MUNŢII CĂLIMANI- Proiect -

MUNŢII CĂLIMANI

• Munții Călimani (în maghiară : Kelemen-havasok) sunt parte integrantă a Carpaţilor Orientali fiind, precum tot lanţul carpatic, munţi tineri, de încreţire, formaţi în orogeneza alpino- carpato- himalayană, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani

• Munţii Călimani sunt de origine vulcanică, cel mai înalt vârf al lor fiind, cu 2100 m, Vârful Pietrosul Călimanilor.

Limite şi aşezare• ocupă partea nord-vestică a grupei centrale a

Carpaţilor Orientali • cel mai intins masiv vulcanic din ţara noastră• se desfăşoară pe direcţia nord-vest-sud-est, fiind

delimitat la nord de zona depresionară a Dornelor (Vatra Dornei) şi munţii mărunţi ai Bârgăului; la est - şirul depresiunilor Păltiniş, Drăgoiasa, Bilbor, Secu îl separă de munţii înalţi ai Bistriţei şi de munţii Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Mureşului constituie limita spre munţii vulcanici ai Gurghiului; în vest - piemontul colinar al Călimanului face trecerea spre partea estică a Podişului Transilvaniei

Localizare

Poziția Munților Călimani în cadrul Carpaţilor Orientali

Descriere• Acest masiv este caracterizat prin prezenţa celor mai

mari altitudini (Pietrosul Călimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m), care coboară treptat către Tuşnad (Ciomatu - 1.301 m).

• În acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse parţial de eroziune, dar mai ales datorită prăbuşirilor care au dus la deschiderea unor cratere (caldere) imense (cu un diametru de circa 10 km în Căliman).

Geneză şi geologie• Munţii Călimani aparţin lanţului vulcanic ce căptuşeşte latura

internă a Carpaţilor Orientali, situat în zona de contact a munţilor de încreţire cu marile depresiuni de prăbuşire ale Transilvaniei şi Pannoniei.

• Călimanul (inclusiv Gurghiu şi Harghita) se încadrează în grupa sudică a celor mai tineri munţi din ţara noastră, cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior (finele Neogenului-Terţiar).

• Intensa activitate vulcanică neogenă a dus la apariţia unor imense acumulări de lavă desfăşurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul ţării noastre). Constituit din alternanţe de lave, aglomerate şi cenuşă (stratovulcan), Călimanul aparţine grupei sudice - cea mai importantă masă vulcanică - cu o suprafaţă de aproximativ 6.400 km², cu lăţimea de circa 40 km (peste 50 în sectorul Călimanului) şi lungimea de aproape 160 km.

• masivul Călimani aparţine arcului andezitic apărut pe crusta continentală a blocurilor transilvan şi pannonic, ca efect al coliziunii cu placa euroasiatică. Catena vulcanică se sprijină pe un fundament constituit din şisturi cristaline şi roci sedimentare, este un lanţ vulcanic eruptiv, alcătuit numai din produse vulcanice (lave, piroclastite şi andezite).

• în fundamentul masivului se găseşte un mare corp subvulcanic alcătuit din diorite, porfirite şi andezite subvulcanice.

• O bună parte din Munţii Călimani corespunde formaţiunii vulcano-sedimentare alcătuite din material proclastic acumulat subaerian sau subacvatic (brecii, cinerite şi trufuri prinse într-o masă de natură piroclastică)

• Elementele constitutive: andezite cu amfiboli, amfiboli si piroxeni, piroxeni, foarte rar andezite bazaltoite), alternând cu depozite epiclastice, reprezentate prin conglomerate, gresii şi nisipuri andezitice provenite din erodarea rocilor vulcanice în perioadele de calm şi sedimentare subacvatică

• Vulcanismul din etapa a doua a dat naştere rocilor efuzive de tipul dacitelor de Drăgoiasa care stau direct peste şisturile cristaline.

• Andezitele cu amfiboli se întâlnesc pe suprafeţe limitate in nordul masivului si in interiorul calderei

• dioritele apar sub forma unui corp vulcanic în caldera Cǎlimanului.

