Normative Privind Proiectarea Si Executarea Lucrarilor de Invelitori

7/24/2019 Normative Privind Proiectarea Si Executarea Lucrarilor de Invelitori

http://slidepdf.com/reader/full/normative-privind-proiectarea-si-executarea-lucrarilor-de-invelitori 1/53

MATRIX

CONSTRUCT

NORMATIVE PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA

LUCRARILOR DE ÎNVELITORI

Copyright MATRIX ROM

CP 16-162, Bucuresti -77500telefon: 01.4113617, fax: 01.4114280

[email protected]

CUPRINS - ÎNVELITORI -

NORMATIV PENTRU ALCATUIREA SI EXECUTAREA ÎNVELITORILOR LA CONSTRUCTII

Indicativ C 37-88 Înlocuieste C 37-79

CAIETUL I: Prescriptii generale

CAIETUL II: Învelitori din tigle si olane

CAIETUL III: Învelitori din sita si sindrila de lemn

CAIETUL IV: Învelitori din placi plane din azbociment, inclusiv sita din azbociment

CAIETUL V: Învelitori din foi de tabla plane

CAIETUL VI: Învelitori din foi de carton bitumat

CAIETUL VII: Învelitori din placi ondulate din azbociment

CAIETUL VIII: Învelitori din tabla ondulata si cutata

CAIETUL IX: Învelitori de panouri "ROMPAN"

CAIETUL I. PRESCRIPTII GENERALE

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul normativ se aplica la realizarea lucrarilor de învelitori pentru constructii si este compus din "caiete", fiecare cuprinzând prescriptii tehnice pentruproiectarea si executarea solutiilor de învelitori asemanatoare din punct de vedere al materialului specific întrebuintat sau al sistemului constructiv aplicat (exclusiv învelitori din tesaturi bitumate aplicate prin lipire, folii si pelicule din polimeri, care fac obiectul altor prescriptii tehnice).

1.2. Caietul I cuprinde prescriptii generale de proiectare, executie, controlul calitatii, receptie si exploatare, comune tuturor sistemelor de învelitori, tratate înnormativ.

1.3. Celelalte caiete au urmatorul continut:

- Caietul II - Învelitori din tigle si olane

- Caietul III - Învelitori din materiale lemnoase (sita -sindrila)

- Caietul IV - Învelitori din placi plane (inclusiv sita ) din azbociment

- Caietul V - nvelitori din foi de tabla plane

Nr.crt. Indicativ Titlu Înlocu-ieste

1. C 37-88 Normativ pentru alcatuirea si executarea învelitorilor laconstructii

C 37-79

2. C 151-72 Instructiuni tehnice pentru folosirea învelitorilor din tablacutata zincata termoizolate cu polistiren celular

3. C 172-74 Îndrumator pentru prinderea si montajul tablelor metaliceprofilate la executarea învelitorilor si a peretilor

Page 1 of 53MATRIX ROM - INVELITORI

23.11.2015file://C:\Documents and Settings\paulbutuc\Local Settings\Temp\~hh2922.htm



- Caietul VI - Învelitori din foi de carton bitumate

- Caietul VII - Învelitori din placi ondulate din azbociment

- Caietul VIII - Învelitori din tabla ondulata sau cutata.

- Caietul IX - Învelitori din panouri "ROMPAN"

1.4. Alcatuirea si executarea jgheaburilor si burlanelor din tabla necesare tipurilor de învelitori din prezentul normativ se vor face în conformitate cu prevederileSTAS 2389-77 si STAS 2274-88.

1.5. Domeniile de aplicare a solutiilor cuprinse în caietele II...IX sunt stabilite în tabelul 1.

Tabelul 1

Caietul si solutia Domenii de aplicare

II. Învelitori din tigla si olane - Constructii de locuinte, social culturale siconstructii agrozootehnice, în zone cuspecific local si surse de aprovizionareapropiate;

- Reparatii si completari la învelitori cu tiglasi olane.

III. Învelitori din sita si sindrilade lemn

- Constructii cu specific montan, rustic,turistic în regiuni în care exista traditie simâna calificata în producerea si montarea

acestui material precum si posibilitati deaprovizionare din resurse locale amaterialului lemnos

IV. Învelitori din placi plane sisita din azbociment

- Constructii civile, cu acoperisuri simple, cupod, la care arhitectura impune acest tip de învelitoare;

- Repararea învelitorilor, în special lamonumente istorice care se preteaza laaceasta solutie.

V. Învelitori din foi de tablaplana

- Constructii social-culturale si de locuinte, în zone fara agresivitate atmosferica, undeproiectantul si beneficiarul pot justificanecesitatea aplicarii acestei solutii, aratând în special posibilitatea refolosirii materialuluilemnos pentru astereala provenit dinrecuperari sau alte resurse locale;

- Constructii monumentale la carearhitectura impune asemenea solutii;

- Reparatii la cladiri cu sarpanta în bunastare, la care trebuie înlocuite portiuni deastereala si tabla.

VI. Învelitori din foi de cartonbitumat

- Constructii provizorii, în special pentruorganizare de santier (cu asterealarecuperabila).

VII. Învelitori din placiondulate din azbociment

- Învelitori usoare , portante, incombustibile,la constructii cu solicitari dinamice sitehnice reduse, fara depuneri de prafindustrial;

- Placi cu ondule mari - hale industriale siagrozootehnice, cu sau fara termoizolatie,

magazii, depozite;

- Placi cu ondule medii - soproane, remize,peroane, umbrare;

- Placi cu ondule mici - locuinte siconstructii rurale, moteluri.

VIII. Învelitori din tablaondulata sau cutata.

- Constructii usoare , incombustibile, cuforme simple în una sau doua ape, cusolicitari dinamice importante si eventualedepuneri de praf industriale, dar faraagresivitate atmosferica;

- Tabla ondulata - constructii demontabile;provizorii;

- Tabla cutata - hale industriale cudeschideri mari, fara sau cu termoizolatie

autoportanta, la care procesele tehnologicenecesita asemenea învelitori.

IX. Învelitori din panouriROMPAN

- Învelitori usoare termoizolate, cu formesimple, cu unu sau doi versanti drepti,





1.6. La lucrarile de restaurari si reparatii de cladiri monumentale si monumente istorice, proiectul va putea prevedea si alte masuri si detalii constructive adecvate,necesare pentru asigurarea unei bune exploatari a învelitorii si a unui aspect corespunzator, în functie de specificul cladirii.

[top]

2. MATERIALE

2.1. Materialele prevazute în proiect si cele puse în opera vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor de fabricatie specificate în caietelerespective.

[top]

3. PRESCRIPTII DE PROIECTARE

Pantele învelitorilor

3.1. Pantele învelitorilor se vor alege conform STAS 3303/1-88 sau STAS 3303/2-88 si sunt aratate în detaliu pentru fiecare solutie de învelitoare specifica în caietulrespectiv.

3.2. La stabilirea pantelor învelitorilor se va tine seama de caracteristicele constructive ale fiecarei solutii în parte, de latimea versantului precum si de conditiilemeteorologice locale (precipitatii si vânt) din regiunea amplasamentului respectiv, prin extinderea aplicarii prevederilor privind zonarea climatica a teritoriului dinRSR din anexa 1, la STAS 3303/2-88.

Solicitari

3.3 Suportul pe care se executa învelitorile precum si elementele portante de învelitoare (placile din azbociment ondulat, panourile din tabla ondulata sau cutataetc.) vor corespunde normelor PSI în vigoare si se vor verifica pentru a nu se deforma sau deteriora la solicitarile rezultate din standardele "Actiuni în constructii"STAS 10101/0 ... 23.

3.4. Din punct de vedere higrotermic, întreaga structura de învelitoare va fi verificata tinând seama de prevederile standardelor de "Fizica constructiilor.Termodinamica si Higrotermica" STAS 6472/2 ... 10 si a "Normativului pentru proiectarea si executarea izolatiilor termice la cladiri", indicativ C 107-82.

Criterii de alegere a solutiei

3.5. La alegerea tipului de învelitoare si a sortimentelor de materiale precum si la dimensionare se va tine seama de:

- dispozitiile în vigoare privind rationalizarea consumului unor materiale si economia de energie;

- conditii climatice ale regiunii unde se afla cladirea;

- conditiile de exploatare, climat interior, agresivitate atmosferica;

- conditii de iluminare naturala;

- posibilitatea curatirii eventualelor depuneri de praf industrial;

- dimensiunile versantului învelitorii;

- arhitectura acoperisului;

- posibilitatea folosirii materialelor locale;

- limita de rezistenta la foc a materialelor, conform STAS 7771/1-81 "Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc a elementelor deconstructii";

- comportarea la foc a solutiilor uzuale de învelitori;

- rezultatele încercarilor de comportare la foc a noilor tipuri de învelitori (având în vedere obligativitatea acestor încercari);

- domeniile de utilizarea din punct de vedere al protectiei contra incendiilor, corelate cu prevederile din "Normele generale de protectii împotriva incendiilor laproiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor", aprobate prin Decretul nr. 290/1977, în functie de destinatia sau de categoria de pericol de incendiu sauexplozie a cladirii si din "Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, indicativ P 118-83;

- posibilitatile de întretinere a învelitorii;

- costul învelitorii;

- contraindicatiile specifice unora din solutii.

3.6. Pentru iluminarea naturala zenitala a constructiilor se vor folosi tabachere, (STAS 11853-83), luminatoare din geam armat sau elemente din polimeri translucizi,conform proiectelor tip si normelor tehnice în vigoare, ca de exemplu:

- placi ondulate din PAS, montate intercalat în planul învelitorii din placi ondulate din azbociment;

- placi ondulate sau cutate din PAS, plane sau curbate, formând coama învelitorii, cu sau fara rebord;

- luminatoare curbe continue din PAS, pe raborduri diferite (lemn lamelar sau aglomerat, tabla, polietilena, beton armat etc.).

hidroizolatie bituminoasa; cu solicitaridinamice importante sau conditii deexploatare speciale.





3.7. Proiectul de executie al constructiei va cuprinde în mod obligatoriu:

- o vedere în plan a acoperisului, în care se vor indica pantele, doliile, coamele, scurgerile, cosurile de fum, ventilatiile, luminatoarele, tabacherele, rosturile etc;

- o sectiune în câmpul curent al învelitorii, în care se va indica succesiunea straturilor;

- detalii pentru rezemarea si prinderea placilor, panourilor, sau elementelor de învelitoare, detalii de petreceri transversale si longitudinale, detalii de scurgere,racorduri la calcane sau aticuri, rosturi de dilatatie - tasare, detalii de prindere a jgheaburilor, detalii de gura de scurgere interioara;

- detalii de strapungeri si racorduri la cosuri si canale de fum (conform STAS 6793-86), ventilatii, conducte, antene;

- detalii de prindere de acoperis a instalatiilor aferente constructiei (paratrasnet, electrice, ventilatie etc) si eventuale cai de acces si de circulatie pe acoperis;

- masuri de protectie împotriva incendiilor în functie de specificul constructiei, ca întreruperea învelitorilor, combustibile în dreptul zidurilor antifoc s.a.

Pentru detalii de executie prevazute în cataloagele de detalii tip aprobate, se vor face trimiteri la catalogul respectiv indicându-se si plansa.

Toate aceste detalii vor fi la o scara convenabila, preferabil 1:1 sau 1:5.

3.8. Pentru asigurarea integrala a conditiilor de durabilitate si functionalitate a învelitorilor si luminatoarelor, proiectantul va emite beneficiarului de investitieinstructiuni pentru operatii de întretinere si reguli de exploatare corespunzatoare solutiilor de proiect si conditiilor locale, conform prevederilor de la cap. 7.

[top]

4. PRESCRIPTII DE EXECUTIE

4.1. nvelitorile se vor executa în conformitate cu detaliile din proiectul de executie, elaborat cu respectarii prevederilor din prezentul normativ si cataloagele dedetalii tip de arhitectura si constructii.

4.2. Înainte de începerea executiei învelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros controlat în ceea ce priveste:

- respectarea solutiilor, materialelor, dimensiunilor, precum si a modului de prindere si asamblare a elementelor suportului, conform proiectului;

- respectarea pantelor, scurgerilor, planitatii si a aliniamentului fermelor, panelor si capriorilor, în conformitate cu datele din proiect, abaterile admisibile de laplanitate, masurate cu dreptarul de 3 m lungime, care trebuie sa fie de 5 mm în lungul liniei de cea mai mare panta si de 10 mm perpendicular fata de aceasta;

- executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable etc;

- realizarea unor distante de minimum 100 mm între cosurile de fum si partile lemnoase sau combustibile ale suportului;

- asigurarea scurgerii apei în cazul cosurilor, luminatoarelor sau altor obstacole transversale mai late de 500 mm, prin realizarea în amonte de sei în doua ape, deminimum 150 mm înaltime fata de planul învelitorii;

- protectia anticoroziva prevazuta în proiect pentru partile metalice;

- îndepartarea urechilor de montaj, mustatilor, resturilor de materiale, molozului etc. de pe fata superioara a suportului.

4.3. În timp de iarna, înainte de începerea executiei învelitorii, stratul suport si materialele ce se pun în opera vor fi bine curatate de zapada si de gheata.

[top]

5. MASURI DE PROTECTIE CONTRA INCENDIILOR SI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

5.1 La proiectarea si executarea învelitorilor se vor respecta:

- "Normele generale de protectie contra incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor", aprobate prin Decretul nr. 290/1977;

- "Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului", indicativ P 118-83;

- "Normele de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu masini, instalatii, utilaje, aparaturi, echipament de protectie si substante chimice pentru prevenirea sistingerea incendiilor în unitatile MCInd", aprobate cu Ordinul nr. 742/D-81;

- "Normele republicane de protectie a muncii", aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii, cu Ordinele nr. 34/1975, cu modificarile conform Ordinelor nr.110/1975 si 39/1975.

- "Normele departamentale de protectia muncii în activitatea de constructii montaj", aprobate cu MCInd cu Ordinul nr. 1253/D din 29 octombrie 1980 (vol. 1,5 si 8);

- "Normele specifice de protectia muncii pentru activitatea întreprinderilor de constructii-montaj si de deservire apartinând consiliilor populare" (vol. 1 - Santiere deconstructii, cap. XXXVII).

5.2. n timp de polei, ceata deasa, vânt cu intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torentiala sau ninsoare puternica, indiferent de temperatura aerului, executialucrarilor de învelitori se va întrerupe.

5.3. Legarea cu centuri de siguranta a muncitorilor care lucreaza pe acoperis la montarea elementelor de învelitoare este obligatorie. Când acest lucru stânjenestesau nu ofera destula securitate, se vor monta parapete si se va prevedea în proiect si deviz sub tronsonul de lucru o plasa generala din frânghie rezistenta lacaderea unui om. În jurul locului de lucru la acoperis, se vor instala îngradiri si tabele indicatoare "Atentie se lucreaza sus".

5.4. Pentru muncitorii care lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin scari montate anume si verificate de conducatorul punctului de lucru. Nu se

admit accese improvizate, iar caile de acces vor fi degajate de materiale si obstacole.

5.5. Învelitorile fiind necirculabile, pentru accesul în vederea întretinerii se vor da instructiuni de catre proiectant, conform capitolului 7.

[top]





6. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

Controlul executiei

6.1. Controlul calitatii în timpul executiei se va face conform prevederilor din "Normativul pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiiaferente" indicativ C 56-85 (Caietul I si Caietul XVII) si din "Instructiunile pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse" (Anexa I.1).

6.2. Pe parcursul executiei lucrarilor de învelitori se va verifica în mod special:

a) îndeplinirea conditiilor de calitate a suportului învelitorii conform pct. 4.2., consemnându-se aceasta în procesul verbal de lucrari ascunse;

b) calitatea principalelor materiale ce intra în opera, conform standardelor si normelor respective;

c) respectarea întocmai a prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;

d) corectitudinea executiei, conform prevederilor capitolului 4 al fiecarui caiet al prezentului normativ.

6.3. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.

Receptie

6.4. Receptia lucrarilor de învelitori se va face la completa terminare a executiei lor, inclusiv tinichigeria (jgeaburi, burlane, pazii etc.) si va consta în:

a) verificari scriptice privind:

- calitatea suportului, pe baza de proces verbal de lucrari ascunse;

- calitatea materialelor puse în opera, pe baza de certificare de calitate si eventual buletine de încercari si analize.

b) verificari fizice privind:

- completa terminare a lucrarilor de învelitori;

- respectarea prevederilor prezentului normativ, a detaliilor tip a proiectului lucrarii si a dispozitiilor de santier;

- remedierea defectelor sau abaterilor constatate în cursul executiei, conform dispozitiilor de santier.

6.5. La receptia lucrarilor se va proceda la examinarea lor minutioasa, în special la dolii, racordari, strapungeri, rosturi.

6.6. Învelitorile terminale trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii:

- sa respecte cotele si pantele prevazute, cu abatere admisibila la pante de maximum 5 % fata de cele prevazute în proiect;

- sa îndeplineasca functia de îndepartare completa a apelor pluviale si sa asigure conditia de etanseitate generala;

- elementele rigide ale învelitorii (tigle, olane, placi de azbociment, polimeri, sticla etc.) sa nu prezinte rupturi, crapaturi, perforari gresite, sa fie fixate de suport pecare sa rezeme fara sa joace, sa aiba petrecerile aliniate si suficiente pentru a asigura etanseitatea generala a învelitorii (privind învelitoarea pe dedesubt, nutrebuie sa se vada lumina din exterior, atât în câmp cât mai ales în dreptul racordurilor la cosuri, calcane, atice, etc.).

