MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI …invatpentruviitor.ro/wp-content/uploads/2017/04/Standard... · Web viewRegistre de clasificatie,planuri, scheme de instalaţii, semne conventionale,

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

STANDARD OCUPATIONAL: Tubulator naval

BUCUREŞTI, 2005

Autori:

Boboc Camelia - profesor grad didactic I Grup Scolar “Ion Banescu” Mangalia

Duduţă Carmen - profesor grad didactic II, Grupul Şcolar “Laţcu Vodă”, Siret, jud. Suceava

Marin Stefan - profesor grad didactic I, Grup Scolar “Anghel Saligny” Braila

Rada Nadia - profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “Anghel Saligny”, Tulcea

Simionescu Petruta-Adriana - profesor grad didactic I, Grup Scolar “Anghel Saligny” Braila

Stefan Adrian - profesor grad didactic I, Grup Scolar “Anghel Saligny” Braila

Varovici Elena - profesor grad didactic I, Grup Scolar “Anghel Saligny” Tulcea

Anton Daniela - profesor Grup Scolar “Ion Banescu” Mangalia

2

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul: MecanicCalificarea: Tubulator naval

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377 ore

Modulul I: Total ore/an 58 Interpretarea documentatiei tehnice din care: laborator tehnologic -

instruire practică -

Modulul II: Total ore/an 58Protectia anticoroziva a suprafetelor din care : laborator tehnologic -

instruire practică 29

Modulul III: Total ore/an 58Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si transportat

din care: laborator tehnologic - instruire practică 29

Modulul IV: Total ore/an 203Utilizarea nomenclaturii navale din care: laborator tehnologic 29


Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore

Stagii de pregătire comasata 240 ore

Modulul V: Total ore/an 150

Executarea elementelor si asamblarea lor in instalatii de tubulatura

din care: laborator tehnologic 30

Modulul VI: Total ore/an 90

Montarea instalatiilor pe nava din care: laborator tehnologic 30

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore

Curriculum în dezvoltare locală 116 ore

Modulul VII: Total ore/an 116Masuratori tehnice la probele de receptie din care: laborator tehnologic 87


Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 oreTOTAL 733 ore/an

I. NOTĂ DE PREZENTARE

3

1. Prezentarea calificării Noul sistem al calificărilor profesionale (SNCP) este elaborat de MECT în parteneriat

cu angajatorii şi alţi factori interesaţi, pentru a oferi un profil al absolvenţilor cerut de sectoarele economice şi de servicii. Angajatorii se implica în acest fel şi mai mult în parteneriate educationale, ajutând astfel la creşterea calităţii procesului de formare, influenţând ceea ce se învaţă şi creând condiţii pentru ca învăţământul să răspundă schimbărilor tehnologice tot mai rapide de azi.

Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand şi o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei reconversii profesionale flexibile către meserii inrudite.

Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.

Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul SPP-urilor şi implicit în curriculumul corespunzator. Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii.

Programele au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie.

Fiecare nivel parcurs în domeniul mecanic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior.

Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev.

Pregătirea viitorilor absolvenţi ai şcolii de arte şi meserii în domeniul mecanic este gandita să ţină pasul cu cerinţele actuale, încercându-se şi o orientare către activitatea informaţională si iniţierea în utilizarea tehnologiilor de cel mai înalt nivel.

Prin unităţile de competenţă specializate din cadrul programelor de la nivelul 2, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.

Activitatea tubulatorului naval are ca scop amenajarea navelor cu instalaţii de tubulatură aferente diferitelor maşini şi agregate sau necesare circulaţiei fluidelor la bordul navei.

Lucrările cuprind diverse operaţii de prelucrare a ţevilor dupa o tehnologie determinată, montarea ţevilor prelucrate împreună cu celelalte componente ale instalaţiilor, precum şi

verificări funcţionale.Prelucrările necesită S.D.V.-uri simple necesare montajului, cât şi utilaje pentru

debitare şi prelucrare prin deformare plastică la rece sau la cald.

2. Agregarea unităţilor de competenţă în module.

Pentru domeniul MECANICĂ, calificarea “Tubulator naval” , în anul de completare vor fi dobândite următoarele competenţe individuale prevăzute în SPP şi evidenţiate în tabelul de agregare următor:

4

Unitatea de competenţă Competenţa

M 1Documen

taţia tehnică

de specialita

te

M 2Dispoziti-

ve şi instalaţii de ridicat

şi transport

at

M3Protecţia anticoro-

zivă a suprafeţe-

lor

M4Nomencla

tură navală

M5Execuţia

elementelor şi

asamblarea lor în

instalaţii navale

M 6Montarea

instalaţiilor pe nava

M7Măsurători tehnice la probele e recepţie

Ver

ifica

re

1 2 3 4 5 6 7 8 10 12

Comunicare şi numeraţie

Formulează opinii personale pe o temă de specialitate dată

٧ ٧Realizează o scurtă prezentare a unei construcţii metalice sau a unui proces tehnologic

٧ ٧Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată

٧ ٧Citeşte si utilizează documente simple ٧ ٧

Asigurarea calitaţii

Aplică normele de calitate în domeniul de activitate

٧ ٧Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii.

٧ ٧Igiena şi

securitatea muncii

Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

٧ ٧

5

Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă

٧ ٧

Lucrul în echipă

Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

٧ ٧Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă ٧ ٧Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

٧ ٧

Interpreta-rea

documenta-ţiei tehnice

Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu.

