Upload
nguyennga
View
226
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
ANUL I/NR. 3/ OCTOMBRIE 2015
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
CEDEREL
Revista pentru toate vârstele
*Revista conţine materiale preluate din diferite surse.
GRĂDINIŢA „ COLŢ DE RAI”
Adresa: Strada Gârleni, nr 10,sector 6,
Bucureşti
Telefon/ Fax: 037.620.32.73
Email:[email protected]
Site: gradinitacoltderai.ro
Director: Prof. Ilie Alina Adriana
Colectiv de redacţie:
Prof. Duţă Elena
Educ. Dragne Cosmina
Coordonator: Prof. Ilie Alina
Corectură: Prof. Istrate C. Ioan
ŞTIAŢI CĂ..?
CÂND ÎNCEPE ANUL ŞCOLAR ÎN DIFERITE COLŢURI
ALE LUMII?
Dacă şcolile din emisfera nordică îşi deschid porţile la sfârşitul lunii
august şi începutul lunii septembrie, unităţile şcolare din emisfera sudică a
planetei îşi primesc elevii la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lunii
februarie, datorită vremii calde din această perioadă.
În Belgia, Bulgaria şi Germania anul şcolar începe în lunile august sau
septembrie. Şcolile din Italia încep tot în prima lună de toamnă, însă cele mai
prestigioase unităţi de învătământ cer elevilor să înceapă şcoala înainte cu o
săptămână de deschiderea oficială a anului. În Rusia, școala începe de ”Ziua
Cunoștințelor”, în data de 1 septembrie, consacrată în 1935.
În Australia, începutul anului şcolar este la sfârşitul lunii ianuarie sau
în primele zile ale lunii februarie, depinzând de partea Australiei despre care
vorbim. Anul şcolar debutează în Noua Zeelandă în data de 1 februarie, dacă
nu corespunde cu o zi de vineri, sâmbătă sau duminică şi în cadrul ceremoniei
de inaugurare a anului şcolar au loc dansuri războinice, cântece şi discursuri
preluate din cultura populaţiei indigene Maori. Samoa deschide anul şcolar în
1 martie.
Atât în Statele Unite ale Americii cât şi în Canada, anul şcolar începe
după Ziua Muncii, care se sărbătoreşte în prima zi de luni din luna septembrie.
Datorită temperaturilor ridicate din Costa Rica, anul şcolar începe în luna
februarie. Ministerul Educaţiei schimbă în fiecare an data de începere a şcolii
pentru a asigura 200 de zile calendaristice destinate studiului.
În India anul şcolar începe în lunile aprilie sau iulie, în funcţie de
tradiţiile locale. Copiii care încep clasa întâi sunt aştepţi în sălile de studiu cu
rechizite, dulciuri şi cu umbrele colorate, pentru că în aceeaşi perioadă începe
sezonul musonic.
POEZII/GHICITORI
Vânt de toamnă de M. Lovin
S-a pornit aşa deodată,
Vântul toamnei să tot bată,
Să legene crengile,
Să usuce frunzele.
S-au copt toate fructele:
Gutui, nuci şi pere,
Struguri, prune, mere.
Toate noi le-am adunat
Să le-avem pentru iernat.
Zile de toamnă
de G. Coşbuc
Ieri vedeam pe luncă flori…
Mândri fluturi zburători,
Şi vedeam zburând albine!
Ieri era şi cald şi bine.
Azi e frig şi nori şi vânt,
Frunzele cad la pământ,
Florile stau supărate,
Veştejesc de brumă toate.
Ieri era frumos pe-afară
Ca-ntr-o caldă zi de vară.
Azi e toamnă pe pământ
Vreme rea şi bate vânt.
POEZII/GHICITORI
Plecarea rândunicii
Rândunelele-au plecat
Către ţări cu soare.
Toamna s-a apropiat,
Cuiburile-s goale.
- Mergi cu bine, rândunică!
Îţi vom duce dorul.
Du-te, du-te fără frică,
Nu-ţi stric cuibuşorul!
Să nu uiţi: la primăvară
Te-aşteptăm să vii,
Ca s-aduci cu tine iar
Numai bucurii!
Au plecat spre tari cu soare
Pasarile calatoare,
Caci la noi e frig si ploua. Vantul bate cu putere
Frunzele-au cazut si ele.
In camara adunate
Stau la sfat fructele coapte
Nu este greu de ghicit
Ce anotimp a sosit ?