[top]

7. EXPLOATAREA, ÎNTRETINEREA SI REPARAREA ÎNVELITORILOR

7.1. Asigurarea functionalitatii si durabilitatii învelitorilor si prevenirea degradarilor premature impune beneficiarilor de investitii respectarea unor reguli generale deexploatare si masuri de întretinere corespunzatoare, privind în special:

- curatirea si mentinerea în buna stare de functionare a jgheaburilor, doliilor, gurilor de scurgere, burlanelor de colectare si evacuare a apelor meteorice; inclusivreparatii locale si mici înlocuiri;

- îndepartarea de pe învelitoare a depunerilor de praf industrial aderent, a muschiului, vegetatiei si a acumularilor de zapada, pentru a nu se depasi încarcareanormala de calcul, însa cu folosirea lopetilor de lemn, a maturilor si a încaltamintei de pâsla sau cauciuc, fiind interzise loviturile, spargerea ghetii, folosirea lopetilor metalice, a rangilor sau similare;

- supravegherea structurii de rezistenta pentru a nu permite sau a remedia degradarile sau deformarile care ar conduce la deteriorarea învelitorii;

- reducerea accesului si a circulatiei pe învelitoare la strictul necesar, pentru efectuarea lucrarilor de întretinere de mai sus, precum si pentru curatirea cosurilor,montarea sau repararea antenelor etc.;

- interdictia circulatiei, a stationarii si a depozitarii materialelor direct pe învelitorile din placi ondulate de azbociment sau PAS, tigla sau olane pentru operatiile de întretinere, de curatire a zapezii si eventualele lucrari de reparatii, circulatia facându-se prin intermediul unor scari sau podine de circulatie mobile sau fixe, asezatepe învelitoare, iar depozitarea materialelor pe platforme sau podine special amenajate.

7.2. Eventualele masuri de întretinere si reparatii specifice unor solutii sunt indicate în caietele respective ale normativului.

7.3. Exploatarea si întretinerea luminatoarelor din placi ondulate sau cutate din poliesteri armati cu fibre de sticla (PAS), montate fie în planul învelitorii, intercalate între placile ondulate sau cutate, fie ridicate pe reborduri, având datorita proprietatilor lor functii multiple (de a asigura atât iluminatul natural cât si protectia contraintemperiilor iar în unele cazuri si de a contribui la ventilarea halelor în acoperisul carora sunt montate), impun urmatoarele masuri speciale:

7.3.1. Placile din PAS fiind usor deformabile, având modulul de rezistenta si capacitatea portanta reduse, se interzice circulatia sau chiar rezemarea muncitorilor sidepozitarea materialelor direct pe placi, procedându-se pentru aceasta ca la învelitorile din placi ondulate de azbociment, folosind podine de lucru si platforme dindulapi de lemn. Circulatia se va reduce la strictul necesar.

7.3.2. Principala functie a luminatoarelor fiind de realizare a iluminatului natural, totodata cu protectia contra precipitatiilor, lucrarile de întretinere si reparatii curentetrebuie sa asigure mentinerea în timp a acestei functii.





7.3.3. Mentinerea sau reglarea factorului de transmisie a luminii comporta:

a) controlul si îndepartarea periodica sau de câte ori este nevoie a depunerilor opace de praf industrial, vegetatie si muschi;

b) îndepartarea acumularilor de zapada;

c) evitarea zgârierii suprafetei placilor la operatiile de curatire, folosind numai maturi, perii moi, raschete cu cauciuc si eventual cârpe sau lavete, fiind interzisafolosirea sculelor metalice si a lopetilor, chiar de lemn;

d) spalarea fetei superioare si eventual si a celei inferioare a placilor din PAS, utilizând lichid de spalare universal, seria 120, caiet de sarcini nr. 446-1982, produsde Centrul de cercetare pentru protectie anticoroziva, lacuri si vopsele CCPALV si livrat de PECO.

7.3.4. Pentru prelungirea duratei de exploatare a elementelor translucide din PAS, dupa curatirea si spalarea acestora cu lichid special produs de CCPALV,eventual diluat 1:1 cu apa si dupa aceasta cu apa, precum si dupa uscarea suprafetei spalate, în cca. 30 minute în cazul folosirii lichidului de spalare sau în una la 3ore în cazul folosirii apei, se procedeaza la aplicarea unei pelicule de protectie de lac "Silvacrom" CS 68/1978, dar numai în cazul constatarii, dupa spalare, adeteriorarii stratului de protectie de gelcoat, a suprafetei placilor din PAS, constând în lipsa luciului, crapaturi, fibre de sticla aparente (dezgolite).

7.3.5. Aplicarea peliculei de protectie de lac "Silvacrom" CS 68/1978, se executa dupa cum urmeaza:

a) temperatura aerului sa fie între + 10oC si 30oC, iar umiditatea relativa de 60-70%;

b) suprafata elementelor din PAS sa fie curatata si perfect uscata, eventualele asperitati netezite prin slefuire cu hârtie sticlata;

c) pentru aplicarea lacului se folosesc pensule sau pistolul de vopsire;

d) lacul se aplica pe întreaga suprafata a elementelor din PAS într-un strat subtire, de grosime uniforma de 30 microni, la un consum specific, verificat înpermanenta, de 150 gr. lac/m2 suprafata desfasurata;

e) portiunile eventual mai deteriorate, cu fisuri, zgârieturi, crapaturi, zone fara luciu, se retuseaza local imediat cu lac aplicat cu pensula;

f) la întreruperea lucrului dupa aplicarea lacului de protectie, sculele se spala cu un diluant nitro sau cu acetona;

g) uscarea (întarirea) lacului are loc în cca. 30 minute de la aplicare (la temperatura de minimum 18oC si umiditate de 60-70%);

h) pastrarea lichidului de spalare si a lacului de protectie se face în ambalaje originale, depozitate în magazii sau încaperi închise, la o temperatura de cca. 20oC.

7.3.6. Pentru asigurarea etanseitatii luminatoarelor, la 3-4 luni dupa montare, toate suruburile de prindere se vor revizui si strânge, iar în continuare se va procedaperiodic, cel putin anual, la verificarea starii acestora, precum si a chitului si garniturilor de etansare, a capacelelor de protectie, a piulitelor si suruburilor de fixare, aelementelor din tabla (pazii, coame, acoperitori de rost), reparând sau înlocuind pe cele degradate si completând pe cele lipsa.

n cazul luminatoarelor cu reborduri se va verifica si repara hidroizolatia acestora, în special la racordarile cu câmpul învelitorii.

7.3.7. Se va verifica periodic, la 2 ani, starea vopsitoriei de protectie a partilor metalice a luminatoarelor, care se va reface în caz de necesitate.

7.3.8. Placile din PAS translucide fiind neignifugate si usor inflamabile sunt interzise, în imediata lor apropiere, lucrari cu foc sau temperatura ridicata fara masuri deprotectie corespunzatoare (paravane incombustibile si termoizolatii).

7.3.9. Efectuarea lucrarilor de întretinere si reparatii se va face cu lucratori specializati si instruiti corespunzator.

7.4. Lucrari de întretinere (I) si reparatii curente (RC).

7.4.1. Lucrarile de întretinere cuprind lucrarile de mica amploare care se executa periodic la cladiri si constructii speciale, în scopul prevenirii unor deterioraripremature si mentinerii diferitelor elemente componente în stare de functionare.

7.4.2. Lucrarile de reparatii curente a cladirilor si constructiilor speciale se executa periodic sau dupa necesitati, în scopul creearii posibilitatii de exploatare continuaa fondului fix respectiv. Ele constau în special din remedieri de defectiuni, înlocuiri partiale de elemente de constructii uzuate, refaceri de lucrari de protectie.

7.4.3. n conformitate cu prevederile Legii nr. 8/1977, lucrarile de întretinere si reparatii se executa potrivit normelor elaborate de ministere, celelalte organe centralesi comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.

7.4.4. Executarea la timp si la un nivel calitativ superior a lucrarilor de reparatii curente si de întretinere preîntâmpina degradarea constructiilor, reduce volumul dereparatii capitale si ca atare reprezinta o obligatie a detinatorilor de cladiri si constructii speciale.

7.4.5. Avariile sau degradarile locale la învelitori si luminatoare, în special prin smulgerea sau deplasarea unor elemente de pe contur, de la coama sau din câmp,datorita fie unor fixari insuficiente sau necorespunzatoare, fie unor solicitari exceptionale, impune refacerea lor imediat pentru a preveni atât extinderea avariei cât si

afectarea functiei de închidere si de protectie a învelitorii.

7.4.6. Lucrarile de reparatii ale diferitelor tipuri de învelitori se vor realiza conform tehnologiei de executie specifice fiecarei solutii, conform capitolului 4 a caietuluirespectiv.

7.4.7. Întretinerile si reparatiile curente la toate tipurile de învelitori vor avea în vederea încadrarea în limitele capacitatii portante, evitându-se supraîncârcareastructurii de rezistenta cu straturi suplimentare succesive.

7.4.8. Repararea luminatoarelor din geam armat constau în înlocuirea geamurilor sparte sau fisurate, completarea chitului si a garniturilor de etansare, completareasau îndreptarea paziilor, coamelor si racordarilor din tabla, smulse sau îndoite de vânt, refacerea vopsitoriei de protectie a partilor metalice.

7.5. Reparatii capitale (RK)

7.5.1. Reparatiile capitale ale diferitelor tipuri de învelitori se executa pe baza planificarii lucrarilor respective conform metodologiei prevazute "Normativul tehnic dereparatii capitale la cladiri si constructii speciale", indicativ P 95.

[top]

CAIETUL II. ÎNVELITORI DIN TIGLE SI OLANE







[top]


3.1. nvelitorile din tigle sau olane vor fi cu forme cât mai simple, cu versanti plani cu intersectii (dolii si coame) cât mai putine, cu scurgeri libere la streasina sau cu jgheaburi exterioare, evitându-se constructiile cu atic. Olanele se preteaza la acoperisuri conice.

3.2. Modul de asezare al tiglelor poate fi:

a. pe un singur rând de sipci, batute pe capriori, fara astereala (fig. II 1 A si C), solutie care nu se recomanda în regiunile expuse la viscole si ploi cu vânturiputernice;

b. pe doua rânduri de sipci si astereala, sipcile din al doilea rând fiind asezate în lungul capriorilor pe un strat de carton bitumat, cu petreceri de 10 cm, fixat cu cuiepentru tabla de astereala (fig. II. 1 B si D);

c. asezate simplu (fig. II 1 A si B);

d. asezate dublu (fig. II 1 C si D).

3.3. Tiglele cu jgheab se pot monta:

a. pe un singur rând de sipci, fara astereala, ca la pct. 3.2. a (fig. II 2 A);

b. pe doua rânduri de sipci si astereala ca la pct. 3.2.b (fig. II 2 B).

3.4. Pentru învelitorile fara astereala se va prevedea, numai pe latimea streasinei, o fâsie de astereala pe care se va monta pazia de tabla.

3.5. Distanta între sipci orizontale pe care se fixeaza tiglele va fi:

- pentru tigle solzi normale - asezate simplu 150 mm

- pentru tigle solzi normale - asezate dublu 250 mm

- pentru tigle solzi mari - asezate simplu 200 mm

- pentru tigle solzi mari - asezate dublu 300 mm

- pentru tigle solzi cu jgheab - trase 320m

- pentru tigle solzi cu jgheab - presate 335 mm

3.6. Olanele se monteaza numai pe un suport continuu (astereala sau beton), peste care se aseaza un strat de carton bitumat fixat în cuie de tabla sau lipite cumastic bituminos (fig. II 3).

3.7. Pantele admise pentru acoperisurile învelitorilor din tigla si olane vor fi, conform STAS 3303/2-88, cele prevazute în tabelul 3.

Tabelul 3

- Aliaj Lp-30 -

- Clorura de amoniu (tipirig) -

- Amoniac tehnic tip 20 sau 25 448/2-84

- Acid azotic tehnic 447-80

- Carton bitumat 138-80

- Tabachere 11853-83

Material si mod de asezare Pante cm/m

minime uzuale maxime

1 2 3 4

- Tigle solzi din argila arsa sausticla

- asezate simplu

- asezate dublu

60

45

70...90

55...70

275

275

- Tigle cu jgheab trase din:

- argila arsa

- mortar de ciment

45

55

55...70

60...70

120

120

- Tigle cu jgheab presate din argilaarsa sau sticla 35 45...70 120

- Olane din argila arsa 25 30...50 70





Observatie: Alegerea valorilor minime - maxime se va face cu respectarea celor specificate în STAS 3303/2-88.

3.8. Pentru iluminarea naturala a podurilor se vor prevedea tabachere (STAS 11853-83) sau tigle de sticla, pe portiuni precis delimitate de proiectant.

3.9. Pentru iluminarea naturala si ventilatie prin tabachere, lucarne, ochi de bou, proiectantul va indica amplasamentul, felul si dimensiunile acestora, facândtotodata trimiteri la plansele cu detalii din cataloagele de subansambluri corespunzatoare.

[top]


4.1. Lucrarile de tinichigerie (sorturi, dolii, pazii, strapungeri pentru ventilatii, tabachera, îmbracarea cosurilor de fum, cârlige pentru jgheaburi etc.) vor precedemontarea învelitorii propriu-zise.

4.2. Montarea tiglelor sau olanelor se va începe de la poala catre coama.

4.3. La învelitorile din tigla solzi asezate simple, primul rând de la poala si ultimul de la coama vor fi duble (fig. II 1 A).

4.4. Tiglele solzi asezate simplu vor fi astfel suprapuse încât în dreptul unei sipci sa rezulte trei tigle, iar între sipci doua tigle (fig. II 1 A si B).

4.5. Rândurile de tigle de orice tip se vor decala, unul fata de celalalt, cu o jumatate de tigla (fig. II 1 A).

4.6. La învelitorile din tigle asezate dublu toate rândurile vor fi duble, în dreptul unei sipci vor rezulta pentru tigle (fig. II 1 C si D).

4.7. Tiglele suprapuse de pe acelasi rând (asezate dublu) vor avea rosturile decalate cu jumatate din latimea tiglelor.

4.8. La învelitorile din tigle cu jgheab (fig. II 2), trase sau presate, tiglele se vor aseza pe sipci astfel încât sa se asigure o rezemare perfecta pe toate laturile lor.

4.9. n câmpul învelitorii, tiglele solzi si tiglele cu jgheab se vor lega de sipci cu sârma zincata la fiecare al patrulea rând. La streasina si la margini, precum si încâmpul acoperisurilor a caror pante depasesc pe cele uzuale, sau în zone seismice de gradul 809 (STAS 3684-71) se vor lega toate tiglele.

4.10. Olanele se monteaza pe suport continuu, izolat cu material bitumat, pe care se aseaza un rând cu concavitatea în sus, cu partea lata spre coama, iar pesteaceasta un alt rând de olane cu concavitatea în jos, cu partea lata spre streasina.

4.11. Olanele se vor suprapune pe linia de cea mai mare panta cu 4 cm. Spatiul dintre ultimul rând de olane si coama sau calcan se va umple cu mortar de var-ciment (fig. II 3).

4.12. n cazul depasirii pantelor uzuale se vor prevedea din 10 în 10 rânduri legaturi longitudinale si transversale cu mortar între primul rând de olane si al doilea,dupa ce în prealabil primul rând a fost prins de astereala - din 10 în 10 rânduri - cu cuie cu cap conic (tip A).

4.13. Streasinile cu jgheab, pentru învelitorile din tigle si olane pe astereala, vor avea:

- un sort de tabla de 15 cm latime, prins cu agrafe asezate la maximum 40 cm;

- un rând de carton bitumat (ce se lipeste peste sortul de tabla) si continua pe întreaga suprafata a asterelei;

- cârlige pentru sustinerea jgheaburilor.

4.14. Coamele învelitorilor se vor executa cu:

- coame mici (STAS 515-79), la învelitori din tigla solzi;

- coame mari, la învelitori din tigla trasa de mortar de ciment;

- coame mari (STAS 515-79), la învelitorile din tigla cu jgheab;

- olane obisnuite (STAS 513-74), la învelitori din olane.

Coamele vor fi petrecute pe 8 cm. Fixarea lor se va face cu mortar de var - ciment. (fig. II 1; II 2; II 3).

Pentru coamele înclinate, montarea coamelor se va face dupa ce în lungul pantei de coama se vor bate 2 sipci separate prin fururi la maximum 1 m distanta.

4.15. Doliile, la învelitorile din tigle si olane, vor fi din tabla de 0,5 mm, prinse de astereala prin copci de tabla, pe minimum 40 cm latime. Falturile doliilor din tablavor fi duble si cositorite (fig. II 4 si II 9).

4.16. Racordarile învelitorilor din tigla si olane de calcane si timpane sau acoperirea acestora se vor face conform detaliilor din fig. II.5, II.6, II.7, II.8 si II.9.