٧ ٧Interpretează desene speciale ٧ ٧Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică

٧ ٧

Utilizarea dispozitive-

lor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat

Identifică caracteristicile funcţionale ale dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat

٧ ٧Utilizează dispozitive şi instalaţii de ridicat ٧ ٧Utilizează dispozitive şi instalaţii de transportat ٧ ٧

Protecţia anticorozivă

a suprafeţelor

Indică tipurile de coroziune ٧ ٧Precizează metodele de protecţie anticorozivă ٧ ٧Efectuează operaţii de limitare a coroziunii ٧ ٧

6

Utilizarea nomencla-turii navale

Recunoaşte tipurile constructive de nave. ٧ ٧Identifică părţile constructive şi elementele structurale ale corpului de navă.

٧ ٧Precizează calitaţile specifice impuse construcţiilor plutitoare.

٧ ٧Identifică instalaţiile de la bordul navelor ٧ ٧

Execuţia elementelor

şi asamblarea

lor în instalaţii de tubulatură

Cunoaşte simbolizarea ţevilor şi codurile armăturilor folosite în instalaţiile de tubulatură.

٧ ٧Stăpaneşte modul de exploatare al maşinilor, utilajelor şi S.D.V. - urilor folosite pentru execuţia elementelor şi asamblarea lor în instalaţii, precum şi tehnologia de lucru;

٧ ٧

Execută elementele componente ale instalaţiilor;

٧ ٧Asamblează elementele în instalaţii; ٧ ٧Probează - în atelier, instalatiile asamblate. ٧ ٧

Montarea instalatiilor

pe nava

Transportă - după demontarea asamblării de probă în atelier , la atelierul de protecţie anticorozivă şi la navă elementele instalaţiilor.

٧ ٧

7

Potriveşte şi montează după identificarea locului de montaj, elementele componente ale instalaţiilor;

٧ ٧Verifică corectitudinea montării şi etanşeitatea instalaţiilor;

٧ ٧Remediază eventualele neetanseităţi, în vederea predării instalaţiilor la Registru.

٧ ٧

Masurători tehnice la probele de recepţie a

instalaţiilor

Recunoaşte probele cerute de Registru şi conditiile de realizare a lor, la instalatiile de tubulatura;

٧ ٧Pregăteşte instalaţiile pentru probă; ٧ ٧Probează instalaţiile; ٧ ٧Predă instalaţiile ٧ ٧

8

3. Descrierea rutei curriculare

Şcoala de arte şi meserii este organizată ca parte a învăţământului obligatoriu care din punct de vedere educaţional se finalizează cu certificat de absolvire.

Planul de învăţământ asigură prin ariile curriculare proiectate, dobândirea cunoştinţelor şi abilităţilor specifice acestui nivel educaţional.

Pentru asigurarea mobilităţii ocupaţionale, curriculumul pentru cultura de specialitate şi instruire practică este astfel structurat încât să asigure o parte comună formării iniţiale pentru mai multe calificări, precum şi consolidarea pregătirii prin curriculum modularizat.

Astfel, modulele prevăzute permit absolvenţilor de nivel 1 - cu calificarea “Lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri”, să continue pregătirea la nivel 2, având posibilitatea să opteze pentru una dintre calificările: lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic, lăcătuş construcţii navale, tubulator naval, lăcătuş construcţii structuri aeronave, constructor montator de structuri metalice, confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice, lăcătuş mecanic prestări servicii , tinichigiu vopsitor auto.

Modulele M1 (“Documentaţia tehnică de specialitate”), M2 (“Dispozitive şi instalaţii de ridicat şi transportat”) şi M3 (“Protecţia anticorosivă a suprafeţelor) sunt parte integrantă a curriculumului diferenţiat, comune celor 8 calificări menţionate mai sus. Ele se parcurg independent, pe tot parcursul anului şcolar, evaluarea competenţelor realizându-se conform programei.

Organigrama parcurgerii modulelor

Săpt. M12 h/ sapt

M21 h/ sapt

M31 h/ sapt

M44 h/ sapt

SPC CDL M73 h/ saptM5 M6

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.15.16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.27.

9

28.29.30.31.32.33.34.35.36.37.

10

MODULUL 1

DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ DE SPECIALITATE

11

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

Unitate de competenţă tehnică generală: Interpretarea documentaţiei tehnice

III.TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unităţi de competenţă Competente Continuturi

Interpretarea documentaţiei tehnice

Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu

Recunoaşterea unor reprezentări specifice calificării; organe de asamblare, piese şi semifabricate asamblate, organe pentru conducerea şi circulaţia fluidelor, flanşe, armături.Interpretarea informaţiilor înscrise în desene de ansamblu: citirea cotelor de gabarit şi funcţionale, datelor privind precizia prelucrării. Precizarea numărului de repere şi a materialului: numărul şi denumirea reperelor, materialul reperelor componente, modul de asamblare, tipul ajustajelor, date înscrise în indicator şi în tabelul de componenţă.Explicarea, si interpretarea informaţiilor cuprinse în desenele de ansamblu.

Interpretează desene speciale

Extragerea informaţiilor înscrise în desene de construcţii metalice.Interpretarea schemelor funcţionale. Interpretarea desenelor de construcţii metalice: simbolizarea profilelor laminate standardizate folosite la realizarea construcţiilor metalice. Simbolizarea asamblărilor efectuate pe şantier.Reprezentarea unor construcţii metalice specifice calificării.Reprezentarea si interpretarea schemelor de instalaţii pentru transportul fluidelor si a celor de automatizare.

