Noi Tendinte Pe Piata Muncii 2013

7/21/2019 Noi Tendinte Pe Piata Muncii 2013

1/7

Noi tendine pe piaa muncii. Caresunt sectoarele cu cele mai bune

perspective de angajareAgenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc va prezenta astziprincipaleletendine de pe piaa forei de munc.Datele vor f oerite n urma unui sondaj realizatde reprezentanii Ageniei. Ei vor oeri prognoze pe marginea defcitului orei de munc.

otrivit concluziilor structurate n !arometrul proesiilor pentru "#$%& sectoarele cu cele mai!une perspective de anga'are sunt marketingul, tehnologiile informaionale, domeniulvnzri i construcii.

Datele Ageniei pentru ocuparea orei de munc din luna decem!rie a anului trecut arat cdoar !" la sut din totalul locurilor vacantesunt pentru cei cu studii superioare (i mediide specialitate.

#alarizarea proastdin domeniul ocrotirii sntii a determinat un defcit de peste $%%de medici.De asemenea& la ofciile orei de munc erau nregistrate "$ de locurivacantepentru ingineri (i&& de posturipentru conta!ili.

este'% de locuriau ost solicitate pentru inspectori (i speciali(ti. )n total& mai puinde !.%%% de locuri de muncsunt pentru cei cu studii superioare (i medii de specialitate.

Cea mai mare oferti vizeaz pe cei cu studii medii generale i secundareprofesionale.Mai mult de (% la sutdin totalul locurilor vacante sunt rezervate acestormeserii. e primele poziii sunt custoresele (i croitorii& pentru care cererea dep(e(te $.*##de locuri.

entru muncitori sunt rezervate peste '&% de posturi vacante& iar pentru operatori decomputere (i legtori de ca!luri + p,n la %##. )n total& cererea pentru meseriile din aceastcategorie a'unge la apro-imativ &.%%% de locuri vacante.

ele mai recente date ale )iroului Naional de #tatisticarat c numrul cetenilorapi de munc a'unge la !,* milioane.otrivit Organizaiei /nternaionale pentru Migraie&aproape '% la sut sunt plecai la munc peste hotare(i transer& anual& cel puin !,&miliarde de dolari.Datele 0ncii Naionale arat c aceast cir constituieapro-imativ$% la sut din valoarea anuala tuturor mrurilor (i serviciilor din economianaional.

1ttp233444.pu!li5a.md3noi+tendinte+pe+piata+muncii+care+sunt+sectoarele+cu+cele+

mai+!une+perspective+de+anga'are6$"""7*$.1tml

Piaa muncii: ce spun managerii despre noi angajri n anul 2013?Primele dou luni ale anului 2013 sunt ntmpinate de manageri cu atitudini ce oscileaz

ntre un pesimism reinut i un optimism moderat n ceea ce privete numrul de locuri de

munc i angajrile de noi salariai, conform financiarulro
http://www.publika.md/noi-tendinte-pe-piata-muncii-care-sunt-sectoarele-cu-cele-mai-bune-perspective-de-angajare_1222841.htmlhttp://www.publika.md/noi-tendinte-pe-piata-muncii-care-sunt-sectoarele-cu-cele-mai-bune-perspective-de-angajare_1222841.htmlhttp://www.publika.md/noi-tendinte-pe-piata-muncii-care-sunt-sectoarele-cu-cele-mai-bune-perspective-de-angajare_1222841.htmlhttp://www.publika.md/noi-tendinte-pe-piata-muncii-care-sunt-sectoarele-cu-cele-mai-bune-perspective-de-angajare_1222841.html


2/7

Mai multe studii i anchete de conjunctur, eectuate de dierite entiti pu!lice sau pri"ate, rele" opinii

ale companiilor nu oarte dierite pri"ind perspecti"ele recrutrii n aceast perioad#

$ste nc de"reme pentru a a"ea date, chiar i pro"i%orii, pri"ind e"oluia angajrilor n economie n

primele dou luni ale anului, ns studiile conjuncturale au ilustrat ntotdeauna destul de idel tendina

pieei, deoarece sunt reali%ate pe !a%a rspunsurilor oerite de managerii din industrie, comer i ser"icii,care tiu deja ce deci%ii de angajare "or lua n inter"alul acoperit de aceste anchete#