4.17. Cosurile sau ventilatiile care strapung învelitoarea se vor racorda cu învelitoarea de tigla sau olane printr-o pazie de tabla, ce se ridica în jurul cosului peminimum 30 cm.

4.18. Tiglele si olanele ce se monteaza la dolii, timpane, cosuri etc. se vor sectiona la fata locului dupa necesitati.

4.19. Pentru detaliile de executie la streasini, coame, dolii, strapungeri la cosuri si ventilatii, racordari la calcane, timpane, lucarne, se va respecta modul de asezareal elementelor si dimensiunile prevazute în "Catalogul de subansambluri. Caiet II - detalii de constructii, grupa 10 - Învelitori", elaborat de IPCT.

Executarea lucrarilor pe timp friguros

4.20. Învelitorile de tigla si olane se pot executa în orice anotimp, cu precizarea ca lucrarile de rostuire cu mortar de var-ciment sa fie amânate pentru a fi executatepe timp calduros.

[top]

CAIETUL III. ÎNVELITORI DIN SITA SI SINDRILA DE LEMN






1.1. Prevederile prezentului caiet se refera la alcatuirea si executarea învelitorilor din sita si sindrila de lemn si se aplica la constructiile cu specific montan, rusticsau refaceri de monumente istorice.

1.2. Prevederea si executarea unor asemenea învelitori este conditionata de respectarea integrala a prevederilor NPCI privind: gradul de rezistenta la foc sicategoria de pericol de incendiu a constructiei respective.

[top]

2. MATERIALE

2.1. Materiale de baza: sita; sindrila având dimensiuni uzuale de:

a. sita - lungimea: 300, 350, 400, 450, 500 mm

- latimea: 70...140 mm

- grosimea: 5 sau 7 mm

b. sindrila - lungimea: 350, 400, 500 mm

- latimea: 50 ... 130 mm

- grosimea la cantul cu uluc 15 mm

- grosimea la cantul fara uluc 3 mm

- adâncimea ulucului 10 mm

2.2. Materiale auxiliare:

- sipci din lemn de brad, STAS 942-80 si 1949-74;

- cuie cu cap plat - tip D - pentru sita si sindrila, STAS 2111-81;

- solutie antiseptica dintr-un amestec de bicromat de sodiu 35% cu sulfura de cupru 65%, în solutie apoasa cu concentratie de 3,5...4%.

- cuie cu cap plat - tip B - pentru table, STAS 2111-81;

- tabla de 0,5 mm, STAS 2028-80;

- carton bitumat, STAS 138-80.

[top]


3.1. Formele de învelitori vor fi indicate de proiectant în documentatie, cu precizarea felului de racordare dintre versanti (în unghi sau rotunjite), precum si apunctelor unde trebuie executate lucrarile de tinichigerie (dolii, strapungeri pentru cosuri, lucarne etc.).

3.2. nvelitorile din sita sau sindrila se vor aseza pe: sipci, prajini cioplite sau laturoaie, batute pe capriori paralele cu poala acoperisului. Nu se admite asterealadecât la dolii.

3.3. Pantele admise sunt, conform STAS 3303/2-88, urmatoarele:

3.4. Exemple de asezare a sitei si sindrilei la învelitori sunt date în figurile III 1 si III 2.

3.5. Învelitorile de sita se vor executa în 2...5 straturi suprapuse (numarul dorit realizându-se prin petreceri laterale), iar cele de sindrila în 2 straturi. La sindrila se vaindica prin proiect modul de prelucrare la unul din capetele sindrilei, pentru ca dupa montare sa se realizeze desenul dorit (fig. III. 2).

3.6. Distanta dintre sipci este în functie de lungimea sitei sau sindrilei (nu mai mica de 15 cm si nu mai mare de 25 cm) si va fi precizata de catre proiectant.

3.7. Muchiile (coamele în panta) pot fi:

- rotunjite (suport si învelitoare);

- drepte (în care caz acoperirea acestei zone se va face prin montare în unghi drept a doua scânduri - cea de pe versantul cu vânturi predominante depasind pecealalta cu minimum 5 cm.

3.8. Doliile pot fi:

Material si mod de alcatuire a învelitorii

Pante cm/m


a. sita-sindrila în doua straturi 60 70...180 vertical

b. sita în trei-cinci straturi 50 60...110 vertical





- rotunjite, în care caz proiectantul va indica raza de montare;

- drepte, executate din tabla ca la învelitorile din tigla.

3.9. Solutiile de iluminare naturala si ventilare a podului prin lucarne dreptunghiulare, triunghiulare, ochi de bou - se vor da de catre proiectant prin detalii anume întocmite.

[top]


4.1. Baterea sitei sau sindrilei se va face în rânduri paralele cu streasina, începând de la poala.

4.2. La sindrila muchia ascutita se introduce în ulucul sindrilei alaturate. Rosturile paralele cu linia de cea mai mare panta vor fi decalate - de la un rând la altul - cuo jumatate de lamela. În sectiune se vor afla, în câmp, minimum doua sindrile (fig. III 2).

4.3. La sita - în functie de numarul de bucati ce sunt indicate a se executa în câmp - suprapunerile fiecarei site peste cea inferioara (în acelasi rând) vor fi de: 1/2,2/3, 3/4, 4/5 ... Rândurile se vor suprapune cel putin pe jumatate - partea vizibila nu va fi mai mica de 9 cm (fig. III 1).

4.4. Fiecare lamela va fi fixata cu un cui, care strabate si lamela rândului inferior. Capul cuiului va fi acoperit de lamela rândului superior.

4.5. La coama sita sau sindrila de pe fata expusa vânturilor dominante va depasi coama cu minimum 5 cm.

4.6. Pe coama va fi un rând în plus de sita sau sindrila.

4.7. Racordarea învelitorilor de sita sau sindrila la toate strapungerile se va face ca la învelitorile de tigla.

[top]

CAIETUL IV. ÎNVELITORI DIN PLACI PLANE DIN AZBOCIMENT, INCLUSIV SITA DIN AZBOCIMENT


1.1. Prevederile prezentului caiet se refera la alcatuirea si executarea învelitorilor din:

- placi plane mici din azbociment;

- sita din azbociment.

1.2. Aceste învelitori se pot utiliza la cladiri civile, care nu au acoperisuri complicate si intersectii numeroase, în functie de încadrarea în prevederile din Caietul I,pct. 3.5.

[top]

2. MATERIALE

2.1. Materiale de baza:

a. placi normale de azbociment cu 3 gauri, STAS 5584-73

b. placi normale de azbociment cu 2 gauri, STAS 5584-73

c. placi marginale de azbociment - STAS 5584-73

d. coame de azbociment - STAS 5584-73

e. site de azbociment - NII 516-80

2.2. Materiale auxiliare: cuie cu cap plat tip B si cuie cu cap conic tip A, STAS 2111-81; copci de siguranta (se livreaza odata cu placile); tabla, STAS 2028-80;materiale de lipit; sipci din lemn de brad de 28x48 mm, STAS 942-80 si 1949-74; carton bitumat, STAS 138-80.

[top]


3.1. Formele de învelitori din placi plane de azbociment sau sita de azbociment vor fi cât mai simple, cu intersectii de pante cât mai putine, cu scurgeri libere lastreasina si în mod exceptional cu colectarea apelor în jgheaburi exterioare.

3.2. Modul de asezare a placilor plane de azbociment si a sitei de azbociment poate fi:

a) pe astereala si un rând de carton bitumat (în cazul când conditiile de exploatare o cer si s-a obtinut derogarea de la dispozitiile în vigoare privind folosireaeconomica a cherestelei);

b) pe sipci de lemn - la 231 mm, pentru placi asezate într-un strat (fig. IV 1);

c) pe sipci de lemnn - la 130 mm, pentru placi asezate în doua straturi (fig. IV 2);





d) pe sipci de lemn - pentru sita de azbociment (fig. IV 3; IV 4).

3.3. Pantele admise sunt, conform STAS 3303/2-88, urmatoarele:

Observattie: Alegerea valorilor minime-maxime se va face cu respectarea celor specificate în STAS 3303/2-88.

3.4. Pentru toate lucrarile de tinichigerie (pazii, dolii, strapungeri, etc.), proiectantul va da detalii de executie sau va face trimitere la detaliile tip elaborate de IPCT(Caietul I - detalii de constructii - grupa 10. Învelitori).

[top]


4.1. Suportul învelitorii (sipci de lemn sau astereala) trebuie sa fie plan - abateri admisibile maximum 1 cm/m.1. Sipcile se vor monta paralel cu streasina si paralele între ele la distantele indicate la pct. 3.2, 1, b, c, d - cu abateri maxime admise între axele de montare de 1 cm.

4.2. Lucrarile de tinichigerie se vor executa înainte de asezarea placilor de azbociment.

4.3. Sitele de azbociment se vor monta cu lamelele asezate simplu ca la tiglele solzi (fig. IV 3; IV 4 ). Rândurile de la coama si streasina vor fi duble. Rosturile sealterneaza.

4.4. Placile de azbociment se monteaza ca în fig. IV 1; fig. IV 2. Gaurile care trebuie date în placi la fata locului se vor face cu burghiul, fiind interzisa darea gaurilor cu dornul sau cu cuiul prin batere.

4.5. Placile unui rând se vor suprapune ca în fig. IV 1 si fig. IV 2.

4.6. Fixarea placilor pe suport (sipci sau astereala) se va face cu cuie de tabla si cu copci de siguranta (fig. IV 5).

4.7. Placile de la poala acoperisului vor depasi marginea acestuia cu 60 mm, când se prevede scurgerea libera si cu 50 mm când se prevede colectarea apelor în jgheaburi.

4.8. Coamele pentru acest fel de învelitori (fig. IV 5) se vor suprapune pe 70...80 mm. Fixarea lor se va face cu cuie pentru constructii - batute prin gaura aflata pepartea îngusta a coamei. Cuiul prinde si o agrafa de tabla ce se întoarce peste muchia coamei superioare.

[top]

CAIETUL V. ÎNVELITORI DIN FOI DE TABLA PLANE


1.1. Prevederile prezentului caiet se refera la alcatuirea si executarea învelitorilor din tabla (foi plane) neagra sau zincata.

1.2. Aceste învelitori se pot aplica la cladiri la care folosirea tablei, inclusiv astereala, este justificata conform prevederilor din caietul I, pct. 3.5., precum si lareparatia constructiilor existente acoperite cu tabla.

[top]

2. MATERIALE

2.1. Materialele de baza:

a. tabla neagra, conf. STAS 1946-80;

Tabelul 1

Material si modul de alcatuire al învelitorii

Pante cm/mm


Placi plane din azbociment

- asezate într-un strat

- asezate în doua straturi

45

35

50...70

45...70

vertical

vertical

Site din azbociment

- asezate într-un strat

- asezate în doua straturi

45

35

55...70

45...70

vertical

vertical

Formatul mm x mm Grosimea mm Masa kg.

foaia Nr. de foi la

legatura





b. tabla zincata, conf. STAS 2028-80;

Tabelul 2

c. tabla din otel zincata continuu la cald, conf. STAS 10896-80, grosimea: 0,40; 0,50; 0,60 mm; latimea 800 si 1000 mm, lungimea 1600 si 2000 mm.

2.2. Materialele auxiliare:

- cuie cu cap plat - tip B, pentru tabla, STAS 2111-81

- cuie cu cap conic - tip A, pentru constr, STAS 2111-81

- cuie cu cap cioc - tip A, pentru constr, STAS 2111-81

- sârma moale zincata STAS 889-80

- materiale de lipit (aliaj de lipit Lp-30 clorura de amoniu acid azotic tehnic, amoniac tehnic);

- grund anticoroziv - miniu de plumb STAS 3097-80

- chit de miniu de plumb STAS 429-85

- otel lat;

- grunduri si vopsele anticorozive cu smoala plastifiata tip V 903.

[top]


3.1. Formele de învelitori din tabla plana nu sunt limitative.

3.2. Grosimea foilor de tabla formatul si felul lor (neagra sau zincata) se stabileste de proiectant în functie de conditiile economice, climatice si de exploatare.

3.3. Pantele acoperisurilor, conf. STAS 3303/2-88, sunt:

650x100

650x100

650x100

0,49

0,45

0,50

2,08

2,34

2,60

24

22

20

710x1420

710x1420

0,40

0,50

3,25

4,05

9

10

750x1500

750x1500

0,50

0,50

3,60

4,50

10

8

Formatul mm x mm Grosimea mm Masa kg.

foaia Nr. de foi la

legatura

650x1000

650x1000

650x1000

650x1000

0,36

0,40

0,45

0,50

1,84

2,04

2,29

2,55

22

22

20

18

700x1450

700x1450

700x1450

0,40

0,45

0,50

3,19

3,58

3,98

10

8

8

750x1500

750x1500

750x1500

0,36

0,40

0,50

3,18

3,53

4,41

10

8

6

1000x2000

1000x2000

0,50

0,80

7,85

12,60

6

4





3.4. nvelitorile din tabla plana se vor executa numai pe un suport continuu. Daca suportul este din beton sau mortar se va prevedea obligatoriu între acesta si tablaun strat separator din carton bitumat, lipit cu mastic de bitum.

3.5. Îmbinarea foilor de tabla neagra sau zincata se va face prin falturi simple sau duble (fig. V 1), culcate sau în picioare (fig. V 2). Falturile orizontale si din dolii vorfi culcate.

Falturile duble se vor executa la dolii si atice, la pante între 7 si 15 cm/m si la învelitorile cladirilor situate în regiuni cu vânturi si precipitatii puternice.

3.6. La streasina învelitorilor fara jgheaburi, înaintea primului rând de tabla, se va aseza un sort de tabla (fig. V 3) prins pe astereala prin agrafe de otel lat, siformând la partea inferioara lacrimar.

3.7. Racordarea învelitorii la calcanele învecinate se va face prin ridicarea tablei în lungul peretelui pe o înaltime de circa 30 cm, partea ei superioara introducându-se într-un slit de 2-3 cm adâncime executat în zid sau în rosturile zidariei de caramida. Marginea tablei, care se introduce în zid, va f i îndoita pe 2-3 cm (fig. V 4) sifixata la maximum 60 cm distanta în cuie piron (6...8 cm) batute în rostul zidariei sau cu bolturi împuscate în calcane de beton. Apoi rostul sau slitul se va umple cumortar, care se racordeaza la tencuiala calcanului.

3.8. La calcane sau timpane care depasesc nivelul învelitorii cu mai putin de 40 cm, se va acoperi cu tabla si fata superioara a acestora (fig. V 5).

3.9. Rosturile de dilatatie din acoperis vor fi prevazute cu reborduri, pe care se ridica tabla învelitorii. Rebordurile vor fi acoperite cu o copertina din tabla de 0,5 mm

si cu compensator în forma de Ω (fig. V 6).

3.10. Îmbracarea cosurilor se realizeaza prin ridicarea tablei învelitorii în jurul cosului cu 25-30 cm si fixarea ei în rosturile cosului prin cuie piron de 6-8 cm (fig. V.7).La cosurile cu latura lunga paralela cu streasina mai mare de 70 cm, se va executa în spatele cosului o sa pentru a asigura scurgerea apelor.

3.11. Fetele verticale ale tabacherelor sau luminatoarelor se vor captusi cu foi de tabla încheiate cu falturi între ele si cu învelitoarea curenta (fig. V.8).

3.12. Tuburile de aerisire a coloanelor de scurgere se vor acoperi cu o caciula din tabla zincata si se vor prevedea cu gulere tronconice, care se cositoresc de tablaacoperisului (fig. V.9).

3.13. Protejarea cu tabla a corniselor, brâurilor, profilelor etc. se va face cu fâsii de tabla, lipita cu cositor si prevazuta la partea inferioara cu lacrimar, caredepaseste fata zidariilor cu cel putin 2 cm (fig. V.10).

3.14. Se recomanda ca la acoperisurile cu panta mai mare de 35 cm/m sa se monteze opritori de zapada prinsi de capriori prin suruburi cu piulita (fig. V.11).

[top]


4.1. Înaintea începerii executiei învelitorii se va verifica suportul, pentru a îndeplini urmatoarele conditii:

- sa nu prezinte denivelari mai mari de 3 mm/m;

- astereala sa fie bine fixata pe capriori, cu rosturile între scânduri de maximum 2 cm, iar distanta pâna la cosurile de fum de minimum 10 cm;

- cârligele pentru jgheaburi, prinse în astereala, sa fie înglobate la nivelul acesteia, fara denivelari;

- în cazul suportului de beton sau de mortar, sa fie înglobate diblurile de lemn pentru fixarea copcilor.

4.2. Foile de tabla neagra se vor trata anticoroziv, înainte de montare, pe ambele fete, cu un grund anticoroziv înainte de montare, pe ambele fete, cu un grund

anticoroziv adecvat, stabilit de un laborator de specialitate, în functie de conditiile de exploatare, iar dupa montare vor fi din nou vopsite, în doua straturi, pe fataexterioara.

4.3. Prinderea foilor de tabla de suport (astereala sau dibluri) se va face cu agrafe (copci) de 30...50 mm latime, confectionate din resturile de la croirea tablei învelitorii si având lungimi corespunzatoare tipului de falt la care se folosesc:

- circa 80 mm pentru falt simplu si falt dublu;

- circa 120 mm pentru falt simplu în picioare.

