Micoze Cutaneo-mucoase Superficiale

Micoze cutaneo-

mucoase superficiale

CONF. DR. DACIANA BRĂNIŞTEANU

Facultatea de Medicină

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi

Micoze cutaneo-mucoase superficiale

Definiţie Manifestări produse de agenţi fungici (uneori sunt şi alţi agenţi etiologici).

EtiologieI. Dermatofiţii = ciuperci filamentoase, organul lor vegetativ = hifă, suferă o segmentare = filament

micelian; sunt ciuperci keratofile, parazitează părţile keratinizate ale tegumentului: păr, unghii.

• Microsporum

• Trichophyton

• Epidermophyton

II. Levuri = ciuperci unicelulare, se înmulţesc prin înmugurire; în condiţii de patogenitate formează pseudofilamente sau filamente veritabile;

• Genul Candida

• Genul Torulopsis (nu formează filamente)

• Genul Pityrosporum

III. Actinomicete = agenţi microbieni cu morfologie: levurică şi filamentoasă;

• Genul Actinomyces

IV. Fungi dimorfi = cu dublă morfologie: levurică şi filamentoasă;

• Genul Sporotrichum

• Genul Coccidioides


Clasificarea micozelor cutaneo-mucoase superficiale:

Dermatofitoze:

• Pilomicoze = dermatofitoze ale părului (foliculare)

• Epidermomicoze nefoliculare = dermatofitozele pielii glabre

• Onicomicoze dermatofitice

Keratomicoze:

• Pitiriazis versicolor

• Eritrasma

Candidoze cutaneo-mucoase


Pilomicoze• Definiţie = tinea capitis, micoze foliculare, dermatofitoze ale scalpului şi bărbii;

• Epidemiologie pilomicoze:

• Microsporia: este cea mai contagioasă.

• Trichophiţia uscată: este mai puţin contagioasă (frecvenţa scade foarte mult).

• Favusul: este mai puţin contagios – contact mai strâns – familial.

• Trichophiţia inflamatorie: se transmite de la animalele bolnave, cel mai adesea indirect (bovidee, cabaline).

Frecvenţa pilomicozelor a scăzut.

• Manifestări clinice:• tricofiţia uscată;

• microsporia;

• tricofiţia inflamatorie;

• favusul.


Tricofiţia uscată

• afecţiune întâlnită la copil până la pubertate,

• atinge obişnuit zona păroasă a scalpului;

Tegumentul:

• leziuni cutanate sub forma unor plăci eritematoase, cu scuame foarte fine pitiriaziforme, cu dimensiuni mici, cu diametrul de 1,5 – 2 cm, neregulate, sunt foarte numeroase, pot conflua formând placarde.

Firul de păr:

• părul este fragil şi se rupe uşor, la nivele diferite faţă de emergenţa lor din tegument;

• fire de păr foarte scurte, rupte chiar la emergenţă = puncte negre;

• fire de păr cu lungime de câţiva milimetri;

• îşi pierd tonicitatea şi se încurbează – pot lua aspect de Z, S, ?;

• sunt înglobate în scuame dând impresia unei alopecii.

Pielea glabră: leziuni cu aspect de herpes circinat :

- plăci rotunde, circinate, bine delimitate, cu marginea mai eritematoasă şi centrul mai palid;

- periferia prezintă mici vezicule sau pustule).

Unghia:

- onicomicoze dermatofitice cu debut la marginea liberă a unghiei


TRICOFIŢIE USCATĂ


Microsporia

• dermatoză foliculară tondantă (rupe firul de păr);

• afecţiune întâlnită la copil, până la pubertate, când se vindecă spontan;

• leziuni cutanate:– plăci discret eritematoase, cu scuame foarte fine, cu dimensiuni mari (până la câţiva cm),

rotunde, sunt puţine ca număr (1 până la 5 – 6 plăci), pe scalp;

– aspect de herpes circinat, palid, discret (trebuie diferenţiat de herpesul circinat dat de trichophyton);