(TOAMNA)
Miezul e doar de mâncat,
Coaja e de aruncat,
Şi în sac se pot păstra,
Sparte doar se pot mânca.
(NUCA)
PAGINA ISTEȚILOR
FIȘĂ DE LUCRU
De la piață m-am întors
Cu legume multe-n coș.
A B N C R P
M S G R L
Spune cu ce sunet începe numele fiecărei legume și
unește-o cu litera corespunzatoare!
Desparte în silabe și scrie în spațiul dat tot atâtea
liniuțe.
1. Priveşte cu atenţie tabloul toamnei, apoi scrie în tabel câte
elemente de acelaşi fel sunt din fiecare:
PĂSĂRI
PICĂTURI
COPII
COPACI
CODUL BUNELOR MANIERE
Când suntem la masă, acasă sau în vizită, respectăm următoarele reguli:
• Renunţăm la orice năzdrăvănie cât timp suntem aşezaţi la masă.
• Ocupăm scaunul indicat de cel care aşază masa: mama, bunica, gazda etc.
• Aşteptăm să se aşeze toţi la masă şi numai după aceea începem să mâncăm.
Dacă suntem în vizită, începem să mâncăm numai după ce ne invită gazda.
• Folosim tacâmurile: lingura, cuţitul, furculiţa, linguriţa. Este bine ca, acasă,
să exersăm cât mai mult în această direcţie, adică în folosirea tacâmurilor.
• Nu batem în masă, în pahare sau în farfurii cu tacâmurile; nici nu gesticulăm
cu tacâmurile în mână.
• Dacă mâncarea este fierbinte, nu suflăm în ea, pentru a o răci; pur şi simplu
aşteptăm să se răcească.
• Nu ne aşezăm coatele pe masă. Când mâncăm, ne putem sprijini antebraţele
de marginea mesei.
• Nu introducem cuţitul în gură pentru niciun motiv.
• Cuţitul se ţine de mâner.
• Lingura, linguriţa şi furculiţa se ridică la gură. În acelaşi timp, ne şi aplecăm
foarte puţin.
• Nu ţinem cu mâna farfuria din care mâncăm.
• Nu înclinăm farfuria pentru a lua ultima picătură de ciorbă sau supă.
• Pâinea se ia din coşul de pâine cu mâna. Nu cu furculiţa şi nici cu cuţitul.
• Nu muşcăm din pâine. Rupem cu amândouă mâinile, pe măsură ce avem
nevoie, bucăţi potrivite din felia de pâine. Nu rupem pâinea cu o singură mână
şi nici nu o tăiem în bucăţele cu cuţitul.
• Nu vorbim cu gura plină.
• Folosim ori de câte ori este nevoie şerveţelele sau şervetele. Obligatoriu, le
folosim înainte de a bea.
• Şervetele (din pânză) se aşază pe picioare (în poală), înainte de a începe să
mâncăm. Sau, pur şi simplu pe masă, lângă farfurie, pentru a le avea la
îndemână. Nu se prind de gulerul cămăşii şi nici nu se agaţă de nasturii bluzei.
• Nu bem când avem gura plină.
• Mestecăm mâncarea, având buzele lipite, fără a plescăi.
• Supa şi ciorba se mănâncă fără a sorbi zgomotos. De asemenea, laptele şi
ceaiul se beau fără a sorbi zgomotos din cană.
• Se mănâncă cu mâna: sandvişurile, pateurile, fursecurile, alunele, strugurii,
cireşele, vişinele, căpşunile (dacă nu s-a pus frişcă deasupra).
• Se mănâncă cu linguriţa: ouăle moi, tortul, îngheţata, orezul, grişul cu lapte,
budinca.
• Când ne ridicăm de la masă avem grijă să nu tragem după noi faţa de masă.
Acasă, ajutăm la strângerea mesei, fără a aştepta să fim rugaţi de mama. Dacă
suntem în vizită, după ce ne-am ridicat de la masă nu ne oferim să strângem
masa sau să spălăm vasele. Acestea sunt problemele gazdei.
LECȚIA DE ENGLEZĂ
ROMÂNĂ
FRANCEZĂ
ITALIANĂ
GERMANĂ
ENGLEZĂ
Frunză- Leaf
Măr- Apple
Galben-Yellow
Frunza- Leaf
Vânt- Wind
Umbrelă-
Umbrella
Crizantemă-
Chrysanthemum
POVESTEA LEGUMELOR LĂUDĂROASE
Într-o zi de toamnă gospodina s-a dus la piaţă să facă cumpărături. Şi-a
încărcat coşul cu de toate: ceapă, cartofi, ardei, morcovi, roşii, pătrunjel,
varză.