12

Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică

Corelarea informaţiilor din desenul de ansamblu cu documentaţia tehnologică.Utilizarea documentaţiei tehnice pentru controlul calităţii produselor executate: fişă tehnologică, plan de operaţii, fişă de asamblare, registre de clasificatie.Identificarea cotelor funcţionale, abaterilor de formă şi poziţie reciprocă a suprafeţelor, materialului reperelor.

IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Modulul « Documentaţia tehnică de specialitate » are în cadrul curriculum-ului pentru toate cele 8 calificări de nivel II care derivă din : lucrator în lacătuşerie mecanică structuri, o poziţie distinctă şi se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată), nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea conţinuturilor modulului « Documentaţia tehnică de specialitate» şi adecvarea strategiilor didactice utilizate, are drept scop formarea competenţelor cheie, tehnice generale şi specifice aferente nivelului II şi corespunzătoare calificărilor. Însuşirea acestui modul - alături de celelalte corespunzătoare calificării, permite abordarea unei calificari superioare, de nivel III, sau integrarea pe piaţa muncii.

Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor

sale, urmând să i le pună mai bine în valoare; fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului

educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi

informale; modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în plan

vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale educaţiei:

Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din

experienţe diferite. Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a

le asocia cu “cunoştinţele vechi”.

Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:

13

Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;

prezentarea temelor în mai multe moduri (raport , discuţie sau grafic);

Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:

abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu:

Diferenţierea răspunsului, prin:

utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm :

Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.

Investigaţia. Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi

standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.

Metoda exerciţiilor practice Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Fişe de autoevaluare Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect. Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

V. SUGESTII METODOLOGICE

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

teme, în funcţie de: dificultatea temelor

14

nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi: efectuarea unor lucrări practice şi de laborator realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării citirea şi interpretarea desenelor simple, a unor schiţe şi desene la scară.

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea independentă ), metode expozitive ( explicaţia, descrierea, exemplificarea ) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare, sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide ordinea parcurgerii continuturilor. Temele

specifice calificarii tubulator naval, care nu au fost enuntate explicit in SPP vor fi tratate la CDL conform unei programe special intocmite.

15

MODULUL 2

DISPOZITIVE ŞI INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT

16

Modulul II - UTILIZAREA DISPOZITIVELOR ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT

I. Total ore 58din care 29 ore – teorie

29 ore – instruire practicăII. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul)

Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat

III. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Unităţi de competenţă Competenţe Conţinuturi tematice

Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat

1. Identifică caracteristicile funcţionale ale dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat

Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat: parametri funcţionali (sarcina utilă, cursa, traseul sarcinii, suspendarea şi prinderea sarcinilor, sistemul de acţionare, asigurarea sarcinii); tipuri constructive (vinciuri/cricuri, scripeti, palane, trolii, macarale poduri rulante, elevatoare), parti componente, principiul de functionare, domeniul de utilizare.

2. Utilizează dispozitive şi instalaţii de ridicat

Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat specifice calificării (vinciuri/cricuri, scripeţi, palane, electropalane, trolii, macarale, poduri rulante, elevatoare).

3. Utilizează dispozitive şi instalaţii de transportat

Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de transportat specifice calificării (stivuitoare, conveiere, transportoare cu bandă, funiculare).

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Caracterul activ, interactiv şi centrat pe elev al metodelor de învătare-predare care vor fi folositeModulul “Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat” poate fi

parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii.

Abordarea modulară a conţinuturilor oferă următoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor

sale, urmând sa le pună mai bine in valoare; fiind o structură elastică, modulul poate încorpora în orice moment al procesului

educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi

informale; modulul oferă maximul de deschidere pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă

parte în plan vertical, faţă de alte module parcurse (respectiv in prelungirea acestora

17

pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente).

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:

Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. Elevii au stiluri unice de învăţare. Ei învaţă in moduri diferite, cu viteză diferită şi

din experienţe diferite. Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de

învăţare. Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acorda timp pentru a “ordona”

informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În

acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la

niveluri diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de

abilităţi; prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);

Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin: abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin

contact direct); formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor

de studiu;Diferenţierea răspunsului, prin:

utilizarea autoevaluarii şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.Plecând de la principiul incluziunii, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor şi

asigură orice susţinere necesară, ca fiind un drept, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu probele de evaluare din unităţile de competenta (relevante pentru modul)

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent în orele de tehnologii, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele, să facă remedieri care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a evaluării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toata această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.

18

V. Sugestii metodologice

Explicarea modului de realizare a corelaţiilor între competenţe si conţinuturiDin standardul de pregătire profesională a fost selectata unitatea de competenta tehnica

generala ”Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat”, a cărei competenţe urmează a fi dobândite prin parcurgerea modulului « Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de

ridicat şi transportat ».Corelarea s-a făcut conform Tabelului III - Corelarea competenţe - conţinuturi.