– uneori există un aspect atipic: plăci numeroase neregulate;

• atingeri unghiale = nu sunt prezente;

• modificările firului de păr :

- firul se rupe la nivelul emergenţei,

- parul îşi păstrează tonicitatea – la atingere dă senzaţie de perie,

- parul este colorat alb-cenuşiu = decolorare deoarece părul este înconjurat de microspori;

• posibil cu atingeri sprâncenare;

• atingeri ale bărbii (excepţional, la adult);


MICROSPORIA


Tricofiţia inflamatorie

• micoză a scalpului la copil, până la pubertate; după pubertate contaminarea la adult apare pe alte zone păroase (la bărbaţi: barba şi mustaţa);

• initial : ostiumul folicular - pustulă înconjurată de eritem (proces inflamator) → profunzimea foliculului → nodul inflamator dur, relativ dureros;

• nodulii inflamatori confluează → o formaţiune cu diametrul de câţiva cm, rotundă sau ovalară, congestivă, proeminentă , cu suprafaţa acoperită de pustule foliculare. La început formaţiunea este dură, relativ dureroasă, dar în evoluţie se produce ramolirea = abcedare;

• poate fi o singură formaţiune, rezultată prin confluare = kerion (supuraţie profundă, gravă) sau pot fi mai multe formaţiuni.

• firele de păr parazitate, cad cu timpul; firele de păr care nu au rădăcina complet distrusă pot fi epilate cu uşurinţă (fără durere) = semn important de diagnostic;


TRICOFIŢIE INFLAMATORIE


KERION CELSI BARBĂ ŞI MUSTAŢĂ


FavusulAspecte clinice:

• forma obişnuită = favus cu godeuri – pe firele de păr parazitate apar iniţial pustule, la ostiumurile foliculare, care se usucă rapid;

• în jurul firelor de păr parazitate se constituie plăcuţe deprimate în centru, cu diametrul de câţiva mm, formate din filamente miceliene = godeu favic (galben ca sulful);

• firul de păr parazitat persistă lung, decolorat (alb-cenuşiu), fără luciu (ca un păr de porc);

• după ani de zile părul cade, lăsând cicatrici de alopecie definitivă;

• la periferie rămâne o coroană de păr sănătos, care nu va fi niciodată interesat =coroana favic;

• leziunile degajă un miros neplăcut (cuib de şoareci).


FAVUS CU GODEURI FAVUS PITIRIAZIFORM


HERPESUL CIRCINAT (Tinea corporis)

• dermatofitoză localizată oriunde pe suprafaţa glabră

Aspecte clinice: • plăci rotunde / circinate / poliedrice, cu evoluţie

excentrică; una sau multiple; marginile delimitate de tegument sănătos; marginea mai activă (mai eritematoasă) decât centrul plăcii¸ prezintă vezicule sau pustule; centrul este mai palid, scuamos

• Formă particulară: herpes circinat subinflamator (Foliculita conglomerată): plăci rotunjite, bine delimitate, eritematoase, toată suprafaţa este acoperită de pustule: pustulele se dezvoltă pe firele de păr de tip velus de pe suprafaţa glabră


TINEA FACIEI


TINEA CORPORIS


EPIDERMOPHIŢIA EXTREMITĂŢILOR (Tinea pedis, Tinea manum)

Forma intertriginoasă: spaţiul III – IV de la picior - în fundul pliului -macerare a tegumentelor, zonă rozie zemuindă; asociază prurit.

