Upload
vokien
View
226
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Acord de servicii de asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889) Rezultatul nr. 3
Planul Strategic Instituțional 2017-2020
Ministerul Finanțelor Publice
Iunie 2017
Proiect cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional pentru Capacitate
Administrativă 2014-2020
2
Acest raport a fost livrat conform Acordului de servicii de asistență tehnică pentru
îmbunătățirea capacității de planificare și bugetare și sprijinul introducerii bugetului de
performanță încheiat între Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru
Reconstrucție și Dezvoltare la data de 8 iunie 2016. Reprezintă un produs care contribuie la
Rezultatul 3 conform acordului mai sus menționat.
Limitarea răspunderii
Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare / Băncii
Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă în
mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le
reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor cuprinse în acest document.
Acest raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Declarație referitoare la copyright
Materialul din această publicație se supune regulilor referitoare la drepturile de autor.
Reproducerea și/sau transmiterea fără aprobare de fragmente din acest document pot reprezenta
o încălcare a legilor aplicabile.
Pentru a obține aprobarea fotocopierii sau reimprimării a oricărei părți din acest document, vă
rugăm să transmiteți o cerere cu informațiile complete către: Secretariatul General al
Guvernului, Direcția pentru Coordonarea Politici și Priorități, Piața Victoriei 1, București,
România sau către (ii) Grupul Banca Mondială România (Strada Vasile Lascăr, Nr. 31, Et. 6,
Sector 2, București, România)
3
MULȚUMIRI
Acest raport a fost elaborat de o echipă condusă de Cătălin Păuna (TTL, Economist Principal)
și formată din Jorg Nadol, Jonas Arp Fallov, Costel Todor, Victor Giosan și Mircea Tulea
(experți ai Băncii Mondiale). Raportul a primit comentarii din partea lui Gord Evans (specialist
în planificare strategică) și a Corinei Grigore (Director de operațiuni) în numele echipei
românești de portofoliu, precum și îndrumare generală din partea lui Ivailo Izvorski (Director
de practică, Macro-economie și Management financiar) și Elisabetta Capannelli (Director pe
țară în România).
Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG)
pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestei Note, în special
secretarului de stat Radu Puchiu ;i directorului general Dragoș Negoiță, precum și consilierului
Radu Iacob și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un
management de proiect adecvat. De asemenea, echipa dorește să mulțumească Ministerului
Finanțelor Publice pentru excelenta colaborare, membrilor grupului de lucru ai Planului
Strategic Instituțional, condus de doamna Mihaela Grigorescu – manager public în cadrul
Direcției de politici publice și monitorizare acte normative.
4
ACRONIME ȘI ABREVIERI
ANAF Agenția Națională de Administrare Fiscală
ANAP Agenția Națională pentru Achiziții Publice
PC Plan de Conturi
SGG Secretariatul General al Guvernului
DG Direcție Generală
EPSAS Standarde Europene de Contabilitate pentru Sectorul Public
ESA Sistemul European de Conturi Naționale și Regionale
UE Uniunea Europeană
OG Ordonanță de Urgență
LRF Legea Responsabilității Fiscale
ISD Investiții Straine Directe
AF An Fiscal
HG Hotărâre de Guvern
PIB Produs Intern Brut
MRU Managementul Resurselor Umane
IPSAS Standarde Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public
PSI Plan Strategic Instituțional
TI Tehnologia Informației
AM Autoritate de Management
MFP Ministerul Finanțelor Publice
BNR Banca Națională a României
BP Bugetare pe Programe
ÎP Intreprinderi Publice
MIP Managementul Investițiilor Publice
IV Impozit pe Venit
PPC Paritatea Puterii de Cumpărare
SPP Standardele Puterii de Cumpărare
DPPMAN Direcția de politici publice și monitorizare acte normative
UPP Unitate de Politici Publice
ESP Eficiența Sectorului Public
SCR Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile
CCR Curtea de Conturi din România
RON Leu nou
ÎS Întreprindere de Stat
CUT Contul Unic de Trezorerie
SADPGTM Sistemul de Administrare a Datoriei Publice Guvernamentale pe Termen Mediu
TVA Taxa pe Valoarea Adăugată
5
CUPRINS
I. CONTEXT 10
II. MISIUNE. VIZIUNE 16
III. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGRAME, MĂSURI ȘI INDICATORI 17
Obiectiv strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar 18
Programul 1.1: Politică economică 22
Programul 1.2: Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor 26
Programul 1.3: Execuția bugetară și administrarea datoriei publice 31
Programul 1.4: Contabilitate publică și raportare financiară în sectorul public 36
Programul 1.5: Reglementare și supraveghere financiară 38
Obiectiv strategic nr. 2: Administrarea performantă a veniturilor publice 42
Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice 46
Obiectiv strategic nr. 3: Consolidarea cadrului instituțional 49
Programul 3.1: Management și administrare 53
Programul 3.2: Sistemul informaţional bugetar, financiar și fiscal 55
IV. ARANJAMENTE PRIVIND IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA
PSI 63
V. RESURSE FINANCIARE 65
VI. ANEXE 68
Anexa 1.a: Programe Bugetare 2017-2020 68
Anexa 1.b: Programe, Măsuri și alocări bugetare 2017-2020 69
Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (Tabel Rezumativ) 75
Anexa 3: Programe și Măsuri conexe, Indicatori de realizare imediată (outputs) (Tabel
Rezumativ) 80
Anexa 4: Profil Instituțional; Analiza mediului intern și extern 124
6
Preambul
Fundament
Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială servicii de asistență
tehnică rambursabile (SCR) pentru a consolida capacitatea de planificare, budgetare și
monitorizare a politicilor în punctul central al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice (MFP)
și ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, SCR se
concentrează asupra i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului
Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului (SGG); ii)
construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI
cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și iii) dezvoltării
unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților
majore PSI ale ministerelor selectate.
Activitățile definite ale acestor SCR rezultă din analizele funcționale ale Administrației
Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public suferă de o lipsă de legătură între planificare
și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare,
guvernul a solicitat Băncii să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea
implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de
resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor
SCR. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de guvern. Având
scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din
România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent elaborat de fiecare minister.
Ca minister de resort selectat, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) s-a angajat să desfășoare
un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât și administrația publică.
Consolidarea funcției de planificare strategică în sectorul fiscal-bugetar (SFB) reprezintă o
componentă importantă a acestei reforme.
Elaborarea unui PSI pentru ciclul bugetar 2017-2020 vine într-un moment important în ciclul
de politici fiscal-bugetare adoptate de Guvern, iar MFP are ca responsabilitate principală
echilibrarea așteptărilor privind cheltuirea resurselor bugetare cu posibilitățile financiare ale
României.
Metodologie
Elaborarea proiectului PSI 2017-2020 a MFP a avut loc în perioada septembrie 2016 - martie
2017, cu activitate preparatorie efectuată în prealabil. Procesul s-a bucurat de un angajament
vast, stabil și substanțial din partea întregului personal relevant de management și operațional
din MFP, ca și a specialiștilor principali din SGG.
Procesul de planificare strategică 2017-2020 din MFP a fost supravegheat de un Comitet de
Coordonare a Planificării Strategice, alcătuit din Secretarii de Stat și Secretarul General al
MFP. Direcția de politici publice și monitorizare acte normative a MFP a asigurat coordonarea
7
tehnică și a servit ca secretariat al comitetului.
Banca Mondială a asigurat suport tehnic pe durata întregului proces, cu Direcția de politici
publice și monitorizare acte normative a MFP funcționând ca principalul intermediar și
mediator. În încercarea de a fi cuprinzătoare, informativă și participativă, Banca Mondială a
desfășurat un program de formare cu membrii grupului de lucru (inclusiv bugetul și resursele
umane) în 26-30 septembrie 2016, pentru a le prezenta membrilor principiile planificării
strategice, odată cu folosirea teoriilor dezvoltând si exerciții aplicate. Ateliere de lucru dedicate
elaborării obiectivelor strategice, programelor și fixării indicatorilor de performanță, precum și
a bugetului aferent PSI au fost susținute pe parcursul perioadei octombrie 2016 - aprilie 2017.
Grupul de lucru s-a reunit după cum s-a considerat necesar în lunile septembrie, octombrie,
noiembrie 2016, precum și în ianuarie, martie și aprilie 2017. Produsul final va fi prezentat
Comitetului de coordonare și se estimează că PSI va fi aprobat în cele din urmă de Ministrul
Finanțelor Publice.
MINISTRU
COMITET
COORDONARE
GRUP
COORDONARE TEHNICĂ
5 GRUPURI DE
LUCRU MFP
SECRETARI DE
STAT
SECRETAR
GENERAL
DIRECTORI
GENERALI
DIRECȚIA DE POLITICI
PUBLICE ȘI MONITORIZARE ACTE
NORMATIVE
SUSȚINUTĂ DE
BANCA MONDIALĂ
8
Rezumat executiv
Secretariatul General al Guvernului (SGG) se angajează să îmbunătățească eficiența cheltuielii
publice. Prin stabilirea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul de bugetare 2017-
2020 în Ministerul Finanțelor Publice și cele 13 ministere de resort selectate, SGG urmărește
să consolideze capacitatea de bugetare, planificare și monitorizare a guvernului României1.
PSI 2017-2020 se întemeiază pe obiectivele strategice ale sectorului fiscal-bugetar, pe
prioritățile și scopurile instituționale asumate de MFP; de asemenea, oferă programe și măsuri
clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, ca și un
cadru solid de evaluare a performanței pentru a estima progresul în raport cu aceste obiective.
PSI este organizat pe trei piloni strategici pentru sectorul fiscal-bugetar, după cum urmează:
Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar - vizează să introducă
și să supravegheze implementarea unor reguli, procese și instrumente adecvate, care să
asigure alocarea banilor publici pentru priorități din politici, cheltuirea lor în mod eficient și
responsabil și obținerea rezultatelor dorite/scontate în urma acestor cheltuieli, păstrându-se
în continuare sustenabilitatea fiscal-bugetară în ansamblul său.
Cele cinci (5) programe principale ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:
Programul 1.1 - Politică economică;
Programul 1.2 - Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor;
Programul 1.3 - Execuția bugetară și gestiunea datoriei publice;
Programul 1.4 - Contabilitatea publică și raportarea financiară în sectorul public;
Programul 1.5 - Reglementare și supraveghere financiară;
Obiectivul strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice - vizează să crească
veniturile bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și a îmbunătățirii conformării fiscale,
a echității și eficienței administrării fiscal.
Obiectivul strategic este bazat pe Programul 2.1 - Administrarea veniturilor publice.
Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional - urmărește consolidarea
capacității Ministerului Finanțelor Publice de a-și îndeplini funcțiile de politici publice și
reglementare în mod eficient și eficace.
Două (2) programe sustin implementarea acestui obiectiv strategic, respectiv:
Programul 3.1 - Management și administrație
Programul 3.2 - Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale
O descriere a obiectivelor strategice și a impacturilor așteptate, a programelor și rezultatelor
așteptate și a măsurilor cu rezultatele lor planificate, corelată cu resursele financiare și
1 Proiectul a fost inițiat și dezvoltat în anul 2016 de către Cancelaria Primului-ministru (CPM), reorganizată în
anul 2017 sub coordonarea SGG.
9
distribuția acestora pe durata perioadei de implementare 2017-2020 reprezintă corpul Planului
Strategic Instituțional prezentat mai jos.
10
I. Context
1. Dezvoltarea social-economică a României este determinată de politicile publice adoptate de
Guvern, precum și de resursele de care dispun aceste politici publice în procesul de implementare.
Justificarea unui Plan Strategic Instituțional 2017-2020 al Ministerului Finanțelor Publice are în vedere
operaționalizarea politicilor publice. Expunem contextul avut în vedere în considerarea acestei
operaționalizări.
2. Ritmul de creștere economică a României l-a depășit pe cel al altor state membre UE în
perioada 2000-2015. Din anul 2000 până în anul 2015, rata medie anuală de creștere a României a fost
cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE). Venitul pe cap de locuitor ca pondere din media UE28 a
crescut la un nivel mai mult decât dublu, de la 26% la 58%. În intervalul 2000-2008, creșterea
produsului național brut (PNB) pe cap de locuitor a înregistrat medie anuală de peste 6% 2, iar venitul
pe cap de locuitor în termeni SPC (Standard Putere de Cumpărare) a crescut de la 26% la 48% din media
UE. În intervalul 2000-2008, creșterea a fost susținută de: (i) o accelerare a reformelor structurale,
ancorată de procesul aderării la UE; (ii) politica fiscală pro-ciclică; (iii) și un mediu extern benign.
Această recuperare a fost însă însoțită de o accentuare a dezechilibrelor macroeconomice datorată
intrărilor masive de capital ce au dus la deficite mari de cont curent, și de politici fiscale expansioniste
ce au majorat deficitul bugetar. Intrările externe de capital au încetat în urma crizei financiare globale
din 2008-2009 și a recesiunii ulterioare a UE: România s-a confruntat cu un deficit mare de finanțare
externă și cu o recesiune accentuată. Deficitul bugetar a ajuns la 9,1% în anul 2009 (Figura 1). Deficitul
de finanțare a ajuns la 20 de miliarde Euro, adică aproximativ 17 procente din PIB. Această situație a
determinat Guvernul să solicite un pachet de asistență financiară de la CE, FMI, Banca Mondială și alți
creditori multilaterali. Pentru a restabili finanțele publice și a stopa creșterea poverii datoriei publice,
guvernul s-a angajat într-un ambițios program de consolidare fiscală, completat de reforme structurale
menite să stimuleze creșterea economică.
3. România a implementat cu succes o consolidare fiscală ambițioasă în perioada 2009-2015,
consolidare ce a contribuit la reducerea deficitului bugetar până la niveluri mult inferioare țintei
Maastricht și la menținerea datoriei la unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea
Europeană. Politicile fiscale pro-ciclice și intrările masive de capital ce au precedat criza economică
și financiară globală din 2008 au creat dezechilibre macroeconomice care, în ultimă instanță, au impus
o corecție fermă. Guvernul României a acționat cu fermitate, implementând unul dintre cele mai vaste
programe de consolidare fiscală din Europa în perioada 2009-2015. Bazându-se puternic pe reduceri de
cheltuieli, România a diminuat deficitul bugetar de la 9,1% din PIB în 2009, la 1,1% în 2015, limitând
datoria publică la un nivel de 39,8% din PIB în 2015, al patrulea cel mai redus nivel din UE și aducând
contul curent extern la un nivel aproape echilibrat. Consolidarea a contribuit la restabilirea rapidă a
încrederii piețelor și la reluarea creșterii economice, plasând România într-o poziție macroeconomică
mai bună decât cea a multor alte țări membre UE.
2 Comisia Națională de Prognoză
11
Figura 1: România și Criza Financiară Globală din 2008
Sursa: Eurostat și datele UE, AMECO
4. Spre deosebire de alte state membre UE, în România nivelul de sărăcie nu a crescut în
perioada de criză 2008-2012. În timp ce majoritatea statelor membre UE s-au confruntat cu o creștere
a nivelului de sărăcie în perioada ce a urmat crizei, în România ponderea populației cu risc de sărăcie,
după realizarea transferurilor sociale, a scăzut. Această tendință poate fi parțial explicată prin faptul că
beneficiile sociale, pensia pentru limită de vârstă, pensia de urmaș și pensia persoanelor cu handicap au
crescut mult - cu aproximativ 34% - în intervalul 2007-2009.
5. Redresarea a fost susținută în principal de creșterea exporturilor și, mai recent, de
consumul privat. În pofida cererii externe modeste, exporturile României, ca pondere din PIB au
crescut de la 26,9% în 2008, la 41,2% în anul 2014, înainte de a scădea ușor, în 2015, la 40,9%, iar în
anul 2016 au înregistrat 46% (57,4 miliarde Euro). Creșterea exporturilor s-a datorat în mare măsură
unei creșteri puternice a vânzărilor de utilaje și echipamente de transport produse de companii/sucursale
străine. Deficitul de cont curent a scăzut până la 0,4% din PIB în 2014, înainte de a înregistra o ușoară
creștere de până la 0,7% din PIB în 2015. Deși intrările de investiții străine directe (ISD) au fost mai
puțin de jumătate din nivelurile pe care le aveau înainte de criză, acestea s-au dovedit suficiente pentru
a acoperi deficitele de cont curent din ultimii ani. Cursul de schimb real efectiv este aliniat
fundamentelor și a fost relativ stabil începând din 2013. Rezervele internaționale brute s-au menținut
constante la un nivel aproximativ de 6 luni de importuri de bunuri și servicii. Datoria externă (publică
și privată) a scăzut de la 74,4% din PIB în 2012, la 57,6% în 2015. Cererea internă a fost redusă datorită
consolidării puternice realizate de Guvern, ce a inclus și o reducere a investițiilor, dar și datorită scăderii
investițiilor private. Consumul privat s-a redresat în 2014, pe fondul unei creșteri robuste a salariilor,
scăderii șomajului și ratelor scăzute ale dobânzilor stimulate de creșterea economică și de măsuri ce au
promovat flexibilitatea pieței muncii; printre acestea se numără reducerea cu 5 puncte procentuale a
contribuțiilor sociale în luna octombrie 2014. Reglementări simplificate în materie de angajare și
concediere și utilizarea extinsă a contractelor de muncă flexibile au generat câștiguri în ceea ce privește
contractele de muncă pe termen lung. Până în luna februarie 2015, șomajul ajunsese la 6,4%, un nivel
-10
-5
0 20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
Deficit bugetar(in % PIB)
EU Romania
CREȘTERE REALĂ A PIB (Euro constant 2010
12
considerabil mai mic decât media UE de 9,8%, acesta fiind și nivelul cel mai redus înregistrat de la
începerea crizei din 2008. Șomajul s-a menținut la 6,9% pe tot parcursul anului 2016.
6. Consolidarea fiscală a continuat în 2014, politica fiscală devenind pro-ciclică în anul 2015,
când Guvernul a aprobat o serie de măsuri de politică fiscală ce riscă să erodeze câștigurile atât
de greu dobândite de pe urma consolidării fiscale. Deficitul structural a ajuns la 0,7% din PIB în
2014 și la 1,0% în 2015, deficitul total fiind de 1,9% și, respectiv 1,5%. Aceasta înseamnă o ajustare
fiscală de 0,8 și respectiv 1,1 puncte procentuale față de anul 2013, comparativ cu o rată medie de
ajustare fiscală de 1,6 puncte procentuale, între 2009 și 2015. În anul 2015, Parlamentul a aprobat o
gamă largă de măsuri de politică fiscală prin Codul Fiscal, măsuri estimate a reduce ponderea netă a
veniturilor în PIB a României cu 0,9% în 2015 și cu 1,4% în 2016. Guvernul a aprobat de asemenea o
serie de inițiative ad-hoc de creștere a cheltuielilor prin care s-a dublat alocația de stat pentru copii și s-
au majorat salariile angajaților cu 10% până la 25%.
7. Guvernul se angajează în continuare prin Programul de Convergență transmis Comisiei
Europene în 2016 să mențină deficitul fiscal sub 3 procente și în 2017, reducând nivelul acestuia în
anii următori.
Tabelul 1: Tendințe Macroeconomice, 2006-15 (În procente din PIB)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Variație procentuală anuală, dacă nu se indică altfel
Economie Reală
PIB (nominal, miliarde RON) 347,0 418,3 524,4 510,5 533,9 565,1 595,4 637,
5 667,6 704,5
PIB Real 8,1 6,9 8,5 -7,1 -0,8 1,1 0,6 3,5 3,0 3,7
Contribuții, din care:
Consum 8,0 9,7 5,8 -5,8 -0,3 0,6 0,8 -0,2 2,3 4,0
Investiții 6,4 7,3 3,6 -8,1 -0,4 0,5 -1,3 0,1 0,8 1,3
Exporturi nete -6,3 -10,1 -1,0 6,9 -0,1 -0,1 1,1 3,6 -0,2 -1,6
Rata șomajului (definiție OIM) 7,1 6,3 5,6 6,2 7,0 7,1 6,8 7,1 6,8 6,9
Deflator PIB (2010 = 100) 69,5 78,3 90,6 94,9 100,0 104,7 109,6 113,
4 115,3 117,4
Conturi Fiscale Procente din PIB dacă nu se indică altfel
Venituri 31,8 32,5 32,0 31,0 33,0 33,1 33,0 32,0 31,7 33,1
Cheltuieli 33,5 34,9 36,8 38,2 39,5 37,5 35,5 34,5 33,6 34,6
Soldul Bugetului General
Consolidat (deficit cash) -1,7 -2,4 -4,8 -7,2 -6,5 -4,4 -2,5 -2,5 -1,9 -1,5
Soldul Bugetului General
Consolidat (ESA 2010) -2,2 -2,9 -5,6 -9,1 -6,9 -5,4 -3,2 -2,2 -1,4 -1,1
Deficit structural (ESA 2010) -4,3 -4,8 -8,1 -8,4 -5,6 -3,0 -2,1 -1,2 -0,7 -1,0
Datorie Publică și Garantată (eop) 12,5 12,7 13,4 23,3 30,5 33,9 37,5 38,8 40,6 39,8
13
Conturi Monetare Selectate Variație procentuală anuală, dacă nu se indică altfel
Bază Monetară 32,9 41,7 17,9 -5,2 11,8 14,2 2,8 10,5 14,7 18,3
Credite către entități
neguvernamentale .. .. 34,1 1,4 5,2 6,2 1,6 -3,4 -3,7 1,4
Dobânzi (rata cheie de politică
monetară, în procente, eop) 8,75 7,50 10,25 8,00 6,25 6,00 5,25 4,00 2,75 1,75
Balanța de plăți Procente din PIB dacă nu se indică altfel
Soldul contului curent -10,4 -13,4 -11,8 -4,2 -4,1 -4,5 -4,5 -1,1 -0,5 -0,6
Exporturi 32,1 29,1 26,9 27,4 32,3 36,8 37,5 39,7 41,2 41,9
Importuri 44,0 43,4 40,2 33,8 38,4 42,4 42,4 40,5 41,5 43,2
Investiții Străine Directe 9,2 5,8 6,6 2,9 1,8 1,4 1,6 1,9 1,6 1,9
Rezerve Brute (în miliarde de Euro,
eop) 22,9 27,2 28,3 30,9 36,0 37,3 35,4 35,4 35,5 35,5
În luni de importuri ale anului
următor 5,3 5,2 7,2 7,6 7,6 7,5 7,3 6,8 6,2 5,7
Ca % din datoria externă pe termen
scurt 182,4 136,5 137,3 197,9 183,9 163,4 169,3 184,
5 187,7 182,1
Datoria Externă (% din PIB) 41,8 46,8 50,8 67,4 72,9 74,0 74,4 68,0 63,1 57,1
Termeni de Comerț (marfă,
variație%) .. .. .. .. 1,3 1,8 -3,3 -1,1 -0,6 ..
Curs de schimb (Ron/Euro, medie) 3,5 3,3 3,7 4,2 4,2 4,2 4,5 4,4 4,4 4,4
Articole de memorandum:
PIB nominal în miliarde de $ SUA 123,5 171,7 209,7 168,0 168,0 186,1 172,0 191,
6 199,1 174,9
VNB pe cap de locuitor (în $ SUA,
Metoda Atlas) 4950 6470 8570 8810 8590 8670 8770 9260 9450 ..
PIB potențial (miliarde RON 2010) 471,6 505,5 539,3 548,8 555,3 560,8 570,3 579,
4 590,9 606,5
Output gap 6,0 5,6 7,4 -1,9 -3,9 -3,8 -4,8 -3,0 -2,0 -1,1
Sursa: Date MFP, Banca Națională a României; Eurostat; estimări ale echipei Băncii Mondiale. La mijlocul lunii martie 2016
8. Poziția fiscală actuală și schimbarea demografică rapidă impun cheltuirea mai eficientă
a fondurilor publice. Cheltuielile publice, ca procent din PIB, sunt în România pe penultimul loc din
UE. România cheltuiește mai puțin decât multe state membre OCDE ne-europene. Necesitatea de a
spori nivelul cheltuielilor pentru a rezolva probleme ce țin de serviciile publice într-un mediu marcat
de schimbări demografice impune României să se concentreze pe majorarea în condiții de eficiență și
eficacitate a acestor cheltuieli. Numărul românilor ce fac parte din populația cu vârstă activă, ca
pondere din populația totală, este proiectat a scădea de la 68,1% în 2010 la 63,8% în 2030 și la 57,1%
în 2050.
9. Guvernul a avansat pe calea realizării programului său de reforme structurale în cursul
perioadei de consolidare fiscală, având ca scop susținerea creșterii economice. S-a axat pe:
remedierea problemelor fiscale; îmbunătățirea indicatorilor sociali; și sporirea competitivității.
14
Reformele fiscale structurale au vizat: îmbunătățirea administrării fiscale; nivelul de salarizare și
numărul de angajați în sectorul public; și responsabilitatea fiscală. În 2010, salariile nominale au fost
reduse cu 25%, iar numărul de angajați a fost redus prin intermediul regulii unu-la-șapte (angajarea unui
singur om la șapte care ieșeau din sistem).
10. În februarie 2016, Guvernul a lansat un pachet cuprinzător de măsuri îndreptate
împotriva sărăciei, ce vizează atingerea țintelor EU2020 în materie de ocupare în muncă,
reducere a sărăciei și prevenire a abandonului școlar. Pachetul de măsuri va fi implementat în
continuare printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieţei muncii cu
cele din domeniul educaţiei, susţinând măsuri de incluziune socială, îmbunătăţind serviciile medicale,
promovând investiţii în sectorul productiv şi în cercetare-dezvoltare-inovare.3
11. Guvernul a elaborat o nouă Strategie Fiscal-Bugetară în care sunt prezentate obiectivele
bugetului pe anul 2017 și proiecțiile cadrului macroeconomic pentru perioada 2017-20194.
12. Guvernul este hotărât să dezvolte dimensiunile de planificare și politici ale procesului
bugetar, pentru a îmbunătăți calitatea cheltuielilor publice. Fiind conștient de legăturile slabe dintre
cheltuielile publice și rezultate, Guvernul își propune să introducă în anul 2018 bugetarea multi-anuală,
bazată pe rezultate, mai întâi pe bază de pilotare. Își propune de asemenea să consolideze managementul
investițiilor publice prin aprofundarea cadrului de prioritizare existent. Va dezvolta capacitatea MFP și
a ministerelor de resort de a realiza analize de cheltuieli, ca instrument al unei politici bugetare mai
eficiente; își propune să dezvolte guvernanța corporativă a sectorului ÎS, în concordanță cu bunele
practici internaționale.
Priorități pe termen lung
13. Asigurarea sustenabilității fiscale și îmbunătățirea calității serviciilor publice depind de
continuarea progreselor în trei domenii largi de politici. Acestea sunt:
Menținerea unei politici fiscale prudente. Guvernul se angajează în continuare prin Programul
de Convergență să mențină deficitul bugetar sub 3% procente din PIB în anul 2017, reducând
nivelul acestuia în anii următori.
Eficientizarea impozitării. Un sistem fiscal mai eficient și mai echitabil este important pentru ca
România să își poată finanța cheltuielile într-o manieră generatoare de mai puține distorsiuni și
pentru a permite țării să colecteze mai multe venituri pe termen mediu pentru a face față presiunilor
tot mai mari pe parte de cheltuieli.
Modernizarea managementului cheltuielilor publice (MCP). Reguli și politici mai bune
de MCP în interiorul unui cadru fiscal consolidat pe termen mediu vor contribui la alinierea
dintre bugetele anuale și cadrele strategice, inclusiv Programul de Convergență, asigurând
astfel că programele (politicile publice) ale administrației centrale oferă valoare în schimbul
3 Sursa: Programul de guvernare 4 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara20172019.pdf
15
fondurilor cheltuite (value for money). Ele ar reduce de asemenea posibilitatea unor decizii
ad-hoc în materie de politici publice, contribuind astfel la eficientizarea cheltuielilor
guvernamentale. Îmbunătățirile aduse la nivelul eficienței cheltuielilor publice sunt
esențiale pentru ca România să poată să obțină rezultate adecvate în sectorul public cu niște
costuri rezonabile. Aceasta va presupune o mai mare flexibilitate în alocarea resurselor de
la ministerele de linie și performanțe mai bune ale ÎS.
16
II. Misiune. Viziune
Misiunea noastră
1. Ministerul Finanțelor Publice sprijină Guvernul în demersul său de promovare a unor politici
economice coerente și sustenabile, de impulsionare a creșterii economice și a creării de locuri de muncă
, de intensificare a investiţiilor precum şi de promovare a eficienței și a transparenței administrării
veniturilor și cheltuielilor publice în concordanţă cu Programul de Guvernare.
Viziunea noastră
2. Ministerul Finanțelor Publice şi instituţiile subordonate își propun să fie recunoscute ca
instituții de încredere, transparente, orientate către rezultate, care se concentrează pe oferirea unui
management economic şi financiar de calitate și pe îmbunătățirea responsabilizării.
Principiile noastre
3. Valoare pentru bani. MFP sprijină eforturile Guvernului român de a aloca resurse publice
proiectelor și activităților cu cele mai mari șanse de a avea un impact semnificativ. În acest sens, MFP
își propune să distribuie resursele bugetare pentru proiecte și activități prioritare, care generează
rezultate concrete şi rezolvă nevoi publice identificate.
4. Transparența. MFP și-a luat un angajament în ceea ce privește transparența. Transparența
impune un acces mai bun la o raportare cuprinzătoare, ușor de înțeles, cu privire la formularea
politicilor, la execuția bugetară, astfel încât fiecare cetățean să poată urmări modul în care sunt realizate
politicle bugetare și cum au fost administrate resursele bugetare, respectiv veniturile și cheltuielile. În
acest sens, instituțiile guvernamentale vor continua publicarea bugetelor, a rapoartelor de execuție și a
informațiilor privind contractele de achiziții publice, potrivit prevederilor legale în domeniu, pentru a
evita suspiciunile în legătură cu alocarea fondurilor publice.
5. Eficiența implementării bugetului se referă pe de o parte la maximizarea veniturilor bugetare,
prin reducerea evaziunii, iar pe de altă parte la obținerea unui număr maxim de beneficii pentru cetățeni,
cu resurse minime. România are resurse bugetare limitate, raportat la nevoile de dezvoltare. Eliminarea
risipei în sectorul public este o prioritate cheie a Guvernului, strâns legată de reformele din administrația
publică aflate în desfășurare.
6. Prudența este un factor crucial în managementul bugetului. Cu un deficit previzionat la 2,98%
din PIB pentru anul 2017, este clar că trebuie să fim extrem de prudenți pentru a nu avea derapaje. MFP
a introdus măsuri pentru a reține 10% (aproximativ 4 mil RON) din cheltuielile publice cu bunuri și
servicii, ca măsură de prevenire a derapajelor. În plus, Guvernul se bazează și pe o rezervă de venituri
majorate, care apar în mod firesc în urma efectelor secundare ale relaxării fiscale (banii rămân în
circuitul privat și se multiplică).
17
7. Predictibilitatea și stabilitatea sunt principii cheie pe care MFP le va avea în vedere pentru a
crește nivelul de încredere al sectorului privat și pentru a stimula investițiile. Guvernul va avea în vedere
doar două rectificări bugetare, în conformitate cu Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare (LRF).
Mandatul nostru
8. Ministerul Finanțelor Publice coordonează stabilirea politicii bugetare și este responsabil
cu pregătirea cadrului macroeconomic5, a Strategiei Fiscal-bugetare și a bugetului anual. În
momentul de față Ministerul îndeplinește toate funcțiile principale centralizate de management al
finanțelor publice (MgmFP): (i) analiză, cercetare și politică macroeconomică6 și fiscal-bugetară; (ii)
elaborare buget; (iii) execuție bugetară, inclusiv procesare plăți, management de numerar și datorie
publică, contabilitate și raportare; (iv) politica fiscală, colectarea și administrarea veniturilor7; (v) funcții
de reglementare și control asociate managementului finanțelor publice: control intern, audit public și
achiziții8. De asemenea, Ministerul joacă un rol crucial în reglementarea sectorului financiar și în
supravegherea directă a mai multor Întreprinderi Publice (ÎP), ca de exemplu Loteria Română.
9. Rolurile și responsabilitățile Ministerului sunt definite într-un cadru de reglementare
comprehensiv. Legea Finanțelor Publice (500/2002), cu modificările şi completările ulterioare,
trasează responsabilități clare pentru MFP, ministerele de linie și Parlament în ceea ce privește
elaborarea bugetului, creditele bugetare și de angajament și execuția bugetară. De asemenea, legea
descrie și calendarul bugetar anual și procedurile asociate. În 2010 România a adoptat Legea
responsabilității fiscal-bugetare (LRF), care completează Legea Finanțelor Publice. Aceasta a introdus
reguli bugetare și obiective numerice pentru agregarea cheltuielilor publice și a componentelor acestora;
a creat un Consiliu Fiscal independent care să emită opinii și să facă analize ale impactului bugetar pe
care îl au deciziile de politici publice; și a introdus Strategia Fiscal-bugetară (SFB)9, pentru a da un
caracter obligatoriu Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM). Ca parte a Semestrului European10,
LRF a introdus și o regulă privind bugetul/deficitul structural și un mecanism de corecție.
III. Obiective strategice, Programe, Măsuri și Indicatori
5 Previziunile macroeconomice sunt pregătite de Comisia Națională de Prognoză (CNP), care este în subordinea MFP 6 Activitatile de analiză, cercetare şi previziune sunt desfăşurate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Comisia Națională de Prognoză (CNP), conform atribuţiilor legale specifice. 7 Administrarea fiscală este realizată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), subordonată MFP. 8 Reglementările privind achizițiile publice sunt realizate de Agenția Națională pentru Achiziți Publice (ANAP), subordonată MFP. 9 Strategia Fiscal-bugetară se bazează pe Pactul Fiscal al UE. În 2012 România a semnat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare (cunoscut și ca Pactul Fiscal), prin care s-a angajat să își reducă deficitul bugetar structural la obiectivul pe termen mediu (MTO); ) în anul 2015 s-a înregistrat un deficit structural de sub 1% pentru ca din 2016 să se majoreze la peste 2%. 10 Implementarea regulilor economice europene este organizată anual în cicluri, cunoscute ca semestre europene. În cadrul Semestrului European, Comisia Europeană analizează politicile de reformă bugetară și structurală din fiecare stat membru; formulează recomandări și monitorizează implementarea acestora; iar statele membre implementează politicile agreate în comun.
18
Obiectiv strategic 1:
Consolidarea managementului fiscal și bugetar
Vizează
Să introducă și să supravegheze implementarea unor reguli, procese și instrumente
adecvate, care să asigure alocarea banilor publici pentru priorități din politici,
cheltuirea lor în mod eficient și responsabil și obținerea rezultatelor dorite/scontate
în urma acestor cheltuieli, păstrându-se în continuare sustenabilitatea fiscal-
bugetară în ansamblul său.
10. Managementul fiscal și bugetar în România a progresat în perioada scursă de la aderarea la
Uniunea Europeană. În același timp, provocările unei economii dinamice și în creștere corelate cu o
administrație, în care procesul elaborării de politici publice reclamă o analiză fiscal-bugetară detaliată
și determină o clară abordare sustenabilă a componentelor acestora, necesită consolidarea
managementului fiscal-bugetar. Acest obiectiv strategic este structurat pe următoarele domenii grupate
în programe:
a. Politica economică: Programul își propune îmbunătățirea cadrului macroeconomic și fiscal
al României prin analize, cercetări și servicii de consultanță pe politici publice cu caracter
continuu. Programul susține creșterea economică și stabilitatea macroeconomică prin
asigurarea de prognoze macroeconomice, analize privind riscurile financiare, studii de
impact economic și modelare de scenarii, în vederea furnizării de consultanță consistentă
în materie de politici pentru bugetul anual, a cadrului fiscal-bugetar pe termene mediu și
pentru alte procese guvernamentale, precum și prin elaborarea de propuneri de politici
privind veniturile și prin susținerea legislației în materie de venituri pentru bugetul anual.
Totodată, programul își propune să asigure administrarea eficientă a relațiilor financiare
internaționale ale României, fiind responsabil de gestionarea financiară a plăților aferente
bugetului UE și de și de relațiile cu instituțiile financiare internaționale.
b. Prioritizarea cheltuielilor și formularea bugetului: Programul își propune să susțină
alocarea fondurilor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii guvernamentale și în
limitele cadrului macro-fiscal. Programul are ca sarcină elaborarea și rectificarea legilor
bugetare anuale. Programul își mai propune să promoveze investițiile publice și private în
infrastructură și servicii publice, precum și să sporească eficiența și eficacitatea
administrării investițiilor publice prin asigurarea suportului tehnic necesar planificării
cheltuielilor de capital și evaluării proiectelor, dar și proceselor de prioritizare, selecție și
elaborare a bugetelor pentru proiectele de investiții. Totodată, programul vizează
programarea și implementarea unor analize cuprinzătoare ale cheltuielilor, pe constatările
cărora se vor baza procesele ulterioare de planificare și elaborare a bugetului.
c. Execuția bugetului și administrarea datoriei publice: Programul vizează asigurarea
cheltuirii eficiente și eficace a resurselor publice. În acest sens, programul asigură
disponibilizarea fondurilor publice către ordonatorii de credite de la nivel național, în
19
concordanță cu bugetul aprobat, procesarea plăților și urmărirea modului în care sunt
cheltuite aceste fonduri. Mai mult de atât, programul asigură gestionarea optimă a
fondurilor și a datoriei publice în vederea acoperirii necesarului de finanțare pe termen scurt
și pe termen lung, precum și contabilizarea eficientă a tranzacțiilor. În acest sens, MFP
administrează datoria publică guvernamentală internă și externă, contribuie la dezvoltarea
piețelor financiare naționale și menține o relație trainică cu investitorii.
d. Contabilitatea și raportarea financiară: Programul vizează asumarea responsabilității, a
bunei guvernanțe și a supravegherii financiare prin elaborarea de politici publice, proceduri
și reglementări contabile și prin promovarea unei administrări eficiente, eficace, judicioase
și transparente a veniturilor, cheltuielilor, activelor și pasivelor pentru toate instituțiile
publice. Programul asigură elaborarea rapoartelor privind execuția bugetară pe tot parcursul
anului fiscal și la finalul acestuia și oferă asistență tuturor instituțiilor publice în procesul
de implementare a cadrului de raportare financiară și de întocmire a situațiilor financiare
consolidate în conformitate cu standardele europene și alte standarde internaționale. În
cadrul programului sunt efectuate controale funcționale menite să prevină orice acțiune
economică sau financiară ce ar putea conduce la fraudă sau la utilizarea defectuoasă a
fondurilor publice.
e. Reglementarea și supravegherea financiară: Programul asigură monitorizarea
managementului riscului financiar, precum și supravegherea și crearea condițiilor pentru
ca întreprinderile de stat (ÎS) să îndeplinească obiectivele politicii guvernamentale într-o
manieră sustenabilă. În acest sens, programul are responsabilități în direcția promovării
unei guvernanțe corporative robuste și a monitorizării performanțelor ÎS. Totodată,
programul asigură asistență la nivel strategic în domeniul reglementării sectorului financiar.