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru

Total ore/ an : 58 ore din care : teorie: 29 ore

instruire practica: 29 oreCadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Se recomandă parcurgerea conţinutului în următoarea ordine cronologică:1. Noţiuni introductiveA. Definirea şi rolul maşinilor de ridicat şi transportat în economie.B. Dezvoltarea mijloacelor de ridicat şi transportat2. Organe flexibileA. Noţiuni generale şi criterii de clasificareB. Cabluri de oţel 1. Clasificare 2. CaracteristiciC. Lanţuri 1. Lanţuri cu zale 2. Lanţuri cu ecliseD. Frânghii şi parâmeE. Benzi de cauciuc3.Organe pentru ghidarea şi înfăşurarea cablurilor şi lanţurilorA. Noţiuni generale şi criterii de clasificareB. Organe de ghidareC. Organe de înfăşurare 1. Tambure pentru înfăşurarea cablurilor de oţel 2. Tambure pentru înfăşurarea lanţurilor4. Dispozitive pentru fixarea capetelor cablurilor şi lanţurilorA. Noţiuni generaleB. Dispozitive pentru fixare şi legături uzuale la cabluriC. Legături uzuale la capetele lanţurilor5. Organe şi dispozitive pentru prinderea şi suspendarea sarcinilorA. Noţiuni generale şi criterii de clasificareB. Organe şi dispozitive de prindere a sarcinilorC. Electromagneţi de sarciniD. Organe de suspendare 1. Cârlige 2. OchiuriE. Organe auxiliare pentru montarea cârligelor şi ochiurilor6. Scripeţi, palane, vinciuri, trolii şi cabestaneA. ScripeţiB. Palane

19

1. Palanul simplu 2. Palanul dublu 3. Palanul diferenţialC. Cricuri 1. Cricul cu şurub 2. Cricul cu cremalieră 3. Cricul hidraulicD. Vinciuri 1. Vinciuri acţionate manual 2. Vinciuri acţionate mecanic sau electricE. Trolii 1. Trolii cu acţionare manuală 2. Trolii cu acţionare electricăF. Cabestane7. Masini şi instalatii de ridicat şi transportatA. Noţiuni generale şi criterii de clasificareB. Caracteristici constructive şi funcţionaleC. Elemente componente şi modul de funcţionare8. Utilizarea dispozitivelor de ridicat specifice calificării - vinciuri (cricuri), scripeţi, palane,

electropalane, trolii9.Utilizarea instalaţiilor de ridicat specifice calificării - macarale, poduri rulante, elevatoare.

Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrată pe elev:

teme / proiecte integrate dezbatere / masă rotundă /video / multimedia lecţii vizită atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / expunere orală / demonstraţia

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluareEvaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,

competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională.

Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor prevăzute de prezenta programa şcolara, la orele afectate acestui modul se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

observarea sistematica (pe baza unei fişe de observare) tema de lucru (în clasă, acasă ) concepută în vederea evaluării proba practică investigaţia proiectul portofoliul autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită

faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile).

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă, condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională.

20

Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare: fidelitate coerenţă instrumente motivante instrumente realiste eficienţă

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de:

- dificultatea acesteia- nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit- dotarea atelierelor şcolare şi a secţiilor de producţie ale agenţilor

economici parteneri- ritmul de asimilare a cunoştinţelor

21

MODULUL 3

PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A SUPRAFEŢELOR

22

Modulul III: PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A SUPRAFEŢELORI. Total ore 58

din care 29 ore - teorie29 ore - instruire practică

II. Lista unităţilor de competenţă relevante

Protecţia anticorozivă a suprafeţelor

III. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă

Competenţe Conţinuturi tematice

Protecţia anticorozivă a suprafeţelor

1. Indică tipurile de coroziune

2. Precizează metodele de protecţie anticorozivă

3. Efectuează operaţii de limitare a coroziunii

Factori generatori: variaţia temperaturii, compoziţia chimică a mediului, turbulenţa mediului corozivForme de manifestare: uniform sau neuniform repartizate pe suprafaţăTipuri de coroziune: chimică, electrochimică

Tipuri de acoperiri: metalice, nemetaliceAcoperiri nemetalice: cu lacuri, vopsele, emailuri, răşiniProcedee de metalizare: depunere electrochimică, placare, difuziune, imersie la caldVopsire: utilizând mijloacele din dotarea atelierului

Factori de risc: mediul extern, mediul intern, starea suprafeţeiAlegerea metodei: în funcţie de natura materialului şi condiţiilor de funcţionareVopsire: conform documentaţiei tehnologice şi dotării atelierului

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluareProiectarea curriculumului pentru nivelul 2, s-a făcut după un model nou centrat pe

competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.Elaborarea programei s-a realizat conform Standardului de Pregătire

Profesională, care are următoarea structură: Unitatea de competenţă Nivelul Valoarea creditului Competenţe Criterii de performanţă Condiţii de aplicabilitate Probe de evaluare.

23

Prin calificările de la nivelul 2, elevii trebuie să dabândească abilităţi şi cunoştinţe specifice calificării, care să le permită să continue pregătirea la nivelul 3, sau să se integreze pe piaţa muncii.

O pondere semnificativă în pregătirea elevilor, o are formarea abilităţilor cheie de comunicare si numeraţie, de lucru în echipă, de asigurare a calităţii, igiena şi securitatea muncii.

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare-învăţare trebuie să fie direcţionat pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarile “Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic”, “Lăcătuş construcţii navale”, “Tubulator naval”, “Lăcătuş construcţii structuri aeronave”, “Constructor montator de structuri metalice”, “Confecţioner tâmplarie din aluminiu şi mase plastice”, “Lăcătuş mecanic prestări servicii”, “Tinichigiu vopsitor auto” şi se va realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, ele alegându-se în funcţie de fiecare unitate de conţinut, în aşa fel încât să contribuie la formarea competenţelor specifice.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, mozaicul etc. au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie, competenţele tehnice generale şi specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, teste de verificare a cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, duală, itemi de completare, de tip pereche, itemi tip întrebări structurate, itemi de rezolvare a problemelor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Abilităţile cheie sunt abilităţi de atitudine şi se dezvoltă mai bine prin joc de roluri şi metode active de învăţare decât prin metoda tradiţională.