4.4. Fiecare agrafa se va fixa în suport cu doua cuie pentru tabla (fig. V.1).

4.5. Se recomanda prinderea foilor de tabla cu cel putin doua sau trei agrafe pe fiecare latura, astfel ca distanta între agrafe sa nu depaseasca 40 cm (fig. V.2).

4.6. Fixarea foilor de tabla cu cuie nu este admisa decât în unele cazuri speciale si pe portiuni limitate. n aceste cazuri floarea cuiului se va acoperi cu un capacelde tabla cositorit de jur împrejur.

4.7. Foile de tabla mai lungi de 1 m se vor monta cu dimensiunea mare în lungul pantei.

4.8. La acoperisuri expuse la vânturi puternice se recomanda folosirea de table de dimensiunile cele mai mici, care datorita falturilor mai numeroase se fixeaza si serigidizeaza mai bine.

4.9. Falturile de îmbinare a foilor de tabla vor fi unse cu chit de miniu înainte de a fi strânse.

Învelitoarea Panta în cm/m


- Tabla plana cu falturiorizontale 15 30...50 vertical

- Tabla plana cu falturiorizontale si verticale duble 7 15...40 vertical

- La cornise si brâuri (profile)

cu falturi simple cositorie 2 5...10 vertical





4.10. În ordine tehnologica, se vor executa mai întâi falturile orizontale, care se culca. Ele vor fi alternate la jumatatea a doua foi alaturate. Distanta dintre falturiorizontale a doua foi alaturate nu va fi mai mica de 15 cm.

4.11. Falturile în picioare vor fi paralele cu linia de cea mai mare panta.

4.12. Falturile în picioare (verticale) de pe doi versanti adiacenti se vor decala la coama cu jumatate din latimea foii.

4.13. La coama si la muchii foile de tabla se vor încheia cu falturi în picioare (fig. V.2).

4.14. Dolia va fi alcatuita din fâsii din foi de tabla, încheiate între ele cu falturi duble culcate. ncheierea cu fâsiile de pe versantele adiacente se va executa cu falturi în picioare si, pentru a se evita stagnarea apelor în punctele de întâlnire a falturilor în picioare din câmp cu cele ale doliei, ele se culca în aceste puncte.

4.15. În dolii cu pante mai mici de 15 cm/m se recomanda lipirea cu cositor a falturilor culcate.

4.16. Nu sunt restrictii pentru executarea acestor lucrari pe t imp friguros.

[top]

CAIETUL VI. ÎNVELITORI DIN FOI DE CARTON BITUMAT


1.1. Prevederile prezentului caiet se refera la alcatuirea si executarea învelitorilor din foi de carton bitumat la constructiile provizorii - în special pentru organizareasantierului.

[top]

2. MATERIALE

2.1. Materiale de baza:

- carton bitumat, STAS 138-80;

- mastic bituminos, preparat din bitum (65-70%), STAS 7064-78 si filer calcar sau cenusa de termocentrala (30-35%).

2.2. Materiale auxiliare:

- nisip spalat, granulatie 1-3 mm;

- sipci de lemn, STAS 942-80 si 1949-74;

- cuie cu cap plat - tip B - pentru carton, STAS 2111-81;

- cuie cu cap conic - tip A - pentru constructii, STAS 2111-81;

- tabla neagra de 0,8 mm, grosime STAS 1946-80;

- materiale pentru lipit (aliaj Lp-30, clorura de amoniu, acid azotic tehnic, amoniac tehnic).


[top]


3.1. n raport de durata prevazuta de proiectant pentru constructia ce se înveleste cu asemenea materiale, de vânturile si conditiile locale, se va preciza în proiectnumarul de straturi din care este formata învelitoarea.

3.2. Pante admise, conf. STAS 3303/2-88, în cm/m:

3.3. Suportul învelitorii trebuie sa fie continuu.

[top]


4.1. Toate elementele confectionate din tabla (conf. prevederilor din proiect) ca: sorturi, pazii etc. si cele care traverseaza hidroizolatia ca: ventilatii, cosuri,conducte, ancore etc. vor fi montate înainte de începerea executarii învelitorii.

Numar de straturi minime uzuale maxime

- un strat 20 25...45 vertical

- doua straturi 2 5...25 30





4.2. Învelitorile dintr-un singur strat de carton bitumat se vor executa astfel:

a. Pentru panta 20 cm/m - fâsiile se asaza în lungul liniei de cea mai mare panta;

b. pentru panta < 20 cm/m - fâsiile se asaza paralel cu poala; foaia superioara va acoperi pe cea inferioara;

c. petrecerile la fâsiile asezate în lungul pantei vor fi de maximum 10 cm si vor fi lipite cu mastic bituminos; fâsiile vor fi fixate pe astereala cu cuie pentru cartonasfaltat, dispuse la 7 cm (15 cuie/m); cuiele vor fi prevazute cu bucati mici de carton bitumat;

d. petrecerile (înnadirile) la fâsiile asezate paralel cu poala vor avea 5 cm;

e. la învelitorile cu pante ce depasesc pe cele uzuale, precum si în regiunile cu vânturi de peste gradul 6, se recomanda fixarea cartonului cu sipci ce se bat pe liniade cea mai mare panta - în dreptul capriorilor; sipcile se acopera cu un capac de carton bitumat, dispus în lungul sipcii si lipit cu mastic bituminos. Latimea acestuicapac va fi de minimum 15 cm (fig. VI.1).

f. petrecerile la coame si dolii vor fi conform detaliilor din fig. VI.2; si fig. VI.4.

4.3. Învelitorile în doua straturi de carton bitumat se vor executa astfel:

a. primul strat se fixeaza ca la punctul 4.2.;

b. al doilea strat va fi lipit pe întrega suprafata a stratului precedent, cu mastic bituminos;

c. fâsiile celor doua straturi de material vor fi decalate între ele cu 1/2 din latimea fâsiei, si vor fi asezate în acelasi sens (în lungul pantei sau perpendicular peaceasta).

4.4. Dupa executarea ultimului strat al învelitorii din carton bitumat se recomanda protejarea acestuia cu un strat de mastic bituminos peste care se presara nisipspalat, având granulatia de 1...3 mm.

4.5. Lucrarile speciale (coame, streasini, timpane, calcane, dolii) se vor executa conf. detaliilor din figurile VI 2, VI 3, VI 4.

4.6. Cosurile de fum se vor îmbraca cu tabla pe o latime de minimum 30 cm (ca la învelitorile din tabla fig. V. 7).

[top]

CAIETUL VII. ÎNVELITORI DIN PLACI ONDULATE DIN AZBOCIMENT


1.1. Prevederile prezentului caiet se refera la alcatuirea si executarea învelitorilor din placi din azbociment cu ondule mari (177x51 mm), medii (130x30 mm) si mici(115x28 mm), la acoperisurile constructiilor fara sau cu izolatie termica.

Placile cu ondule medii se vor folosi numai la constructii cu caracter de adapost (soproane, reazeme, peroane) sau provizorii si fara termoizolatie, iar cele cu ondulemici la constructii rurale.

1.2. Placile din azbociment sunt incombustibile si prezinta rezistenta la foc de peste 15 minute.

1.3. Folosirea placilor ondulate din azbociment în situatii care ar putea produce o degradare prematura a placilor si scoaterea din uz a învelitorii (de ex. mediichimice agresive, solicitari dinamice importante, prezenta unor surse de caldura, care ar putea ridica temperatura placilor la peste 100oC) se va putea face pe bazaanalizarii de catre proiectant a acestor situatii speciale si a prevederii masurilor corespunzatoare pentru evitarea degradarilor, în cazuri mai deosebite solicitându-seasistenta tehnica a unor institute de cercetari sau laboratoare de specialitate.

[top]

2. MATERIALE

2.1. Placi ondulate din azbociment conform STAS 5936/1-80.

2.2. Accesorii (piese speciale) din azbociment (pazie dantelata plana, pazie îndoita ondulata, coama din doua piese cu aripi ondulate, piesa de racordare, pazielaterala, piesa de acoperire pentru rost), conform STAS 5936/2-75.

2.3. Accesorii metalice zincate pentru prinderea placilor ondulate din azbociment (STAS 9207-86); piulite, garnituri de etansare, cu capacel din polietilenacompoundata cu negru de fum (conf. fig. VII 1), livrate de CILA Medgidia (tije filetate cu cârlige, suruburi pentru lemn, agrafe, atase etc.).

2.4. Chituri permanente plastice, de preferinta tip ASROBIT, în cordon prefabricat F 6-8 mm sau altele similare, pentru etansarea petrecerilor placilor ondulate (încazul prevederii acesteia prin proiecte).

2.5. Tabla zincata de 0,5-0,75 mm grosime, STAS 2028-81, pentru rezolvarea unor detalii constructive, în lipsa pieselor speciale din azbociment.

2.6. Livrarea, transportul si depozitarea materialelor se va face conform prevederilor din standardele respective si din "Fisa tehnologica pentru manipulare, transportsi depozitare. Placi ondulate din azbociment" elaborata de INCERC.

[top]


3.1. Proiectarea se face pe baza prevederilor din STAS 3303/1-88 " nvelitori din placile ondulate din azbociment. Prescriptii de proiectare si executie", înurmatoarele variante de solutii:









b. întreruperi ale învelitorilor si prevederea unor structuri de rezistenta care sa suporte luminatoare sau tabachere.

[top]


4.1. La executarea învelitorilor cu placi ondulate din azbociment se vor respecta prevederile cap. 4 din caietul I precum si conditiile tehnologice si de calitate, pefazele de lucru de mai jos punctul 4.2. din Caietul I si implica în plus terminarea prealabila a tuturor lucrarilor situate deasupra învelitorii, ca tencuiala sau rostuireacosurilor, calcanelor si aticelor, montarea geamurilor la lucarne si luminatoare, montarea caciulilor la ventilatii etc., a caror executie ar putea degrada (sparge saumurdari) elementele din azbociment.

4.3. Alegerea, sortarea, verificarea calitativa si prelucrarea placilor ondulate si a pieselor speciale de azbociment, în vederea montarii corecte si a pieselor specialeimpune taierea unor colturi (fig. VII 3).

Pentru a evita suprapunerile colturilor a patru placi în punctele de întâlnire ale petrecerilor transversale cu cele longitudinale (fig. VII 4 ), la doua din placile opuse(placa 2 si 3 din fig. VII 3), se executa taierea colturilor dupa directia diagonalei dreptunghiului format din intersectia placilor, astfel ca sa rezulte o suprapunere denumai doua placi si o pasuire cât mai perfecta a fetelor placilor din mijloc (2 si 3) fata de fetele placilor inferioare (1) si superioara (4), care acopera si mascheazataietura diagonala. Pentru trasarea exacta a taieturii colturilor se vor folosi sabloane de tabla sau din azbociment ondulat (rezultate din prima taiere de colt). Toateplacile de pe conturul unui versant au un singur colt taiat. Placile versantului opus au colturile taiate simetric.

4.4. Taieturile se vor executa de preferinta la sol, fie manual cu un fierastrau coada de vulpe sau de dulgher, dupa care marginile taieturii se netezesc cu raspelul,fie mecanic cu un circular electric de mâna cu disc abraziv sau cu pânza subtire si cu dinti marunti, sau cu un circular fix obisnuit. Marginile taieturii se netezesc lanevoie cu o pila bastard (raspel).

Transportul placilor ondulate pe acoperis si depozitarea lor

4.5. Dupa taierea colturilor conform pct. 4.3. si 4.4. placile se transporta lânga constructie si se depoziteaza la adapost de vânturile dominante, în stive.

Placile se ridica fie manual una câte una, în cazul constructiilor joase, fie mecanizat în pachete de 5...10 bucati, în functie de greutatea placilor si de capacitateautilajului, folosindu-se containere sau palete corespunzatoare, pentru a nu se expune la degradare muchiile si colturile.

4.6. Placile se vor depozita pe sarpanta în stive de maximum 10 placi la marginea acoperisului, pe panele sarpantei pe care se poate instala si o macara Pionier, încazul folosirii acesteia la ridicarea placilor.

La locul de lucru placile ondulate vor fi transportate una câte una si asezate pe portiunile de învelitoare executate anterior.

Depozitarea pieselor speciale a accesoriilor metalice si a celorlalte materiale se va face de asemenea pe platforma sau podina din dulap.

Sarcina rezultata din greutatea materialelor asezate pe podine verificata prin calcul, nu va depasi 120 kg/m2.

Montarea placilor ondulate de azbociment

4.7. Montarea placilor ondulate de azbociment pe pane se poate face fie de pe schele dispuse dedesuptul panelor (fig. VII 5), în rânduri paralele cu panele, numai în cazul învelitorilor fara izolatie termica, fie de pe podine mobile de lucru din dulapi (fig. VII 6), pe deasupra panelor, în siruri perpendiculare pe acestea, în cazulurmatoarelor variante de învelitori:

- învelitoare simpla, fara izolatie termica, pe pane metalice sau pe pane din beton armat precomprimat;

- învelitoare dubla cu izolatie termica, pentru constructii zootehnice, pe pane T întoarse, având placile stratului inferior, formând tavanul si suportul termoizolatiei,rezemate pe talpa inferioara a panelor, iar placile stratului superior, formând învelitoarea propriu-zisa, montate deasupra panelor;

- învelitoare dubla, cu iozlatie termica, pentru constructii industriale, cu stratul inferior asezat direct peste pane, iar stratul superior rezemat pe termoizolatie sau pedistantieri.

4.8. Operatia de montare a placilor, lucrând dedesubtul învelitorii, se face folosind doua schele mobile autoridicatoare (tip URZIL) cu podine de lucru între ele,amplasate în traveea în montaj, la cca. 1,5 m sub nivelul învelitorii, în spatiul dintre doua pane, cu posibilitatea de deplasare de la streasina spre coama (fig. VII 5).

Asezarea placilor, darea gaurilor în crestele ondulelor 2 si 5 precum si introducerea tijelor filetate se face de jos în sus de catre lucratorii de pe schela mobila, iar mostarea saibelor cu garnitura de etansare, eventuala etansare cu cordoane de chit, strângerea piulitei si montarea capacelului de polietilena se executa de peschela lucrând lateral, fara a urca pe învelitoare.

Pentru operatii pe contur se pot folosi platforme telescopice universale.

4.9. Operatia de montare a placilor lucrând pe deasupra învelitori se executa de pe podine mobile din dulapi de inventar, asigurarea suplimentara a muncitorilor facându-se cu o plasa de protectie de 6x9 m din funie de relon de 12 mm grosime, fixata de pane si grinzi prin dispozitive metalice de agatare, adecvate tipurilor depane si grinzi (fig. VII 6).

4.10. Asezarea placilor ondulate din azbociment se face în cazul stratului de învelitoare, cu fata lisa spre exterior si cu fata bruta în jos; în cazul stratului inferior cufunctie de tavan, cu fata lisa în jos si cu fata bruta în sus spre termoizolatie, pornind de la streasina spre coama si începând de la marginea opusa directiei vântuluidominant si continuând în sens contrar directiei acestuia (fig. VII 2) pentru a se realiza protejarea rosturilor laterale fata de acesta.

4.11. Placile din azbociment vor fi asezate perpendicular pe directia panelor, pentru a avea ondulele dupa linia de cea mai mare panta, folosind în acest scopecherul de verificare. Abaterea maxima admisibila de la perpendicularitate este de 3 mm/m, fara a depasi 30 mm fata de lungimea totala a pantei.

4.12. Prinderea placilor ondulate din azbociment si a pieselor speciale pe pane, cu utilizarea accesoriilor metalice, se va face în conformitate cu prevederile de lapct. 3.9 si 3.11 si tinând seama de indicatiile ce urmeaza:

- pentru trecerea dispozitivelor de fixare prin placile ondulate si prin piesele speciale de azbociment, gaurile necesare se vor da în cele patru colturi ale placii, prinaxul crestelor penultimelor ondule si eventual în alte locuri, la minimum 50 mm de la marginea placii sau a piesei, conform prevederilor proiectului;

- diametrul gaurilor va fi mai mare cu 7 mm decât al surubului sau al tijei de fixare, pentru a permite pe de o parte introducerea gulerului de etansare si pe de altaparte dilatarea sau contractia libera a placilor;

- gaurirea placilor se va executa dupa asezarea lor pe acoperis în pozitie corespunzatoare si trasarea locului accesoriilor de fixare;

- la darea gaurilor se va folosi burghiul, fiind intersiza perforarea prin batere.





4.13. La introducerea suruburilor sau tijelor filetate în gauri date în placi, se va intercala între placile de azbociment si capul surubului sau piulitei o garnitura decauciuc neopren sau de polietilena.

4.14. În lipsa pieselor speciale de azbociment executia racordurilor si a altor parti speciale se va face cu utilizarea detaliilor de tinichigerie, conform punctului 3.12.

[top]


5.1. La realizarea învelitorilor din placi ondulate de azbociment se vor respecta prevederile generale din cap. 5 al Caietului I.

