MIGUL@HIDAIL

N4[n@L@@[ElFil[NUDG'SE

SAPIENTIA 2OT8

t75

BRAHMAN

Brohman in filozofia hindusi este Sinele SupremAbsolut, Realitatea Ultimi Dumnezeiasc5,, care este laoriginea Universului 9i a lumiifenomenale.

Doud imnuri din Rig Veda atribuie Crealia uneiFiinle miraculoase, plind de inlelepciune gi de for!5,Vishvakarmon, ,,Cel care a creat totul", printr-un act desacrificiu de Sine. lmnurile compari maniera prin careVishvokarman a creat ordine din haos cu mcdalitateapdstorilor de a bate laptele pentru a scoate din el untul.Putem deci presupune ci Vishvakarmon este un aspectimanent al lui Brahmon, cel Etern 9i Transcendent.Uneori, Brohman este menlionat ca Eternul Absolutsau Dumnezeu Tatil gi este solul divin pentru simSnlaoriginalS Hiranyagorbha, originea tuturor crealiilorulterioare. El este principiul unificator din spatelediversit6!ii a tot ceea ce existi in Univers.

Brohman este deopotrivi impersonal (nirguna,dincolo de orice atribut sau calificativ) Ei personal(aspect desemnat sub denumirea de lshvora, cu calitSlisau cu atribute). Toate zeitSlile religiei hinduse nu suntaltceva dec6t fafete, ipostaze sau manifestiri ale luiBrahman.

Upanishad-ele ne invali cd Brohman este esenfaultimd a lumii fenomenologice (inclusiv identitateaoriginari a sinelui uman, jivotman) ce nu poate fivdzuti sau auziti dar a cdrui naturi poate fi descoperiti(revelati) prin dezvoltarea cunoagterii de sine (atma

26

Reprezentare tradilion al6 a lui.Trimurfi sau ,,triplamanifestare" a lui Brohmon

27

jnanol. El este prezent in tot gi in toate, este esenla atot ceea ce existS, a tot ceea ce este manifestat gi inacelapi timp transcende totul.

Dacd in planul existenlial al lumii manifestate(mayol sinele {otmon) este distinctde Brohmon (degiconectat la El), in planul esenlial absolut se considericd nu existd diferen!5 intre Sine gi Brahman ConformfilozofieiAdvaita Vedanta, o fiinld umani este eliberatd(jivanmukto) dacd l-a realizat pe Brahmon ca fiindadevdrata sa naturS. Acesta este procesul de revelare asinelui individual gi de unire apoi a lui jivatman (sineleindividual) revelat cu Paramatmon (Brahman sauDumnezeu Tatdl). Dar datoritd gradului sdu mare deabstraclie, filosofia Advaita, dedicati in mod specificlui Brahmon, nu a fost foarte risp6nditd in lndia.

Brahmon este vdzut ca suprema putere universald,suportul ontologic al Fiinfei, sursa, linta gi scopuloricdrei cunoagteri spirituale. Adesea Brahmaneste descris ca Sof Cit Ananda - purd existenli, puriconstiin!5 gi puri fericire.

Degi nu poate fi reprezentat in vreun fel in lumeamateriali (Acesta fiind dincolo de formi, de tot felulde concepte, de orice fel de limitare pi explicalie), auexistat unele reprezentdri ale lui Brahman. Astfel, seconsideri cd mantra AUM este expresia directd a luiBrahmon. lsho Upanishod afi rmi:

,,Auf - Acest suprem Brahmon (nemanifestat) esteinfinit, acest Brohman determinat (manifestat) esteinfinit. lnfinitul ia nagtere din infinit. Dacd ieidin lnfinit28

inifi nitul, infi nitul rdm6ne intreg."Chiar daci Brahmqn apare uneoriin mod manifestat,

sub una dintre cele trei ipostaze principale ale Sale,

ce existi in tradilia vedic6: Brahma, Vishnu pi Shivo(ipostaze care, atunci c6nd sunt considerate impreund,sunt cunoscute sub numele de Trimurti sau ,,triplamanifestare"), El nu-gi pierde cdtugi de pulin naturaSa primd indivizibili, ce rimdne, in ve5nicie, rnerdL!

neschimbatS, intruc6t este o naturi imuabild gi eternS.El nu poate fi formulat nici prin g6ndire, nici prin

cuvdnt, nici prin vorbire. Marele inlelept gi eliberatSri Ramakrishna (L836-1886) spunea adesea: ,,Niciuncuv6nt nu l-a murddrit vreodatd pe Brahman".