11. Structura Obiectivului strategic 1 include cinci (5) Programe și patruzecișiuna (41) de
Măsuri ce corespund rezultatelor așteptate, exprimate prin indicatori11.
11 Notă – Valorile indicatorilor (referință și țintă) au fost indicate și se stabilesc prin responsabilitatea MFP
și instituțiile subordonate acestuia; în lipsa acestor valori, indicatorii în culoarea albastru sunt prezentați cu titlu
exemplificativ, strict pentru exercițiul de încărcare în aplicația informatică de monitorizarea PSI; MFP și
instituțiile subordonate pot și trebuie să corecteze și să modifice aceste valori de referință și țintă, pentru
conformarea cu realitatea și pentru corectarea planificării pe perioada de implementare a PSI
20
Obiectivul strategic 1: Consolidare managementului fiscal și bugetar
Să introducă și să supravegheze implementarea unor reguli, procese și instrumente adecvate, care să asigure faptul că banii publici sunt alocați priorităților de politică, sunt cheltuiți în mod eficient și îndeplinesc rezultatele de cheltuieli
intenționate, păstrând în același timp sustenabilitatea fiscală și bugetară generală
Programul 1.1.
Politică economică
Programul 1.2.
Elaborarea bugetului și prioritizarea
cheltuielilor
Programul 1.3.
Execuția bugetului și
administrarea datoriei publice
Programul 1.4.
Contabilitate și raportare financiară
Programul 1.5.
Reglementare și
supraveghere financiară
Măsuri Programul 1.1
M1.1.1.1. Previzionare și cercetare
macro-economică, fiscal-bugetară în
domeniile circumscrise atribuţiilor
MFP, ANAF şi CNP
M1.1.1.2. Analiză macro-economică și
cercetare în domeniile circumscrise
atribuţiilor MFP, ANAF şi CNP
M1.1.1.3. Planificare macro-fiscală
M1.1.1.4. Politică și reglementări
privind veniturile
M1.1.1.5. Analiza riscului fiscal-bugetar
și analiza impactului
M1.1.1.6. Sprijin tehnic pentru
stabilirea plafoanelor sub-naționale
anuale de contractare de credite noi
de către administrația publică locală
M1.1.2.1. Îndeplinirea responsabilități-
lor ce îi revin României în calitate de
membru al Uniunii Europene, pe
domeniile de competență ale MFP
M1.1.2.2. Armonizarea legislației
aferente sectorului financiar
.M.1.2.3 Consolidarea mecanismului de
coordonare a acțiunilor în domeniul
afacerilor europene, pe domeniul de
competență al MFP, în vederea
reprezentării optime
Măsuri Programul 1.2
M1.2.1.1. Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare
M1.2.1.2. Pregătirea și rectificarea legilor bugetelor
anuale
M1.2.1.3. Planificarea și implementarea rezultatelor
analizelor de cheltuieli
M1.2.1.4. Punerea în aplicare a bugetării pe programe
M1.2.1.5. Funcționarea efectivă și eficientă a Unități
pentru Analiza Cheltuielilor
M1.2.2.1. Analiza și evaluarea proiectelor semnificative de
investiții noi
M1.2.2.2. Analiza listelor proiectelor de investiții
semnificative prioritizate
M1.2.2.3. Monitorizarea stadiului de implementare a a
proiectelor de investiții semnificative
M1.2.2.4. Dezvoltarea capacităților de a gestiona
Parteneriatelor Public Private
M1.2.2.5. Introducerea unui sistem de credite de
angajament multi-anuale
M1.2.2.6. Funcționarea efectivă și eficientă a Unități PPP
M1.2.2.7. Exercițiu pilot pentru testarea mecanismului de
raționalizare al Programului de Investiții Publice al
Ministerului Transporturilor, propus de Banca
Mondială
M1.2.3.1. Proiectarea & gestionarea sistemului de
transferuri inter-guvernamentale; Gestionarea
relațiilor financiare între nivelul central și cel local
M1.2.3.2. Proiectarea & gestionarea sistemului de
transferuri inter-administrative interadministrative
Măsuri Programul 1.3
M1.3.1.1. Planificarea financiară intra-anuală
(pe parcursul anului) și eliberarea fondurilor
M1.3.1.2. Procesarea plăților
M1.3.1.3. Previzionarea & managementul
numerarului
M1.3.1.4. Simplificarea procedurilor de
execuție bugetară
M1.3.1.5 - Îndeplinirea obligațiilor de plată ale
statului față de terțe persoane, conform legii
M1.3.2.1. - Gestionarea achizițiilor publice
1 - Consolidarea și actualizarea cadrului
legislativ privind achizițile publice
2 -Monitorizare sistemului de achiziții
publice
3- Consolidarea sistemului de proceduri de
achiziție on-line
M1.3..2.2 - Creșterea capacității administrative
a ANAP și a instituțiilor publice responsabile
pentru implementarea SNDAP
M1.3.2.3 - Funcţionarea efectivă și eficientă a
ANAP
M1.3.3.1 Contractarea datoriei publice
guvernamentale
M1.3.3.2 Limitarea riscurilor asociate
portofoliului datoriei publice
guvernamentale
M1.3.3.3 Monitorizarea datoriei publice
guvernamentale
Măsuri Programul 1.4
M1.4.1.1. Emiterea și
actualizarea
standardelor de
contabilitate
M1.4.1.2.
Gestionarea
Planului de conturi
M1.4.1.3. Pregătirea
rapoartelor
financiare lunare,
trimestriale și
anuale
M1.4.2.1.
Exercitarea
controlului
financiar preventiv
și auditului public
intern
M1.4.2.2. Adaptarea
cadrului de control
financiar preventiv
în contextul
introducerii
bugetării pe
programe
Măsuri Programul 1.5
M1.5.1.1. Reglemen-
tarea sectorului fi-
nanciar
M1.5.1.2. Suprave-
gherea întreprinde-
rilor publice (moni-
torizarea implemen-
tării OUG
nr.109/2011)
M1.5.1.3. Înregistra-
rea activelor publice
Figura 2 – Obiectivul Strategic 1: Structura pe Programme și Măsuri
21
12. Obiectivul Strategic 1 vizează impacturi pe termen lung asupra sectorului fiscal-bugetar și se
bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt ele prezentate în continuare: Figura 3 – Obiectivul strategic 1: Impacturi și Rezultate; Indicatori
•mențienrea deficitului bugetare in limitele agreate de România: Țintă anuală 2020 - 3%
•creșterea PIB potențial: Țintă 2020 - minim 4%Impacturi•(1.1.1)Consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor
publice și a reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,gestionarea riscurilefiscale, de elaborare a bugetului: Diferenţa dintre prognoza principalilor indicatorimacroeconomici şi bugetari şi realizarea acestora; indicatorii monitorizaţi vor fi ceidin Legea responsabilităţii fiscale; evidenţierea şi explicarea abaterilor persistente deacelaşi sens max 10%; ; Procent propuneri de politici pentru care s-a realizat o analizăa impactului bugetar 90% față de 80% (valoare de referință actuală; evaluarea se vaface distinct pe fiecare instituţie (% din totalul politicilor publice avizate)
•(1.1.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană șicontinuarea colaborării cu instituții financiare internaționale și reprezentareaintereselor României în raport cu politica economico-financiară a Uniunii Europeneși în cadrul procesului de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene:grad de participare al României (Ministerului Finanțelor Publice) la acțiunile șisedințele UE/IFI la 90% de la 90% (valoare de referință actuală); grad de participarela reuniunile grupurilor de lucru/comitete/consiliu ECOFIN de la nivel UE (% din totalgrupuri/comitete/consiliu) la 95% de la 90%;
•(1.2.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă labază politici publice) și orientat către rezultate; Rezultat venituri / cheltuieliagregate, față de bugetul inițial aprobat 95% față de 90% (valoarea de referințăactuală) ; Consecvența bugetului anual cu estimările anului anterior
•(1.2.2) Consolidarea proceselor de management al investițiilor publice (selecție,prioritizare, bugetare și achiziție, evaluare independentă).: Perioada medie deimplementare a proiectelor de investiții 16 luni față de 26 luni (valoare de referințăactuală; Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investițiimax 5% față de 10% actuala referință
•(1.2.3) Îmbunătățirea coordonării fiscale și bugetare cu administrațiile locale:Procentul de APL care sunt inregistrate cu abateri la LFPL max 5% față de 10% actual;Obligațiile restante ale administrațiilor locale (% din PIB) max 1% față de 1,05%actual
•(1.3.1) Facilitarea execuției eficiente a execuției bugetare; Randament cheltuielicumulate comparativ cu bugetul aprobat 95% față de 90%;
•(1.3.2) Creșterea transparenței și eficienței achizițiilor publice: procentulprocedurilor de achiziție publică initiate şi publicate în SEAP pe fiecare tip deprocedură şi valoare totală EUR/procedură/an 100% față de 90% actual;Gradul/procentul procedurilor de achiziție finalizate la 95% față de 80% actual;Procentul procedurilor derulate integral on-line din totalul procedurilor de achizițiipublice 85% față de 60% actual”
•(1.3.3) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurare finanțăriineceităților de finnțate la nivel guvernamental: Ponderea datoriei în monedănațională, din total datorie publică guvernamentală 45-60% din total față de limtaSADPG; Ponderea datoriei în EUR, din datoria publică guvernamentală totalădenominată în valută 80-95% (% din total); Maturitatea medie rămasă a datorieipublice guvernamentală 5,5 - 7 (ani)
•(1.4.1) Îmbunătățirea calității și a oportunității raportării financiare în cadrultuturor entităților guvernamentale conform standardelor internaționale: Calitateași momentul rapoartelor bugetare de pe parcursul anului,conformarea cu IPSAS șiEPSAS 98% față de 90% actual (% din standarde respectate)
•(1.4.2) Creșterea responsabilizării pentru cheltuieli: Rata solicitărilor pentru viza CFP refuzate/OPC - 75% față de 75% actual
•(1.5.1) Consolidarea guvernanței corporative: Procentul de ÎP care respectă OUG nr. 109/2011,95% din total față de 80% actual; Obligațiile restante ale IP (% din PIB); Diferența dintre valoarea activelor reflectată în declarațiile financiare și valoarea activelor înregistrată în inventarul central 3% față de 10% actual
Rezultate
Programe
22
13. Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea
rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 6.5515.716 mii Ron
Tabelul 2 – Obiectiv Strategic 1: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)
Buget pe Programe pentru TOTAL
mii Ron
Valoare/ani
mii Ron
Obiectivul Strategic 1 2017 2018 2019 2020
P 1.1 Politica economică 217.885 38.616 58.738 59.922 60.609
P 1.2 Elaborarea bugetului și
prioritizarea cheltuielilor 176.127 41.531 43.511 46.131 44.954
P 1.3
Execuția bugetară și
administrarea datoriei
publice
6.030.832 954.601 1.563.839 1.737.548 1.774.845
P 1.4 Contabilitatea și
raportarea financiară 48.389 11.424 11.960 12.597 12.409
P 1.5 Reglementare și
supraveghere financiară 42.482 10.024 10.508 11.040 10.911
TOTAL SO1 6.515.716 1.056.195 1.688.554 1.867.238 1.903.728
Programul 1.1: Politică economică
14. Justificare: Cu o creștere de 4,8 procente în 2016, România este țara cu cea mai rapidă creștere
din UE, însă se confruntă cu o dublă provocare: aceea ce a păstra stabilitatea macroeconomică şi de a
menţine ritmul ridicat de creştere economică, în condiţii de sustenabilitate, respectiv prin amplificarea
contribuţiei investiţiilor şi a exporturilor. Creșterea recentă s-a bazat pe consumul privat și pe o relansare
a investițiilor, care au revenit la valori apropriate de cele înregistrate înainte de criză. Consumul și-a
revenit în urma unor creșteri salariale robuste, a reducerii TVA, a scăderii șomajului, ratelor scăzute la
dobânzi și a prețurilor mici la produsele de bază. (vezi Tabel 3)
Tabel 3 - Creşterea economică previzionată şi realizată -%-
Anul Prognoza pentru buget Realizări
2013 1,6 3,5
2014 2,2 3,1
2015 2,5 3,9
2016 4,1 4,8
Sursă : MFP, INS
15. Creşterea economică previzionată pentru proiecţia bugetară, de peste 5% în anul 2017 precum
şi pe termen mediu, reprezintă un obiectiv ambiţios, realizabil în conditiile consolidării procesului de
23
elaborare a politicilor economice. Creşterea reală a produsului intern brut (PIB) a fost proiectată pentru
acest an la 5,2% în contextul în care vor fi implementate măsuri de creșteri salariale în domeniul public,
creșterea salariului minim și măsuri suplimentare de relaxare fiscală, inclusiv reducere a TVA la 19
procente, eliminarea impozitului pentru construcții speciale și reducerea accizei la carburant. Se
anticipează că accelerarea consumului va adânci deficitul de cont curent.
16. Rata inflaţiei a rămas negativă şi în anul 2016 în contextul reducerii TVA şi a preţului
internaţional al petrolului. Pentru anul 2017 se apreciază că inflaţia va reveni în teritoriul pozitiv. Cadrul
macroeconomic pentru proiecţia bugetară a luat în considerare o inflaţie medie anuală pentru 2017 de
1,4 procente. Conform programului bugetar pe 2017 și a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu al
Guvernului, deficitul bugetar consolidat se va adânci către 3 procente din PIB în 2017, împingând
datoria publică la 40,3 procente din PIB în 2017, de la 39,8 procente în 2015.
17. După criza economică din 2009, când România a înregistrat un deficit bugetar (ESA) de 9,5%
din PIB, dezechilibrul bugetar s-a redus semnificativ până la 0,8% din PIB în anii 2014 şi 2015. În anul
2016 deficitul bugetului general consolidat (ESA) a fost de 2,82% din PIB, iar pentru acest an este
previzionat la 2,98% din PIB, înregistrându-se astfel o deviere semnificativă de la obiectivul bugetar pe
termen mediu la 1% din PIB. În acest context bugetar, provocarea pentru Guvern şi implicit pentru
Ministerul Finanţelor Publice este aceea de a păstra ritmul de creștere economică, îndepărtând
obstacolele structurale pentru economie și de a se asigura că beneficiile acestei prosperități ajung la toți
cetățenii, mai ales la cei săraci și vulnerabili, în condiţiile îmbunătăţirii poziţiei structurale a finanţelor
publice.
Tabel 4 - Deficite bugetare în perioada 2014-2020 -% din PIB-
Deficite bugetare 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Deficit ESA -0,8 -0,8 -2,82 -2,98 -2,92 -2,53 -2,02
Deficit Structural -0,6 -0,5 -2,57 -2,91 -2,97 -2,68 -2,25
Deficit cash -1,72 -1,35 -2,41 -2,96 -2,96 -2,56 -2,00
Sursă: Eurostat, Previziunile de toamna 2016 ale CE, MFP şi CNP
18. Procesul de relaxare început în anul 2014 a continuat prin Codul fiscal intrat în vigoare în anul
2015 și s-a concretizat în reducerea celor mai importante taxe şi impozite cu un impact bugetar
semnificativ. Impactul net cumulat al modificărilor aduse taxelor şi impozitelor pe termen mediu a fost
estimat la -1,37 la sută din PIB în anul 2016, -2,26 la sută din PIB în anul 2017 și -2,28 la sută din PIB
în anul 2018. În absența unei îmbunătăţiri semnificative a colectării veniturilor şi a unor măsuri
compensatorii, aceste reduceri ar putea împinge deficitul bugetar dincolo de valoarea de referință de 3
la sută din PIB pentru perioada 2017 -2018, conform prognozei de iarnă a Comisiei Europene..
19. România este țară membră a Uniunii Europene, a diferitelor organizații internaționale și
participă activ la diferite forumuri economice și financiare, regionale sau mondiale. Acest statut de
membru și alte angajamente generează atât oportunități cât și obligații cu implicații bugetare. România
va deține președinția Consiliului UE între ianuarie – iunie 2019. Exercitarea acestui rol reprezintă o
oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al României, însă pentru atingerea acestui
24
deziderat este necesară asumarea responsabilităților specifice, pregătirea temeinică și alocarea
resurselor umane și financiare adecvate. În perioada deținerii Președinției, România va avea două
misiuni principale: planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene și al
comitelelor/grupurilor sale de lucru, precum și reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții
ale UE.
20. Ca parte a Semestrului European- ciclul anual de coordonare a politicilor economice - Romania
trebuie sa actualizeze anual Programul Național de Reformă și Programul de Convergență. În fiecare
an, CE analizează în detaliu planurile statelor membre în materie de reforme bugetare, macroeconomice
și structurale și formulează recomandări specifice fiecărei țări pentru următoarele 12-18 luni. Aceste
recomandări contribuie și la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Strategiei Europa 2020, care
este implementată și monitorizată în contextul Semestrului European. De asemenea, Semestrul
European integrează elemente ale Pactului de stabilitate şi creştere, precum și Procedura privind
dezechilibre macroeconomice. Actualizarea Programului de Convergență este în sarcina MFP, iar
termenul de finalizare este 15 aprilie, cel tarziu sfârșitul lunii aprilie.
21. Obiectivele programului: Programul 1.1 își propune să atingă până în 2020 următoarele
rezultate:
(1.1.1) Consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor publice și a
reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,gestionarea riscurilor fiscal-bugetare, de
elaborare a bugetului: Diferenţa dintre prognoza principalilor indicatori macroeconomici şi
bugetari şi realizarea acestora; indicatorii monitorizaţi vor fi cei din Legea responsabilităţii
fiscale; evidenţierea şi explicarea abaterilor persistente de acelaşi sens max 10%; ; Procent
propuneri de politici pentru care s-a realizat o analiză a impactului bugetar 98% față de 80%
(valoare de referință actuală; evaluarea se va face distinct pe fiecare instituţie (% din totalul
politicilor publice avizate
(1.1.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană și continuarea
colaborării cu instituții financiare internaționale și reprezentarea intereselor României în raport cu
politica economico-financiară a Uniunii Europene și în cadrul procesului de exercitare a
Președinției Consiliului Uniunii Europene: grad de participare al României (Ministerului
Finanțelor Publice) la acțiunile și sedințele UE/IFI la 90% de la 90% (valoare de referință
actuală; grad de participare la reuniunile grupurilor de lucru/comitete/consiliu ECOFIN de la
nivel UE (% din total grupuri/comitete/consiliu) la 95% de la 90%;
22. Descriere: Programul își propune să îmbunătățească cadrul macroeconomic și fiscal-bugetar al
României, prin analize continue, cercetare și servicii de consultanță pe politici in domeniul
macroeconomic si fiscal-bugetar. Programul sprijină creșterea economică și stabilitatea
macroeconomică oferind previziuni macro- și microeconomice, analize ale riscului fiscal-bugetar,
analize economice pentru aspecte de macro și microeconomie și reglementare, finanțe publice, evaluări
exante și ex-post ale impactului economic și și fiscal-bugetar al politicilor economice, dezvoltarea de
modele şi metode de evaluare, pentru a oferi îndrumare solidă pe politici pentru bugetul anual și alte
procese administrative, dar și prin elaborarea unor propuneri de politici privind veniturile și sprijinirea
legislației fiscale pentru bugetul anual. De asemenea, programul își propune să asigure un management
eficient al relațiilor Guvernului cu instituțiile financiare internaționale, inclusiv prin utilizarea
produselor oferite de acestea, în conformitate cu legislația în vigoare, după caz; și îndeplinirea
obligațiilor financiare ce derivă din calitatea de membru al UE și din statutul de membru al României
25
în organizații regionale și internaționale, instituții financiare internaționale sau din semnarea unor tratate
internaționale.
23. Legături: Acest Program este corelat direct cu Programele 1.2, 1.3și 2.1.
24. Factori de succes: Pentru implementarea cu succes a programului este nevoie de o consultare
continuă și de o coordonare eficientă în cadrul direcțiilor din MFP, ANAF și CNP, iar în cazuri speciale
coordonare cu alte instituții, dar si cu sectorul privat prin îmbunătăţirea modalităţilor instituţionale de
consultare publică existente. Pentru a implementa reforme ample, trebuie să se pună mai mult accent
pe creșterea transparenței și pe formularea unor politici pe baza dovezilor. De asemenea, implementarea
cu succes a componentelor privind relaţiile financiare externe ale MFP necesită o strânsă colaborare
între direcțiile responsabile din cadrul MFP, cu Banca Națională a României, Ministerul Dezvoltării
Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea de
Supraveghere Financiară și, de asemenea, cu Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea
Europeană.
25. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt prezentate în
continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor
sunt prezentate în Anexa 3:
(1.1.1) Pentru consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor publice
și a reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,gestionarea riscurilor fiscal-bugetare,
de elaborare a bugetului
1 - Previzionare și cercetare macro-economică, fiscal-bugetară în domeniile circumscrise
atribuţiilor MFP, ANAF şi CNP
2 - Analiză macro-economică și cercetare în domeniile circumscrise atribuţiilor MFP, ANAF
şi CNP
3 - Planificare macro-fiscal-bugetară
4 - Politică și reglementări privind veniturile
5 - Analiza riscului fiscal-bugetar și analiza impactului
6 - Sprijin tehnic pentru stabilirea plafoanelor sub-naționale anuale de contractare de credite
noi de către administrația publică locală
(1.1.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană, continuarea
colaborării cu instituții financiare internaționale și reprezentarea intereselor României în
raport cu politica economico-financiară a Uniunii Europene și în cadrul procesului de
exercitare a Președinției Consiliului Uniunii Europene:
1 - Îndeplinirea responsabilităților ce îi revin României în calitate de membru al Uniunii
Europene, pe domeniile de competență ale MFP
2 - Armonizarea legislației aferente sectorului financiar
3. Consolidarea mecanismului de coordonare a acțiunilor în domeniul afacerilor europene,
pe domeniul de competență al MFP, în vederea reprezentării optime
26
Programul 1.2: Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor
26. Justificare: Procesul bugetar este clar și bine organizat, însă are nevoie de mai mult accent pus
pe politici și rezultate. Cadrul pentru elaborarea și execuția bugetului anual este definit clar în Legea
finanțelor publice precum și într-o serie de reglementări subsecvente. Elaborarea, aprobarea și
implementarea bugetului anual se bazează pe Cadrul Bugetar pe Termen Mediul (CBTM), care oferă
un cadru orientativ pe trei ani. Cu toata acestea devierile bugetului anual de la CBTM sunt endemice:
calendarul bugetului anual este stabilit în Legea finanțelor publice, dar există abateri frecvente de la
acesta. Rectificările bugetare operate determină reducerea treptată a decalajului dintre programul
bugetar anual aprobat și execuția reală, însă în continuare pot fi aduse îmbunătățiri procesului bugetar.
În momentul de față planificarea și prioritizarea politicilor, pe de o parte, și bugetarea, de cealaltă parte,
sunt procese deconectate, ceea ce afectează calitatea rezultatelor obținute. Introducerea limitelor de
cheltuieli, nu a contribuit la schimbări fundamentale în ceea ce privește o abordare mai strategică a
planificării bugetului.
27. De multe ori, solicitările de buget ale ministerelor de linie nu sunt fundamentate corespunzător
și nu includ o separare clară a finanțării de bază, necesară pentru a continua politicile existente (pe baza
estimărilor viitoare din anul anterior) și solicitările de finanțare pentru noi inițiative. De asemenea,
adesea solicitările de buget nu respectă plafoanele emise de MFP pe baza anvelopei de resurse
disponibile, iar solicitările de buget ale ministerelor de linie depășesc de multe ori limitele de cheltuieli
suportabile. Această practică nu doar că duce la negocieri de durată între MFP și ministerele de linie cu
privire la nivelurile de finanțare, ci declanșează și revizuiri ulterioare ale cheltuielilor agregate, pentru
a face loc solicitărilor.
Figura 4: Diferențele dintre buget și execuție, 2013-2015(ca procente)
Cheltuieli cu
investiții
dobânzi Subvenții Salarii Asistența
socială
Bunuri și
servicii
Sursa: Banca Mondială, MFP
-25
-15
-5
5
15
25
% D
ifer
ențe
2013 2014 2015
27
28. Guvernul este hotărât ca, pe termen mediu, să introducă bugetarea pe programe, scopul
principal fiind acela de a prioritiza mai bine cheltuielile și a responsabiliza mai mult ministerele de linie,
astfel încât cheltuielile publice să devină mai eficiente și mai eficace. Motorul acestei schimbări va fi
MFP, cu sprijin semnificativ din partea SGG. MFP a actualizat Legea finanțelor publice, pentru a
permite bugetarea pe programe, și în momentul de față lucrează la normele metodologice. Intenția este
de a introduce bugetarea pe programe începând cu procesul bugetar pentru 2018, inițial pentru 10
ministere. Din 2019, bugetarea pe programe va fi extinsă și la restul ordonatorilor principali de credite
ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului fondurilor special. Astfel, pentru
a se evalua dacă introducerea unei bugetări pe programe îmbunătățește cu adevărat prioritizarea
cheltuielilor și orientarea către rezultate, acest proces va necesita consolidarea monitorizării și evaluării
implementării programelor, inclusiv prin instituționalizarea unor analize cuprinzătoare ale cheltuielilor.
29. Procesul bugetar suferă din cauza deciziilor de politici luate ad hoc, care au implicații bugetare.
Ca urmare a acestui lucru, există o pleiadă de politici, proiecte de investiții și programe pe care bugetul
nu le poate satisface și afectează spațiul fiscal pe termen mediu. Deși de-a lungul timpului calitatea sa
s-a îmbunătățit, Strategia fiscal-bugetară (SFB) încă nu face o legătură clară între prioritățile de politici
și alocările bugetare. De asemenea, parametrii macroeconomici și bugetari din SFB oferă îndrumare
limitată pentru pregătirea bugetului pe anul următor, iar hotărâri cu implicații bugetare semnificative
sunt luate fără a fi aliniate la documentele strategice. Prin urmare, îmbunătățirea calității cheltuielilor
publice necesită consolidarea elementelor procesului de bugetare, de sus în jos ale. Aceasta implică
etapizarea procesului de elaborare a bugetului în puncte de decizie distincte, iar deciziile de alocare
pentru fiecare punct de decizie vor deriva din limitele de cheltuieli stabilite la punctul anterior. Odată
realizat acest lucru, procesul de elaborare a bugetului se va baza pe politicile prioritare din România și,
în același timp, va fi suportabil din punct de vedere bugetar. Competitivitatea și performanțele
economice ale României suferă din cauza stării proaste în care se află infrastructura. Cheltuielile cu
investițiile publice sunt ridicate în raport cu UE, exprimate ca procent din PIB. În perioada 2015-2019
cheltuielile de capital sunt estimate la aproximativ 5,3 procente din PIB12. Cu toate acestea, calitatea
infrastructurii este cu mult în urma altor state din UE, chiar și a celor cu cheltuieli de capital mai mici,
ceea ce denotă puncte slabe în calitatea sistemului de Management al investițiilor publice (MIP) din
România.
30. Bunele practici/dovezile internaționale sprijină ideea că îmbunătățirea managementului
investițiilor publice poate genera rezultate semnificative. Un studiu al FMI13 a identificat că aproximativ
30% din posibilele beneficii ale investițiilor publice, exprimate în funcție de diverși indicatori ai calității
și accesului la infrastructură, se pierd din cauza ineficiențelor din procesele investiționale. În țările cu
cele mai eficiente sisteme de MIP, fiecare dolar cheltuit pe investiții în infrastructura publică are un
12 Conform SFB 2017-2019, pag. 9, procentul de 5,3% reprezintă un procent mediu calculat pentru perioada 2015-2019 13 FMI, 2015 – Making Public Investment More Efficient, http://www.imf.org/external/pp/longres.aspx?id=4959
28
impact mult mai mare asupra creșterii economice decât în cele cu sisteme mai puțin eficiente (FMI,
2015).
31. Îmbunătățirea managementului investițiilor publice reprezintă o prioritate pentru Guvern,
pentru a susține și crește investițiile în infrastructură, acestea fiind motoarele creșterii economice,
dezvoltării regionale și îmbunătățirii serviciilor publice. Inițiativele anterioare ale Guvernului, pentru a
crește calitatea și eficiența alocărilor bugetare pentru investițiile publice au inclus și crearea unei Unități
de Evaluare a Investițiilor Publice în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (OUG 88/2013). Prin
activitățile curente, UEIP contribuie la: i) - consolidarea procesului de monitorizare a modului de
implementare a proiectelor de investiții publice, de către ordonatorii de credite; ii) îmbunătățirea
procesului de evaluare și prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative; iii) analiza
modului de alocare bugetară pentru investițiile publice semnificative.
32. În acest sens au fost elaborate și aprobate Normele metodologice privind prioritizarea
proiectelor de investiții publice prin hotărârea Guvernului nr. 225/2014, care detaliază în aplicare
prevederile OUG nr. 88/2013
33. Ulterior, în cursul anului 2016, în vederea urmăririi și eficientizării cheltuielilor publice în
contextul atragerii de finanțare și expertiză privată în implementarea unor astfel de proiecte, a fost
înființată Direcția generală managementul cheltuielilor și investițiilor publice din care face parte în
prezent și Unitatea de Evaluare a Investițiilor Publice.
34. În scopul întăririi legăturii între procesul de prioritizare a proiectelor de investiții publice
semnificative și procesul bugetar, a fost introdusă o reglementare în OUG nr.88/2013, care stabilește
modul de repartizare, de către ordonatorii principali de credite, a resurselor bugetare în procesul de
elaborare a proiectului de buget pentru anul următor celui în care s-au aprobat rezultatele prioritizării.
35. Cu toate că s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul MIP, este necesară
îmbunătățirea cadrului legislativ și de reglementare în domeniul managementului investițiilor publice.
În urma analizelor efectuate ca urmare a proiectului SAR (Servicii de Asistență Rambursabile) –
Consolidarea Managementului Investițiilor Publice – implementat în perioada 2014-2015 și al cărui
beneficiar a fost MFP prin Unitatea de Evaluare a Investițiilor Publice (UEIP), au fost identificate cinci
(5) aspecte cheie care ar trebui îmbunătățite::
Lipsa de îndrumare și capacitate tehnică, pentru a evalua corespunzător proiectele, cu
instrumente corespunzătoare; limitări în evaluările independente.
Puncte slabe în evaluarea și analiza strategică a propunerilor de proiecte, din perspectiva
relevanței, încă din fază timpurie.
Puncte slabe în prioritizarea finanțărilor de la buget și în asigurarea unei finanțări adecvate
pentru proiectele în derulare.
Nevoia de a profesionaliza managementul de proiect și de a îmbunătăți sistemul de monitorizare
a stadiului de implementare și realizare a proiectelor de investiții.
Nevoia de a sprijini un sistem MIP îmbunătățit, consolidând funcția de supraveghere și
management a MIP din MFP; nevoia unor instrumente informatice corespunzătoare.
36. Obiectivele programului: Programul 1.2 își propune atingerea până în 2020 a următoarelor
rezultate:
29
(1.2.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici publice)
și orientat către rezultate ; Rezultat venituri / cheltuieli agregate, față de bugetul inițial aprobat
95% față de 90% (valoarea de referință actuală) ; Consecvența bugetului anual cu estimările
anului anterior
(1.2.2) Consolidarea proceselor de management al investițiilor publice (selecție, evaluare
independentă, prioritizare, bugetare și achiziție).: Perioada medie de implementare a proiectelor de
investiții 16 luni față de 26 luni (valoare de referință actuală; Depășirile medii de buget/timp în
implementarea proiectelor de investiții max 5% față de 10% actuala referință
(1.2.3) Îmbunătățirea coordonării fiscale și bugetare cu administrațiile locale: Procentul de APL care
sunt inregistrate cu abateri la LFPL max 5% față de 10% actual; Obligațiile restante ale
administrațiilor locale (% din PIB) max 1% față de 1,05% actual
37. Descriere: Programul își propune să promoveze creșterea economică, dezvoltarea socială și
reducerea sărăciei, prin alocarea eficientă, eficace și corespunzătoare a fondurilor publice, pentru a
rezolva prioritățile de politică ale Guvernului, și prin cheltuirea eficientă și responsabilă a resurselor
publice. Programul vizează pregătirea și rectificările legilor anuale ale bugetului,. Programul își
propune să promoveze investițiile publice (prin intermediul PPP) în infrastructură și în servicii publice,
dar și să sporească eficiența și eficacitatea managementului investițiilor publice, oferind sprijin tehnic
pentru planificarea cheltuielilor de capital, evaluarea și prioritizarea proiectelor, selecția și bugetarea
proiectelor de investiții publice. Programul își propune să introducă bugetarea pe programe, pentru a
asigura prioritizarea cheltuielilor și orientarea spre rezultate. În plus, programul asigură și monitorizarea
utilizării resurselor publice de către ordonatorii principali de credite, precum și colaborarea cu
personalul din contabilitate și cu alți oficiali, când este cazul, pentru a promova utilizarea eficientă și
eficace a acestor resurse. De asemenea, programul vizează și realizarea unor controale operaționale și
inopinate pentru a preveni, identifica și combate orice fapte sau acțiuni economico-financiare care ar
putea duce la fraude sau la folosirea necorespunzătoare a banilor publici.
38. Legături: Programul are legătură în primul rând cu Programul 1.1, care oferă importante
informații de intrare (input-uri) pentru procesele de planificare și elaborare a bugetului și cu Programul
1.3, care se ocupă de nevoile de finanțare pe termen scurt ale Guvernului, de managementul prudent al
numerarului și de contabilizarea eficientă a tranzacțiilor în contul datoriei publice.
39. Factori de succes: Implementarea cu succes a programului depinde de eficacitatea cu care
MFP interacționează cu ordonatorii de credite, mai ales cu ordonatorii principali. Ministerul, căruia îi
revine un rol cheie în păstrarea disciplinei bugetare agregate, trebuie să găsească un echilibru între
funcția sa de consultanță și cea de supraveghere care poate determina MFP să se comporte ca un
”paznic”. Succesul programului depinde, de asemenea, și de reducere numărului deciziilor de politici
luate ad hoc, cu impact bugetar imediat. În același timp, multe din îmbunătățirile necesare pe partea de
execuție bugetară, pentru a fi eficiente depind și de existența unor sisteme IT de ultimă generație.
Implementarea cu succes a acestui Program necesită și modificarea actualului cadru legislativ și de
reglementare, inclusiv pentru:
30
Consolidarea funcțiilor MFP de analiză a modului de pregătire a proiectului și evaluare
independentă - va necesita amendamente la OUG nr. 88/2013, HG nr. 225/2014 și HG nr.
150/2010.
Raționalizarea portofoliului de investiții publice - respectă Legea finanțelor publice și
Legea responsabilității fiscal-bugetare, însă este posibil să necesite amendamente care să
faciliteze procesul.
Introducerea creditelor de angajament multianuale pentru proiectele de investiții publice -
respectă Legea finanțelor publice, însă pentru a îndepărta orice posibilă ambiguitate ar
putea fi recomandate anumite amendamente.
Consolidarea modului de implementare a proiectelor și a monitorizării acestora - necesită
modificarea HG nr.225/2014.integrarea procesului de analiză a cheltuielilor publice în
sistemul managementului financiar public prin modificarea cadrului legal existent,
respectiv a prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanţele publice și a Legii
responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010.
40. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt prezentate în
continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor
sunt prezentate în Anexa 3:
(1.2.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici
publice) și orientat către rezultate
1 - Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare
2 - Pregătirea și rectificarea legilor bugetelor anuale
3 - Planificarea și implementarea rezultatelor analizelor de cheltuieli
4 - Punerea în aplicare a bugetării pe programe
5 - Funcționarea efectivă și eficientă a Unități pentru Analiza Cheltuielilor(Direcția de
analiză și eficientizare a cheltuielilor publice)
(1.2.2) Consolidarea proceselor de management al investițiilor publice semnificative (evaluare
independentă, selecție, prioritizare, bugetare și achiziție)
1 - Analiza și evaluarea proiectelor semnificative de investiții publice noi
2 - Analiza listelor proiectelor de investiții semnificative
3 - Monitorizarea stadiului de implementare a a proiectelor de investiții semnificative
4 - Dezvoltarea capacităților de a gestiona Parteneriatelor Public Private
5 - Introducerea unui sistem de credite de angajament multi-anuale
6 - Funcționarea efectivă și eficientă a Unități PPP(Direcția de management a investițiilor
publice)
7 - Exercițiu pilot pentru testarea mecanismului de raționalizare a Programului de Investiții
Publice al Ministerului Transporturilor, mecanism propus de Banca Mondială
31
(1.2.3) Îmbunătățirea coordonării fiscale și bugetare cu administrațiile locale
1 - Proiectarea și gestionarea sistemului de transferuri inter-guvernamentale; Gestionarea
relațiilor financiare între nivelul central și cel local
2 - Proiectarea și gestionarea sistemului de transferuri inter-administrative
Programul 1.3: Execuția bugetară și administrarea datoriei publice
41. Justificare: În general execuția bugetară este bine organizată, cu ghiduri și reglementări clare,
însă există potențial pentru a simplifica și mai mult și de a automatiza procesele. Credibilitatea bugetului
de cheltuieli este mixtă: ratele anuale privind execuția bugetară, pentru cheltuielile agregate, sunt
suficient de ridicate pentru a aduce România în categoria țărilor OCDE cu rezultate bune, dar absorbția
fondurilor europene rămâne scăzută. În timpul rectificărilor bugetare au loc realocări semnificative între
categorii funcționale, uneori din cauza deciziilor ad hoc luate în afara procesului bugetar. Spre deosebire
de multe alte țări, bugetul revizuit al României, în formă agregată, este mai puțin credibil decât bugetul
original.
42. Performanța nu este uniformă la nivelul funcțiilor cheie ale execuției bugetare, printre care
managementul numerarului (cash management), plăți, contabilitate și servicii de raportare. Serviciile
asociate tranzacțiilor bancare, pentru procesarea încasărilor și a plăților și contul unic de trezorerie
(CUT) comprehensiv sunt foarte bine dezvoltate. Însă procesarea tranzacțiilor continuă să fie o
activitate laborioasă și dezvoltarea și mai mult a serviciilor de automatizare reprezintă următorul pas
logic pentru a crește eficiența. Funcțiile de raportare și contabilitate au elaborate politici bune, inclusiv
o clasificare bugetară unificată și un plan de conturi, însă actualele procese și sisteme de raportare se
bazează foarte mult pe intervenții manuale pentru colectarea, verificarea și validarea informațiilor
financiare, limitând astfel raportarea operațională și analiza în timp util. Informațiile financiare, în afară
de soldurile de casă agregate, trebuie obținute lunar și trimestrial de la aproximativ 14.000 de
ordonatori. Astfel, lipsa unor date fiabile, la timp și detaliate despre venituri, cheltuieli și angajamente,
pentru planificarea bugetului, monitorizarea acestuia, controlul cheltuielilor și raportare are un impact
negativ asupra managementului bugetului. Din punct de vedere operațional, funcțiile centrale asociate
execuției bugetare (deschidere de credite bugetare, procesarea plăților, contabilitate și raportare) par
fragmentate, ceea ce se reflectă și în lipsa unei integrări a sistemelor IT independente care sprijină aceste
funcții strâns legate.