Forma dishidroziformă: picior + mână – plăci eritematoase, acoperite de vezicule (în special la periferia plăcilor) sau pustule;

– la picior: părţile laterale ale degetelor şi plantar, partea dorsală a degetelor şi piciorului – plăci bine delimitate, cu marginile circinate;

– la mână: faţa laterală a degetelor, faţa dorsală a degetelor, faţa dorsală / palmară a mâinii – aspect circinat;

– se poate asocia prurit.Forma hiperkeratozică: localizare de predilecţie în palmă / talpă – leziuni

cu aspect eritemato-scuamos, cu scuame groase, uscate


TINEA PEDIS INTERTRIGINOASĂ


TINEA MANUS HIPERKERATOZICĂ


Onicomicoze dermatofitice

ONICOMICOZA SUBUNGHIALĂ DISTALĂ – unghia prinsă de la extrem. liberă• iniţial - hiperkeratoză pe patul unghiei (reacţie la infecţiile dermatofitice) – zona

devine modificată de culoare: alb-gălbuie / cenuşiu-maroniu• apoi este prinsă lama unghiei de pe partea profundă a unghiei → striată, boselată,

friabilă → onicoliză; • leziunile înaintează de la marginea liberă spre baza unghiei.

ONICOMICOZA ALBĂ SUPERFICIALĂ• manifestările de debut pot fi oriunde pe suprafaţa unghiei;• este interesată unghia de la haluce;• debutul este sub forma unei pete albe cu tendinţă la extensie;• lama unghială este striată şi friabilă, putând duce la onicoliză.

ONICOMICOZA SUBUNGHIALĂ PROXIMALĂ (rară)• debutează la baza unghiei;• contaminarea se face din repliul periunghial;• modificări de culoare a lamei, cu striaţii – onicoliză;

• leziunile progresează de la bază către extremitatea liberă .

ONICOMICOZĂ SUPERFICIALĂ DISTALĂ


ONICOMICOZĂ ALBĂ SUPERFICIALĂ



Candidoze mucoase

1. Candidoza bucală:

• candidoza pseudomembranoasă acută (muguet)

• candidoza atrofică acută

• candidoza atrofică cronică

• candidoza cronică hiperplazică (leucoplazia candidozică)

• glosita romboidă mediană

• limba neagră piloasă

• cheilosis candidozic (cheilita angulară candidozică, perlèche candidozic)

• cheilita candidozică

2. Candidoza genitală:


Profilaxia onicomocozei• igiena corespunzătoare a picioarelor (spalarea şi uscarea);

• purtarea şosetelor din bumbac şi schimbarea acestora ori de câte ori este nevoie (uneori chiar de 2-3 ori pe zi);

• evitarea pantofilor incomozi care produc leziuni la nivelul vârfurilor degetelor, lucrul cel mai frecvent implicat în recurenţele infecţiilor de la acest nivel;

• purtarea pantofilor lejeri care lasă piciorul să respire (nu materiale care fac pielea piciorului să transpire);

• purtarea sandalelor sau a şlapilor în băile şi duşurile publice;

• evitarea folosirii în comun a pantofilor, şosetelor sau a ustensilelor de manichiură personală;

• evitarea leziunilor din regiunea periunghială, sterilizarea ustensilelor de manichiură şi pedichiură înaintea fiecărei folosiri;

• atenţie sporită în cazul persoanelor cu diabet zaharat susceptibile la onicomicoze;

• abandonul fumatului.

http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894


Candidoze mucoase

Atingeri cutanate localizate:

• Intertrigo candidozic

• Foliculita candidozică

• Otita externă candidozică

Atingeri cutanate diseminate

Onixis şi perionixis candidozic


CANDIDOZĂ BUCALĂ


INTERTRIGO CANDIDOZIC SUBMAMAR


PITIRIAZIS VERSICOLOR

(Tinea versicolor, Tinea flavea)

• ETIOLOGIE: Pytirosporum ovalae

• LOCALIZARE: umeri, braţe, torace anterior şi posterior

• SEMNE CLINICE: macule galben-maronii, cu margini nete şi neregulate, scuame fine; uneori sunt prezente zone hipopigmentate, vizibile mai ales după expunerea la soare

• SIMPTOME: prurit absent sau discret.

• EVOLUŢIE: cronică


PITIRIAZIS VERSICOLOR

Documents

Micoze Cutaneo-mucoase Superficiale