New Microsoft Office PowerPoint Presentation Europa Nordica

8/18/2019 New Microsoft Office PowerPoint Presentation Europa Nordica

1/41

Europa Nordică


2/41

I.1 Date generale

Țara Suprafața Populația Capitala

Islanda 103,001 km² 320.060locuitori

Reyka!ik

Nor!e"ia 3#$,2$2 km² $.00%.1$0locuitori

&slo

'uedia ((%,%6( km² %,$)3,(66locuitori

'tock*olm

+inlanda 33#,(32 km² $,(21,#2)locuitori

elsinki

-anemarca (3,0%( km² $.$#0.$16locuitori

open*a"a

Estonia ($,226 km² 1.2%(.($$locuitori

/allinn

etonia 6(,$#% km² 2.21).000locuitori

Ri"a

ituania 6$.200 km² 2.%66.%$( ilnius


3/41

2. Limitele regiunii geografceEuropa Nordică este situată la nord de paralelea de 50˚ latitudine nordică, între Oceanul

Arctic în Nord, Oceanul Atlantic în Vest i Marea Baltică în Est.Regiunea prezintă oșsupraa ă de !."#".$#% &'(, a)*nd o popula ie de #!.%$5.#+! locuitori. Europa Nordicăț țeste la randul ei or'ată din două suregiuni-

• candina)ia- /ane'arca, slanda, Nor)egia, uedia, 1inlanda2• tatele Baltice- Estonia, 3etonia, 3ituania.

3. RelieulEuropa Nordică prezintă un relief diversificat , de la campii joase i plane laș mun i cuț

altitudini ridicate, înso it deț numeroase insule 4reprezentati)e în acest sens /ane'arcai 1inlanda.ș . Norvegia este ara care are cea 'ai 'are supraa ă acoperită de relieț ț

'ontan, dar i cea 'ai 'are altitudine, de peste 6500 de 'etri în Mun ii candina)iei,ș țiar ca or'e de relie speciice se întalnesc iordurile. O altă trăsătură speciică aEuropei Nordice o reprezintă 'area intindere de lacuri, apro7i'ati) 600.000, înt*lnităîndeosei în Finlanda 489ara cu !000 de lacuri:, ine reprezentată i înș Suedia, dar ișîn Letonia. 9eritoriul Islandei reprezintă un podi de azalt 4alt. +"0;%+0 ', din careșse ridică peste !00 de conuri )ulcanice, dintre care 'ulte sunt acti)e, apro7i'ati) !#0,

"*eiere 4i i!oare 5erin7i, "*e7ari masi!i.


4/41

Unită i de relief din Europa Nordică:ț• Alpii candina)iei•


5/41


6/41


7/41

4.Aspecte climatice

Europa Nordică se caracterizează printr=o cli'ă te'perată în partea de est, u or 'oderată înș partea de )est, datorită prezen ei >urentului Atlanticului de Nord i rece în partea de nord.ț ș


8/41

$.Elementeleiopedo"eo"ra5ce

A)*nd în )edere )egeta ia acestei regiuni, ele'entul do'inant este reprezentat de păduri deța'estec i de păduri de coniere 4pini, 'olizi, razi 'esteceni etc. 1inlanda, este statul cu ceaș'ai 'are supraa ă ocupată de păduri, apro7i'ati) două trei'i din supraa a. 3a polul opus seț ț

ală slanda, pe a carei supraa ă pădurile sunt aproape asente.


9/41


10/41

Fauna =aceasta este legată în pri'ul r*nd de pădure. Multe dintre ele, în special carni)orele,au ost ni'icite în 'are parte - ursul run, lupul, )ulpea , r*sul, castorul i altele.șVe)eri ele sunt i ele nu'eroase. Mai apare de ase'enea si elanul .ț ș

n tundră, ani'alul caracteristic este renul .