43. Procedura pe format hârtie pentru procesarea plăților nu doar că este împovărătoare, ci necesită
și o prezență fizică extinsă în Trezorerie. Din cauza faptului că nu există o interfață și o aplicație
informatică care să permită automatizarea integrală a procesării ordinelor de plată, Guvernul român nu
poate exploata simplificări ce ar putea fi semnificative și ar genera o îmbunătățire a eficienței.
Automatizarea completă le-ar permite entităților publice să transmită continuu ordinele de plată și toate
verificările privind disponibilitatea fondurilor s-ar face automat. Eliberarea de fonduri (prin deschiderea
32
creditelor bugetare) se bazează pe informații prelucrate manual și, în mare măsură, este influențată de
numerarul disponibil, nu de nevoile de numerar, subminând operațiunile financiare ale ministerului de
linie.
44. Între 2008 și 2015 datoria publică brută a României a crescut de peste trei ori, în principal din
cauza deficitelor primare susținute, însă continuă să fie în limite sustenabile și este printre cele mai
scăzute din UE. Estimările privind raportul datorie publică/PIB al României arată o creștere de la
aproximativ 13,2 procente în 2008, în termen ESA2010, la 38,0 procente în 2015. Raportul este cu mult
sub media datoriei publice la nivelul statelor membre UE: estimată la 86 de procente în 2015, și în
limitele normelor din Pactul de stabilitate și creștere al UE. În mare măsură, creșterea poate fi atribuită
creșterii deficitului primar, care în această perioadă a ajuns la o medie de 2,4 procente. Redresarea
României, cu o creștere solidă, a jucat un rol major în creșterea datoriei publice din ultimii ani.
Figura 5: Contribuții la schimările datoriei publice (procent din PIB)
Residuu Alte debite Creștere reală PIB
Rata efectivă a dobânzii Deficit Depreciere rata de schimb
Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale
45. Se previzionează că datoria publică a României va crește modest pe termen mediu, însă va
rămâne în limite sustenabile. Începând cu finalul anului 2015, datoria publică calculată conform
metodologiei UE a reprezentat 38,0 procente din PIB – a cincea cea mai mică din UE14.
46. În 2015, toți indicatorii de risc au rămas în țintele stabilite în Strategia de administrare a datoriei
publice guvernamentale pentru gestionarea datoriei publice (Tabelul 5). În ipoteza inițială detaliată mai
jos, se așteaptă ca ponderea datoriei publice conform legislatiei nationale în -PIB să nu depășească
până la 45,0 procente din PIB în perioada 2017- 2020, în timp ce datoria publică, calculată conform
14 Sursa: Eurostat – Notificare Fiscala octombrie 2016
-6
-4
-2
0
2
4
6
8
10
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Mo
dif
ică
ri î
n d
ato
ria
pu
bli
că
gu
ve
rna
me
nta
lă -
PIB
33
metodologiei UE să se situeze sub 40% din PIB,cu mult sub criteriile din Pactul de stabilitate și
creștere al UE, de 60 de procente din PIB.
Tabel 5: Indicatorii de risc la finalul anilor 2015 și 2016
Indicatori 2015 2016 Tinte indicative cf Strategiei
2015 - 2017
A. Riscul valutar
Ponderea datoriei în lei în total datorie (% din total) 42,7% 45,7 40% (minim) – 60%
Ponderea datoriei publice guvernamentale în Euro în total datorie în valuta (% din total)
80,6% 80,8 80% (minim) – 95%
B. Riscul de refinantare
Ponderea datoriei scadente în termen de 1 an (% din total)
18% 13% 15% - 25% (maxim)
Ponderea datoriei în lei scadente în termen de 1 an (% din total)
28,0% 22% 20% - 30% (maxim)
Maturitatea medie ramasă pentru total datorie (ani) 5,7 5,8 5,5 ani (minim) –7,0 ani
Maturitatea medie ramasă a datoriei în lei (ani) 3,4 3,8 3,0 ani (minim) –5,0 ani
C. Riscul de rată de dobandă
Ponderea datoriei care își modifica rata dobanzii într-un an (% din total)
23,0% 16% 15% - 25% (maxim)
Ponderea datoriei în lei care își modifica rata dobânzii într-un an (% din total)
28,0% 20% 20% - 30% (maxim)
Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria totală (ani)
5,7 5,9 5,0 ani (minim) – 6,5 ani
Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria în moneda naţională (ani)
3,4 3,8 3 ani (minim) – 5 ani
Sursa: MFP
Note: * Fără împrumuturi din disponibilul Contului Curent General al Statului. ** Pentru 2015 s-au luat în calcul țintele
orientative stabilite în Strategia de gestionare a datoriei publice a Guvernului 2015-2017 *** Date preliminarii.
48. Gestionarea numerarului (cash management) trebuie să fie aliniată mai bine la bunele practici
internaționale. Modernizarea sa va necesita un proces de reformă pe mai mulți ani, care implică mai
multe instituții guvernamentale, Banca Națională a României și piețele financiare. În momentul de față,
informațiile pentru prognoză puse la dispoziție de ministere, departamente și agenții sunt limitate, în
afară de profilurile de numerar, care sunt mai degrabă ținte decât previzionări. Multe profiluri sunt de
slabă calitate, unele fiind presupuneri sau un simplu pro-rating. În prezent nu există o raportare centrală
completă a informațiilor privind angajarea cheltuielilor, deși această reformă este planificată pentru
viitorul apropiat și unele capabilități au fost dezvoltate deja.
Previziunile zilnice ale fluxului de lichidități sunt elaborate de UMTS din DGTDP, iar in baza
informațiilor sunt furnizate:
Pe partea de cheltuieli:
34
Odată ce Parlamentul a aprobat bugetul anual, sunt elaborate profile trimestriale de cheltuieli pentru
fiecare minister in consultare cu Direcția Generală de Sinteză a Politicilor Bugetare (DGSPB) şi
aprobate de Ministru. Pofilele trimestriale sunt plafoane si asigura mai multă flexibilitate pentru
liniile de credit lunare.
Liniile de credit (permisiunile pentru cheltuieli) sunt eliberate lunar către ordonatori, la solicitarea
acestora, de Direcţia Generală Trezorerie şi Contabilitătate Publică (DGTCP).
Previziunile lunare de cheltuieli sunt furnizate de DGSPB
Previziunile plăților în serviciul datoriei şi plățile la bugetul UE sunt disponibile în cadrul DGTDP.
Pe partea de venituri :
Bugetul este de asemenea elaborat într-un profil lunar, dar acesta este de natura unei ținte care este
alocată ANAF.
ANAF nu are propria proiecție, respectiva proiecție fiind făcută în cadrul MFP în Direcţia generală
de politici, analiză și cercetare în domeniul finanțelor publice (DGPACDFP) care furnizează
DGTDP datele brute defalcate lunar
Nu exista proiecții/plafoane lunare/previziuni ale veniturilor si cheltuielilor bugetului local care sa fie
puse la dispoziția UMTS pentru a asigura proiecția consolidata cu aceste fluxuri financiare.
Cu aceste informații, UMTS elaborează o previziune zilnică pentru fiecare lună la începutul lunii, care
este apoi actualizată zilnic cu execuția zilei precedente pe parcursul lunii respective.
Urmare a unui program de consultanță asupra previziunilor efectuate de UMTS derulat la nivelul
DGTDP, a rezultat că:
eroarea medie a previziunii elaborata: ”n-a fost mai gravă decât în exercițiile similare din alte ţări”
si eroarea la previzionarea cheltuielilor a fost foarte mică
deviația standard calculată asupra informațiilor și a datelor brute furnizate de departamentele de
specializate din MFP, ce servesc la asigurarea proiecțiilor de către UMTS, a fost mare, ceea a
presupus ajustarea permanentă a acestor informații cu profilele din proiecțiile lunare similare
trecute
pentru ca UMTS să poată realiza proiecții cat mai reale privind evoluția disponibilităților in sensul
creșterii acurateței acesteia aferenta unei perioade de timp de1- 3 luni, este nevoie de:
o informații corect întocmite si integrate pentru toate activitățile guvernamentale, date ce pot
fi luate ca bază în realizarea estimărilor pentru fluxul de fonduri;
o cooperare şi un flux de informații corecte şi transmise la timp de toate părțile importante
implicate în cash management
47. Achizițiile publice tind să producă întârzieri în implementarea proiectelor de investiții din cauza
profesionalismului scazut al personalului implicat și a managementului ineficient al procesului.
Utilizarea unui sistem centralizat de achiziții publice este de natură de a îmbunătăți procesul. În ciuda
nivelului său înalt de reglementare, sistemul de achiziții publice este unul complex și implică numeroase
instituții diferite, ale căror competențe sunt distribuite în mod clar prin cadrul legal. De la aderarea sa
la UE, România a făcut îmbunătățiri continue și constante în ceea ce privește cadrul legislativ al
achizițiilor publice, urmărindu-se permanent îmbunătățirea funcționării sistemului de achiziții publice.
Noi legi privind achizițiile publice au intrat în vigoare în mai 2016, implementând Directivele Europene
2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE. Adoptarea noului pachet legislativ are drept scop să
35
îmbunătățească transparența, eficiența, integritatea și raportul calitate-preț în domeniul achizițiilor
publice.
48. Deși regulamentele MFP oferă instrucțiuni detaliate, fiecare instituție publică își creează
propriul sistem de contabilitate și se bazează pe diferite programe IT comerciale sau dezvoltate în
organizație. Îndrumările privind standardele de design, securitate, pista de audit și documentare pentru
sisteme trebuie îmbunătățite.
49. Obiectivele programului: Programul 1.3 își propune atingerea următoarelor rezultate:
(1.3.1) Facilitarea realizării eficiente a execuției bugetare: Raport cheltuieli agregate din bugetul
executat cu cheltuieli agregate din bugetul aprobat inițial 95% față de 90%;
(1.3.2) Creșterea transparenței și eficienței achizițiilor publice: procentul procedurilor de achiziție
publică initiate şi publicate în SEAP pe fiecare tip de procedură şi valoare totală
EUR/procedură/an 100% față de 90% actual; Gradul/procentul procedurilor de achiziție finalizate
la 95% față de 80% actual; Procentul procedurilor derulate integral on-line din totalul
procedurilor de achiziții publice 85% față de 60% actual
(1.3.3) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurarea finanțării necesităților de finnțare
la nivel guvernamental: Ponderea datoriei în monedă națională, din total datorie publică
guvernamentală 45-60% din total față de limta SADPG; Ponderea datoriei în EUR, din datoria
publică guvernamentală totală denominată în valută 80-95% (% din total); Maturitatea medie
rămasă a datoriei publice guvernamentală 5,5 - 7 (ani)
50. Descriere: Programul își propune să îi asigure Guvernului nevoile de finanțare guvernamentale
brute, un management prudențial al numerarului, o contabilitate eficientă a datoriilor și tranzacțiilor de
investiții, oferirea unor sisteme fiabile și a unor informații de calitate, un sistem eficient al achizițiilor
publice. De asemenea, răspunde și de gestionarea nevoilor de finanțare pe termen mediu și lung ale
Guvernului și, în acest sens, gestionează datoria publică guvernamentală internă și externă, unul din
obiectivele prevazute de Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu
fiind dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat, prin măsuri privind creșterea eficienței, a lichidității,
precum și a transparenței și predictibilității acestei piețe.
51. Legături: Programul este strâns legat de Programele 1.1, 1.2. și 1.4
52. Factori de succes: Multe îmbunătățiri necesare în execuția bugetară se bazează pe
disponibilitatea unor sisteme de TI de cel mai înalt nivel. Succesul programului depinde și de o reducere
a deciziilor ad hoc de politică ce au impact fiscal-bugetar imediat. Implementarea cu succes a
programului depinde de ordonatorii de credite, pentru ca aceștia să își îmbunătățească abilitățile de
previzionare, precum și de disponibilitatea unor informații contabile fiabile, dar și a unui management
eficient al achizițiilor publice. Implementarea cu succes a programului necesită colaborare strânsă cu
Banca Națională a României, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor
Europene și Ministerul Afacerilor Externe, Agenția Națională pentru Achiziții Publice.
53. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate ]n
continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor
sunt prezentate în Anexa 3:
36
(1.3.1) Facilitarea execuției eficiente a execuției bugetare
1 - Planificarea financiară intra-anuală (pe parcursul anului) și eliberarea fondurilor
2 - Procesarea plăților
3 - Previzionarea & managementul numerarului
4 - Simplificarea procedurilor de execuție bugetară
5 - Îndeplinirea obligațiilor de plată ale statului față de terțe persoane, conform legii
(1.3.2) Creșterea transparenței și eficienței achizițiilor publice
1 – Gestionarea achizițiilor publice
1.1 - Consolidarea și actualizarea cadrului legislativ privind achizițile publice –
continuare
1.2 - Monitorizarea sistemului de achiziții publice
1.3 - Consolidarea sistemului de proceduri de achiziție on-line
2- Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru
implementarea SNDAP (proiect POCA)
3- Funcționarea efectivă și eficientă a ANAP
(1.3.3) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurarea finanțării necesităților
de finațare la nivel guvernamental
1 - Contractarea datoriei publice guvernamentale
2 - Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale
3 - Monitorizarea datoriei publice guvernamentale
Programul 1.4: Contabilitate publică și raportare financiară în sectorul public
54. Justificare: Deși legislația și regulamentele MFP prevăd linii directoare detaliate, fiecare
instituție publică își creează propriul sistem de contabilitate și se bazează pe diferite programe
comerciale sau dezvoltate în organizație. În România contabilitatea publică este reglementată de Legea
contabilității (82/1991), Legea finanțelor publice (500/2002) și de Legea responsabilității fiscale (Legea
nr. 377/2013 pentru modificarea si completarea Legii responsabilitatii fiscal-bugetare nr.
69/2010). Reglementările emise anual de MFP oferă îndrumare pentru tranzacțiile de final de an,
pregătirea și depunerea situațiilor financiare trimestriale și lunare, și pregătirea situațiilor financiare
anuale. Instituțiile publice (IP) din România includ administrații centrale, administrații locale și instituții
de asigurări sociale. MFP publică regulamente cadru, dar nu oferă îndrumare în ceea ce privește
standardele de proiectare, securitate, pistă de audit sau documentare pentru sisteme.
55. Un raport al Băncii Mondiale din 2011 despre raportarea financiară din sectorul public a
evidențiat următoarele deficiențe ale situațiilor financiare consolidate: (i) situațiile financiare primare
nu sunt reconciliate; (ii) situațiile financiare nu aveau politici și note contabile; (iii) transferurile între
entitățile din administrație nu erau compensate; (iv) întreprinderile de stat nu erau incluse; (v)
37
diferențele dintre sumele bugetate și cele reale nu erau explicate; și (vi) angajamentele de pensii nu erau
prezentate.
56. Curtea de Conturi a României (CCR) subliniază nevoia unor reforme în contabilitatea publică
și raportarea financiară. Aceasta a identificat 14.369 de nereguli în anul 2013, cu un impact financiar
estimat la 33,3 mil RON (7,5 mil €) și 90% din opiniile emise de CCR au fost adverse. Deficiențele
reprezintă erori de contabilitate, rezultate fie din omisiune sau din subestimare, ca de exemplu: (i)
păstrarea conturilor sintetice și analitice cu obligațiile bugetare ale contribuabililor care nu mai sunt
activi; (ii) discrepanțe între situațiile financiare anuale, declarațiile fiscale și înregistrările din
contabilitate; (iii) sub-declararea activelor; și (iv) omiterea sau înregistrarea incorectă a bunurilor din
domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale.
57. Îmbunătățirile privind raportarea și contabilitatea, așteptate să apară odată cu adoptarea IPSAS,
au încetinit din cauza modificării cadrului UE de Mgm FM.15 Comisia a adoptat „Raportul Comisiei
către Consiliu și Parlamentul European - Către punerea în aplicare a unor standarde armonizate de
contabilitate pentru sectorul public în statele membre”, COM (2013) 1141 din 6 martie 2013. În
consecință, UE a luat decizia de a dezvolta și de a le solicita statelor membre să adopte standardele
europene de contabilitate pentru sectorul public (EPSAS). Acestea vor fi un cadru de referință de
necontestat pentru armonizarea conturilor publice. România a obținut 63 de procente într-un studiu din
2013 al PWC privind conformarea la nivel central și local cu IPSAS. Însă adoptarea IPSAS a fost
încetinită, în așteptarea clarificărilor pentru procesul EPSAS.
58. Deși informațiile primite de la IP sunt de tip angajament (en: accrual), anumite elemente sunt
transmise agregat, ceea ce nu permite reconcilierea. Problemele legate de reconciliere împiedică
pregătirea rapoartelor ESA95. Într-adevăr, în momentul de față deficitul ESA este o cifră ajustată în
timp, calculată ca diferență dintre veniturile cash și cheltuielile angajate. Este nevoie de consolidarea și
creșterea eficacității actualului model pentru venituri, analiza tuturor datelor, și validarea reconcilierilor.
59. Obiective: Programul 1.4 își propune să atingă până în 2020 următoarele rezultate:
(1.4.1) Îmbunătățirea calității și a oportunității raportării financiare în cadrul tuturor entităților
guvernamentale conform standardelor internaționale; Calitatea și momentul rapoartelor bugetare
de pe parcursul anului,conformarea cu IPSAS și EPSAS 98% față de 90% actual (% din standarde
respectate)
(1.4.2) Creșterea responsabilizării pentru cheltuieli: Rata solicitărilor pentru viza CFP refuzate/OPC -
75% față de 75% actual
Descriere: Programul își propune să faciliteze responsabilitatea, buna guvernanță și supravegherea,
prin consolidarea politicilor, procedurilor și reglementărilor de contabilitate și control, și prin
promovarea unui management eficient, eficace, economic și transparent al veniturilor, cheltuielilor,
activelor și pasivelor, la toate nivelurile din administrație și în toate entitățile publice. Programul le
oferă tuturor instituțiilor din administrație sprijin pentru implementarea unor cadre de raportare
financiară și pregătirea unor situații financiare consolidate care respectă standardele europene și
internaționale. Responsabilitățile includ monitorizarea lunară a bugetelor de stat și a rapoartelor de
15 Directiva 2011/85/UE a Consiliului, din 8 noiembrie 2011, privind cerințe referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre
38
cheltuieli și financiare pentru asigurarea conformității cu legislația națională, reglementările și
procedurile în vigoare. Totodată programul își propune obținerea de asigurări rezonabile că toate
operațiunile bugetare/financiare, respectă legile, regulile și reglementările în vigoare, prin controlul
financiar preventiv al operațiunilor
60. Legături: Programul este strâns legat de programele 1.1, 1.2, 1.3, 2.1 și 3.2.
61. Factori de succes: Un factor cheie pentru implementarea cu succes a acestui program îl
reprezintă claritatea cu privire la nevoile de informații legate de tranzacțiile financiare și disponibilitatea
unui sistem informatic de gestiune financiară flexibil.
62. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în
continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor
sunt prezentate în Anexa 3:
(1.4.1) Îmbunătățirea calității și a oportunității raportării financiare în cadrul tuturor
entităților guvernamentale conform standardelor internaționale
1 - Emiterea și actualizarea standardelor de contabilitate
2 - Gestionarea Planului de conturi
3 - Pregătirea rapoartelor financiare lunare, trimestriale și anuale
(1.4.2) Creșterea responsabilizării pentru cheltuieli,
1 - Exercitarea controlului financiar preventiv și auditului public intern
2 - Adaptarea cadrului de control financiar preventiv în contextul introducerii bugetării pe
programe
Programul 1.5: Reglementare și supraveghere financiară
63. Justificare: Reglementarea de bună calitate este un element cheie de stabilitate financiară.
Reglementarea, stabilitatea financiară și vulnerabilitățile macroeconomice sunt interconectate. Punctele
forte și vulnerabilitățile sistemului financiar depind în mod esențial de proiectarea, practica și
implementarea sistemelor de reglementare. În ultimii ani, autoritățile de reglementare din sectorul
financiar al României au obținut progrese semnificative în adoptarea celor mai bune practici
internaționale, inclusiv prin transpunerea directivelor UE. Cadrul sectorului financiar românesc este
reprezentat de o serie de prevederi ce reglementează supravegherea și controlul instituțiilor de credit
(bănci, inclusiv bănci de investiții și de economii pentru locuințe și cooperative de credite), instituții de
transfer electronic de bani, instituții financiare nebancare, instituții de plată, societăți de asigurări și alte
societăți din sectorul financiar. Activitatea bancară reglementată prin Ordonanța de Urgență a
Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările ulterioare
și completările ulterioare și Legea nr. 312/2004 referitoare la Statutul Băncii Naționale a României.
Falimentul instituțiilor de credit este reglementat prin Legea nr.85/2014 privind procedurile de
39
prevenire a insolvenței și de insolvență. Sistemul legislativ din sectorul bancar este completat de o serie
de legi emise de către Parlament și ordonanțe și decizii emise de către Guvernul României, precum și
de reglementări secundare emise de Banca Națională a României (BNR). Cadrul legal continuă procesul
de implementare a legislației UE, fiind în acest sens armonizat la nivel înalt cu acquis-ul comunitar
relevant.
64. OUG nr.99/2006, cu modificările și completările ulterioare, este conformă cu standardele UE,
precum directive UE privind cerințele de capital, redresarea și rezoluția instituțiilor de credit. Actul
normativ oferă BNR puteri de exercitare a supravegherii instituțiilor de credit și stabilire a unor cerințe
prudențiale, precum nivelurile minime de lichiditate și solvabilitate, expunerea cumulată maximă și
prevederile specifice privind riscul. MFP prin structurile sale organizatorice participă la grupurile de
lucru constituite la nivelul UE , sau alte grupuri de lucru, în scopul îmbunătățirii cadrului legislativ în
sectorul financiar
65. Statutul curent al BNR este armonizat cu prevederile Tratatului de Stabilire a Comunității
Europene, Protocolul referitor la Statutul Sistemului European de Bănci Centrale și al Băncii Centrale
Europene, precum și cu restul reglementărilor comunitare referitoare la activitatea băncilor centrale din
Statele Membre ale Uniunii Europene. BNR cooperează cu Autoritatea Bancară Europeană, cu Comisia
Europeană și cu autoritățile competente din celelalte State Membre.
66. BNR este o entitate independentă, în subordinea Parlamentului, cu autoritate deplină și puteri
extinse de îndeplinire a mandatului său. Rolul băncii centrale este de a asigura menținerea stabilității
financiare, date fiind responsabilitățile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară și
prudențială. Cooperarea dintre MFP și celelalte instituții de reglementare și supraveghere a sistemului
financiar românesc, s-a intensificat , pe măsură ce acesta a devenit mult mai dinamic și complex,
determinând întrepătrunderi la nivel instituțional. Astfel a devenit necesară conlucrarea dintre
autoritățile responsabile cu reglementarea și supravegherea sistemului financiar, pentru a asigura
transparența și integritatea sistemului, respectarea cadrului legal aplicabil, precum și lărgirea cadrului
național de stabilitate financiară. Sub auspiciile Consiliului Național de Stabilitate Financiară, înființat
în iulie 2007, au fost inregistrate progrese în dezvoltarea de măsuri de management al crizelor și
planificare de urgență. În prezent, se află în curs de adoptare Legea privind supravegherea
macroprudențială a sistemului financiar național, care prevede înființarea Comitetului Național pentru
Supraveghere Macroprudențială (CNSM), care reunește în componența sa BNR, ASF și Guvernul.
Rolul Comitetului vizează în principal elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială, analiza
informaţiilor disponibile şi identificarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, identificarea
instituţiilor de importanţă sistemică, emiterea de recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau
diminuării riscurilor şi monitorizarea implementării acestora, monitorizarea implementării
recomandărilor emise de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) şi coordonarea gestiunii
crizelor financiare. Guvernul trebuie să adopte măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de
reglementări, în vederea respectării recomandărilor CNSM sau, după caz, să întreprindă acţiuni în
vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi și trebuie să informeze Comitetul cu privire
40
la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel
de măsuri.
67. MFP are un mandat limitat în ceea ce privește supravegherea intreprinderilor publice ÎP.
Bugetele ÎP sunt prezentate MFP-ului de către ministerele de linie relevante, pentru aprobare, însă
exercitarea rolului de proprietar intră în atribuțiile respectivelor ministere de linie, e.g. Ministerul
Transporturilor, etc. Problema supravegherii ÎP este una importantă în România, având în vedere
dimensiunea acestui sector. Sunt aproximativ 200 de ÎP, inclusiv unele mari din domeniul feroviar,
minerit, electricitate, gaze naturale și servicii poștale. ÎP pe pierdere epuizează resursele bugetare.
Situația financiară a întreprinderilor publice pe pierdere crează și pasive contingente pentru buget, de
exemplu prin acumularea unor obligații restante către buget sau furnizori privați. Prevalența ÎP mari, de
obicei prost administrate, descurajează investițiile, distorsionează competiția și pune presiune pe buget.
Multe ÎP sunt în industrii importante, ca de exemplu cea a energiei (44% din cifra de afaceri a sectorului)
sau transport și depozitare (28% din cifra de afacere a sectorului). Însă ÎP contribuie la economie cu
doar aproximativ 9,9 procente din valoarea adăugată brută. Multe întreprinderi publice mari au obligații
restante către stat și furnizori (echivalentul a aproape 3,7 procente din PIB în 2014). Problemele
financiare al ÎP au dus și la sub-investiții în sectoare cheie, ca cele ale transporturilor și energiei.
68. Din cauza performanței slabe a unor IP, cadrul de guvernare corporativă este un aspect
important în transformarea acestor întreprinderi. Managementul IP este în prezent dispersat în cadrul
diferitelor entități guvernamentale. Unele societăți sunt gestionate de ministere de resort sau entități din
cardul administrației centrale și unele sunt gestionate de administrația locală. Există o necesitate de
consolidare suplimentară a implementării cadrului de guvernanță corporativă în baza principiilor
definite de OCDE, adică: (i) separarea dintre funcția de proprietate și cea de elaborare de politică ale
administrației raportat la IP; (ii) transparență totală pe decizii strategice, tranzacții cu părțile relaționate
și informațiile financiare auditate; (iii) claritate privind obligațiile de servicii publice versus operațiunile
competitive și (iv) procese profesioniste și transparente de desemnare și remunerare a consiliilor și
conducerii.
69. Guvernul îndeplinește mai multe roluri în relația sa cu întreprinderile publice (ÎP). În primul
rând, în calitate de proprietar și acționar, Guvernul este interesat de o rentabilitate a investiției și de
asigurarea viabilității financiare a ÎP. De cealaltă parte, prin rolul său de elaborator de politici publice,
Guvernul este interesat de implementarea politicii privind livrarea unui serviciu. Și, în final, în calitate
de organism de reglementare, este preocupat de practicile din industrie ale ÎP, de structura prețurilor și
de interesele consumatorilor.
70. Administrațiile locale reprezintă 27% din cheltuielile administrației. Deși majoritatea
administrațiilor locale au datorii mici, unele dintre ele sunt supuse stresului financiar. Datoria
administrațiilor locale se ridică la 6 la sută din datoria administrației în general (aproximativ 40 la sută
din datoria locală este datorată de orașul București). Mai mult, deficitul sectorului este mic și prevăzut
să scadă de la 0,3 la sută din PIB în anul 2013 la 0,1 la sută în anul 2016. Majoritatea administrațiilor
locale au raporturi relativ modeste de datorie și serviciul datoriei raportat la propriile venituri. Cu toate
acestea, administrațiile locale sunt responsabile pentru aproximativ 88 la sută din arieratele raportate
ale administrației (care se ridică la 284 milioane Lei sau 0,4 la sută din PIB) și aproximativ o treime din
arieratele lor sunt scadente de mai mult de un an. Acest lucru evidențiază o nevoie de a consolida
capacitatea de supraveghere de către MFP a administrațiilor sub-naționale. .
41
71. În plus, programul se ocupă și de supravegherea ÎP și acordarea de sprijin acestora pentru a
atinge obiectivele de politici ale Guvernului în mod sustenabil, și de promovarea guvernanței
corporative. În acest sens, programul își propune implementarea cadrului corporativ (OUG 109/2011)
pentru toate ÎP din administrația centrală și consolidarea capacității Guvernului de a monitoriza
implementarea OUG nr. 109/2011 și performanța ÎS.
72. Obiectivele programului: Programul 1.5 își propune să atingă până în 2020 următoarele
rezultate:
(1.5.1) Consolidarea guvernanței corporative: Procentul de ÎP care respectă OUG nr. 109/2011, 95%
din total față de 80% actual; Obligațiile restante ale IP (% din PIB); Diferența dintre valoarea
activelor reflectată în declarațiile financiare și valoarea activelor înregistrată în inventarul central
3% față de 10% actual
73. Descriere: Programul este responsabil pentru asigurarea unor sfaturi la nivel de politică privind
reglementarea sectorului financiar, precum și supravegherea și permiterea IP să îndeplinească
obiectivele de politică ale Guvernului într-o manieră sustenabilă. În acest sens, programul are scopul de
a susține implementarea și ajustarea suplimentară a cadrului de guvernanță corporativă definit în OUG
nr. 109/2011 în cardul tuturor IP ale administrației centrale și de a consolida capacitatea Guvernului de
a monitoriza performanța IP.
74. Legături: Programul este corelat cu Programele 1.1, 1.2, 1.3 și 1.5.
75. Factori de succes: Implementarea cu succes a acestui program solicită o strânsă colaborare
între diferite instituții ale administratției centrale, în mod special BNR și MDRAP, precum și
consolidarea autorității de supraveghere a IP din cadrul MFP.
76. Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în
continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor
sunt prezentate în Anexa 3:
(1.5.1) Consolidarea guvernanței corporative și înregistrarea activelor
1 - Reglementarea sectorului financiar
2 - Supravegherea întreprinderilor publice (monitorizarea implementării OUG
nr.109/2011)
3 - Înregistrarea activelor publice
42
Obiectiv strategic nr. 2:
Administrarea performantă a veniturilor publice
Vizează
Să crească veniturile bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și a
îmbunătățirii conformării fiscale, a echității și eficienței administrării fiscale.
77. Cu un nivel de 26,3 procente din PIB în 2016, România are una din cele mai mici rate de colectare
a veniturilor fiscale din UE, pe de o parte din cauza structurii economiei naţionale, cu o pondere mare a
activităţilor non-piaţă, iar pe de altă parte din cauza slăbiciunilor din structura și administrarea fiscală a TVA-
ul, care la o cotă standard de 24%, a fost printre cele mai ridicate din UE până în 2015. Ulterior, cota a fost
redusă treptat, ajungând la finele anului 2016 la o cota medie de 15%. Deşi cota medie de TVA este una
dintre cele mai reduse din UE, deficitul de încasare a TVA –ului, şi anume diferenţa dintre veniturile din
TVA preconizate teoretic şi TVA-ul colectat efectiv este cel mai mare din UE.
Figura 6: Colectări din taxe și contribuții la asigurările sociale, 2014 (ca procent din PIB)
Sursa: Eurostat
78. Veniturile colectate de A.N.A.F reprezintă aproximativ 27% din PIB. Impozitele indirecte (TVA,
accize, etc.) reprezintă cca. 12 % din PIB, restul de 15% fiind reprezentate de impozitele directe (impozit pe
profit, impozit pe venit şi contribuţiile sociale). Figura 7 – Structura veniturilor fiscale
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
Den
mar
k
Bel
giu
m
Fran
ce
Fin
lan
d
Au
stri
a
Ital
y
Swed
en
Ge
rman
y
Luxe
mb
ou
rg
Gre
ece
Icel
and
No
rway
Hu
nga
ry
Ne
the
rlan
ds
Slo
ven
ia
Po
rtu
gal
Cro
atia
Mal
ta
Spai
n
Un
ited
Kin
gdo
m
Cyp
rus
Cze
ch R
epu
blic
Po
lan
d
Esto
nia
Slo
vaki
a
Irel
and
Latv
ia
Lith
uan
ia
Bu
lgar
ia
Ro
man
ia
Swit
zerl
and
43
Sursa: MFP
79. Obiectivul strategic este susținut de un program care vizează asigurarea eficienței și
eficacității în administrarea, colectarea și controlul veniturilor bugetului general consolidat și
implementarea politicilor și legislației fiscale și vamale. În acest context, programul își propune
să consolideze echitatea sistemului fiscal prin combaterea fraudei, evaziunii și optimizării
fiscale, precum și să sporească nivelul conformării fiscale voluntare și să minimizeze costurile
de conformare pentru contribuabili.
44
80. Structura Obiectivului strategic 2 include un (1) Program și șaptesprezece (17) Măsuri ce corespund rezultatelor așteptate.
Obiectivul strategic nr. 2: Administrarea performantă a veniturilor publice
Să creascăveniturile bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și a îmbunătățirii conformării fiscale, a echității și
eficienței administrării fiscale
Programul 2.1:
Administrarea veniturilor publice
Măsuri Programul 2.1
M2.1.1.1. Procesarea declarațiilor fiscale și plăți
M2.1.1.2. Executare silită
M2.1.1.3. Servicii de consiliere, îndrumare și educare a contribuabililor
M2.1.1.4. Consolidarea soluționării contestațiilor
M2.1.1.5. Promovarea transparenței în administrația fiscală
M2.1.1.6. Implementarea managementului riscurilor la neconformare
M2.1.1.7. Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabil
M2.1.1.8. Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice
M2.1.1.9. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi
M2.1.1.10. Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrate
M2.1.1.11. Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale
M2.1.2.1. Inspecție și investigații fiscale, în special în domeniul comerțului on-line
M2.1.2.2. Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național și comunitar
M2.1.2.3. Îmbunătățirea procedurilor și metodologiilor de inspecție fiscală și de management al riscului, pentru combaterea fraudei și a evaziunii fiscale
M2.1.2.4. Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale
M2.1.3.1. Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari
M2.1.3.2. Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS)
Figura 8 – Obiectivul Strategic 2: Structura pe Programe și Măsuri
45
81. Obiectivul Strategic 2 prevede impacturi pe termen lung în sectorul fiscal-bugetar și se
bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt prezentate mai jos:
Figura 9 – Obiectivul strategic 2: Impacturi și Rezultate; Indicatori
82. Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea
rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 7.742,271 mii Ron.
Tabelul 6 – Obiectiv Strategic 2: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)
Buget pe Programe pentru TOTAL
mii Ron
Valoare/ani
mii Ron
Obiectivul Strategic 2 2017 2018 2019 2020
P 2.1 Administrarea
veniturilor publice 7.742.271 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030
TOTAL OS.2 7.742.271 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030
•Volum venituri fiscale administrate de ANAF, mil Lei realizat anual vs planificat Țintă2020 - 100% ;
•Ponderea veniturilor fiscale în PIB (impact): Volum venituri fiscale mil Lei realizatanual vs planificat : Țintă 2020 - 100% ;
•Satisfacţia contribuabililor privind calitatea serviciilor furnizate de ANAF: Țintă 2020 -50%
Impacturi
•(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare: Gradul deconformare voluntară la declarare la 96,5% de la 95,34% (valoare referință actuală);Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale la 86,5% de la 84,03%(valoare referință actuală); Gradul de colectare al arieratelor recuperabile la 69,0%de la 66,9% ( valoare referință actuală
•(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale; Decalajul fiscal în scădere cu 5p.p. pentru IP (impozit pe profit) și IV (impozit pe venit) și 10 p.p. pentru TVA, pornindde la 42,3% IP, 40,1% IV și 37,9% TVA (valori referință pentru decalaj fiscal aferentanului 2014).
•(2.1.3) Creșterea eficienței colectării: Gradul de realizare a veniturilor fiscaleprogramate la 100% de la 98,77% (valoare referință actuală); Timp mediu necesarpentru pregătirea, declararea și plata obligațiilor fiscale de la 168 la 144 ore/an lapersoane juridice;
Rezultate Programe
46
Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice
83. Justificare: Comparând sumele pe care statul le colectează din taxe cu cele pe care ar trebui să
le colecteze teoretic, în temeiul reglementărilor în vigoare, apare un „decalaj fiscal”. În 2013 decalajul
de TVA a fost de 41,1 procente, cel mai ridicat din UE. Problemele administrative au un impact negativ
asupra colectării TVA-ului. Administrația fiscală utilizeaza o serie de proceduri interne greoaie petnru
contribuabili, în special datorită dezvoltării insuficiente a mijloacelor electronice de comunicare, iar
interacțiunea față-în-față cu funcționarii administrației, generează un nivel ridicat de nemultumire.
Procesul de înregistrare în scopuri de TVA este unul greoi și sunt întârzieri administrative la obținerea
unui cod de TVA
84. Administrarea eficace a marilor contribuabili este critică pentru colectarea impozitelor și pentru
climatul investițional. Companiile mari reprezintă provocări speciale pentru orice administrație fiscală.
În România, ca și în alte state, majoritate marilor contribuabili își îndeplinesc obligațiile de bază, de
raportare și plată a impozitelor la timp. Însă anumite companii mari adoptă forme sofisticate de
neconformare – care implică activități internaționale, tranzacții între părți asociate și aranjamente
financiare structurate – care pot avea implicații semnificative asupra veniturilor și pot contribui
considerabil la decalajul fiscal general.
85. Colectarea impozitelor este subminată și de o sarcină fiscală foarte mare pusă pe veniturile
salariale, aceasta fiind principala cauză a economiei informale (neimpozitate) din România. Economia
informală reprezintă 29 de procente din PIB, fiind printre cele mai ridicate din UE. Această sarcină
fiscală ridicată, care are efecte pe veniturile mici, împiedică și participarea forței de muncă și acționează
împotriva incluziunii sociale și a creșterii.
86. În România, costul colectării veniturilor este ridicat, față de alte țări similare și alte state membre
dezvoltate. Eficiența fiscală este ridicată pentru impozitul pe venit, însă mică pentru TVA, contribuțiile
la asigurările sociale și impozitarea capitalului. Analiza nivelului de personal și a costurilor de colectare
sugerează că este nevoie de o mai bună organizare și administrare a Administrației fiscale.
87. Sistemul de management al riscurilor folosit de Autoritățile fiscale trebuie consolidat pe baza
segmentării contribuabililor, pentru a permite identificarea unor comportamente de conformare și a
riscurilor, pe segmente, și pentru a contracara aceste riscuri. Acest lucru poate fi facilitat printr-un mai
mare accent pus pe schimbul de date și analize cu terți (bănci, registre ale activelor, vamă, poliție, etc.),
pentru identificarea acelor contribuabili care chiar prezintă riscuri; de asemenea, în felul acesta va crește
eficacitatea controalelor fiscale, iarevaziunea fiscală va fi și mai mult descurajată.