5.2. La manipularea, transportul si depozitarea placilor, muncitorii se vor instrui ca "legatori de sarcina":

a. Încarcarea si descarcarea vagoanelor si autovehiculelor se va efectua numai dupa ce acestea au fost trase la locul de descarcare (rampa), oprite si blocate;

b. Încarcarea autovehiculelor se va face la tonajul indicat, respectându-se gabaritul de circulatie, pachetele de placi fiind distribuite uniform si echilibrat si ancoratede caroserie;

c. Se vor controla permanent cablurile de legare ale dispozitivului de manipulare a sarcinilor si se va asigura legarea acestora în asa fel ca sa nu poata deplasa,aluneca si roti sau cadea în timpul ridicarii;

d. La desfacerea sau taierea benzilor de balotare a pachetelor de placi se vor lua urmatoarele masuri speciale:

- muncitorii care executa debalotarea vor fi echipati cu ochelari si manusi de protectie si se va lucra cu atentie, având în vedere starea de tensiune a benzilor deotel;

- fiecare banda taiata se va îndeparta de la locul de munca si depozita;

- la terminarea lucrului se va curata locul de munca de benzile izolatoare.

e. Manipularea placilor ondulate de azbociment se va face una câte una de cei 2 muncitori prin apucare de capete, fiind interzisa apucarea placii de catre un singur muncitor, de mijlocul laturilor lungi.

5.3. La executarea lucrarilor din placi ondulate din azbociment se vor respecta urmatoarele dispozitii speciale:

a. Executarea lucrarilor se va face cu echipe special instruite, de preferinta dulgheri, tinichigerii sau tiglari, sub supravegherea permanenta a unui maistru.

b. Toate persoanele care urmeaza sa lucreze sau sa aiba acces pe acoperis vor avea facute controlul medical, instructajul de protectia muncii corespunzator, fisade instructaj completata si vor fi dotate cu echipament de protectie necesar (centura de siguranta, casca de protectie, încaltaminte antiderapanta).

c. Înainte de începerea lucrului se va verifica starea (siguranta) scarilor de acces pe acoperis, nefiind admise accesorii improvizate;

d. Pentru circulatie si executie de lucrari pe învelitori din placi ondulate din azbociment, se vor monta podine de inventar de doua tipuri, de 25 si 40 cm latime, din 2,respectiv 4 dulapi alaturati din lemn de rasinoase, de 4,6 m lungime, corespunzator latimii versantului, prevazuti pe suprafata de circulatie cu trepte de sipci, contraalunecarii.

e. Pentru depozitarea materialelor si a sculelor de acoperis se vor realiza platforme (podine orizontale corespunzatoare materialelor folosite, fiind intersizadepozitarea lor pe elementele în panta ale învelitorii, din cauza pericolului de alunecare sau rostogolire.

f. Dedesubtul tronsoanelor în curs de montaj sau la care se executa reparatii capitale, se vor monta plase de protectie de 6 x 8 m, din frânghie de relon de minimum12 mm diametru, agatate de pane si grinzi cu diferite dispozitive metalice corespunzatoare tipului grinzilor.

g. Pe durata executarii lucrarilor de montaj sau de reparatii la învelitori zona de lucru se va îngradi pe o latime de cca 5 m de la baza constructiei, pentru a interziceaccesul persoanelor în zona periculoasa si se vor monta table de avertizare "Atentie se lucreaza sus".

h. La lucrarile de pe acoperis se interzic sarituri, alergarea, miscarile bruste, care ar putea dezechilibra pe muncitori.

i. În caz de intemperii, ploaie torentiala, ninsoare, polei, ceata deasa sau vânt cu intensitate mai mare de gradul 6, este interzis a se lucra pe învelitoare.

j. n cazul executarii unor lucrari la acoperis pe dedesubtul acestuia sau pe contur, folosind platforma telescopica universala sau schele autoridicatoare mobile, seva asigura stabilitatea acestora prin dispozitivele lor de calare, iar lucratorii vor fi echipati cu centuri de siguranta, agatate de pane si casti de protectie.

[top]


6.1. Controlul calitatii lucrarilor executate, atât pe parcurs cât si la receptie, se va face conform prevederilor cap. 6 din caietul I si constau în:

a. verificarea conditiilor generale de executie prevazute în caietul I - prescriptii generale, la cap. 4.

b. verificarea respectarii conditiilor speciale de executie, prevazute în caietul VII pct. 4.2...4.14 si în special:

- corecta prelucrare a placilor ondulate si a pieselor accesorii din azbociment, conform pct. 4.4. (taierea colturilor) si pct. 4.12 (darea gaurilor);

- respectarea sensului de montaj fata de directia vântului.

6.2. La 3-4 luni dupa montarea învelitorii, în cadrul întretinerii, toate suruburile de prindere se vor revizui si strânge, dar cu atentie deosebita pentru a nu producecraparea placilor.

[top]





7. REGULI DE EXPLOATARE, ÎNTRETINERE SI REPARARE A ÎNVELITORILOR

7.1. În exploatarea si întretinerea lucrarilor din placi ondulate de azbociment se va tine seama de proprietatile fizico-mecanice ale materialului:

- caracterul rigid si casant al placilor, care conduce la o proasta comportare la solicitari dinamice (socuri, lovituri directe, vibratii, circulatie s.a.) care pot degradaplacile (fisurare sau crapare în lungul ondulelor, strapungere, rupere transversala brusca, fara o prealabila deformatie vizibila);

- proasta comportare la variatii bruste de temperatura, desi buna comportare la foc (incombustibilitate);

- variatii mari ale rezistentei si capacitati portante a placilor.

7.2. nvelitorile din placi ondulate din azbociment fiind necirculabile, pentru accesul beneficiarului, în vederea exploatarii si întretinerii lor, se vor da de catreproiectant instructiuni corespunzatoare, conform prevederilor din Caietul I. Prescriptii generale, pct. 3.8 si cap. 7.

7.3. Pentru asigurarea integrala a conditiilor de durabilitate si de etanseitate a învelitorilor din placi ondulate din azbociment se dau urmatoarele reguli deexploatare:

a. Se interzice circulatia muncitorilor si depozitarea materialelor direct pe placile ondulate din azbociment de pe acoperis;

b. Circulatia si efectuarea oricaror lucrari se va limita la strictul necesar si se va face numai pe podini de circulatie permanente sau montate special pe directiile încare se prevede necesitatea circulatiei;

c. La acoperisurile pe care este necesar accesul în cadrul exploatarii în constructii, trebuie prevazute scari de acces si podine de circulatie permanente, din dulapide 25-40 cm latime, amplasate în toate directiile în care circulatia este necesara.

d. La punctele de acces pe acoperis se vor aseza în locuri vizibile tablite cu reguli de exploatare si de întretinere a învelitorilor.

e. Pentru prevenirea fisurarii placilor din azbociment din cauza variatiilor bruste de temperatura, este interzisa efectuarea unor lucrari sau procese tehnologice caresa ridice temperatura în apropierea placilor la peste 100oC.

f. n interiorul si în imediata vecinatate a constructiilor cu închideri din placi ondulate de azbociment se va evita producerea de socuri si vibratii puternice, care ar putea provoca ruperea sau fisurarea placilor.

g. Portiunile de învelitoare de pe care se lucreaza la reparatia de cosuri, calcane, instalatii exterioare s.a. precum si locurile pentru depozitarea materialelor, trebuiesa fie protejate cu podini de scânduri.

7.4. Lucrari de întretinere si reparatii.

7.4.1. Lucrari de întretinere

ntretinerea corecta a învelitorilor din placi ondulate din azbociment impure:

a. Supravegherea periodica a structurii de rezistenta pentru a nu permite sau pentru a remedia degradarile si deformatiile care ar putea sa provoace deteriorarea învelitorii;

b. Verificarea si îndepartarea periodica a depunerilor de praf industrial, pentru evitarea aglomerarilor neprevazute în încarcarile de calcul;

c. Îndepartarea eventualei vegetatii crescute pe acoperis, cu exceptia muschiului, care se poate mentine, constituind un element de etansare suplimentar;

d. Îndepartarea stratului de zapada, în cazul atingerii încarcarii de calcul;

e. Curatarea si mentinerea în buna stare de functionare a jgheaburilor si burlanelor de colectare a apelor pluviale;

f. La curatarea zapezii si depunerilor pe învelitoare, folosirea de lopeti de lemn sau maturi si echiparea muncitorilor cu încaltaminte antiderapanta;

g. Interzicerea spargerii ghetii de pe învelitoare, folosirii lopetilor metalice si a rangilor, precum si a aplicarii de lovituri pe suprafata învelitorii.

7.4.2. Lucrari de reparatii curente

a. La trei-patru luni dupa montarea învelitorii, toate suruburile de fixare se vor revizui si strânge, dupa care se vor monta capacelele de polietilena pentru etansareaprinderilor.

b. n cazul unor degradari izolate, locale (strapungeri, fisurari care permit patrunderea apei prin acoperis, se vor etansa punctele respective cu chit plastic, aplicatlocal;

c. Eventualele neetanseitati ale petrecerilor placilor sau ale punctelor de fixare se vor etansa cu cordoane de chit plastic permanent (tip Asrobit sau Alutchit C).

7.4.3. Lucrari de reparatii capitale

Aceste lucrari constau în general în înlocuirea placilor degradate de pe portiuni întinse din învelitoare si se executa conform unei documentatii (proiect) întocmite deun organ de proiectare competent, cu respectarea prevederilor prezentului caiet.

[top]

CAIETUL VIII. ÎNVELITORI DIN TABLA ONDULATA SI CUTATA


1.1. Prevederile prezentului caiet se refera la alcatuirea si executarea învelitorilor din tabla ondulata sau cutata, la:

a. constructii demontabile;

b. constructii industriale la care procesele tehnologice necesita asemenea învelitori.









- vopsele diferite;

- materiale de lipit (aliaj Lp-30, clorura de amoniu, acid azotic tehnic, amoniac tehnic);


[top]


3.1. Proiectarea învelitorilor cu panouri din tabla ondulata (fig. VIII.2 ) sau cutata, comporta dimensionarea prin stabilirea grosimii, lungimii si a profilului panourilor,precum si a distantelor între pane, în functie de încarcari, rezistenta admisibila si sageata maxima, conform STAS 10108/2-83, "Calculul elementelor din otel,alcatuite din profile cu pereti subtiri, formate la rece."

3.2. Pentru protectia anticoroziva se va avea în vedere:

- STAS 10128-86 "Clasificarea mediilor agresive";

- STAS 10702/1-83 "Acoperiri protectoare - Conditii tehnice generale";

- STAS 10166/1-77 "Pregatirea suprafetelor metalice";

- Instructiuni tehnice pentru protectia anticorosiva a elementelor de constructii metalice, indicativ C 139-87.

3.3. Pantele admise pentru acoperisurile din tabla cutata sau ondulata vor fi cele prevazute în tabelul 5, conform STAS 3303/2-88.

Tabelul 5

3.4. Petrecerile minime de capat sau transversale (paralel cu panele), în functie de panta acoperisului, sunt:

- panta acoperisului (cm/m) 40 30 15 12

- petrecerea minima (cm) 9 10 11 20

3.5. Petreceri laterale (în lungul pantei):

- la foile ondulate se fac pe minimum o jumatate de ondula si numai pe creasta ondulei;

- la panourile cutate se fac pe nervura mica, de margine, a fiecarui panou.

3.6. Pentru prinderea tablelor de pane suport si a tablelor între ele, se prevede numarul de organe de asamblare, rezultat din calcul, în functie de solicitarile desuctiune, alunecare, efect de saiba etc. (fig. VIII-3, VIII-5).

3.7. Pentru diverse detalii la coame, timpane, racordari la calcane, dolii, strapungeri etc. se vor prevedea planse speciale conform solutiilor de principiu din fig.VIII.3, VIII.4, VIII.6, VIII.7 si a celor din Catalogul de subansambluri IPCT - detalii de constructii, grupa 10 - Învelitori.

3.8. Iluminarea naturala la învelitorile din tabla ondulata sau tabla cutata se realizeaza prin:

a) placi ondulate sau cutate din poliesteri armati cu fibre de sticla cu acelasi profil ca al panourilor din tabla profilata, montate intercalat între acestea si fixate la felca ele;

b) prevederea unor structuri de rezistenta, de preferinta în zona coamelor, care sa suporte luminatoare, eventual cu ventilatii.

[top]


4.1. Tabla neagra, zincata sau RCA va avea, sau nu, în raport de agresivitatea mediului, acoperirile anticorozive prevazute de proiectant în conformitate custandardele si instructiunile tehnice în vigoare (pct. 3.2.)

4.2. Pentru materialele auxiliare (organe de asamblare din otel, tabla pentru racordari etc.) se vor folosi materiale zincate sau cadmiate - indiferent de tipul de tablafolosit la învelitori.

4.3. Panourile de tabla ondulata sau cutata se monteaza direct pe panele suport si se dispun cu generatoarea paralela cu linia de cea mai mare panta. La tablacutata, nervurile înguste sunt dispuse sus iar rezemarea se face pe nervurile late.

4.4. Montarea panourilor începe de la poala si din marginea opusa vânturilor dominante.

4.5. Prinderea panourilor de tabla sau cutata, pe panele suport sau între ele, se va face în conformitate cu indicatiile date de proiectant si cele din "Instructiuniletehnice pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor si peretilor", indicativ C 172-88.

4.6. Pentru etansarea strapungerilor si protectia contra intemperiilor a capetelor suruburilor si a piulitelor, între acestea si panourile de tabla se vor monta rondele detabla sau rondele cu guler si capacel din polietilena.

Materiale si alcatuire Pante în cm/m


a. Versant dintr-un singur panou 5 6-12 vertical

b) Versant din mai multe panouri 12 15-40 vertical





4.7. Nu sunt contraindicatii pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.

[top]

CAIETUL IX. ÎNVELITORI DE PANOURI "ROMPAN"


1.1. Prevederile prezentului caiet se refera la proiectarea si executarea învelitorilor din panouri usoare portante tip "ROMPAN" din tabla cutata, cu miez termoizolantsi hidroizolatie bituminoasa, livrate de ITMPCMC Buzau, conform NTR 4546/80.

1.2. Aceasta solutie se foloseste la acoperisurile halelor industriale cu deschideri mari, încalzite sau la care se cere conservarea caldurii degajate în exploatare,recomandabila în special pentru structuri metalice, dar aplicabila si la structurile de beton în cazuri bine justificate.

1.3. Folosirea panourilor "ROMPAN" în medii agresive se va face în conformitate cu prevederile "Instructiunilor tehnice privind protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice", indicativ C 139-87.

1.4. Folosirea acestor panouri se recomanda la învelitori cu versanti cu contur dreptunghiular, plani sau eventual cilindrici, cu panouri dispuse dupa generatoare.

1.5. nvelitoarea realizata din panouri "ROMPAN" este necirculabila, fiind admisa numai circulatia ocazionala pentru accesul la diverse utilitati amplasate peacoperis, precum si pentru verificarile si reparatiile curente ale hidroizolatiei.

1.6. Panourile "ROMPAN" se pot utiliza la acoperisuri cu gradul II-IV rezistenta la foc, conform "Normelor tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privindprotectia la actiunea focului", indicativ P 118-83.

[top]

2. MATERIALE

Panouri "ROMPAN"

2.1. Panouri (fig. IX 1) din tabla zincata cutata, cu 5 cute de 47/180 mm (fig. IX.2 ), cu miez termoizolant si fata superioara dintr-o foaie bitumata, cu urmatoarelecaracteristici tehnice:

- latime de fabricatie 930 mm ą 5 mm

- latime utila 900 mm -

- lungime de livrare 3,000-12,800 mm ą 10 mm(din 100 mm în 100 mm)conform comenzii

- înaltimea cutei1) 47 mm ą 2 mm

- pasul cutei 180 mm ą 2 mm

- grosimea benzii de otel OL 37, conform STAS 972-74, de 0,6 mm, 0,75 mm, 0,80 mm, 1,00 mm grosime, zincate continuu la cald, STAS 10896-80; cu o cantitatetotala de zinc, pe ambele fete, de 275 g/m2;

- grosimea termoizolatiei în câmp, 25 mm, 35 mm si 50 mm ą 2 mm;

- caserare cu folie hidroizolatoare bitumata, aplicata pe panou din fabricatie;

1) La cerere se pot eventual realiza panouri cu profilul cutei de 65 x 208 mm.

- greutatea proprie a panoului în functie de grosimea tablei cutate si a termoizolatiei este data în tabelul 1.

Tabelul 1

NOTA: densitatea termoizolatiei s-a considerat de 40 kg/m3.

2.2. Panourile cu caracteristicile geometrice de calcul (Ix si Wx) orientative, stabilite teoretic, din tabelul 2.

Tabelul 2

Grosimea tablei în mm

Greutatea panourilor, pentru grosimea spumei depoliuretan, în mm

25 35 50

0,6 11,7 12,1 12,7

0,75 13,4 13,8 14,4

0,8 14,0 14,4 15,0

1,0 16,3 16,7 17,3

Grosimea tablei (mm) 0,6 0,8 1,0





2.3. Rezistenta termica de calcul R0 corectata a panourilor din fabricatie curenta este data în tabelul 3.

Tabelul 3

Valorile au fost stabilite prin calcul, considerându-se:

- conductivitatea termicaa a termoizolatiei

λ = 0,023 kcal/mhoC (0,027 W/mK)

- idem a casseraarii panoului cu folie bitumataa de 2 mm grosime

λ = 0,17 kcal/mhoC (0,198 W/mK)

- 1/α + 1/ αe = 0,193 m2hoC/Kcal = 0,169 m2K/W

- masivitatea panoului m = 1,2

Transport, depozitare, manipulare

2.4. Panourile se livreaza conform NTR 4546-80 asezate fata la fata, cu tabla spre exterior, ambalate în pachete de maximum 10 bucati si protejate ca sa nu sedeformeze sau degradeze la balotare, transport, manipulare si intemperii.

