalactamine per os
Punctie lombara
Hemocultura, radiografia toracelui
B.
C.
D.
E.
(pag. 1039)
Care este cea mai frecventa cauza de febra acuta la copilul cu varsta intre 3 şi 36 luni?
Endocardita
Infectie ORL sau respiratorie
3
A.
Pielonefrita
Meningita
Boala diareica acuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1039)
Managementul febrei acute la copilul cu varsta peste 3 ani implica urmatoarele:
Masurarea temperaturii auricular sau axilar
Corticoterapie
4
A.
Cautarea semnelor de gravitate
Cautarea unui punct de plecare
Tripla antibioterapie de prima intentie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1040)
Orientarea diagnostica in functie de examenul clinic in meningita la copilul cu febra acuta este sustinuta de:
Fontanela deprimata
Tulburari de conştienta
5
A.
Fontanela bombata
Redoare de ceafa
Stare de rau epileptic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1040)
Pag. 111 din 150
Orientarea diagnostica in functie de examenul clinic in infectia urinara la copilul cu varsta peste 3 luni cu febra acuta se bazeaza pe:
Apetit crescut
Iritabilitate
6
A.
Urina tulbure sau hematurie
Polakiurie
Disurie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1040)
La copilul cu febra acuta, purpura orienteaza diagnosticul catre:
encefalita
meningococemie
7
A.
hemofilie
infectie urinara
artrita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1040)
Care este tratamentul de prima intentie al febrei acute la copil?
Aspirina
Ibuprofen
8
A.
Paracetamol
Diclofenac
Ampicilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1041)
La copilul cu febra acuta, conjunctivita aseptica, enantem, edem al extremitatilor, eruptie polimorfa si adenopatie, cel mai probabil diagnostic este:
Septicemie
Sindrom nefrotic impur
9
A.
Meningita
SIDA
Boala Kawasaki
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1041)
Antibioticul de prima intentie in tratamentul febrei acute la copilul intre 3 si 36 de luni este:
Macrolid
Gentamicina
10
A.
Flourochinolona
Cefalosporina de generatia a III-a
Biseptol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1040)
In boala Kawasaki la copil febra se poate asocia cu:
Conjunctivita purulenta (septica)
Enantem
11
A.
Edem al extremitatilor
Eruptie polimorfa
Adenopatie cervicala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1041)
In tripla antibioterapie de prima intentie utilizata la sugarul cu varsta sub 3 luni cu febra acuta sunt incluse:
Cefalosporinele de generatia a III-a
Amoxicilina
12
A.
Aminoglicozidele
Macrolidele
Fluoroquinolonele
B.
C.
D.
E.
(pag. 1039)
Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu febra acuta la copilul peste 3 ani sunt adevarate?
Masurarea temperaturii se face auricular
Masurarea temperaturii se face axilar
13
A.
Se cauta semne de gravitate
Se cauta un punct de plecare
Se administreaza obligatoriu antibioterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1040)
Tema nr. 70
Diareea acută la copil, Vărsăturile la sugar şi copil (şi tratament)
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1049-1051, 1062-1064 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Care este cea mai frecventa cauza de diaree acuta la copil?
Bacteriana
Virala
1
A.
Parazitara
Greşeli de alimentatie
Fungica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1051)
Pag. 112 din 150
Care este microorganismul implicat cel mai frecvent in diareea acuta la copil?
Salmonella
E. coli patogen
2
A.
Adenovirusul
Rotavirusul
Giardia lamblia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1051)
Diagnosticul de deshidratare acuta la copil se face in principal prin urmatoarea interventie:
anamneza
identificarea unui teren predispozant
3
A.
examenul clinic
coprocultura
ionograma sanguina şi urinara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1049)
Varsaturile sugarului cu agravare progresiva, aparute dupa un interval liber si cu pastrarea aperitului sunt caracteristice:
alergiei alimentare
refluxului gastroesofagian
4
A.
hipertensiunii intracraniene
epilepsiei
stenozei pilorice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1063)
Stenoza pilorica la sugar se manifesta dupa un interval liber de:
2-3 ore
2-3 zile
5
A.
7 zile
2-8 saptamani
6-8 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1036)
Deshidratarea extracelulara la copil se caracterizeaza prin:
Scadere importanta in greutate
Pliu cutanat persistent
6
A.
Hipotonia globilor oculari
Colaps
Sete vie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1049)
Managementul deshidratarii acute la copil implica:
Urgenta terapeutica in cazul deshidratarii peste 10%
Internare obligatorie
7
A.
Rehidratare intravenoasa chiar expansiune volemica in caz de hipovolemie
Solutii de rehidratare orala in cantitati mici in orice tip de deshidratare
Rehidratare intravenoasa in cazul eşecului rehidratarii pe cale orala in deshidratarea 5-10%.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1050)
Criteriile de spitalizare in diareea acuta la copil sunt:
Varsta sub 3 luni
Necesitatea rehidratarii orale
8
A.
Deshidratare peste 10%
Intoleranta digestiva totala
Prematuritate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1050)
Atitudinea terapeutica in diareea acuta la copil implica urmatoarele:
Realimentare precoce
Antibioticoterapie in fiecare caz de diaree acuta
9
A.
Antisecretorii (racecadotril)
Lapte delactozat in caz de teren fragil sau diaree persistenta
Realimentare cat mai tardiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 1051)
Varsaturile cronice la sugar şi copil mic au urmatoarele cauze digestive:
Stenoza pilorica
Apendicita acuta
10
A.
Alergia alimentara
Imperforatia anala
Refluxul gastro-esofagian
B.
C.
D.
E.
(pag. 1063)
Deshidratarea intracelulara la sugari si copii este caracterizata de:
Sete puternica
Hipertonia globilor oculari
11
A.
Tulburari neurologice
Febra
Mucoase uscate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1049)
Pag. 113 din 150
Cauze metabolice de varsaturi acute la sugar si copil sunt:
Insuficienta suprarenala cronica
Tulburari hidroelectrolitice
12
A.
Cetoacidoza diabetica
Insuficienta renala acuta
Aminoacidopatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1062-1063)
Stenoza pilorica la sugar este caracterizata prin:
Aparitia simptomelor dupa un interval liber de 2-8 saptamani de la nastere
Varsaturi in cursul meselor
13
A.
Inapetenta
Alcaloza hipocloremica
Palparea abdominala a olivei pilorice + unde peristaltice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1063)
Tema nr. 71
Convulsiile şi epilepsia la copil
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1079-1085 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
In encefalita herpetica la copil, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Varsta de debut este sub 1 an
Alterarea constientei este progresiva
1
A.
Apar convulsii intarziate la 48-72h
Debut brusc
Apare in afebrilitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1079)
Convulsiile simple la copil sunt caracterizate de:
Asociere cu febra
Antecedente neurologice
2
A.
Durata peste 30 minute
Aparitie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani)
Fara semne de infectie intracraniana
B.
C.
D.
E.
(pag. 1080)
Tabloul clinic in convulsiile simple ale copilului cuprinde:
Criza tonico-clonica generalizata
Hipotermie
3
A.
Durata sub 15min
Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normala
Sugar cu deficit neurologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1080)
Pentru encefalita post-infectioasa la copil pledeaza:
Varsta peste 5 ani
Anomalii neurologice severe focale
4
A.
Debut progresiv
CT cu hipodensitati focale
Febra moderata
B.
C.
D.
E.
(pag. 1080)
Tratamentul unei convulsii simple la copil cuprinde:
Antipiretice
Plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta
5
A.
Antibioterapie, la nevoie
Bronhodilatatoare
Antitusive
B.
C.
D.
E.
(pag. 1081)
Care este situatia in care RMN cerebrala este utila in diagnosticul copilului cu epilepsie?
Numai la sugar
Numai inainte de interventia chirurgicala
6
A.
In epilepsiile generalizate
Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie partiala sau simptomatica
Numai in cazurile in care se efectueaza RMN functionala.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1082)
Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu aspect de varf-unda de 3 Hz si prognostic bun este:
Epilepsia grand mal
Epilepsia petit mal
7
A.
Sindromul West
Sindromul Dravet
Sindromul Lenox-Gastaut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1083)
Pag. 114 din 150
In epilepsia copilului, triada : spasme in flexie, hipsaritmie la EEG si regresia achizitiilor este caracteristica:
Sindromului West
Sindromului Dravet
8
A.
Sindromului Doose
Epilepsiei grand mal
Epilepsiei petit mal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1083)
La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale aparute la EEG sunt caracteristice sindromului:
West
Dravet
9
A.
Lennox-Gastaut
Doose
Down
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1083)
In epilepsia grand mal la copil, crizele epileptice au urmatoarea caracteristica:
Sunt atone
Apar mai ales la sugar
10
A.
Sunt localizate pe un hemicorp
Prognosticul este infaust
Sunt tonico-clonice generalizate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1083)
Care sunt caracteristicile encefalitei acute herpetice la copil?
E mai frecventa la copilul mare si adolescent
Debutul este supraacut
11
A.
Convulsiile apar la 48-72 de ore de la debut
Crizele focale brahiofaciale
Evolutia spre stare de mal epileptic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1079)
In cadrul epilepsiilor copilului, sindromul West este caracterizat de:
Aparitia dupa primul an de viata
Face parte din formele usoare de epilepsie
12
A.
Spasme in flexie
Hipsaritmie la EEG
Regresia achizitiilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 1083)
Convulsiile febrile simple la sugar si copil:
Apar la copilul intre 3 luni si 5 ani
Au caracter tonico-clonic generalizat
13
A.
Nu se asociaza cu semne de infectie intracraniana
Sunt precedate de antecedente neurologice
Determina dezvoltare psihomotorie deficitara
B.
C.
D.
E.
(pag. 1080)
Tema nr. 72
Infecţii ale tractului respirator la copil (Angine şi faringite, Infecţii bronho-pulmonare la sugar şi copil)
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1068-1069, 1099-1101 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Care din urmatoarele afirmatii legate de rinofaringita acuta este adevarata:
Aproape exclusiv de origine bacteriana
Afecteaza mai ales copiii mici
1
A.
Evolutie prelungita 2-3 saptamani
Necesita obligatoriu antibioterapie
Este rara la copii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1068)
In anginele si faringitele copilului, etiologia virala se manifesta mai degraba prin:
simpla congestie eritematoasa a amigdalelor
aspect eritemato-pultaceu
2
A.
abces retrofaringian
angina pseudomembranoasa
angina veziculoasa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1068)
Strategia antibiotica in pleuropneumopatiile la copil se face prin urmatoarea asociere:
ampicilina plus gentamicina
cefalosporine de generatia III asociate cu vancomicina sau rifampicina
3
A.
penicilina plus doxiciclina
cefalosporine plus gentamicina
penicilina plus flourochinolone
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1101)
Pag. 115 din 150
In diagnosticul pneumoniei la copil, determinarea PCR in secretiile nazale este utila in identificarea urmatorului germen:
Streptococ betahemolitic
E. coli
4
A.
Proteus
Mycoplasma
Chlamydia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1101)
Tratamentul bronşitei acute la sugar trebuie sa cuprinda urmatoarea interventie:
obligatoriu antibioterapie
perfuzii endovenoase cu anticolinergice
5
A.
antibioterapie in caz de febra persistenta
badijonaj lingual cu solutii de Nistatin
efort fizic sustinut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1100)
Tabloul clinic al rinofaringitei acute presupune:
rinoree anterioara/posterioara
tuse iritativa
6
A.
raluri bronşice
modificari Rx
obstructie nazala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1068)
Care din urmatoarele afirmatii despre anginele acute sunt adevarate?
anginele sunt afectiuni inflamatorii ale amigdalelor palatine
cel mai adesea sunt virale
7
A.
formele streptococice sunt caracteristice sugarilor
febra este adesea ridicata
tratamentul antibiotic se foloseşte de rutina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1068)
Urmatoarele sunt caracteristice pentru bronşiolitele acute ale sugarului:
varsta sub 2 ani
apar in epidemii vara
8
A.
sunt frecvent virale
examinarile complementare sunt obligatorii
pot fi precedate de rinofaringita acuta
B.
C.
D.
E.
(pag. 1099)
Care sunt indicatiile pentru efectuarea radiografiei toracice in bronşita acuta?
febra inexplicabila, mai ales la sugar
etiologia virala
9
A.
tuse persistenta insotita de tahipnee
pneumonii recidivante
suspiciune de inhalare de corp strain
B.
C.
D.
E.
(pag. 1100)
Tratamentul in pneumoniile acute presupune:
antibioterapie de urgenta şi de prima intentie
spitalizarea cazurilor grave
10
A.
tratament cu penicilina pe o durata de 5 zile la cei cu varsta mai mica de 3 ani
cefalosporine daca tabloul clinic evoca mycoplasma
evaluare la 48-72 de ore in toate cazurile
B.
C.
D.
E.
(pag. 1101)
Rinofaringita copilului:
Este aproape exclusiv de origine virala
Afecteaza mai ales copiii de varsta scolara
11
A.
Este cea mai frecventa patologie infectioasa la copil
Are evolutie spontan favorabila
Se poate complica cu otita medie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1068)
Tratamentul in ambulatoriu al bronsiolitei acute la sugar include:
Dezobstructie nazala cu ser fiziologic
Fractionarea meselor
12
A.
