Cuprins

Argument.Pag.1 Rigle de masurarePag.3 SublerulPag.4 Micrometrul..Pag.9 Norme de PM si PS..Pag.14 Bibliografie...Pag.17

1

ArgumentMi-am ales aceasta tema,deoarece atunci cand vreau sa fac ceva doresc ca totul sa fie foarte precis,si de altfel aceste realizari tehnice ma ajuta foarte mult sa nu depun eforturi inutile, de exemplu daca fac o schimbare in casa trebuie sa folosesc un mijloc de masurare pentru a fi sigur ca obiectul respectiv se potriveste perfect in acel loc,ca sa nu ma chinui degeaba cu el si apoi sa nu se potriveasca, la fel cum fac si muncitorii din domeniul industrial,atunci cand produc ceva trebuie sa fie totul foarte exact, caci daca nu folosesc mijlocul de masurare adecvat produc un rebut si astfel ies in pierdere. Si asa am considerat ca mijloacele de masurare a lungimilor sunt foarte utile in domeniul industrial, pentru ca le faciliteaza munca muncitorilor din domeniu,si de aceea mi s-a parut o tema interesanta. Cu ajutorul acestor mijloace de masurare munca acelor lucratori duce la rezultate mai satisfacatoare din cauza gradului de precizie oferit de ele. Datorita acestor realizari tehnice, multi producatori au obtinut un nivel mai mare al productiei cu o cantitate mai mica de materie prima decat era necesara in trecut. Cugetarea "Este o masura in toate" (Est modus in rebus) are o vechime de mii de ani, apartine unui anonim si are totusi un caracter de actualitate. In procesul cunoasterii, omul a avut nevoie de masurari si implicit de unitati de masurare pentru a efectua masurarile, el fiind singurul purtator constient al principalelor unitati de masura utilizate astazi: metrul (lungimea), kilogramul (masa) si secunda (puls). In conditiile a numeroase dificultati, tehnicienii, inginerii, si oamenii de stiinta romani au reusit sa impuna adoptarea sistemului metric. Tara noastra a adoptat sistemul metric la 15/27 septembrie 1864 prin "Legea pentru adoptarea sistemului metric, de greutati si masuri in Principatele Unite Romane" intrand in vigoare de la 13 iunie 1866. Este de mentionat, ca in aceasta perioada, Mihail Kogalniceanu presedinte al Consiliului de Ministri. Astazi metrul este definit ca lungimea drumului strabatut de lumina in vid intr-un interval egal cu 1: 299 792 458 dintr-o secunda. Masurarea este operatia prin care se determina valoarea numerica a unei marimi in raport cu o unitate de masura folosind mijloace de masurare.

2

Mijloacele de masurare sunt instrumentele,aparatele sau instalatiile folosite pentru masurare. Metoda de masurare reprezinta modul in care se face compararea marimii de masurat cu unitatea de masura. Ele se pot clasifica astfel: a) dupa modul in care mijlocul de masurare face masurarea cu contact direct (rigla,subler) si fara contact direct (microscopul). b) dupa precizia masurarii de laborator (precise in care se determina si erorile de masurare). - masurari tehnice in care se tine seama de eroarea specifica instrumentului sau aparatului de masurat c) dupa modul de indicatie a valorii marimii masurate: - mijloace analogice (cu indicatie a unui ac pe cadran) - mijloace digitale (la care rezultatul masurarii apare pe un ecran)

3

Mijloace lungimilorRigle de masurare

pentru

masurarea

Rigla gradata se utilizeaza la masurarea lungimilor in timpul prelucrari pieselor sau la verificarea finala a acestora, precum si la operatii de trasare. Din punct de vedere constructiv, riglele gradate pot fi rigide ( fig 1) si flexibile( fig 2) In functie de lungime, riglele pot fi: Normale, cu lungimea L =500.5000mm Scurte, cu lungimea L=200.400mm

FIG 1.Rigla rigida

FIG 2.Rigla flexibila

4

SublerulSublerle sunt aparate de masurare cu vernier folosite pentru masurari directe de lungime FIG 3.Subler cu precizie de masurare de 0,02mm