Metodele de evaluare utilizează o serie de instrumente care trebuie elaborate în conformitate cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare prevăzute de Standardul de Pregătire Profesională .

V. Sugestii metodologice

Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturiDin Standardul de Pregătire Profesională a fost selectată unitatea de competenţă

tehnică generală :Protecţia anticorozivă a suprafeţelor, ale cărei competenţe urmează a fi dobândite prin parcurgerea modulului « Protecţia anticorozivă a suprafeţelor ».

Corelarea s-a făcut conform Tabelului III - Corelarea competenţe - conţinuturi.Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru

Total ore/ an : 58 ore din care : teorie: 29 ore

instruire practică: 29 ore

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

24

Conţinutul tematic se va parcurge în ordine cronologică, astfel

Tema 1. Noţiuni generale despre coroziunea materialelor metalice Importanta economica a coroziunii materialelor metalice si a organizarii protectiei

anticorozive Definitia si clasificarea coroziunii materialelor metalice

Tema 2. Coroziunea chimica a materialelor metalice si combaterea ei Peliculele de coroziune Influenta diferitilor factori asupra vitezei de coroziune in gaze

- influenta caracteristicilor metalului- influenta caracteristicilor mediului gazos- influenta temperaturii mediului corosiv asupra vitezei coroziunii chimice

Coroziunea si protectia materialelor metalice in gaze industriale la temperatura inalta- actiunea gazelor industriale asupra metalelor- protectia metalelor impotriva coroziunii in gaze

Coroziune si protectia metalelor in medii lichide neapoase- rezistenta la coroziune a metalelor uzuale in lichide neapoase- coroziunea in combustibili lichizi si in uleiuri de ungere

- inhibitori de coroziune in lichide neapoase

Tema 3. Coroziunea electrochimica Teoria coroziunii electrochimice Influenta diversilor factori asupra coroziunii electrochimice

- natura metalului- structura si starea suprafetei metalului- compozitia solutiei- temperatura- presiunea- viteza de curgere a solutiei- timpul

Pasivitatea metalelor

Tema 4. Coroziunea metalelor in conditii specifice Coroziunea atmosferica

- coroziunea atmosferica umeda, generata de vaporii de apa din atmosfera- coroziunea atmosferica umeda, generata de apa de ploaie- protectia impotrtiva coroziunii atmosferice

Coroziunea in sol Coroziunea in apa de mare Coroziunea metalelor sub tensiune mecanica

Tema 5. Metode de protectie a materialelor impotriva coroziunii electrochimice Clasificarea metodelor de protectie Alegerea rationala a materialului anticorosiv Aplicarea depunerilor si a peliculelor protectoare

- depuneri metalice (depuneri galvanice, depuneri prin scufundare la cald, straturi aplicate prin pulverizare, placarea)- pelicule de natura anorganica (oxidarea metalelor, fosfatarea fontei si a otelului, cromatarea)- pelicule de natura organica- emailuri

25

Prelucrarea mediului corosiv- indepartarea agentului oxidant- utilizarea inhibatorilor de coroziune

Alegerea metodei de protectie anticorosiva

Sugestii privind instrumentele de evaluarePlecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor,

acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progres şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm :

Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. Investigaţia. Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. Metoda exerciţiilor practice Lucrul cu modeleCa instrumente de evaluare se pot folosi: Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Fişe de autoevaluare Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect. Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrări practice şi de laborator realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării citirea şi interpretarea desenelor simple, a unor schiţe şi desene la scară.

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea independentă), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare, sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate.

26

MODULUL 4

NOMENCLATURĂ NAVALĂ

27

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE

Unitate de competenţă pentru abilităţi-cheie: Comunicare şi numeraţie Lucrul în echipă

Unitate de competenta specializată: Utilizarea nomenclaturii navale

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unităţi de competenţă Competenţe Conţinuturi

Comunicare şi numeraţie

Formulează opinii personale pe o temă de specialitate datăRealizează o scurtă prezentare a unei construcţii metalice sau a unui proces tehnologicCiteşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitatePrelucrează şi interpretează graficdate obţinute pe o sarcină dată

Organizarea şantierelor navale, sectoare şi ateliere de producţieFluxuri tehnologice de execuţie şi montajRegistre de clasificatie,planuri, scheme de instalaţii, semne conventionale, bonuri de consum materiale,

Lucrul în echipă Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelorÎşi asumă rolul care îi revin în echipăColaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

Repartizarea sarcinilor specifice pentru atingerea obiectivelorSpecificul activităţii de grupIerarhii în cadrul grupurilor de lucru

Utilizarea nomenclaturii

navale

Recunoaste tipurile constructive de nave.

Nave comerciale: clasificare, destinatie, caracteristici;Elemente constructive specificefiecărui tip de navă comercială în funcţiede destinaţia acestora;Tipuri de nave : cargouri, vrachiere,petroliere, nave tanc, nave port container,nave roll-on roll-off, nave tehnice, nave deagrement, pacheboturi, e.tc.Elemente constructive specifice: pereti separatie grâne, instalaţii de amarare cherestea; întarituri pentru gheţuri, etc.