2.5. Transportul panourilor de catre constructor se face cu mijloace auto de lungime suficienta pentru sustinerea pachetelor de panouri, nefiind admisa ramânerea în consola a panourilor pe platforma mijlocului de transport.

2.6. Pe santier panourile se depoziteaza asezate ca la pct. 2.4. pe lat, în stive de maximum 1 m înaltime, pe suporti de minimum 10 cm latime, distantati la cca 3 m,pe suprafete plane si curate.

Stivele se vor proteja de intemperii si de degradari mecanice (lovire, zgâriere, deformare).

La depozitarea pe santier a pachetelor cu panouri si a materialelor hidroizolatoare se vor lua masuri severe de PCI, ca de exemplu:

- pachetele vor fi depozitate pe o suprafata cât mai mare cu spatii între stive pentru ca focul sa nu se propage de la o stiva la alta;

- incinta depozitului va fi dotata cu echipament de prevenire si stingerea incendiilor;

- se va interzice orice activitate cu foc deschis (sudura, forje etc.) si fumatul în aproprierea stivelor cu panouri.

2.7. La încarcare, descarcare, depozitare si manipulare se va proceda cu atentie, fiind interzise trântirea si târârea panourilor pentru a nu le deforma si pentru a nurupe termoizolatia si hidroizolatia.

2.8. Încarcarea si descarcarea pachetelor si ridicarea panourilor la nivelul acoperisului se face cu macaraua, prin intermediul unor dispozitive adecvate.

Accesorii metalice de montaj

2.9. Pentru fixarea panourilor pe pane suport se pot folosi urmatoarele accesorii de prindere:

- suruburi autofiletante pentru metal de 6,3 x 22 mm cu cap hexagonal si guler.

- suruburi autofiletante pentru metal de 6,3 x 22 mm (STAS 11161-80) cu saiba (STAS 7977-82);

- suruburi mecanice M6 sau M8 (STAS 4272-80), cu saiba metalica (STAS 7977-82) si piulita hexagonala (STAS 4071-80);

- bolturi împuscate si capse pentru fixarea provizorie a tablei prin implantare, în pane metalice;

- tije F 7,1 mm cu cârlig, zincate, filetate M8 (STAS 9207-80) cu piulite si saibe.

- saibe din polietilena, de diferite diametre, pentru intercalare între tabla si saiba metalica.

2.10. Pentru fixarea unor accesorii din tabla, sorturi, pazii, luminatoare, acoperitoare de rost etc. si pentru solidarizarea (coaserea) longitudinala a panourilor detabla se pot folosi:

- nituri tubulare oarbe (POP) de 4 mm diametru si 6 mm lungime (STAS 8496-80);

- suruburi autofiletante de 4 x 16 mm cu cap hexagonal sau eventual crestat pentru surubelnita (STAS 11161-80).

1. Momentul de inertie Ix pentru calcululsagetii la încovoiere pozitiva (în câmp),cm4/m latime

25,5 34,0 42,0

2. Modul de rezistenta Wx la încovoierepozitiva (în câmp) cm3/m latime

8,4 11,2 14,0

3. Modul de rezistenta Wx la încovoierenegativa (pe reazem.) cm3/m latime

8,9 11,8 14,8

Grosimea în câmp a termoizolatiei (mm) 25 35 50

R0 corectat m2hoC/kcal 1,08 1,44 2,00

m2K/W 0,929 1,238 1,720





2.11. Toate accesoriile de prindere vor fi zincate.

Materiale termo si hidroizolante

2.12. Fâsii termoizolante, pentru completarea sau repararea termoizolatiei în zonele de strapungere, gaurire si racordare a panourilor cu elemente verticale, coamaetc.

2.13. Foi hidroizolatoare bitumate aplicate la cald cu mastic de bitum.

2.14. Foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Hidrobit T4 sau T5 (NTR 9607-80) aplicate cu flacara.

2.15. Folie stratificata din PVC plastifiat, cu rezistenta la bitum de 1,2 mm sau 2 mm grosime, conform STI-L 54.

2.16. Gaz lichefiat îmbuteliat propan-butan (STAS 66-80) pentru aplicarea stratului final de hidroizolatie din hidrobit, în butelii STAS 2666-80.

2.17. Vopsele si lacuri de protectie pentru hidroizolatia bituminoasa, compatibile cu aceasta.

2.18. Vopsele (grund, vopsea, email) pentru eventualele sisteme de protectii anticorozive ale fetei interioare a panourilor de tabla (variind dupa specificul atmosfereiinterioare a halei: agresivitatea în functie de componenta, umiditate si temperatura etc.) conform Instructiunilor tehnice C 139-87.

2.19. Tabla zincata (STAS 2028-81) pentru racordari la atice, guri de scurgere, reborduri de luminator etc.

2.20. Mastic de bitum pentru hidroizolatia la cald conform "Normativului pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile deconstructii", indicativ C 112-86.

Scule, dispozitive si utilaje

2.21. La executarea învelitorilor din panouri, ROMPAN sunt necesare urmatoarele scule si dispozitive:

- masini de gaurit electrice, cu burghie spirale adecvate de F 3-10 mm si lungime de cca 120 mm;

- coarba cu chei tubulare si surubelnita, pentru strângerea suruburilor autofiletante, suruburilor mecanice si a piulitelor;

- polizor de colt portativ cu disc abraziv pentru taierea si ajustarea panourilor;

- dispozitiv tip armonica pentru nituri POP;

- pistol de împuscat bolturi;

- cutite pentru taiat hidroizolatia si termoizolatia;

- foarfeci pentru taiat tabla (stânga si dreapta);

- ciocane diferite pentru tinichigii si mecanici;

- preducele diferite pentru dat gauri în hidro si termoizolatie;

- chei tubulare si chei fixe;

- surubelnite drepte si în cruce;

- pânze de bomfaier;

- cleste;

- dispozitive si scule pentru aplicat hidroizolatia cu flacara (arzator, butelie de gaze lichefiate);

- dalti pentru lemn - latime 25 mm;

- scule si dotari pentru aplicat hidroizolatia bituminoasa în sistem clasic (cancioage, galeti, cazan de topit bitum etc.).

2.22. Utilajele necesare ridicarii pe acoperis în vederea punerii în opera a panourilor sunt:

- macara de capacitate corespunzatoare greutatii pachetelor de panouri;

- accesorii de ridicare (platforme, palete, grinda extensibila cu traverse, juguri, cabluri, cârlige), conf. proiect IPC nr. 7025/III cu traverse suplimentare, pentrulungime între 7 si 12 m.

[top]


3.1. Acoperisurile din panouri ROMPAN pot fi cu una sau doua pante, cu scurgere libera sau cu atic si tip shed sau denivelate. n cazul doliilor (lânga atic sau întreversantii sedului), colectarea si evacuarea apei se poate face prin dolii cu guri de scurgere interioare halei.

3.2. Pantele sunt cele uzuale pentru învelitori bituminoase, tinându-se seama si de sageata admisibila a panoului, pentru a nu rezulta contrapante, cu stagnari deapa.

3.3. Stabilirea grosimii tablei din punct de vedere al rezistentei si al deformatiilor se face prin calcul în functie de încarcarile normale, distantele între pane si decaracteristicile de calcul ale panourilor Wx si Ix date orientativ în tabelul 2).

Valorile maxime orientative ale deschiderilor, pentru încarcari normate cu zapada, conform STAS 10101/21-75 (fara aglomerari) si greutatea proprie sunt date în Anexa 1.

3.4. Latimea minima de rezemare a panourilor pe pane va fi de 60 mm pentru reazemele de capat si de 80 mm pentru cele intermediare.





3.5. Proiectul va stabili numarul si lungimile exacte de comanda ale panourilor în functie de planul acoperisului, astfel ca diversele suprafete ale planului versantuluisa fie acoperite pe cât posibil dintr-o singura lungime de panou.

3.6. Dispunerea panourilor poate fi paralela cu linia de cea mai mare panta sau perpendiculara pe aceasta.

3.7. Fixarea panourilor se prevede în mod curent în fiecare cuta mica la capete si la fiecare al doilea reazem, iar pe reazemele intermediare în cuta marginala,comuna pentru doua panouri (fig. IX 3 si IX 4).

Numarul si sectiunea elementelor de prindere se vor determina prin calcul în functie de solicitari (suctiune, alunecare).

Fixarea pe pane se va face dupa caz cu suruburi autofiletante sau mecanice, tije cu cârlig, bolturi împuscate.

3.8. Solidarizarea între panourile alaturate se va face prin nituri pop sau suruburi autofiletante dispuse la cel mult 50 cm conform "Instructiunilor tehnice pentruprinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor si a peretilor", indicativ C 172-88. n cazul necesitatii realizarii contravântuirii în planul învelitorii (saiba), sectiunea si dispunerea acestora se va stabili prin calcul. Se recomanda prevederea aplicarii lor de jos în sus, de sub panouri, de pe o schelamobila sau o platforma pe un pod rulant, pentru a reduce numarul strapungerilor hidroizolatiei.

Continuitatea în lung a doua panouri se asigura prin suprapunerea lor pe minim 10 cm (fig. IX 3a) sau prin dispunerea lor pe pane cap la cap (fig. IX 3b), cu rosturide circa 6 mm între capetele panourilor de 12 m lungime.

3.9. Proiectarea din punct de vedere higrotermic va stabili grosimea termoizolatiei, tinând seama de conditiile de exploatare si prevederile STAS 6472/1-9 precum side tipodimensiunile de panouri.

3.10. Pentru proiectarea protectiei anticorozive se vor avea în vedere:

- conditiile de agresivitatea atmosferica si de exploatare;

- STAS 10128-86 "Clasificarea mediilor agresive";

- STAS 10166/1-77 "Pregatirea suprafetelor metalice";

- Instructiunile tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice, indicativ C 139-87.

3.11. Proiectul va cuprinde detalii de executie pentru modul de fixare a panourilor pe panele suport si asigurarea continuitatii hidroizolatiei, racordari la guri descurgere, atice, luminatoare, strapungeri etc. conform solutiilor de principiu din fig. IX 3, IX 4, IX 5, IX 6, IX 7 si detaliilor din proiectele tip IPCT corespunzatoare.

[top]


4.1. Montarea panourilor va începe:

- de la o margine a versantului, în cazul asezarii lor paralel cu linia de cea mai mare panta, având cuta neumpluta cu poliuretan dispusa în directia de montaj;

- de la streasina, în cazul asezarii lor paralel cu aceasta, cuta neumpluta amplasându-se în amonte.

4.2. Panourile se vor monta cu minimum de prelucrari posibile (scurtari, decupari, perforari), aceste operatii consumând un volum important de manopera siconducând la pierderi de material.

4.3. Taierea panourilor în jurul ventilatiilor, conductelor ce strapung acoperisul cosurilor etc., pentru intercalarea acestora în câmpul învelitorii, se va executa la fatalocului, pe acoperis.

4.4. Realizarea golurilor pentru strapungeri se va face dupa decopertarea termoizolatiei si a caserarii de pe panou, pe o zona egala cu dimensiunea golului plus 25cm. Se va executa apoi decuparea tablei cutate a panoului cu polizorul de colt cu disc abraziv si foarfeca electrica sau manuala. Se va aplica o tabla zincata de 0,75mm, cu gaura practicata anterior si egala cu dimensiunea elementului ce strapunge învelitoarea, care se va prinde de tabla panoului cu suruburi autofiletante. Încazul în care strapungerea este fierbinte, tabla de completare va fi prevazuta cu un rebord de diametru egal cu diametrul elementului ce strapunge acoperisul plus10 cm si de înaltime egala cu grosimea termoizolatiei panoului plus 30 cm. Se va executa apoi completarea termoizolatiei cu vata minerala (fig. IX. 7).

4.5. Panourile înainte de montare se vor proteja anticoroziv conf. pct. 3.10 pe fata inferioara si pe portiunea neacoperita cu poliuretan a partii superioare (fetelevizibile ale tablei).

4.6. La locurile de fixare a suruburilor autofiletante sau mecanice utilizate la prinderea panoului pe pana, termoizolatia se va decupa cu o dalta de tâmplar lata saucu preducele (dupa o însemnare prealabila atenta)

Strângerea suruburilor se va face, prin gaurile date în prealabil, cu chei tubulare adecvate.

4.7. La piesele de prindere de panele suport se vor intercala în prealabil rondele de tabla zincata si din PVC între capul surubului sau piulita si foaia de tabla cutata.

4.8. Dupa montarea si strângerea accesoriilor de prindere, toate golurile din punctele de strapungere a termoizolatiei se vor completa imediat cu dopuri determoizolatie, pe toata grosimea termoizolatiei (fig. IX 3), si se vor înfunda eventualele rosturi mai mari ramase între panouri.

4.9. Dupa terminarea operatiunilor de completare a termoizolatiei, în cursul aceleiasi zile se va executa acoperirea rosturilor dintre panouri si repararea primuluistrat de hidroizolatie a panoului dupa cum urmeaza:

- la rosturile transversale mai întâi se vor aplica fâsii din PVC sau folie bitumata de cca 20-25 cm latime, flotante (nelipite), peste care se aplica o fâsie dehidroizolatie suplimentara de cca. 50 cm latime, lipita cu mastic de bitum peste hidroizolatia ambelor panouri; (fig. IX 3 si IX 4);

- peste rosturile longitudinale se vor lipi cu mastic de bitum fâsii de material hidroizolant de cca. 25 cm latime;

- la gaurile date pentru fixarea suplimentara a panourilor pe reazemele intermediare precum si la eventualele deteriorari ale stratului de caserare se vor aplica peticedin material hidroizolant.

4.10. Dupa executia completarilor de la pct. 4.8 si 4.9, se va aplica stratul superior continuu al hidroizolatiei. realizat conform proiectului.

4.11. Urmeaza executarea partilor speciale (coame, dolii, pazii, racordari de calcane si luminatoare, guri de scurgere, strapungeri), care se va face conform detaliilor din proiect, dupa care se aplica protectia usoara, prin vopsire a hidroizolatiei.





Lucrul pe timp friguros

4.12. Punerea în opera a panourilor ROMPAN se limiteaza la perioade de timp favorabil (fara precipitatii si cu temperaturi) de minimum +5 oC), care sa permitarefacerea imediata a termoizolatiei decupate în vederea fixarii panourilor.

4.13. Panourile fiind termo-hidroizolatoare, pot asigura, dupa repararea si realizarea continuitatii stratului hidroizolant propriu, protectia corespunzatoare aconstructiei, pe timp nefavorabil.

[top]


5.1. n proiectarea si executia lucrarilor de învelitori cu panouri portante ROMPAN, se vor respecta masurile generale privind tehnica securitatii muncii si de pazacontra incendiilor prevazute în cap. 5 al Caietului I.

5.2. Panourile sandvis nu vor atinge cosurile de fum si conductele fierbinti, fata de care vor fi izolate pe o zona circulara conf. detaliului din fig. IX 7 si pct. 4.4 cumateriale termoizolante incombustibile.

5.3. n timpul asezarii si fixarii panourilor, lucratorii vor fi asigurati prin centuri de siguranta prinse de panele sau fermele acoperisului. Se vor opri operatiunile demontare a panourilor pe timp de ceata, ploaie, vânt puternic sau polei.

5.4. Taierea pe loc a panourilor pentru strapungeri se va face de pe podine de lemn. Toate golurile din acoperis pentru luminatoare sau strapungeri diverse vor fi îngradite sau avertizate.

5.5. Panourile sandvis fiind portante, în timpul executiei se permite circulatia cu cizme de cauciuc, iar depozitarea materialelor se va face pe platforme anumerealizate, în limita capacitatii structurii de rezistenta a învelitorii, dupa fixarea definitiva a panourilor pe pane.

[top]


6.1. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor verifica în mod special, consemnându-se în procese-verbale de lucrari ascunse:

- îndeplinirea conditiilor de calitate a suportului învelitorilor privind planeitatea si respectarea interaxului panelor învelitorilor; conform punctului 4.2 si capitolul 6 dincaietul I - Prescriptii generale;

- fixarea si asamblarea panourilor în toate punctele prevazute prin proiect;

- completarea termoizolatiei pentru eliminarea puntilor reci producatoare de condens;

- realizarea continuitatii primului strat al hidroizolatiei prin lipirea fâsiilor, astuparea strapungerilor, avariilor etc.

6.2. Receptia lucrarilor se face în conformitate cu reglementarile în vigoare si precizarile din capitolul 6 al Caietului I.

[top]

7. REGULI DE EXPLOATARE, ÎNTRETINERE SI REPARARE A ÎNVELITORILOR

7.1. Beneficiarii vor respecta masurile generale prevazute la punctul 7.1. al Caietului I .

7.2. Beneficiarii vor controla starea lucrarilor de hidroizolatii periodic, din 6 în 6 luni (primavara si toamna) si ocazional la aparitia unor deficiente.