Legumele din coş au început să se certe între ele pentru că erau
îngrămădite, că nu aveau loc, că fiecare ar fi vrut să stea deasupra, la aer.
Ardeiul iute, fiind mai mititel se simţea destul de bine şi spuse:
– Ce tot vă certaţi? Aveţi puţină răbdare, că în oală o să aveţi destul
loc, când o să fiebeţi.
Apoi interveni gogoşarul, fratele ardeiului iute.
– Tu să taci, frǎţioare! Nu vezi ce mic şi prăpădit eşti? Parcă n-ai fi
frate cu mine şi cu ardeiul galben.
– Lasǎ-l în pace pe fratele nostru, că-i mic şi nu ştie ce spune- zise
ardeiul galben.
Şi tot certându-se între ei, gospodina a ajuns acasă şi a aşezat legumele
pe masǎ pentru a le spǎla, curǎţa şi pune la fiert.
Când s-au văzut pe masă fiecare a început cu lauda; morcovul a zis că
el e cel mai dulce şi mustăcios, gogoşarul că-i gras, roşu şi gustos, varza cǎ-i
cea mai înfoiată şi frumoasă.
Atunci ardeiul iute, cum n-avea astâmpăr interveni şi spuse:
-Nu vă mai certaţi, că-n oalǎ o să ajungeţi şi-o să fierbeţi de n-o să vă
mai vedeţi!
Gospodina a spălat legumele, le-a curăţat şi în oală le-a tocat. Când
ciorba a fost gata, a fost pusă în farfurii la răcit. Cum nu se mai auzea nimic,
ardeiul iute, ca să nu tacǎ, a început să întrebe:
-Ce staţi supărate, nu mai aveţi glas? Aţi râs de mine că sunt mititel,
dar eu tot proaspăt am rămas, nu ca voi nişte legume fierte. Şi nu bine a
terminat vorba că bunicul l-a şi luat şi din el a muşcat, apoi a exclamat:
– Vai ce ardei mititel, dar e iute, vai de el!
Şi aşa s-a terminat povestea noastră cu legumele lăudăroase după cum
spune şi proverbul: “Lauda de sine nu miroase a bine!”
SECŢIUNEA PENTRU PĂRINŢI
INVITATUL REVISTEI
Relaţia tată-copil. Importanţa tatălui în
viaţa copilului.
Motto: “Nu-mi pot închipui o nevoie mai
puternică în copilărie ca nevoia de protecţie paternă”
Sigmund Freud, "Disconfort în cultură"
Rolul tatălui, prin exersarea funcţiei paterne este să stabilească un echilibru
între legea impusă (restricţii) şi dorinţa copilului. Totodată, tata ca reprezentant al
autorităţii are rol major în formarea conştiinţei morale, a Supraeului copilului. Având
în vedere că autoritatea se exercită prin impunerea unor reguli, care au ca scop
trasarea limitelor şi că la vârsta şcolară mică regula devine fenomen central, un reper
ce-l ajută în adaptare, am observat că deprivarea paternă creează dificultăţi în
formarea unei imagini pozitive despre autoritate. Lipsind din structura familiei şi
nefiind înlocuit cu o altă persoană de sex masculine care să exercite funcţia paternă
copiii din aceste familii resping autoritatea sau chiar încearcă să o înfrunte.