28

Unităţi de competenţă Competenţe Conţinuturi

Identifică parţile constructive şi elementele structurale ale corpului de nava.

Plane de referinţă ale corpului de navă:planul diametral al navei,planul plutirii, planul secţiuniimaestre, planul de bază;Dimensiunile principale ale navei: dimensiuni geometrice si constructive rapoarte între dimensiuni.Părţile distincte ale corpului navei.Sisteme de osatură : sistemul longitudinalde osatură, sistemul transversal de osatură,sistemul mixt. Elemente componente ale corpului denavă: învelişul corpului navei,punţile navei, fundul, dublul fund, osaturacorpului, pereţi etanşi, suprastructurilenavei, parapete, balustrade, bocaporţi

.

Precizează calitaţile specifice impuse construcţiilor plutitoare.

Calităţi specifice construcţiilor plutitoare: flotabilitate, stabilitate, nescufundabilitate, rezistenţă la înaintare , guvernabilitate; Situaţii şi conditii de plutire ale navei:navă pe asietă dreaptă, navă înclinatătransversal şi longitudinal, nava cu greutati deplasabile la bord.

Identifica instalatiile de la bordul navelor.

Clasificarea instalaţiilor de bord şi punte ale navelor comerciale. Rolul funcţional al instalaţiilor de bord şi punte.Elemente componente ale instalaţiilor de bord şi punte;Instalaţii de bord: instalaţii de ambarcaresi transfer combustibil, instalaţii deambarcare ulei , apă, instalaţii de stinsincendiu, instalatii de balast santina,instalatii sanitare, instalatii de aerisiresondaj si umplere, instalatii de aercomprimat, instalatii de microclimat,instalatii speciale.Instalaţii de punte:instalatia de guvernare,instalatia de ancorare, instalaţii deîncărcare descărcare, instalatia de salvare,instalaţia de acostare- legare,instalaţia deamarare.

29


Metodele de predare-învăţare active, centrate pe elev, sunt preferabile; elevii trebuie puşi în situaţia de învăţare autonomă, prin rezolvarea unor sarcini simple de lucru (pe baza unor fişe operaţionale), studiu de caz, simulare computerizată, experiment.

Se recomandă desfăşurarea orelor în cabinete, laboratoare specializate şi în unitatea economică, preponderent axate pe activităţi concrete, aplicative.

Probele de evaluare trebuie să coincidă cu cele prevăzute în Standardele de pregătire profesională corespunzătoare calificării, respectând condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă, aşa cum au fost descrise, pentru a realiza corespondenţa între evaluarea şcolară şi evaluarea la angajare.

Probe scrise: de preferinţă teste cu itemi obiectivi.Probe orale: pe baza fişelor operaţionale cu itemi şi a materialelor didactice.Probe practice: preponderente, exclusiv pe baza materialelor didactice.

Se recomandă şi utilizarea:Miniproiectului - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect dar şi lucrul în echipă, comunicarea.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

V. SUGESTII METODOLOGICE

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentruTotal ore 203 din care 87 ore – teorie

29 ore- laborator tehnologic 87 ore –pactica saptamanala

La stabilirea obiectivelor fiecărei lecţii se va ţine cont de competenţele specifice

urmărite.Alegerea materialelor didactice se va face în strânsă corelaţie cu specificul metodelor

didactice utilizate. Materialele didactice pot determina, la rândul lor, alegerea metodelor de învăţământ.

Evaluarea realizării competenţelor se recomandă să accentueze activităţile concrete, profesionale; practicarea autoevaluării, atât pentru elev prin verificarea fişelor operaţionale, cât şi pentru profesor prin analiza dinamicii rezultatelor şcolare, este de preferat. Toate evaluările trebuiesc anunţate în prealabil; nu se recomandă practicarea itemilor subiectivi sau semiobiectivi.

Conţinutul tematic se parcurge în ordine cronologică astfel :

1. Organizarea activităţilor productive în şantierele navale- sectoare şi ateliere de producţie- fluxuri tehnologice şi montaj a instalaţiilor navale.

2. Particularităţi constructive ale navelor : -Plane de referinţă ale corpului de navă:-Dimensiunile principale ale navei-Părţile constructive ale corpului navei :-Calităţi specifice construcţiilor plutitoare: -Tipuri constructive de nave comerciale

30

3.Elemente constructive specifice fiecărui tip de navă comercială în funcţie de destinaţie -pereti separatie grâne, -instalaţii de amarare cherestea;- întarituri pentru gheţuri, etc.

4. Instalaţii de bord-instalaţii de ambarcare si transfer combustibil,- instalaţii de stins incendiu, -instalatii de balast santina,-instalatii sanitare, -instalatii de aerisire sondaj si umplere,-instalatii de aer comprimat,-instalatii de microclimat,-instalatii speciale.

5. Instalaţii de punte:-instalatia de guvernare,-instalatia de ancorare,-instalaţii de încărcare descărcare,-instalatia de salvare,-instalaţia de acostare- legare,-instalaţia de amarare.