&e%ultatele acestor anchete sunt repre%entate de soldul conjunctural, care repre%int tendina

indicatorului respecti", calculat ca dieren ntre ponderea opiniilor a"ora!ile i cea a opiniilor

nea"ora!ile#

' (nchetele )*& i +* descriu o atitudine reticent a de noi angajri

-n a 3.a decad a lunii e!ruarie, )anca *aional a &om/niei )*& a dat pu!licitii re%ultatele unuisondaj de conjunctur reali%at cu sprijinul sucursalelor sale din teritoriu, pe !a%a unui eantion naional

de aproimati" 20 de manageri din industrie i construcii#

Pe ansam!lu, opiniile ormulate de participanii la sondajul de conjunctur )*& pentru luna e!ruarie au

conturat o perspecti" n general nea"ora!il a sectorului industrial, n timp ce sectorul construciilor a

continuat s se conrunte cu diiculti, parial asociate condiiilor climaterice#

-n ceea ce pri"ete piaa muncii, n luna e!ruarie, companiile din industrie i construcii se ateptau s

opere%e, n continuare, reduceri de personal, e"oluie sugerat de meninerea soldurilor conjuncturale la

ni"eluri negati"e .23 la sut, respecti" .45 la sut i nsoit de estimri similare i n urma ajustrii

seriei soldurilor conjuncturale#

(a cum airm studiul )*&, disponi!ili%ri erau ntre"%ute ndeose!i de respondenii din industria

mijloacelor de transport i din industria de prelucrare a petrolului, cocsiicare a cr!unelui i tratare a

com!usti!ililor nucleari solduri conjuncturale .55 la sut i respecti" .36 la sut, de majoritatea

managerilor din acti"itatea de tiprire i reproducere pe supori a nregistrrilor i, cu intensitate mai

sc%ut, de operatorii din industria metalurgic, a construciilor metalice i a produselor din metal .23 la

sut#

7 situaie sta!il, r modiicri sensi!ile ale cirei de personal, era anticipat de cel puin 60 la sut din

numrul total al respondenilor din industria chimic, de prelucrare a cauciucului i a maselor plastice,acti"itatea de producie, transport i distri!uie a energiei electrice i termice, a ga%elor i a apei calde,su!sectorul etracti" i din industria materialelor de construcii#

(stel, n ceea ce pri"ete numrul de salariai, situaia st n elul urmtor:

' n industria prelucrtoare se estimea% relati" sta!ilitate, soldul conjunctural iind de .89


3/7

' n construcii, managerii estimea% scderea numrului de salariai sold conjunctural .2689

' n comerul cu amnuntul angajatorii progno%ea% o relati" sta!ilitate a numrului de salariai sold

conjunctural .89

' n ser"icii se estimea% pentru urmtoarele trei luni scdere moderat a numrului de salariai soldconjunctural .58#

Potri"it (geniei *aionale pentru 7cuparea orei de Munc, la s/ritul lunii e!ruarie 2013 rata

omajului nregistrat la ni"el naional a ost de 4,;


4/7

-n studiul GPerspecti"ele (ngajrii de or de Munc n &om/niaH pentru trimestrul 1 2013,

ManpoIerBroup &omania a inter"ie"at un eantion repre%entati" de 534 de angajatori, crora li s.a

adresat ntre!area JAum anticipai e"oluia angajrilor totale n locaia dumnea"oastr pe durata a trei

luni, p/n la s/ritul lunii martie 2013 n raport cu trimestrul actual?K (stel, potri"it autorilor studiului,

angajatorii rom/ni erau conser"atori pri"ind inteniile de angajare pentru trimestrul 1 al anului 2013#

-n condiiile n care 1;8 dintre angajatori se ateaptau ca numrul angajailor s creasc, 18 anticipau o

scdere, iar 5;8 nu ntre"edeau "reo schim!are, Pre"i%iunea *et de (ngajare situ/ndu.se la ni"elul

"alorii de @38#

-n apte dintre cele opt regiuni anali%ate, angajatorii se ateptau ca "olumul personalului s creasc n

inter"alul ianuarie.martie#

Aele mai semniicati"e perspecti"e de angajare se nregistrau n ud, cu o Pre"i%iune *et de (ngajare de