• Andezitele bazaltoite reprezintǎ încheierea activitǎţii magmatice şi apar sub formǎ de curgeri sau corpuri intruzive pe suprafete foarte restrânse între Dornişoara şi Neagra Sarului

• Piroclastitele au o rǎspândire relativ mare şi alterneazǎ cu produse efuzive, fiind reprezentate prin brecii, conglomerate si tufuri lapilice.

TIPURI DE ROCI

• O zonǎ axialǎ centralǎ alcatuitǎ din podişuri andezitice şi piroclastice dominate de conuri vulcanice, care a furnizat şi material pentru celelalte zone

• O zonǎ vulcano-sedimentarǎ care înconjoarǎ zona centralǎ, bine reprezentatǎ în sectorul de defileu al Mureşului

• Depozitele de lahǎr (curgeri noroioase de material vulcanic) situate între formaţiunile precedente (pe care le şi acoperǎ parţial) şi cele sedimentare (sarmatopliocene) de pe latura esticǎ a Depresiunii Transilvaniei

Catena vulcanicǎ se individualizeazǎ prin prezenţa a 3 unitǎţi geologice orientate N-S

• Elementul principal al Cǎlimanului îl constituie caldera situatǎ în partea nordicǎ a masivului cu un diametru de circa 10 km formatǎ iniţial în urma unui proces de prǎbuşire, condiţionat de diminuarea presiunii rezervorului magmatic al mai multor centre de emisie conjugate (Cǎlimani-Izvor, Voievodeasa, Reţitiş, Pietrosul), în urma dizlocǎrii unui volum important de magmǎ fluidǎ.

RELIEF

• Relieful munţilor Cǎlimani se remarcǎ prin diversitate şi spectaculozitate.

• Peisajele pot fi grupate în mai multe tipuri:

- pajişti alpine, stâncoase, cu specii de plante acidofile, cu insule de jneapan şi smîrdar, adevarate comori ale parcului.- grohotişuri silicioase, de o mare frumuseţe.- caldera vulcanicǎ, impresionantǎ, strǎjuitǎ de vârfuri cu altitudini de peste 2000 m, a cǎrei diametru depaşeşte 10 km

DIVIZIUNI• Defileul Mureşului (limita sudicǎ), uluc desfǎşurat

între Topliţa şi Deda pe o lungime de 42 de km, constituie cea mai mare vale de strǎpungere din lanţul vulcanic, caracterizatǎ prin prezenţa unor sectoare foarte înguste cu versanţi abrupţi şi înalţi, cu numeroase conuri de dejecţie alcǎtuite din bolovaniş vulcanic.

• Podişul Cǎlimanului este situat la o altitudine (1300-1600m) superioarǎ faţǎ de restul lanţului vulcanic, fiind dominat de o cupolǎ grandioasǎ ce se ridicǎ pânǎ la 2100m.

• Caldera centralǎ a Cǎlimanului este dominatǎ de vârfuri înalte la care se adaugǎ conuri secundare.

• Un peisaj inedit este acela modelat în aglomeratele vulcanice care acoperǎ aici mari suprafeţe.

• Aglomeratele au generat cele mai fantastice forme, acolo unde eroziunea a fost foarte activǎ reuşind sǎ modeleze materialele rezultate din erupţii.

• Pe alocuri rǎsar stânci uriaşe (40-50m) constituite din elemente rotunjite cu mǎrimi variabile puternic cimentate prin aportul lavelor şi al cenuşii consolidate. Apar stânci cu aspect de turnuri sau piramide, asemenea unor piloni de poduri (“podul de piatrǎ”), reziduuri ale unor mari înǎlţimi ce dominau odinioarǎ platoul.

• S-au pǎstrat numeroase stânci semeţe cu forme curioase şi fantastice – ciuperci şi ziduri de piatrǎ asemenea unor sfincşi.

IMAGINI din

Munţii Cǎlimani

HIDROGRAFIE

• Masivul Călimani, prin forma şi structura sa specifică vulcanilor, determină apele care izvorăsc de aici să-şi desfăşoară cursurile radiar.

APE CURGǍTOARE• Râul Neagra Şarului îşi adună apele de pe flancul

nordic al Călimanului din interiorul craterului vulcanic, prezintă numeroase cascade: “Reţitişului”, “Duruitoarea de pe Băuca” precum şi numeroşi afluenţi ce izvorăsc din perimetrul fostei exploatări miniere, fiind astfel râul cel mai afectat de activăţile miniere de la cariera de sulf.