31

STAGII DE PREGĂTIRE COMASATĂ

32


Unităţi de competenţă tehnice specializate: Executia elementelor şi asamblarea lor în instalaţii de tubulatură Montarea instalaţiilor pe navă



Competenţe individuale Conţinuturi tematice

M5Executia elementelor şi asamblarea lor în instalatii de tubulatură

Cunoaste elementelor din instalaţiile de bord

Alege elementele din componenţa instalaţiilor de bord : -ţevi utilizate în instalaţii navale-elemente de îmbinare-garnituri de etanşare-armături navale-mecanismele instalaţiei ( pompe, ventilatoare, compresoare)

Stapaneste modul de exploatare al masinilor, utilajelor şi S.D.V. - urilor folosite pentru execuţia elementelor şi asamblarea lor în instalatii, precum şi tehnologia de lucru;

Maşini, utilaje şi SDV-uri : -maşini de debitat ţevi cu flacără-maşini de debitat cu disc abraziv-maşini şi utilaje de îndoit ţevi-instalatii de sudare-maşini de filetat ţevi-SDV-uri Stabilirea şi alegerea parametrilor de funcţionare a maşinilor şi utilajelor

Execută elementele componente ale instalaţiilor;

Pregăteşte semifabricatelor în vederea prelucrării lor : -curăţire-îndreptare-trasareAplică tehnologia de execuţie a elementelor din componenţa instalaţiilor de bord :-debitarea semifabricatelor -filetarea ţevilor potrivit documentaţiei;-îndoirea ţevilor conform documentatiei şi după sablon;-confectionarea elementelor de instalatii;-asamblarea prin sudura -ajustarea elementelor

33

Asamblează elementele in instalaţii;

Aplică tehnologia de asamblare a instalaţiilor de bord :-Pregatirea garniturilor şi asamblarea lor în instalaţii; -Cuplarea elementelor de imbinare şi armăturilor;- Corectarea deformatiilor şi abaterilor de pozitie ale elementelor;-Montarea capacelor pentru probe. -Montarea şi strangerea elementelor filetate ale îmbinărilor şi armăturilor;-Corectarea deformatiilor rezultate după sudură, la transport, sau din imprecizia fasonării.

Probează – în atelier, instalatiile asamblate

Montează pe instalatie a mijloacelor necesare probelorEfectuarea probelor

M6Montarea instalaţiilor pe navă

Execută operaţii premergătoare montării instalaţiilor pe navă

Mijloace de lucru pentru ridicat şi transportat specifice domeniuluiExecută operaţii premergătoare montării instalaţiilor pe navă : -demontarea din atelier-sortare-transportare-depozitare

Citeşte planul de montaj şi montează , după identificarea locului de amplasare, elementele din componenţa instalaţiilor

Realizează asamblări nedemontabile : -îmbinări sudate cap la cap-îmbinări cu manşoane sudate-îmbinări de colţRealizează asamblări demontabile :-îmbinări cu flanşe-îmbinări cu mufe-îmbinîri cu ştuţuri

Verifică corectitudinea montării şi etanşeitatea instalaţiilor

Execută umplerea şi probarea instalaţiilor navale : -alege fluidul de lucru-identifică parametrii de funcţionare a instalaţiei din documentaţia tehnoică-efectuează probele la parametrii indicaţi de documentaţie

Remediază eventuale defecte , protejează şi izolează instalaţia în vederea predării la Registrul de clasificare navală

Verifică calitatea îmbinărilor ( strânge elementele de etanşare şi înlocuieşte garnituri, dacă este cazul)Protejează conductele şi armăturileIzolează conductele şi armăturile

34


Continuturile sunt specifice locului de munca, ca urmare aceasta programa va fi adaptata la conditiile agentului economic la care se vor efectua stagiile de pregatire practica. Pe parcursul stagiilor de pregatire practica se vor exersa si alte competente cheie sau tehnice, studiate in cadrul modulelor de specialitate, functie de cerintele locului de munca. Unitatile de competenta aferente vor fi realizate conform criteriilor de perfomanta si conditiilor de aplicabilitate din SPP si vor fi evaluate in totalitate corespunzator probelor de evaluare incluse in SPP. Evaluarea formativa, continua este implicita demersului pedagogic curent in orele din modulul “ Stagii de pregatire practica”, pemitand profesorului si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a abilitatilor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierele care se impun in vederea ameliorarii procesului de predare-invatare. Instrumentele de evaluare recomandate sunt:

Fise de observare Fise de lucru Proba practica Investigatia Autoevaluarea

IV SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Continutul tematic se va parcurge in ordine cronologica, astfel :

1. Elemente componente ale instalaţiilor de bord

2. Mecanismele instalaţiilor de bord

3. Maşini, utilaje şi SDV-uri :

-maşini de debitat ţevi cu flacără-maşini de debitat cu disc abraziv-maşini şi utilaje de îndoit ţevi-instalatii de sudare-maşini de filetat ţevi-SDV-uri

4. Tehnologia de montaj a instalaţiei de balast-santină

5. Tehnologia de montaj a instalaţiilor sanitare

6. Tehnologia de montaj a instalaţiei de aerisire, sondaj, umplere

7. Tehnologia de montaj a instalaţiei de ambarcare şi tranfer combustibil

8. Tehnologia de montaj a instalaţiei de aer comprimat

9. Tehnologia de montaj a instalaţiei de stins incendiu

10. Tehnologia de montaj a instalaţiei de microclimat artificial

11. Tehnologia de montaj a instalaţiilor speciale

12. Norme de tehnică a securităţii muncii

35

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ

MODULUL 7

MĂSURĂTORI TEHNICE LA PROBELE DE RECEPŢIE A INSTALAŢIILOR

36


Unităţi de competenţă pentru abilităţi-cheie: Asigurarea calitatii Igiena si securitatea muncii

Unităţi de competenţă tehnice specializate: Montarea instalatiilor pe nava Masuratori tehnice la probele de receptie a instalatiilor



Competenţe individuale Conţinuturi tematice

Asigurarea calitatii

Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii.Aplică normele de calitate în domeniul de activitate

Prescriptii ale registrelor de clasificatie pentru efectuarea probelor.