Tatăl, mediator între copil şi societate. Modul în care au fost educaţi părinţii
în familiile lor de origine îşi pun amprenta asupra personalităţii lor. Aceştia, vrând
nevrând, tind să reproducă aceste modele în relaţiile lor cu proprii copii. Deşi, fiecare
părinte încearcă să înveţe din greşelile resimţite în copilăria sa, sunt momente când
acestea se întâmplă inevitabil. Astfel, tatăl, cu toată moştenirea educaţională în spate
de la propria familie şi cu modelele parentale, inconştient tinde să-şi educe copilul în
spiritul în care a fost el educat, deşi conştient încearcă să îşi regândească aspectele
copilăriei prin prisma propriului copil. În tot acest proces psihologic de regândire a
unor modele comportamentale dobândite, el pune amprenta asupra viitorului adult. În
relaţia părinte-copil, rolul tatălui în educaţia copilului şi formarea sa ca adult este
unul fundamental. În opera freudiană tatăl este cel care stabileşte “organizările
sociale, limitele morale…”. Impunerea limitelor şi împiedicarea unei relaţii fuzionale
între mamă şi copil revine, de asemenea, tatălui ca garant al legilor şi normelor în
cadrul familiei. Tatăl trebuie să fie capabil să conjuge dragostea faţă de copil cu legea
(norma), mesajul pe care îl transmite copilului fiind : « Îţi spun NU pentru că te
iubesc ! ». Pentru a se dezvolta copilul are nevoie de repere, nu doar de o satisfacere
imediată a dorinţelor. Tatăl trebuie să fie conştient de importanţa implicării lui în
educaţia copilului. Ceea ce este foarte grav şi poate avea efect traumatic asupra
copilului nu este numai absenţa tatălui ci şi indiferenţa şi dezinteresul acestuia faţă de
copil. Tata are rol securizant prin însăşi impunerea cadrului deci a limitelor.
Totodată, tatăl ca reprezentant al autorităţii are rol major în formarea
conştiinţei morale, a Supraeului copilului. Indiferent de motivele care stau la baza
absenţei tatălui din familie, în fond este vorba despre o separare părinte-copil.
Această separare poate fi resimţită ca un abandon de către copil. Părinţii au
privilegiul de a se afla sau de a ocupa funcţia de modele de identificare chiar de la
începutul acestui proces de dezvoltare. Absenţa tatălui nu anulează nevoia de
identificare a copilului ci, pune doar, în dificultate realizarea ei. Prezenţa fizică a
acestuia în cadrul familiei creşte gradul de valorizare a sa de către copii, conferind
acestora sentimentul de securitate şi protecţie. Exersarea funcţiei paterne îi determină
pe copii să-l valorizeze. Nevoia unui model masculin de identificare pentru băieţi şi
construirea imaginii sexului opus pentru fete, au ca obiect tatăl. Prin absenţa sa,
frustrează copiii de satisfacerea acestei identificări şi implicit, perturb dezvoltarea
firească a acestora. Deci, tatăl este extrem de„ valoros” pentru dezvoltarea
personalităţii. Între factorii integrarea supraeului şi reacţia la autoritate se constată o
corelaţie pozitivă: cu cât supraeul este mai integrat în structura personalităţii cu atât
copilul accept mai uşor autoritatea. Prin limitele care le impune tatăl se împiedică
evoluţia relaţiei mamă-copil spre o relaţie fuzională. Aceste limite servesc drept
repere pentru o dezvoltare normală a personalităţii copilului. Reprezentarea schemei
corporale se construieşte pornind de la reperele spaţiale, iar capacitatea de aşteptare
se dezvoltă pornind de la reperele temporale. Toate aceste repere sunt oferite
copilului prin limitele care i se impun. Reperele temporale impuse prin amânarea
satisfacerii dorinţelor, îl ajută pe copil să-şi dezvolte capacitatea de reprezentare a
lumii şi a propriei persoane. De asemenea, această amânare îi va permite copilului să
treacă de la principiul plăcerii, conform căruia caută satisfacerea imediată a
dorinţelor, la principiul realităţii, conform căruia copilul trebuie să-şi evalueze
dorinţele în raport cu normele şi regulile existente în societatea în care trăieşte.
Pentru a impune aceste limite, tatăl trebuie să fie prezent atât fizic cât şi în
discursul mamei. Dacă mama vorbeşte copiilor despre tatăl lor, chiar dacă acesta
petrece foarte puţin timp cu ei, el va fi mereu pezent în mintea copiilor. Prin trecerea
de la principiul realităţii la principiul plăcerii, copilul, îşi dezvoltă capacitatea de
integrare socială. Jean Marie Petitclerc în „Violence et les jeunes” spunea că „O
societate fără tată este o societate fără repere”; adică societatea în care rolul tatălui
este foarte estompat este o societate în derivă. Copiii cărora nu li se impun limite sau
restricţii de către tată, nu vor învăţa să suporte frustrarea, iar în faţa frustrării
vor deveni agresivi. Rolul esenţial al autorităţii paterne este de a securiza şi de a responsabiliza. Responsabilizând copilul, i se oferă acestuia posibilitatea de a-şi
SECŢIUNEA PENTRU PĂRINŢI
INVITATUL REVISTEI
câştiga încrederea în sine. A-l responsabiliza semnifică în acelaşi timp a-i oferi
posibilitatea de a-şi dezvolta capacitatea de a fi actorul propriei vieţi. Atunci când
mamei îi este foarte clar ce simte la nivel afectiv faţă de persoana de sex opus lângă
care trăieşte, ce aşteaptă de la această persoană şi ce este dispusă să-i ofere, ea devine
capabilă şi credibilă în faţa copiilor în a defini rolul tatălui, statutul lui în familie.