@268#

(ngajatorii din *ord.$st anticipau un ritm de angajare accentuat, cu o Pre"i%iune de @208, iar n %onele)ucureti i +lo" se ateptau creteri importante n "olumul angajrilor, cu o Pre"i%iune de @118# -n alte

regiuni, angajatorii aiau un optimism re%er"at cu pri"ire la planurile de angajare, n Dest i ud.Dest, cu

Pre"i%iuni de @


5/7

pro!a!il temperat de tur!ulenele inanciare care continu s ai! un impact asupra &om/niei, c/t i

asupra altor piee ale lumii#

Aontinum s ne conruntm cu o uoar incertitudine datorit situaiei curente de pe piaa glo!al i este

prea de"reme s ne pronunm asupra consecinelor pe care aceste incertitudini le "or genera dup

trimestrul al doileaK, a declarat directorul general al ManpoIerBroup &omania, Dalentin Petro, ntr.uncomunicat de pres#

Potri"it studiului, angajatorii estimea% creteri importante de personal n trimestrul doi, n toate cele 10

sectoare de acti"itate anali%ate# -n industria prelucrtoare pre"i%iunea net de angajare este de @248,

urmat de comerul cu amnuntul @228, agricultur i transporturi, depo%itare i comunicaii @158,

ser"icii inanciare, asigurri, imo!iliare i de aaceri @138, i construcii @;8#

-n ; din cele < regiuni, angajatorii estimea% creteri ale cirei de personal n perioada aprilie.iunie 2013,

cea mai mare pre"i%iune iind n regiunea *ord.Dest @208, urmat de ud @1


6/7

programe, si si alte companii mari, cum este spre exemplu ompetrol *roup. &e asemenea, sunt deremarcat programele desfasurate cu mare succes in anii anteriori de oca ola, +epsi, si nu in ultmulrand, /range. /peratorul de telefonie mobila a instruit cateva zeci de tineri prin initiativele sale )c0ool ofustomer Experience, )coala de 1anzari si $ar"eting si )coala de omunicare. Asteptam lansarea unorprograme asemanatoare, la de catre companii, si in perioada urmatoare.

Un alt trend crescator, remarcat de catre specialistii in resurse umane, il prezinta o mai mare nevoie deforta de munca specializata in provincie. / data cu desc0iderea sau dezvoltarea dinamica de filialesau reprezentante, companiile sunt dispuse, pe langa recrutarile de candidati pe plan local, sa oferepac0ete atractive de relocare unor tineri din alte orase, in special din Bucuresti. ateva exemple in acastacategorie sunt )iemens, oute 22, &acia, si companii din domeniul farmaceutic.

&intre domeniile campioane din punct de vedere al dezvoltarii si competitiei cu alte tari trebuie sa

amintim, fara nici un dubiu, outsourcingul. 'nainte ca avantajele concurentilor 3urmaritori din 'ndia si0ina sa ajunga din urma oportunitatile Europei de Est, mai sunt inca multi ani in care outsourcingul va fipe val in omania. )i desigur, sectorul '% detine aici felia cea mai importanta. Actorii importanti de pepiata estimeaza ca piata europeana de outsourcing '% reprezinta aproape jumatate din cea mondiala, cuo valoare de aproximativ 455 miliarde de dolari iar pana in 4556, se apreciaza o crestere de pana la (55miliarde dolari.

+ublicatia Market IT&Watchaprecia, la finalul anului trecut, ca Romania are cel mai mare numar despecialisti in domeniul IT din Europa de Est, iar piata de profil inregistreaza cresteri anuale de 20%. Maimult, exporturile de produse si servicii IT cresc anual cu 0%, urmand sa atinga valoarea de ! miliard dedolari.