VARUNA

Varuna este una dintre cele mai importante zeitSlidin tradilia vedici. Suveran gi magician, Varunodomnegte asupra lumii, a zeilor ;i a oamenilor. Estefoarte probabil ca in perioada pre-vedicd Varuna s6fifost divinitatea supremS, gardianul ordinii lumii, zeullegilor ;i al pedepselor, stdp6n al Univensului.

in Rig Vedo apareca fiind unul dintre ceiT Adityo,fiindadeseori asociat cu Mitra qi cu lndra. Perechea Varuna-Mitra este foarte prezentS in reprezentirile vedice alesuveranilor lumii, Varuno fiind aspectul static, rigid, intimp ce Mitra cel mobil giflexibil. Animalul siu preferateste broasca lestoas5, care simbolizeazd stabilitatea.

Ceea ce este interesant pentru o zeitate hindusS,Voruna este prezentat in acelagi timp pi ca zeitatebeneficd (deval gi ca zeitate malefici (asuro).Zeul cu,,omie de ochi", eleste prezentatin anumitetexte ca av6ndun caracter violent gi coleric, fiind cel care provoacicutremurele de pimAnt gi cel care trimite bolile. Fiindinsi prezentat gi ca cel ce aduce bunistarea, pacea gi

prosperitatea, iertarea 5i sdndtatea, putem presupuneci este perceput ca fiind o entitate rea din perspectivacelor ignoranfi, care se indepdrteazd de armonialegilor universale gi trebuiesc pedepsili pentru a setransforma gi pentru a evolua.

Varuna este un zeu al morlii care poate conferi gi

imortalitatea. El este gardianul lui rta. Rta-ul esteorganizarea armonioasd a lumii, impreund cu legile

30

Reprezentare sculptura16 a lui Varuno, impreunScu consoarta sa, Varuni

31

sale, este adevdrul, realitatea profundd in afara cdreianimic nu existd. Rto este de asemenea asamblulde rituri sacrificiale, iar Varuna supravegheazi cuscru pu lozitate desfdgu ra rea lor corespu nzitoa re.

El igi are repedinla in mijlocul cerului, iar culoarea saeste negrul. Domeniulsdu este noaptea giapele. Stelelesunt miile sale de ochi cu care observd permanentactivitSlile oamenilo; cunoscdnd permanent ce se afldin inima fiecdruia.

in epoca clasici Varunaigipierde din importanfd, fiindprezentat in Purana-e ca un zeu al mdrilor gi oceanelor.De altfel, vehiculul sdu este mokaro, un monstru marin.Consoarta sa este zeilaVaruni sauVarunoni.

Voruno, incdlecdnd pe makara, monstrul marin

32

PRAJAPATI

Considerat de cdtre vedici ca fiind Fiinla Primordiald,Prajapati joacd rolul de demiurg al Universului, cel carea creat ziua gi noaptea, anotimpurile, viala gi moartea,cel care a creat zeit ldevasl gi demonii (asurosl. Eljoacdrolul de demiurg ce instaureazi ordinea in unitateanon-manifestatS, zeitatea creatoare ce se trage directdin Vishvakarman 5i se situeazd deasupra celorlaltezeitS!i.

in general, in hinduism Prajopati este denumireaunui grup de zeitili ce creeazi gi menlin viala inlumea manifestatd. in perioada post-vedicA Prajapati(ca funcfie intre zeiteli) se considera cd este ales inmod democratic. Mai int6i a fost ales Brahmo ca gi

Projapati, apoi Vishnu, fiind menlionali Tn Purana-e 26de Projapati

in perioada clasici este identificat cu Kolo (Zeitateatutelard a timpului), Agni (Zeitatea tutelari a FoculuiDivin) 9i cu Surya (Zeitatea tutelard a Soarelui).