Vernierul este o scara gradata ajutatoare care, asezata fiind linga o rigla gradata, permite citirea mai precisa a fractiunilor de diviziune ale scarii gradate. FIG 4.Subler cu indicare digitala

5

5.Subler pentru masurarea rotilor dintate

Sublerul este alcatuit dintr-o rigla gradata (1) si un cursor (3) care gliseaza in lungul riglei. Atit rigla cit si cursorul sunt prevazute cu ciocuri de masurare lungi (7si 8) ,iar unele sublere sunt prevazute si cu ciocuri scurte(5si 6).Pe cursor sunt trasate si reperele vernierului (9). Vernierele se executa pentru precizia de citire de 0,1mm (cu 10 diviziuni),de 0,05mm( cu 20 diviziuni) si de 0,02 (cu 50 divoziuni). Reperul "0" al vernierului coincide cu reoperul "0" al riglei la suprapunerea suprafetelor de masurare . cursorul poate fi blocat pe rigla in pozitia de masurare cu ajutorul surubului de blocare (4).6

Sublerele cu valoarea diviziuni vernierului de 0,02mm sunt prevazute cu un dispozitiv de avans fin format din cursor (10), surub de fixare (2) si piulita cu surub de avans fin . Sublerele cu limita superioara de masurare de 150mm pot fi prevazute cu o tija (11) pentru masurarea adincimilor . Pentru o pozitionare mai precisa a sublerului fata de piesa de masurat ,suprafetele de masurare ale ciocurilor sunt plane sau cutit, pentru masurari exterioare si cilindrice sau cutit ,pentru masurari interioare.

Partile componente ale unui subler sunt reprezentate in fig.6.

FIG 6.

Clasificarea sublerelor: 1. Dupa precizia de citire Sublerele se construiesc cu precizii de citire de 1/10, 1/20 si 1/50mm, adica valoarea diviziunii pe vernier poate fi 0,1mm ; 0,05mm si 0,02mm 2. Dupa destinatie 2.a. sublerele de inerior si exterior (fig6) masoara dimensiuni interioare si exterioare. Unele tipuri de sublere au in plus o tija pentru masurarea7

adincimilor. La masurarea dimensiunilor interioare, la valoarea citita pe subler se adaug valoarea A, respectiv grosimea ciocurilor. A este in functie de limita superioara de masurare a sublerului. 2.b. sublerele de adincime (fig 7) se utilizeaza la masurarea adicimii canalelor ,gaurilor infundate, pragurilor,etc. 2.c.sublerele de trasare (fi 8) sunt utilizate la lucrai de trasare si de masurare a inaltimilor

La masurarea cu suberul, se prinde piesa de masurat intre ciocul riglei si acela al cursorului (fi 9), lungimeacare se masoara fiind egala cu distanta dintre suprafata de masurare a ciocului riglei si aceea a ciocului cursorului. FIG 9 Masurarea cu suberul de inerior si exterior.

8

Evaluarea dimensiunii masurat se face citind numarul de milimetri de pe rigla gradata depasit de reperul "0" de pe vernier, la care se adaug o fractiune calculata in felul urmato: se observa a cat diviziune de pe vernier se alinieaza cu una de pe rigla si se inmulteste cu precizia de masurare a sublerului ,conform formulei: VM=NR.VI+nr.Vd VM= valoarea dimensiunii pe care o masuram ,in m; NR= numarul reperului de pe rigla depasit de reperul "0" de pe vernier; VI= valoarea diviziunii pe scara riglei (VI= 1mm); r= numarul acelui reper de pe vernier care se afla in prelungirea unui reper de pe scara riglei; d= valoarea diviziunii pe vernier (0,1 ;0,05 ;0,02).