&intre companiile renumite care si#au externalizat serviciile companiilor '% din omani sunt amintite

)iemens, $otorola, Alcatel, )olectron sau Breezeom. 'n acelasi timp, si alte companii dezvolta centrede outsourcing in omania7 obiectivul meu este s8 creez un centru important de outsourcing aici 9nom:nia. +entru a putea face lucrul acesta avem nevoie s8 aducem oameni ;insource< din r:ndulcompaniilor care ne sunt clien=i. Acesta este noul concept dezvoltat de Ericsson> )copul nu este s8 fur8mangaja=i ai clien=ilor no?tri ci s8 le oferim ceva valoros ?i eficient 9n sc0imb. @n telecom, spre deosebire deexperien=a '%, outsourcingul este foarte eficient , declara Adriana Boersma#odriguez, ountr $anagerEricsson om:nia ?i epublica $oldova, pentru revista omunicatii mobile, cu cateva luni in urma.

Nu numai centrele de outsourcing au mare trecere in omania, ci si cele de suport logistic. C Am initiatun centru de suport, pentru ac0izitii, destinat clientilor din Europa de 1est. Avem nevoie de aproximativ D5de angajati, din care, o parte, au inceput deja sa lucreze , spune Alina usu, din partea+rocter*amble.

'n domeniul financiar bancarse desc0id alte oportunitati deosebite pentru tineri. &ezvoltarea intensivaa bancilor catre zona de retail, precum, si extinderea in mai multe zone din tara creeaza multe desc0ideripentru joburi de front office si credit analist. +e aceste pozitii sunt, de regula, angajati tinerii cu studiieconomice si, nu de putine ori, este necesar ca ei sa fi participat la stagii de practica sau programe detrainig ale bancilor respective.
http://www.hipo.ro/index.php/listaFirmeIndustrii/2/Bancarhttp://www.hipo.ro/index.php/listaFirmeIndustrii/2/Bancar


7/7

&emararea unor mari proiecte de infrastructura, dincolo de o prioritate economica a guvernantilor,reprezinta o sursa importanta de creare de locuri de munca. Aici isi vor gasi menirea absolventii de studiite0nice care, timp de multi ani, datorita declinului marilor unitati industriale, s#au vazut nevoiti sa se

reorienteze catre alte domenii mai vandabile, lasand la o parte domeniul in care s#au pregatit.)pecialistii estimeaza ca ingineria va deveni, in romania, una din meseriile anilor viitori. 'n aceeasicategorie, care urmeaza trendul transformarilor din economia nationala, se incadreaza privatizareamarilor companii de utilitati publice care vor deveni angajatori cu greutate pe piata fortei de munca.'n acelasi context se remarca aparitia si dezvoltarea puternica a unor meserii relativ noi, care nu seregasesc foarte fidel in specializarile oferite de universitatile din omania.

Aici se incadreaza joburile in logistica, dar si in business development, product management sau brandmanagement.

resterea ponderii sectorului de servicii, importanta in contextul alinierii la tendintele pietelor euriopene si,iun general, ale celor din tarile dezvoltate, va atrage, dupa sine, cresterea cererii pentru consultanta inmanagementul si implementarea proiectelor. Este vorba atat despre consultanta in business, in general,cat si despre proiecte aparte, dsezvoltate pe baza creditelor sau finantarilor nerambursabile. $ai mult, pedomenii distincte, putem aminti managementul proiectelor de dezvoltare '%. %ot in domeniul '% incepe sase dezvolte partea de implementare a sistemelor E+F$.

'n fine, avantul fara precedent al marilor proiecte imobiliare va propulsa sectorul constructiilor, asadarnevoia de specialisti in domeniu. &ar nu numai atat7 inc0irierea sau cumpararea spatiilor comerciale si debirouri va determina, in urmatoarea perioada, o cerere deosebita pentru consultanta in domeniulimobiliar.Expertii in resurse umane comenteaza tendintele la moda ca fiind in avantajul celor foarte specializati pedomeniile respective. Astfel, "ompaniile incep sa caute experti pentru diferite departamente. Tinerii artre#ui sa se orienteze inca din facultate, sa invete mai mult pe o anumita directie, pentru a putea tinepasul cu cererea, conc0ide Alina usu, de la +*.

1ttp233444.1ipo.ro3inde-.p1p3vizualizareArticol3""
http://www.hipo.ro/index.php/vizualizareArticol/22http://www.hipo.ro/index.php/vizualizareArticol/22

Documents

Noi Tendinte Pe Piata Muncii 2013