Conform misticei Helena Blavatsky, Prajapati sunt,,Progenitorii": ,,Cei care dau'viald asupra tot ceeace exist6 pe acest pimdnt. Ei sunt gapte sau zece,

corespunzdnd cu cei 7 sau 10 sefirofi ai Cabalei.'

INDRA

in timpurile vedice, lndra era cunoscut ca fiindregele tuturor zeilor. El era conducdtorul Deva-qilor,zeul rSzboiului, zeul fulgerului 9i al furtunii, cel maimare dintre rizboinici 9i cel mai puternic dintre toatefiintele. Era ap5ritorul zeilor gi al intregii omeniriimpotriva forlelor rSului. lndra era considerat un zeusolar, ce strdbdtea cerurile in caleagca sa aurit5. Cel maiadesea era insd cunoscut ca zeu al fulgerului, m6nuindcu iscusin!5 gi putere arma celestS, Vojra (fulgerul).

lndra este gi cel care mediazi manifestarea insfera pdmdnteasci a sublimelor energii celeste decare Pim6ntul are mereu nevoie. Totodatd, el esteprotectorul gi inspiratorul plin de inlelepciune alaspiranlilor sinceri ce sunt plini de curaj gi puritate..incd din vechime, lndra a rimas pentru oameni unmodel mereu viu de eroism, temeritate pi virilitatedivind.

lndra leajutd pe fiinlele umane ce sunt pline de iubire9i de erotism rafinat si descopere deliciile elixiruluitainic, somo. El face si se trezeasci gi si se manifestein fiinld izvorul fecunditilii superioare. Printre altele,Marele Zeu avea puterea de a reinvia rdzboinicii ucipiin lupti.

lndra este considerat a fi unul dintre cei maiimportanli zei ai perioadei vedice. Acest fapt esteevidenliat pi de numirul mare de irnnuri din Veda-e Iaproximativ 250) ce sunt inchinate lui lndro, el avdnd14

tocmai de aceea, dintre toli zeiivedici, cele mai multeimnuri care ii sunt dedicate. Numai cei iniliafi gtiu cilndra are rangul cel mai inalt in ierarhia celest6 9i estecel mai puternic dintre zeiivedici.

El este Conducdtorul divin al zeilor gi este cel care Tn

sfera specifici planetei pim6nt a dat universului nostruambiant forma pe care o are acesta in prezent. tndraeste unanim considerat ,,Zeul rdzboiului", deoareceel este acela care ii ajuti pe cei viteji ?n lupta pecare o duc ?mpotriva forlelor tenebroase ale rdului 9i

Picturd in care este reprezentat Marele Zeulndra, cdlare pe elefantul siu alb, in luptd

cu demonul Jambasura

totodatd este cel care ii apdrd pe cei care ii solicitiproteclia, inspiralia gi ajutorul, de acliunile malefice

ale demonilor (asuro-gilorl. lndro este de asemeneacunoscut ca ,,Zeul fulgerului gi al tunetului" 9i esteadeseori considerat ca fiind,,Cel care aduce ploaia".

Tocmai datoriti faptului ci el este cel care provoacdploaia ce udd gi hrinegte la momentul potrivit plantelep6 rjolite de soa rele fi erbi nte al I ndiei, I n d ra eratotodatS,considerat ca fiind ,,Zeul fertilitilii'l. in imnurile vedice,

lndra este infdligat ca fiind un bdrbat extraordinar de

puternic, foarte atrigdtor gi bine inarmat. lndra este

descris ca fiind foarte puternic, av6nd o pielea de

culoare rogiaticd gi doui sau patru brale foarte lungi.

Pirinlii lui au fost zeul ceresc Dyous Pito gizeila Prithivi.Consoarta lui este Indrani, iar slujitorii sii erau numiliMarut-5i.