11/41

6.Resursele naturalen ceea ce pri)e te resursele, Europa Nordică dispune de dierite zăcă'inte de susol, cel 'aiș

ine reprezentate iind in


12/41

II.Indicatori 1.Indicatori cadru ai de!oltării politico8sociale

/ieren ele înt*lnite la ni)elulț indicatorilor cadrului politic, îndeosei între ările BalticeȚ

4cu o 'edie de ".% si celelalte state ale Europei Nordice 4'edie de 5.# se datoreazăîndeosei unor actori precu' lipsa co'paniilor de inute de cetă enii străini sau slaaț țdeinire i prote@are prin lege a dreptului la proprietate. /e ase'eni, treuie precizat căș

ările Baltice prezintă deicite atat prin cadrul legislatic, ce descura@ează in)esti iileȚ țstrăine directe, precu' i diicultatea în o inerea unei )ize, caz întalnit în 'a@oritateaș țstatelor co'ponente ale Europei Nordice.


13/41

9i :n ceea ce pri!e4te indicatorii de mediu etonia, ituania, Estoniase di;eren7iaă, :n sens ne"ati! de statele


14/41

Iindicatori privind siguranța și securitatea

A'enin area teroristă i inrac ionalitatea, la un ni)el ridicat, pot pro)oca pierderi aacerilor din ară. Aiciț ș ț țar treui să inter)ină eicien a or elor de ordine, al căror rol este de a oeri siguran a , i prote@areaț ț ț șaacerilor. 9otu i, în această pri)in a tatele Nordice prezintă un scor destul de ridicat 4G+, adicăș ț pericolul nu este unul prea 'are, ara cu cel 'ai 'ic scor iind 3ituania 45.!.ț

Danemarca Norvegia Suedia Finlanda Islanda Letonia Lituania Estonia

$.% 6.( $.% 6.6 6.% 6.2

)6.2

3#

23

36

12

(

26

1

2(

Indicatori privind siguranța și securitatea

'cor

Ran"


15/41

Indicatorii stării de igienă i sănătate ș reprezintă un alt actor deter'inant al gradului dedez)oltare turistică a unui stat. tatele Baltice prezinta rata cea 'ai 'ica a scorului.


16/41

Indicatori privind turismul ca prioritateslanda este Hara alată pe pri'ul loc în clasa'entul Hărilor Europei Nordice în ceea

ce pri)eIte turis'ul ca prioritate.


17/41

-anemarca Nor!e"ia 'uedia +inlanda Islanda etonia ituania Estonia

$.% $.6 $.6 $.) 6 $ (.% $.2(

16

13

)

3

60

62

32

Indicatori privind turismul ca prioritate

'cor

Ran"


18/41

2.In;rastructura 4i mediul ;de a;aceri Indicatori ai infrastructurii de transport aerian

nrastructura de transport aerian este sla dez)oltata in tari precu' /ane'arca,

Nor)egia, uedia, 1inlanda sau slanda. n pri'ul rand treuie sa ne gandi' la relieulacestor tari, care i'piedica dez)oltarea inrastructurii transportului aerian. 9ransportulaerian nu reprezinta o necessitate, oa'enii preerand sa apeleze la alte 'i@loace detransport, cu' ar i terestru sau na)al,care la randul lor poate i 'ai ietin ata detransportul aerian.


$.% $.6 $.6 $.) 6 $ (.% $.2(

1613

)3

60 62

32

Indicatori ai infrastructurii de transport aerian

'cor

Ran"


19/41

Indicatori ai infrastructurii de transport terestru

n prezent transportul terestru ocupa pri'ul loc în ceea ce pri)eIte sosirile turisticeinternaHionale. 9uris'ul utilizează aproape în totalitate reHeaua de dru'uri Ii căi erate.

nrastructura de transport terestru treuie raportata la gradul de accesiilitate al relieului,dar si si ni)elul de dez)oltate al iecarei tari.9arile scandina)e au un relie predo'inant'untos, ceea ce per'ite dez)oltarea inrastructurii doar in partea sudica a lor.