• De pe partea nord-vestică apele sunt adunate de Dorna şi de afluenţii săi.

• Flancul sudic al Călimanului e drenat de râuri mai dese cu văi largi.

• La est se întâlnesc: pârâul Răstoliţa, Topliţa, Ilva, Călimănelul, Zebracul, Mermezelul, Tihu.

LACURI

• La baza vârfului Reţitiş, spre Topliţa, se află lacul Iezerul Rețitiş (la altitudinea de 1970 m), lac de baraj natural din care izvorăşte pârâul Puturosul.

• De asemenea se întâlînesc lacurile: Tăul Zânelor, lacul de baraj artificial Colibița, lacul de retenţie Dumitrelul (acum secat).

• Numeroase ape munerale apar aici la suprafaţă (Dorna, Stânceni).

CLIMA• Masivul se încadrează în climatul montan caracterizat sub

aspect termic drept rece iar sub aspect hidric, moderat uscat. • Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse între 15,1 - 24,9

ºC. • Temperatura medie anuală este cuprinsă între 2,4 - 4,0 ºC: la

altitudini de peste 1.700 m sunt specifice temperaturi medii anuale mai mici de 0 ºC şi precipitaţii de peste 1.000 mm/an.

• Iernile sunt geroase şi lungi, iar stratul de zăpadă (intre 50-100 m) persistă pe alocuri chiar 200 zile/an.

• La altitudini mai mici temperaturile medii anuale ajung până la 6 ºC, pentru ca precipitaţiile să scadă până la 700 mm/an.

• Inversiunile termice sunt evidente, atât sub raportul frecvenţei lor cât şi al intensitaţii şi duratei. Acestea se produc în condiţii de presiune atmosferică ridicată, cer senin, lipsa totală a precipitaţiilor.

• S-a observat în Călimani, că inversiunile cu durata mai mare de 24 de ore, au o frecventa de 14%, fiind o caracteristică specială întâlnită în aceşti munţi.

VEGETAŢIA

• Vegetaţia alcătuieşte un brâu larg, discontinuu în jurul masivului. De asemenea văile şi interfluviile sunt bine împădurite până la 1800 m pe versantul sudic şi până la 1700 – 1750 altitudine pe cel nordic.

• La înălţimi mai mari, păşunile alpine cu flori firave iau locul pădurilor de molid (ce urcă de la 1000 m. altitudine).

• Se întâlnesc specii de margarete, angelica, clopoţei, brânduşele viorii, ciuboţica cucului, tufe de măceş, de afin, de alun, făguţe, merişoare. În zona de trcere de la molid la păşuni se întâlnesc: zâmbrul (Pinus cembra) (răspandit doar pe versantul Nordic, în locuri stâncoase şi greu accesibile), scoruşul, măceşul, păducelul, alunul, ruţişorul.

• Deasupra pădurii de molid se întâlneşte jneapănul (de la altitudinea de 1350 m • Bistriciorul, dominant fiind la altutudinea de 1850 m), aninul, şişinei de munte,

ienupăr pitic, bujor de munte, spălăcioasa, muşchi şi rogozuri. • La altutudini mai mici molidul se amestecă cu fagetele alături de plămânăriţă,

crucea voinicului şi voirele. • S-au evidenţiat 22 de specii de ciuperci .• Specific acestor munţi sunt mlaştinile turboase aflate la altitudini mai joase

(Poiana Stampei, Şarul Dornei, Bilbor).• Specii rare: Pinus cembra, Trifoiştea, Otrăţelul de baltă, şi unice: Linnais boreali.

SOLURI• Se diferenţiază în funcţie de natura substratului. Grosimile sunt de 8-15

cm, rar mai profunde, permeabile, cu un bun coeficient pentru aer şi apă, cu calităţi favorabile dezvoltării covorilui vegetal. pH-ul este moderat, in jur de 5.

• Se întâlnesc clasele de soluri: cambisoluri, spodosoluri, ce susţin un corp forestier de în interferenţă pădure - formaţiuni erbiacee bine dezvoltat.

• Slaba înclinare şi existenţa ierburilor dese favorizearză staţionarea apei şi acumularea materialului brut.