88. Obiective: Programul 2.1 urmărește atingerea următoarelor obiective:
(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare : Gradul de conformare voluntară la
declarare la 96,5% de la 95,34% (valoare referință actuală); Gradul de conformare voluntară la
plata obligațiilor fiscale la 86,5% de la 84,03% (valoare referință actuală); Gradul de colectare
al arieratelor recuperabile la 69,0% de la 66,9% ( valoare referință actuală
(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale; Decalajul fiscal în scădere cu 5 p.p. pentru IP
(impozit pe profit) și IV (impozit pe venit) și 10 p.p. pentru TVA, pornind de la 42,3% IP, 40,1% IV
și 37,9% TVA (valori referință pentru decalaj fiscal aferent anului 2014).
47
(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale: Gradul de realizare a veniturilor fiscale
programate la 100% de la 98,77% (valoare referință actuală); Timp mediu necesar pentru
pregătirea, declararea și plata obligațiilor fiscale la 144 ore/an de la 168 ore/an la persoane
juridice;
Descriere: Programul își propune să asigure eficiența și eficacitatea managementului, colectării și
controlului veniturilor la bugetul general consolidat și implementarea legislației și politicilor fiscale
și vamale.
89. Legături: Acest program se leagă direct de Programul 1.1 referitor la politica și structura
fiscală.
90. Factori de succes: Multe din îmbunătățirile din administrarea fiscală depind de disponibilitatea
unor sisteme informatice de ultimă generație. Implementarea unor astfel de sisteme va conduce la:
îmbunătățirea eficacității sistemului de management al riscurilor de neconformare; dezvoltarea
serviciilor de asistență pentru contribuabili; și îmbunătățirea sistemului de comunicare cu contribuabilii.
91. Măsuri: măsurile principale care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt
prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți
măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:
(2.1.1) Creșterea conformării voluntare și a colectării:
1 - Procesarea declarațiilor fiscale și plăți
2 - Executare silită
3 - Servicii de consiliere, îndrumare și educare a contribuabililor
4 - Consolidarea soluționării contestațiilor
5 - Promovarea transparenței în administrația fiscală
6 - Implementarea managementului riscurilor la neconformare
7 - Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabili
8 - Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice
9 - Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi
10 - Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrate
11 - Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale
(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și reducerea economiei subterane
1 - Inspecție și investigații fiscale, în special în domeniul comerțului on-line
2 - Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a
proteja teritoriul vamal național și comunitar
48
3 - Îmbunătățirea procedurilor și metodologiilor de inspecție fiscală și de management al
riscului, pentru combaterea fraudei și a evaziunii fiscale
4 - Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale
(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale
1 - Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari
2 - Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS)
49
Obiectiv strategic nr. 3:
Consolidarea cadrului instituțional
Vizează
Consolidarea capacității Ministerului Finanțelor Publice de a-și îndeplini funcțiile
de politică și reglementare în mod eficient și eficace.
92. Prin mandatul său, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) este una dintre instituțiile
publice cele mai importante pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere economică a României
și pentru atingerea țintei de integrare în Uniunea Europeană. Beneficiarii direcți și indirecți ai
rezultatelor politicilor și acțiunilor MFP reprezintă populația României, dar și mediul economic.
În acest sens, MFP trebuie să întrunească standarde înalte de răspundere și capacitate
instituțională.
93. Reforma instituțională – urmărirea unei căi clare și predictibile compatibile cu viziunea
asupra sectorului fiscal-bugetar și cu obiectivele strategice – ar trebui să fie cel puțin la fel de
importantă precum definirea adecvată a obiectivelor programelor sectoriale sau stabilirea
adecvată a măsurilor ce susțin implementrea acestora. În viitor, România are nevoie de o
administrație fiscal-bugetară, bazată pe cunoaștere și informații, axată pe sprijinirea sectorului
fiscal-bugetar pentru a face față reformelor publice, dar și pentru a fi sustenabil și predictibil.
Acest obiectiv poate fi realizat printr-un leadership puternic pentru urmărirea obiectivelor
sectoriale, pentru a asigura managementul eficient al politicilor și programelor și pentru a
furniza servicii mai bune contribuabililor și angajaților din administrația publică, implicați în
elaborarea de politici publice precum și în utilizarea resurselor bugetare.
94. Prioritățile determinate de aceste provocări instituționale se referă la: (i) optimizarea
procesului de formulare și coordonare, inclusiv inter-sectorială, a politicilor publice/a
strategiilor; (ii) consolidarea instituțională și facilitarea fluxului de resurse, de informații și de
date în cadrul întregii administrații; (iii) eficientizarea informării și consilierii cetățenilor și
organizațiilor interesate de sectorul fiscal-bugetar; iv) utilizarea efectivă și eficientă a resurselor
financiare interne (naționale) și externe (UE și internaționale) pentru sectorul fiscal-bugetar și
pentru dezvoltarea administrației; și v) dezvoltarea și utilizarea optimă a sistemelor
informaționale ale sectorului fiscal-bugetar de către toți actorii interesați, contributori sau
utilizatori la sistemul fiscal-bugetar.
95. Acest obiectiv strategic se bazează pe Programul 3.1 și Programul 3.2 și își propune să
creeze o administrație fiscal-bugetară calibrată la nevoile de funcționare, bazată pe cunoaștere
și informații pentru: (i) a-și îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai
bune pentru formularea cadrului de politici) și (ii) a livra politici de sector și servicii mai
eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituțional îmbunătățit). Programele
acestui obiectiv strategic se sprijină pe măsuri pentru îmbunătățirea capacității administrative
de management și implementare a politicilor sectoriale cu scopul de a obține o performanță
funcțională mai bună a ministerului și a structurilor subordonate ministerului. Printre acestea
se numără (i) îmbunătățirea rolurilor, procedurilor și mecanismelor funcționale pentru stabilirea
50
strategiei sectorului fiscal-bugetar al României și pentru implementarea PSI; (ii) rezolvarea
lipsurilor referitoare la resursele umane; (iii) rezolvarea problemelor legate de accesul la datele
și informațiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de
evaluare a performanței pentru sector și personal; (v) îmbunătățirea coordonării cu alte instituții
guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanței sectorului fiscal-
bugetar; (vi) o transparență mai mare și implicarea actorilor interesați în procesul de politici
publice.
51
96. Structura Obiectivului Strategic 3 include un (2) Programe și patruzeci și două (42) Măsuri corespunzătoare rezultatelor așteptate.
Obiectiv strategic 3 : Consolidare cadrului instituțional
Consolidarea capacității Ministerului Finanțelor Publice de a-și îndeplini funcțiile de politică și reglementare în mod eficient și eficace
Programul 3.1
Management și administrare
Măsurile Programului 3.1 M3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor
conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o
implementare ușoară a PSI
M3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționale
M3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP
M3.1.1.4. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației
M3.1.1.5. Formare și perfecționare profesională, învățare și expertiză pentru
personalul specializat al ministerului
M3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFP și a instituțiilor
subordonate
M3.1.1.7. Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru
utilizarea deplină a fondurilor interne și externe alocate
M3.1.1.8. Modernizarea infrastructurii MFP și a instituțiilor subordonate
M3.1.1.9. Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice
și a cadrului legal
M3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la
programele și măsurile destinate sectorului fiscal-bugetar
M3.1.2.1. Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și
a buclelor de feedback ale elaborării de politici
M3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul
fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publice
M3.1.2.3. Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu
organizațiile naționale și internaționale relevante
M3.1.3.1. Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP și
alinstituțiilor subordonate
M3.1.3.2Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al
riscului
M3.1.3.3Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității
M3.1.3.4 Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către
minister prin intermediul structurilor proprii și prin instituțiile subordonate
Programul 3.2
Sistemele informatice bugetare și financiare
Măsurile Programului 3.2 M3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri IT
M3.2.1.2. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM
M3.2.1.3. Îmbunătățirea funcției de IT din MFP
M3.2.1.4. Implementarea noilor tehnologii
M3.2.1.5. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate
sectorului fiscal-bugetar
M3.2.2.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP
M3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice
M3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului
M3.2.2.4. Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statului
M3.2.2.5. Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul cardurilor
de plată și de efectuare a plăților prin internet banking
M3.2.2.6. Armonizarea sistemelor de contabilitate
M3.2.2.7. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor
M3.2.2.8. Dezvoltarea “Patrimven”
M3.2.2.9. Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)
M3.2.2.10. Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și consolidate
la nivel național în ImpTax
M3.2.2.11. Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)
M3.2.2.12. - Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația
cu cetățeanul.
M3.2.2.13. Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor publice
M3.2.2.14. Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții
M3.2.2.15. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI)
M3.2.2.16. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale”
(SIMAMEF)
M3.2.2.17. Implementarea sistemelor IT vamale
M3.2.2.18. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)
M3.2.2.19. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)
M3.2.2.20. - Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF
M3.2.2.21. Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronica a situaţiilor periodice transmise de
beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice
Figura 8 – Obiectivul Strategic 2: Structura pe Programme și Măsuri
52
97. Obiectivul Strategic 3 prevede impacturi pe termen lung cu privire la administrația
fiscal-bugetară și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt prezentate mai
jos:
Figura 9 – Obiectivul strategic 3: Impact și Rezultate; Indicatori
98. Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor asociate
obiectivului strategic 3 și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt
de 2.410.596 mii Ron.
• Gradul de încredere în instituția și acțiunile MFP: Tintă 2020: 60%;
• Rata de absorbție a fondurilor dedicate dezvoltării sectorului fiscal-bugetar: Tintă 2030: 90% : Tintă 2020: tbd; : 50%
•Gradul de conformare cu bugetul de stat:
•Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31 decembrie, anul curent : Țintă 2030: 0.1% ; Țintă 2020: 1.0%
•Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetului la 31 decembrie: Țintă 2030: 0.50%; Țintă 2020: 1.00%
•Procentul de procese și proceduri computerizate la nivel de sector fiscal bugetar: % informatizare a sectorului Țintă 2020 - 35%
Impacturi
•(3.1.1) Îmbunătățirea și stabilitatea structurală și funcțională a MFP și ainstituțiilor aflate în subordinea acestuia: Număr modificări anuale înstructura funcțională, până la max 4 de la max 6/an (valoare dereferință); Indice procent angajați sector public, care lucrează îninstituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul finanțelor publice (ande referință = 2016), menținere la 4,5% (valoare de referință)
•(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare șiimplementare a politicilor de către MFP; gradul de conformare alproceselor de elaborare de politici cu cerinșele legisaltive 100% nr.procese conforme din total/an; Numărul anual al schimbărilor la nivel decapitol bugetar și rectificări negative a Bugetului de stat până la 3/an dela 5/an
•(3.1.3) Creșterea eficienței bugetului operațional al MFP: Procentcheltuieli operaționale din bugetul total anual al MFP, de până la 60 %(valoare de referință).Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF) până laRON/pers 140000 de la 130000 RON/pers (valoare de referință).
•(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea actualului sistem de informațiifinanciare; Disponibilitatea sistemelor financiare (down time)24/7;
•(3.2.2) Dezvoltarea hub sectorul fiscal-bugetar la nivel național; gradulde integrare a sistemelor informationale bugetar, financiar și fiscal 50%
Rezultatele
Programelor
53
Tabelul 7 – Obiectiv Strategic 3: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii RON)
Buget pe Programe pentru TOTAL
mii Ron
Valoare/ani
mii Ron
Obiectivul Strategic 3 2017 2018 2019 2020
P 3.1. Management și administrare 720.987 159.226 182.188 194.274 185.299
P 3.2
Sistemele informatice
bugetare , financiare și
fiscale
1.689.609 373.389 426.698 455.726 433.796
TOTAL OS.3 2.410.596 532.615 608.885 650.001 619.095
Programul 3.1: Management și administrare
99. Justificare: Implementarea cu succes a planului strategic depinde de capacitatea MFP de a-și
îndeplini funcțiile ce îi revin și de a livra serviciile asociate acestora în mod eficient și eficace.
Capacitățile existente, inclusiv structuri și proceduri, dar și resursele umane și financiare disponibile,
trebuie re-evaluate periodic pentru a verifica dacă în continuare corespund nevoilor de activitate ale
Ministerului.
100. Programul 3.1 susține măsurile de îmbunătățire a capacității administrative de management și
implementare a politicilor sectoriale pentru atingerea optimului funcțional al ministerului și a
structurilor subordonate acestuia în implementarea Planului Strategic Instituțional. Îndeplinirea cu
succes a acestuia se va reflecta în stabilitatea administrației, în politicile publice sectoriale elaborate și
implementate cu succes, în volumul și calitatea utilizării fondurilor bugetare naționale și europene.
101. Obținerea acestor rezultate va fi posibilă dacă în cadrul procesului de implementare a măsurilor,
beneficiarii și actorii implicați vor solicita și colabora, iar decidenții și specialiștii administrației vor
acționa consecvent, pentru: i) scăderea frecvenței modificărilor de structură funcțională; ii) reducerea
fluctuației personalului de specialitate și a deprofesionalizării; iii) elaborarea de politici publice coerente
în baza unor proceduri bine definite şi informate în mod adecvat de date statistice, analize şi prognoze;
iv) utilizarea metodelor participative și consultative la elaborarea de politici publice; v) facilitarea
accesului la informație, informarea și consultarea beneficiarilor direcți ai politicilor publice sectoriale;
vi) deschidere spre parteneriate și colaborări la nivel local, național, european și internațional; vii)
informatizarea fluxurilor de date, informatții și documente; viii) utilizarea legală și eficientă a bugetului
operațional al ministerului; și ix) procese și instrumente de monitorizare și evaluare periodică, de
revizuire a implementării măsurilor planului strategic instituțional și publicarea rezultatelor.
102. Obiectivele programului: Programul 3.1 ar trebui să ducă la o performanță mai bună a MFP și
a instituţiilor subordonate și își propune să atingă până în anul 2020 următoarele obiective:
54
(3.1.1) Îmbunătățirea și stabilitatea structurală și funcțională a MFP și a instituțiilor aflate în subordinea
acestuia: Număr modificări anuale în structura funcțională, până la max 4 de la max 6/an (valoare
de referință); Indice procent angajați sector public, care lucrează în instituții/structuri cu sarcini
funcționale în sectorul finanțelor publice (an de referință = 2016), menținere la 4,5% (valoare de
referință)
(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către
MFP; gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerinșele legisaltive 100% nr.
procese conforme din total/an; Numărul anual al schimbărilor la nivel de capitol bugetar și
rectificări negative a Bugetului de stat până la 3/an de la 5/an
(3.1.3) Creșterea eficienței bugetului operațional al MFP: Procent cheltuieli operaționale din bugetul
total anual al MFP, de până la 60 % (valoare de referință).Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF)
până la RON/pers 140.000 de la 130.000 RON/pers (valoare de referință).
103. Descriere: Programul își propune să asigure un leadership eficace, management strategic și
suport administrativ pentru MFP, prin rafinarea continuă a strategiei și a structurii organizaționale, în
conformitate cu legislația aplicabilă și cu bunele practici. Programul este responsabil și cu asigurarea
unui serviciu de consultanță juridică comprehensiv, care să asigure coerența și consecvența cadrului de
reglementare, și care să îi permită Ministerului să își execute mandatul eficient, în limitele legii.
Programul își mai propune și să asigure un management eficient și eficace al resurselor umane, inclusiv
planificarea și managementul forței de muncă, dar și recrutarea, transferul și instruirea personalului, în
funcție de nevoile din activitatea MFP. În același timp prin implementarea măsurilor se urmărește să se
asigure o fundamendare și planificare bugetară în vederea respectării principiilor unei bune gestiuni
financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei şi eficienţei cheltuielilor
104. Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.
105. Factori de succes: Implementarea cu succes a acestui program depinde de mai mulți factori
externi, cum ar fi progresul reformelor mai ample din administrația publică, inclusiv revizuirea
actualului statut privind funcția publică.
106. Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt
prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar și țintele indicatorilor
aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:
(3.1.1) Cu scopul îmbunătățirii stabilității structurale și funcționale a MFP și a instituțiilor sale
subordonate:
Măsuri dedicate modernizării instituționale; creșterii eficienței; îmbunătățirii proceselor și
procedurilor instituționale
1 - Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite
o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI
2 - Promovarea dezvoltării organizaționale
3 - Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP
Măsuri orientate către personalul specializat al MFP și instituțiile subordonate
55
4 - Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației
5 - Formare și perfecționare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat
al ministerului
Măsuri orientate către evaluarea performanței și managementul financiar
6 - Sistemul de evaluare a performanței MFP și a instituțiilor subordonate
7 - Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină
eficientă a fondurilor interne și externe alocate
8 - Modernizarea și infrastructurii MFP și a instituțiilor subordonate
Măsuri orientate către transparență și acces liber la informații de interes public și
comunicare/coordonare cu părțile interesate de politica sectorială
9 - Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal
10 - Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la programele și măsurile
destinate sectorului fiscal-bugetar
(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de
către MFP și instituțiile subordonate
1 - Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de
feedback ale elaborării de politici
2 - Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru
formularea și publicarea de politici publice
3 - Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și
internaționale relevante
(3.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP și instituțiile subordonate
1 - Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului
2 - Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și
instituționale
3 - Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin intermediul
structurilor proprii și prin instituțiile subordonate
Programul 3.2: Sistemul informaţional bugetar, financiar și fiscal
107. Justificare: Managementul informațiilor bugetare, financiare și fiscale la nivelul statului are un
caracter transversal, la nivelul întregii administrații publice din România. Eficacitatea, eficiența și
responsabilizarea pentru fiecare dintre procesele de elaborare și management al bugetului, de
administrare a veniturilor statului și de raportare financiară precum și centralizarea și uitlizarea
informațiilor bugetare și financiare la nivelul statului nu pot fi asigurate altfel decât prin folosirea
sistemelor TIC moderne. Atingerea obiectivelor programelor cuprinse în acest PSI și implicit atingerea
obiectivelor PSI depind într-o mare măsură de disponibilitatea și funcționarea la nivelul întregii
organizații a MFP a unui sistem informatic de ultimă generație care să deservească toate procesele
56
menţionate mai sus şi să răspundă nevoii de informaţii a tuturor părţilor implicate în derularea acestor
procese: MFP și instituțiile sale subordonate, celelalte instituţii publice din administraţia publică centrală
şi locală, alte instituţii ale statului, societăţi comerciale, organizaţii, cetăţeni. Dezvoltarea sistemului
informatic trebuie să aibă în vedere inclusiv faptul că tot în sfera de cuprindere financiar-fiscală apar și
funcțiile pe care MFP le exercită prin instituțiile sale subordonate, privind prognoza economică și
reglementarea și controlul achizițiilor publice.
108. Sistemul informatic al MFP este unic în România atât din punct de vedere al complexităţii şi
specificităţii aplicaţiilor, cât şi al numărului de entități ale administrației publice și entități private
deservite, precum și al întinderii teritoriale. Abordarea pe care MFP a avut-o de la bun început (din anii
90) și a menținut-o în anii care au urmat, în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic al MFP,
a fost orientarea pe procese şi nu pe structuri organizatorice, care sunt mult mai instabile decât procesele.
Atât la realizarea inițială cât și în dezvoltarea ulterioară a sistemului informatic s-a avut în vedere faptul
că procesele de elaborare și management al bugetului, de administrare a veniturilor statului și de
raportare financiară reprezintă procese continue, integrate.
109. Numărul de aplicații informatice, volumul de date, numărul de entități deservite și numărul de
utilizatori interni și externi a crescut permanent, crescând implicit și volumul de muncă depusă, precum
și necesarul de resurse pentru dezvoltarea și administrarea sistemului informatic. Se află în curs de
realizare şi implementare un număr din ce în ce mai mare de proiecte de dezvoltare a sistemului
informatic, proiecte de importanţă majoră şi cu termene limită de finalizare, impuse de cerinţe UE,
Banca Mondială, FMI, acte normative, cerinţe de eficientizare a activităţilor direcţiilor MFP, cerinţe de
îmbunătăţire a serviciilor oferite contribuabililor, etc.
110. Dezvoltarea în continuare a sistemului informatic al MFP a fost determinată pe de o parte de
necesităţile identificate în cadrul instituţiei de a eficientiza prin informatizare procesele și activităţile
proprii, iar pe de altă parte de necesitatea de a crea un ”hub” al finanţelor publice la nivel naţional (centru
de servicii și date financiar-fiscale al administrației publice), care să colecteze, gestioneze şi să pună la
dispoziţia tuturor factorilor interesaţi (din interior – direcţiile MFP şi ale instituţiilor subordonate, din
exterior - instituţii publice din administraţia publică centrală şi locală, alte instituţii ale statului, instituţii
externe, societăţi comerciale, organizaţii, cetăţeni) informaţii fiabile, coerente și actuale de natură
financiară, patrimonială sau în legătură cu bani publici.
111. Sistemul informatic al MFP a dispus de o arhitectură unică, omogenă, de ultimă generație.
Extinderile și dezvoltările ulterioare (efectuate pas cu pas, în măsura fondurilor disponibile) au luat în
considerație aplicarea noilor tehnologii existente pe piața TIC la momentul respectiv, dar fără a se abate
de la principiile inițiale privind abordarea pe procese și arhitectura unică și omogenă. Cu toate acestea,
sau poate tocmai de aceea, infrastructura unică a sistemului informatic are avantajul major că poate fi
folosită ”la cerere” de către aplicațiile care au mai multă nevoie de resurse la un moment dat.
112. De altfel dezvoltarea tehnologică a dat posibilitatea utilizării arhitecturii omogene pe partiții
virtuale, astfel încât puterea de calcul se poate diviza mult mai precis și dinamic, obținându-se economii
importante. Sistemele cu alocare statică de resurse conduc la un excedent de capacitate (tehnologic
normal), care, adunat pentru diverse subsisteme din producție, aveau însemnătate. Implementarea unei
arhitecturi virtuale permite diminuarea vizibilă a excedentului de capacitate. Tocmai prin eliberarea de
capacitate prin reorganizarea arhitecturii s-au putut realiza unele proiecte care la momentul începerii
aveau zero resurse alocate (Exemple: Declarația D112, DeDoc, Spațiu Privat Virtual, PatrimVen etc.).
113. În paralel cu extinderea sistemului informatic au fost luate măsuri şi au fost asigurate resurse
financiare în măsura fondurilor disponibile pentru asigurarea funcţionării acestuia: întreţinere, upgrade-
uri şi update-uri infrastructură hardware şi software, implementare soluţii de back-up, de acţionare în
caz de dezastru.
114. Costurile cu gestionarea sistemului informatic din toate punctele de vedere: administrare,
estimare resurse pentru întreținere și dezvoltare în continuare, cu toată complexitatea acestuia sunt cu
siguranță mai mici și mai ușor de controlat decât în cazul unor arhitecturi multiple, neomogene și
eventual greu sau deloc integrabile.
57
115. Deşi iniţial, începând cu anii 90, odată cu reorganizarea finanțelor publice din România,
structura de management TIC la nivelul MFP era unică, într-o primă etapă la nivel de ordonator secundar
de credite în subordinea MFP, apoi din 2000 la nivel de direcție generală în cadrul aparatului central
MFP, începând din 2007 managementul TIC a fost divizat în două structuri distincte, aparținând de două
instituții publice diferite: Direcţia Generală a Tehnologiei Informaţiei care aparţine de MFP şi Direcţia
Generală de Tehnologia Informaţiei care aparţine aparatului central de ANAF.
116. Scindarea DGTI în două Direcții distincte, în cadrul a două instituții distincte, dar dezvoltând și
gestionând în comun același sistem informatic de mare complexitate s-a dovedit de-a lungul timpului,
în nenumărate rânduri, un factor perturbator al eficienței în activităților TIC în cadrul celor două
instituții, cel puțin din următoarele puncte de vedere: strategic (nu există o strategie unică TIC) și
procedural (activitățile TIC se supun, în paralel, celor două sisteme de control intern managerial SCIM
distincte, neunitare și necorelate), funcțional (informatizare necorelată a proceselor celor două instituții),
asigurarea şi utilizarea resurselor umane, stabilirea, planificarea şi achiziţia necesarului tehnologic,
gestionarea resurselor tehnologice existente. Vederea de ansamblu asupra priorităților din domeniul TIC
la nivelul întregii organizații, precum și asupra priorităților de dezvoltare a resurselor umane și
tehnologice necesare și a celor disponibile spre a fi alocate, este neclară.
117. Responsabilitatea tehnică pentru sistemul informatic este împărțită între DGTI din MFP și
DGTI din ANAF, respectiv serviciile TIC din teritoriu. Împreună, aceste două unități dețin personal TIC
cu multă experiență, bine pregătit, care a dezvoltat o mare parte dintre aplicațiile sistemului informatic
și au menținut funcțional sistemul. Funcția de TIC din MFP a fost vizibil slăbită în ultimii ani, ca urmare
a deciziei de scindare combinată cu restricțiile la angajare și remunerare, a mecanismelor limitate de
perfecționare și a faptului că multe persoane cu experiență se apropie de pensie. Un număr ridicat de
persoane a plecat din DGTI-MFP, iar angajările efecutate sunt puține și în mare parte prin transferuri
interne. Această situație creează un dezechilibru serios între nevoile strategice ale funcției și capacitatea
TIC din MFP. Lipsa de responsabilitate tehnică consolidată pentru sistemul informatic creează riscuri
operaționale mai ridicate pentru MFP. Deși DGTI din MFP și DGTI din ANAF dispun de personal de
specialitate bine pregătit în ariile sale de competență, acesta este în continuare insuficient când se pune
problema dezvoltării unor sisteme noi, complexe. Mai mult, nu toate direcțiile previzibile de dezvoltare
a activității celor două DGTI sunt acoperite cu competențe interne. Un exemplu ar fi dezvoltarea de
aplicații mobile, utilizarea de software open-source, dar aria este mult mai largă. De aceea și pe viitor,
în raport de elemente care țin de necesitățile evaluate, este necesar să se utilizeze atât propria forță de
muncă specializată cât și servicii de consultanță, de dezvoltare de sisteme informatice sau de arhitectură
pentru infrastructura tehnică, întreținerea acesteia etc. Scenariul de dezvoltare a sistemului informatic
trebuie să aibă în vedere caracterul transformațional al tehnologiei informației și comunicațiilor exercitat
asupra proceselor organizație.
118. În momentul de față mecanismele prin care cele două structuri de management TIC
interacționează cu direcţiile de specialitate din cele două instituții pentru a stabili necesităţile acestora şi
a prioritiza inițiativele TIC. În ciuda resurselor limitate, echipa de TIC a făcut eforturi majore pentru a
moderniza sistemele TIC, pentru a rezolva anumite cerințe punctuale venite dinspre business, însă
procesul de investiții în TIC nu este legat sistematic de strategia organizației, iar iniţiativele TIC sunt de
multe ori inițiative separate ale direcţiilor TIC din cele două instituții. Investițiile în TIC pot avea un rol
transformator pentru activitatea MFP și îi pot influența profund performanța. Pentru aceasta este nevoie
însă de o viziune mai largă cu privire la gestionarea investițiilor și a infrastructurii TIC, pentru a se
asigura că aceasta răspunde la nevoile de business prezente și viitoare și pentru a rezolva riscurile
operaționale mai substanțiale asociate cu problemele TIC. În întregul minister s-a recunoscut faptul că
alinierea dintre investițiile în TIC și direcția de activitate ar putea fi îmbunătățită.
119. Nivelul așteptărilor de la DGTI-MFP și DGTI-ANAF este foarte înalt, sistemele informatice
care funcționează au intrat în conștiința angajaților, care nu pot concepe să lucreze fără aceste
instrumente, în cea mai mare parte a cazurilor. Și, desigur, sistemele informatice trebuie să facă TOT.
Aici apare problema găsirii raportului just dintre dezvoltări informatice și dezvoltări organizaționale:
rezolvarea informatică a unor cazuri de excepție care reprezintă de exemplu 5% dintre toate cazurile de
58
utilizare, costă la fel de mult ca un caz uzual, în timp ce o procedură manuală bine controlată poate fi
mult mai eficientă. Desigur, se pune problema nivelului de pregătire a personalului de execuție și a
nivelurilor de competență pentru rezolvare.
120. Pe de altă parte, inițiativele ANAF din ultima perioadă privind dezvoltarea și extinderea
sistemului informatic prin implementarea Sistemului de administrare a veniturilor, rezultate din
recomandările Băncii Mondiale, în cadrul Proiectului de Modernizare a Administrației Fiscale, iau în
considerare doar procesele care țin de componenta fiscală. Sistemul de administrare a veniturilor nu
acoperă decât acele funcțiuni care sunt în nucleul de activitate al oricărei administrații fiscale, ceea ce
înseamnă că restul proceselor vor fi descoperite, ducând la dezechilibre în gestionarea sistemului
informatic, în asigurarea funcţionării acestuia, în estimarea şi alocarea resurselor financiare, tehnologice
şi umane necesare. Mai mult, înlocuirea sistemelor existente cu Sistemul de administrare a veniturilor
va pune problema interoperabilității celorlalte sisteme cu acesta, cât și a dezvoltării altor sisteme în
raport de cadrul tehnologic imprimat de către Sistemul de administrare a veniturilor. În același context
o problemă majoră este faptul că platforma existentă, care asigură în momentul de față suport informatic
atât pentru activitățile MFP cât și pentru ANAF trebuie să continue să funcționeze, bazându-se pe
infrastructura hardware, software și de comunicații existentă, în condițiile în care nu mai beneficiază de
mentenanță și dezvoltare tehnologică în continuare, se află în pragul colapsului și pun în pericol chiar
activitatea curentă a MFP și ANAF, nu numai eventuale dezvoltări viitoare.
121. Practic toate aceste inițiative au în vedere politica de desprindere a ANAF din punct de vedere
informatic, prin asigurarea unui depozit de date dedicat strict datelor ANAF și o gestionare independentă
a acestora. De remarcat că la nivelul ANAF s-a înțeles necesitatea și s-a avut în vedere abordarea
dezvoltării sistemului informatic în continuare, în mod unitar pentru aparatul central al ANAF și
entitățile subordonate din teritoriu. Nu aceeași abordare există însă în ceea ce privește tratarea unitară
din punct de vedere informatic a proceselor comune cu MFP. Se poate spune că se face astfel trecerea
de la abordarea pe procese, care a stat în permanență la baza dezvoltării sistemului informatic existent,
la o abordare diferențiată pe structuri organizatorice. În același timp nu s-a luat în considerare și nu
există un plan cu privire la modul în care vor coexista cele două sisteme informatice, cel existent pe
platforma tehnologică actuală, despre care presupunem că va asigura în continuare suport informatic
pentru nevoile MFP și respectiv cel care urmează a se dezvolta în viitor (2-5 ani) și care va fi dedicat
strict activității ANAF. De asemenea nu s-a făcut o analiză a necesarului de resurse pentru menținerea
și dezvoltarea în continuare a sistemului informatic existent, care presupunem că va trebui să asigure în
continuare suport pentru toate procesele în care este implicat MFP (altele decât cele din domeniul fiscal).
122. Având în vedere atribuțiile pe care ambele compartimente organizaționale le au în dezvoltarea
și gestionarea unui sistem informatic comun, cel mai complex din România, activitatea în domeniul TIC
desfăşurată atât la nivelul MFP cât şi la nivelul ANAF nu a putut și nu poate fi în totalitate separată,
impunându-se introducerea la nivelul întregii structuri organizaționale a MFP a principiilor guvernanței
TIC privind:
coordonarea strategică unitară – stabilirea unei strategii TIC unice la nivelul întregii organizații
aparat central și unități subordonate și alinierea acestei strategii cu obiectivele de ansamblu ale
organizației, astfel cum sunt cuprinse în Planul strategic instituțional
coordonarea cu celelalte instituții publice din cadrul administrației publice
valoare adăugată în ceea ce privește asigurarea calității serviciilor TIC pe care organizația le
furnizează atât intern, utilizatorilor proprii, cât și extern, celorlalte instituții și contribuabililor
managementul riscurilor – identificarea și minimizarea riscurilor la care organizația poate fi
supusă din punct de vedere a TIC
managementul resurselor TIC – cu referire la asigurarea și repartizarea eficientă a tuturor
tipurilor de resurse TIC: umane (cu prioritate), aplicații, tehnologii, hardware, date etc.
123. Toate inițiativele de dezvoltare în continuare a sistemului de informații al organizației sunt
strâns legate de o mai vizibilă plasare a informaticii în miezul deciziilor strategice, conform rolului
59
decisiv pe care îl are aceasta în zilele noastre. Este nevoie de o implicare mai puternică a analiștilor din
cele două DGTI și a directiilor de specialitate din MFP și instituțiile subordonate (cerinte de business)
în activitatea de definire a cerințelor pentru noi sisteme, încă de la enunțarea acestora, astfel încât să se
poată pregăti decizii ale managementului pertinente și argumentate pe toate palierele de realizare a unei
inițiative.
124. De asemenea trebuie luate în considerare rolul și atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice în
implementarea măsurilor cuprinse în Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative
aplicabile cetățenilor, dar și mediul de afaceri, pentru perioada 2015-2020 (denumit în continuare Planul
integrat – versiune a). Planul integrat urmărește îndeplinirea, pentru segmentul cetățeni, a criteriului
„Acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative” aferent condiționalității
ex-ante, subcriteriul „Existența unor acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor
administrative, inclusiv soluții de e-guvernare”. Acest Plan integrat contribuie la atingerea obiectivelor
asumate prin Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (SCAP 2014-2020) și a
fost elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic „Debirocratizare și simplificare” și aprobat de
Comitetul naţional pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administraţiei
publice 2014-2020 (CNCISCAP). Ministerul finanțelor publice este responsabil direct pentru
îndeplinirea a 6 dintre măsurile incluse și participă împreună cu alte insitușii responsabile la
implementarea altor măsuri, având în vedere rolul său în în elaborarea politicilor economice la nivelul
statului și rolul de principal colector și furnizor de informații financiar-fiscale.
125. Trebuie asigurată respectarea angajamentelor luate de către România în ceea ce privește
schimbul de date fiscale și vamale cu partenerii săi, Statele Membre ale UE, sau state din OECD. Pentru
aceasta ANAF trebuie să continue dezvoltarea programelor de interoperabilitate fiscale și vamale, dintre
care amintim aici EMCS, AEOI, FATCA, implementarea sistemelor IT vamale ce au ca bază legală
Codul vamal al Uniunii aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 9 octombrie 2013 şi crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru
vamă şi comerţ.
126. Alte inițiative ale ANAF, în direcția întăririi luptei împotriva evaziunii fraudei fiscale, necesită
sisteme informatice puternice: Sistem de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice
fiscale (SIMAMEF), Sistem de înregistrat facturile (eFACT) sau Sistem informatic de popriri bancare
(SIPoB). Respectivele sisteme presupun platforme puternice de calcul și de stocare, cât și o expertiză
tehnică pentru definirea celor mai potrivite arhitecturi și dimensionări care nu este disponibilă în Direcția
Generală de Tehnologia Informației (DGTI) din ANAF în prezent.
127. Dezvoltările programate pentru viitor nu se pot face dacă nu se rezolvă problema Centrului de
Date Primar, care funcționează într-o clădire care nu mai are capacitatea necesară să primească noi
echipamente. Este nevoie de construirea unui nou Centru de Date, la standardele actuale de securitate și
dotare, care să primească echipamentele ce vor susține implementarea noilor sisteme și să aibă și
capacitatea necesară pentru creșterea puterii de calcul și de stocare pentru următorii 5-10 ani.
128. Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală se află într-un amplu proces de
modernizare și retehnologizare. Prin intermediul Proiectului de Modernizare a Administrației
Fiscale (RAMP) ANAF și-a propus automatizarea principalelor procese de administrare fiscală,
inclusiv pe baza schimbului de date cu alte instituții, eficientizarea activității instituției și
oferirea de servicii moderne către contribuabili. Mediul IT în care ANAF îşi desfăşoară
activitatea este atipic, extrem de complex datorita gestionarii unei infratructuri IT variate si
gestionarii unui numar semnficativ de aplicatii informatice distincte, interconectate intre ele
atat la nivel local, regional si central, factorii de influenţă şi decizie fiind numeroşi, astfel că
diminuarea impactului negativ pe care l-ar putea aduce este dificilă. Mai mult decât atât,
dezvoltarea şi implementarea sistemelor informatice necesare noului Cod Vamal unional
constituie una din prioritățile de dezvoltare, având în vedere statutul de membru deținut de
România în cadrul Uniunii Europene.
60
129. De asemenea, Agenția Națională pentru Achiziții Publice se află într-un proces de
redimensionare și reproiectare în vederea implementării strategiei naționale în domeniul
achizițiilor publice. Prin proiectul cu titlul “Creșterea capacității administrative a ANAP și a
instituțiilor publice responsabile pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul achiziții
publice” precum și prin politicile publice în domeniu, ANAP împreună cu instituțiile implicate,
în principal, și-a propus reformarea sistemului de control ex-ante, proiectarea unei unități
centralizate de achiziții publice la nivel central în cadrul MFP, revizuirea/elaborarea de liste de
verificare specifice pentru procesul de achiziții publice, în contextul OMFP nr. 923/2014,
intărirea sistemului de control intern pentru toate autoritățile contractante, elaborarea unui ghid
referitor la potențialele situații generatoare de conflicte de interese în procesul de achiziție
publică, implementarea și operaționalizarea unei platforme informatice de susținere și gestionare a
activității ANAP, dezvoltarea funcțiilor de monitorizare și supervizare, elaborarea unui ghid on-
line operaţional interactiv, actualizabil, care să înlocuiască suprareglementarea de nivel terţiar
precum și profesionalizarea personalului cu atribuții în domeniul achizițiilor publice
130. Obiectivele programului:. Programul urmărește atingerea până în 2020 a următoarelor
rezultate:
(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și fiscal;
Disponibilitatea sistemelor financiare (down time) 24/7;
(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional: gradul de integrare a sistemelor
informationale bugetar, financiar și fiscal va fie 50%;
131. Descriere: Scopul programului este să ofere soluții TIC corespunzătoare, care să sprijine
funcțiile de management al finanțelor publice realizate de întreaga organizației a MFP. În acest sens,
prin implementarea acestui program se are în vedere asigurarea funcționării sistemului informatic al
MFP, unitar și integrat, pentru a răspunde cerințelor beneficiarilor săi interni – MFP și instituții
subordonate și externi, dar și extinderea acestuia prin dezvoltarea unor noi sisteme, necesare în urma
modificării nevoilor de activitate și/sau a dezvoltărilor tehnologice pe plan mondial. Programul 3.2 își
propune să asigure că alinierea sistemului informatic al MFP cu cerințele pentru elaborarea și
gestionarea bugetului statului și pentru administrarea veniturilor statului, pentru colectarea, centralizarea
și utilizarea informațiilor bugetare și financiare la nivelul statului, pentru asigurarea interoperabilității
cu celelalte instituții ala administrației publice, precum și cu cerințele pentru alinierea la noile tehnologii
132. Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.