Kinetoterapie respiratorie
Antibioterapie numai in caz de suprainfectie bacteriana patenta
Pozitie procliva dorsala la unghi de 30 grade (realizat cu ham de siguranta)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1099-1100)
Strategia antibiotica din pleuropneumopatiile copilului cuprinde:
Cefalosporina de generatia a III-a asociata cu vancomicina sau rifampicina
Tratament empiric cu penicilina pana la sosirea antibiogramei
13
A.
Utilizarea de prima intentie a macrolidelor
Tratament intravenos minim 15 zile
Durata totala a tratamentului de 6 saptamani
B.
C.
D.
E.
(pag. 1101)
Pag. 116 din 150
Tema nr. 73
Alergii respiratorii la copii: Rinita alergica, astmul la copil
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1092-1094, 1095-1098 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Care sunt examinarile complementare necesare in astmul bronsic la copil?
Ancheta alergologica
Prick test cutanat
1
A.
IgE serice totale la copilul sub 36 de luni
Testare alergeni alimentari
Testare alergeni respiratori
B.
C.
D.
E.
(pag. 1092)
Factorii de risc endogeni pentru alergiile respiratorii la copil sunt:
Teren genetic
Factori emotionali
2
A.
Infectiile respiratorii
Poluarea atmosferica
Obezitatea
B.
C.
D.
E.
(pag. 1092)
Care din urmatoarele sunt semne de atopie personala utile in diagnosticul astmului alergic?
Psoriazis
Eczema
3
A.
Rinita atrofica
Rinita sezoniera
Alergie alimentara
B.
C.
D.
E.
(pag. 1092)
Care dintre urmatoarele reprezinta tratamentul de fond folosit in astmul intermitent?
Corticoizii inhalatori
Corticoizii per os
4
A.
Inhibitorii de leucotriene
Beta 2 adrenoimimetice cu durata lunga de actiune
Astmul intermitent nu are tratament de fond
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1093)
In astmul alergic sever se poate folosi ca tratament asociat urmatoarea substanta:
Omalizumab
Propranolol
5
A.
Histamina
Aspirina
Ranitidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1093)
Tratamentul rinitei alergice intermitente consta in:
Evictiune alergenica
Corticoizi inhalator
6
A.
Histamina
Cromone
Decongestionante
B.
C.
D.
E.
(pag. 1093)
Care este criteriul de gravitate care poate anunta stop respirator iminent in astmul bronsic la copil?
Dispneea la efort
Bradicardia
7
A.
Ralurile sibilante
PEF peste 80%
SaO2 90-95%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1095)
Care este tratamentul de fond de prima intentie in nivelul 1 din astmul bronsic dupa GINA 2006?
Corticoizi inhalatori in doze slabe
Antileucotriene
8
A.
Betaadrenergice cu actiune prelungita
Teofiline retard
Anti IgE
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1098)
Care este tramentul crizei de astm bronsic dupa GINA2006?
Corticostreroizi in doze slabe
Histamina
9
A.
Adrenalina
Antileucotriene
Beta 2 adrenergice cu actiune rapida la nevoie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1098)
Pag. 117 din 150
Dupa GINA 2006, astmul bronsic controlat se poate defini prin urmatorii parametrii:
Fara limitarea activitatilor
Fara simptome nocturne
10
A.
Valoarea VEMS/PEF sub 80%
Fara exacerbari
Folosirea zilnica a beta 2 agonistilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 1096)
Urmatoarele afirmatii in legatura cu examinarile complementare in astmul alergic sunt adevarate:
Se indica ancheta alergologica personala si familiala
Pentru testarea sensibilitatii de tip 1 se efectueaza prick-test cutanat
11
A.
La copilul sub 36 de luni se dozeaza IgE totale
La copilul peste 36 de luni se testeaza alergenii alimentari
La copilul peste 36 de luni se testeaza alergenii respiratorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1092)
Care dintre urmatorii parametri definesc astmul controlat dupa GINA 2006:
Simptome diurne mai mult de 2 pe saptamana
Prezenta limitarii activitatilor
12
A.
Prezenta simptomelor nocturne
Utilizarea beta-2 agonistilor de maxim doua ori pe saptamana
Lipsa exacerbarilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 1096)
Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu rinita alergica persistenta la copil sunt adevarate?
Are manifestari de hipersensibilitate imediata induse de IgE
Simptomele de obstructie nazala cronica sunt importante
13
A.
Diagnosticul este esentialmente bazat pe examenele complementare
Este indicat tratamentul medicamentos local
Este indicata imunoterapia specifica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1094)
Tema nr. 74
Infecţiile urinare la copil. Leucocituria
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1105-1106 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
In pielonefrita acuta la copil, bandeleta urinara este utila pentru determinarea:
Cilindrilor leucocitari
Leucocituriei
1
A.
Nitritilor
Hematuriei
Cristalelor birefringente
B.
C.
D.
E.
(pag. 1105)
Care este examinarea complementara de prima intentie in pielonefrita la copil?
Hemograma
Urocultura
2
A.
Bandeleta urinara
Ecografia renala
Hemocultura
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1105)
Entitatea patologica depistata prin cistografie retrograda efectuata la copil cu pielonefrita este:
Insuficienta renala cronica
Refluxul vezico-ureteral
3
A.
Ptoza renala
Malformatiile vasculare renale
Cicatricile renale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1105)
Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul de atac al pielonefritei copilului este necesara in caz de:
Uropatie malformativa cunoscuta
Varsta < 3 luni
4
A.
Sindrom septicemic
Imunodepresie
Urocultura pozitiva pentru enterococ
B.
C.
D.
E.
(pag. 1106)
Pag. 118 din 150
Referitor la tratamentul antibiotic al pielonefritei copilului, care din afirmatii este adevarata?
Dureaza 10 zile in total
Este obligatoriu intravenos
5
A.
Tratamentul de atac dureaza 12 ore
Aminoglicozidele sunt contraindicate
Se efectueaza intotdeauna in ambulator
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1106)
Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu diagnosticul cistitei la fetite este adevarata?
Bandeleta urinara este negativa (leucociturie, nitriti)
Prezenta febrei
6
A.
Prezenta durerii lombare
Prezenta sindromului inflamator
In sumarul de urina se identifica flora bacteriana unica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1106)
Tratamentul oral de intretinere in pielonefrita copilului consta in:
Cotrimoxazol sau Cefixim, in functie de rezultatele antibiogramei
In caz de rezistenta la alte familii de antibiotice, ciprofloxacina poate fi luata in considerare in prepubertate
7
A.
Reevaluare clinica dupa 10 -14 zile
Prevenirea si tratamentul costipatiei
Cotrimoxazolul se poate administra de la nastere
B.
C.
D.
E.
(pag. 1106)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul de pielonefrita la copil este adevarata?
Se confirma in caz de leucociturie de peste 104/ml chiar fara bacteriurie
Se confirma in caz de prezenta a unei bacteriurii unice peste 105/ml
8
A.
Se confirma in caz de leucociturie de peste 104/ml şi prezenta unei bacteriurii unice peste 105/ml
Se confirma in caz de hematurie microscopica
Se confirma prin prezenta cristalelor birefringente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1105)
Tratamentul cistitei copilului consta in:
Ceftriaxon (i.v sau i.m)
Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile
9
A.
Nu este necesara prevenirea recidivelor
tratamentul diareei, frecvent asociate in aceste cazuri
tratamentul instabilitatii vezicale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1106)
Principiile terapeutice in pielonefrita copilului includ:
spitalizare daca copilul are varsta sub 3 luni
spitalizare daca sunt semne de infectie severa
10
A.
evitarea initiala a tratamentului antibiotic
tratament antibiotic timp de 3-4 saptamani
initial tratament antibiotic intravenos, apoi oral
B.
C.
D.
E.
(pag. -)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul pielonefritei la copil este adevarata?
La sugari, fluorochinolonele pot fi utilizate ca si la adult
Tratamentul de atac dureaza 2-4 zile
11
A.
Daca germenul identificat este un enterococ se recomanda ceftriaxon
Aminoglicozidele sunt contraindicate
Cotrimoxazolul este indicat pentru tratamentul oral de intretinere inaintea varstei de 1 luna
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1106)
Tema nr. 75
Boli de nutriţie la copil (Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la copil, Obezitatea la copil)
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1109-1112, 1121-1122 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Sindromul cardinal in diabetul zaharat la copil este compus din:
Poliurie osmotica
Transpiratii profuze
1
A.
Polidipsie
Polifagie
Scadere in greutate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1109)
Pag. 119 din 150
Cetoacidoza diabetica la copil se manifesta prin:
Bradipnee
Deshidratare globala
2
A.
Greturi, varsaturi
Dureri abdominale
Astenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1109)
Semnele clinice neuroglicopenice in hipoglicemia din diabetul zaharat la copil sunt:
Hipotonia generalizata
Tulburarile de vedere
3
A.
Tuburarile de echilibru
Tulburarile de constienta
Convulsiile, astenia
B.
C.
D.
E.
(pag. 1111)
Obezitatea de gradul I la copil se defineste prin urmatorul element:
IMC peste percentila 50
IMC peste percentila 75
4
A.
IMC peste percentila 97
IMC peste 30 kg/mp suprafata corporala
IMC peste 40 kg/mp suprafata corporala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1121)
Tratamentul medicamentos sau chirurgical in obezitatea la copil este indicat la:
Copiii cu obezitate comuna
Adolescent cu obezitate morbida
5
A.
Esecul masurilor dietetice
Esecul masurilor de suport psihologic
Esecul masurilor de adaptare a activitatii fizice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1122)
Care din afirmatiile urmatoare, in legatura cu managementul chirurgical al obezitatii la copil este adevarata?
Este o masura de prima intentie
Se indica mai ales in obezitatea comuna
6
A.
Este contraindicat la adolescentul mare
Consta in aplicarea unui inel gastric
Este contraindicat in obezitatea morbida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1122)
Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil se poate pune in urmatoarele situatii:
Glicozurie plus cetonurie
Glicemie plasmatica peste 11 mmol/l
7
A.
2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l
crestere in greutate
apetit capricios
B.
C.
D.
E.
(pag. 1109)
In diabetul la copil, determinarea anticorpilor anticelule insulare si anti GAD este utila in urmatoarea situatie:
Calcularea riscului de hipoglicemie
Diagnosticul pozitiv al bolii
8
A.
Confirmarea caracterului autoimun
Confirmarea cetoacidozei
Confirmarea caracterului insulinodependent
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1109)
In managementul diabetului la copil, Hb glicata trebuie sa aiba o valoare:
Sub 3%
Sub 5%
9
A.
Sub 7,5%
Peste 9%
Peste 10%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1111)
Care este masura terapeutica ce se poate aplica la un copil autonom cu diabet zaharat?
Insulina cu actiune rapida inainte de mese
Insulina cu actiune lenta dimineata
10
A.
Gustare la ora 10
Maxim 2 injectii pe zi
2/3 din doza totala dimineata si 1/3 seara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1111)
Care este investigatia utila in confirmarea caracterului insulinodependent al diabetului zaharat la copil?
Glicozuria
Cetonuria
11
A.
Glicemia a jeun
Peptidul C cu valori foarte reduse inainte de tratament
Rezerva alcalina mai mica de 15 mEq/l
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1109)
Pag. 120 din 150
Tema nr. 76
Evaluarea şi îngrijirea nou-născutului la termen
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1031-1034 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou nascutului este constituit din:
Activitate cardiaca
Respiratie
1
A.
Culoare
Tonus, reactivitate
Eliminarea meconiului
B.
C.
D.
E.
(pag. 1031)
In evaluarea nou nascutului, serologia materna in sarcina trebuie sa cuprinda:
HIV
HBV, HCV
2
A.
Rujeola
Rubeola
Sifilis, toxoplasmoza
B.
C.
D.
E.
(pag. 1031)
Ingrijirea nou nascutului la termen implica urmatoarele interventii care se efectueaza sistematic la nastere:
Administrarea de vitamina D
Administrarea de vitamina K
3
A.
Administrarea de colir oftalmologic antibiotic
Administrarea de cefalosporine iv in primele 24 de ore de viata
Punerea la san sau primul biberon in primele ore dupa nastere
B.
C.
D.
E.
(pag. 1032)
Varsta gestationala in cazul prematuritatii este:
Sub 40 de saptamani
Peste 42 de saptamani
4
A.
Sub 37 de saptamani
Sub 30 de saptamani
Sub 28 de saptamani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1032)
Care este afirmatia ce defineste retardul de crestere intrauterina a nou nascutului?
Greutate la nastere sub 2500 g
Greutate la nastere sub 2000 g
5
A.
Greutate la nastere sub 1500 g
Greutatea la nastere raportata la varsta gestationala este inferioara percentilei 10
Greutatea la nastere raportata la varsta gestationala este inferioara percentilei 50
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1033)
Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in infectia materno-fetala?
Streptococ B
E. Coli
6
A.
Pneumococ
Enterococi
Listeria monocitogenes
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033)
Scorul Silverman din sindromul de detresa respiratorie a nou nascutului este compus din:
Bataia aripilor nazale
Balans toraco-abdominal
7
A.
Tiraj intercostal, geamat respirator
Deprimare xifoidiana
Cianoza generalizata
B.
C.
D.
E.
(pag. 1034)
La nou nascutul normal primul meconiu trebuie emis la:
O ora de la nastere
6 ore de la nastere
8
A.