Norme de calitate specifice domeniului. Executarea de lucrări cu respectarea acestor norme

Igiena şi securitatea muncii

Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă

Norme de protectia muncii si prevenirea si stingerea incendiilor.Utilizarea în condiţii de siguranţă a utilajelor, instalaţiilor şi SDV-urilor folosite în atelierul de tubulatură.

Identificarea factorilor de risc : substanţe periculoase, factori biologici.

Măsurători tehnice la probele de recepţie a instalaţiilor

Cunoaşterea modului de organizare şi realizare a probelor de recepţie a instalaţiilor navale

Rolul şi importanţa probelor de recepţieCondiţii necesare prezentării la probeAlegerea echipamentului necesar pentru efectuarea probelor

Executarea probelor de control şi predarea definitivă a navei

Metode de verificare a pierderilorr de presiune, debit, temperaturăMijloace de măsurare a presiunii, temperaturii, debit, volumProbe de control

Probează şi predă instalaţiile Instalaţii ce se probează la cheu :-instalaţii de ambarcare si transfer combustibil,- instalaţii de stins incendiu, -instalatii de balast santina,-instalatii sanitare, -instalatii de microclimat,-instalaţia de încălzire a tancurilorInstalaţii ce se probează în marş :-instalaţii frigorifice-instalaţii de microclimat-instalaţii de ventilaţie

37

Întreţinerea şi repararea instalaţiilor

Organizarea atelierelor de reparaţiiSisteme de reparaţiiDefectarea instalaţiilor navaleRemedierea defectelorLucrări de întreţinere specifice instalaţiilor de bord


Curriculumul de dezvoltare locală este, în învătământul profesional şi tehnic, un curriculum care presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc). Opţiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.

Curriculumul de dezvoltare locală se desfăşoară într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate şi are în vedere:• resursele locale pentru instruire ( baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de colaborare cu agenţii economici )• cerinţele locale pentru pregătirea în domeniu, care să servească activităţilor economice desfăşurate în zonă.

Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:• adâncirea compeţentelor cheie, alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, asigurarea calităţii, gândirea critică,igiena şi securitatea muncii, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;• dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională• promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.

Având în vedere că pentru şcoala de arte şi meserii curriculumul are la bază Standardele de Pregătire Profesională şi este construit modular, pe structura unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională, curriculumul de dezvoltare locală va viza, alături de celelalte module din trunchiul comun, atingerea de către elevi a acestor competenţe, în totalitatea lor.

Din repartizarea unităţilor de competenţă pe module, rezultă pentru curriculumul de dezvoltare locală următoarea alocare de unităţi de competenţă: modulul de CDL va fi structurat pe unitatile de competenţă pentru abilităţi cheie: Asigurarea calităţii, Igiena şi securitatea muncii si unitatile de competenta tehnică specializată Măsurări tehnice la probele de recepţie.

Continuturile programei se vor adapta conditiile specifice agenţilor economici locali.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie si competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Abilităţile cheie sunt abilităţi de atitudine şi se dezvoltă mai bine prin metode active de învăţare.

38

Metodele de evaluare utilizează o serie de instrumente care trebuie elaborate în conformitate cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare prevăzute de Standardul de Pregătire Profesională .

V. SUGESTII METODOLOGICEConţinuturile modulului sunt proiectate pentruTotal ore 116 din care 87 ore - laborator tehnologic

29 ore – pactica saptamanala

Numărul de ore alocat pe teme rămâne la alegerea profesorului care va realiza distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic. La stabilirea obiectivelor fiecărei lecţii se va ţine cont de competenţele specifice urmărite.

Alegerea materialelor didactice se va face în strânsă corelaţie cu specificul metodelor didactice utilizate. Materialele didactice pot determina, la rândul lor, alegerea metodelor de învăţământ.

Evaluarea realizării competenţelor se recomandă să accentueze activităţile concrete, profesionale; practicarea autoevaluării, atât pentru elev prin verificarea fişelor operaţionale, cât şi pentru profesor prin analiza dinamicii rezultatelor şcolare, este de preferat. Toate evaluările trebuiesc anunţate în prealabil;

Este evident faptul că modalităţile ( metode, instrumente ) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate . În aceste condiţii se recomandă profesorilor să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare, cum ar fi Fişe de observare Fişă de lucru Portofoliu Proiect Investigaţia Proba practică Autoevaluare

Conţinutul tematic se parcurge în ordine cronologică astfel :

1. Organizarea probării instalaţiilor navale de bord :-probele de recepţie la cheu-probe de recepţie în marş-revizia tehnică, probele de control şi semnarea actelor de recepţionare finală

2. Organizarea reparării instalaţiilor navale de bord-defectarea instalaţiilor navale de bord-sisteme de reparaţii-programul inspecţiilor periodice pentru menţinerea clasei navei

3. Lucrări de întreţinere a instalaţiilor navale de bord

39

Documents

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI …invatpentruviitor.ro/wp-content/uploads/2017/04/Standard... · Web viewRegistre de clasificatie,planuri, scheme de instalaţii, semne conventionale,