133. Factori de succes: Atingerea obiectivelor de program depinde de modul în care strategia TIC
va trata în ansamblu și de măsurile care vor fi luate pentru asigurarea unui management TIC eficient la
nivelul structurii ministerului finanțelor publice și pentru îmbunătățirea funcției TIC atât din punct de
vedere calitativ – creșterea performanței specialiștilor TIC, cât și din punct de vedere cantitativ /
creșterea numărului de specialiști în toate domeniile TIC necesare.
134. Implementarea cu succes a acestui program depinde și de o comunicare și o colaborare eficace
între DGTI-MFP și DGTI-ANAF, precum și între acestea și direcțiile funcționale din MFP și instituțiile
subordonate. Mai exact, acestea din urmă trebuie să definească și să comunice clar ce cerințe au pentru
dezvoltarea de noi sisteme, ajustarea/extinderea unui sistem și, în general, necesitățile privind suportul
TIC. Ar trebui evitate modificările frecvente ale specificațiilor pentru cerințele unui nou sistem.
61
135. O importanță deosebită în succesul acestui program îl reprezintă măsurile pentru asigurarea
funcționării sistemului informatic la capacitatea necesară îndeplinirii cerințelor utilizatorilor interni și
externi, atât măsuri legate de mentenanța acestuia, inclusiv măsuri pentru a achiziționa la timp seviciile
și produsele necesare, în acord cu necesitățile identificate împreună cu direcțiile funcționale, cât și
măsuri pentru dezvoltarea în continuare. Nu poate fi vorba de succes fără armonioasa împletire a
factorilor tehnologici cu cei umani și procedurali. Succesul este asigurat de o bună formare a
personalului care este utilizator final al sistemului implementat, cât și de raționalizarea și implementarea
unor noi procese de lucru. O continuare a demersului început cu definirea de nivel înalt a Arhitecturii
de Întreprindere este de natură să formalizeze mai bine această abordare.
136. Dezvoltarea, extinderea și optimizarea aplicațiilor informatice care permit colectarea,
prelucrarea și punerea la dispoziția utilizatorilor interni și externi a datelor de natură financiară,
patrimonială etc. de la nivelul întregii administrații publice vor asigura dezvoltarea hubului finanțelor
publice.
137. Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt
evidențiate mai jos prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar și țintele
indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:
(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și
fiscal
1 - Mentenanța actualei infrastructuri IT
2 - Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM
3 - Îmbunătățirea funcției de IT din MFP
4 - Implementarea noilor tehnologii
5 - Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP
destinate sectorului fiscal-bugetar
(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional
1 - Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP
2 - Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice
3 - Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului
4 - Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statului
5 - Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul
cardurilor de plată și de efectuare a plăților prin internet banking
6 - Armonizarea sistemelor de contabilitate
7 - Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor
8 - Dezvoltarea “Patrimven”
9 - Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)
10 - Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate
și consolidate la nivel național în ImpTax
62
(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și
fiscal
11 - Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)
12 - Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate
în relația cu cetățeanul
13 - Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor publice
14 - Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor
contribuții
15 - Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI)
16 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat
electronice fiscale” (SIMAMEF)
17 - Implementarea sistemelor IT vamale
18 - Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)
19 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)
20 - Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF
21 - Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice
transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice
63
IV. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI
Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie corelat cu politicile prioritare și
procesele de planificare financiară ale guvernului. Astfel, PSI al MFP pentru 2017-2020 trebuie
să includă prevederi pentru pregătirea cererii de buget anuală, pentru toată perioada 2017-2020.
Se observă că, deși bugetul include proiecții ale cheltuielilor pentru trei ani, oferă detalii legate
de activități și cheltuieli doar pentru primul an de implementare al PSI. Totuși, se anticipează
că în timp se va acorda o mai mare atenție celui de-al doilea, al treilea an și celui de-al patrulea
an.
Responsabilitate: Implementarea planului strategic începe după aprobarea bugetului de stat în
Parlament. Prin intermediul Direcției de politici publice și monitorizare acte normative și cu
ajutorul direcțiilor tehnice, MFP va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea
PSI. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să
identifice și să rezolve în avans eventualele provocări determinate de alocarea resurselor pentru
măsuri care au efecte cu importanță diferită față de resursele alocate.
Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este descris în
Anexele 2 și 3; acesta prevede indicatori pentru fiecare nivel de planificare (impact, rezultat,
realizare imediată). Anexa 1 oferă o privire de ansamblu asupra resurselor financiare.
Colectarea și gestionarea datelor: Un sistem IT de planificare strategică și evaluare a
performanțelor, urmând formatul structurii propuse a PSI a fost dezvoltat de SGG și este
disponibil și pentru MFP. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată
cu SGG și MFP, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate nivelurile de execuție
și management. Progresul realizării țintelor indicatorilor poate fi urmărit de toate părțile
interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.
Raportare: Calendarul de raportare propus pentru implementarea PSI, variază în funcție de
tipul indicatorilor de performanță. Decizia cu privire la ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență,
va ține cont de evitarea supra-aglomerării direcțiilor operaționale ale MFP și ale instituțiilor
subordonate. Astfel, prin procesul de monitorizare:
- Indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura lunar sau cel mult trimestrial
- Indicatorii de rezultat imediat (outputs) se vor măsura trimestrial
- Indicatorii de rezultat (outcome) se vor măsura bi-anual (semestrial)
- Indicatorii de impact se vor urmări anual.
În continuare este prezentată o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MFP.
64
Figura 10: Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MFP
Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform
indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului,
părților interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale
privind PSI, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice
de MFP.
Evaluare: În afară de programele cu finanțare europeană, dacă a fost cazul, care fac obiectul
unor evaluări ex-ante, intermediare și ex-post riguroase, MFP nu a dezvoltat o abordare formală
asupra evaluărilor ex-post a celorlalte programe și politici. În viitor, această activitate va oferi
informații importante pentru a face schimbări în ceea ce privește pregătirea și implementarea
programelor și a politicilor. Aceste schimbări nu vor afecta planul strategic în mod semnificativ.
Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care
MFP le gestionează și care sunt incluse în PSI, și, preferabil, să se sincronizeze cu calendarul
de evaluare a programelor europene, acolo unde este cazul.
Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru
ani. În intervalul respectiv, MFP va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt
necesare schimbări ale planului strategic. Această actualizare va presupune trei activități:
- compararea rezultatelor anului anterior cu cele planificate; această comparație se va
face pe baza țintelor stabilite în planul strategic și în planurile operaționale;
IAN. APR. IUL. OCT.
ANALIZĂ ANUALĂ
A
REZULTATELOR:
TOȚI INDICATORII
ANALIZA
TRIMESTRIALA:
INDICATORI DE
PROCES/
PRODUS ȘI
INDICATORI DE
INTRARE
ANALIZA
TRIMESTRIALA:
INDICATORI DE
PROCES/ PRODUS
ȘI INDICATORI DE
INTRARE
ANALIZA
TRIMESTRIALA:
INDICATORI DE
PROCES/
PRODUS ȘI
INDICATORI DE
INTRARE
ANALIZA
TRIMESTRIALA:
INDICATORI DE
PROCES/
PRODUS ȘI
INDICATORI DE
INTRARE
ANALIZĂ BI-ANUALĂ A
REZULTATELOR:
INDICATORI DE
REZULTAT
IMEDIAT, PRODUS
ȘI INTRARE
65
- efectuarea unei analize a mediului intern și extern, pentru a vedea dacă trebuie
operate schimbări semnificative la nivelul ipotezelor care stau la baza planului
curent (de văzut capitolele Context și Provocări); și
- adăugarea (extensia) unui an în plus la plan.
Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul I pentru care se face planificarea
și corelarea cu bugetul, planul strategic actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru
cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție conform Cadrului Bugetar pe
termen Mediu (CBTM) (1+3) pe unu plus trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele
strategice și obiectivele programelor rămân neschimbate, cu excepția cazului în care a apărut
sau este iminent un eveniment major (ex. o criză economică neprevăzută). Exercițiul de
actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce ar lăsa timp pentru
analiza rezultatelor obținute în anul anterior și pregătirea bugetului.
V. Resurse financiare
Viabilitatea PSI 2017-2020 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare
pentru implementarea măsurilor aferente fiecărui obiectiv al programelor.
Aderarea la UE a deschis calea către resurse financiare extraordinare pentru sectorul public,
inclusiv pentru sectorul fiscal-bugetar din România. Pentru perioada de programare 2014-2020,
României i s-au alocat 32,7 miliarde EUR fonduri europene, prin intermediul programelor
prezentate în tabelul de mai jos
Sursa FEDR FC FSE
Politica
Agricola
comuna
(pilon II)
Fondul
European
de Pescuit
Fondul
European
pentru
Ajutorarea
Persoanelor
Defavorizate
TOTAL
Alocări - mild Euro 11,2 8,1 4,7 8,13 0,17 0,41 32,707
Tabelul 8: Fondurile europene alocate României în 2014-2020
(miliarde de euro, prețurile constante din 2017)
Chiar și în condițiile pachetului generos de programe europene, asigurarea finanțării adecvate
a rămas o provocare până în prezent, în ceea ce privește urmărirea reformelor instituționale.
Anumite domenii și servicii relevante, fie din administrația sectorului fiscal-bugetar sau din
portofoliul altor instituții guvernamentale, (precum mediul, educația, transporturile, etc) rămân
subfinanțate, astfel trebuie stabilită o complementaritate eficace între resursele și politicile
gestionate de către MFP și cele gestionate de alte instituții guvernamentale (precum
An Stabilirea de noi ținte
2017 pentru 2021
2018 pentru 2022
2019 pentru 2023
66
infrastructura locală pentru învățământ, cu un impact ridicat asupra calității educației în orașele
mici și zonele rurale, infrastuctura pentru sănătate).
Atât pentru domeniile de politici, cât și pentru urmărirea priorităților reformelor instituționale,
MFP ar beneficia de pe urma unei tranziții către bugetarea pe programe. Aceasta ar fi utilă
pentru a avea o mai bună coordonare între obiectivele sectoriale generale, planurile de acțiuni
aferente și resursele ce trebuie alocate.
De asemenea, România trebuie să identifice și să prioritizeze în mod clar, pe domenii de politici,
un echilibru adecvat între resursele publice și private care trebuie să contribuie la dezvoltarea
sectorului.
O schiță a bugetului care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este
prezentată în Anexa 1.
Tabelul 9 de mai jos ilustrează anvelopele financiare anuale disponiblile de la bugtul de stat
pentru operaționalizarea PSI pe perioada 2017-2020.
An Total 2017 2018 2019 2020
Sume 16.669 3.254 4.289 4.559 4.566
Tabelul 9: Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2017-2020 (mil RON)
Așa cum arată Tabelul 10, PSI se bazează pe trei (3) obiective strategice și opt (8) programe
bugetare. Numărul de programe a crescut semnificativ față de PSI anterior. În ciuda
complexității sale evidente, acest nou PSI demonstrează o mai mare consecvență în termeni de
programe, și facilitează procesul de implementare și monitorizare.
Obiective strategice 2017 2018 2019 2020
OS 1 1.056 1.689 1.867 1.904
OS 2 1.665 1.992 2.042 2.043
OS 3 533 609 650 619
Tabelul 10: Finanțarea pe ani a obiectivelor strategice. (Mil RON)
Figura 13 de mai jos ilustrează defalcarea resurselor financiare pe obiective strategice. Astfel
în anul 2017 peste 32% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către realizarea
obiectivului strategic de consolidare a managementului financiar bugetar, iar obiectivul
strategic administrării eficiente a veniturilor publice are alocate fonduri de peste 51% din totalul
resurselor. Obiectivele Strategice 1 și 2 acoperă aproximativ 83% din totalul resurselor, iar
pentru obiectivul strategic aferent dezvoltării capacității instituționale fiind alocate peste 16%
din totalul resurselor.
67
Figura 13: Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice
(mii RON, 2017-2020)
O provocare instituțională importantă o reprezintă capacitatea de implementare a PSI, inclusiv
prin execuția bugetară bazată pe programe definite. Din punct de vedere organizațional și
managerial, aceasta este principala provocare pentru perioada următoare, respectiv tranziția de
la 3 programe la 8, precum și urmărirea implementării acestora. Execuția bugetară pe programe
vizează, de asemenea, schimbări funcționale la nivelul managementului și structurilor MFP.
0
500,000
1,000,000
1,500,000
2,000,000
2,500,000
2017 2018 2019
Finanțarea obiectivelor strategice - mii lei
SO 1 SO 2 SO 3
68
VI. Anexe
Anexa 1.a: Programe Bugetare 2017-2020
Cod Obiective, programe si masuri
Buget de stat ,mii lei lei
2017 2018 2019 2020
TOTAL 3.254.091 4.289.175 4.559.463 4.565.854
SO1 Consolidarea managementului fiscal și bugetar 1.056.195 1.688.554 1.867.238 1.903.728
P.1.1. Politică economică 38.616 58.738 59.922 60.609
P.1.2. Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor 41.531 43.511 46.131 44.954
P.1.3. Execuția bugetară și administrarea datoriei publice 954.601 1.563.839 1.737.548 1.774.845
P.1.4 Contabilitate publică și raportare financiară în sectorul public 11.424 11.960 12.597 12.409
P.1.5. Reglementare și supraveghere financiară 10.024 10.508 11.040 10.911
SO2 Administrarea performantă a veniturilor publice 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030
P.2.1. Administrarea veniturilor publice 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030
SO3 Consolidarea cadrului instituțional 532.615 608.885 650.001 619.095
P.3.1. Management și administrație 159.226 182.188 194.274 185.299
P.3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale 373.389 426.698 455.726 433.796
69
Anexa 1.b: Programe, Măsuri și alocări bugetare 2017-2020
Cod Obiective, programe si masuri
Buget de stat ,mii lei lei
2017 2018 2019 2020
TOTAL 3.254.091 4.289.175 4.559.463 4.565.854
SO1 Consolidarea managementului fiscal și bugetar 1.056.195 1.688.554 1.867.238 1.903.728
P.1.1. Politică economică 38.616 58.738 59.922 60.609
1.1.1.1
Previzionare și cercetare macro-economică și macro-fiscală în domeniile circumscrise atribuțiilor MFP, ANAF și CNP – continuă (C) 2.779 3.150 3.179 3.208
1.1.1.2 Analiza macro-economică în domeniile circumscrise atribuțiilor MFP, ANAF și CNP – continuare 2.402 2.749 2.769 2.789
1.1.1.3 Planificare macro-fiscal-bugetară 3.190 3.686 3.705 3.725
1.1.1.4 Politici și Reglementări Venituri – continuare 3.640 3.916 3.996 4.076
1.1.1.5 Analiza riscului fiscal-bugetar și a impactului – continuare 6.259 6.697 6.842 6.987
1.1.1.6
Suport tehnic pentru stabilirea plafoanelor anuale de contractare de credite noi de către administrația publică locală – continuare 897 918 1.011 939
1.1.2.1
Îndeplinirea responsabilităților României care decurg din calitatea de membru în UE și IFI pe domeniile de competență ale MFP - continuare 17.057 35.014 35.605 38.154
1.1.2.2 Armonizarea legislației aferente sectorului financiar - continuare 658 699 715 732
1.1.2.3
Consolidarea mecanismului de coordonare a acțiunilor în domeniul afacerilor europene, pe domeniul de competență al MFP, în vederea reprezentării optime a României în cadrul proceselor decizionale la nivel european și în cadrul procesului de exercitare a Președinției Consiliului Uniunii 1735 1909 2100 -
P.1.2. Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor 41.531 43.511 46.131 44.954
1.2.1.1 Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare – continuare 10.739 11.571 11.868 12.000
1.2.1.2 Pregătirea și rectificarea legilor bugetare anuale – continuare 4.442 4.718 4.828 4.938
1.2.1.3 Planificarea și implementarea rezultatelor analizelor de cheltuieli – continuare 3.071 3.193 3.411 3.298
1.2.1.4 Punerea în aplicare a bugetării pe programe – nou 3.602 3.756 3.987 3.888
70
1.2.1.5 Funcționarea efectivă și eficientă a Unității pentru Analiza Cheltuielilor 2.500 2.586 2.789 2.663
1.2.2.1 Analiza și evaluarea proiectelor semnificative de investiții noi– continuare 1.492 1.515 1.693 1.542
1.2.2.2 Analiza listelor de prioritizare a proiectelor semnificative de investiții – continuare 1.492 1.515 1.693 1.542
1.2.2.3 Monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor de investiíi semnificative 930 918 1.083 918
1.2.2.4 Dezvoltarea capacităților de a gestiona PPP – nou 930 918 1.083 918
1.2.2.5 Introducerea unui sistem de credite de angajament multi-anuale – nou 3.453 3.598 3.825 3.722
1.2.2.6 Funcționarea efectivă și eficientă a unitățiunității PPP 856 839 1.002 835
1.2.2.7
Exercitiu pentru testarea mecanismului de rationalizare a Programului de Investitii Publice al Ministerului Transporturilor, propus de banca Mondiala - nou 856 839 1.002 835
1.2.3.1
Proiectarea și gestionarea sistemului de transferuri inter-guvernamentale; Gestionarea relațiilor financiare între nivelul central și cel local: - continuare 7.170 7.546 7.865 7.855
P.1.3. Execuția bugetară și administrarea datoriei publice 954.601 1.563.839 1.737.548 1.774.845
1.3.1.1 Planificare financiară intra-anuală și eliberarea fondurilor – continuare 3.583 3.771 3.930 3.925
1.3.1.2 Procesarea plăților – continuare 20.730 21.984 22.568 22.987
1.3.1.3 Previzionarea si managementul numerarului 2.104 2.235 2.287 2.339
1.3.1.4 Simplificarea procedurilor de execuție bugetară – nou 1.468 1.524 1.632 1.574
1.3.1.5 Indeplinirea obligațiilor de plata ale statului față de terțe persoane, conform legii - continuare 857.156 1.457.036 1.648.904 1.689.770
1.3.2.1 Gestionarea achizitiilor publice 23.490 26.354 18.537 16.952
1.3.2.2
Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea SNDAP (proiect POCA) 17.618 19.766 13.903 12.714
1.3.2.3 Funcționarea efectivă și eficientă a ANAP - continuă 17.618 19.766 13.903 12.714
1.3.3.1 Contractarea datoriei publice guvernamentale – continuare 3.805 4.007 4.172 4.172
1.3.3.2 Limitarea riscurilor publice guvernamentale – continuare 3.805 4.007 4.172 4.172
1.3.3.3 Monitorizarea datoriei publice guvernamentale – continuare 3.224 3.389 3.540 3.525
71
P.1.4 Contabilitate publică și raportare financiară în sectorul public 11.424 11.960 12.597 12.409
1.4.1.1 Emiterea și actualizarea standardelor contabile pentru sectorul public – continuare 2.347 2.458 2.587 2.551
1.4.1.2 Gestionarea Planului de Conturi – continuare 1.793 1.869 1.985 1.935
1.4.1.3 Pregătirea rapoartelor financiare lunare, trimestriale și anuale – continuare 1.115 1.150 1.248 1.182
1.4.2.1 Exercitarea controlului financiar preventiv și auditului public intern 4.746 5.006 5.195 5.218
1.4.2.2 Adaptarea cadrului de control financiar preventiv în contextul introducerii bugetării pe programe 1.423 1.476 1.582 1.524
P.1.5. Reglementare și supraveghere financiară 10.024 10.508 11.040 10.911
1.5.1.1 Reglementarea sectorului financiar 1.894 1.977 2.095 2.048
1.5.1.2 Monitorizarea implementării OUG nr. 109/2011 – continuare 1.423 1.477 1.583 1.524
1.5.1.3 Înregistrarea activelor publice – continuare 6.707 7.054 7.362 7.339
SO2 Administrarea performantă a veniturilor publice 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030
P.2.1. Administrarea veniturilor publice 1.665.281 1.991.735 2.042.225 2.043.030
2.1.1.1 Procesarea declarațiilor fiscale și plăți – continuare 416.320 497.934 510.556 510.758
2.1.1.2 Executare silită – continuare 520.400 622.417 638.195 638.447
2.1.1.3 Servicii de consiliere, îndrumare și educare a contribuabililor – continuare 41.632 49.793 51.056 51.076
2.1.1.4 Consolidarea soluționării contestațiilor – nou 41.632 49.793 51.056 51.076
2.1.1.5 Promovarea transparenței în administrația fiscală – nou 41.632 49.793 51.056 51.076
2.1.1.6 Implementarea managementului riscurilor la neconformare – nou 41.632 49.793 51.056 51.076
2.1.1.7 Introducerea noului concept de servicii și educare a contribuabililor – nou 41.632 49.793 51.056 51.076
2.1.1.8 Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice– nou 41.632 49.793 51.056 51.076
2.1.1.9 Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi – nou 41.632 49.793 51.056 51.076
2.1.1.10 Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrate – nou 41.632 49.793 51.056 51.076
72
2.1.1.11 Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale – nou 41.632 49.793 51.056 51.076
2.1.2.1 Inspecție și investigații fiscale, în special în domeniul comerțului on-line – continuare 62.448 74.690 76.583 76.614
2.1.2.2
Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național și comunitar – continuare 83.264 99.587 102.111 102.152
2.1.2.3
Îmbunătățirea procedurilor și metodologiilor de inspecție fiscală și de management al riscului, pentru combaterea fraudei și a evaziunii fiscale – nou 104.080 124.483 127.639 127.689
2.1.2.4 Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale 20.816 24.897 25.528 25.538
2.1.3.1 Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari – nou 62.448 74.690 76.583 76.614
2.1.3.2 Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS) – nou 20.816 24.897 25.528 25.538
SO3 Cadrul instituțional consolidat 532.615 608.885 650.001 619.095
P.3.1. Management și administrație 159.226 182.188 194.274 185.299
3.1.1.1
Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI 22.076 26.095 27.041 26.706
3.1.1.2 Promovarea dezvoltării organizaționale 23.335 27.294 28.555 27.874
3.1.1.3 Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP 89.562 105.579 109.679 107.992
3.1.1.4 Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației 2.519 2.397 3.027 2.336
3.1.1.5 Formare și perfecționare profesională, învățăre și expertiză pentru personalul specializat al ministerului 1.260 1.199 1.514 1.168
3.1.1.6 Sistemul de evaluare a performanței MFP 1.574 1.498 1.892 1.460
3.1.1.7
Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină și eficientăa fondurilor interne și externe alocate 1.260 1.199 1.514 1.168
3.1.1.8 Modernizarea și conservarea infrastucturii MFP 3.779 3.596 4.541 3.504
3.1.1.9 Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal 3.172 3.090 3.736 3.062
3.1.1.10
Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la programele și măsurile destinate sectorului fiscal-bugetar 3.134 3.050 3.695 3.020
3.1.2.1
Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de feedback ale elaborării de politici 1.260 1.199 1.514 1.168
73
3.1.2.2
Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publice 1.260 1.199 1.514 1.168
3.1.2.3
Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevante 1.260 1.199 1.514 1.168
3.1.3.1 Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului 1.260 1.199 1.514 1.168
3.1.3.2 Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale 1.260 1.199 1.514 1.168
3.1.3.3
Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin intermediul structurilor proprii și prin instituțiile subordonate 1.260 1.199 1.514 1.168
P.3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale 373.389 426.698 455.726 433.796
3.2.1.1 Mentenanța actualei infrastructuri IT 46.670 54.587 57.110 55.748
3.2.1.2 Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM 3.779 3.596 4.541 3.504
3.2.1.3 Îmbunătățirea funcției de IT din MFP 6.298 5.993 7.568 5.841
3.2.1.4 Implementarea noilor tehnologii 3.149 2.996 3.784 2.920
3.2.1.5
Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar 3.149 2.996 3.784 2.920
3.2.2.1 Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP 3.149 2.996 3.784 2.920
3.2.2.2 Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice 3.149 2.996 3.784 2.920
3.2.2.3 Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului 3.149 2.996 3.784 2.920
3.2.2.4 Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statului 3.149 2.996 3.784 2.920
3.2.2.5
Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul cardurilor de plată și de efectuare a plăților prin internet banking 3.149 2.996 3.784 2.920
3.2.2.6 Armonizarea sistemelor de contabilitate 4.503 4.435 5.256 4.426
3.2.2.7 Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor 3.149 2.996 3.784 2.920
3.2.2.8 Dezvoltarea “Patrimven” 3.149 2.996 3.784 2.920
3.2.2.9 Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV) 3.149 2.996 3.784 2.920
3.2.2.10
Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și consolidate la nivel național în ImpTax 23.335 27.294 28.555 27.874
74
3.2.2.11 Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice, (CUIF). 23.335 27.294 28.555 27.874
3.2.2.12
Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul 23.335 27.294 28.555 27.874
3.2.2.13 Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor publice 3.149 2.996 3.784 2.920
3.2.2.14 Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții 23.335 27.294 28.555 27.874
3.2.2.15 Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI 23.335 27.294 28.555 27.874
3.2.2.16
Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF): 23.335 27.294 28.555 27.874
3.2.2.17 Implementarea sistemelor IT vamale 23.335 27.294 28.555 27.874
3.2.2.18 Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB) 23.335 27.294 28.555 27.874
3.2.2.19 Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT): 23.335 27.294 28.555 27.874
3.2.2.20 Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF 64.967 77.087 79.610 78.950
3.2.2.21
Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice 2.519 2.397 3.027 2.336
75
Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (Tabel Rezumativ)
Notă – Valorile indicatorilor (referință și țintă) au fost indicate și se stabilesc prin responsabilitatea MFP și instituțiile subordonate acestuia;
în lipsa acestor valori, indicatorii în culoarea albastru sunt prezentați cu titlu exemplificativ, strict pentru exercițiul de încărcare în aplicația informatică de
monitorizarea PSI; MFP și instituțiile subordonate pot și trebuie să corecteze și să modifice aceste valori de referință și țintă, pentru conformarea cu realitatea
și pentru corectarea planificării pe perioada de implementare a PSI.
Descrierea Obiectivelor și Indicatorilor Unitate Valoare de
referință Țintă 2019 Țintă 2020
Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar
Indicator de Impact Nr. 1.1: mențienrea deficitului bugetar în limitele agreate de România: % 3% 3% 3%
Indicator de Impact Nr. 1.2: creșterea PIB potențial % 4% 4% 4%
Programul 1.1: Politică economică
Indicator de rezultat 1.1.1: Diferenţa dintre prognoza principalilor indicatori
macroeconomici şi bugetari şi realizarea acestora (LRF)
Procent propuneri de politici pentru care s-a realizat o analiză a impactului bugetar
Indicator de rezultat
1.1.2: Grad de participare al României (Ministerului Finanțelor Publice) la acțiunile și
sedințele UE/IFI
Grad de participare la reuniunile grupurilor de lucru/comitete/consiliu ECOFIN de la nivel
UE (% din total grupuri/comitete/consiliu
%
%
%
%
10%
80%
90%
90%
10%
90%
90%
95%
10%
98%
90%
95%
Programul 1.2:Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor
Indicator de rezultat 1.2.1: Rezultat venituri / cheltuieli agregate, față de bugetul inițial
aprobat / Consecvența bugetului anual cu estimările anului anterior
%
90%
95%
95%
Indicator de rezultat 1.2.2: Perioada medie de implementare a proiectelor de investiții /
Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investiții
luni
%
16
10%
16
10%
16
5%
76
Descrierea Obiectivelor și Indicatorilor Unitate Valoare de
referință Țintă 2019 Țintă 2020
Indicator de rezultat 1.2.3: Procentul de APL care sunt inregistrate cu abateri la LFPL;
Obligațiile restante ale administrațiilor locale (% din PIB);
%
%
10%
1,05%
7%
1,02%
5%
1,00%
Programul 1.3:Execuția bugetară și administrarea datoriei publice
Indicator de Rezultat 1.3.1: Randament cheltuieli cumulate comparativ cu bugetul aprobat
Indicator de Rezultat 1.3.2: Procentul procedurilor de achiziție publică initiate şi publicate în
SEAP pe fiecare tip de procedură şi valoare totală EUR/procedură/an;
Gradul/procentul procedurilor de achiziție finalizate;
Procentul procedurilor derulate integral on-line din totalul procedurilor de achiziții publice
Indicator de Rezultat 1.3.3. Ponderea datoriei în monedă națională, din total datorie publică
guvernamental;
Ponderea datoriei în EUR, din datoria publică guvernamentală totală denominată în valută
Maturitatea medie ramasa a datoriei publice guvernamentale
%
%
%
%
%
%
%
90%
90%
80%
60%
45%
(minim) –
60%
80%
(minim) –
95%
5,5 ani
(minim) – 7
ani
90%
98%
90%
80%
45%
(minim) –
60%
80%
(minim) –
95%
5,5 ani
(minim) – 7
ani
95%
100%
95%
85%
45%
(minim) –
60%
80%
(minim) –
95%
5,5 ani
(minim) – 7
ani
Program 1.4: Contabilitate publică și raportare financiară
Indicator de Rezultat 1.4.1 - Momentul și regularitatea reconcilierii conturilor ; Conformarea
cu IPSAS și EPSAS (% din standarde respectate)
Indicator de Rezultat 1.4.2 - Rata intenţiilor de refuz de viză însuşite de ordonatorii de
credite.
%
%/
90
75
95
75
98
75
Program 1.5: Reglementare și supraveghere financiară
Indicator de Rezultat 1.5.1 - Procentul de ÎP care respectă OUG nr. 109/2011 ; % 80 90 95
77
Descrierea Obiectivelor și Indicatorilor Unitate Valoare de
referință Țintă 2019 Țintă 2020
Obligațiile restante ale IP (% din PIB)
Diferența dintre valoarea activelor reflectată în declarațiile financiare și valoarea activelor
înregistrată în inventarul central %
%
%
-
10%
-
8%
-
3%
Obiectiv Strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice
Indicator de Impact Nr. 2.1: Volum venituri fiscale administrate de ANAF, realizat anual vs
planificat
% 98 100 100
Indicator de Impact Nr. 2.2: Ponderea veniturilor fiscale în PIB % 26,3 28 31
Programul 2.1: Administrarea venituri publice
Indicator de Rezultat 2.1.1: Gradul de conformare voluntară la declarare
Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale
Gradul de colectare al arieratelor recuperabile
Indicator de Rezultat 2.1.2: Decalajul fiscal la:
- Impozit pe profit
- Impozit pe venit
- TVA
Indicator de Rezultat 2.1.3 / Gradul de realizare a veniturilor fiscale programate.
%
%
%
%
%
%
%
95,34%
84,03%
66,9%
42,3%
(la 2014)
40,1%
(la 2014)
37,9%
(la 2014)
99,85%
96%
86%
68,5%
37,3%
35,1%
27,9%
100%
96,5%
86,5%
69,0%
37,3%
35,1%
27,9%
100%
78
Descrierea Obiectivelor și Indicatorilor Unitate Valoare de
referință Țintă 2019 Țintă 2020
Indicator de Rezultat 2.1.4: Timp mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata
obligațiilor fiscale :
- pentru persoane fizice
- pentru persoane juridice
ore/an
24
(la 2016
168
(la 2016)
20
144
20
144
Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional
Indicator de impact 3.1: Încredere la nivel intern și extern în instituție și acțiunile MFP
Indicator de impact 3.2: Rata de absorbție a fondurilor dedicate dezvoltării sectorului fiscal-
bugetar (% din Buget MFP)
%
%
-
-
50%
50%
60%
50%
Indicator de impact 3.3: Gradul de conformare cu bugetul de Stat:
diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31
decembrie, anul curent
diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară la 31 decembrie
Indicator de impact 3.4: Gradul de procese și proceduri computerizate la nivel de sector fiscal
bugetar / % informatizare a sectorului
%
%
%
5%
5%
15%
2%
2%
25%
1%
1%
35%
Program 3.1. Management și administrare
Indicator de Rezultat 3.1.1 - Număr modificări anuale în structura funcțională ;
Indice procent angajați sector public, care lucrează în instituții/structuri cu sarcini
funcționale în sectorul finanțelor publice
Indicator de Rezultat 3.1.2 - Gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu
cerințele legislative ;
Nr/an
%
%
Nr/an
6
4,5%
90%
5
4
4,5%
95%
5
4
4,5%
100%
3
79
Descrierea Obiectivelor și Indicatorilor Unitate Valoare de
referință Țintă 2019 Țintă 2020
Numărul anual al schimbărilor la nivel de capitol bugetar și rectificări negative a Bugetului de stat
Indicator de Rezultat 3.1.3 - Procent cheltuieli operaționale din bugetul total anual al MFP
Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF)
%
Lei/angajat
60%
130.000
60%
140.000
60%
140.000
Program 3.2: Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale
Indicator de Rezultat 3.2.1 - Disponibilitatea sistemelor financiare (down time)
Indicator de Rezultat 3.2.2 - Gradul de integrare a sistemelor informationale bugetar,
financiar și fiscal
ore/24 (%)
%
24/24
30%
24/24
40%
24/24
50%
80
Anexa 3: Programe și Măsuri conexe, Indicatori de realizare imediată (outputs) (Tabel Rezumativ)
Notă – Valorile indicatorilor (referință și țintă) au fost indicate și se stabilesc prin responsabilitatea MFP și instituțiile subordonate acestuia;
în lipsa acestor valori, indicatorii în culoarea albastru sunt prezentați cu titlu exemplificativ, strict pentru exercițiul de încărcare în aplicația informatică de
monitorizarea PSI; MFP și instituțiile subordonate pot și trebuie să corecteze și să modifice aceste valori de referință și țintă, pentru conformarea cu realitatea
și pentru corectarea planificării pe perioada de implementare a PSI.
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Programul 1.1 Politică economică
(1.2.1) Pentru consolidarea proceselor de analiză și sinteză pentru susținerea politicilor publice și a reglementărilor macroeconomice și fiscal-bugetare,
gestionarea riscurile fiscale, de elaborare a bugetului
1.1.1.1 Previzionare & cercetare macro-economică & macro-fiscală în domeniile circumscrise
atribuțiilor MFP, ANAF și CNP – continuă (C)
Măsura presupune realizarea de analiză și estimări, consultanță pe politici, pentru o diversitate
de aspecte, precum : structura, dimensiunea și sustenabilitatea deficitului bugetar, a veniturilor
și a cheltuielilor bugetare, a datoriei publice, creşterea gradului de colectare a veniturilor,
investitiile publice, dezvoltarea economică.
Număr de
previziuni, analize,
lucrări de
cercetare pe an
10 12 14 18
1.1.1.2. Analiza macro-economică în domeniile circumscrise atribuțiilor MFP, ANAF și CNP –
continuare
Măsura presupune realizarea de rapoarte de analiză și cercetare privind finanțele publice,
creșterea economică și principalii săi determinanți, a evoluției soldului bugetar structural și
posibilități de ajustare a acestuia, etc. De asemenea măsura presupune și estimarea impactul
ex-ante și ex-post al politicilor fiscale.
Număr analize și
lucrări de
cercetare pe an
10 12 14 18
1.1.1.3. Planificare macro-fiscală
Măsura își propune să ofere consultanță pentru politici fiscale, analiza veniturilor fiscale,
previzionarea veniturilor fiscale ca parte a pregătirii cadrului macro-bugetar și să contribuie la
elaborarea legislației fiscale anuale, ca parte a elaborării bugetului. MFP coordonează
Număr
analize/documente
pe an
10 12 14 18
81
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
elaborarea Strategiei fiscal-bugetare și a Programului de convergență, două documente esențiale
pentru calibrarea politicilor în domeniul finanțelor publice.
1.1.1.4. Politică & Reglementări Venituri – continuare
Măsura are scopul de a oferi consiliere pe politică fiscală, analiză a veniturilor bugetare,
previzionare venituri, ca parte din pregătirea cadrului macro-fiscal și de a oferi informații pentru
elaborarea legislației privind veniturile (impozite, vamă, etc.), ca parte din pregătirea bugetară.
Acest lucru include evaluarea efectelor politicilor existente și propuse asupra economiei și
cadrului fiscal-bugetar.
Numărul de
documente de
politică și
reglementare pe an
10 12 14 18
1.1.1.5. Analiza riscului fiscal-bugetar și a impactului – continuare
Măsura își propune să contracareze riscul ca rezultatele bugetare să devieze de la previziuni
sau așteptări, evaluând și monitorizând continuu posibilele surse de riscuri bugetare, care să
conducă la abateri de la aceste obiective/ținte, inclusiv: șocuri macroeconomice, șocuri externe,
sectorul financiar, spețe importante, companiile de stat, administrații publice locale, companii
private nefinanciare, evenimente și politici cu caracter excepțional sau temporar,, dezastre
natural, parteneriate public-private și propunerile de/noi acte normative. Măsura urmărește să
le ofere decidenților (i) o înțelegere clară a posibilelor riscuri pentru finanțele publice; (ii) o
gamă mai variată de instrumente pentru contracararea și gestionarea acelor riscuri; (iii)
analiza costurilor și a beneficiilor asociate atenuării riscurilor bugetare și (iv) posibilitatea de
a lua în calcul riscurile bugetare atunci când stabilesc reguli sau ținte.
Numărul de
analize pe an 10 12 14 18
1.1.1.6. Suport tehnic pentru stabilirea plafoanelor anuale de contractare de credite noi de către
administrația publică locală – continuare
Măsura își propune să ofere sprijin tehnic și analize aprofundate cu privire la plafonul anual
maxim de contractare a noi credite de către administrația publică locală. Stabilirea acestui
plafon trebuie făcută în raport de următoarele elemente: (i) politica generală privind datoria
publică, știind faptul că în ultimă instanță, chiar dacă nu este garantată de stat, datoria
contractată de administrația publică locală afectează echilibrele macro-fiscale; (ii) capacitatea
de rambursare a administrațiilor locale: nivelul lor actual de îndatorare, maturitatea datoriei
actuale a APL, nivelul arieratelor APL; (iii) nevoile de investiții și solicitările de contractare
Numărul de
analize specifice 10 12 14 18
82
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
credite din anii anteriori; (iv) evoluțiile de pe piața creditelor la care au acces autoritățile
publice locale.