24 de ore de la nastere
48 de ore de la nastere
72 de ore de la nastere
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1032)
Metoda recomandata pentru depistarea precoce a icterului neonatal este:
Dozarea sangvina a bilirubinei
Bilirubinometria transcutanata
9
A.
Examenul sumar de urina
Determinarea grupului sangvin al mamei si copilului
Dozarea bilirubinei materne in ultimul trimestru de sarcina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1032)
Pag. 121 din 150
Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu curba ponderala a nou-nascutului este adevarata?
Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de 25% din greutatea de la nastere
Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de 10% din greutatea de la nastere
10
A.
Revenirea la greutatea de la nastere trebuie sa se faca in prima luna de viata
Nou nascutii la termen nu au pierdere ponderala dupa nastere
Formulele lactate permit cresterea ponderala mai rapida comparativ cu alimentatia cu lapte matern
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1032)
Care parametru primeste 0 puncte la calculul scorului Apgar?
Activitate cardiaca peste 100/min
Respiratia neregulata
11
A.
Cianoza generalizata sau paloarea
Flectarea celor 4 membre
Reactivitate slaba (geamat, grimasa)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1031)
Tema nr. 77
Lupusul eritematos diseminat. Sindromul antifosfolipidic (SAFL)
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1138-1142
Diagnosticul în lupusul eritematos discoid presupune existenţa
rash-ului malar
pericarditei constrictive
1
A.
artritelor erozive
ulceraţiilor mucoasei gastrice
ac anti-RNP
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1138)
Lupusul eritematos diseminat
este o boală autoimună organ-specifică
asociază autoimunitate îndreptată împotriva componentelor citoplasmatice
2
A.
afectează predilect femeile post-menopauză
prezintă antigenitate a componentelor nucleare celulare
survine doar la vârstă tânără (15 – 45 ani)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1138)
Afectarea hematologică în lupusul eritematos diseminat este reprezentată în principal de
limfocitoză constatată la 2 determinări
trombopenie > 100G/L
3
A.
leucopenie < 4G/L constatată la 2 determinări
anemie feriprivă
trombocitoză
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1138)
Identificaţi manifestarea clinică posibilă în LED
fotosensibilitate normală
alopecie
4
A.
endocardită septică
artrite erozive
ulceraţii genitale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1138)
Afirmaţia corectă privind afectarea renală în lupus
afectarea renală este de tip interstiţial
nu necesită monitorizarea creatininei
5
A.
necesită obligatoriu examen citobacteriologic pentru diagnostic
sindromul nefrotic impur impune puncţie biopsie renală
nu determină glomerulonefrită proliferativă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1139)
Următoarele criterii definesc sindromul antifosfolipidic
cel puţin un episod de tromboză venoasă profundă sau arterială
cel puţin o moarte fetală după săptămâna 10 de gestaţie
6
A.
cel puţin o naştere prematură înainte de săptămâna a 34-a de sarcină
absenţa anticoagulantului lupic la două determinări succesive
detectarea ac anticardiolipină la două determinări succesive la valori < 40U
B.
C.
D.
E.
(pag. 1142)
Pag. 122 din 150
Care din următoarele afirmaţii referitoare la autoimunitate din lupusul eritematos diseminat sunt corecte
AAN sunt prezenţi în 95% din LED dar înalt specifici + +
ac anti-ADN reflectă activitatea bolii
7
A.
ac anti-Sm sunt specifici LED
C3 şi ac anti-ADN sunt factori predictivi ai puseelor în LED
Anticardiolipinele IgG şi IgM sunt specifice LED
B.
C.
D.
E.
(pag. 1140)
Următoarele explorări nu sunt necesare în bilanţul unui LED
dozarea ac anti-ADN
deteminarea ac anti-limfocitari
8
A.
determinarea C1q
testul Coombs granular
dozarea anti-ECT
B.
C.
D.
E.
(pag. 1140)
Asocierea LED – sarcină presupune
risc de declanşare a unui puseu evolutiv al bolii
risc de eclampsie
9
A.
rar lupus neonatal
boală stabilizată de cel puţin 3 luni
risc de retard de creştere a fătului
B.
C.
D.
E.
(pag. 1141)
Bilanţul iniţial în LED presupune
ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA
factor reumatoid
10
A.
test Coombs globular
ionogramă sanguină
puncţie biopsie renală
B.
C.
D.
E.
(pag. 1140)
Dintre anticorpii anti-antigene nucleare solubile (anti-ECT), in lupusul eritematos diseminat intalnim in primul rand, fiind foarte specifici:
Anticorpii anti-Sm (Smith)
Anticorpii anti-RNP (anti-ribonucleoproteine)
11
A.
Anticorpii anti-histone
Anticorpii antifosfolipidici
Anticorpii antibeta-2-glicoproteina1 (beta-2-GP-1)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1140)
Tema nr. 78
Patologii autoimune: aspecte epidemiologice, diagnostice şi principii de tratament
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1136-1137
Identificaţi anticorpii cu specificitate înaltă pentru poliartrita reumatoidă
anticorpii antinucleari (AAN);
ac anti-CCP;
1
A.
factorul reumatoid
ac anti-centromer
ac anti-ADN
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1136)
Anticorpii specifici, de interes diagnostic şi prognostic în lupusul eritematos sistemic sunt reprezentaţi de
anticorpii antinucleari (AAN)
ac anti-histone
2
A.
ac anti-ADN
anticoagulantul lupic
ac anti-antigene nucleare solubile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1136)
Anticorpii anti-antigene nucleare solubile includ, cu excepţia
ac anti-RNP
ac anti-centromer
3
A.
ac anti-histone
ac anti-ADN
ac anti-PM1
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1136)
Precizaţi afirmaţia corectă privind ac anti-ENA
ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul eritematos sistemic
ac anti-SCL-70 sunt asociaţi sclerodermiei limitate
4
A.
ac anti-RNP sunt identificaţi în lupusul indus medicamentos
ac anti-SSA şi SSB pot fi prezenţi în poliartrita reumatoidă
ac anti-Jo1 sunt prezenţi în sindromul CREST
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1136)
Pag. 123 din 150
Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la anticorpii antinucleari
prezintă specificitate înaltă pentru lupusul eritematos discoid
sunt prezenţi la 95% din cazurile de LED
5
A.
includ ac anti-ADN şi anti-ENA
sunt de interes diagnostic în colagenoze
anti-RNP se asociază bolii mixte de ţesut conjunctiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1136)
Anticorpii asociaţi sindromului antifosfolipidic sunt:
anticoagulantul lupic;
anti-proteinaza 3
6
A.
anti-beta2-glicoproteina 1
anti-mieloperoxidază
anti-cardiolipină
B.
C.
D.
E.
(pag. 1137)
Care din următoarele afirmaţii privind anticorpii anti-ENA nu sunt adevarate
ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul indus medicamentos
sclerodermia sistemică poate pozitiva ac anti-SCL-70
7
A.
ac anti-PM1 sunt asociaţi miozitelor inflmatorii
ac anti-SSA şi anti-SSB sunt specifici lupusului eritematos sistemic
sindromul CREST nu se asociază cu ac anti-centromer
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136)
Principiile de tratament şi monitorizare pe termen lung a unei boli autoimune vizează
corticoterapia adesea nu este necesară, fiind suficient tratamentul simptomatic
imunosupresoarele se adresează formelor corticodependente
8
A.
scăderea dozelor de cortizon necesită administrarea imunosupresiei
imunoterapia cu anti-TNF-α este un tratament simptomatic obligatoriu în poliartrita reumatoidă
suprimarea factorilor declanşatori
B.
C.
D.
E.
(pag. 1137)
Principalele patologii autoimune
prezintă o frecvenţă crescută la femei
sunt îndreptate împotriva antigenelor ubicuitare
9
A.
nu prezintă factori favorizanţi
survin pe fondul predispoziţiei genetice
nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor de mediu
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136)
Vasculitele necrozante primitive
definesc o bolă autoimună organ-specifică
în boala Wegener ac anti-cANCA prezintă specificitate înaltă
10
A.
ac anti-MPO sunt asociaţi cu micropoliangeita
sindromul Churg-Strauss pozitivează ac anti-p-ANCA
anti-proteinază-3 sunt de tip p-ANCA
B.
C.
D.
E.
(pag. 1137)
Imunoglobulinele monoclonale
sunt tipate prin imunofixare
peak-uri IgM evocă boala Waldenstrom
11
A.
peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orientează spre un mielom
nu pot fi identificate în limfoame şi colagenoze
se identifică prin electroforeza protidelor serice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1137)
Anticorpii antifosfolipidici sunt reprezentati de:
Anticorpi anti-CCp (anti-peptid ciclic citrulinat)
Anticorpi antibeta-2 glicoproteina 1 (beta-2GP-1) izotipi IgG si IgM
12
A.
Anticoagulantul lupic
Anticorpi anti-SCL-70
Anticardiolipinele izotipi IgG si IgM
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136-1137)
Identificati anticorpii specifici in lupusul eritematos diseminat:
Anticorpii anti-ADN
Anticorpii antinucleari (AAN)
13
A.
Anticorpii anti-ribonucleoproteina (anti-RNP)
Anticorpii anti-Sm (anti-Smith)
Anticorpii anti-centromer
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136)
Precizati care sunt afirmatiile corecte privind patologiile autoimune:
Factorul reumatoid este specific poliartritei reumatoide
Anticorpii anti-Sm (anti-Smith) sunt frecvent intalniti in lupusul erimatos diseminat (LED)
14
A.
Anticorpii anticentromer sunt asociati sindromului CREST
Anticorpii antinucleari (AAN) sunt frecventi in lupusul erimatos diseminat, dar sunt putin specifici
Anticorpii anti-Jo-1 sunt asociati cu miozite inflamatorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136)
Pag. 124 din 150
Tema nr. 79
Indicaţii şi strategii de utilizare a principalelor examene imagistice
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1149-1154 * fara pag. 1150 Tabelul 2, pag. 1151 Tabelul 3
Care dintre următorele afecţiuni constituie contraindicaţie în cazul efectuării unei radiografii
sarcina
disecţia de aortă
1
A.
apendicita acută
colecistita
insuficienţa renală severă în caz de utilizare a substanţelor de contrast vasculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1149)
Care sunt avantajele utilizării ecografiei
rapiditatea
costurile reduse
2
A.
este neiradiantă
neinvazivitatea
este operator dependentă
B.
C.
D.
E.
(pag. 1149)
Următoarele afirmaţii sunt adevărate în cazul utilizării computer tomografiei ca metodă de diagnostic
foloseşte radiaţii X cu posibilitatea injectării de produse de contrast vasculare
utilizează rezonanţa magnetică nucleară
3
A.
utilizează radiaţii radioactive
se bazează pe propagarea ultrasunetelor
este neiradiantă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1149)
Printre contraindicaţiile computer tomografiei se numără
femei gravide
alergia
4
A.
insuficienţa renală terminală
malformaţii fetale
epilepsia
B.
C.
D.
E.
(pag. 1150)
Contraindicaţiile absolute în cazul folosirii rezonanţei magnetice ca metodă de diagnostic sunt
fibroza nefrogenică
pacemaker
5
A.
corpii străini metalici
claustrofobia
costul ridicat
B.
C.
D.
E.
(pag. 1150)
6.Radiografia simplă se foloseşte în cazul următoarelor urgenţe diagnostice
insuficienţă renală acută obstructivă
embolie pulmonară
6
A.
pneumoperitoneu
ocluzie intestinală
compresiune medulară
B.
C.
D.
E.
(pag. 1151)
Care din următoarele urgenţe diagnostice necesită utilizarea CT cerebral
malformaţia arterio-venoasă
accident vascular cerebral sub anticoagulant
7
A.
pneumocefalie
tulburări ale stării de conştienţă
epilepsie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1152)
În cazul uni politraumatism al întregului corp, care este metoda de urgenţă diagnostică folosită
computer tomografică
rezonanţă magnetică
8
A.
radiografia
ecografia
ultrasonografie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1153)
În cazul cărei afecţiuni se efectuează RMN medulară de urgenţă
spondilodiscită
hernie de disc
9
A.
tumori intrarahidiene
compresiune medulară
rahialgii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1154)
Pag. 125 din 150
10.În cazul unui traumatism cerebral, ce metodă de diagnostic este preferată la un pacient simptomatic
radiografia craniană
CT cerebral
10
A.
rezonanţă magnetică
scintigrafia
tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1154)
Contraindicatia absoluta in cazul efectuarii unei rezonante magnetice nucleare fara injectare de substanta de contrast este:
Sarcina
Insuficienta renala cronica
11
A.
Prezenta unui pacemaker
Alergia la substanta de contrast iodata
Diabetul zaharat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1149-1150)
Tema nr. 80
Infecţii cutaneo-mucoase bacteriene şi micotice
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1168-1172
Precizati care afirmatie este falsa
Pielea nu este sterila
Infectiile cutanate bacteriene sunt foliculare si nefoliculare
1
A.
Diagnosticul infectiilor bacteriene este clinic in majoritatea cazurilor
Exista imunizare impotriva infectiilor bacteriene
Majoritatea infectiilor cutanate bacteriene sunt produse de cocii Gram +
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1168)
Care dintre caracteristicile foliculitei nu este adevarata
Reprezinta inflamatia foliculului pilosebaceu
Face parte dintre infectiile cutanate bacteriene nefoliculare
2
A.
