Mic rapel de istoria chirurgieiDIN PREISTORIE PÂNÅ ASTÅZI

Dedicåm aceastå carte tuturor

chirurgilor pe care nu i-am amintit!

Coordonator: SORIN SIMION

Autor: SÂNZIANA OCTAVIA IONESCU

Copyright © 2009, Sânziana Octavia Ionescu

Poza din stânga de pe coperta 1 a fost reproduså

prin amabilitatea doamnei SONJA COLEMAN –

Historical Collections and Services,

Claude Moore Health Sciences Library,

University of Virginia.

Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86

E-mail: office@houseofguides.ro

www.houseofguides.ro

ISBN: 978-606-513-097-5

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE .............................................5

CAPITOLUL I.

Defini¡ia chirurgiei.............................................7

CAPITOLUL II.

Evenimente marcante care au dus

la dezvoltarea chirurgiei moderne .................8

CAPITOLUL III.

Evolu¡ia cronologicå a chirurgiei

– din Preistorie pânå la Epoca modernå......38

CAPITOLUL IV.

Chirurgi faimo¿i...............................................60

CAPITOLUL V

Chirurgia româneasca......................................83

AA.. CChhiirruurrggiiaa rroommâânneeaassccåå ddee iieerrii .....................84

BB.. CChhiirruurrggiiaa rroommâânneeaassccåå ddee aazzii ......................96

BIBLIOGRAFIE .............................................................108

5

CUVÂNT ÎNAINTE

S-ar putea considera cå o lucrare despre istoria

chirurgiei este lipsitå de interes. Aparent, debuturile chirur-

gicale consemnate în urmå cu secole sau chiar ¿i cele mai

recente, din urmå cu câteva decenii, pot pårea desuete

aståzi când manevrele chirurgicale de la cele mai simple

pânå la cele complexe sunt extrem de tehnologizate,

mediatizate ¿i efectuate dupå protocoale stricte.

Este oare lipsitå de importan¡å cunoa¿terea acestor

perioade de pionierat în domeniu? Nimic mai neadevårat,

deoarece performan¡ele actuale din chirurgie nu pot fi

în¡elese fårå cunoa¿terea eforturilor fåcute de personalitå¡i

remarcabile care, judecate în contextul particular al fiecårei

perioade istorice, au aceea¿i valoare, ca personalitå¡ile din

lumea medicinei actuale, sau chiar o depå¿esc.

Cunoa¿terea istoriei chirurgiei reprezintå în fapt nu nu-

mai un act de respect pentru trecut, ci ¿i un act indispensa-

bil în educa¡ia genera¡iilor tinere, cårora le asigurå o abor-

dare conceptualå corectå a acestei specialitå¡i atât de com-

plexe. Mai mult, cuno¿terea evolu¡iei specialitå¡ii ajutå la

în¡elegerea faptului cå momentul actual nu reprezintå decât

o etapå ¿i îndeamnå spre deschiderea de noi cåi în viitor.

Desigur, a¿a dupå cum autorii men¡ioneazå, lucrarea

actualå nu are preten¡iile de exhaustivitate ale unei mono-

grafii. Cu siguran¡å unele personalitå¡i chirurgicale au fost

omise, iar despre altele nu s-a scris totul. Este mai pu¡in

important deoarece Mic rapel de istoria chirurgiei î¿i atinge

scopul asigurând cititorului o informare corectå ¿i conciså

asupra etapelor de dezvoltare parcurse de chirurgie din tim-

puri stråvechi pânå în zilele noastre.

Prof. Dr. Dan Tulbure,

¿eful Catedrei ATI al UMF „Carol Davila“, Bucure¿ti

6

7

CAPITOLUL I.

Defini¡ia chirurgiei

Chirurgia este ramura medicinei care se ocupå

cu manipularea fizicå a unei structuri a organismu-

lui pentru a diagnostica, preveni sau vindeca o

afec¡iune.

Ambroise Paré: „Existå 5 motive pentru a efectua o

opera¡ie: de a elimina ceea ce este superfluu, de a

restabili ceea ce a fost dislocat, de a separa ceea

ce a fost unit, de a uni ceea ce a fost divizat ¿i de

a repara defectele naturii“.

Paginå din cartea lui

Paré în care acesta

propune utilizarea

unei „proteze“ din

armurå în locul unei

mâini, precum ¿i

sistemul de ata-

¿are a protezei

la antebra¡.

CAPITOLUL II. Evenimente

marcante care au dus la

dezvoltarea chirurgiei moderne

În ciuda aparen¡elor, de abia în secolul XIX a

apårut chirurgia ca specialitate în cadrul medicinei.

De asemenea, de abia în secolul XX a fost recunos-

cutå ca profesie onorabilå, înainte de aceasta scop-

ul chirurgiei fiind destul de limitat: de a trata doar

simple fracturi, luxa¡ii, abcese ¿i ocazional se rea-

lizau amputa¡ii care erau efectuate cu dexteritate,

dar aveau ¿i rate înalte de deces. Medicii reu¿eau

så lege artere majore pentru anevrisme frecvent

întâlnite ¿i situate în locuri accesibile ¿i fåceau

încercåri eroice de a exciza tumori externe. Unii din-

tre ei se concentrau pe excizia fistulelor anale,

hernii, cataracte ¿i pietre vezicale.

S-au fåcut numeroase încercåri de a reduce

hernii încarcerate ¿i ¿trangulate ¿i, cu ezitåri,

colostomii rudimentare sau ileostomii erau create

prin simpla incizie a pielii în dreptul unei mase

abdominale, care reprezenta ultima etapå a unei

obstruc¡ii intestinale. Fracturi complexe ale

8