Lacan spune că „tatăl este cel pe care-l autorizează mama să fie”. Absenţa
tatălui privează copilul de sentimentele de securitate şi de modelul de identificare,
generând la nivelul personalităţii acestuia o scădere a încrederii în sine şi o reducere a
capacităţii de adaptare şi relaţionare. Rolul tatălui, prin exersarea funcţiei paterne este
să stabilească un echilibru între legea impusă (restricţii) şi dorinţa copilului. Lipsind
din structura familiei şi nefiind înlocuit cu o altă persoană de sex masculuin, care să
exercite funcţia paternă, iar mama având dificultăţi în exercitarea autorităţii, copiii
din aceste familii nu-şi pot forma o imagine pozitivă despre autoritate. Autoritatea se
exercită prin impunerea unor reguli care au ca scop trasarea limitelor.
Regula devine fenomen central, un fel de certitudine ce-i ajută pe copii în
adaptare şi pe care o consideră reper. Corelaţia semnificativă a factorilor valorizarea
tatălui şi reacţia la autoritate denotă faptul că reacţiile copilului faţă de autoritate şi
reprezentanţii acesteia sunt strâns legate de calitatea relaţiei pe care copilul o are cu
tatăl său. Astfel, putem spune că absenţa tatălui perturbă atât dezvoltarea
personalităţii copilului cât şi întreaga funcţionare a familiei. În aceste condiţii familia
care reprezintă matricea psiho-socială în care se dezvoltă copilul, îşi pierde funcţiile
educative şi nu mai poate oferi un model relaţional pe care copilul să şi-l introiecteze.
FAMILIA – celula societăţii
SECŢIUNEA PENTRU CADRE DIDACTICE
PROIECT EDUCAŢIONAL
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI SECTOR 6
NR. ......./....................
INSPECTOR ŞCOLAR: LAZLO IOANA
AVIZAT:
GRĂDINIŢA „COLŢ DE RAI”
Strada Gârleni, Nr.10
București, Sector 6
Telefon: 0376-203.273
E-mail:[email protected]
Nr......./................................................
PROIECT EDUCAȚIONAL
DURATA: 2 ANI /2014-2016
UNITATE COORDONATOARE: Grădiniţa ,,COLȚ DE RAI’’
Director: Prof. Ilie Alina Adriana
COORDONATOR PROIECT: Prof. Duță Elena
ECHIPA DE PROIECT:
Prof. Scorţar Luminiţa
Prof.Greceanu Alina
Prof. Cosma Oana
PARTENERI PROIECT:
Școala gimnazială: P.J. ,,SMARANDA, DUMITRU ROMAN,, - Vizurești, Jud.
Dâmboviţa
Director: Sandu Nicoleta
Înv. Vasile Mariana
Înv. Tudoran Florentina
Educ . Stan Nicoleta
Argument
Frumuseţile şi bogăţiile pe care ni le oferă natura, în acest superb anotimp,
trezesc în noi impulsul creativ. De ce să nu ne bucurăm de ceea ce ne oferă
toamna şi să punem în valoare parfumul şi culoarea ei, prin acțiuni specifice
anotimpului, realizarea unor lucrări originale, prin care să valorificăm
potenţialul creativ al copiilor preşcolari şi şcolarilor mici, sub îndrumarea
cadrelor didactice.
Prin aceste demersuri creative ne înfrumuseţăm viaţa, educând totodată
tinerele vlăstare spre a-şi dezvolta capacități practic-aplicative, gustul pentru
frumos, pentru a aprecia şi realiza creaţii artistice.
Propunem implementarea acestui proiect pentru că activitățile de tip outdoor
și extracurriculare întregesc procesul de predare-învăţare, de consolidare şi
îmbogăţire a cunoştinţelor.