(1.2.2) Îmbunătățirea coordonării relațiilor financiare cu Uniunea Europeană, continuarea colaborării cu instituții financiare internaționale și
reprezentarea intereselor României în raport cu politica economico-financiară a Uniunii Europene:
1.1.2.1. Îndeplinirea responsabilităților României care decurg din calitatea de membru în UE &
IFI pe domeniile de competență ale MFP - continuare
Măsura se referă la promovarea intereselor României în relațiile cu instituțiile financiare
internaționale, prin asigurarea unui contact strâns cu acestea, propunând soluții pentru
probleme asociate responsabilităților ce rezultă din statutul de membru, monitorizând asistența
financiară și tehnică oferită de IFI autorităților române/ instituțiilor din România și facilitând
dialogul dintre acestea, pregătind și asigurând o reprezentare corespunzătoare a MFP la
reuniunile IFI și la alte întâlniri ale instituțiilor financiare internaționale din care România
face parte, facilitând diseminarea informațiilor privind modalitățile de finanțare alternativa
(alta decât cea care constituie datoria publică guvernamentală) care implică instituțiile
financiare internaționale. De asemenea, aceasta mai include și asigurarea unui dialog cu
instituțiile financiare internaționale, pentru a participa la instrumente și/sau fonduri gestionate
de instituții financiare la care România este membru; asigurarea că sumele necesare pentru a
acoperi contribuția României la capitalul instituțiilor financiare internaționale sunt incluse în
bugetul MFP.
Responsabilități
îndeplinite
conform planului
anual
D/N
Plata la timp/
scadență a
contributiei/
obligațiilor
României la
capitalul IFI
D/N
D
D
D
D
D
D
D
D
1.1.2.2. Armonizarea legislației aferente sectorului financiar - continuare
Măsura își propune elaborarea și avizarea unor proiecte de lege, rezoluții sau alte acte
normative legate de statutul de mebmru al UE, care transpune legislația europeană
promovează armonizarea legislației naționale cu cea internațională.
Număr acte
normative
analizate şi avizate
minim/pe an
2 2 2 2
1.1.3.1. Consolidarea mecanismului de coordonare a acțiunilor în domeniul afacerilor europene,
pe domeniul de competență al MFP, în vederea reprezentării optime a României în cadrul
proceselor decizionale la nivel european și în cadrul procesului de exercitare a Președinției
Consiliului Uniunii
Număr reuniuni la
grupurile de
lucru/comitete/con
siliu la care s-a
250
290
290
290
83
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
În vederea pregătirii Președinției României la Consiliul UE și asigurarea unei reprezentări
corespunzătoare în această perioadă, măsura ăși propue derularea unor activități specifice
legate de dezvoltarea și implicarea activă a resurselor umane din MFP în domeniul afacerilor
europene.
asigurat
participarea
Număr persoane
pregătite în
domeniul
afacerilor
europene
160
160
-
-
Programul 1.2 Elaborarea bugetului și prioritizarea cheltuielilor
(1.2.1): Asigurarea unui proces bugetar transparent, bazat pe dovezi și orientat către rezultate
1.2.1.1. Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare – continuare Măsura se referă la elaborarea Strategiei fiscal-bugetare (SFB), care prezintă planurile bugetare
pe termen mediu ale Guvernului, și care se actualizează în fiecare an în luna iulie. Aceasta
implică formularea principalilor parametri bugetari și a politicilor bugetare asociate, conform
regulilor stabilite în Legea responsabilității fiscale (LRF); și elaborarea unui Cadru de cheltuieli
pe termen mediu (CCTM), care stabilește prioritățile pentru cheltuieli și plafoanele de cheltuieli
pe următorii trei ani, pentru ordonatorii principali de credite. Se estimează că, treptat, SFB va
apropia mai mult prioritățile de politici de alocările bugetare. În același timp, parametrii
macroeconomic și bugetari ar trebui să ofere îndrumări clare pentru elaborarea bugetului pe
anul următor. Ordonatorii principali de credite vor trebui să explice devierile de la cadrul SFB.
Astfel, se așteaptă ca această măsură să joace un rol cheie în procesul bugetar de sus în jos.
SFB proiectată și
aprobată
conform
graficului legal
D D D D
1.2.1.2.Pregătirea & rectificarea legilor bugetare anuale – continuare Măsura își propune să livreze legile bugetelor anuale și respectivele rectificări, în conformitate
cu legislația în vigoare. Măsura include stabilirea alocărilor agregate, la nivelul diferitelor
funcții și organizații din administrație; compilarea, revizuirea și reconcilierea cererilor de buget
venite de la ministerele de linie și pregătirea documentației bugetare impuse de lege.
Numărul de proiecte
de lege pe an -
conform graficului
legal
5 5 8
8
1.2.1.3. Planificarea & implementarea analizelor de cheltuieli – continuare Manualul privind
analizarea și D D D
D
84
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Măsura își propune să îmbunătățească procesul de prioritizare, eficiența și eficacitatea
cheltuielilor publice, și se concentrează pe planificarea, elaborarea și implementarea
rezultatelor unor analize ale cheltuielilor, pentru a identifica programele și zonele ineficiente și
a elabora planuri de acțiune pentru acestea. Aici intră: (i) definirea procedurilor pentru
analizele de cheltuieli, e.g., emițând linii directoare pentru echipele implicate; (ii) coordonarea
procesului de revizuire și monitorizare a cheltuielilor publice; (iii) realizarea unor analize
sectoriale împreună cu ministerele de linie; și (iv) propunerea unor ținte pentru economii.
Măsura presupune integrarea procesului de analiză a cheltuielilor publice în sistemul
managementului financiar public prin modificarea cadrului legal existent, respectiv a
prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanţele publice și a Legii responsabilităţii fiscal-
bugetare nr.69/2010 și implică diferite tipuri de analize cuprinzătoare de cheltuieli, inclusiv
analize de programe, de procese ale ordonatorilor principali de credite.
eficientizarea
cheltuielilor publice
realizat
D/N
Proceduri interne
elaborate
D/N
Cadrul legal
amendat
D/N
D
D
D
D
D
D
D
D
1.2.1.4. Punerea în aplicare a bugetării pe programe – nou
Măsura își propune să îmbunătățească prioritizarea cheltuielilor și orientarea către rezultate
a cheltuielilor publice, prin introducerea unui sistem de bugetare pe programe, inclusiv o
clasificare a cheltuielilor după programe. De asemenea, măsura își propune să
îmbunătățească eficiența tehnică, oferind îndrumare pentru relaxarea treptată a controalelor
pe element-linie, pentru a le da ordonatorilor de credite mai multă flexibilitate atunci când
aleg ce fel de resurse vor folosi pentru a genera rezultate, ceea ce ar trebui să ducă la o
productivitate cu mult mai mare
Sistem de bugetare
de programe
funcțional
Numărul de
ministere de resort
care pilotează
bugetarea pe
programe
D
-
D
5
D
10
D
15
1.2.1.5. Funcționarea efectivă și eficientă a unități pentru analiza cheltuielilor
Măsura urmărește susținerea și îmbunătățirea performanțelor Direcției de analiză a
cheltuielilor, în cadrul MFP. Aceasta include, pe de o parte definirea clară a rolului acestei
direcții ce are ca sarcină analiza cheltuielilor publice și identificarea de opțiuni de economisire
Numărul de
analize de
cheltuieli pe an
stabilite prin
- 5 5
8
85
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
pentru fiecare sector bugetar prin aplicarea unor măsuri bine țintite și durabile în procesul de
eficientizare a cheltuielilor publice, iar pe de altă parte angajarea de personal suplimentar.
Memorandum
Guvernamental
(1.2.2): Consolidarea proceselor de management al investițiilor publice semnificative (selecție, prioritizare, bugetare și achiziție, evaluare
independentă)
1.2.2.1. Analiza & evaluarea proiectelor semnificative de investiții – continuare
Măsura își propune următoarele:
a. asigurarea că doar propunerile de proiecte de investiții relevante și realiste ajung în faza
de evaluare. Aceasta implică analiza studiilor de prefezabilitate și a notelor de
fundamentare/conceptuale, din punct de vedere al sustenabilității și suportabilității
proiectului, în scopul avizării sau respingerii solicitării pentru trecerea la elaborarea
studiului de fezabilitate;
b. asigurarea că doar acele proiecte de investiții considerate a fi pregătite în urma evaluării
gradului de pregătire a acestora vor fi avute în vedere pentru a primi finanțare. Aceasta
implică aplicarea criteriilor de prioritizare și obținerea unui punctaj minim conform
prevederilor legale în vigoare.
Numărul de
proiecte analizate,
evaluate pe an
% proiecte avizate
din total proiecte
depuse de OPC
30
70%
30
70%
30
70%
30
70%
1.2.2.2. Analiza listelor proiectelor de investiții – continuare
Măsura privind analiza listelor proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate își
propune să crească eficiența de alocare a cheltuielilor de capital și se referă la prioritizarea
proiectelor de investiți publice semnificative i, în raport cu politicile naționale și sectoriale și cu
spațiul fiscal existent. Aceasta implică verificarea listelor de proiecte de investiții publice
semnificative prioritizate propuse de ordonatoriii principali de credite, analiza implicațiilor
bugetare și pregătirea Memorandumului pentru a fi aprobat de Guvern.
Lista de proiecte
de investiții
publice
semnificative
prioritizare
elaborată conform
graficului legal
Elaborare
Memorandum
D
D
D
D
D
D
D
D
86
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
1.2.2.3. Monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor de investiții semnificative –
continuare
Măsura se referă la evaluarea stadiului de implementare și, în final, a rezultatelor proiectelor
de investiții semnificative.
Numărul de
rapoarte de
monitorizare pe an
realizate conform
graficului legal
6 6 6
6
1.2.2.4. Dezvoltarea capacităților de a gestiona PPP – nou
Măsura își propune să ofere îndrumări și suport tehnic pentru realizarea și implementarea
unor parteneriate public-private (PPP-uri). Inițial măsura se concentrează pe crearea unor
structuri, proceduri și regulamente corespunzătoare, pentru a se asigura că sunt selectate doar
cele mai bune opțiuni de PPP, care oferă suficiente câștiguri de eficiență pentru a compensa
pentru costurile de finanțare suplimentare asociate finanțării private și constrângerile create
de contractarea pe termen lung. Aici intră: (i) crearea unei „porți pentru PPP-uri” care,
având în vedere volumul semnificativ al riscurilor bugetare asociate PPP-urilor îi alocă MFP-
ului responsabilitatea de a evalua proiectele de PPP pe întregul ciclu de viață, oferind
aprobări explicite în anumite puncte de etapă; (ii) definirea unor reguli specifice pentru
bugetarea proiectelor de PPP, având în vedere caracterul lor de lungă durată și lipsa unor
plăți de la bugetul de stat în primii ani; (iii) asigurarea divulgării transparente a
angajamentelor bugetare ale PPP-urilor, garantându-se că riscurile și costurile bugetare pe
perioada de valabilitate a contractului sunt raportate integral; și (iv) gestionarea continuă a
riscurilor bugetare asociate PPP-urilor, în strânsă legătură cu ministerele de linie.
Numărul de PPP
evaluate, finalizate - 8 12
16
1.2.2.5. Introducerea unui sistem de credite de angajament multi-anuale – nou
În cadrul acestui sistem, pentru fiecare proiect nou de investiții cu finanțare bugetară
aprobată se va face și un credit de angajament multianual inițial, cu o valoare egală cu costul
total al proiectului aprobat. Ulterior se vor face trageri din acest credit de fiecare dată când
se încheie un contract pentru construcție/achiziție în cadrul proiectului. Soldul nefolosit al
creditului multianual, dacă este cazul, va fi reportat în anii următori, astfel încât să rămână
disponibil pentru a putea fi folosit la momentul semnării altor contracte. Cererile bugetare
Sistem de credite
de angajament
multi-anuale
funcțional
D D D
D
87
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
pentru aprobarea finală a guvernului a noilor proiecte de investiții propuse sunt combinate cu
o cerere pentru finanțare specifică pentru proiect, sub forma creditelor de angajament
multianuale și cu cerințele anuale anticipate pentru creditele bugetare, pentru anul curent și
următorii ani din strategia fiscal-bugetară
1.2.2.6. Funcționarea efectivă și eficientă a unitățiunității PPP
Măsura urmărește dezvoltarea capacității MFP de a se implica în parteneriate public-private,
direcție nou înființată în cadrul MFP, având ca principale atribuţii identificarea tipurilor de
proiecte care pot fi finanţate printr-un parteneriat între sectorul public şi partenerii privaţi,
promovarea unor astfel de proiecte, precum şi colectarea de date şi informaţii de la autorităţile
publice care inițiază/derulează proiecte de investiţii publice în regim PPP. Pentru
implementarea cu succes a unor astfel de parteneriate este necesar a realiza angajarea de
personal corespunzător în cadrul Direcției managementul investițiilor publice, creșterea
capacității administrative pentru personalul angajat la nivelul direcției, precum și definitivarea
cadrului legal aplicabil, prin amendarea celui existent si elaborarea de norme de aplicare,
dezvoltarea de metodologii de evaluare a proiectelor potentiale, care să reflecte bunele practici
în domeniu, prin realizarea de ghiduri pentru determinarea costului comparativ de referinta,
analiza Value for Money, alocare riscuri, tratament fiscal, standarde de performanta pentru
investitorul privat
Numărul de
proiecte analizate,
avizate pe an
Numărul de
rapoarte de
monitorizare pe an
realizate conform
graficului legal
Lista de
prioritizare
pregătită conform
graficului legal
5
6
D
5
6
D
5
6
D
5
6
D
1.2.2.7. Exercițiul pilot privind testarea mecanismului de raționalizare a Programului de
Investiții Publice al Ministerului Transporturilor, mecanism propus de Banca Mondială – nou
Acest exercițiu își propune testarea mecanismului de raționalizare propus de Banca Mondială,
în colaborare cu. Vor fi folosite trei criterii și elemente de referință asociate, pentru a identifica
proiectele cu rezultate slabe și a le introduce în programul de raționalizare: (i) de când este în
implementare; (ii) perioadă de timp necesară finalizării, la actualul nivel de finanțare; și (iii)
gradul de inactivitate. Proiectele care ating sau depășesc cel puțin două din punctele de referință
ale acestor criterii, și toate proiectele clasificate ca fiind inactive, vor fi avute în vedere automat
pentru a fi incluse în programul de raționalizare. Proiectele identificate ca neavând rezultate
Raport proce de
testare finalizat
Nr de proiecte
analizate
D
5
D
5
D
5
D
5
88
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
bune vor fi transferate într-o categorie „de rezoluție”, separat de PIP principal, unde se va
rezolva statutul proiectelor percepute ca nefiind performante. Pentru toate aceste proiecte va fi
elaborată o strategie de rezoluție, cu patru opțiuni ce pot fi avute în vedere: (i) închiderea; (ii)
reducerea activității și finalizarea timpurie, cu cheltuieli limitate; (iii) restrângerea și revizuirea
proiectului, pentru ca acesta să fie suportabil; și (iv) continuarea până la finalizarea completă,
conform proiectării și specificațiilor actuale.
Număr proiecte
propuse a fi
mutate în
facilitatea de
soluționare
5
5
5
5
(1.2.3) Îmbunătățirea coordonării fiscale și bugetare cu administrațiile locale
1.2.3.1Proiectarea & gestionarea sistemului de transferuri inter-guvernamentale; Gestionarea
relațiilor financiare între nivelul central și cel local: - continuare
Măsura își propune să reglementeze modalitatea de stabilire a nivelului sumelor ce se alocă de
la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea unor cheltuieli curente din sarcina
autorităților administrației publice locale, precum și pentru finanțarea investițiilor de interes
local. Acest lucru se poate face prin stabilirea unor standarde de cost calculate în funcție de
standardele de calitate a serviciilor publice pe care unitățile administrativ-teritoriale trebuie să
le asigure, precum și în funcție de strategia de dezvoltare teritorială a României.
Numărul de
schimbări ale
sistemului de
transferuri inter-
guvernamentale pe
an
- 5 8
12
1.2.3.2. Proiectarea și gestionarea sistemului de transferuri inter-administrative - continuare
Măsura se referă la adaptarea și perfecționarea continuă a sistemului de transferuri către
administrația publică locală. Acest lucru înseamnă ca: (i) sistemul de transferuri trebuie să
acopere nevoile de finanțare ale administrației publice locale, conform responsabilităților
acesteia potrivit legislației în vigoare; (ii) reducerea/limitarea disparităților dintre resursele
financiare per locuitor, mai ales între unitățile administrativ teritoriale urbane și cele rurale;
(iii) sistemul de transferuri trebuie să ofere stimulentele necesare pentru creșterea bazei fiscale
proprii a administrației publice locale și creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor
locale; (iv) evitarea hazardului moral – ”premierea” unităților administrativ teritoriale cu un
management financiar-bugetar defectuos; (v) predictibilitatea și stabilitatea sistemului de
transferuri către administrația publică locală).
Numărul de
schimbări ale
sistemului de
transferuri inter-
administrative pe
an
-
5
8
12
Programul 1.3 Execuția bugetară și administarea veniturilor
89
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
(1.3.1.) Facilitarea execuției eficiente a bugetului
1.3.1.1 Planificare financiară intra-anuală & eliberare fonduri – continuare
Măsura își propune să asigure o execuție bugetară lină pe perioada anului, pentru a evita
aglomerarea cheltuielilor către finalul anului, printr-o planificare financiară și un management
al fondurilor corespunzătoare. Acest lucru se va asigura prin revizuirea și aprobarea planurilor
trimestriale privind implementarea bugetului, transmise de ordonatorii principali, prin
monitorizarea continuă a cheltuielilor.
Planificare și
eliberare fonduri
la timp, conform
graficului legal
D D D D
1.3.1.2. Procesarea plăților – continuare
Măsura își propune reducerea arieratelor, asigurând plata la timp a facturilor, după o
verificare a informațiilor vitale de pe ordinele de plată
Plățile procesate
conform graficului
legal
D D D D
1.3.1.3. Previzionarea & managementul numerarului
Măsura își propune să asigure o planificare și un management al numerarului corespunzătoare,
pentru a asigura plata cheltuielilor bugetate, în termeni cash în limita bugetară stabilită; să
prevină împrumuturile neanticipate, care ar putea influența negativ echilibrul politicilor
monetare; și să ajute la identificarea nevoii de acțiuni de remediere pe perioada anului. Mai
exact, măsura urmărește: (i) să se asigure că finanțarea cheltuielilor se face corespunzător pe
timpul anului, pentru a reduce costurile de împrumut; (ii) să să asigure finantarea cheltuililor
bugetare cu incadrarea in limitele trimestriale aprobate de politică bugetară, mai ales excedentul
sau deficitul; și (iii) să contribuie la coordonarea lină a politicii monetare și a celei fiscale. Aici
intră următoarele: pregătirea unui plan de numerar lunar; păstrarea situatiilor lunare privind
executia fluxurilor de numerar, pe partea de venituri dar și pe partea de cheltuieli, și propunerea
pregătirii unor noi situații, în cazul în care cele existente nu își ating scopul; centralizarea
informațiilor despre venituri și cheltuieli, care rezumă principalele progrese, analizarea și
actualizarea previziunilor de numerar; elaborarea unor propuneri de ajustarea fluxurilor de
numerar, dacă este cazul; și informarea continuă a BNR.
Numărul de
analize specifice
pe an
Diferența dintre
numerarul
previzionat și cel
utilizat
Prognoza lunară a
soldului contului
trezoreriei
12
0
D
12
0
D
12
0
D
12
0
D
1.3.1.4. Simplificarea procedurilor de execuție bugetară – nou Proceduri
proiectate, D D D D
90
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Măsura are scopul de a simplifica procedurile de execuție bugetară prin
raționalizarea/reproiectarea și automatizarea porceselor de afaceri.
aprobate și
implementate
1.3.1.5. Îndeplinirea obligațiilor de plată ale statului fața de terțe persoane, conform legii - continuare
Măsura are în vedere plățile pentru despăgubirile civile și sumele date prin ANRP (cca
25% din bugetul ministerului)
Planul de plăți
anual executat
integral
D/N
D D D D
(1.3.2) Creșterea transparenței și a eficienței achizițiilor publice
1.3.2.1. Gestionarea procesului de achiziții publice – continuare
1 Consolidarea și actualizarea cadrului legislativ privind achizițile publice
Măsura își propune să asigureactualizarea și consolidarea cadrului legislative
privind achizițiile publice prin patru legi distinctecare trasnpunnoile Directive
Europene: achizițiile clasice; achizițiile sectoriale (utilitățile); concesiunile și
parteneriatul public-privat; căile de atac și remedii; respeciv elaborarea de norme
metodologice și ghiduri explicative și actualizarea acestora la realitățile României2
2 Monitorizarea sistemului de achiziții publice - continuă
Măsura prevede înființarea unui departament dedicat în cadrul Agenției Naționale
pentru Achiziții Publice, stabilirea unor indicatori relevanți care sa fie extrași
automat din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), precum și instituirea
unor proceduri de corelare a funcției de monitorizare cu cea de supervizare și cu
cea de formulare a politicilor publice
3 Consolidarea sistemului de proceduri de achiziție on-line - continuă
Măsura vizeazpă îmbunătățirea procedurilor pentru facilitarea proceselor de
achiziție on-line
Numărul de
indicatori extrași
și publicați din
SEAP/ 5
Numărul/procentul
procedurilor
derulate integral
on-line”;
7
98%
7
100%
7
100%
7
100%
91
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
1.3.2.2. Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile
pentru implementarea SNDAP (proiect POCA)
Măsura prevede susținerea autorităților contractatne în procesul de achiziții pin elaborarea de
îndrumare și instrumente pentru autoritățile contractante; adoptarea unor măsuri legislative
pentru soluționarea unor problematici comune în managementul proiectelor; profesionalizarea
personalului; mecanisme pentru întărirea capacității autorităților contractante și agregarea
cererii; pentru pentru a dezvolta și introduce măsuri de revizuire/ simplificare a normelor și
procedurilor referitoare la achizițiile publice și pentru a susține abordarea
unitară în domeniul achizițiilor publice
Nr. autorități și
instituții publice
susținute
Nr. Participanți la
activități de
formare privind
achizițiile publice
Nr. Analize, metodologii, ghiduri si
instrumente
operaționale
dezvoltate
.
1
350
13
-
50
-
-
50
8
-
50
8
1.3.2.3. Funcționara efectivă și eficientă a ANAP -continuă
. Măsura are în vedere, ca ANAP să îşi îndeplinească obiectivele anuale stabilite prin propriul
plan operațional, astfel încât, gradul de realizare al planului de activitate, în conformitate cu
responsabilitățile stabilite, să fie 100% (planificat vs realizat). Măsura are ca grup-țintă
structurile organizatorice din cadrul ministerului ANAP. Îndeplinirea planului de activități
(planul operațional anual ca parte a Sistemului de control intern managerial) al fiecărei
direcții, serviciu sau compartiment și raportarea la bugetul alocat, vor determina gradul de
indeplinire al indicatorilor de performanță ai structurii (organizației), precum și pe cei ai
fiecărui specialist din sector.
% din
implementarea
planului
operațional anual
Nr. Rapoarte de
regularitate și
bune practice ale
procesului de
achiziție publică
emise anual
90
-
100
2
100
2
100
2
(1.3.3) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurare finanțării
necesităților de finanțare la nivel guvernamental -
92
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
1.3.3.1. Contractarea datoriei publice guvernamentale – continuare
Măsura își propune să atragă și să asigure finanțarea necesară, prin contractarea datoriei
publice guvernamentale în condițiile cele mai favorabile pentru Guvernul român, folosind diverse
instrumente de finanțare și analizând atent caracteristicile contractuale (costul creditului, rate
de dobândă, comisioane bancare, etc) in conditiile limitarii riscurilor asociate portofoliului de
datorie. În acest context se are în vedere şi contractarea, gestionarea și monitorizarea datoriei
publice guvernamentale contractate de la instituții financiare internaționale/ băncile de
dezvoltare/ cooperare internațională pentru finanțarea deficitului bugetului de stat şi
refinanțarea datoriei publice, precum și pentru finanţarea proiectelor prioritare pentru economia
României.
Valoarea anuala a
finantarilor
rambursabile
angajate pentru
acoperirea
necesarului brut de
finantare
- 1000 1000 1000
1.3.3.2. Limitarea riscurilor publice guvernamentale – continuare
Măsura își propune să reducă riscurile asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale,
monitorizând continuu indicatorii privind riscurile pieței, riscurile valutar, riscurile de
refinanțare, risculrile asociate ratei dobânzii și riscurile de lichiditate, și oferind linii directoare
cu privire la acțiunile necesare pentru reducerea acestora. Acest obiectiv este analizat in
Strategia de administrare a datoriei publice guvernamnetale, în cadrul căreia se propun măsuri
și instrumente financiare specifice de limitare a acestora, dintre care menționăm si operaţiuni de
piaţa secundară (de tip răscumparare anticipată sau preschimbare) pentru reducerea riscului de
refinanţare sau pe termen mediu, dupa crearea cadrului procedural, tehnic si operational,
instrumente financiare derivate (swap valutar si pe rata de dobanzda). Indicatorii de risc sunt
monitorizati lunar prin buletinul privind datoria publică guvernamentalăa. Măsurile si
instrumentele ce se au in vedere in vederea limitarii riscurilor descrise sunt incluse in strategia
de management al riscurilor, care constituie parte a strategiei de administrare a datoriei publice
guvernamentale, ce se revizuiește anual
Pentru
administrarea
riscului valutar:
Ponderea datoriei
denominate in
moneda nationala
din total datorie
publica
guvernamentala
(%)
Ponderea datoriei
denominate in
Euro in total
datorie
denominata in
valuta (%)
45%
(minim) –
60%
80%
(minim) –
95%
45%
(minim)
– 60%
80%
(minim)
– 95%
45%
(minim)
– 60%
80%
(minim)
– 95%
45%
(minim)
– 60%
80%
(minim)
– 95%
93
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Pentru
administrarea
riscului de
refinantare:
- Ponderea datoriei
in moneda
nationala scadenta
in termen de 1 an
(%)
- Ponderea datoriei
totale scadenta in
termen de 1 an
(%)
- Maturitatea
medie ramasa
pentru datoria in
moneda nationala
(ani)
- Maturitatea
medie ramasa
pentru datoria
totala (ani)
- Mentinerea unei
rezerve financiare
in valuta la un
nivel confortabil,
20% -
30%
(maxim)
15% -
25%
(maxim)
3,5 ani
(minim) –
5 ani
5,5 ani
(minim) –
7 ani
Acoperire
a
necesitatil
20% -
30%
(maxim)
15% -
25%
(maxim)
3,5 ani
(minim)
– 5 ani
5,5 ani
(minim)
– 7 ani
Acoperi
rea
necesitat
20% -
30%
(maxim)
15% -
25%
(maxim)
3,5 ani
(minim)
– 5 ani
5,5 ani
(minim)
– 7 ani
Acoperi
rea
necesitat
20% -
30%
(maxim)
15% -
25%
(maxim)
3,5 ani
(minim)
– 5 ani
5,5 ani
(minim)
– 7 ani
Acoperir
ea
necesitati
94
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
astfel incat sa fie
diminuate riscurile
aferente
perioadelor
caracterizate de o
volatilitate ridicata
pe pietele
financiare (nr.luni)
Pentru
administrarea
riscului ratei
dobanzii:
- Ponderea datoriei
in moneda
nationala care isi
modifica rata
dobanzii intr-un an
(%)
- Ponderea datoriei
totale care isi
modifica rata
dobanzii intr-un an
(%)
- Perioada medie
pana la urmatoarea
modificare a ratei
dobanzii pentru
or
financiare
brute pe o
perioada
de 4 luni
20% -
30%
(maxim)
15% -
25%
(maxim)
3,5 ani
(minim) –
5 ani
5,5 ani
(minim) –
7,0 ani
ilor
financia
re brute
pe o
perioada
de 4 luni
20% -
30%
(maxim)
15% -
25%
(maxim)
3,5 ani
(minim)
– 5 ani
5,5 ani
(minim)
– 7,0 ani
ilor
financia
re brute
pe o
perioada
de 4 luni
20% -
30%
(maxim)
15% -
25%
(maxim)
3,5 ani
(minim)
– 5 ani
5,5 ani
(minim)
– 7,0 ani
lor
financiar
e brute pe
o
perioada
de 4 luni
20% -
30%
(maxim)
15% -
25%
(maxim)
3,5 ani
(minim)
– 5 ani
5,5 ani
(minim)
– 7,0 ani
95
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
datoria in moneda
nationala (ani)
1.3.3.3. Monitorizarea datoriei publice guvernamentale – continuare
Această măsură își propune să se asigure că atât nivelul cât și rata de creștere a datoriei publice
sunt sustenabile, asigurând înregistrarea corespunzătoare a datoriei contractate, analizând
continuu portofoliul datoriei publice și oferind informații pentru ca finanțarea și structura
portofoliului datoriei să fie în strânsă coordonare cu politica monetară și bugetară. Principalele
produse ale acestei măsuri vor fi buletinul anual privind datoria publică pentru monitorizare si
strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale,
Raportarea pe site-
ul MFP a datoriei
publice conform
legislatiei
nationale si
conform
metodologiei UE
Lunar Lunar Lunar Lunar
Programul 1.4 Contabilitate publică și raportare financiară
(1.4.1) Îmbunătățirea calității și a oportunității raportării financiare în cadrul tuturor entităților guvernamentale
1.4.1.1. Emiterea și actualizarea standardelor contabile pentru sectorul public – continuare
Această măsură se referă la dezvoltarea și introducerea politicilor, procedurilor și
regulamentelor de contabilitate, conform standardelor internaționale.
Numărul de
standarde emise pe
an
- 1 1 1
1.4.1.2. Gestionarea Planului de Conturi – continuare
Această măsură se referă la gestionarea și întreținerea Planului de conturi (PC) în linie cu
nevoile mereu schimbătoare ale Guvernului referitoare la clasificare, și înregistrarea
tranzacțiilor financiare pentru a sprijini analiza politicii bugetare și gestionarea bugetului.
Măsură urmărește să se asigure că modificările aduce PC respectă configurarea și că datele
istorice nu sunt pierdute sau corupte atunci când se implementează o nouă actualizare a PC.
Numărul de
rapoarte specifice
pe an
1 2 2 2
1.4.1.3. Pregătirea rapoartelor financiare lunare, trimestriale și anuale – continuare
Măsura își propune să sprijine managementul bugetar și analiza politicii bugetare, prin
pregătirea frecventă a unor rapoarte financiare relevante, exacte și comprehensive
Rapoarte realizate
la timp D D D D
(1.4.2) Creșterea responsabilizării pentru cheltuieli,
96
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
1.4.2.1. Executarea controlului financiar preventiv și auditului public intern: Măsura își propune
obținerea de asigurări rezonabile că toate operațiunile bugetare/financiare, respectă legile,
regulile și reglementările în vigoare, prin controlul financiar preventiv al operațiunilor, prin
monitorizarea practicilor de contabilitate, conformarea cu baza bugetară de contabilitate folosită
de stat și exercitarea activității de audit public intern. Aceasta introduce politici și proceduri
pentru a urmări, gestiona și raporta resursele și operațiunile bugetare/financiare ale
ordonatorilor de credite..
Numarul de
operațiuni la care
s-au constatat
Nerespetarea
prevederilor
legale, regulilor
procedurale
aplicabile și
încadrarea în
limita și destinația
creditelor bugetare
și/sau de
angajament
250 230 220 200
1.4.2.2. Adaptarea cadrului de control financiar preventiv în contextul introducerii bugetării pe
programe
Măsura își propune ca în contextul procesului de trecere la bugetarea pe bază de performanță –
sau pe bază de programe – să adapteze reglementările și procedurile privind controlul
financiar preventiv în acest sens. Acest lucru înseamnă un accent special pe evaluarea
rezultatelor obținute în raport de resursele avute la dispoziție, pe evaluarea costurilor
diverselor măsuri/activități, pe evaluarea sistemului de monitorizare și a indicatorilor folosiți.
Numarul de acte
normative/
proceduri
elaborate/
actualizate în
domeniul
controlului
financiar preventiv
- 2 4 2
Programul 1.5 Reglementare și supraveghere financiară
(1.5.1): Consolidarea guvernanței corporative și a înregistrării activelor publice
1.5.1.1. Reglementarea sectorului financiar:
Număr minim de
reuniuni ale 4 ori/an
97
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Măsura își propune să susțină promovarea unui schimb de informaţii permanent şi eficient între
autorităţile responsabile cu reglementarea şi supravegherea diferitelor sectoare ale sistemului
financiar, Ministerul Finanţelor Publice şi Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul
Bancar, precum şi evaluarea, prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de criză financiară
la nivelul instituţiilor financiare individuale, al grupurilor financiare sau al pieţei financiare în
ansamblu.
Consiliului
general al
Comitetului
Național pentru
supraveghere
macroprudențială
4 ori/an
4 ori/an
4 ori/an
1.5.1.2. Monitorizarea implementării OUG nr. 109/2011 – continuare
Această măsură se referă la analizarea, monitorizarea și supravegherea activității, practicilor
și comportamentului ÎP care intră în aria de competență a MFP, pentru a se asigura că ÎP își
desfășoară activitatea așa cum era așteptat și în conformitate cu toate normele comerciale,
legislative și de altă natură recomandate sau agreate. Aici intră și stabilirea unor linii
directoare pentru raportare, pentru a promova și consolida transparența veniturilor,
cheltuielilor, activelor și pasivelor ÎP; supravegherea programelor de finanțare/ împrumut ale
ÎP; și controlul folosirii pasivelor contingente. În măsura în care MFP va juca rolul de
organism de reglementare, măsura se preocupă și de aspecte precum stabilirea prețurilor,
interesele consumatorilor, aspecte și interese din industrie
Numărul de
rapoarte pe an
2 4 4
4
1.5.1.3. Înregistrarea activelor publice – continuare
Această măsură se referă la îmbunătățirea sistemului de înregistrare a activelor publice.
Măsura are 2 componente: înregistrarea activelor din domeniul public al statului și
înregistrarea activelor din domeniul privat al statului. Referitor la prima componentă atenția
principală se concentrează pe perfecționarea continuă a evidenței activelor proprietate publică
a statului. În ceea ce privește a doua componentă principala problemă este finalizarea
inventarului activelor aflate în proprietatea privată a statului.
Inregistrarea
activelor publice
inregistrate
integral
D D D
D
Programul 2.1 Administrarea veniturilor publice
(2.1.1): Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare
2.1.1.1. Procesarea declarațiilor fiscale și plăți – continuare
Măsura se referă la o activitate esențială și continuă a ANAF, cu un impact major asupra
creșterii eficienței colectării și a conformării voluntare – este un element cheie al întregului
Numărul de plăți
întârziate pe an
30
20
20
10
98
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
sistem. Calitatea procesării declarațiilor fiscale și a plăților este un factor major în
îmbunătățirea sistemului de colectare și permanenta sa perfecționare este foarte importantă.
Acest lucru presupune în primul rând îmbunătățirea informatizării/automatizării procesării
declarațiilor fiscale – ceea ce va reduce costurile atât pentru ANAF, cât mai ales pentru
contribuabili. De asemenea sistemul de procesare a plăților trebui să funcționeze la parametri
calitativi înalți.
Procent declarații
fiscale procesate
automat
90% 95% 98% 98%
2.1.1.2. Executare silită – continuare
Măsura se referă la ansamblul reglementărilor și procedurilor de executare silită și reprezintă
un element cheie al sistemului de colectare. Modul în care sistemul de executare silită
funcționează este esențial pentru echitatea întregului proces de colectare și creează stimulente
puternice pentru conformarea voluntară la plată, în special.
Numărul de
proceduri de
executare
finalizate pe an
3000 4000 4000 4500
2.1.1.3. Serviciul de îndrumare și asistenţă a contribuabililor – continuare
Măsura se referă la ansamblul de servicii oferite contribuabililor, persoane fizice și juridice,
pentru plata la timp a taxelor și completarea corectă a declarațiilor fiscale; pentru accesarea
plății eșalonate a obligațiilor fiscale, în cazul în care nu-și pot plăti la timp taxele și impozitele.
Acest serviciu are ca obiectiv îndrumarea şi oferirea de asistenţă corespunzătoare
contribuabililor, persoane fizice și juridice, pentru îndeplinirea la timp a obligaţiilor declarative
şi de plată şi pentru obţinerea drepturilor şi facilităţilor fiscale prevăzute de lege. Oferirea acestui
serviciu contribuie la creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor,
Această soluție permite acordarea unor facilități cum ar fi anularea penalităților de întârziere, în
cazul finalizării eșalonării. Toate acestea au un impact determinant asupra creșterii conformării
voluntare, atât la declare, cât și la platî
Numărul de
beneficiari pe an
(Milioane)
3,5 5 7 8
2.1.1.4. Consolidarea soluționării contestațiilor – nou
Măsura își propune dezvoltarea susținută a procesului legal prin care contribuabilii își exercită
dreptul de a contesta impunerea fiscală. Procesul trebuie să fie cunoscut și înțeles de
contribuabili, accesibil, transparent și independent. Este foarte importantă reducerea termenelor
de soluționare a contestațiilor
Numărul de
contestații
procesate pe an
10000
20
10000
20
10000
20
10000
20
99
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Durata medie a
soluționării unei
contestații zile
Ponderea sumelor
aferente actelor
contestate admise
sau desființate în
totalul sumelor
stabilite
suplimentar
(valoric).
40%
40%
40%
40%
2.1.1.5. Promovarea transparenței în administrația fiscală – nou
Măsura se referă la ansamblul activităților de creștere a transparenței în administrarea fiscală –
inclusiv elaborarea și implementarea unei strategii specifice. Punerea în aplicare a oricărei
strategii necesită mecanisme adecvate pentru a asigura o monitorizare constantă a realizărilor şi
măsuri prompte pentru a aborda deficiențele. Acest lucru poate fi realizat printr-un mod de lucru
adoptat de întreaga conducere, care să fie structurat şi disciplinat.