9

MicrometrulMicrometrele sunt mijloace de masurare si verificare a lungimilor, bazate constructiv pe folosirea unei asamblai cu filet care transforma rotirea unui surub micrometric intr-o deplasare liniara a tijei micrometrului. In mod obisnuit, surubul micrometric are pasul p=0,5mm iar circumferinta tamburului fixat pe surub este impartita in 50 de diviziuni, astfel ca, unei rotatii complete a tamburului ii corespunde o deplasare axiala a surubului de un pas (0,5mm), ceea ce nseamna ca valoarea unei diviziuni de pe tambur este:Vd=p/Ndmm.

10

d= valoarea unei diviziuni pe tambur; p= pasul surubului micrometric, in m; Nd= numarul diviziunilor de pe tambur.

Facind nlocuirile, rezulta: d= 0,5/50= 0,01mm.

FIG 10. Micrometru de exterior obisnuit Scara gradata de pe tambur este, de fapt, un vernier circular cu ajutorul caria se citesc sutimile de milimetru. Micrometru de exterior (fi 10) Se compune din corpul 1 in forma de potcoava, nicovala 2 a Carei suprafata frontala constituie una din suprafetele de masurare, tija surubului micrometric 3 (partea frontala a tijei constituie cea de a doua suprafata de masurare), dispozitivul pentru fixarea tijei surubului micrometric 4. Bratul cilindric 5 este filetat la interior, permitind insurubarea surubului micrometric care se prelungeste cu tija 3 . Pe bratul cilindric 5 se11

deosebesc doua cari gradate, si anume: scara milimetrilor, numerotata din 5 in 5mm si scara jumatatilor de mm, nenumerotata. Solidar cu surubul micrometric este tamburul 6, gradat in sutimi de m. Pentru micsorarea uzurii suprafetelor de masurare, acestea pot fi placate cu pastile executate din carburi metalice. Stringerea piesei de masurat intre suprafetele de masurare se executa cu o forta axiala constanta, realizata prin intermediul dispozitivului de limitare a apasarii 7. Acest dispozitiv limiteaza forta de apasare pe piesa pina la 7N+/-2N. Marirea preciziei de masurare cu micrometrul a impus solutii constructive noi (cu afisare digitala)(fig 11) pentru eliminarea erorilor de citire si de indicare a valori marimii masurate.

Micrometrele de interior pot fi: Tip vergea Cu ciocuri

Micrometrele de interior tip vergea sunt compuse dintr-un micrometru propriu-zis si o serie de prelungitoare destinate maririi intervalului de masurare. Se construiesc cu limita inferioara de masurare de 30, 50 sau 100mm si limita superioara de 5000mm. Micrometru de interior cu ciocuri(fig 13) este prevazut cu doua ciocuri pentru masurare, cu suprafete de masurare cilindrice, celelalte12

elemente fiind comune tuturor micrometrelor, cu exceptia gradari bratului cilindric si a tamburului, care sunt numerotate invers. Intervalele de masurare pentru care se construiesc sunt: 5-30mm si 2550mm.

Micrometrele de uz special au forme sau accesorii speciale, in functie de forma piesei sau a cotei care se masoara (fig 14a,b,c,d,e)

13

Masurarea cu micrometrul

14

Pentru masurare, se introduce piesa intre cele doua suprafete de masurare sprijinind-o pe suprafata nicovalei. Se roteste surubul micrometric pina cin suprafata de masurare a tijei ia contact cu piesa, dupa care se continua cu rotirea dispozitivului 7 de limitare a apasarii. Valoarea dimensiunii masurate se citeste in punctul de intersectie dintre linia generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului a se efectua citirea corecta trebuie sa se cunoasca bine sistemul gradatiilor de pe bratul cilindric 5 si tamburul 6. Pe bratul cilindric 5 se deosebesc doua scari gradate : Scara milimetrilor, cu diviziuni din mm in mm si numerotate din 5 in 5mm; Scara jumatatilor de mm, cu diviziuni din mm si nenumerotata.