Are ca leziune elementara papulo-pustula
Se poate localiza la barba
In majoritatea cazurilor este produsa de stafilococul aureu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1168)
Care dintre urmatoarele caracteristici ale furunculului nu este corecta
Este o infectie profunda a foliculului pilosebaceu produsa de streptococul beta-hemolitic
Este un nodul centrat de fir de par
3
A.
Are evolutie spre necroza si eliminarea burbionului
Stafilococia maligna a fetei reprezinta o complicatie a furunculului.
Tratamentul furunculului se face cu antiseptice sau antibiotice locale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1169)
Impetigo se caracterizeaza prin
Stare generala alterata, febra si frisoane
Prezenta unor vezicule si bule superficiale
4
A.
Localizare periorificiala
Forma buloasa este intalnita mai ales la copii si varstnici
Contagiozitate mare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1169)
Care dintre afirmatiile referitoare la tratamentul infectiilor cutanate stafilococice este adevarata
In formele localizate este suficienta toaleta cu apa si sapun, antiseptice si antibiotice topice
Indiferent de forma clinica este necesara antibioterapie per os
5
A.
Indiferent de forma clinica este necesara spitalizarea si antibioterapie iv
Penicilina este unul dintre antibioticele de electie
Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4 saptamani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1169)
Erizipelul se caracterizeaza prin
Placard inflamator eritematos, cald, dureros.
Debuteaza sub forma unei pustule foliculare centrata de fir de par
6
A.
Prezenta unei porti de intrare nu este obligatorie
Este necesar intodeauna examenul histopatologic pentru stabilirea diagnosticului.
Stare generala alterata, febra, frisoane.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1170)
Pag. 126 din 150
Care dintre urmatoarele afirmatii legate de erizipel sunt adevarate
Fasceita necrotizanta este o complicatie generala a erizipelului
Fasceita necrotizanta este favorizata de administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
7
A.
Indiferent de forma clinica de erizipel este necesara spitalizarea de urgenta
Penicilina G in perfuzie este tratamentul de electie
Nu este obligatorie tratarea portii de intrare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1170)
Candidozele cutaneo-mucoase au urmatoarele caracteristici
Se pot localiza atat la nivelul marilor pliuri cat si la nivelul pliurilor mici cutanate.
Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe
8
A.
Se trateaza cu antifungice generale timp de 6 luni
Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului clinic
Candidozele genitale nu apar niciodata la barbat
B.
C.
D.
E.
(pag. 1171)
Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza dermatofitoza pielii glabre
Se localizeaza in special la nivelul scalpului
Se poate confunda cu eczema numulara sau psoriazisul inversat
9
A.
Este foarte dureroasa
Se prezinta sub forma unor placi inelare cu extindere centrifuga
Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1171)
Kerionul este
O candidoza cutanata suprainfectata
O tricofitie supurata cu inflamatie majora
10
A.
O infectie dermatofitica produsa de dermatofiti patogeni
Infectie dermatofitica a pielii glabre insotita de adenopatii satelite frecvente
Afectiune cauzata de Malassezia furfur.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1171-1172)
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la erizipel este adevarata?
Erizipelul este o dermohipodermita acuta de etiologie stafilococica
Diagnosticul erizipelului se sprijina obligatoriu pe date microbiologice
11
A.
Debutul erizipelului este insidios, cu temperatura usor crescuta (37,5-38 grade Celsius), fara frisonete
Clinic se constata prezenta unui placard inflamator infiltrat, cu extindere centrifuga rapida
Tratamentul etiologic include vaccinarea antitetanica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1169-1170)
Tema nr. 81
Guşa şi nodulul tiroidian, hipotiroidismul si hipertiroidismul
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1215-1220, 1221-1223, 1224-1226 * fara subcapitolul III pag 1225
Cum se monitorizează toleranța la tratamentul cu antitiroidiene de sinteză:
GOT, GPT la intervale regulate
Hemoleucogramă la intervale regulate
1
A.
Proteina C reactivă bilunar
Bilirubina totală lunar
Tireoglobulina la 3 luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 1223)
În insuficiența tireotropă există:
TSH crescut cu FT4 crescut
TSH normal cu FT4 crescut
2
A.
TSH scăzut cu FT4 crescut
TSH normal sau scăzut, cu FT4 scăzut
TSH crescut cu FT4 scăzut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1224)
Complicațiile hipotiroidismului sunt:
Insuficiență coronariană
Blocuri de ramură
3
A.
Coma mixedematoasă
Depresie
Stenoză mitrală
B.
C.
D.
E.
(pag. 1225)
Pag. 127 din 150
În insuficiența corticotropă (insuficiența suprarenală centrală) există:
Melanodermie
Paloare
4
A.
Hipertensiune arterială
Surplus ponderal
Semne de virilizare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1227)
Care sunt examinările biologice în gușa simplă:
TSH
Dozarea ATPO și antiTG
5
A.
În caz de hipertrofie dozarea anticorpilor antireceptor TSH
Ioduria pe 24 de ore
Dozarea tireoglobulinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 1216)
În hipertiroidismul indus de amiodaronă:
Ecografia Doppler tiroidiană arată hipervascularizație tiroidiană
Scintigrafia este fixantă
6
A.
Există o patologie tiroidiană preexistentă
Ecografia Doppler tiroidiană este normală
Tratamentul se bazează pe anxiolitice, repaus
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1223)
Diagnosticul de hipertiroidism frust presupune:
TSH scăzut cu FT4 crescut
TSH scăzut cu FT4 scăzut
7
A.
TSH scăzut cu FT4 normal
TSH crescut cu FT4 crescut
TSH crescut cu FT4 normal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1221)
Boala Basedow este confirmată de:
Anticorpi antitireoglobulină crescuți
Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescuți
8
A.
TSH crescut
Proteina C reactivă crescută
Anticorpi antiperoxidază crescuți
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1221)
Care este durata tratamentului cu antitiroidiene de sinteza in boala Basedow:
Doua luni
Trei luni
9
A.
Sase luni
Un an
Optsprezece luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1222)
Caracteristicile ecografice ale nodulilor tiroidieni suspecți sunt:
Nodul hipoecogen
Nodul hiperecogen
10
A.
Prezenta microcalcificarilor in nodul
Nodul hipervascularizat la ecografia Doppler
Nodul slab vascularizat la ecografia Doppler
B.
C.
D.
E.
(pag. 1219)
Semnele clinice de hipometabolism intalnite la pacientii cu hipotiroidism sunt:
Frilozitatea
Disparitia treimii externe a sprancenelor
11
A.
Bradicardia
Macroglosia
Constipatia
B.
C.
D.
E.
(pag. 1224)
La o femeie cu hipertiroidism, scintigrafia tiroidiana cu Tc radioactiv 99 este contraindicata:
In timpul sarcinii
In infectiile virale
12
A.
In timpul alaptarii
In cazul alergiei la iod
In timpul tratamentului cu interferon
B.
C.
D.
E.
(pag. 1221-1222)
Caracteristicile ecografice ale nodulilor tiroidieni care arata leziuni putin sau deloc suspecte sunt:
Nodul hipoecogen
Chist pur anecogen
13
A.
Nodul hiperecogen
Halou complet cu umbre marginale
Slaba vascularizatie la ecografia Doppler
B.
C.
D.
E.
(pag. 1219)
Pag. 128 din 150
Tema nr. 82
Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la adult – definiţie, diagnostic, complicaţii acute, complicaţii cronice, algoritm terapeutic, monitorizare, principii, management
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1236-1254 * fara date epidemiologice, fara denumiri comerciale din tratamentul cu insulina, pag. 1250.
Diabetul zaharat se defineşte prin:
Glicemie a jeun în sânge venos mai mare de 1,16g/l;
Glicemie postprandială mai mare de 1,30g/l;
1
A.
Glicemie a jeun în sânge venos mai mare de 1,26g/l, în două ocazii diferite sau mai mare de 2g/l în orice moment al zilei;
Glicemie a jeun în sânge venos mai mare de 1,20g/l, în două ocazii diferite sau mai mare de 1,6g/l în orice moment al zilei;
Glicemie postprandială mai mare de 1,40g/l;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1236)
Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat patogenic:
Insulinorezistenţa musculară şi hepatică;
Citoliza hepatică;
2
A.
Pancreatita cronică alcoolică;
Distrugerea autoimună (în 95% din cazuri) a celulelor beta din insulele Langerhans pancreatice, responsabilă de un deficit de insulină;
Amiloidoza pancreatică.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1236)
Coma diabetică hiperosmolară se caracterizează prin:
Glicemie plasmatică mai mică de 2g/l şi pH arterial mai mic de 7,30;
Glicemie plasmatică mai mică de 2g/l şi bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l;
3
A.
Bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l şi pH arterial mai mic de 7,30;
Hiperglicemie mai mare de 33mmol/l şi osmolaritate mai mare de 350mmol/l;
Osmolaritate cuprinsă între 310 mOsm/kg şi 315mOsm/kg;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1241)
Tratamentul hipoglicemiant în diabetul zaharat tip 1 se face cu:
Metformin;
Metformin şi sulfamide hipoglicemiante;
4
A.
Insulină;
Glinide;
Sulfamide hipoglicemiante;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1250)
Hemoglobina glicată (HbA1c) reflectă echilibrul metabolic:
Zilnic;
Săptămânal;
5
A.
Lunar;
Din cele 2-3 luni precedente;
Anual;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1249)
Retinopatia diabetică neproliferativă se caracterizează prin:
Dilatare capilară;
Microanevrisme;
6
A.
Exudate;
Hemoragii;
Neovase.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1244)
Nefropatia diabetică incipientă se caracterizează prin:
Microalbuminurie anormală cuprinsă între 30mg/24 ore şi 299mg/24 ore (sau 30mg şi 299mg/g creatinină);
Macroalbuminurie (albumină mai mare de 300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g creatinină);
7
A.
Tensiune arterială normală;
Filtrare glomerulară normală;
Sindrom edematos;
B.
C.
D.
E.
(pag. 1245)
Efectele secundare ale tratamentului cu insulină sunt reprezentate de:
Hipoglicemie;
Câştig în greutate în caz de supradozare;
8
A.
Alergie;
Lipodistrofii hipertrofice;
Hirsutism;
B.
C.
D.
E.
(pag. 1250)
Pag. 129 din 150
Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii sunt reprezentate de:
Malformaţii, avort;
Microsomie;
9
A.
Retard de maturare;
Hipoglicemie şi hipocalcemie neonatale;
Hipertensiune gravidică şi preeclampsie;
B.
C.
D.
E.
(pag. 1251)
Monitorizarea biologică a pacientului cu diabet zaharat presupune:
HbA1c, monitorizare sistematică, de 4 ori pe an;
Glicemie venoasă a jeun, 1 dată pe lună;
10
A.
Bilanţ lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1 dată pe an;
Microalbuminurie, 1 dată pe an;
Creatinemie a jeun 1 dată pe an.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1253)
Caracteristicile clinice ale polineuropatiei diabetice sunt:
Afectarea este bilaterala si simetrica
Afectarea este distala la inceput
11
A.
Afecteaza aproape exclusiv nervii membrelor inferioare
Se asociaza hipertensiunea arteriala
Tulburarile motorii sunt exceptionale si tardive
B.
C.
D.
E.
(pag. 1246)
In cazul cetoacidozei diabetice, urmatoarele simptome sunt legate de acidoza metabolica:
Starea de stupoare si obnubilare
Dispneea Kussmaul
12
A.
Tahicardia
Hipotensiunea arteriala
Durerile abdominale
B.
C.
D.
E.
(pag. 1239)
Stadiul neproliferativ al retinopatiei diabetice presupune existenta de:
Microanevrisme
Exudate
13
A.
Zone de ischemie
Dilatare capilara
Dezlipire de retina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1244)
Tema nr. 83
Obezitatea la adulţi
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1276-1280 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Sindromul metabolic are următoarele elemente:
Insulinorezistență;
Diabet zaharat;
1
A.
Hipertensiune arterială;
Obezitate ginoidă;
Hiper HDL colesterolemie.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1276)
Obezitatea secundară este dată de:
Hipotiroidism;
Hipertiroidism;
2
A.
Factori genetici;
Hipocorticism;
Hipercorticism;
B.
C.
D.
E.
(pag. 1276)
Care dintre următoarele afirmații despre Indicele de masă corporală sunt corecte:
IMC peste 40 kg/m2 semnifică obezitate morbidă;
IMC peste 18,5 kg/m2 semnifică subponderabilitate;
3
A.
IMC între 18,5 și 24,9 semnifică greutate normală;
IMC între 25 și 29,9 semnifică supraponderabilitate;
IMC între 30 și 34,5 inseamnă obezitate.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1276)
Complicațiile cardio-vasculare ale obezitații sunt:
Hipertensiunea arterială;
Insuficiența cardiacă;
4
A.
Hipotensiune arterială;
Accident vascular cerebral;
Hipertrofie ventriculară;
B.
C.
D.
E.
(pag. 1276)
Complicațiile endocrine ale obezității sunt:
Litiaza biliară;
Sindromul ovarelor polichistice;
5
A.
Hipofertilitate;
Hipogonadism;
Boală de reflux gastroesofagian.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1277)
Pag. 130 din 150
Contraindicațiile chirurgiei bariatrice sunt, cu excepția:
Tulburări mentale severe;
Dependența de alcool;
6
A.
Pacient bine informat, cu spijin psihologic;
Dependența de substanțe psihoactive;
Tulburări severe ale comportamentului alimentar.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1279)
Complicațiile respiratorii ale obezității sunt, cu excepția:
Sindromul metabolic;
Astmul;
7
A.