Numărul de
reglementări
publicate
Numărul de
vizitatori în locație
6
1000
6
1000
6
1000
6
1000
2.1.1.6. Implementarea managementului riscurilor la neconformare – nou
Măsura se referă la implementarea unui model de management al riscurilor la neconformare
(CRM) care presupune gestionarea riscurilor care afectează conformarea și aplicarea
măsurilor potrivite. Activitatea diferitelor structuri cu atribuții de control, determinată de
competențele specifice, poate duce la suprapuneri, chiar și la controale simultane, dar
necoordonate la aceiași contribuabili. O astfel de situaţie este ineficientă şi afectează
încrederea contribuabililor în administraţia fiscală. Pentru structurile care implementează şi
monitorizează implementarea CRM, măsura asigură alinierea activităţilor diferitelor structuri
la obiectivele agenţiei, evitându-se astfel alocarea ineficientă de resurse în efectuarea de
activităţi izolate de scopurile stabilite sau fără impact în îndeplinirea acestora
Sistem de
management
implementat
Număr proiecte
pilot realizate
CRM
D
5
D
5
D
5
D
5
100
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
2.1.1.7. Introducerea unui noul concept de servicii pentru contribuabili – nou
Măsura se concentrează pe dezvoltarea și oferirea unor strategii, materiale și canale pentru
instruire și servicii țintite pentru anumite segmente de contribuabili. Introducerea unui nou
concept de servicii pentru contribuabili presupune orientarea serviciilor oferite de Agenția
Națională de Administrare Fiscală spre contribuabili, încurajarea acestora de a utiliza canalele
de servicii și serviciile adecvate și eficientizarea canalelor de servicii, în vederea reducerii
costurilor și creșterii gradului de conformare voluntară a contribuabililor. Administraţiile fiscale
moderne sunt conştiente că un serviciu bun încurajează conformarea şi reduce costurile
contribuabililor. Acestea se concentrează pe simplificarea operaţiunilor întreprinse de
contribuabili şi pe măsurarea succesului în acest sens. În acest context este foarte importantă și
extinderea serviciului “Spațiul Privat Virtual“ la persoanele juridice și la alte entități fără
personalitate juridică;
Noi servicii
implementate pe
an
Numărul de
beneficiari pentru
noile servicii –mil/
pe an
2
2
2
2
2
2
2
2
2.1.1.8. Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice–
nou
Măsura se referă la susţinerea şi promovarea folosirii mediului on line sprijină îmbunătăţirea
activităţii de administrare fiscală prin implicarea şi consultarea contribuabililor care devin
participanţi activi în mecanismul decizional pentru a reduce costurile de conformare
Numărul de
declarații
electronice
procesate (mil)
Numărul
contribuabililor
înrolati în Spaţiul
Privat Virtual din
total contribuabili
(mil)
3
4,5
3
4,5
3
4,5
3
4,5
2.1.1.9. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi – nou
Măsura se referă la îmbunătățirea în sensul creșterii flexibilității procedurilor de poprire p cazul
contribuabililor care sunt executați silit, astfel încât suma blocată să nu depășească datoria către
ANAF
Reglementări și
proceduri adoptate
și implementate
2 2 2 2
101
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
2.1.1.10. Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrate – nou
Măsura se referă la creșterea eficienței procesului de valorificare a bunurilor confiscate și
sechestrate, mai ales dacă sunt degradabile, pentru încasarea operativă a contravalorii
acestora. Acest lucru presupune îmbunătățirea reglementărilor și procedurilor din domeniu.
Valoarea bunurilor
confiscate și
sechestrate pe
timp de un an (mil
RON)
Durata medie de
valorificare per
bun confiscat sau
sechestrate (luni)
1000
6
1000
6
1000
6
1000
6
2.1.1.11. Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale – nou
Măsura se referă la îmbunătățirea conformării la plată. Deși rata de declarare este ridicată,
conformarea la plată a rămas în urmă, creând noi arierate. Acest lucru afectează colectarea şi
creează o situaţie inechitabilă pentru contribuabilii ce se conformează în mod normal. Arieratele
erodează credibilitatea sistemului de impozitare Deşi poziţia României nu este nicidecum cea mai
gravă din regiune, există loc de îmbunătăţire
Strategie
proiectată,
aprobată și
implementată
D D - D
(2.1.2): Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale
2.1.2.1. Controale fiscale și investigații fiscale, în special în domeniul comerțului on-line –
continuare
Măsura se referă la controalele și investigațiile fiscale dintr-un domeniu aparte – comerțul on-
line. Datorită specificității domeniului este nevoie de creșterea pregătirii profesionale a
inspectorilor, de specializarea acestora și de dotarea cu echipamente tehnice necesare
Număr total de
controale și
investigații
realizate pe an, din
care în domeniul
comerțului on-line
500 1000 1000 1000
2.1.2.2. Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a
proteja teritoriul vamal național și comunitar – continuare
Această măsură, susținută de echipele mobile în zona de liberă circulaţie, pe rutele şi culoarele
europene de transport, asigura securitatea şi siguranţa frontierei externe a Uniunii Europene
împotriva traficului ilegal de mărfuri şi combatere a evaziunii fiscale cu produse accizabile.
Numărul de
evenimente de
trafic ilegal
procesate pe an/
200
300
300
500
102
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Revizuirea cadrului legislativ privind modul de monitorizare a operațiunilor economice
intracomunitare, pentru identificarea trasabilității mărfurilor și a beneficiarilor reali
Nr de evenimente
cu utilizare a
echipamentelor de
control
nedistructiv
200
300
300
400
2.1.2.3. Îmbunătățirea cadrului metodologic și procedural necesar diminuării subdeclarării
impozitelor taxelor și contribuțiilor – nou
Măsura se referă în special la managementul riscului în activitatea de control fiscal În prezent,
controalele fiscale sunt programate și se efectuează la acei contribuabili ce prezintă riscul fiscal
la conformare cel mai ridicat. Îmbunătăţirea analizei de risc, va permite folosirea mai eficientă
a resurselor materiale şi umane. reducerea duratei de efectuare a inspecției fiscale; creșterea
numărului de inspecții fiscale programate pe bază de analiză de risc; identificarea de noi zone și
domenii de risc fiscal; selectarea şi programarea în inspecţie fiscală, începând cu perioada
imediat următoare, a unui număr mai mare de contribuabili.
Numărul de
proceduri și
metodologii
proiectate,
aprobate și
implementate
Sume stabilite
suplimentar
urmare inspecţiilor
fiscale
3
10%
3
10%
3
12%
3
15%
2.1.2.4. Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale
Verificarea persoanelor fizice cu risc fiscal va fi eficientizată prin extinderea competenței de
verificare a situației fiscale personale și la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF și
cuprinderea astfel în verificări a unui număr mai mare de persoane;;
Reglementări și
proceduri adoptate
și implementate
Număr de
verificări ale
situației fiscale
personale efectuate
pe an la personae
fizice, din care
verificări efectuate
de structurile
3
500
3
500
3
500
3
500
103
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
teritoriale ale
ANAF;
Sume stabilite
suplimentar
urmare verificării
situației fiscale
personale, din care
sume stabilite
suplimentar
urmare
verificărilor
efectuate de
structurile
teritoriale ale
ANAF;
10%
10%
10%
10%
(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale
2.1.3.1. Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari – nou
Măsura își propune consolidarea Direcției pentru mari contribuabili, inclusiv prin schimbarea
criteriilor de includere a contribuabililor în aceasta, dezvoltarea competențelor personalului de
aici prin instruire, inclusiv prin programe de schimb de experiență cu alte administrații fiscale
avansate; crearea, în cadrului Direcției pentru administrarea marilor contribuabili, a unei unități
de management a riscurilor; propunerea modificării legislației specifice și a altor regulamente
și instrucțiuni relevante, astfel încât ANAF să aibă un mandat suficient de amplu care să îi
permită să își prioritizeze eforturile de conformare pentru a se concentra pe riscurile cele mai
Numărul de
personal pentru
biroul pentru
contribuabilii mari
500 500 500 500
104
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
ridicate; și oferirea unor salarii competitive în sector, pentru managerii și personalul cheie din
Direcția pentru administrarea marilor contribuabili.
2.1.3.2. Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și
CAS) – nou
Măsura se referă la un element cheie: creșterea colectării a două venituri cheie pentru bugetul
general consolidat al statului. Diferența actuală în potențialul de colectat și nivelul efectiv al
colectării este foarte mare – plasează România pe ultimul loc din UE la TVA spre exemplu.
Aceasta presupune îmbunătățirea reglementărilor și procedurilor din domeniu, a structurilor
instituționale din teritoriu, al managementului direct al procesului. Totodată este necesară și
menținerea sub control a costurilor colectării.
Reducere ”gap”
colectare la TVA
si CAS (zile)
Cost la 1000 RON
valoare impozite
colectate pe an
60
100
60
100
60
100
60
100
Programul 3.1: Management și administrare
(3.1.1) Îmbunătățirea stabilității structurale și funcționale a MFP și a instituțiilor sale subordonate::
Modernizare instituțională; creșterea eficienței; îmbunătățirea proceselor și procedurilor instituționale
3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite
o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI
Măsura urmărește să asigure că un leadership clar în formularea politicilor fiscal-bugetare este
stabilit (cu contribuții din partea departamentelor tehnice), că există toate procesele de
planificare, de sprijin, bugetare, monitorizare și proceduri de evaluare. Pentru aceasta,
structura, funcțiile și responsabilitățile din cadrul MFP vor fi revizuite și reflectate în mod
adecvat în Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF). Intenția este ca toate procesele
de planificare și bugetare, de implementare a planurilor, precum și procedurile de monitorizare
și evaluare, să fie puse în aplicare pentru a obține rezultatele vizate (100% puse în aplicare la un
nivel de calitate adecvat), pe parcursul perioadei de implementare a planului strategic..
Organigramă și
ROF modificate
D /N
N
- D D D
3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționale
Măsura își propune să asigure adaptarea continuă a structurii organizaționale și a
aranjamentelor instituționale ale MFP și a instituțiilor subordonate, pentru a reflecta reformele
Organigramă și
ROF modificate
D /N
- D D D
105
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
în derulare în managementul finanțelor publice, precum și reformele stabilite în conformitate cu
strategiile guvernamentale și ca răspuns la schimbările din mediul extern al MFP, aparat propriu
și instituții subordonate.
N
3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP
Măsura are scopul de a asigura automatizarea (computerizarea) proceselor și procedurilor
instituționale pentru managementul integrat al resurselor MFP, pentru managementul integrat
al documentelor, al fluxurilor de lucru, al informațiilor și relațiilor cu beneficiarii politicilor
publice, cu cetățenii și instituțiile colaboratoare, pentru managementul integrat al informațiilor
și rapoartelor statistice. Măsura este orientată către minister, instituțiile subordonate acestuia și
personalul lor, care vor folosi tehnologia informației în activitățile lor zilnice. Ulterior
implementării măsurii, este estimat că cel puțin 10 la sută din procesele și procedurile
ministerului vor fi automatizate între 2017 și 2020 și 50 la sută dintre angajații ministerului vor
folosi sistemele de TI în aceeași perioadă
Procese și proceduri
computerizate la
nivelul ministerului
% /1%
angajați care
folosesc sistemele
de TI
%/ 5%
2%
10%
10%
50%
10%
50%
10%
50%
Dezvoltarea resurselor umane
3.1.1.4. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației
Măsura vizează o componentă critică a administrației publice, în general, cea a personalului de
specialitate care trebuie atras, recrutat, selectat, angajat și menținut în organizație conform
nevoilor reale ale ministerului. În acest context, va fi important să se acopere nevoia de personal
specializat. Prin această măsură se urmărește îmbunătățirea activității structurilor de resurse
umane, precum şi a proceselor de managemement al resurselor umane pentru a menține rulajul
personalului din MFP aparat propriu la 6,67% în 2017 și un grad de ocupare a statului de funcții
de peste 88,39% până la aceeași dată., respectiv menținerea la nivelul ANAP în 2017 a fluctuației
personalului la 5,69 % și a gradului de ocupare a posturilor de 91,59%.
Gestionarea planificării forței de muncă - asigură existența unei planificări a forței de muncă și
folosirea optimă a resurselor, reflectând în totalitate actualele nevoi ale MFP. Aceasta implică
analiza funcțiilor MFP, o reproiectare a acestora (daca este cazul), evaluarea impactului asupra
Rulajul/fluctuația
de personal din
cadrul ministerului
MFP/ANAP/
ANAF
% /
Grad de ocupare
posturia statului de
funcții
%
6,67%/
5,69%
88,49%/
2
6,6%
88,4%9
1,59%
3
6,6%
88,4%9
1,59%
4
6,6%
88,4%91,5
9%
5
106
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
forței de muncă și elaborarea unor planuri practice de implementare pentru a face ajustările
corespunzătoare. De asemenea, această măsură include și analiza corelării dintre nivelurile
calificărilor și conținutul posturilor
Gestionarea recrutărilor și a transferurilor - asigură recrutarea în MFP de personal cu calificări
și caracteristici corespunzătoare , din perspectiva pregătirii, experienței și calităților care să
răspundă necesităților actuale și viitoare ale organizației
Gestionarea forței de muncă - asigură condițiile în care mecanismele de promovare și
recompensare sunt suficiente pentru a motiva personalul să își desfășoare activitatea în mod
eficace vizând astfel rezultate profesionale mai bune, cu respectarea aspectelor etice și măsuri
disciplinare definite și aplicate corect
Îmbunătățirea performanței personalului: Măsura își propune să asigure existența unor sisteme
eficiente care încurajează îmbunătățirea performanței personalului și care permit identificarea
celor cu rezultate foarte bune, dar și a celor cu rezultate necorespunzătoare , pentru a dezvolta și
mai mult punctele forte individuale și pentru a remedia punctele slabe
Transformarea Departamentului de RU: Măsura își propune susținerea departamentului de RU
care vor ajuta la crearea și instituționalizarea unui mediu eficient în care practicile de RU permit
folosirea persoanelor potrivite, motivate corespunzător și recompensate conform meritelor, cu
aptitudinile potrivite și deținând funcțiile potrivite.
Studii, analize,
rapoarte, proiecte
/ 1
Numărul de
structuri/funcţii în
care a fost
implementată
planificarea forţei
de muncă
Ghiduri, proceduri
documente
metodologice sau
acte administrative
/ 1
Studii, analize,
rapoarte sau acte
administrative
/1
Ghiduri, proceduri,
documente
metodologice și
acte administrative
/ 2
0
3
2
3
65%
1
4
2
4
75%
2
5
2
4
85%
3
6
2
4
85%
107
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Rata de retenţie a
noilor angajaţi
după 12 luni
Program de
implicare/motiv
are dezvoltat şi
implementat
Analize de
satisfacție/strategii,
instrumente
Număr de analize,
rapoarte
/1
Procentul de
politici şi
proceduri revizuite
şi optimizate în
Nu
3
2
30%
Nu
3
3
40%
Nu
3
3
70%
Da
3
3
100%
108
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
domeniul
resurselor umane
3.1.1.5. Formare și perfecționare profesională, învățăre și expertiză pentru personalul specializat
al ministerului
Măsura urmărește dezvoltarea calitativă și îmbunătățirea abilităților personale și tehnice
profesionale ale personalului MFP, astfel încât să se asigure că dezvoltarea personalului, în
special formarea acestuia, este încurajată și planificată în mod corespunzător, livrată și evaluată
într-un mod care să convingă faptulcă activitățile realizate satisfac integral cerințele individuale
dar și pe cele ale organizației. Beneficiarii măsurii sunt angajații MFP, care, prin participarea
și certificarea în programe de formare și specializare, conform cu nevoile identificate și
recomandările stabilite în procesul anual și semestrial de evaluare și încluse în Planul anual de
perfecționare profesională a personalului din structurile MFP, vor determina gradul de formare
prin cursuri specializate la nivelul personalului de specialitate al ministerului.
Îndeplinirea
planului anual de
instruire la nivelul
organizației
% / 100%
personal certificat
prin programe de
formare și
specializare din
totalul personalului
specializat
% / 12%
Rata de participare
a angajaţilor la
minim un curs de
formare
profesională într-
un interval de trei
ani
Procentul de
angajaţi care au
100%
16%
N/A
N/A
100%
22%
20%
10%
100%
22%
70%
10%
100%
22%
100%
10%
109
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
beneficiat de
formare (creștere
anuaă[)%
Evaluarea performanței și managementul financiar
3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFP
Măsura vizează dezvoltarea și operaționalizarea unei platforme aliniată cu obiectivele strategice
ale ministerului și pe deplin integrată în procesele de planificare strategică și monitorizare ale
MFP. Mai mult decât atât, aceasta va fi integrată în sistemul TIC al Guvernului. Cadrul de
evaluare a performanței va fi introdus pentru a se potrivi cu necesitatea de a monitoriza în mod
eficient punerea în aplicare a PSI și de a informa elaborarea politicilor viitoare.
Operaționalizarea deplină va fi urmărită pe parcursul implementării PSI (și nu numai) și va fi
finanțată din resurse bugetare naționale.
Nr de accesări de
utilizatori
5000 5000 6000 6000
3.1.1.7. Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină a
fondurilor interne și externe alocate
Măsura urmărește întărirea disciplinei bugetare mai ales în zona identificării nevoilor
ministerului, a programării resurselor bugetare interne (naționale) și externe (UE) și a execuției
bugetare pe programe. Măsura vizează o coordonare a acțiunilor de planificare și monitorizare
a cheltuielilor printr-un sistem informational adecvat, elaborarea bugetului MFP cu încadrarea
în limita de cheltuieli aprobată şi în termenul solicitat de MFP şi urmărirea execuţiei operative
a acestuia. Ministerul își va îmbunătăți procesul de bugetare pe programe, pentru a putea
monitoriza în acest fel performanța structurilor interne și din subordine în raport cu gradul de
respectare al programării bugetare anuale.
%(gradul de)
conformare cu
programarea
bugetară anuală
%
100%
100% 100% 100% 100%
3.1.1.8. Modernizarea și conservarea infrastucturii MFP
Măsura vizează punerea în aplicare a programului multianual al investițiilor MFP (inclusiv
instituțiile aflate în coordonarea, subordinea acestuia), respectiv inventarierea nevoilor de
Nr de proeicte de
investiții
finalizate/Volumul
- 5 / 2,5
mil
3 / 2,5
mil
1 / 2,5
mil
110
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
investiții, analiza, prioritizarea și bugetarea proiectelor de investiții, precum și contractarea și
implementarea acestora conform planificării.
fondurilor alocate
pentru investiții/an
Transparență și acces liber la informații de interes public
3.1.1.9. Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal
Măsura vizează aplicarea și raportarea conformă cu procedurile legale a activității ministerului
cu privire la liberul acces la informațiile de interes public – Legea nr. 544/2001 actualizată şi
Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională. Transparența este una din valorile declarate
ale MFP, care sprijină activitatea acestuia în elaborarea și implementarea politicilor publice și
care va fi aplicată și respectată necondiționat și în implementarea Planului Strategic
Instituțional, astfel încât să se obțină un grad maxim de conformitate (100% conformitate pentru
toate acțiunile ce reclamă aplicarea Legii nr. 544/2001 şi a Legii nr. 52/2003) cu procedurile
legale, precum și punerea la dispoziția publicului prin publicarea întegrală a rapoartelor cerute
prin lege.
respectarea
procedurilor legale
(numărul de
inconsecvențe)
% / 100%
Rapoarte publicate
conform Legii nr.
544/2001
Nr / 1
Rapoarte publicate
pe Legea nr.
52/2003
Nr / 1
Timp mediu de
răspuns în zile
/ a se determina
Cereri privind
Libertatea de
informare
Nr / an / a se
determina
100%
1
1
N/A
N/A
100%
1
1
20
100
100%
1
1
20
100
100%
1
1
20
100
111
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Vizite la rapoartele
de evaluare a
sectorului și a
politicilor ale MFP
(on line)
A se determina
N/A
1000
1000
1000
3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice cu privire la programele și măsurile
destinate sectorului fiscal-bugetar
Măsura susține procesul de implementare al Planului strategic instituțional și îndeplinirea
indicatorilor acestuia, respectiv succesul programelor specifice sectorului fiscal-bugetar (expuse
sub OS1 si OS2), care depind de transferul de informații cu acuratețe, fără limitări și cu
regularitate către beneficiarii politicilor publice. Ministerul și structurile subordonate vor
pregăti informațiile corespunzător programelor aprobate și le vor pune la dispoziţia publicului
prin intermediul instrumentelor și mijloacelor de comunicare în mod programat.
Numărul de
evenimente și
campanii de
informare
desfășurate
Nr.
-
N/A 12 12 12
(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP
3.1.2.1. Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de
feedback ale elaborării de politici
Măsura este orientată către conținutul calitativ al elaborării documentelor de politici publice și
analizele lor de impact în sectorul fiscal-bugetar. Măsura se referă la aplicarea exactă a
procesului de elaborare de politici publice de către personalul specializat al MFP și toate părțile
interesate implicate în formularea de documente de politică publică și analize de impact pentru
sectorul fiscal-bugetar (alte instituții publice, asociații profesionale, organizații
nonguvernamentale), pentru a asigura faptul că formularea documentelor de politică publică și
a analizelor de impact respectă în totalitate (100% în ceea ce privește calitatea) procedura
aprobată de minister și bunele practici internaționale de evaluare
% documente de
politici publice
conforme cu
procedura aprobată
de minister
%
100%
100% 100% 100% 100%
3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru
formularea și publicarea de politici publice
Nr. de politici
consultate conform 100% 100% 100% 100%
112
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Măsura vizează susținerea proceselor consultative în administrație, în general și, în mod
deosebit, cu privire la politicile publice în care MFP are contribuții. Beneficiarii documentelor
de politică publică sunt cetățenii, companiile publice, companiile private, organizații
neguvernamentale, iar impactul politicilor publice trebuie prezentat acestora pentru consultare
și promovare. MFP va susține în continuare procesul de consultare și promovare a politicilor
publice, dintre specialiștii ministerului și participanții activi și implicați în sector (stakeholders),
astfel ca toate consultările (100%) să respecte procedura aprobată a ministerului.
procedurii
ministerului (100%
conformitate)
Nr
-
3.1.2.3. Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și
internaționale relevante
Măsura urmărește o dezvoltare a capacității instituționale a MFP, de colaborare națională,
europeană și internațională pe probleme specifice politicilor publice din sectorul fiscal-bugetar
și de administrație. De asemenea, are scopul de a îmbunătăţi parteneriatul dintre instituţii la
nivel naţional, element important pentru succesul şi eficacitatea politicilor fiscal-bugetare.
Nr. de parteneriate
-
2 4 8 12
(3.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP
3.1.3.1. Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului
Măsura vizează o componentă foarte importantă a activității MFP (audit, control financiar și
management al riscului) și susține dezvoltarea capacității operaționale în acest domeniu.
Beneficiarii măsurii sunt direcțiile, agențiile și serviciile, care desfășoară inspecții, control
financiar și audit, ce necesită un management al riscului elaborat conform procedurilor și
standardelor internaționale, precum și instrumente și mijloace pentru punerea în aplicare a
analizelor și a controlului modului de implementare. Prin aplicarea măsurii, ministerul vizează
să crească gradul de conformitate al acțiunilor entităților controlate cu procedurile şi standardele
de evitare a riscurilor, iar planurile de monitorizare specifice fiecărei structuri de control
financiar, audit și inspecţie să fie îndeplinite integral.
% din planurile de
monitorizare
specifice conforme
%
100%
100% 100% 100% 100%
3.1.3.2. Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și
instituționale
fonduri
utilizate/alocate
anual
95%
95%
95%
95%
113
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Măsura vizează folosirea oportunităților de finanțare din resursele externe și extrabugetare (în
mod special FEN -ex: Programul Operaţional Capacităate Administrativă, etc), pentru
dezvoltarea ministerului și a capacității acestuia de a elabora și implementa politici publice și
programe de dezvoltare a sectorului bugetar-fiscal. MFP urmărește să dezvolte capacitatea de
elaborare de cereri de finanțare la nivel național și de implementare a proiectelor finanțate din
fonduri extrabugetare și externe (preponderent europene).
% / -
Fonduri utilizate
pentru dezvoltarea
capacității
instituționale din
fonduri (surse de
finanțare) externe
față de minister
(vs. bugetul
administrativ)
% / -
0,70%
0,75%
0,75%
0,75%
3.1.3.3. Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin intermediul
structurilor proprii și prin instituțiile subordonate
Măsura are în vedere, ca fiecare entitate, să îşi îndeplinească obiectivele anuale stabilite prin
propriul plan operațional, astfel încât, gradul de realizare al planului de activitate, în
conformitate cu responsabilitățile din ROF al fiecărei structuri, să fie 100% (planificat vs
realizat). Măsura are ca grup-țintă structurile organizatorice din cadrul ministerului și
publiceunitățile aflate în subordine. Îndeplinirea planului de activități (planul operațional anual
ca parte a Sistemului de control intern managerial) al fiecărei agenții, direcții, serviciu sau
compartiment și raportarea la bugetul alocat, vor determina gradul de indeplinire al indicatorilor
de performanță ai structurii (organizației), precum și pe cei ai fiecărui specialist din sector.
% din
implementarea
planului
operațional anual
%
100% 100% 100% 100%
Programul 3.2. Sistemele informatice bugetare și financiare
(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea actualului sistem de informații financiare
3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri IT
Măsura urmărește să se asigure că infrastructura IT existentă (hardware și software)
funcționează în continuare, făcând back-up la date, instalând actualizările necesare ale
programelor IT (incl. Antivirus, etc.), înlocuind echipamentului hard depășit, etc.
Nr sisteme IT
funcționale la
capacitate
nominală din total
8 8 8 8
114
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Nr/
3.2.1.2. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM
Măsura urmărește să asigure consolidarea funcționării cu succes a noilor sisteme FEX, pentru a
raționaliza procesele de activitate ale PEM și pentru a dezvolta o funcție suport de management
de date, care să includă și posibile îmbunătățiri la structura clasificării bugetare. Aceasta
include: realizarea unei evaluări independente a riscurilor operaționale și a stadiului, pentru
actualele reforme din proiectul Forexebug, pentru a se asigura că acestea sunt finalizate la timp
și cu succes; crearea unui birou CIO și a unui grup de arhitectură organizațională (AO) care să
îndeplinească rolul de Secretariat CGTI, și care să dezvolte și să întrețină modele formale de
arhitectură care leagă funcțiile de business PEM cu IT-ul; realizarea unui proces de activitate
combinat; realizarea unui studiu de evaluare a practicilor de contabilitate și a sistemelor de
contabilitate, pentru un eșantion de instituții publice și dezvoltarea unui model de date corporatist
și a unui dicționar de date pentru MFP.
Evaluări
independente a
riscurilor
operaționale
Nr/
Implementarea
planului de
activitate al
biroului CIO
funcțional
%/
6
100%
6
100%
6
100%
6
100%
3.2.1.3. Îmbunătățirea funcției de IT din MFP
Măsura propune să consolideze capacitatea de management IT și sistemele de calitate din MFP
pentru a le aduce la nivelul celor mai bune standarde internaționale. Aceasta include: crearea
unui Comitet pentru Guvernanță IT (CGIT) pentru întregul minister, cu o abordare de sus în jos
și o puternică funcție de secretariat; raționalizarea managementului IT și a personalului pentru
sistemele PEM, care acum sunt împărțite între MFP și ANAF; formalizarea aranjamentelor de
management pentru o infrastructură IT comună între MFP și ANAF; creșterea performanței
specialiștilor TIC; angajarea unor experți consultanți pe 3 ani, pentru a umple golurile și a ajuta
managementul DGTI să implementeze programul de reformă;; aplicarea unei politici de RU
pentru IT, care să includă necesarul de personal specializat, retenția competențelor și strategia
de finanțare;; realizarea unor evaluări CBIT/ITIL/ITSM și adoptarea unui sistem de calitate
pentru serviciile și managementul IT; și elaborarea unei strategii pe termen lung pentru IT.
Implementarea
planului de actiuni
a CGIT
% /
100%
100%
100%
100%
3.2.1.4. Implementarea noilor tehnologii: Nr de sisteme
portate pe 4 4 2 1
115
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Măsura vizează trecerea de la tehnologii proprietare la tehnologii Open-Source, utilizarea
tehnologiilor Cloud Computing, asigurarea posibilității de acces la informații de pe dispozitive
mobile etc.
tehnologie Open-
Source
Nr/an
3.2.1.5. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP
destinate sectorului fiscal-bugetar
Măsura oferă servicii de suport IT pentru întregul MFP (aparatul propriu), și include oferirea de
servicii IT de tip help desk pentru personalul MFP, training pentru utilizatori pentru aplicații
centrale, etc.
Nr de tichete
soluționate/anual
Nr de
cursuri/cursanți
sustinute /an
Nr/
1200
90
1800
90
1500
90
1000
90
(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional
3.2.2.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în
MFP
Strategia privind Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor va constitui o bază pentru realizarea
obiectivelor cuprinse în Planul Strategic Instituțional și implicit pentru îndeplinirea misiunii
întregii organizații a MFP. Strategia va permite o vedere de ansamblu şi va trata în mod unitar,
la nivelul întregii organizații a MFP, politicile și procedurile din cadrul sistemului de control
intern managerial, activitățile desfăşurate la nivelul MFP, la nivelul ANAF și în relația cu celelate
entități publice și private și va asigura prioritizarea şi coordonarea deciziilor privind alocarea
de resurse umane domeniului TIC și resurse pentru tehnologia informaţiei folosite în comun în
scopul modernizării şi eficientizării activităţilor și proceselor bugetare şi de administrare a
veniturilor statului. Strategia IT a ANAF care se elaborează în cadrul RAMP/CS/1 cu sprijinul
consultantului extern, va fi corelată și integrată în Strategia privind tehnologia informației și
comunicațiilor în MFP.
Strategie elaborată
și aprobată D D - -
3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice
Măsura își propune să îmbunătățească semnificativ eficacitatea și eficiența managementului
informațiilor legate de MIP, prin introducerea unei noi aplicații IT care permite (i) păstrarea
Sistem funcțional
în proporție de
%/
95% 98% 98% 100%
116
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
unui registru de date oficiale, atotcuprinzătoare, despre proiectele de investiții, pe întregul ciclu
de viață al acestora, de la momentul în care acestea intră în faza de pregătire până când nu mai
sunt relevante pentru Mgm FP; (ii) păstrarea unor seturi de date inițiale și a celor din prezent
pentru fiecare categorie majoră de date, pentru a permite monitorizarea schimbărilor și a
performanței; și (iii) impunerea unui control riguros în ceea ce privește introducerea și
modificarea datelor, asigurarea că modificările pot fi corelate cu utilizatori individuali ai
sistemului; alertarea unităților MIP atunci când au loc modificări importante, autorizate ale
fișelor de proiecte; blocarea datelor care nu mai trebuie schimbate dincolo de o anumită dată și
păstrarea unei evidențe a modificărilor autorizate, pentru analize istorice și pentru audit
3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului
Măsura vizează îmbunătățirea sistemului informatic pentru a sprijini această funcție atât în MFP
cât și în ministerele de linie și ordonatorii subordonați acestora, și pentru a facilita elaborarea
unui buget bazat pe programe și orientat către rezultate.
Sistem funcțional
în proporție de
%/
95% 98% 98% 100%
3.2.2.4. Centralizarea sistemului de decontare al trezoreriei statului
Măsură prin intermediul caruia se va realiza: optimizarea și eficientizarea procesului decizional
(posibilitatea furnizării către decidenți a unor informații agregate și in timp real cu privire la
cuantumul și valoarea operațiunilor de încasări și plăți), reducerea perioadelor de decontare a
instrucțiunilor de plată, reducerea infrastructurii tehnice necesare susținerii proceselor de
decontare, etc
Sistem funcțional
în proporție de
%/
95% 98% 98% 100%
3.2.2.5. Dezvoltarea unor sisteme alternative de achitare a impozitelor și taxelor prin intermediul
cardurilor de plată și de efectuare a plăților prin internet banking
Măsura prin intermediul careia se va realiza: îmbunătăţirea eficienţei, calității, transparenței şi
accesibilităţii serviciilor publice pentru cetățeni, mediul de afaceri și instituțiile publice,
diversificarea modalităților de efectuare a operațiunilor de încasări și plăți în relație cu unitățile
trezoreriei statului, combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare,
etc
Sistem funcțional
în proporție de
%/
Nr de tranzacții
efectuate anual de
contribuabili
Nr/
95%
3 mil
98%
3,2 mil
98%
4 mil
100%
4,5 mil
117
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
3.2.2.6. Armonizarea sistemelor de contabilitate
Măsura are în vedere simplificarea și standardizarea proceselor de contabilitate publică și
raportare financiară la nivelul administrației, promovarea modernizării și integrării sistemelor
de contabilitate din sectorul public românesc, nu doar pentru a reduce costurile agregate ale
acestor sisteme, ci, în principal, pentru a le crește eficiența și fiabilitatea.
Sistem funcțional
în proporție de
%/
95% 98% 98% 100%
3.2.2.7. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor
Proiectarea, achiziția, personalizarea, integrarea și implementarea unui pachet de aplicații de TI
standard, bazat pe cele mai bune practici internaționale. Acesta include: (i) modernizarea funcției
de management de TI în cadrul ANAF, pentru a gestiona toate resursele de TI ale ANAF, inclusiv
personalul, consolidarea birourilor la nivel de țară; (ii) implementarea managementului și
arhivării electronice a documentelor; (iii) dezvoltarea și implementarea sistemului de
management integrat al veniturilor (SMIV); și (iv) modernizarea infrastructurii informatice și de
comunicații a ANAF (ITC), inclusiv dezvoltarea unui centru de procesare centralizată a datelor,
a unui depozit de date și a unui centru de continuitate a datelor capabil să susțină toate
operațiunile ANAF, fără vreo pierdere de date în caz de dezastru.
Sistem care trebuie să însoțească profunda reformă începută în ANAF și să implementeze bunele-
practici în principalele arii de activitate ale ANAF (înregistrare contribuabili, declarare,
administrare, contabilitate, control pe baza analizei de risc, asistență contribuabili). Măsura
vizează fiecare dintre acțiunile care conduc la realizarea obiectivelor programului 2.1.
Administrarea veniturilor bugetare.
Sistem funcțional
în proporție de
%/
95% 98% 98% 100%
3.2.2.8. Dezvoltarea “Patrimven”
Implementarea măsurii presupune crearea unor mecanisme pentru colectarea, agregarea și
punerea la dispoziția cetățenilor, într-un depozit de date comun, a tuturor informațiilor privind
patrimoniul propriu luat în evidenţă de autorităţile române, veniturile impozabile în România
constituind parte din masa impozabilă, conturile deschise în băncile din România, precum şi alte
date relevante luate în calcul la stabilirea obligaţiilor fiscale (cum sunt, spre exemplu, ajutoarele
sociale acordate persoanelor fizice). Cetățenii vor avea acces direct prin internet sau la primăria
localității de domiciliu și vor regăsi într-un singur loc, centralizate, toate informațiile despre
Sistem funcțional
în proporție de
%/
95% 98% 98% 100%
118
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
patrimoniul deținut și despre obligațiile fiscale asociate acestuia, indiferent dacă acestea sunt
gestionate de primăria localității unde au domiciliul sau reşedinţa, de alte autorităţi locale sau
de instituții ale administrației publice centrale, şi vor avea acces direct prin internet sau prin
punctele de contact fizic unice instituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (prin SPV).
Pe baza informaţiilor, vor putea verifica şi valida în timp real informaţiile privind masa
impozabilă şi, dacă este cazul, vor putea solicita cu minime resurse personale actualizarea
informaţiilor sau îndreptarea eventualelor erori.
3.2.2.9. Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)
Registratura centrală a administrației publice ce permite, securizat peste internet, depunerea și
primirea de către cetățean a unei multitudini de tipuri de documente, inclusiv stocarea și regăsirea
lor ulterioară . Iniţial, SPV a fost conceput pentru utilizarea de către beneficiari în legatură cu
documentele şi serviciile MFP, însă sistemul poate fi utilizat și de oricare altă instituție care
acceptă standarde de comunicare clare, publice și auditabile. Extinderea SPV urmărește:
Oferirea de servicii electronice într-un mod unitar contribuabililor și beneficiarilor de asigurări
sociale, persoane fizice, gestionați atât de organele fiscale centrale cât și de cele 3.228 de organe
fiscale locale; Redefinirea spaţiului privat virtual individual ca registratură centrală a
administrației publice centrală şi locală, în probleme de fiscalitate, proprietăți și asigurări
sociale, cu personalizare pe bază de CUIF; Accesul contribuabililor în spaţiul privat virtual
individual pe baza unui singur set de credențiale de tip utilizator/parole/OTP; Integrare alte tipuri
de servicii, cu comunicare directă cu prestatorul public/instituţia publică prestatoare (SPV se va
extinde în etape, desfășurate succesiv sau în paralel până în 2018, pentru introducerea de noi
servicii electronice și instutuții publice în sistem).
Sistem funcțional
în proporție de
%/
Nr de contribuabili
utilizatori ai
sistemului/an
Nr/an
95%
3 mil
98%
3,2 mil
98%
4 mil
100%
4,5 mil
3.2.2.10. Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale
colectate și consolidate la nivel național în ImpTax
Măsura este complementară implementării PatrimVen. Iniţiativa are ca obiect colectarea,
agregarea și punerea la dispoziția utilizatorilor, într-un depozit de date comun, a informațiilor
privind obligațiile fiscale (stabilite prin raportare la masa impozabilă accesibilă prin PatrimVen)
și nefiscale (de tipul amenzilor de circulație și alte taxe) ale persoanelor fizice, gestionate atât de
Sistem funcțional
în proporție de
%/
95%
3 mil
98%
3,2 mil
98%
4 mil
100%
4,5 mil
119
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
primăria localității unde au domiciliul sau reşedinţa, cât și de alte autorităţi locale sau instituții
publice ale administrației locale și centrale. Cetățenii vor avea acces direct prin internet sau la
primăria localității de domiciliu și vor regăsi într-un singur loc, centralizate, toate informațiile
despre obligațiile fiscale şi nefiscale proprii, inclusiv obligaţii gen amenzile de circulaţie,
indiferent de organul care le-a stabilit, şi vor avea de asemenea acces direct prin internet sau prin
punctele de contact fizic unice instituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (prin SPV)
pentru iniţierea plăţilor corespunzătoare. Pe baza informaţiilor şi a disponibilităţii proprii,
contribuabilii îşi vor putea stabili un calendar individual de stingere a obligaţiilor fiscale şi
nefiscale, inclusiv prin alegerea informată a modalităţilor de plată. În subsidiar, existenţa acestui
punct unic de colectare va permite schimbul direct de date şi informaţii între diferitele autorităţi
şi instituţii publice, degrevând contribuabilul de o serie de obligaţii asociate interacţiunii fizice
cu aparatul administrativ
Nr de contribuabili
utilizatori ai
sistemului/an
Nr/an
3.2.2.11. Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice,
(CUIF).
În mod similar stabilirii identităţii persoanelor fizice pe bază de Cod Numeric Personal (CNP) şi
a identităţii fiscale a persoanelor juridice pe baza Codului de Identificare Fiscală (CIF), crearea
unei identităţii fiscale electronice a persoanei fizice presupune că, din 2017, fiecare persoană
fizică va beneficia de un Cod Unic de Înregistrare Fiscală (CUIF) pe baza căruia va avea acces,
de-a lungul întregii vieţi, la serviciile asociate sistemelor financiare, fiscale şi nefiscale şi de
asigurări sociale. CUIF va fi atribuit persoanelor odată cu CNP şi va constitui unicul mod de
identificare a drepturilor şi obligaţiilor asociate calităţii de contribuabil plătitor sau beneficiar
în diferite contextele fiscale sau sociale, facilitând astfel accesul persoanelor la date, informaţii
şi documente despre situaţia proprie sau despre un context fiscal ori social determinat, fără o
raportare prealabilă la alte categorii de date cu caracter personal ori alte documente necesare
pentru validarea identităţii. Operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice
presupune actualizarea contextelor fizice şi electronice de prestare servicii financiare, fiscale şi
nefiscale şi de asigurări sociale astfel încât acestea să asigure efectiv o interacţiune validă, pe
Sistem funcțional
în proporție de
%/
Nr de contribuabili
utilizatori ai
sistemului/an
Nr/an
95%
3 mil
98%
3,2 mil
98%
4 mil
100%
4,5 mil
120
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
baza de CUIF, a contribuabililor cu sistemele publice financiare, fiscale şi nefiscale şi de
asigurări sociale.