Pe circumferinta tronconica a tamburului 6 sunt trasate 50 de diviziuni numerotate din 5 in 5, de la "0" la "50". Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0,5 in 0,5 mm ,la care se adauga sutimile de mm citite pe tambur. Exemple de citire: La efectuarea masurarilor cu micrometrul, in functie de pozitia marginii tamburul gradat 6 in raport cu reperele scarilor de pe bratul 5 , se pot ivi trei situatii de citire, exemplificate in FIG 15.

NORME DE PM I PS15

Protecia muncii face parte integrant din procesul de munc i are ca scop asigurarea celor mai bune condiii de munc, prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale. Obligaia i rspunderea pentru realizarea deplin a msurilor de protecia muncii o au cei ce organizeaz, controleaz i conduc procesul de munc. 1.Norme de protecia muncii n timpul vinificaiei primare Pentru deservirea mainilor, utilajelor, i aparatelor, se vor folosi numai muncitori calificai i instruii n vederea executrii acestor munci, dup ce li s-au ntocmit fiele de instructaj. Zdrobitoarele, presele i alte utilaje, vor fi montate n ordinea procesului tehnologic i vor avea distanele de lucru ntre ele de cel puin 1 m, pentru a putea permite trecerea fr pericol de accidentare a muncitorilor. Muncitorii vor trece pe lng maini i aparate cu halatele i mbrcmintea descheiate, spre a evita accidentele ce se pot provoca prin prindere sau agare. Strugurii destinai alimentrii mainilor trebuie s fie controlai pentru a nu conine n masa lor pietre, buci de fier sau alte corpuri tari, care prin introducerea n maini ar putea provoca deteriorarea acestora i accidentarea muncitorilor. Slile de fermentare vor fi construite la suprafaa solului i prevzute cu instalaie de ventilaie pentru eliminarea gazelor nocive ce se degaj n ncpere. n timpul fermentaiei se vor astupa toate deschiderile care au eventual legtur cu alte ncperi, pentru evitarea infiltraiilor de dioxid de carbon. Vasele sau cisternele vor fi prevzute n partea de jos cu clape pentru golire i vizitare, iar n partea de sus cu gura de ncrcare, pentru a se putea face ndeprtarea bioxidului de carbon. Vasele cu must n fermentaie nu vor fi astupate cu dopuri pentru a se evita formarea presiunii interioare i eventuala plesnire a cercurilor. Se vor ntrebuina n acest scop plnii de fermentare n permanen umplute cu ap, care se vor schimba zilnic. Dup golirea cisternelor i budanelor este obligatoriu s se deschid gura de alimentare i clapa de jos pentru eliminarea vaporilor de alcool formai n interiorul lor. Dup aerisire se vor spla intens pereii budanelor i cisternelor cu ajutorul unui furtun cu ap rece i numai dup aceasta, n prezena unui ef de echip, se permite intrarea muncitorilor n interiorul lor.

16

Verificarea pereilor interiori ai budanelor i cisternelor se va face folosind lmpi electrice la tensiunea de 12V. Se interzice folosirea flcrilor deschise la turnarea vinurilor n budane i cisterne pentru urmrirea umplerii. In acest scop se folosesc numai lmpi portative la tensiunea de 12V. La folosirea acidului sulfuric pentru tratarea vaselor, se interzice cu desvrire ca la prepararea soluiei s se toarne ap n acid. Se va turna acidul sulfuric n ap, n cantiti mici, agitnd permanent pentru a se evita arsurile prin stropirea cu acid. Cnd se lucreaz la sulfitarea mai multor vase, este necesar sa se lucreze cu ntreruperi pentru aerisire, n scopul evitrii intoxicrii muncitorilor. Instalarea butoaielor i budanelor direct pe duumele este interzis. Butoaiele aezate culcat vor fi prevzute cu pene pentru evitarea rostogolirii. 2. Norme de protecia muncii la mbutelierea vinurilor Se interzice aezarea sticlelor goale n stive mai nalte de 1,70 m. C.La czile de splare sau la bile de nmuiere, unde se folosete ap cald i rece, umplerea se face prin dou robinete separate, sau un robinet cu dou ci. Pentru a evita producerea aburilor la umplerea czilor cu ap, este necesar s se introduc mai nti apa rece i numai dup aceea, cnd nivelul apei reci ajunge la un sfert din nlimea czii sau bazinului, se introduce ap cald, astfel ca temperatura amestecului s fie de circa 40. Slile de splare n care se adun aburul vor fi prevzute cu instalaii de ventilaie, pentru eliminarea vaporilor i schimbarea aerului. nainte de a se trece sticlele la splare, acestea se vor sorta, eliminndu-se cele sparte sau ciocnite, pentru a se evita accidentele n timpul splrii. Lng vasele i mainile din slile de turnare i etichetare, se vor aeza grtare din lemn pe care vor sta muncitorii.