Dispneea de efort;
Sindromul de apnee în som;
Sindromul restrictiv pulmonar.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1276)
Chirurgia bariatrică reversibilă constă în:
By-pass gastric;
Gastro-duodeno anastomoză;
8
A.
Gastrectomie totală;
Esofagoplastie;
Gastroplastie cu inel gastric.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1279)
Obezitatea poate fi secundară:
Hipertiroidismului;
Hipercorticismului;
9
A.
Hipocorticismului;
Gutei;
Dislipidemiei.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1276)
Indicele de masă corporală are la o persoană normoponderală următoarea valoare:
Sub 18,5;
Peste 40;
10
A.
Între 18,5 și 24,9;
Sub 40;
Peste 18,5.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1276)
In monitorizarea continua a pacientului obez spitalizarea in mediul specializat este necesara in cazul:
Efectuarii testelor functionale respiratorii
Complicatiilor somatice ce necesita investigatii si/sau un tratament urgent
11
A.
Obezitatii masive multicomplicate (pe plan cardiorespirator si reumatologic)
Efectuarii activitatii fizice regulate
Ingrijirii multidisciplinare inainte si dupa chirurgia bariatrica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1278-1280)
Sindromul de apnee in somn regasit frecvent la adultii cu obezitate se caracterizeaza prin:
Dispnee de efort
Sindrom restrictiv
12
A.
Sforait nocturn
Apnee semnalata de catre partener/-a
Hipersomnolenta diurna
B.
C.
D.
E.
(pag. 1276)
Care din urmatoarele localizari ale cancerului sunt descrise drept complicatii ale obezitatii la femei:
Col uterin
Colon
13
A.
Endometru
Ovar
San
B.
C.
D.
E.
(pag. 1277)
Tema nr. 84
Infecţiile urinare la adult. Leucocituria
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1286-1292 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Leucocituria se defineşte (se caracterizează) printr-un număr de leucocite la ECBU
mai mare de 10/ml
mai mare de 100/ml
1
A.
egal cu 1000/ml
mai mare de 1000/ml
mai mare de 10000/ml
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1292)
Pag. 131 din 150
Leucocituria cu leucocite nealterate, în cilindru, este caracteristică pentru:
glomerulopatia cronică
nefropatia tubulointerstiţială cronică
2
A.
feocromocitom
tuberculoza urinară
infecţia cu chlamydia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1292)
În pielonefrita acută simplă, durata tratamentului antibiotic trebuie să fie de:
12 zile
15 zile
3
A.
18 zile
21 zile
31 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1289)
La un pacient cu prostatită acută la care se instalează şi retenţia acută de urină este indicat(ă):
sondajul uretral
cateter suprapubian
4
A.
nefrostomie bilaterală
cateterism ureteral bilateral
cistoscopia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1290)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la infecţiile urinare nosocomiale sunt adevărate?
sunt infecţiile nosocomiale cele mai rar întâlnite
sunt cu germeni sensibili la antibiotice uzuale
5
A.
sunt definite ca infecţii dobândite după externarea dintr-un centru de îngrijire
sunt cu germeni cel mai adesea multirezistenţi
sunt foarte greu de diagnosticat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1291)
Leucocituria izolată (cu uroculturi negative) cu leucocite alterate se poate întâlni în:
imunodepresie
infecţie urinară decapitată de tratament antimicotic
6
A.
litiază vezicală
infecţii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus)
tumoare de vezică
B.
C.
D.
E.
(pag. 1292)
Pentru prevenţia infecţiilor urinare nosocomiale la pacienţii cu sondaj vezical sunt recomandate:
administrarea de laxative pentru a preveni constipaţia
păstrarea unei diureze importante
7
A.
limitarea duratei sondajului
menţinerea sacului colector în poziţie declivă
spălarea zilnică a sondei cu soluţii antibiotice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1291)
Dintre diversele clase de antibiotice, în tratamentul prostatitelor cronice sunt indicate:
cefalosporine de generaţia a 2-a
cefalosporine de generaţia a 3-a
8
A.
fluorochinolone
aminoglicozide
cicline
B.
C.
D.
E.
(pag. 1290)
Semnele funcţionale urinare prezente în prostatita cronică sunt:
disurie
hematurie
9
A.
ejaculare retrogradă
anejaculare
arsuri micţionale
B.
C.
D.
E.
(pag. 1290)
Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt:
urină tulbure şi urât mirositoare
polakiurie
10
A.
imperiozitate
febră
disurie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1287)
Criterii de cistita acuta complicata sunt:
Femeie intre 15 si 65 de ani fara antecedente
Copil mai mic de 15 ani
11
A.
Sarcina
Uropatie
Insuficienta renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1287)
Pag. 132 din 150
Ingrijirea unei pielonefrite acute obstructive presupune:
Spitalizare, urgenta medico-chirurgicala
Drenaj al urinei in urgenta prin montarea unei sonde ureterale
12
A.
Antibioterapie dubla parenterala, cu o durata totala de 15 zile
Ingrijire ambulatorie (nu impune spitalizarea)
Monoterapie per os cu fluorochinolone, de la debut
B.
C.
D.
E.
(pag. 1289)
Diagnosticul clinic al prostatitei acute presupune:
Semne functionale urinare: disurie, polakiurie, dureri perineale
Febra deseori ridicata
13
A.
Prostata dureroasa si cu volum marit la tuseul rectal
Frisoane
Nivelul PSA (prostatic specific antigen) ridicat
B.
C.
D.
E.
(pag. 1289-1290)
Tema nr. 85
Retenţia acută de urină
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1295-1296
Diagnosticul retenţiei acute de urină este:
clinic
radiologic
1
A.
ecografic
tomografic
radiourografic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1295)
Retenţia acută de urina este:
situaţia clinică în care rinichii nu mai produc urină
fază tardivă ce apare în evoluţia insuficienţei renale cronice
2
A.
imposibilitatea totală şi brutală de a urina
un fenomen asociat colicii renale
un fenomen mai frecvent întâlnit la femei decât la bărbaţi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1295)
Pentru diagnosticul retenţiei acute de urină, la pacienţii obezi, poate fi utilă:
uroflowmetria
citologia urinară
3
A.
cistografia retrogradă
ecografia vezicală la patul pacientului
ureteropielografia retrogradă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1295)
La pacienţii cu retenţie acută de urină se impune:
drenajul de urgenţă al urinei prin sondaj vezical
drenajul de urgenţă al urinei prin nefrostomie bilaterală
4
A.
drenajul de urgenţă al urinei prin cateterizarea ureterală retrogradă bilaterală
drenajul de urgenţă al urinei prin montarea unui prezervativ anti-incontinenţă
drenajul urinei după examen neurologic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1295)
La pacienţii cu retenţie acută de urină la care s-a practicat sondaj uretral este recomandată golirea vezicală progresivă pentru a evita:
infecţia de tract urinar
hematuria ex vacuo
5
A.
dispariţia retenţiei azotate
apariţia dezechilibrelor hidro-electrolitice
apariţia tulburărilor echilibrului acido-bazic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1295)
Globul vezical se caracterizează prin:
bombarea regiunii lombare
matitate
6
A.
durere în fosele iliace, bilateral
asociere cu cefalee
palparea regiunii hipogastrice trezeşte nevoia de a urina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
La pacienţii cu retenţie acută de urină, sondajul uretral este contraindicat în următoarele cazuri:
prostatită acută
traumatism de bazin
7
A.
traumatism de uretră
tromboză hemoroidală
sechele post-accident vascular cerebral
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
Pag. 133 din 150
La pacienţii cu retenţie acută de urină, în afara drenajului urinei, sunt necesare măsuri asociate:
cuantificarea urinei recoltate
o bună hidratare a pacientului
8
A.
repaus la pat pentru 24 de ore
tratament anticoagulant
ECBU pe urina drenată
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
Monitorizarea pacienţilor cu retenţie acută de urină la care s-a realizat drenajul urinei include:
monitorizarea diurezei
monitorizarea ionogramei urinare
9
A.
monitorizarea ionogramei sanguine
monitorizarea culorii urinei
monitorizarea tensiunii arteriale
B.
C.
D.
E.
(pag. 1296)
Dintre următoarele clase de medicamente, care sunt factori declanşatori/favorizanţi ai retenţiei acute de urină?
inhibitorii enzimei de conversie
alfa blocante
10
A.
alfa stimulante
beta blocante
morfina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
Urmatoarele afirmatii referitoare la retentia acuta de urina sunt adevarate:
Este vorba de o imposibilitate totala si brutala de a urina
Impune drenajul de urgenta al urinei
11
A.
Diagnosticul este clinic
Urografia intravenoasa este obligatorie pentru confirmarea diagnosticului
Nu este necesara nicio examinare complementara (in caz de dubiu o ecografie vezicala se poate dovedi utila)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
Globul vezical in retentia acuta de urina se caracterizeaza prin:
Bombarea regiunii hipogastrice
Matitate la percutie
12
A.
Este dureros
Palparea trezeste nevoia de a urina
Poliurie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
Contraindicatiile sondajului uretral in retentia acuta de urina sunt:
Stenoza de uretra
Traumatismul de bazin si/sau de uretra
13
A.
Prostatita acuta +++ (severa)
Tumora de vezica
Sarcina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
Tema nr. 86
Litiaza urinară
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1312-1315 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
Drenajul de urgenţă – prin montarea de sondă ureterală /dublu J sau nefrostomie percutană – la un pacient cu litiază urinară este necesar dacă:
este vorba de litiază recidivată
colica renală este complicată
1
A.
colica renală este precedată de hematurie totală
pacientul este necooperant şi se anticipează că nu va respecta indicaţiile de tratament
calculul are 5 mm
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1313)
Pentru ablaţia calculului la un pacient cu litiază urinară se poate folosi:
nefrostomia percutanată
uretroscopia
2
A.
cistoscopia
rezecţia transuretrală
litotriţia extracorporeală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1314)
În colica renală simplă se administrează:
diuretic
antibiotic i.v. apoi per os
3
A.
AINS i.v. apoi per os
alfa stimulant
morfină
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1313)
Pag. 134 din 150
Prevenirea recidivelor litiazei urice se realizează prin:
acidifierea urinei
cură de diureză
4
A.
regim hiperpurinic
tratament diuretic
fitoterapie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1314)
Oxalatul de calciu din compoziţia calculilor calcici poate fi:
dihidratat
trihidratat
5
A.
tetrahidratat
pentaahidratat
hexatahidratat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1312)
Dintre următoarele uropatii, care sunt implicate în etiologia litiazei urinare?
rinichi în potcoavă
rinichi spongios
6
A.
rinichi polichistic
ureterocel
megaureter
B.
C.
D.
E.
(pag. 1312)
Ancheta etiologică la un pacient cu litiază urinară include:
interogatoriu: antecedente de uretrită, obiceiul de a fuma, consum de alcool
identificarea unei uropatii obstructive
7
A.
spectrofotometrie în infraroşu a calculului
spectrofotometrie în ultraviolet a calculului
spectrofotometrie LASER
B.
C.
D.
E.
(pag. 1314)
Litiaza fosfoamoniacomagneziană este favorizată de:
pH urinar acid
pH urinar alcalin
8
A.
infecţii urinare acute
infecţii urinare cronice
glomerulonefrite acute
B.
C.
D.
E.
(pag. 1312)
Pe radiografia abdominală simplă efectuată la un pacient cu litiază urinară, în faţa calcificărilor prezente pe radiografie, diagnosticul diferenţial al acestora se va face cu:
litiaza biliară
calcificări ganglionare
9
A.
calcificări pleurale
ateroame aortice
calcificări condrocostale
B.
C.
D.
E.
(pag. 1314)
Diagnosticul diferenţial al colicii nefretice se face cu alte cauze de durere lombară acută:
pneumopatie
colica biliară
10
A.
colon iritabil
durerea articulară din gonartroză
pancreatita acută
B.
C.
D.
E.
(pag. 1314)
Diagnosticul clinic al colicii renale (nefritice) din litiaza urinara presupune:
Durere lombara acuta
Iradiere spre organele genitale externe homolaterale
11
A.
Semne functionale urinare (polakiurie, hematurie)
Pozitie antialgica
Agitatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1312-1313)
Bilantul paraclinic in colica renala acuta din litiaza urinara include:
Radiografie abdominala simpla + ecografie renala in caz de colica renala simpla
Ionograma sanguina in toate cazurile
12
A.
Creatinina in toate cazurile
Urografie intravenoasa in context de urgenta
CT abdomino-pelvin in caz de colica renala complicata
B.
C.
D.
E.
(pag. 1313)
Complicatiile litiazei urinare sunt:
Insuficienta renala acuta
Ruptura caii excretoare
13
A.
Urinomul
Infectia urinara
Eliminarea spontana a calculului
B.
C.
D.
E.
(pag. 1315)
Pag. 135 din 150
Tema nr. 87
Patologia tumorala benigna si maligna a aparatului uro-genital masculin: hipertrofia benignă de prostată, tumori de prostată, tumori de rinichi, tumori de testicul
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1316-1318, 1319-1322, 1323-1327, 1328-1331 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor
În hipertrofia benignă de prostată cu simptomatologie severă, scorul internaţional al simptomelor de prostată (IPSS) este:
0 - 7
8 – 19
1
A.