3.2.2.12. Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice
utilizate în relația cu cetățeanul
Iniţiativa este una cu caracter general, ce implică o acţiune coordonată a tuturor autorităţilor şi
instituţiilor care, în relaţia cu cetăţeanul, utilizează formulare. Practic, măsura vizează crearea
şi utilizarea de standarde fixe atât pentru formularele fizice (inclusiv varianta electronică,
disponibilă pentru descărcare şi print) cât şi pentru cele electronice (cele ce pot fi completate şi
transmise online), urmată de utilizarea unui depozitar comun în care informaţia să fie accesibilă
în principal datorită structurării tip nomenclator, pe domenii şi subdomenii corespunzătoare
diferitelor evenimente de viaţă, să fie actualizată şi să fie relevantă. Măsura urmărește ca
documentele solicitate sau emise de instituțiile publice să poată fi acceptate și în format electronic
cu semnătură digitală precum și să fie pre-completate cu informațiile pe care administrația
publică deja le deține. Măsura este corelată cu inițiativa Guvernului de a nu mai solicita
cetățeanului informații despre acesta pe care deja le deține în sistemul administrației publice.
Stabilirea unei structuri unitare a formularelor electronice utilizate în relația cu administrația
publică și a modalității de utilizare/acceptare a acestora va presupune inclusiv completarea
cadrului legal existent și a metodologiei de aplicare pentru a putea permite recunoașterea formei
electronice a documentelor, la nivelul instituțiilor publice, ca original.
Sistem funcțional
în proporție de
%/
Nr de contribuabili
utilizatori ai
sistemului/an
Nr/an
95%
3 mil
98%
3,2 mil
98%
4 mil
100%
4,5 mil
3.2.2.13. Consolidarea cadrului și facilităților pentru plata electronică în cadrul serviciilor
publice
Măsura presupune completarea cadrului legal existent pentru a putea permite contribuabililor
și alte modalități de plată în concordanță cu tehnologiile actuale (spre ex.plata cu telefonul
mobil) și operaționalizare (plata taxelor şi impozitelor online care nu se suprapun cu alte
sisteme şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale TrezorărieiTrezoreriei, prin terminale
POS pentru plata cu cardul la ghişeu, terminale POS mobile pentru agenții de circulație etc.).
Sistem funcțional
în proporție de
%/
Nr de contribuabili
utilizatori ai
sistemului/an
Nr/an
95%
3 mil
98%
3,2 mil
98%
4 mil
100%
4,5 mil
121
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
3.2.2.14. Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor
contribuții
Măsura are în vedere centralizarea într-un Registru electronic a tuturor tipurilor de taxe și
impozite care sunt stabilite prin legi și alte acte administrative de la nivel central sau local și
sunt percepute contribuabililor de către cele 3228 organe fiscale de la nivel local, precum și
alte instituții/ autorități publice. Registrul va conține informații despre: tipul impozitului/ taxei;
denumirea impozitului/taxei; cadrul legal prin care a fost stabilit; niveluri, limite admise,
cuantumuri și/sau modalități de calcul; autoritățile publice care impun taxa, actul normativ
care stabilește valoarea efectivă a impozitului/taxei la nivel local, tipuri de contribuabili,
modalități de plată etc. Registrul electronic al impozitelor și taxelor locale va fi publicat pe site-
urile MFP și MDRAPMDRAPFE, informațiile fiind disponibile tuturor contribuabililor.
Sistem funcțional
în proporție de
%/
Nr de utilizatori ai
sistemului/an
Nr/an
95%
3 mil
98%
3,2 mil
98%
4 mil
100%
4,5 mil
3.2.2.15. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date (AEOI): Măsura este menită să faciliteze procedurile de gestionare a datelor în sensul primirii și
transmiterii informațiilor fiscale către jurisdicțiile cu care ANAF s-a angajat să efectueze schimb
automat de informații în baza instrumentelor juridice de drept internațional la care România este
parte. De asemenea măsura constă în implementarea standardelor de securitate din familia
ISO/IEC 27000 și a particularităților definite de către IRS (pentru FATCA), UE și OECD (pentru
AEOI). Este o măsură ambițioasă, pentru că se referă la întregul sistem de informații, nu numai
la sistemul informatic, și atinge tehnologie, oameni și procese.
Sistem funcțional
în proporție de
%/
Nr de trazacții în
cadrul
sistemului/an
Nr/an
95%
3 mil
98%
3,2 mil
98%
4 mil
100%
4,5 mil
3.2.2.16. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat
electronice fiscale” (SIMAMEF):
Măsura este menită să întărească activitățile de inspecție fiscală și de luptă antifraudă prin
înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale și a operațiunilor derulate
prin acestea, creând premisele unei analize de risc orientate pe multiple paliere.
Sistem funcțional
în proporție de
%/
Nr de
inregistrări/an
95%
3 mil
1000
98%
3,2 mil
2000
98%
4 mil
2500
100%
4,5 mil
2750
122
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
Rapoarte ale
sistemului/an
Nr/an
3.2.2.17. Implementarea sistemelor IT vamale
Măsura are în vedere implementarea sistemelor IT ce au ca bază legală Codul vamal al Uniunii
aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9
octombrie 2013 şi crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru vamă şi
comerţ.
Nr –sisteme
implementate/Nr
sisteme prevăzute
în Codul vamal al
Uniunii
5/12 7/12 8/12 12/12
3.2.2.18. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)
Măsura este menită să elimine actualul sistem de blocare a conturilor contribuabililor care sunt
executați silit și să-l înlocuiască cu un sistem maleabil și rapid care să permită atât blocarea
rapidă a conturilor necesare pentru acoperirea sumelor datorate cât și deblocarea cu aceeași
eficiență a conturilor după executarea silită, cu influențe în economie.
Sistem funcțional
în proporție de
%/
Nr de utilizatori ai
sistemului/an
Nr/an
95%
3 mil
98%
3,2 mil
98%
4 mil
100%
4,5 mil
3.2.2.19. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT):
Măsura este menită să întărească activitățile de inspecție fiscală și de luptă antifraudă prin
înregistrarea și monitorizarea facturilor emise de operatorii economici, creând premisele unei
analize de risc orientate pe multiple paliere, în relație cu sisteme deja dezvoltate.
Sistem funcțional
în proporție de
%/
Nr de
inregistrări/an
Rapoarte ale
sistemului/an
Nr/an
95%
3 mil
1000
98%
3,2 mil
2000
98%
4 mil
2500
100%
4,5 mil
2750
123
Indicator de realizare imediată (outputs)/Unitate/Valori țintă
Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020
3.2.2.20. Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF:
Măsura este menită să simplifice problema găsirii spațiului adecvat și a condițiilor de construcție,
prin asumarea strictă a construirii clădirii pentru CDP, fără alte condiționalități, cum este cea
de a se construi în același loc și noul sediu al ANAF, sau partea de birouri pentru personalul
DGTI care nu e implicat în directa administrare a infrastructurii tehnice (cei care trebuie, prin
atribuțiile de serviciu, să ia contact direct cu echipamentele și echipamentele auxiliare).
Centrul DP ANAF
functional D D D D
3.2.2.21. Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice
transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice
Sistem funcțional
în proporție de
%/
Nr de
inregistrări/an
Rapoarte ale
sistemului/an
Nr/an
95%
3 mil
98%
3,2 mil
98%
4 mil
100%
4,5 mil
124
Anexa 4: Profil Instituțional; Analiza mediului intern și extern
Profil Instituțional
• Ministerul Finanțelor Publice are rolul principal în stabilirea politicii fiscale și este
responsabil cu pregătirea cadrului macroeconomic , a Strategiei Fiscal-Bugetare și a bugetului anual.
În momentul de față Ministerul îndeplinește funcțiile majore centralizate de management al finanțelor
publice (MFP): (i) politica macroeconomică și fiscal-bugetară; (ii) elaborarea bugetului; (iii) execuție
bugetară, inclusiv procesare plăți, management de numerar și datorie publică, contabilitate și raportare; (iv)
politica fiscală și administrarea veniturilor ; (v) funcții de reglementare și control asociate MFP: control și
audit intern și, acum și achiziții publice. De asemenea, Ministerul joacă un rol crucial în reglementarea
sectorului financiar și în supravegherea directă a mai multor Întreprinderi de Stat (ÎS), ca de exemplu Loteria
Română.
• Rolurile și responsabilitățile Ministerului sunt definite printr-un cadru cuprinzător de
reglementare. Legea Finanțelor Publice (500/2002), cu modificările şi completările ulterioare, trasează
responsabilități clare pentru MFP, ministerele de linie și Parlament în ceea ce privește elaborarea bugetului,
creditele bugetare și execuția. De asemenea, legea descrie și calendarul bugetar anual și procedurile
asociate. În 2010 a fost adoptată Legea Responsabilității Fiscale (LRF), care completează Legea Finanțelor
Publice. Aceasta a introdus reguli bugetare și obiective cantitative pentru cheltuielile publice agregate și
pentru componentele acestora; a creat un Consiliu Fiscal independent care să emită opinii și să facă analize
ale impactului bugetar pe care îl au deciziile de politici publice; și a introdus Strategia Fiscal-Bugetară
(SFB) , pentru a da un caracter obligatoriu Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM). Ca parte a
Semestrului European, LRF a introdus și o regulă privind bugetul/deficitul structural, o regulă privind
datoria și un mecanism de corecție.
• În conformitate cu structurile administrative predominante în România, conducerea
MFP este asigurată de două niveluri de conducători numiți politic. Sub nivelul Ministrului, portofoliul
MFP este împărțit în șase domenii de funcționare, fiecare dintre acestea fiind conduse de secretari de stat
numiți politic. Totodată, există servicii suport, organizate în compartimente, servicii, direcții, care
raportează în cea mai mare parte secretarului general, funcționarul public de cel mai înalt rang din minister,
iar altele direct Ministrului. Sub nivelul secretarilor de stat se află primul nivel de unități operaționale,
organizate ca direcții generale sau direcții, conduse de manageri care sunt funcționari publici. În prezent,
există 32 de astfel de direcții generale/direcții. O organigramă în care este ilustrată structura organizatorică
a MFP până la nivel de Direcție poate fi găsită la:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/inf_publice/OrganigramaMFP_28042017.pdf.
.
• Există trei entități juridice distincte ce funcționează ca agenții specializate subordonate
MFP: (i) Agenția Națională de Administrare Fiscală gestionează impozitele, taxele, contribuțiile sociale și
de sănătate și alte venituri bugetare care, prin lege, intră în sfera sa de competență. Aceasta asigură punerea
în aplicare a politicilor și reglementărilor vamale, inclusiv controale operative și inopinate destinate
prevenirii, depistării și combaterii tuturor faptelor sau activităților ce ar putea duce la evaziune sau fraudă
125
fiscală/vamală; (ii) Comisia Națională de Prognoză ce realizează studii și prognoze privind evoluțiile pe
termen scurt, mediu și lung ale economiei românești, inclusiv profile sectoriale și teritoriale. Pe baza
acestora se fundamentează principalele măsuri de politică economică elaborate de Guvern; (iii) Agenția
Națională pentru Achiziții Publice elaborează, promovează și implementează politica de achiziții publice.
Aceasta dezvoltă și implementează sistemele de control și verificare pentru aplicarea unitară a prevederilor
legale și procedurale din domeniul achizițiilor publice monitorizează funcționarea eficientă a sistemului de
achiziții. La toate nivelurile, Ministerul dispune de personal dedicat, cu înaltă pregătire de
specialitate. La data de 31.12.2016, la nivelul ministerului– aparat propriu exista un număr de 1525 de
posturi (inclusiv demnitari), din care 1348 (88,4 %) ocupate și 177 (11,6%) vacante. Peste 90% din
personalul MFP are studii universitare (Tabelul 3), majoritatea în domeniul economiei și contabilității,
urmat de studii de drept. Aproximativ 73% din posturi sunt ocupate de femei.
Tabelul 2: Niveluri de personal MFP (aparat propriu), între 2013-2016
Total număr de
posturi aprobate
pentru aparatul
propriu al MFP
Decembrie
2013
Decembrie
2014
Decembrie
2015
Decembrie
2016
# % # % # % # %
Ocupate 1301 90,4 1305 90,6 1290 88,3 1348 88,4
Vacante 138 9,6 134 9,4 170 11,7 177 11,6
Total 1439 100 1439 100 1460 100 1525 100
Sursa: MFP
Tabelul 3: Structura de personal a MFP (aparat propriu), 2013-2016
Număr de posturi
ocupate (MFP,
aparat propriu)
pe categorii
Decembrie
2013
Decembrie
2014
Decembrie
2015
Decembrie
2016
Total 1301 1305 1290 1348
Funcționari publici 1186 1197 1185 1232
Personal contractual 115 108 105 116
Studii superioare 1196 1204 1189 1250
Studii medii 45 41 39 35
Studii de bază 60 60 62 63
Femei 969 962 950 992
Bărbați 332 343 340 356
• Sursa: MFP
• Tiparele de personal nu s-au modificat însă pentru a se adapta volumului diferit de muncă, parțial
datorită rigidităților existente în reglementările privind modul de recrutare, mobilitate și promovare a
126
funcționarilor publici. La fel ca în orice organizație, distribuția personalului în cadrul MFP constituie, cel puțin
într-o oarecare măsură, rezultatul istoricului organizației, nu o reflectare a necesităților actuale. Procesul de
recrutare pune mai mult accent pe aspectele legaliste decât pe competențele de specialitate. Personalul este
recrutat pe bază de concurs, în care se pune accentul pe verificarea gradului în care candidații cunosc cadrul
legal, nu pe testarea competențelor generale și de specialitate relevante. Deși aceasta este o trăsătură comună a
recrutării în sectorul public din România, această practică poate face dificilă corespondența dintre competențele
personalului și funcțiile organizației. Această aliniere ar impune definirea de profile de competențe bazate pe
funcțiile organizației și pe recrutarea/pregătirea personalului pe baza profilului de competență respectiv. MFP a
admis faptul că pentru a permite personalului să răspundă nevoilor în continuă schimbare, se impune reînnoirea
competențelor. Atribuțiile tot mai complexe pe care le îndeplinește MFP necesită o paletă amplă de competențe
tehnice, analitice și manageriale. Direcția generală managementul resurselor umane a elaborat o strategie prin
care să asigure o realiniere treptată între resursele umane și prioritățile strategice și funcțiile în continuă evoluție
ale organizației. Este de dorit ca prin intermediul acesteia să se realizeze o mai mare eficiență și să se consolideze
sprijinul acordat domeniilor de bază ale activității ministerului.
Tabelul 4: Structura de personal a MFP (aparat propriu) pe grupe de vârstă, 2013-2016
Număr de posturi
ocupate pe
grupe de vârstă
Decembrie
2013
Decembrie
2014
Decembrie
2015
Decembrie
2016
între 20 și 30 de ani 31 46 50 62
între 31 și 40 de ani 370 380 382 375
între 41 și 50 de ani 512 517 520 581
între 51 și 60 de ani 301 300 297 278
peste 60 de ani 87 62 41 52
Total 1301 1305 1290 1348
Sursa: MFP
• Planificarea înlocuirii personalului aflat în perspectivă de pensionare devine din ce în ce
mai importantă Deși vârstă medie a personalului din aparatul propriu al MFP este de aproximativ 41 de
ani, în jur de 24% din personalul actual al MFP are peste 51 de ani.(Tabelul 4). Prin urmare, planificarea
adecvată a înlocuirii acestui personal, care să cuprindă un mix corespunzător de recrutări, transferuri și
promovări, trebuie să constituie un element cheie al strategiei de management a resurselor umane a
ministerului.
Sistemul Bugetar
• Sistemul de construire a bugetului este reglementat în principal de trei legi inter-
dependente. Pe de o parte, Legea finanțelor publice (Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările
ulterioare - LFP) și Legea finanțelor publice locale (Legea nr. 273/2006 cu cu modificările și completările
- LFPL) stabilesc prevederile generale privind formarea, administrarea, elaborarea, execuția bugetului de
stat și a bugetelor locale, instituțiile implicate și responsabilitățile acestora. Pe de altă parte, Legea
responsabilității fiscal-bugetare (Legea nr. 69/2010, cu modificările și completările ulterioare - LRF), ce
127
completează începând din 2010 cadrul legal aplicabil domeniului, stabilește principiile disciplinei fiscale
pe termen mediu și pe termen lung și introduce cadrul fiscal multianual și plafoanele de cheltuieli cu care
trebuie să opereze celelalte două legi.
• Procesul bugetar combină abordarea de sus-în-jos cu o abordare de jos-în-sus a bugetului.
Mai întâi, Guvernul, prin MFP, centralizează obiectivele generale ale cadrului bugetar național, pe baza
politicii fiscale și a estimărilor macroeconomice și sociale pentru anul bugetar de referință și pentru
următorii trei ani (t - anul de referință și t+3) furnizate de Comisia Națională de Prognoză. Comisia
Națională de Prognoză este un organism specializat aflat în subordonarea MFP din anul 2007, care are
atribuții de planificare strategică economico -socială și de armonizare a evoluțiilor naționale cu prevederile
și recomandările UE. Pe baza elementelor de referință de mai sus, MFP elaborează legea bugetului anual,
fixând limitele de cheltuieli pentru anul bugetar de referință (t) și estimările pentru următorii trei ani (t+3)
și o transmite Guvernului (Articolul 20(1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare). În a doua etapă, MFP
transmite o scrisoare cadru ordonatori principali de credite, prin care îi informează pe aceștia cu privire la
estimările macroeconomice și limitele pe care vor trebui să le respecte la elaborarea bugetelor lor.
Ordonatori principali de credite trimit propunerile lor de buget la MFP, care analizează concordanța dintre
acestea și setul de estimări macroeconomice, limitele stabilite și strategia fiscal-bugetară. Într-o etapă finală,
bugetul de stat consolidat este transmis Guvernului și ulterior Parlamentului, spre aprobare. Bugetele locale
se aprobă la nivel local. Legea bugetului de stat poate fi amendată de maxim două ori în cursul anului
bugetar, dar numai în ultimele șase luni ale anului (Articolul 15(2) din Legea Responsabilității Fiscale).
• Din anul 2013, Legea Finanțelor Publice prevede în mod expres că baza pentru
formularea bugetului anual este Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) (Legea 500/2002,
Secțiunea 1-1). CBTM urmează îndeaproape estimările macroeconomice și bugetare ale Comisiei
Europene. Orice modificare adusă CBTM va fi evidențiată în anexa la propunerea de buget anual și
justificată judicios (Articolul 30-2(3) din Legea Finanțelor Publice). Dată fiind frecvența schimbărilor de
guvern observate în trecut, amendamentul din 2013 stipulează că, în cazul în care se schimbă Guvernul,
CBTM poate fi actualizat conform noilor priorități guvernamentale, dar modificările vor fi clar precizate și
stipulate (Articolul 30-5(3) din Legea Finanțelor Publice).
Analiza mediului intern și extern
• Presiunile de creștere a cheltuielilor publice determinate de procesul îmbătrânirii
populației pot constitui o provocare pentru consolidarea fiscală. Cererea de servicii publice tinde, să
crească pe măsură ce economia devine mai prosperă și populația îmbătrânește. Schimbarea demografică va
influența probabil cererea de servicii publice aferente înaintării în vârstă, cum ar fi serviciile de sănătate,
învățare pe toată durata vieții, asistență socială pe termen lung și pensii, care vor intensifica presiunile
bugetare deja considerabile. România se luptă, de asemenea, cu disparități grave în materie de asigurare a
serviciilor publice, anumite grupuri de populație, mai ales populația săracă, având un acces redus la astfel
de servicii. Factorii demografici și de urbanizare modifică distribuirea geografică a populației, această
realitate ridicând întrebări dificile despre cum se poate investi, cu eficiență și eficacitate, în serviciile
publice.
• Comparativ cu alte țări UE, sectorul public din România cheltuie mai puțin - și mai puțin
eficient. Cheltuielile publice, ca pondere din PIB, au crescut rapid înainte de criză, de la 33,2% în anul
128
2003, la 40,5% în anul 2009 (Figura 3.1). Consolidarea fiscală a redus cheltuielile publice la 34,8% în anul
2014. Această tendință descendentă s-a inversat în anul 2015, când cheltuielile au urcat la 35,7% din PIB.
Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor s-a menținut în general constantă de-a lungul anilor,
ceea ce înseamnă că o mare parte din variațiile nivelurilor de cheltuieli poate fi justificată de variația
cheltuielilor curente. Analizele privind eficiența demonstrează că România ar putea obține aceleași rezultate
cu resurse considerabil mai mici. Dintr-o analiză pe baza unui model de tip Frontieră a Posibilităților de
Producție (Data Envelopment Analysis) (DEA) ce a utilizat ca date de intrare cheltuielile publice pe cap de
locuitor și PIB-ul pe cap de locuitor (la Paritatea Puterii de Cumpărare - PPC - în prețuri constante exprimate
în USD) și un indice PSE egal ponderat ca variabilă de ieșire, a reieșit că eficiența cheltuielilor totale ale
României este de 0,774, nivel situat sub frontiera de eficiență. Aceasta înseamnă că același volum de
rezultate ar putea fi obținut cu resurse mai mici. Comparată cu 16 țări din Europa Centrală, performanțele
României s-au situat pe la mijlocul clasamentului.Eficiența, conform definiției date de analiza DEA este,
însă, doar o limită inferioară pentru eficiența ”adevărată”, țările cu cele mai bune rezultate mai având încă
loc de creştere a eficienței. Totodată, îmbătrânirea populației și urbanizarea sunt factori ce probabil vor
crește presiunile fiscale în absența unor reforme care să eficientizeze cheltuielile. Eficientizarea cheltuielilor
va presupune și dezvoltarea politicilor sectoriale, dar și mai buna guvernanță și administrare publică a
sectorului de ÎS mari al României.
• Competitivitatea și rezultatele economice ale României au de suferit de pe urma situației
precare a infrastructurii sale. Cheltuielile cu investițiile publice, ca pondere în PIB, sunt mari comparativ
cu nivelul UE. Cheltuielile publice de capital au înregistrat o medie de aproximativ 7%16 din PIB în ultimii
4 ani. Cu toate acestea, calitatea infrastructurii este inferioară celei din alte țări UE, chiar și a celor cu
cheltuieli mai mici de capital, ca procent din PIB. Aceasta indică puncte slabe în materie de calitate a
sistemului de Management al Investițiilor Publice (MIP) din România, în ansamblul său.
• În ciuda unor reforme recente, România încă nu dispune de un cadru robust de elaborare,
evaluare, prioritizare și execuție a proiectelor de investiții publice. Inițiativa Guvernului de a spori
calitatea și eficiența managementului investițiilor publice a inclus constituirea unei Unități dedicate
Evaluării Investițiilor Publice în cadrul MFP cu scopul de a întări supravegherea, evaluarea și prioritizarea
investițiilor publice. Se mențin însă unele provocări pe parcursul ciclului de MIP, printre acestea
numărându-se: (i) deficiențe în materie de evaluarea și analiză timpurie a relevanței strategice pe care o au
propunerile de proiecte; (ii) lipsa de îndrumare și de capacitate tehnică pentru evaluarea formală a
proiectelor de investiții cu instrumente adecvate, cum ar fi analiza cost-beneficiu; (iii) limitarea analizelor
independente efectuate pe marginea rezultatelor procesului de evaluare a proiectelor; (iv) deficiențe în
prioritizarea finanțării de la buget și în asigurarea de finanțare pentru proiectele în derulare. Consecințele
acestei ultime probleme sunt depășirea duratei de implementare și a costurilor planificate inițial. La nivelul
actual al alocărilor bugetare, finalizarea actualului portofoliu de proiecte de investiții va dura, în medie, în
jur de 7 ani, comparativ cu o durată anticipată de finalizare de 3-4 ani, cât are un Program de Investiții
Publice (PIP) bine finanțat.
• Întreprinderile de Stat (ÎS) joacă un rol important în economia românească. În România
există peste 1.000 de ÎS, din care la aproximativ 250 acționarul majoritar este administrația centrală, iar la
16 MFP
129
restul acționar majoritar sunt entități ale administrației locale; între acestea se numără întreprinderi majore
din sectoarele feroviar, minerit, electricitate, gaze naturale și servicii poștale. Aceste întreprinderi generează
8% din producția totală a companiilor nefinanciare și asigură locuri de muncă pentru aproape 4% din totalul
forței de muncă, în timp ce subvențiile și transferurile guvernamentale către aceste entități reprezintă 2%
din totalul cheltuielilor publice, sau 0,7% din PIB (2013). Multe ÎS sunt în industrii importante de rețea,
cum ar fi cele din domeniul energetic (44% din cifra de afaceri a sectorului), transporturi și depozitare (28%
din cifra de afaceri a sectorului), ce asigură resurse esențiale pentru întreaga economie.
• Situația financiară agregată a ÎS este, însă, una îngrijorătoare. Multe dintre ÎS sunt mai
îndatorate și mai puțin profitabile decât ceilalți agenți economici privați din sector. ÎS cu pierderi secătuiesc
resursele bugetare și creează obligații contingente pentru buget. Multe ÎS mari au arierate la buget și la
furnizori (echivalentul a aproximativ 3,7% din PIB în 2014). Incidența ÎS mari și ineficient administrate
descurajează investițiile, distorsionează concurența și generează ineficiențe în materie de cheltuieli,
exercitând presiuni pe buget. Deficitele financiare ale ÎS au determinat sub-investirea în sectoare majore
cum ar fi transporturile și energia.
• ÎS ineficiente constituie o povară pentru performanțele generale ale economiei.
Profitabilitatea multor ÎS a fost precară, acestea nefiind capabile să genereze resurse pentru îmbunătățirile
atât de necesar a fi aduse infrastructurii. Infrastructura precară se datorează parțial predominanței ÎS
ineficiente în transporturi și energie. Slaba guvernanță a acestor ÎS este reflectată de productivitatea relativ
scăzută a muncii la nivelul acestora.
• Datorită rezultatelor slabe ale ÎS, cadrul de guvernanță corporativă constituie un aspect
important pentru transformarea acestor companii. Mandatul MFP în ceea ce privește supravegherea ÎS
este unul limitat. Bugetele tuturor ÎS sunt prezentate de ministerele de resort spre aprobare MFP-ului. Cu
toate acestea, drepturile de administrare și de proprietate asupra ÎS sunt în prezent distribuite între diferite
instituții publice. Unele companii sunt administrate de ministere de resort sau de instituții publice din
administrația centrală, iar altele de administrația locală. În afară de reducerea arieratelor ÎS, se impune
implementarea cadrului de guvernanță (OUG 109/2011) în toate ÎS de la nivelul administrației centrale,
precum și dezvoltarea capacității MFP și a ministerelor de resort de a monitoriza performanțele ÎS și de a
implementa OUG 109/2011. Centralizarea funcțiilor strategice aferente statului ca proprietar în cadrul
guvernanței ÎS, inclusiv prin restructurare și privatizare, poate duce la separarea intereselor de proprietar al
statului de obiectivele de politici publice și poate asigura un cadrul de guvernanță strategică mai eficient.
• Adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului (OUG) nr. 109 în anul 2011 a constituit
un pas important în direcția mai bunei guvernanțe corporative a ÎS. Acest act normativ cuprinde
prevederile necesare pentru depolitizarea și profesionalizarea guvernanței ÎS prin proceduri privind selecția,
numirea și funcționarea CA ași directorilor ÎS. El prevede o transparență mai mare și publicarea de
informații ce vor contribui la sporirea gradului de asumare a responsabilității ÎS în fața cetățenilor României.
În ordonanță sunt integrate și prevederi privind protecția acționarilor minoritari din cadrul ÎS.
Implementarea OUG nr. 109 a fost însă una modestă până acum, datorită mai multor factori, printre care
lipsa unei instituții abilitate să monitorizeze implementarea ordonanței.
• Monitorizarea performanțelor ÎS trebuie să devină una eficientă. Deși la nivelul MFP s-a
constituit o unitate de monitorizare, dezvoltarea unui cadru de evaluare a performanțelor ÎS este încă în
curs. Performanțele ÎS nu au fost încă evaluate corespunzător. Unitatea de monitorizare colectează date
130
financiare de la ÎS, dar rapoartele pe care le generează trebuie îmbogățite printr-o aprofundare analitică și
recomandări. Unitatea nu este abilitată să impună acțiuni corective sau să inițieze acțiuni prin care ÎS sau
ministerul tutelar să fie trase la răspundere pentru performanțele financiare slabe. Raportarea de către ÎS
reprezintă o altă problemă. Doar câteva din ÎS publică rapoarte financiare bazate pe Standardele
Internaționale de Raportare Financiară.
• România deja a întreprins pași în direcția îmbunătățirii calității procesului bugetar și a
modernizării Sistemului său de Management al Finanțelor Publice (SMFP), mai ales în ultimul
deceniu. Legea Finanțelor Publice din anul 2002 și Legea Responsabilității Fiscale din anul 2010, ambele
revizuite la finalul anului 2013, asigură o bază de reglementare cuprinzătoare pentru funcționarea unui
SMFP bazat pe rezultate. Spre exemplu, s-a creat un cadru de prognoză macroeconomică și fiscală, s-a
constituit un cont unic de trezorerie, s-a introdus administrarea mai eficientă a portofoliului de proiecte
semnificative de investiții publice și s-a înființat Consiliul Fiscal.Procesul bugetar este unul clar și bine
organizat, care necesită însă mai mult accent pe politici publice și pe rezultate. Cadrul de formulare și de
execuție a bugetului anual este clar definit în Legea Finanțelor Publice și într-o serie de alte instrucțiuni și
reglementări ulterioare. Elaborarea și implementarea bugetului anual este ancorată în Cadrul Bugetar pe
Termen Mediu (CBTM), ce prezintă estimările financiare pe trei ani dincolo de anul fiscal. CBTM nu este
însă implementat ca un cadru rulant și abaterile bugetului anual de la CBTM sunt endemice, dat fiind faptul
că prevederile bugetului anual nu au, în mod sistematic, ca punct de plecare estimările din CBTM.
• În absența capacității de planificare strategică, alocările bugetare încă nu dispun de o
orientare bazată pe politici și pe rezultate. În consecință, alocările sunt determinate în mare parte de
rațiuni istorice și de negocieri politice. Aceasta contribuie la subminarea credibilității bugetului, fapt
reflectat de variația semnificativă a structurii cheltuielilor efective față de cea planificată. În absența unor
sisteme eficiente de monitorizare și evaluare a performanțelor, nu se poate aprecia în ce măsură resursele
alocate diferitelor activități și ordonatori de credit își ating rezultatele vizate și care este nivelul lor de
eficiență. Pentru a dezvolta dimensiunea de politici a bugetului, România trebuie să adopte o abordare
sistematică în materie de reforme ale MFP pentru a schimba orientarea procesului bugetar dinspre
conformare spre rezultate.
• Creșterea calității cheltuielilor publice implică reafirmarea elementelor de sus-în-jos ale
procesului bugetar. Procesul bugetar suferă încă de pe urma unei abundențe de proiecte și propuneri de
investiții și de politici pe care bugetul nu le poate cuprinde, dar care afectează spațiul fiscal pe termen mediu.
Un angajament asumat și respectat pe termen mediu cu privire la dimensiunea anvelopei fiscale ar fi de
natură să consolideze politica fiscală. Atunci când va exista un astfel de angajament, procesul de elaborare
a bugetului va fi determinat de prioritățile de politici din România, fiind în același timp sustenabil din punct
de vedere fiscal.
• Instituirea bugetării de sus-în-jos va presupune repoziționarea accentelor în cadrul
dialogului bugetar, pe politici, eficiență și rezultate, și nu pe resurse, MFP fiind vârful de lance al
reformelor. Mai buna prioritizare și identificarea de economii bugetare ce pot fi direcționate către programe
de cheltuieli publice cu randamente mai mari presupun un accent sporit pe performanță. Aceasta implică
culegerea și analiza sistematică de informații despre: diverși indicatori de performanță, costurile
programului, evaluări ulterioare etc., care la rândul lor impun atât dezvoltarea capacității instituționale a
MFP și a ministerelor de linie, cât și modernizarea sistemelor de IT.
• Se impune de asemenea, dezvoltarea contabilității publice și a raportării financiare.
131
Misiunile de audit financiar și de conformitate, efectuate de Curtea de Conturi în anul 2016, au identificat
cazuri de ne-respectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea,
neurmărirea și neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii ori denaturarea unor
date și informații din situațiile financiare.
Evaluarea impactului financiar, pe tipuri de acțiuni de audit, este redată în tabelul următor:
Explicaţii u.m. Total
Din care:
Audit financiar Audit de
conformitate
Venituri
suplimentare
Milioane lei 1.522,27 371,46 1.150,81
Milioane euro 339,04 82,73 256,31
Prejudicii Milioane lei 1.843,22 1.378,97 464,25
Milioane euro 410,52 307,12 103,40
Abateri
financiar-
contabile
Milioane lei 29.065,42 19.154,91 9.910,51
Milioane euro 6.473,37 4.266,13 2.207,24
* A fost utilizat cursul mediu de schimb leu/euro pe anul 2016 de 4,49. Sursa: Comisia Națională de Prognoză – Prognoza de toamnă, noiembrie 2016
• CCR consideră că ineficiențele în materie de control intern de la instituțiile publice constituie un
risc major. Pentru a diminua acest risc, actuala Strategie de Consolidare a Administrației Publice
(2014-2020) are două obiective: (i) creșterea gradului de utilizare a controlului intern/managerial;
și (ii) consolidarea capacității de audit intern, atât la nivel central cât și la nivel local. Au fost
introduse schimbări instituționale ce vizează coordonarea politicilor din domeniul sistemelor de
management și controal financiar.
• Reformele bugetare din România vor trebui susținute de reproiectarea cuprinzătoare a
proceselor de activitate (business) și de sisteme TIC dezvoltate pe baza unei viziuni strategice pe
termen lung. În ultimii 15 ani a fost dezvoltat intern un set de sisteme informatice ce a căpătat proporții tot
mai mari, o mare parte din acesta necesitând modernizarea și, posibil, înlocuirea. Acest demers a demarat
cu dezvoltarea unui sistem informatic major (FOREXEBUG) destinat controlului angajamentelor și
raportărilor financiare și cu eforturile de creare a unor sisteme integrate de administrare fiscală. Cu toate
acestea, sistemele IT ce susțin MFP sunt fragmentate și au fost dezvoltate fără a beneficia de o strategie pe
termen lung privind tehnologia și sistemele informatice.
• Este necesară o nouă fază de modernizare a sistemelor IT. Pentru a putea valorifica la
maxim beneficiile modernizării IT, mai întâi trebuie raționalizate procesele de activitate (business)
esențiale. Agenda de reformă aferentă domeniului cuprinde următoarele elemente: (i) simplificarea și
accelerarea procesării plăților prin depunerea online a ordinelor de plată, simplificarea sistemului de control
al deschiderilor de credite și prin centralizarea sistemului de control bugetar efectuat de Trezorerie; (ii)
oferirea facilităților de Internet banking și de plată cu card bancar în unitățile de trezorerie; (iii) promovarea
modernizării și integrării sistemelor de contabilitate în sectorul public din România și (iv) integrarea
sistemelor de buget, angajamente, gestionare a plăților, control bugetar și raportare financiară prin
intermediul unui sistem informatic cuprinzător de Management al Finanțelor Statului.
Strategii Relevante
• Acest plan strategic se ghidează după următoarele strategii, propunându-și să contribuie
la implementarea acestora:
132
• Strategia Fiscal-Bugetară pentru 2016 - 2018,
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara20162018.pdf
• Programul de Convergență 2016 - 2019,
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/programconvergenta2016-2019.pdf
• Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale 2016 - 2018,
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Strategiaadministraredatpubguv20162018
• Strategia de dezvoltare a Controlului Financiar Public Intern în România în perioada 2014-2016,
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/Strategie20142016.pdf
• Strategia de management al resurselor umane a Ministerului Finanțelor pentru perioada 2014-
2018;
• Strategia ANAF pe termen mediu 2013 – 2017,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_2013_2017_V7_1.pdf
• Strategia ANAF privind serviciile de asistență pentru contribuabili , 2013-2017,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_servicii_v6.pdf
• Strategia ANAF privind comunicare la nivelul organizației și planurile interne și externe de
comunicare 2016-2018
• Strategia de IT a ANAF 2016-2018
• Strategia ANAF de Asigurare a Conformării Fiscale, bazate pe riscurile la conformare
Strategia Națională de Achiziții Publice http://anap.gov.ro/web/wp-
content/uploads/2015/12/Strategia-Nationala-Achizitii-Publice-final.pdf
Acte normative ce reglementează activitatea MFP și a instituțiilor sale
subordonate
Câteva dintre cele mai relevante sunt enumerate în continuare.
• Hotărârea de Guvern nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor
Publice, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;
Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar
preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
• Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 cuprinzând reglementările privind formarea,
administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, instituțiile implicate și
responsabilitățile acestora;
• Legile anuale ale bugetului;
133
• Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare
https://static.anaf.rO/static/10/Anaf/leqislatie/L 227 2015.htm:
• Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările și completările
ulterioare (https://static.anaf.rO/static/10/Anaf/leqislatie/L 207 2015.pdf);
• Hotărârea de Guvern nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare
(https://static.anaf.rO/static/10/Anaf/legislatie/HG 520 2013.pdf);
• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și
reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea
și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare
(https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/leqislatie/OUG 74 2013.pdf);
• Hotărârea de Guvern nr. 677/2013 -privind aprobarea Regulamentului de desfășurare a
concursului sau examenului pentru ocuparea funcției publice specifice de inspector antifraudă in
cadrul ANAF, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanța Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, cu
modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 212/2007 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea
și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză;
• Hotărârea de Guvern nr. 515 /2013 pentru stabilirea numărului de posturi şi a structurii
organizatorice a Comisiei Naționale de Prognoză;
• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Agenției Naționale pentru Achiziții Publice;
• Hotărârea de Guvern nr. 634/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției
Naționale pentru Achiziții Publice, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 88/2013 ce definește principalele stadii ale ciclului de
management al investițiilor publice și criteriile de prioritizare a proiectelor semnificative de
investiții publice;
• Hotărârea de Guvern nr. 225/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
prioritizarea proiectelor de investiții publice;
• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2007, privind datoria publică, aprobată cu
modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 109/2008 cu modificările ulterioare aduse
normelor metodologice de aplicare a prevederilor din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1470/2007, cu modificările
și completările ulterioare;
• Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
• Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale:
• Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii:
• Hotărârea de Guvern nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr.
134
98/2016 privind achiziţiile publice:
• Hotărârea de Guvern nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016
privind achiziţiile sectoriale:
• Hotărârea de Guvern nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii
din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Competence makes a difference! Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the
European Social Fund