3. Norme de protecia muncii n laboratoare Laboratoarele trebuie s fie instalate ntr-un spaiu linitit, ferrite de trepidaii i de zgomotul produs de diferite instalaii i maini n funciune.17

Mesele de laborator vor fi prevzute cu anexele necesare, dispuse n aa fel nct s uureze ct mai mult munca. Mesele vor fi confecionate din materiale antiacide i vor fi prevzute cu etajere pentru pstrarea reactivilor preparai n scopul efecturii analizelor curente. Att mesele ct i etajerele vor fi meninute n perfect stare de curenie. Este interzis punerea pe masa de laborator a igrilor, alimentelor sau a altor substane care nu se folosesc n lucrrile de laborator. Vasele care prezint zgrieturi, crpturi, bule de aer incluse n masa sticlei sau alte defeciuni, nu vor fi folosite, deoarece n timpul executrii lucrrilor acestea s-ar putea sparge i provoca arsuri, intoxicri cu substane. Tuburile de sticl care urmeaz a fi introduse n gurile dopurilor sau n tuburi de cauciuc trebuie tiate drept, iar marginile ascuite ale acestora se rotunjesc la flacr. La aprinderea becurilor de gaz, deschiderea robinetului trebuie s se fac cu atenie, flacra fiind adus la gura becului. Dac becul se aprinde n interior, robinetul de la conducta de gaz trebuie nchis imediat, pentru a evita accidentele. 4. Norme de protecie mpotriva incendiilor Toate unitile vor aplica i respecta normele pentru prevenirea incendiilor ntocmite conform prevederilor de stat privind prevenirea i stingerea incendiilor. Conductorii unitilor vor ntocmi planuri de msuri tehnicoorganizatorice de prevenire i stingere a incendiilor. Msurile prevzute n aceste planuri vor fi aduse la cunotin celor nsrcinai s le ndeplineasc dup ce conductorii proceselor de munc le-au efectuat instructajul necesar. -echipamente de protecie, necesare stingerii incendiilor; -s constituie formaia de paz contra incendiilor la locurile de munc; -s asigure msurile necesare pentru evacuarea personalului n -condiii lipsite de pericol de accidentare, n cazul izbucnirii unui incendiu. Pentru prevenirea accidentelor de munc n timpul ndeplinirii sarcinilor ce revin angajailor n legtur cu paza contra incendiilor, accidente ce pot avea loc datorit: aciunii flcrilor, intoxicrilor cu fum sau gaze, drmrilor, alunecrilor de pe scri, acoperiuri, electrocutri Bibliografie

18

1.Prof. Dr. Ing. Mihai Gafitanu si colaboratorii ,,Editura Tehnica, Bucuresti 1981 2.Prof. Dr. Ing. G.H.Manea si colaboratorii ,,Editura Tehnica, Bucuresti- 1956 3.Ruxandra Hoia si Liliana Tenescu ,, Editura Sigma 4.T.Negrescu si colaboratorii ,,Tehnologia metalelor

,,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti-1978 5.M.Ionescu, D.Burdusel, I.Moraru si colaboratorii ,,Cultura de specialitate -Editura Sigma, Bucuresti 2000

6.Aurel Ciocarlea Vasilescu si Mariana Constantin ,, Ansamblarea, intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor ,,Edituta Polar

19