20 – 35
20 – 45
20 – 50
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1316)
În hipertrofia benignă de prostată, în cadrul depistării individuale a cancerului de prostată, bilanţul complementar trebuie să includă:
PSA total
PSA total şi PSA liber
2
A.
Fosfataza alcalină prostatică
Antigenul carcinoembrionar
Lactic dehidrogenaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1316)
Beta blocantele sunt utilizate în tratamentul hipertrofiei benigne de prostată pentru că prin modul lor de acţiune realizează:
relaxarea muşchilor netezi prostatici
deschiderea colului vezical
3
A.
diminuarea volumului prostatei
scăderea vascularizaţiei prostatei
nu sunt utilizate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1317)
Inhibitorii de 5 alfa reductază sunt utilizaţi în tratamentul hipertrofiei benigne de prostată pentru că prin modul lor de acţiune realizează:
relaxarea muşchilor netezi prostatici şi deschiderea colului vezical
diminuarea volumului prostatic
4
A.
controlul hematuriei caracteristice hipertrofiei benigne de prostată
sterilizarea urinei
optimizarea diurezei şi controlul nicturiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1317)
Inhibitorii de 5 alfa reductază - utilizaţi în tratamentul hipertrofiei benigne de prostată – au:
eficacitate imediată
eficacitate după 3 luni
5
A.
eficacitate după 6 luni
eficacitate după 9 luni
eficacitate după 12 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1317)
În hipertrofia benignă de prostată, semnele funcţionale urinare obstructive sunt:
jet urinar întrerupt
jet urinar sanguinolent
6
A.
jet urinar tulbure
disurie
picături retardate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1316)
În hipertrofia benignă de prostată, semnele funcţionale urinare iritative sunt:
polakiurie
usturimi la micţiune
7
A.
nicturie
urgenturie
incontinenţă de urină prin revărsare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1316)
În hipertrofia benignă de prostată, bilanţul complementar trebuie să includă:
Aprecierea funcţiei renale prin dozarea ureei, creatininei, acidului uric şi RFG (rata filtrării glomerulare)
ECBU
8
A.
Ecografie reno-vezico-prostatică
Debitmetrie urinară
Măsurarea volumului vezical premicţional
B.
C.
D.
E.
(pag. 1315)
În evoluţia hipertrofiei benigne de prostată pot apărea următoarele complicaţii datorate impactului asupra aparatului urinar superior:
hidronefroză
polichistoză
9
A.
rinichi spongios
insuficienţă renală cronică obstructivă
hematurie macroscopică
B.
C.
D.
E.
(pag. 1317)
Pag. 136 din 150
În evoluţia hipertrofiei benigne de prostată pot apărea următoarele complicaţii datorate impactului vezical:
diverticuli vezicali
litiază vezicală
10
A.
retenţie acută de urină
micţiuni prin revărsare
hidaturie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1317)
În scopul depistării individuale a cancerului de prostată, dozarea PSA seric total trebuie:
începută la vârsta de 50 de ani şi repetată annual
începută la vârsta de 50 de ani şi repetată la fiecare 3 ani
11
A.
începută la vârsta de 50 de ani şi repetată la fiecare 2 ani
începută la vârsta de 50 de ani şi repetată la vârsta de 75 de ani
începută la vârsta de 60 de ani şi repetată la fiecare 6 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1319)
La un pacient cu o valoare determinată a PSA total mai mare de 4 ng/ml, sunt necesare:
masaj prostatic
prostatectomie radicală laparoscopică
12
A.
biopsii prostatice
scintigrafie osoasă
stabilirea riscului pentru progresie D´AMICO
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1319)
În cancerul prostatic avansat local – conform stadializării TNM – tratamentul poate fi curativ şi metoda aleasă va fi reprezentată de:
RTUP
prostatectomie totală
13
A.
radioterapie prelungită
radio-hormono-terapie prelungită
radioterapie prostatică conformaţională
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1322)
În cancerul prostatic metastatic – conform stadializării TNM – tratamentul este paliativ şi metoda aleasă va fi reprezentată de:
hormonoterapie
prostatectomie totală
14
A.
radioterapie prelungită
radio-hormono-terapie prelungită
radioterapie prostatică conformaţională
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1322)
Triptorelina este folosită în tratamentul hormonal al cancerului de prostată si este un:
antiandrogen
blocant androgenic complet
15
A.
estrogen
agonist LHRH
androgen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1322)
Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice recoltate prin puncţie. Complicaţiile posibile ale puncţiei sunt reprezentate de:
pneumaturie
hematurie
16
A.
rectoragie
melenă
boală hemoroidală
B.
C.
D.
E.
(pag. 1320)
PSA este o proteină specifică prostatei şi creşterea sa poate avea şi alte etiologii în afara cancerului prostatic. Care dintre cele de mai jos poate duce la creşterea PSA?
hematuria
tumora vezicală
17
A.
prostatita
hipertrofia benignă de prostată
ecografia abdominală a prostatei
B.
C.
D.
E.
(pag. 1319)
Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice recolatae prin puncţie. Precauţiile prealabile puncţiei includ:
preparare rectală
tratament anticoagulant
18
A.
antibioprofilaxie
tratament antiagregant plachetar
injectare intraprostatică de substanţă de contrast
B.
C.
D.
E.
(pag. 1320)
Care dintre următorii pacienţi cu cancer de prostată stadializaţi TNM se încadrează în stadiul l?
T1c /N0/ M0
T2a/N0/M0
19
A.
T2b/N0/M0
T2c/N0/M0
T3a/N0/M0
B.
C.
D.
E.
(pag. 1321)
Pag. 137 din 150
În cancerul prostatic localizat – conform stadializării TNM – tratamentul este curativ şi pacientul poate opta – ca metodă de tratament – pentru:
RTUP
prostatectomie totală
20
A.
radioterapie prelungită
radio-hormono-terapie
radioterapie prostatică conformaţională
B.
C.
D.
E.
(pag. 1321)
Vârful de incidenţă (de frecvenţă) al cancerului testicular este situat în intervalul:
15-25 ani
20-35 ani
21
A.
25-45 ani
35-45 ani
30-50 ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1328)
Cel mai important factor de risc pentru cancerul testicular este:
atrofia testiculară posttraumatică
atrofia testiculară infecţioasă
22
A.
torsiunea cordonului spermatic
varicocelul
criptorhidia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1328)
În cadrul examinării testiculare la un pacient la care diagnosticul prezumtiv este de tumoare testiculară, semnul Chevassu pozitiv înseamnă:
identificarea unei mase dure, indolore
opacitate la transiluminare
23
A.
identificarea dificilă a deferentului
conservarea şanţului epididimo-testicular
durere la palparea testiculului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1328)
La un pacient cu tumoare testiculară, examenul clinic general caută:
adenopatie inghinală superficială
adenopatie inghinală profundă
24
A.
adenopatie retroperitoneală
adenopatie perineală
adenopatie femurală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1328)
Orice dubiu în diagnosticul diferenţial al unei tumori testiculare impune:
RMN pelvis
CT pelvis
25
A.
Orhiectomie
Explorare chirurgicală pe cale scrotală
Explorare chirurgicală pe cale inghinală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1328)
Markerii serici în tumorile testiculare sunt:
alfa fetoproteina
HCG
26
A.
LDH
CAE
TSH
B.
C.
D.
E.
(pag. 1329)
Tratamentul chirurgical al tumorilor testiculare este reprezentat de orhiectomia pe cale inghinală şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
clampare prealabilă a cordonului spermatic
ligatura în bloc a cordonului spermatic
27
A.
montarea de proteză testiculară (în absenţa infecţiei)
explorarea chirurgicală a bursei scrotale controlaterale
limfodisecţia inghinală superficială homolaterală
B.
C.
D.
E.
(pag. 1329)
Din punct de vedere al răspunsului la tratament complementar, seminomul este:
radiorezistent
radiosensibil
28
A.
chimiorezistent
chimiosensibil
hormonodependent
B.
C.
D.
E.
(pag. 1330)
După orhiectomie, pacienţii cu tumori testiculare non-seminomatoase beneficiază de tratament:
chimioterapic
chirurgical
29
A.
radioterapic
hormonoterapie
corticoterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1331)
Pag. 138 din 150
Monitorizarea pacienţilor cu tumori testiculare (operaţi şi care au necesitat/nu au necesitat tratament complementar) include:
markeri serici
CT toraco-abdomino-pelvin
30
A.
Autopalpare
Radiografie pulmonară – annual
Radiografie abdominală – annual
B.
C.
D.
E.
(pag. 1331)
Clasificarea Bosniak utilizată în chistul renal se referă la:
aprecierea gradului de diferenţiere celulară pentru celulele din lichidul intrachistic
aprecierea aspectului macroscopic al lichidului intrachistic
31
A.
clasificarea chisturilor funcţie de dimensiunile acestora
clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect
clasarea chisturilor de la benign la malign
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1327)
Identificarea ecografică sau tomografică a unui chist renal de 4 cm clasificat Bosniak l va fi urmată de:
tratament conservator
puncţionare percutanată sub control ecografic
32
A.
evacuare prin chirurgie laparoscopică
evacuare prin chirurgie deschisă
tratament diuretic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1327)
În tumorile maligne de rinichi, forma anatomopatologică cea mai frecventă este:
carcinomul tubulo-papilar tip l
carcinomul tubulo-papilar tip ll
33
A.
carcinom la celulele cromofobe
carcinom la tubii colectori Bellini
carcinom cu celule clare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1326)
Carcinomul renal cu celule clare se dezvoltă începând din:
celulele tubului contort
celulele tubului colector
34
A.
celulele epiteliului din capsula Bowman
uroteliul calicelor mici
uroteliul calicelor mari
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1326)
În tumorile maligne ale rinichiului, gradul nuclear Fuhrman se stabileşte pe baza:
examenului CT
examenului uro-CT
35
A.
examenului anatomopatologic
examenului RMN
examenului scintigrafic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1326)
La examinarea ecografică a unui chist renal, leziunea are următoarele caracteristici:
anecogenă cu întărire posterioară
izoecogenă cu minimă întărire posterioară
36
A.
hiperecogenă cu întărire anterioară
avasculară
pereţi rigizi
B.
C.
D.
E.
(pag. 1327)
Dintre următoarele afirmaţii referitoare la oncocitomul renal, bifaţi-le pe cele corecte:
diagnosticul diferenţial cu cancerul renal este uşor
diagnosticul diferenţial cu cancerul renal este dificil
37
A.
diagnosticul diferenţial cu cancerul renal nu este necesar
imagistic este anecogen, omogen, cu pereţi fini
imagistic se identifică cicatrice centrală în mijlocul leziunii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1327)
Dintre următoarele afirmaţii referitoare la angiomiolipomul renal, bifaţi-le pe cele corecte:
poate fi bilateral
este totdeauna unilateral
38
A.
este totdeauna bilateral
este o tumoare mezenchimatoasă benignă
este cea mai frecventă tumoare benignă solidă a rinichiului
B.
C.
D.
E.
(pag. 1326)
Care dintre următoarele variante de abordare terapeutică ale angiomiolipomului renal pot fi corecte (funcţie de particularităţile cazului)?
embolizare
chimioterapie
39
A.
radioterapie
tratament chirurgical conservator
abstenţie terapeutică
B.
C.
D.
E.
(pag. 1327)
Pag. 139 din 150
După nefrectomia lărgită la un pacient cu tumoare renală malignă, monitorizarea va include:
creatininemia
VSH-ul
40
A.
urografia i.v.
CT abdominal
Scintigrafia renală
B.
C.
D.
E.
(pag. 1326)
Indicatiile tratamentului medical in hipertrofia benigna de prostata sunt:
Hipertrofia benigna de prostata necomplicata
Hipertrofia benigna de prostata cu complicatii minore (hematurie, diverticuli nesimptomatici)
41
A.
Tumora vezicala asociata
Calculi vezicali asociati
Hipertrofia benigna de prostata complicata cu insuficienta renala cronica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1317-1318)
Indicatiile punctiei-biopsie renala pentru diagnosticul de tumora renala sunt:
Dubiu diagnostic, suspiciune de limfom sau de metastaza intrarenala
Pacient cu risc chirurgical ridicat
42
A.
Inaintea unui tratament adjuvant in formele metastatice extinse
Suspiciune de tumora benigna la explorarea imagistica
Toate cazurile diagnosticate ecografic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1324)
Diagnosticele diferentiale in tumorile de testicul sunt:
Cancerul de prostata
Epididimita
43
A.
Torsiunea cordonului spermatic
Traumatism testicular
Orhita
B.
C.
D.
E.
(pag. 1328)
Tema nr. 88
Insuficienţa renală acută si cronica. Anuria
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1350-1352, 1353-1357
Selectati cauzele obstructive (postrenale) ale insuficientei renale acute:
adenom sau cancer prostatic
litiaza urinara
1
A.
insuficienta cardiaca
sindrom nefrotic
fibroza retroperitoneala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1350)
La un pacient varstnic, cu hipertrofia prostatei decelata la tuseul rectal, cresterea brusca si importanta a ureei si creatininei serice sugereaza:
infectie urinara
insuficienta renala acuta functionala (prerenala)
2
A.
insuficienta renala acuta organica (renala)
insuficienta renala acuta obstructiva (postrenala)
insuficienta renala cronica.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1350)
Cea mai frecventa cauza a insuficientei renale acute organice (renale) este:
necroza tubulara acuta
nefropatia interstitiala acuta
3
A.
sindromul nefrotic impur
glomerulonefrita rapid progresiva
nefroangioscleroza maligna.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1351)
Necroza tubulara acuta poate fi cauza insuficientei renale acute daca:
apare dupa administarea de: substante toxice: antibiotice, substante de contrast iodate
ecografia renala este normala
4
A.
clinic exista frecvent deshidratare extracelulara
sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria
se produce retentie acuta de urina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1351)
Pag. 140 din 150
Care din urmatoarele afectiuni pot determina aparitia insuficientei renale acute functionale (prerenale):
fistule digestive
arsuri
5
A.
fibroza retroperitoneala
periarterita nodoasa
insuficienta cardiaca
B.