Partenerii noștri sunt din mediul rural, loc în care toamna, mai mult ca
oriunde, își desfășoară hainele arămii şi toate bogățiile. De asemenea, este
momentul în care hărnicia oamenilor este prezentă în toate formele ei.
Proiectul educațional «Carnavalul toamnei» urmărește:
Scop:
Valorificarea cunoştintelor dobândite de preşcolari și școlari;
Valorificarea potenţialului creativ prin realizarea unor lucrări
artistice, folosind materiale din natură şi tehnici adecvate .
Promovarea parteneriatului între grădiniță, școală și părinți;
Obiective:
- Să-şi îmbogăţească cunoştinţele despre caracteristicile anotimpului toamna și
acțiunile oamenilor în acest anotimp;
- Să cunoască materialele şi caracteristicile lor, în vederea realizării unor
lucrări practice finite;
- Să redea prin tehnici adecvate diferite compoziţii plastice, lucrări practice;
- Consolidarea relaţiilor de comunicare şi cooperare între preşcolari și școlari.
SECŢIUNEA PENTRU CADRE DIDACTICE
PROIECT EDUCAŢIONAL
Grup ţintă:
• cadre didactice din învăţământul primar şi preşcolar
• preşcolari
• şcolari din clasele I-IV
Proiectul se organizează pe următoarele secţiuni:
I. „ Culorile toamnei ’’- realizare de tablouri din seminţe
II. ,, Fantezie și culoare’’ - aranjamente florale cu flori specifice
anotimpului
III. ,, Bijuteriile toamnei’’- confecţii podoabe din fructe
IV. ,, Hărnicie şi voie bună!,, - Fotografie
Regulament :
1 octombrie - 30 octombrie 2015 – expedierea lucrărilor prin poştă la adresa:
GRĂDINIŢA „COLŢ DE RAI”
Strada Gârleni, Nr. 10
Cod poștal: 061654
București, Sector 6
Telefon: 0376-203.273
E-mail: [email protected]
- înscrierea partenerilor se face prin e-mail, prin completarea şi
expedierea acordului de parteneriat şi a fişei de înscriere.
Lucrările trimise nu se vor returna.
• 23 octombrie - 30 octombrie - expunerea şi evaluarea lucrărilor
• pâna la 30 noiembrie - expedierea diplomelor
Lucrările vor avea înscrise pe spate datele de identificare, după următoarea
structură:
Numele şi prenumele elevului /ei (preşcolarului )
Clasa (grupa)
Şcoala (Grădiniţa)
Numele cadrului didactic îndrumător
Titlul lucrării
Secţiunea din concurs la care se înscrie
Evaluarea lucrărilor se va realiza de către organizatori:
DIRECTOR: Ilie Alina Adriana
Cadru didactic coordonator: Prof. Duță Elena
Cadru didactic: Prof. Greceanu Alina
Coordonatorul pe grădiniţă (școală) va anexa lucrărilor înscrise în
concurs acordul de parteneriat completat şi avizat de conducerea unităţii în
dublu exemplar.
Un exemplar avizat de conducerea grădiniței va fi trimis împreună cu
diplomele de participare şi premiile.
La Secţiunea I - lucrările vor fi realizate pe diferite suporturi și folosind
tehnici diferite, însă fără a depăşi mărimea unei coli A4 .
La secţiunea a II-a - se pot trimite fotografii cu aranjamentele florale
realizate.
La secţiunea a III-a - se pot trimite obiectele confecţionate.
La Secţiunea a IV-a - fotografiile vor surprinde momente din activităţile
derulate în cadrul proiectelor tematice pe această temă sau din diverse
activităţi. Fotografiile vor fi realizate pe hârtie fotografică pentru păstrarea
acurateţii şi vor fi trimise alături de lucrările participante.
De asemenea, fotografiile vor fi trimise şi în format electronic pe adresa:
gradiniț[email protected]. Se încurajează utilizarea materialelor din natură
şi a celor refolosibile .
Lucrările trimise vor fi însoţite de plic A4 autoadresat şi timbrat pentru
expedierea diplomelor pentru cadrele didactice îndrumătoare şi pentru elevii
/preşcolarii câştigători.
SECŢIUNEA PENTRU CADRE DIDACTICE
PROIECT EDUCAŢIONAL
Diplomele vor fi trimise în original şi vor fi avizate de către
Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti Sector 6.
Premierea se va face pe secţiuni și pe nivele de vârstă.
Cadrele didactice vor putea participa cu 3 lucrări pe secţiune .