• Munţii Călimani prezintă urmatoarele uniţati taxonomice de sol: andosol tipic – pe depozite de pantă de grosime ridicată, format din piroclastite hidrotermalizate, cu volum edafic mijlociu oligomezobazic, oligomezotrofic, de productivitate mijlocie, brun acid criptospodic (andic) - pe depozite groase de piroclastite, mijlocii, profunde, cu volum edafic mijlociu şi mare, oligobazic, oligotrofic, de productivitate mijlocie, cu moder - humus brut şi brun feriiluvial podzolic (andic) - pe depozite de andezite cu piroxeni, cu volum fiziologic mic, extrem oligobazic, oligotrofic, de productivitate inferioara, cu humus brut.

TIPURI DE SOL

TURISM

• Potenţialul turistic antropic este concentrat în localitǎţile limitrofe munţilor Cǎlimani, fiind reprezentat de numeroasele tradiţii, arhitecturǎ popularǎ etc.

• Printre cele mai importante centre turistice se numarǎ, în Suceava : Vatra Dornei, Şaru Dornei, Dorna Cândreni, Poiana Stampei, etc.; în Bistrița Nǎsǎud: Prundu Bârgǎului, Bistriţa Bârgǎului, Josenii Bârgǎului etc.; în judeţul Mureş întâlnim : Stânceni, Lunca Bradului, Deda, Ideciu de Jos etc.

REZERVAŢII NATURALE

• Rezervația ştiințifică de Jnepeniş cu Pinus Cembra: este desemnată ca rezervaţie prin Decizia 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Judeţean Suceava, evidenţiată în Legea 5/200. Rezervaţa este deosebit de importantă pentru asociaţia vegetală din România şi se întinde pe o suprefaţă de 872 ha.

• Rezervația Piatra Cuşmei este o stâncă masivă, buclată. Seamănă cu o cupolă în formă de căciulă. Alături de ea se află Piatra Scrisă (1931 m), singurul loc din ţară unde se întâlnea Linnae borealis, un arbust mic, circumpolar, cu clopoţei alb-aurii, întâlnit în pădurile de molid din vestul masivului.

• Rezervația peisagistică Iezerul Călimanului adaposteşte un lac de baraj natural, ce se întinde pe o suprefaţă de 208.7 m.

Cariera de sulf

• Tăul Zânelor reprezintă un lac de nivaţie populat cu păstrăvi, aflat pe flancul sud-estic, la nord de Poiana Lungă.

• Rezervația Căliman a fost infiinţată prin decizia Comitetului popular al judeţului Suceava şi cuprinde sectorul dintre Vârfurile: Iancului - Bradul Ciont - Reţitiş. Acest sector conţine numeroase căldări glaciare suspendate şi pâraie înspumate. Pe langă aspectele peisagistice, această rezervaţie conţine un arbore natural, unic în ţară, ce reprezintă o combinaţie între molid şi zâmbru. De asemenea se întâlnesc exemplare de anin de munte, scoruş de munte, larice (cu înălţimi de peste 22 m şi diametru de peste 60 cm), smârdarul – arbust ocrotit, ghinţura, degetăruţul, ciuboţica (întâlnită între Reţitiş şi Pietricelul). De asemenea este protejată fauna: urşi, cerbi carpatini, lupi, râşi, jderi, vulpi, vevetiţe, etc.

• Rezervația geologică “Doisprezece Apostoli” este o rezervaţie geologică şi geomorfologică ce cuprinde complexul de roci eruptive unice cu forme zoomorfe şi antropomorfe, ulterior formate prin modelare eoliană. A fost înfiinţată prin decizia 433/1971 şi este unică în Bucovina. Rezervaţia se întinde pe aproximativ 200 ha şi a fost creată pentru a proteja atât aceste stânci cat şi cocoşul de mesteacăn.

• Zone de conservare speciale: cuprind o suprafaţă de fond forestier de 8.531.3 ha ce conţin cele mai valoroase elemente ale patrimoniului. În aceste zone se interzice orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale şi orice formă de folosire a terenurilor.