El apreciazi in mod deosebit necta.rul divin tainical nemuririi sau ambrozia celesti somo. Uneori,

stip6nul zeilor bea elixirul divin pentru a cdpitaputeri in lupta cu dugmanii sdi, iar atunci cdnd fdcea

aceasta, cregtea instantaneu foarte mult, ajung6nd la

propo$ii gigantice. Atunci c6nd cSlitoregte, /ndro estereprezentat simbolic ca deplasdndu-se intr-o caleagci

de aur ce este trasi de doi armdsari, iar alteori el

este reprezentat simbolic cildrind pe elefantul sdu

alb lAirovoto), pe care l-a creat dintr-un tainic ocean

de lapte, care este simbolul puritdlii. Airovota era

?ntotdeauna victorios gi avba patru colli de fildeg ce

seminau cu un munte sfdnt.37

.t-{

lndra este descris simbolic ca av6nd fntotdeauna ladispozilie un set de arme, printre care amintim:* fulgerul - pe care adeseori il folosegte Tn lupta cudemonii;

* un arc cu sdgeli de aur - cu care ii doboari pedugmanii pdmdnteni;

* un cdrlig simbolic - prin intermediul ciruia ddruiegtemari bogSlii spirituale celor care sunt pregdtifi 5i lemeritd (folosit ln acelagi timp giin lupta cu rdul sau cucei riiin general);

* un la! - cu care ii prinde gi ii neutralizeazd pedugmaniicei rdi gi perfiziai umanitifii.

De-a lungul timpului, lndra a primit numeroasenume: Sakra (,,Cel puterniic"), Vajri(,,Cel care fulgeri,,),Purandara (,,Distrugdtorut oragelo r',1, Meghavahana(,,Cd ldrelu I norilor") ;i Sva rg a pafi (,, Dom n ui Ceru lu i,,).

in multe texte strdvechi ale inlelepciunii orientale,lndra este considerat de citre adoratorii sii unrdzboinic neinfricat in lupta cu riul gi et invinge cuugurin!5 sau anihileazd planurile perfide ale demonilor(osuro-5ilor), apdrdndu-i pe adoratorii sii puri gibuni la suflet de dugmani. pentru a dobAndi o staretainicd de triumf gi de invincibilitate, arienii il invocauintotdeauna pe Marele Zeu (lndrol inainte de a mergela lupt5. in strAnsi legituri cu virtulile gi cu meritelevirile, spirituale pi paranormale pe care ei le dob6ndescprin transformarea lor liuntrici extraordinard pe careo ating in cursul existenlei terestre, adoratorii sii suntprim if i in momentul morlii trupepti de I n d ra intdrAm u I

38

sdu paradisiac-celest (svorga-Loko), paradisul sublim

al zeilor.Acest paradis celest se putea deplasa oriunde, la

comanda stip6nului sdu,lndra. Marele Zeu gifrumoasa

lui contraparte feminin6, zeila lndrani, domnesc peste

acest paradis. in palatullui tndra nu este ingiduiti nicio

supirare, suferinl5 sau frici. Apsara-ele gi Gandhorva'gii danseazd 9i ii distreazd pe cei care vin la sublimulpalat al lui tndra.in acest paradis se desf5goari uneorigijocuri sau concursuri sportive.

Cea mai remarcabilS faptd de vitejie a lui lndra afost lupta sa cu demonul (osuro) Vritra. Vritra a luatforma unui dragon foarte puternic 9i a furat toatd apa

din lume, !in6nd-o numai pentru el. PAnS la nagterea

lui tndra, nimeni nu a putut infrSnge acest demon.Auzind despre cele petrecute, lndra a jurat si ia inapoilichidul ddtStor de viald. El s-a dus si-l int6lneasci pe

teribilul Vritra. A consumat o mare cantitate de somo,pentru a dob6ndi puterea de care avea nevoie pentru

a se lupta cu un dugman atAt de puternic. Marele zeu

a dobordt cele 99 de fortirele ale lui Vritra, ajung6nd

in cele din urmd la dragonul malefic. Cei doi s-au

aruncat n6valnic unul asupra celuilalt gi, dupd o lungibitilie, lndro a ucis demonul cel puternic. Vritra !inusePim6ntulintr-o secetd continuS, insd atunci clnd lndraa despicat demonulin dou5, apele au inceput sd curgidin ceruri gi omenirea a fost astfel salvatS. De atunci,lndra a devenit un erou pentru tofi oamenii, iar zeii

l-au ales sd le fie rege.39