Resurse
Umane: preşcolari, şcolari, cadre didactice, părinţi.
Temporale: 1octombrie - 7noiembrie
Materiale: panouri pentru expoziţie, aparat foto, camera video, invitaţii,
diplome, imprimantă, coli A4.
Bugetul :
• Autofinanţare
• Sponsorizări
Evaluare proiect
- Editarea unui album care să cuprindă imagini din activităţi, precum şi
impresii ale părinţilor, inspectorilor şcolari şi membrilor comunităţii
locale despre activităţi.
- Valorificarea muncii desfaşurate de către preşcolari şi cadrele didactice
în cadrul Proiectului Educaţional.
- Realizarea unei expoziţii cu lucrările participante.
- Diplome pentru cadrele didactice participante şi copiii câştigători.
Mediatizare
- Postarea pe site-ul gradiniţei a evenimentului ce contribuie la
promovarea imaginii unităţii noastre şcolare şi a partenerilor;
- Realizarea de CD-uri, care vor cuprinde imagini de la acest proiect.
GRADINIȚA „COLȚ DE RAI” GRADINITA/ŞCOALA...................
STR.GÂRLENI, NR.10 ...........................................
SEC.6, BUCUREŞTI .............................................. NR......../........................................ NR......../............................
ACORD DE PARTENERIAT
Incheiat astăzi, ................................ între unitățile:
GRADINIȚA’’COLȚ DE RAI’’, reprezentată de prof. Ilie Alina
Adriana în calitate de director şi prof. Duță Elena în calitate de
coordonator al proiectului:
„CARNAVALUL TOAMNEI”
Anul 2015 Ediţia a III-a
și
ŞCOALA/GRĂDINIŢA..............................................................reprezentată
de ............................................................în calitate de director şi
...................................................... în calitate de participant la proiectul
„CARNAVALUL TOAMNEI”
Durata: 2 ani
Unitatea coordonatoare se obligă:
• Să distribuie regulamentul concursului şcolilor/grădiniţelor
partenere;
• Să colecteze lucrările realizate de către parteneri;
• Să asigure jurizarea lucrărilor;
• Să trimită tuturor participanţilor diplomele şi premiile obţinute;
• Să mediatizeze rezultatele concursului.
SECŢIUNEA PENTRU CADRE DIDACTICE
PROIECT EDUCAŢIONAL
Şcoala/Grădiniţa parteneră se obligă:
• Să înscrie elevii/preşcolarii în concurs;
• Să îndrume elevii/preşcolarii în realizarea lucrărilor;
• Să expedieze lucrările pe adresa grădiniţei coordonatoare;
• Să distribuie elevilor/preşcolarilor participanţi diplomele cuvenite.
Durata contractului:
Partenerii se obligă să colaboreze pe toată durata proiectului
pentru ca acesta să se deruleze conform scopului stabilit.
Prezentul acord de parteneriat se încheie în două exemplare, câte
unul pentru fiecare parte.
FIŞĂ DE ÎNSCRIERE
PROIECTUL EDUCAŢIONAL
,,CARNAVALUL TOAMNEI,,
UNITATEA....................................................................................................
ADRESA UNITATII ŞCOLARE (localitatea, strada, nr., judeţ, cod
poştal)
...........................................................................................................................
CADRUL DIDACTIC PARTICIPANT.......................................................
SPECIALITATEA..........................................Cls/Grupa...............................
E-MAIL.............................................................................................................
TEL.
CUPRINS
ŞTIAŢI CĂ..?
1. ÎNCEPUTUL ŞCOLII ÎN LUME
SECŢIUNEA PENTRU COPII
1. CE POŢI FACE DINTR-O FRUNZĂ?
2. POEZII/GHICITORI
3. PAGINA ISTEȚILOR
4. CODUL BUNELOR MANIERE
5. LECȚIA DE ENGLEZĂ
6. POVESTEA LEGUMELOR LĂUDĂROASE
7. MÂINI DIBACE
SECŢIUNEA PENTRU PĂRINŢI
1. INVITATUL REVISTEI
2. DE LA NOI DIN GRĂDINIŢĂ
SECŢIUNEA PENTRU CADRE
DIDACTICE
1. PROIECT EDUCAŢIONAL „CARNAVALUL TOAMNEI”
SITE: http://www.gradinitacoltderai.ro
FACEBOOK:
https://www.facebook.com/GradinitaColtdeRai