0.6

0.26 0.3

0.($

0.6)

0.0# 0.0)0.1(

0.( 0.)( 0.) 0.$$ 0.33 0.%2 0.%3 0.#6Indicatori ai infrastructurii de transport terestru

Ran"

'cor


20/41

Indicatori privind structură de primire turistică

tructura de pri'ire turistică este or'ată din structurile de cazare, unităHile Iiser)iciile de ali'entaHie pulică, structurile Ii ser)iciile de agre'ent, precu' IiorHa de 'uncă din turis'. Acestea sunt di)ersiicate de la stat la stat, iar ca

e7e'plu pute' a'inti ca iecare dispune de un anu'it nu'ar de ca'ere de Cotel la!00 de locuitori.


$.% $.6 $.6 $.) 6 $ (.% $.2(

16 13

)3

60 62

32

Indicatori ai infrastructurii de primire turistică

Ran"

'cor


21/41


22/41

Indicatori IT – utilizatori i tranzac ii pe Internet ș ț

n ceea ce pri)este tranzactiile pe internet, pe ulti'ele locuri se ala /ane'arca, Nor)egia si uedia.Kradul de uranizare intalnit in aceste tari sunt actorii principali

care le claseaza pe ulti'ele locuri in ceea ce pri)este utilizarea internetului.


'cor

Ran"$.% $.6 $.6 $.) 6 $ (.% $.2

(

1613

)3

60 62

32

Indicatori IT utili!atori "i tran!actii pe Internet

'cor Ran"


23/41

Indicatori privind pre ul ac iunilor turisticeț ț


24/41

#.1lu7uri turistice?densitatea circulatiei turistice Sosiri turistice interna ionale (mil.)ț

(.$

(.3$

(.#6

3.(2

1.2(

1.32

1.3(

1.%)Sosiri internaționale#mil$%

-anemarcaNor!e"ia

'uedia

+inlanda

Islanda

etonia

ituania

Estonia


25/41

/in punct de )edere al sosirilor turistice internationale, statul cu cel 'ai 'are nu'ar estereprezentat de /ane'arca cu ".50# 'ilioane turisti, ur'at de Nor)egia, uedia i 1inlandaș4G6.5 'ilioane. 3a polul opus se situeaza slanda cu o )aloare de 0.$#+ 'ilioane a sosirilorturistice interna ionale. n ceea ce pri)e te sosirile în tatele Baltice, )aloarea acestoraț ș

dieră de la o ara la alta, dar aceste dieren e sunt aproapeț ț

i'perceptiile.

9uristic, slanda este deoseit de interesantă oerind un spectacol inedit de apa i oc, iar înșciuda izolarii, ara are un standard ridicat de trai, asociat cu pre uri destul de ridicate. nsă,ț țde i e o destina ie turistică aparte, nu este în 'od deoseit preerată de turi ti, care sunt înș ț ș

cautare de 'ult 'ai 'ult decat natură, conuri )ulcanice i gCe ari.ș ț Acelasi lucru se poate spune si despre cele trei ări- 3ituania, 3etonia, Estonia. /e i ăriț ș țcare păstrează din u'ra regi'ului co'unist clădiri, 'onu'ente, construc ii ce 'erită a ițcunoscute de turi tii de pretutindeni, aceste destina ii turistice oeră prea pu in i poate preaș ț ț șscu'p pentru a satisace cerin ele turistului societa ii conte'porane.ț ț

n ceea ce pri)e te Nor)gia, aceasta prezintă un nu'ar ridicat al sosirilor turistice 'ai 'ultș

datorită turis'ului 'ontan. 9uris'ului 'ontan i se 'ai adaugă i o lungă i spectaculoasăș șistorie a )i&ingilor, precu' i 'onu'ente, catedrale, iar nu în ult'ul r*nd peisa@ele unicate.ș>a i Nor)egia, 1inlanda i uedia au un 'are respect pentru cultura, ci)iliza ie i istorie.ș ș ț șar nu în ulti'ul rand /ane'arca, pe l*ngă peisa@e, dune, iorduri sau castele )ecCi, prezintăo i'agine 'odernă, conturată îndeosei în capitală 4>openCaga, pro'i *nd turi tilor oț ș8o)irantă )ia ă de noapte ce se continuă ar'onios cu di'ine ile lini tite:.ț ț ș