7.3. Se interzice asezarea peste panouri a utilajelor cu temperatura peste 40oC sau facerea focului.

7.4. Pentru lucrarile de întretinere si reparatii curente a hidroizolatiilor bituminoase se vor putea folosi materiale hidroizolatoare la rece (Hidrozol, Giurgiuplast,Izoplast si altele similare, conform NP 39-88).

[top]

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA ÎNVELITORILOR DIN TABLA CUTATA ZINCATA TERMOIZOLATECU POLISTIREN CELULAR

Indicativ C 151-72

Cuprins

1. PREVEDERI GENERALE

Obiect

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se refer ă la proiectarea şi executarea acoperişurilor construcţiilor industriale izolate cu polistiren celular, atunci când stratulsuport al învelitorii îl constituie panourile din tablă cutată zincată.

n acest sens ele reprezintă o completare la "Instrucţiunile tehnice pentru folosirea plăcilor de polistiren celular ca izolare termică la acoperişuri, cu hidroizolaţie din

straturi bituminoase", indicativ C 89-68, referitoare la învelitori având stratul suport din beton armat.

Domeniul de utilizare

1.2. nvelitorile din panouri de tablă zincată, izolate cu polistiren celular, se utilizează la construcţii industriale care - din punct de vedere al regimului de temperatur ă





şi de umiditate relativă a aerului interior - se încadrează în grupele III, IV, V şi VI, definite conform STAS 6472-68 "Termotehnica în construc ţii. Elementefundamentale de proiectare", dar numai în medii lipsite de agresivitate chimică sau slab agresive, definite în conformitate cu pevederile anexei 1 "Clasificareamediilor agresive" din "Instrucţiunile pentru protecţia construcţiilor metalice din profile cu pereţi subţiri", indicativ C 139-71.

Adoptarea soluţiei de învelitoare cu suport din tablă zincată, se va face numai în cazurile admise de directivele de proiectare în vigoare.

1.3. În cazul în care conţinutul de substanţe agresive al mediului interior depăşeşte limitele indicate în instrucţiunile C 139-71, se vor lua măsuri suplimentare deprotecţie a panourilor suport din tablă cutată zincată cu pelicule rezistente la mediile agresive respective, aplicate pe suprafaţa interioar ă a panourilor, inclusiv înzonele de îmbinare. Protecţia suprafeţei superioare a panourilor cu grund reactiv şi soluţie de bitum tăiat, prevăzută în prezentele instrucţiuni se aplică în orice caz,chiar şi pentru mediile lipsite de agresivitate chimică sau slab agresive, specificate la punctul 1.2.

[top]

2. ELEMENTE GENERALE DE PROIECTARE SI EXECUTIE

2.1 Alcătuirea de principiu a acoperişurilor termoizolate cu polistiren celular pe suport din panouri de tablă cutată zincată este redată schematic în fig.1 şi comportă următoarele straturi:

- strat suport din panouri de tablă zincată, montate pe pane metalice;

- protecţie anticorosivă la suprafaţa superioar ă a panourilor, din grund reactiv în două straturi şi un strat de soluţie din bitum tăiat;

- bariera contra vaporilor, realizată cu materiale bituminoase în foi aplicate prin lipire la cald pe stratul de amorsaj al suprafeţei suport;

- termoizolaţie din polistiren celular de tip PEXI sau PEX, lipită pe barier ă cu bitum cald;

- şapă suport din mortar pe bază de Aracet, de 2 mm grosime;

- strat de difuzie din carton (sau împâslitur ă din fibre de sticlă) bitumat, perforat şi blindat;

- hidroizolaţie bituminoasă din straturi multiple;

- protecţia hidroizolaţiei din pietriş mărgăritar 7-15 mm, în strat de 20 kg/m2, aplicat cu mastic de bitum.

2.2. Proiectarea suportului din panouri de tablă cutată se face pe considerente de rezistentă, în funcţie de distanţa între pane, conform "Instrucţiunilor tehnice pentruproiectarea construcţiilor metalice din profile cu pereţi subţiri" indicativ P 54-69 sau STAS 763/I-66 "Construc ţii civile, industriale şi agricole. Prescripţii pentruproiectarea construcţiilor metalice" în cazul panelor alcătuite din tablă sau profile obişnuite. Caracteristicile şi dimensiunile panourilor din tablă cutată zincată înanexa I.

2.3. Dimensionarea higrotermică a structurii se va face astfel încât să se evite acumularea progresivă de apă prin condensul vaporilor în interiorul structurii,adoptându-se în acest scop măsuri corespunzătoare, în funcţie de umiditatea de exploatare, după cum urmează:

- bariere contra vaporilor, verificate pe bază de calcul termotehnic, conform cu prevederile STAS 6472-68 şi "Normativul pentru proiectarea, executarea şirecepţionarea barierelor contra vaporilor" indicativ C 108-70;

- straturi de difuzie conform prevederilor "Instrucţiunilor tehnice pentru folosirea cartonului asfaltat perforat în izolaţiile de acoperişuri şi terase" indicativ C 68-65 şiale "Instrucţiunilor tehnice pentru folosirea împâsliturilor din fibre de sticlă bitumată la hidroizolarea acoperişurilor la construcţii" indicativ C 94-71;

- canale de ventilare realizate în grosimea polistirenului, la umidităţi relative între 70 şi 75%, conform prevederilor din instrucţiunile tehnice C 89-68

2.4. Grosimile necesare ale termoizolaţiei din polistiren celular se vor stabili pe bază de calcul termotehnic, conform prevederilor STAS 6472-68 şi Normativului C107-70, adoptându-se pentru polistirenul celular de tip PEXI sau PEX, următoarele valori de calcul:

- densitatea aparentă ρ = 15-17 kg/m3 (PEX)

ρ = 19 - 26 kg/m3 (PEXI)

- conductivitatea termică de calcul λc = 0,035 kcal/mh°C

- coeficientul de asimilare termică s = 0,38 kcal/m2hoC

- coeficientul de permeabilitate la vapori μ = 0,008 g/mh .

2.5. Hidroizolaţia va fi proiectată şi executată conform normativelor "Normativului pentru proiectarea, executarea şi recepţionarea hidroizolaţiilor din materialebituminoase la lucr ările de construcţii" indicativ C 112 - 70, a Instrucţiunilor C 89-68 şi C 94-71 şi STAS 2355-71 "Hidroizolarea cu materiale bituminoase aconstrucţiilor civile, industriale şi agroootehnice".

2.6. Hidroizolaţia se aplică pe plăcile de polistiren celular prin intermediul stratului de difuzie, după ce în prealabil pe suprafaţa superioar ă a plăcilor s-a executat oşapă suport de 2 mm grosime din mortar pe bază de Aracet, preparat şi aplicat conform indicaţiilor din Instrucţiunile tehnice C 89-68. În locul şapei din mortar pebază de Aracet se poate aplica pe suprafaţa superioar ă a plăcilor de polistiren, un strat de carton bitumat, lipit în prelabil prin prefabricare, conform Instruc ţiunilortehnice C 89-68.

2.7. Pe suprafaţa hidroizolaţiei se va aplica în mod obligatoriu o protec ţie uşoar ă din pietriş mărgăritar, cu granule de 7-15 mm diametru, în greutate de circa 20kg/m2, fixat în 2 - 2,5 kg/m2 mastic de bitum.

Această protecţie contribuie atât la reducerea temperaturii pe suprafaţa superioar ă a termoizolaţiei în timpul verii, cât şi la încetinirea fenomenelor de îmbătrânire ahidroizolaţiei.

2.8 Stratul de difuzare a vaporilor, realizat din carton bitumat, perforat şi blindat sau împâslitur ă din fibre de sticlă, va fi pus în comunicaţie cu exteriorul prin prize deaer realizate la atice sau, dacă lăţimea acoperişului depăşeşte 12 m, şi prin deflectoare realizate şi dispuse conform prevederilor din Instrucţiunile tehnice C 68-65.Un exemplu de detaliu este dat în fig.2

n figurile 3 a, 3 b sunt date exemple de racordarea hidroizolaţiei la atice metalice.

2.9. Lucr ările de tinichigerie (pazii, şor ţuri etc.) vor fi proiectate şi executate în conformitate cu prevederile din "Normativul pentru proiectarea, executarea şirecepţionarea învelitorilor în construcţii civile şi industriale" indicativ C 37-71.





2.10. Nu este admisă amplasarea de conductoare electrice pe suprafaţa suport a învelitorii şi nici în grosimea termoizolaţiei.

2.11. În alcătuirea învelitorilor se vor lua măsuri speciale de protejare, pentru a se evita contactul plăcilor din polistiren celular cu elemente a căror temperatur ă arputea depăşi + 50°C, ca de exemplu conducte încălzite, instalaţii tehnologice etc. În acest scop se vor realiza în acele locuri protec ţii termice suplimentare cumateriale termoizolante rezistente la temperaturile respective (plăci din vată minerală, ecrane din azbest etc.)

Aceleaşi măsuri vor fi luate şi în cazul amplasării termice de încălzire a halelor la nivelul tavanului.

2.1.2. Un exemplu de şenou şi respectiv de gur ă de scurgere, în cazul unor detalii constructive metalice, sunt date în fig. 4 şi 5.

n figura 6 se dă un exemplu pentru rezolvarea rosturilor de dilatare.

[top]

3. MATERIALE, CONDITII TEHNICE

3.1. Panourile din tablă cutată zincată, utilizate la realizarea suportului învelitorii, vor fi de calitatea I-a, conform MIM - NID 98-1968 şi se vor comanda împreună cupiesele de asamblare: bolţurile cu fixare prin împuşcare, şuruburi autofiletante sau obişnuite zincate şi nituri POP.

3.2. Polistirenul celular utilizat ca termoizolaţie va fi de tipul PEXI sau PEX, de calitatea A, conform STAS 7461-70 "Materiale plastice celulare. Polistiren celular".

3.3. Grundul reactiv utilizat G 404-50, componentele I şi II şi grundul pasivant, cu pigment de zinc, G 834-40, conform MICh - NI 1702-1961.

Diluantul pentru grundul reactiv şi pasivant este de tipul D 004-50, conform M.I.Ch. - NI 1702-1961.

3.4. Materialele bituminoase în foi, pentru realizarea barierei contra vaporilor, a stratului de difuzie şi a hidroizolaţiei, vor trebui să corespundă prevederilor dinurmătoarele standarde:

- STAS 138-69 "Carton bitumat", tipurile cu fibre textile impregnate, acoperite, presărate, MCT 3 sau MCT 4;

- STAS 7916-67 "Împâslitur ă din fibre de sticlă bitumată", tipul IA sau IB (acoperită) şi tipul IPB (perforată blindată);

- STAS 1046-67 "Izolaţii hidrofuge. Pînză bitumată din tesătur ă de fire liberiene" tipurile A 55, A 45, A 35.

3.5. Materialele bituminoase pentru amorsare, lipire şi etanşare trebuie să corespundă prevederilor din următoarele standarde şi norme interne de fabricaţie:

- STAS 754-59 "Bitum neparafinos pentru drumuri" tipul G;

- STAS 755-49 "Bitum industrial neparafinos" tipurile B şi D;

- STAS E 7064-64 "Bitumuri oxidate pentru materiale şi lucr ări de hidroizolaţii în construcţii" tipurile IAP, MAC, MPT şi MA;

- MIP-NID 1642-67 "Bitum cu adaos de cauciuc".

3.6. Pentru lipirea straturilor hidroizolaţiei şi pentru fixarea protecţiei din pietriş mărgăritar, se va folosi până la panta acoperişului de 15%, unul din masticurilepreparate după reţetele de mai jos, care confer ă o siguranţă mai mare la alunecare datorită insolaţiei:

3.7. Pe lângă cele de mai sus, se vor folosi şi următorele materiale auxiliare:

- Filer de calcar, STAS 539-66, microazbest sau cenuşă de termocentrală, având un reziduu pe sită nr.009 de maximum 30%, STAS 1077-50;

- Tablă zincată, STAS 2026-65;

- Împletitur ă cu ochiuri de 20 mm din sârmă de oţel r ăsucită de Φ = 0,8 mm, STAS 2542-63;

- Tablă de plumb de 2-3 mm grosime, STAS 490-49;

- Oţel beton, STAS 348-67;

- Pietriş spălat, sortul 7-15 mm, STAS 1667-70;

- Nisip de Văleni, fracţia 0,2 sau nisip fin 0-1 mm, STAS 1667-70;

- Ciment PT 400, STAS 6634-68;

- Ciment Pz 400, STAS 1500-67;

- Aracet DP 50, MICh - NI 1345-64;

IAP Mastic de bitum cuIB peste 75°C

Bitum IAP MPT MAC

Filer de calcar 25% 10% 10%sau cenuşă de termocentrală 25% 10% 10%sau microazbest 10% 10% 10%

Mastic de bitum cu IBpeste 90°C

Bitum MPT MAC MA

Filer de calcar 20% 20% 10%sau cenuşă de termocentrală 20% 20% 10%sau microazbest 10% 10% 5%





- Benzină auto OC/R, STAS 170-65;

- White spirit rafinat, STAS 44-67;

- Apă pentru mortare şi betoane, STAS 790-61;

- Lemne de foc;

- Diverse piese speciale pentru racordarea hidroizolaţiei.

[top]

4. EXECUTIA LUCRARILOR PE SANTIER

Suportul învelitorii

4.1. Montarea panourilor din tablă cutată zincată, care constituie suportul învelitorii, se execută prin bolţuri cu cap reţinut, împuşcate în pane, şuruburi autofiletantesau şuruburi obişnuite M 6 zincate.

4.2. Înainte de montare, por ţiunile care urmează a fi suprapuse vor fi protejate anticorosiv pe o lăţime de 25-30 cm prin vopsire cu grund pasivant cu pigment dezinc G 834-40, diluat cu diluantul D 004-50, în propor ţie de maximum 10% aplicat cu pensula în două straturi, la interval de 3 ore unul de altul.

4.3. Prinderea tablei cutate cu bolţuri cu cap reţinut prin împuşcare, cu şuruburi autofiletante sau obişnuite se va face la fiecare rînd de pane, atât în panele unde seface suprapunerea tablei, cât şi la cele situate în câmpul panourilor de tablă. Suprapunerea panourilor pe linia de cea mai mare pantă se face pe o lăţime cuprinsă între 120 şi 200 mm în funcţie de modularea distanţei dintre pane. Bolţurile sau şuruburile vor fi plasate în zig-zag, de o parte şi de alta a liniei mediane a panelor,conform schiţei din fig.7.

Se vor utiliza bolţuri cu puterea de penetraţie pentru grosimi de metal egale cu cea a panelor. Îmbinarea tablelor se va face corespunz ător aşezării panourilor, începând de jos în sus.

4.4. Asamblarea panourilor cutate pe latura lungă se va executa cu autonituri (nituri POP), poziţionate la 200 mm distanţă unul de altul, conform schiţei din fig.7.

Pregătirea suprafeţei pe care se execută termoizolaţia

4.5. Înainte de a se trece la aplicarea protecţiei anticorosive, se verifică starea suprafeţei suport, corectându-se eventualele desprinderi, aceste desprinderi vor fiasigurate prin împuscare de bolţuri şi autonituri (nituri POP) suplimentare sau prin şuruburi autofiletante şi nituri POP suplimentare.

Coşurile, ventilaţiile, aticele etc. vor trebui executate şi finisate complet, înainte de începerea lucr ărilor de vopsitorie.

Suprafaţa tablei se cur ăţă prin măturare şi periere cu perii de păr, praful rezultat îndepărtându-se apoi prin suflare cu aer comprimat.

Eventualele murdării aderente se îndepărtează cu şpaclul de lemn.

Dacă suprafaţa tablei este foarte murdar ă se execută şi o spălare cu apa.După uscarea completă a tablei se trece la degresare. Aceasta se face cu cârpe saubumbac, îmbibate în solvenţi organici (white spirit, benzină uşoar ă).

Se insistă asupra petelor de gr ăsime (uleiuri, bitumuri până la dispariţia completă).

Se atrage atenţia că, de calitatea acestor operaţii pregătitoare depinde aderenţa grundului reactiv pe tablă şi în final aderenţa întregii învelitori pe placa suport.

4.6. Grundul reactiv se obţine prin amestecarea grundului propriu-zis G 404-50/I cu soluţia de întărire C 404-50/II în propor ţie de 80 păr ţi componenta I şi 20 păr ţicomponenta II (în greutate). Înainte de turnarea componentei II, componenta I trebuie să fie omogenizată în ambalajul original, până la eliminarea completă aoricăror depuneri de pe fundul ambalajului. O insuficientă omogenizare duce la schimbarea raportului componentelor şi deci la o protecţie necorespunzătoare.

Se vor prepara numai cantităţi care pot fi aplicate într-un interval de lucru de 4 ore. După acest timp, amestecul î şi pierde proprietăţile de protecţie anticorosivă.

Aplicarea grundului pe suprafaţa tablei se face după 15-20 minute de la amestecarea componentelor.