Traseu turistic

• Tg. Mureş – Defileul Mureşului – Topliţa - Lomaş

• Deplasare pe DN 15 cu microbuzul ( 15 lei) sau cu autoturismul personal (100 km)

• Durata – aproximativ 3 ore cu opriri pentru admirarea peisajului defileului

Trasee turistice în M-ţii Călimani cu plecare din Lomaş

• Poiana Puturosu ( Cabana Lomaş) - DF Lomaş - Vf.Lomaşului - Cascada Lomăşiţa - Izv.Lomăşiţei - inters. banda galbenă - Vf.Reţitiş; Lungime 10 km; grad de dificultate mediu Acces tot timpul anului; Poteca turistică, iarna nu se poate parcurge pe schi de tură; marcaj

• Monument Topliţa Secu - P-na Voivodeasa - Dealul Alb - izv.Purcelului - inters. banda albastră - Şaua Reţitiş; Lungime 24 km; grad de dificultate mediu;Acces tot timpul anului; marcaj

• Gura Voivodesei - P-na Voivodesei - Schitul Tuturor Sfinţilor - Poiana Puturosu (Cabana Lomaş) - DF Puturosu - inters. banda albastra - Lacul Iezer; lungime 14 km; grad de dificultate mediu; Acces tot timpul anului; marcaj

• Topliţa cartier Călimănel - Vf.Runc - Vf.Zencani - Vf.Toaca - P-na Zăbrac - Vf.Cica Mică - Vf.Cica Mare - Vf.Reţitiş; lungime 24 km; grad de dificultate mediu;Acces tot timpul anului; marcaj

• Bilbor - Vf. La Mori - P-na Stejii - Izv.Voivodesei - Vf.Reţitiş; lungime 26 km; grad de dificultate mediu; Acces tot timpul anului; marcaj

• Şaua Răchitiş ( Bilbor) - Vf.Arinişul - Vf.Melic - Vf.La Mori - P-na Toplicioara - P-na Stejii - Şaua Voivodesei -Vf.Bradul Ciont - Vf.Reţitiş; lungime 29 km; grad de dificultate mediu; Acces tot timpul anului; marcaj

• Gura Voivodesei - P-na Voivodesei - Şaua Voivodesei - intrare în banda albastră şi banda roşie; lungime 9 km; grad de dificultate mediu; Acces tot timpul anului; marcaj

Cabana Lomaş• Altitudine 1000 m• GPS: Lat: 47⁰2`35.55`` N / Long: 25⁰18`44,29``• Capacitate: cca 30 de locuri în camere cu 4 paturi• Bufet cu meniuri calde tradiţionale• Sala de mese cu 30 de locuri• Încălzire pe lemne la soba de teracotă• Curent electric de la grup electrogen• WC uscat, în curte• Telefon fix + posibilitate acces internet• 80 lei/camera• Tarifelel meniurilor sunt negociabile şi se stabilesc în funcţie

de meniu.

• Situată în M-ţii Călimani, la confluenţa pârâurilor Lomaş cu Puturosul, într-o frumoasă poiană, Cabana Lomaş, oferă cazare turiştilor porniţi în explorarea masivului Călimani.

• Amplasarea Cabanei Lomaş, face din aceasta, punctul ideal de plecare in ture pe masiv.

• Cabana oferă turistului dornic de relaxare clipe de linişte şi aer curat departe de aglomeraţia şi zgomotul urban.

• Drumul de acces la cabana este în stare bună, putând fi parcurs cu aproape orice tip de autoturism.

ACCES

• din Topliţa pe DN12 se porneşte înspre Borsec până la Monumentul Eroilor Topliţa (8km) , de unde se intră pe drumul forestier ce duce la cabană. Mai departe se urmăreşte marcajul cruce roşie, după 8km, se ajunge la intersecţia cu drumul forestier Voievodeasa, se continuă pe drumul din stânga.

• Drumul este accesibil cu aproape orice tip de autoturism.• Pentru cei care sosesc cu trenul în Topliţa, din centrul oraşului

se pot lua curse locale până la Monumentul Eroilor, sau taxi-uri.

• Pentru grupuri mai mari se asigură transport din oraş până la cabană.

BIBLIOGRAFIE

• Invitaţie în munţii Călimani, Zoltan Racz

• ro.wikipedia.org• www.calimani.ro• www.carpati.org• www.lomas.ro

VǍ MULŢUMESC !

La poalele CălimanilorŞcoala din Călimănel