26/41

/ensitatea circula iei turistice /.>.9. 4Lț

/ensitatea circulatiei turistice este un indicator turistic ce se calculeaza ca raport intrenu'arul total de sosiri si populatia tarii respecti)e 4sau ca raport intre nu'arul total de sosirisi supraata tarii respecti)e. Acest indicator aduce inor'atii cu pri)ire la rec)entarea

zonelor turistice si ce 'asuri se i'pun pentru satisacerea turistilor ara a suprasolicita oanu'ita zona.


27/41

#.Resurse turistice ;indicatori de calitate i de )aloriicareș

ndicatori pri)ind resursele u'ane din turis'

'cor

Ran"$.% $.6 $.6 $.) 6 $ (.% $.2

(

1613

)3

60 62

32

Indicatori privind resursele umane din turism

'cor

Ran"


28/41

ndicatori pri)ind turis'ului intern

/e i în ansa'lu Europa Nordică este 'ai pu in )izitată decat alte regiuni aleș țcontinentului, dispune de o serie de atrac ii turistice- 'onu'ente istorice,țarCitectonice i de artă, sta iuni de sporturi de iarnă i alneocli'aterice.ș ț ș

(.% (.3

6.6

(.)2.# 2.( 2.# 2.$

22 2)

1

26$6 )0 $) 6(

Indicatori privind turismul intern

Ran"

'cor


29/41

ndicatori calitati)i i cantitati)i ai resurselorșnaturale.

-anemarcaNor!e"ia 'uedia +inlanda Islanda etonia ituania Estonia

(.% (.3 6.6

(.)2.# 2.( 2.# 2.$

22

2)

1

26

$6

)0

$)

6(

Indicatori cantitativi i calitativi ai res urse lor naturaleș

'cor

Ran"


30/41


31/41

ndicatori cantitati)i i calitati)i ai resurselor antropiceș


(.% (.3

6.6

(.) 2.# 2.( 2.# 2.$

22

2)

1

26

$6

)0

$)

6(

Indicatori cantitativi i calitativi ai res urse lor antropiceș

'cor

Ran"


32/41

%anastirea Sf &rigita in Estonia %u'eul Nordic Stoc(olm-Suedia

%onumentul Li)ertă ii din *igaț *e+(,avi( &iserica allgr.mur


33/41

Oiecti)ele turistice înscrise în


34/41

Norvegia• Biserica de le'n din Jrnes• >artierul PBrQggen: din Bergen•

Ora ul 'inier Rrosș•


35/41

Suedia

• /o'eniul regal /rottningCol'• Bir&a i Do)gSrdenș• 9urnătoria de ier Engelerg• Kra)urile rupestre de la 9anu'• >i'itirul &ogs&Qr&ogSrden din toc&Col'• Ora ul Canseatic VisQ de pe insula Kotlandș• /o'eniul clerical Ka''elstad din 3uleS•


36/41

Finlanda

• VecCiul ora Rau'aș•

1ortiica ia uo'enlinna de l*ngă Delsin&iț• VecCea iserică din


37/41

Islanda

•


38/41

Letonia

• entrul !ec*i istoric din Ri"a• =rcul "eodeic 'tru!e


39/41

• Lituana

• >entrul )ecCi istoric din Vilnius• st'ul Neringa 4>ourland• itul arCeologic de la erna)• Arcul geodezic tru)e4pe teritoriul 3ituaniei


40/41

• Estonia

• >entrul istoric din 9allinn• Arcul geodezic tru)e 4pe teritoriul Estoniei


41/41

Ailio"ra5e

• Aurel KCeorgCilas = Metode de analiza in turis',EdituraJni)ersitara, Bucuresti, 60!!

• Cttp-??ro.Wi&ipedia.org?

Documents

New Microsoft Office PowerPoint Presentation Europa Nordica