C.
D.
E.
(pag. 1351)
Stadiul 3 al insuficientei renale cronice este definit prin rata filtrarii glomerulare estimata de:
> 90 ml/min/1,73 m ²
60 - 90 ml/min/1,73 m ²
6
A.
30 - 59 ml/min/1,73 m ²
15 - 29 ml/min/1,73 m ²
< 15 ml/min/1,73 m ²
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1354)
Complicatiile cardiovasculare ale insuficientei renale cronice sunt:
HTA
hipotensiunea arteriala
7
A.
pericardita
cardiopatia hipertrofica
endocardita bacteriana
B.
C.
D.
E.
(pag. 1353)
Initerea terapiei de substitutie renala la pacientii cu insuficienta renala cronica este indicata in:
stadiul 1
stadiul 2
8
A.
stadiul 3
stadiul 4
stadiul 5.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1355)
Care sunt indicatiile absolute pentru initierea epurarii extrarenale (EER) la pacientii cu insuficienta renala cronica ?:
pericardita uremica
HTA severa
9
A.
hipervolemie care nu poate fi controlata cu diuretice
acidoza metabolica severa
hiperkalemie rezistenta la tratament medical
B.
C.
D.
E.
(pag. 1357)
Care dintre urmatoarele enunturi NU asigura nefroprotectie in insuficienta renala cronica :
controlul presiunii arteriale < 140/90 mmHg
controlul proteinuriei < 0,5 g/24 ore
10
A.
existenta unui echilibru metabolic al diabetului
evitarea administrarii de substante si medicamente nefrotoxice
controlul factorilor de risc cardiovascular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1356)
Controlul bilantului fosfocalcic in insuficienta renala cronica se face prin:
Corectarea unei eventuale carente in 25-hidroxivitamina D
Prescrierea derivatelor hidroxilate in pozitia 1-alfa a vitaminei D, in absenta hiperfosforemiei
11
A.
Administrare de rasini schimbatoare de ioni
Aport de calciu
Regim limitat in fosfati
B.
C.
D.
E.
(pag. 1355)
Indicatiile absolute pentru initierea epurarii extrarenale in insuficienta renala sunt:
Pericardita uremica
Insuficienta respiratorie cronica
12
A.
Imposibilitatea de a recurge la ajutor paramedical la domiciliu
Hiperkaliemie rezistenta la tratamentul medical
Acidoza metabolica severa
B.
C.
D.
E.
(pag. 1356-1357)
Precizati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la necroza tubulara acuta sunt adevarate:
Este cea mai frecventa cauza de insuficienta renala acuta organica
Este mai frecventa la pacientii in varsta, cu antecedente litiazice
13
A.
Nu se asociaza cu hipertensiunea arteriala
Apare dupa administrarea de substante toxice
La tuseul rectal se evidentiaza hipertrofia prostatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1350-1351)
Pag. 141 din 150
Tema nr. 89
Nefropatii glomerulare si vasculare
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1364-1366, 1367-1369
Sindromul glomerular este definit de urmatoarele semne clinico-biologice:
proteinurie, adesea abundenta
hematurie (microscopica sau macroscopica) de cauza non-urologica
1
A.
leucociturie
HTA
edeme ale membrelor inferioare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1364)
La pacientii cu sindrom glomerular, bilantul biologic minimal cuprinde:
glicemia si Hb A1c
Ac anti AND
2
A.
ANCA
Ac anti MBG
antigenul specific prostatic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1364)
Care din urmatoarele enunturi referitoare la sindromul nefritic acut este FALS :
aparitia brusca a unei hematurii microscopice
apare proteinurie glomerulara
3
A.
se insoteste de HTA
apare insuficienta renala acuta
prezinta leucociturie si cilindri leucocitari
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1364)
Care dintre urmatoarele nefropatii glomerulare este proliferativa
cu leziuni glomerulare minime (LGM)
hialinoza segmentara si focala (HSF)
4
A.
nefropatia cu Ig A
glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
diabet.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1365)
Care din urmatoarele enunturi referitoare la nefropatia cu Ig A este FALS :
este cea mai frecventa forma de GN cronica, cu exceptia diabetului
se intalneste la persoane varstnice, de sex feminin
5
A.
prezinta hematurie +++, proteinurie cu debit variabil, HTA, IRC
apar depozite mezangiale de IgA la IF
30% din cazuri evolueaza spre IRC in 20 de ani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1365)
Care este criteriul care pemite diferentierea nefropatiilor glomerulare proliferative de cele neproliferative:
prezenta/absenta hematuriei > 100000 /ml
HTA
6
A.
insuficienta renala
gradul proteinuriei
edemele.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1365)
Selectati enuntul referitor la sindromul Alport care este FALS;
boala ereditara legata de o anomalie de structura a colagenului IV
cea mai frecventa forma de glomerulonefrita cronica, cu exceptia diabetului zaharat
7
A.
sindrom glomerular, hipoacuzie de perceptie, uneori afectare oculara
transmitere autosomal dominanta legata de cromozomul X in 85 % din cazuri
evolutie spre insuficienta renala cronica terminala in special la femei.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1366)
Manifestarile clinico-biologice sugestive pentru stenoza de artera renala sunt urmatoarele:
HTA severa, rezistenta la tripla terapie
agravarea unei insuficiente renale cronice dupa introducerea tratamentului cu IEC / ARA 2
8
A.
proteinurie peste 3,5 g/24 ore
hiperpotasemie
suflu abdominal
B.
C.
D.
E.
(pag. 1367)
Selectati nefropatiile vasculare cronice:
stenoza de artera renala
nefroangioscleroza maligna
9
A.
sindromul hemolitic-uremic
nefroangioscleroza benigna
boala emboliilor cu cristale de colesterol
B.
C.
D.
E.
(pag. 1367-1368)
Pag. 142 din 150
Diagnosticul de sindrom hemolitic-uremic se formuleaza daca sunt prezente:
anemie hemolitica
trombocitoza
10
A.
insuficienta renala acuta cu hematurie si proteinurie
hipocalcemie
trombopenie prin consum
B.
C.
D.
E.
(pag. 1369)
Precizati care dintre urmatoarele nefropatii glomerulare este proliferativa:
Glomerulonefrita membranoproliferativa
Glomerulonefrita cu leziuni glomerulare minime
11
A.
Hialinoza segmentara si focala
Glomerulonefrita extramembranoasa
Amiloidoza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1365)
Ocluzia acuta a arterei renale poate avea urmatoarele cauze:
Mutatia proteinelor reglatoare ale caii alternative a complementului
Cardiopatie emboligena
12
A.
Tromb aortic
Preeclampsie
Disectie arteriala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1369)
Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:
Aparitia brusca a unei hematurii microscopice abundente
Insuficienta renala rapid progresiva
13
A.
Proteinurie glomerulara
Hipertensiune arteriala
Edeme
B.
C.
D.
E.
(pag. 1364)
Tema nr. 90
Anemia
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1376-1378
Anemia este definita de:
paloarea cutaneo-mucoasa
scaderea nivelului de hemoglobina sub 12 g/dl la femeie si sub 13 g/dl la barbat
1
A.
scaderea VEM sub 80 fl
scaderea sideremiei
prezenta asteniei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1376)
In anemia microcitara volumul eritrocitar mediu (VEM) este:
≤ 80 fl
81 - 85 fl
2
A.
85 - 90 fl
90 -100 fl
> 100 fl
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1376)
Cele doua examinari cheie care ajuta la precizarea cauzei anemiei microcitare sunt:
electroforeza de Hb si PCR
feritinemia si PCR
3
A.
sideremia si reticulocitele
frotiul sanguin si haptoglobina
bilirubina si testul Coombs
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1376)
Explorarea fundamentala care stabileste caracterul regenerativ sau aregenerativ al unei anemii normo- sau macrocitare este:
haptoglobina
feritinemia
4
A.
numarul de reticulocite
testul Coombs
sideremia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1377)
Urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier se realizeaza prin determinarea:
bilirubinei neconjugate
PCR
5
A.
electroforezei de Hb
feritinemiei
haptoglobinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1378)
Pag. 143 din 150
In cazul unei anemii microcitare (VEM ≤ 80 fl) ne gandim in principal la o :
anemie hemolitica
anemie carentiala martiala
6
A.
anemie posthemoragica acuta
anemie inflamatorie
anemie prin deficit de folati
B.
C.
D.
E.
(pag. 1376)
Cauzele principale ale unei anemii aregenerative normocitare sunt:
insuficienta renala cronica
inflamatia cronica
7
A.
mieloame, limfoame
leucemia acuta
carenta de vitamina B12 si folati
B.
C.
D.
E.
(pag. 1378)
Principalele cauze ale carentei martiale sunt:
leucemiile acute
deficitul absorbtiei fierului
8
A.
sangerarile de cauza ginecologica
patologia digestiva
sangerarile voluntare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1377)
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul unei anemii de origine centrala?
reticulocite < 150.000/mmc
reticulocite > 150.000/mmc
9
A.
anemie aregenerativa
anemie regenerativa
necesita mielograma pentru precizarea diagnosticului
B.
C.
D.
E.
(pag. 1378)
Tratamentul carentei martiale presupune:
tratament etiologic
administrarea de fier per os 200 mg/zi, in cure de 4 luni
10
A.
administrarea de fier per os 100 mg/zi, in cure de 4 luni
urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier prin determinarea feritinemiei
urmarirea eficacitatii tratamentului prin efectuarea mielogramei
B.
C.
D.
E.
(pag. 1378)
Cauzele carentei martiale in cazul anemiei carentiale sunt:
Sangerarea ginecologica (menstruatia abundenta la femeia tanara)
Sangerari voluntare (afectiune psihiatrica)
11
A.
Deficitul de absorbtie a fierului (boala celiaca)
Sferocitoza ereditara
Talasemia heterozigota
B.
C.
D.
E.
(pag. 1377)
Principalele tipuri de anemie normocitara sau macrocitara regenerativa sunt:
Anemia hemolitica autoimuna (test Coombs pozitiv)
Drepanocitoza
12
A.
Anemia posthemoragica acuta
Insuficienta renala cronica
Sferocitoza ereditara
B.
C.
D.
E.
(pag. 1377-1378)
Anemia aregenerativa macrocitara (VEM peste 100 fl) apare in:
Carenta de vitamina B12 si folati
Disfunctie tiroidiana
13
A.
Inflamatie cronica
Tratamentul cu methotrexat
Alcoolism
B.
C.
D.
E.
(pag. 1378)
Tema nr. 91
Anomalii ale hemostazei şi coagulării
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1383-1384
Timpul de protrombina Quick (PT) exploreaza:
hemostaza primara
hemostaza secundara, calea intrinseca a coagularii
1
A.
hemostaza secundara, calea extrinseca a coagularii
hemostaza secundara, calea comuna
fibrinoliza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1383)
Pag. 144 din 150
Factorii plasmatici ai coagularii dependenti de vitamina K sunt:
I, V, VIII, XI
II, VII, IX, X
2
A.
II,V,XI, XII
I, V, VIII, XIII
II, VIII, XI, XII
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1383)
Timpul de protrombina Quick (PT) exploreaza activitatea factorilor:
II, V, VII, X
I, VIII, IX, X
3
A.
II, V, IX, XI
I, V, VIII, XII
II, VIII, IX, XIII
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1383)
Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaza:
hemostaza primara
hemostaza secundara, calea extrinseca a coagularii
4
A.
hemostaza secundara, calea intrinseca a coagularii
hemostaza secundara, calea comuna
fibrinoliza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1383)
Testele care exploreaza hemostaza primara sunt:
PT, fibrinogen
TCA, D- dimeri
5
A.
fibrinogen, dozare FXIII
numar trombocite, timp de sangerare/PFA
PT, TCA
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1383)
In deficitul de factor VII plasmatic :
PT este normal
TCA este normal
6
A.
PT este scazut
TCA este prelungit
PT este crescut
B.
C.
D.
E.
(pag. 1383)
In hemofilia A :
factorul VIII plasmatic este scazut
factorul IX plasmatic este scazut
7
A.
PT este normal
TCA este prelungit
PT este scazut
B.
C.
D.
E.
(pag. 1383)
In cazul unui PT normal si TCA prelungit examinarile care trebuie efectuate cu prioritate sunt:
determinarea nivelului de F VIII
determinarea nivelului de F IX
8
A.
determinarea nivelului de F V
cautarea unui anticoagulant circulant
determinarea de D-dimeri
B.
C.
D.
E.
(pag. 1383)
Cauzele frecvente in care PT este scazut si TCA prelungit sunt:
insuficienta hepatica
boala von Willebrand
9
A.
coagularea intravasculara diseminata
hemofilia A
administrarea de AVK
B.
C.
D.
E.
(pag. 1383)
In coagularea intravasculara diseminata (CIVD) se intalnesc:
PT scazut
fibrinogen scazut
10
A.
trombopenie
D-dimeri crescuti
TCA normal
B.
C.
D.
E.
(pag. 1384)
Care investigatie exploreaza calea extrinseca a hemostazei secundare?
Numarul de trombocite
Fibrinogen
11
A.
Timpul de sangerare
Timpul de protrombina
Timpul de cefalina activat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1383)
Tema nr. 92
Mielomul multiplu
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1390-1394
Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, in functie de imunoglobulina monoclonala secretata, este:
mielomul multiplu tip IgA
mielomul multiplu tip IgG
1
A.
mielomul multiplu tip IgD
mielomul multiplu tip IgE
mielomul multiplu tip Ig M
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1390)
Pag. 145 din 150
Procentul minim al plasmocitozei medulare pentru stabilirea diagnosticului de mielom multiplu este:
≥ 10%
≥ 20%
2
A.
≥ 30%
≥ 40%
≥ 50%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1393)
Criteriile CRAB in mielomul multiplu se refera la prezenta:
hiperuricemie, insuficienta renala, amiloidoza, leziuni osoase
hipercalcemie, insuficienta renala, anemie, leziuni osoase
3
A.
hiperproteinemie, insuficienta respiratorie, anemie, neuropatie
hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom infectios
hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanata, endocrinopatie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1392)
Factorul de prognostic negativ legat de gazda in mielomul multiplu se refera la :
nivelul β2 microglobulinei crescut
hipercalcemie
4
A.
varsta inaintata
chimiorezistenta
LDH crescuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1394)
Diagnosticul de mielom indolent (smoldering myeloma) se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
prezenta in ser si/sau urina a unei proteine monoclonale < 3g/100ml + plasmocitoza medulara ≥10% + prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB
prezenta unei proteine monoclonale in ser < 3g/100ml + plasmocitoza medulara < 10% + absenta criteriilor CRAB
5
A.
prezenta unei proteine monoclonale in ser ≥ 3g/100ml si/sau a unei plasmocitoze medulare ≥ 10% + absenta criteriilor CRAB
localizare unica a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor/tisular + maduva osoasa normala
localizare unica a plasmocitelor monoclonale la nivel osos/tisular + absenta criteriilor CRAB
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1393)
Diagnosticul de mielom multiplu se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
prezenta in ser si/sau urina a unei proteine monoclonale ( cu exceptia unui mielom nesecretant)
plasmocitoza medulara < 10%
6
A.
plasmocitoza medulara ≥ 10%
prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB
hiperuricemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1393)
Cauzele sindromului hemoragic din mielomul multiplu sunt reprezentate de :
trombopenie
deficit de F XIII
7
A.
trombopatie indusa de hiperproteinemie
dereglari ale coagularii induse de proprietatile imunoglobulinei monoclonale
activitate anti-X a amiloidozei AL
B.
C.
D.
E.
(pag. 1391)
Complicatiile determinate de componentul monoclonal in mielomul multiplu sunt:
hipercalcemia
insuficienta renala
8
A.
complicatiile tromboembolice
complicatiile neurologice
sindromul de hipervascozitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1392)
Conform clasificarii lui Salmon si Durie privind evaluarea masei tumorale, mielomul multiplu in stadiul III necesita prezenta unuia din urmatoarele criterii
hemoglobina < 8,5 g/dl
calcemie > 3 mmol/l
9
A.
anomalii cromozomiale
multiple leziuni litice osoase
niveluri ridicate de Ig monoclonale:Ig > 70g/L, IgA >50g/L, Ig monoclonal urinar ≥12 g/24 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 1394)
Diagnosticul de gamapatie monoclonala cu semnificatie nedeterminata (MGUS) se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
prezenta unei proteine monoclonale in ser ≥ 3g/100ml
prezenta unei proteine monoclonale in ser < 3g/100ml
10
A.
plasmocitoza medulara < 10%
plasmocitoza medulara ≥ 10%
absenta criteriilor CRAB
B.
C.
D.
E.
(pag. 1393)
Pag. 146 din 150
Cauzele frecvente ale sindromului anemic intalnit la pacientii cu mielom multiplu sunt:
Infiltratie medulara osoasa
Insuficienta renala (cronica)
11
A.
Carenta martiala provocata de o sangerare
Apoptoza precursorilor eritrocitari datorita proliferarii plasmocitelor maligne
Sindromul mielodisplazic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1391)
Cauzele sindromului infectios la pacientii cu mielom multiplu sunt:
Imunodepresia
Compresia medulara
12
A.
Diminuarea imunoglobulinelor reziduale
Neutropenia secundara chimioterapiei
Amiloidoza
B.
C.
D.
E.
(pag. 1391)
Factorii favorizanti ai complicatiilor tromboembolice la pacientul cu mielom multiplu sunt:
Imunoglobulina cu proprietati protrombotice
Trombopatia indusa de hiperproteinemie
13
A.
Varsta inaintata a pacientilor
Mobilitatea redusa datorita complicatiilor neurologice
Starea neoplazica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1391-1392)
Tema nr. 93
Cancerul: cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factorii de risc preventia si depistarea
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1421-1425, 1426-1428 * fara subcapitolul epidemiologie pag 1420-1421, fara ultimul paragraf
Cancerul:
Este o boala mono-factoriala
Are origine monoclonala
1
A.
Un cancer cu determinism genetic se dezvolta intr-o prima etapa somatica
Este necesara o perioada de 5 luni pana la 1 an pentru a se dezvolta de la prima celula pana la manifestarea clinica
Un cancer sporadic se dezvolta intr-o prima etapa germinala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1421-1422)
Alterari moleculare implicate in aparitia si dezvoltarea cancerului:
Inactivarea cailor de transductie a semnalului de proliferare celulalara
Eliminarea rezistentei la “moarte celulara” (apoptoza)
2
A.
Inhibitia neo-angiogenezei
Potential de imortalizare prin inactivarea telomerazei
Independenta in raport cu semnalele de inhibare a cresterii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1422)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea cancerelor in functie de origine:
Leiomiosarcomul se dezvolta din tesutul muscular striat
Rabdomiosarcomul se dezvolta din tesutul muscular neted
3
A.
Fibrosarcomul se dezvolta din tesutul conjunctiv
Carcinoamele paramalpighiene se dezvolta din tesut adipos
Adenocarcinoamele se dezvolta din epiteliul malpighian
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1423)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea stadiala a cancerului:
Clasificarea FIGO se utilizeaza pentru cancerul colo-rectal
Clasificarea Dukes se utilizeaza pentru cancerului colului uterin
4
A.
Invazia ganglionara se exprima prin simbolul N
Clasificarea Breslow se utilizeaza pentru carcinoamele cutanate spinocelulare
Extensia metastatica se exprima prin simbolul T
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1424)
Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului sunt adevarate:
Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000 de decese anuale in Franta
Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu 25% in cazul in care doar partenerul de viata fumeaza iar persoana in cauza nu fumeaza.
5
A.
Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste 550 de cazuri de mezoteliom)
Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia cancerului de san
Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabila de aparitia limfoamelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1426-1427)
Pag. 147 din 150
Alterari moleculare implicate in aparitia si dezvoltarea cancerului:
Activarea cailor de transductie a semnalului de proliferare celulalara
Rezistenta la “moarte celulara” (apoptoza)
6
A.
Potentialul de neo-angiogenezei
Independenta in raport cu semnalele de inhibare a cresterii
Potential de imortalizare prin inactivarea telomerazei
B.
C.
D.
E.
(pag. 1422)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea cancerelor in functie de origine:
Adenocarcinoamele se dezvolta la nivelul epiteliului glandular
Carcinoamele paramalpighiene sunt caracteristice tractului urinar
7
A.
Leiomiosarcoamele se dezvolta la nivelul musculaturii neted
Neuroblastoamele sunt tumori cu origine ectodermica
Carcinoamele epidermoide sunt tumori mezoectodermice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1423)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea cancerelor in functie de origine:
Fibrosarcoamele se dezvolta la nivelul tesutului conjunctiv
Rabdomiosarcoamele se dezvolta la nivelul muschiului neted
8
A.
Liposarcoamele sunt tumori caracteristice tesutului adipos
Nefroblastoamele sunt tumori cu origine ectodermica
Adenocarcinoamele sunt caracteristice tractului urinar
B.
C.
D.
E.
(pag. 1423)
Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului sunt adevarate:
Dintre factorii profesionali aminele aromatice sunt cel mai frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste 2.200 de cazuri de cancer pulmonar)
Fumatul pasiv este responsabil pentru 2500 - 3000 de decese anuale in Franta
9
A.
Hipoestrogenemia relativa creste riscul de cancer de san
Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabila de aparitia unora dintre cancerele din sfera ORL
Cancerul de san sporadic este legat de prezenta onco-genelor BRCA1 si BRCA2
B.
C.
D.
E.
(pag. 1426-1428)
Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului sunt adevarate:
Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia cancerului gastric
Obezitatea (mai ales dupa menopauza) este un factor de risc relativ pentru aparitia cancerului de san
10
A.
Fumatul este responsabil de aproximativ 25 – 30% de decese prin cancer
Alcoolul este un factor de risc independent pentru aparitia si dezvoltarea cancerelor
Infectiile cu virusurile HTLV1 si/sau HTLV2 sunt responsabile de aparitia cancerului colului uterin
B.
C.
D.
E.
(pag. 1426-1427)
Cel mai important factor de risc in aparitia cancerului, care poate fi evitat in totalitate este:
Azbestul
Fumatul
11
A.
Hepatita C
Expunerea la ultraviolete
Clorura de vinil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1426-1427)
Tema nr. 94
Leucemii (acute si cronice) si limfoame maligne
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 1434-1435, 1436-1437, 1438-1439
Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acuta procentul de blasti la nivel medular trebuie sa fi cel putin:
10%
20%
1
A.
30%
40%
50%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1434)
Leucemia limfoida cronica este o proliferare limfoida monoclonala constituita din:
limfocite mature cu fenotip B in 95% din cazuri
limfocite mature cu fenotip T in 95% din cazuri
2
A.
limfocite imature cu fenotip B in 5% din cazuri
limfocite imature cu fenotip T in 95% din cazuri
limfocite T citotoxice in 95% din cazuri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1436)
Pag. 148 din 150
In leucemia limfoida cronica mielograma arata o infiltare cu :
plasmocite
limfocite mici
3
A.
limfoblasti
prolimfocite
promielocite
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1436)
In limfomul de manta este prezenta urmatoarea anomalie citogenetica:
t(15;17)
inv.16
4
A.
t(14;18)
t(11;14)
t(9;22)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1438)
Limfoamele maligne in stadiul II, conform clasificarii Ann Arbor, prezinta:
un singur teritoriu ganglionar afectat
cel putin doua teritorii afectate de aceeasi parte a diafragmei
5
A.
afectare ganglionara supra- si subdiafragmatica
afectare viscerala (hepatica, pulmonara)
afectare medulara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1439)
Anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil in leucemiile acute sunt:
t(8;21)
t(15;17)
6
A.
cariotipurile complexe
inv.16
t(16;16)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1435)
In leucemiile acute semnele clinice nespecifice consecinta a insuficientei medulare sunt reprezentate de :
anemie
neutropenie si infectii
7
A.
sindrom hemoragic
adenopatii
hepato-splenomegalie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1434)
Pacientii cu leucemie limfoida cronica stadiul B conform clasificarii Binet prezinta:
mai putin de trei arii ganglionare afectate
mai mult de trei arii ganglionare afectate
8
A.
prognostic intermediar
anemie si/sau trombopenie
supravietuire medie de 6 ani
B.
C.
D.
E.
(pag. 1436)
Diagnosticul si prognosticul in leucemiile acute se bazeaza pe:
examinarea morfologica a blastilor din sange si maduva osoasa hematogena
imunofenotipare
9
A.
examen citogenetic
studiu molecular
biopsie ganglionara
B.
C.
D.
E.
(pag. 1434)
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul limfomului Burkitt?
afecteaza copii sau adulti tineri
este o urgenta terapeutica
10
A.
prezinta anomalia citogenetica t(9;22)
in cazul unei mase tumorale mari exista un risc crescut de liza tumorala
se insoteste de plasmocitoza medulara
B.
C.
D.
E.
(pag. 1438,1439)
Pacientii cu leucemie limfoida cronica in stadiul A, conform clasificarii Binet, prezinta:
Supravietuire medie de 4 ani
Anemie
11
A.
Mai putin de trei arii ganglionare afectate
Trombopenie
Prognostic bun
B.
C.
D.
E.
(pag. 1436)
In leucemiile acute semnele clinice nespecifice datorate proliferarii blastice sunt reprezentate de:
Coagularea intravasculara diseminata
Adenopatii
12
A.
Splenomegalie
Hepatomegalie
Neutropenie si infectii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1434)
Pag. 149 din 150
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la limfomul B cu celule mari sunt adevarate?
Afecteaza copiii sau adultii tineri
In cazul unei mase tumorale mari exista un risc mare de liza
13
A.
Reprezinta un grup heterogen de limfoame nonHodgkin
Se asociaza cu afectari extraganglionare digestive
Reprezinta o treime din limfoamele nonHodgkin
B.
C.
D.
E.
(pag. 1439)
Pag. 150 din 150