4.7. Grundul reactiv se aplică cu pensula sau cu pistolul cu aer comprimat, în două reprize, la interval de o or ă una de alta şi cel mult 8 ore de la terminareaoperaţiilor de degresare.

Se interzice aplicarea grundului pe timp de ploaie sau atunci când pe suprafa ţa tablei este încă umezită de rouă.

Grosimea unui strat (repriză) de grund aplicat va fi de maximum 10 microni, la un consum specific de 0,03-0,05 kg/m2. Verificarea grosimii peliculei se poate facecu elcometrul.

Grundul reactiv se poate dilua cu diluantul D 004-50 în propor ţie de maximum 15% în greutate şi anume: la aplicarea cu pensula, în jur de 5-10%, la aplicarea cupistolul, în jur de 10-15%, dar numai după ce au fost amestecate cele două componente.

Aplicarea grundului reactiv se poate face şi înainte de montarea panourilor, într-un atelier de şantier.

Amorsajul suprafeţei suport

4.8. Amorsajul se execută cu soluţie de bitum (tăiat 30% bitum + 70% benzină grea) aplicată în două reprize, după procedeele obişnuite la lucr ările de hidroizolaţie,descrise în Normativul C 112-70.

Aplicarea amorsajului se face pe întreaga suprafaţă acoperită cu grund, la cel puţin o or ă şi la cel mult 24 ore de la executarea ultimului strat de protecţieanticorosivă.

Amorsajul se va aplica pe întreaga suprafaţă tratată anticorosiv, adică inclusiv pe suprafaţa corespunzătoare cutelor panourilor.

Bariera contra vaporilor

4.9. Bariera contra vaporilor, formată dintr-un strat de carton sau împâslitur ă bitumată, se aplică prin lipire la cald cu mastic de bitum încins la perie, în timp ce sululeste derulat în direcţie perpendicular ă pe cutele panourilor, peste stratul fierbinte de mastic.





Masticul nu va fi dat în exces, pentru ca să nu se scurgă în cutele panourilor.

Termoizolaţia

4.10. Plăcile din polistiren celular de tip PEXI sau PEX, de grosimea prevăzută în proiect, se aplică pe bariera de vapori prin lipire continuă cu un strat de mastic debitum la cald (sub 180oC), care se întinde pe bariera cu peria, pe suprafa ţa corespunzătoare unei singure plăci, în cantitate de 1,5 kg/m2,

Modul de execuţie al termoizolaţiei este descris în Instrucţiunile tehnice C 89-68.

Şapa de protecţie

4.11. Pentru evitarea topirii polistirenului la operaţiile următoare, suprafaţa acestuia se protejează cu o şapă din mortar de Aracet, preparat după reţeta indicată înInstrucţiunile tehnice C 89-68 întins pe suprafaţa superioar ă a termoizolaţiei cu mistria sau cu peria de păr curată, sub formă unei pelicule continue de circa 2 mmgrosime,

4.12. Şapa din mortar de Aracet nu mai este necesar ă dacă se utilizează plăci de polistiren având lipite în prealabil la faţa superioar ă un strat de carton bitumat.Prefabricarea acestor plăci caşerate cu carton bitumat se execută conform indicaţiilor din Instrucţiunile tehnice C 89-68. Se pot prefabrica şi plăci de polistirencelular caşerate pe ambele feţe cu carton bitumat, înlocuind prin aceasta bariera de la punctul 4.9. Cartonul corespunzător barierei va depăşi cu 5 cm placa depolistiren, însă pe laturile opuse celor două depăşite de cartonul aplicat pe faţa superioar ă.

Stratul de difuzie

4.13. Stratul de difuzie din carton sau împâslitur ă din fibre de sticlă perforată, bitumată şi blindată, precum şi montajul deflectoarelor se execută conformInstrucţiunilor tehnice C 89-68.

Aplicarea stratului de difuzie pe şapa de protecţie din mortar pe bază de Aracet se face după 24 de ore de la executarea şapei, interval necesar uscării mortarului,cu măsurile de prevedere contra intemperiilor indicate în Instrucţiunile tehnice C 68-65.

Hidroizolaţia

4.14. Executia hidroizolaţiei se face conform prevederilor Normativului C 112-70, utilizîndu-se pentru lipirea straturilor componente masticul preparat după una dinreţetele indicate în capitolul 3 al prezentelor instrucţiuni tehnice.

4.15. Protecţia hidroizolaţiei se execută cu pietriş mărgăritar cu granule 7-15 mm diametru, spălat şi uscat, aplicat în cantitate de 20 kg/m2 şi fixat pe ultimul strat demastic bituminos cald, în conformitate cu prevederile din Instrucţiunile tehnice C 89-68.

n jurul gurilor de scurgere se va aşeza liber un strat de pietriş mărgăritar cu granulaţie mai mare (20-50 mm).

4.16. Circulaţia muncitorilor izolatori în timpul execuţiei este permisă numai cu măsuri care să asigure straturile învelitorii împotriva degradării (încălţăminteadecvată, podine de lucru). Nu este permisă circularea cu roabe, depozitarea de materiale grele, aşezarea găleţilor cu material fierbinte pe termoizolaţie etc.

De asemenea se va avea în vedere faptul că bariera contra vaporilor se poate perfora uşor în por ţiunile situate în dreptul cutelor panourilor de tablă.

4.17. Executarea învelitorilor termoizolante cu polistiren celular, aplicat pe panouri din tablă zincată, se face cu echipe de muncitori special instruiţi pentru acest gende lucr ări, sub supravegherea permanentă a unui maistru şi cu verificarea şi controlul organelor competente din cadrul întreprinderii executante.

[top]

5. CONDITII DE CALITATE

Recepţionarea materialelor

5.1. Recepţionarea materialelor prevăzute în prezentele Instructiuni se efectuează potrivit prevederilor Legii nr. 71-69 şi a Legii Nr. 2-70

Controlul şi recepţionarea lucr ărilor executate pe şantier

5.2. Controlul în timpul execuţiei se efectuează de către executant, prin organele sale de control tehnic de calitate şi de beneficiar prin dirigintele lucr ării, verificându-se respectarea condiţiilor din prezentele instrucţiuni tehnice şi din proiect.

Constatările controlului se consemnează pentru fiecare lucrare şi fază de execuţie în caietul de dispoziţii de şantier.

5.3. Controlul operaţiei de protecţie anticorosivă se va efectua atât în timpul aplicării sistemului de protecţie, prin urmărirea respectării instrucţiunilor de lucru, cât şi în final, la executarea operaţiunilor de acoperire.

a) Controlul în timpul execuţiei se va face de către un reprezentant al controlului de calitate şi va constata din:

- Controlul vizual al gradului de pregătire a suprafeţei;

- Controlul calităţii materialelor de protecţie (grunduri, diluanţi) vizual şi prin verificarea certificatelor de calitate.

Nu se va folosi nici un fel de material de grunduire, cu termen de utilizare epuizat sau care prezintă dubiu în ceea ce priveşte natura grundului reactiv sau calitatealui. În caz de dubiu se va recurge la verificarea acestora de către un laborator de specialitate, care să-şi dea avizul.

- Controlul vizual al fiecărui strat în parte care trebuie să fie continuu, uniform, lipsit de băşici şi încreţituri.

b). Controlul final al calităţii grunduirii se va executa de către un reprezentant al controlului de calitate şi va consta din:

- controlul vizual al peliculei;

- verificarea grosimii finale a stratului de protecţie cu elcometru, conform pct.4.7;

- determinarea aderenţei stratului de protecţie pe suportul metalic, conform STAS 3661-65.

Grosimea stratului de protecţie anticorosivă, numărul de determinări, precum şi zonele unde trebuie efectuate, se vor stabili astfel:

Grosimea stratului de protecţie se măsoar ă pe o suprafaţă normalizată de 1 cm2, cu ajutorul unui elcometru cu un palpator de citire medie. Se efectuează trei





măsur ători înscrise în 2 cm de referinţă şi se ia media aritmetică.

n cazul folosirii unui aparat cu palpator punctual, se ia media aritmetică a cinci măsur ători repartizate în cm2 de referinţă.

Măsur ătorile se vor efectua idiferent unde pe suprafaţă, referindu-se la metru pătrat. Numărul de determinări este de câte una pentru o suprafaţă de circa 50 m2.

3.4. Recepţionarea lucr ărilor de termoizolaţie se va face în conformitate cu prevederile Instruc ţiunilor tehnice C 69-68, a lucr ărilor de barier ă contra vaporilorconform Normativului C 105-70, a stratului de difuzie conform Instrucţiunilor tehnice C 68-65, a hidroizolaţiei conform Normativului C 112-70.

La verificarea calităţii acestor lucr ări se vor controla următoarele:

- realizarea continuităţii plăcilor termoizolatoare cu rosturi strânse între plăci, atât în câmp, cât şi în por ţiunea coamelor, doliilor, aticelor etc;

- executarea legăturii cu atmosfera a stratului de difuzia vaporilor în dreptul prizelor de aer şi deflectoarelor;

- executarea corectă a straturilor de lipire cu mastic bituminos a foliilor bituminoase; aceste straturi vor trebui să aibă grosimea corespunzătoare cantităţii de masticbituminos prevăzută în proiectul lucr ării, conform Normativului C 112-70 şi normelor de deviz C, considerându-se o densitate aparentă a acestora de 1000 kg/m3;controlul grosimii se va face cu ajutorul micrometrelor, prin măsur ători care se vor efectua indiferent unde, în număr de câte una pe o suprafaţă de 100 m2;

- executarea corectă a stratului de protecţia hidroizolaţiei.

3.5. La recepţionarea obiectului se vor analiza constatările consemnate în caietul de dispoziţii de şantier şi, în caz de dubiu, se vor executa sondaje prin care să severifice aplicarea corectă a prevederilor din prezentele instrucţiuni tehnice.

3.6. În perioada de garanţie, executantul este obligat să asigure observarea vizuală o dată la 6 luni.

n caz că hidroizolaţia prezintă băsici, fisuri, exfolieri, zonele deteriorate trebuie cur ăţate până la stratul sănătos, , după care se vor aplica toate straturilecomponente ale sistemului de hidroizolaţie.

n caz că termiozolaţia este desprinsă sau deplasată în raport cu suprafaţa suport a barierei contra vaporilor sau împreună cu bariera contra vaporilor - faţă de placade tablă zincată, pe aceste por ţiuni învelitoarea se va reface, pentru a împiedica smulgerea acestora ca urmare a suc ţiunii provocate de vânt.

n acest caz, când termoizolaţia se desprinde împreună cu bariera contra vaporilor, se va verifica vizual şi pelicula de protecţie anticorosivă.

Dacă pelicula prezintă băşici, fisuri, exfolieri, zonele deteriorate trebuie cur ăţate până la placa metalică, după care se vor aplica toate straturile componente alesistemului de protecţie.

n caz că se constată puncte de rugină, cur ăţirea zonelor degradate se va face până la metalul lucios, care apoi se va acoperi cu toate straturile componente alesistemului de protecţie.

[top]

6. LUCRARI DE ÎNTRETINERE

6.1. După trecerea în exploatare, controlul şi întreţinerea stratului de protecţie se vor face de către beneficiar, care va stabili datele la care se vor face lucr ări de

întreţinere, recomandându-se verificarea periodică a lucr ărilor la 1 an.

6.2. Remedierea defecţiunilor locale, apărute în perioada exploatării se vor face conform capitolului 5.

[top]

7. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

7.1. La executarea învelitorilor termoizolante cu polistiren celular aplicat pe panouri din tablă cutată zincată, se vor respecta prevederile din "Normele republicanede protecţie a muncii", aprobate de CSPM şi MSPS cu ordinul 182/1966 şi 702/67, precum şi din "Normativul republicat pentru proiectarea şi executareaconstrucţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor", aprobat cu ordinul 906/1972 al MAI, MCInd şi CSEAL.

7.2. Se va avea în vedere şi faptul că grundul reactiv G 404-50 este toxic, astfel că prepararea sa din cele două componente trebuie să se facă cu mănuşi decauciuc şi cu ochelari de protecţie.

Notă: Detaliile din figurile prezentelor instrucţiuni tehnice reprezintă alcătuiri de principiu, au un caracter exemplificativ şi reprezintă condiţii minimale ce trebuie

asigurate în proiectare şi execuţie.

[top]

ÎNDRUMATOR PENTRU PRINDEREA SI MONTAJUL TABLELOR METALICE PROFILATE LA EXECUTAREA ÎNVELITORILOR SI A PERETILOR

Indicativ C 172 - 74

Cuprins

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Obiect

Prezentul îndrumător se refer ă la mijloacele de prindere şi la procedeele tehnologice recomandate pentru prinderea şi montarea tablelor metalice profilate laexecutarea învelitorilor şi a pereţilor.

Prin mijloacele de prindere, în cadrul acestui îndrumător, se înţeleg atât organele de asamblare (şuruburi, nituri, bolţuri etc.), cât şi uneltele cu care se execută operaţiile de montare a acestor organe (maşini de găurit, maşini de filetat, maşini de înşurubat, nituitoare etc.).





Tablele metalice profilate, la care se refer ă în principal îndrumătorul sunt tablele ondulate şi cutate care se obţin din tablă zincată plană, prescripţiile fiind însă îngeneral valabile pentru orice table metalice.

1.2. Domeniul de aplicare

Acest îndrumător se aplică la prinderea şi montarea tablelor metalice profilate pe pane sau pe scheletul de rezisten ţă, la construcţiile metalice din profile cu pereţisubţiri, precum şi la executarea panourilor de închidere preconfecţionate.

n parte, prevederile acestui îndrumător pot fi aplicate la toate tipurile de construcţii metalice.

[top]

2. MATERIALE

Pentru executarea învelitorilor şi pereţilor din tablă profilată se folosesc table ondulate zincate sau table cutate zincate şi organe de asamblare.

2.1. Tablă ondulată

Se realizează din foi de tablă plană zincată de 1000 x 2000 mm (STAS 2028-71) sau din foi de tablă zincată cu lăţimea de 1000 mm şi lungimi fixe de 5600, 5800mm (fig.1).

După înălţimea ondulei, conform STAS 2029-68, se execută trei tipuri de table ondulate.

n construcţii, se folosesc tipurile cu înălţimea ondulei de 30 mm şi de 40 mm (anexa 1).

2.2. Tablă cutată

Se execută conform normei departamentale M.I.M. N.I.D. 98-1968 din foi de tablă zincată cu lăţimea de 1000 mm şi lungimi fixe de 5600, 5800 şi 6000 mm, (fig.2şi anexa 2).

Pentru învelitori se folosesc tablele cutate care au înălţimea cutelor de 35 mm şi respectiv de 60 mm.

2.3. Organe de asamblare

Se prezintă într-o mare diversitate de tipuri, forme şi dimensiuni, iar alegerea celor mai potrivite se face de către proiectantul construcţiei, funcţie de felul asamblării,de natura solicitărilor, de costul asamblării şi de posibilităţile de achiziţionare.

2.3.1. Nituri obi şnuite

Se pot folosi atât pentru asamblarea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţă, cât şi pentru asamblarea acestor table între ele.

Deoarece trebuie să reziste la coroziune, iar montarea trebuie să se poată face la rece, se folosesc nituri de aluminiu, executate din sârmă de aluminiu Al 99 (STAS5049-71).

Pentru prinderea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţă se recomandă să se folosească nituri de aluminiu de O 8 mm, iar pentru prinderea tablelorrofilate între ele, nituri de aluminiu de O 6 mm (STAS 4020-53).

2.3.2. Şuruburi obi şnuite f ăr ă piuli ţ e

Se folosesc la executarea pereţilor interiori, pentru prinderea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă (STAS 4845-70, 6219-69 şi 2117-69).

Se recomandă şuruburile cu cap hexagonal M6, filetate până sub cap.

Lungimea tijei şuruburilor trebuie să fie cu circa 5 mm mai mare decât grosimea pieselor care se asamblează.

La prinderea tablelor ondulate pe scheletul de rezistenţă este necesar ca între faţa de aşezare a capului şurubului şi fundul ondulei să se introducă o şaibă cilindrică (fig.3).

2.3.3. Şuruburi obi şnuite cu piuli ţ e obi şnuite

Se folosesc atât pentru asamblarea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţă, cât şi pentru asamblarea tablelor profilate între ele.

Pentru asamblarea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţă se recomandă şuruburile M6, iar pentru prinderea tablelor între ele, şuruburile M5.

La asamblarea tablelor profilate pe pane, se vor folosi, dacă prinderea se face pe vârful ondulei, şuruburi cu cap hexagonal (STAS 4272-70, 6220-69, 920-69), iardacă prinderea se face pe fundul ondulei şuruburi cu cap hexagonal filetate până sub cap (STAS 4845-70, 6219-69 şi 2117-69). De asemenea, se vor folosişuruburi filetate până sub cap şi pentru prinderea tablelor între ele.

ntre faţa de aşezare a şurubului şi fundul ondulei se va folosi o şaibă cilindrică (fig.3).

Lungimea tijei şuruburilor va fi cu circa 10 mm mai mare decât distanţa dintre feţele exterioare ale pieselor extrase care se asamblează, inclusiv grosimea şaibelor.

Atât la executarea învelitorilor, cât şi la executarea pereţilor exteriori, asamblarea se va face astfel încât capul şurubului să fie pe partea exterioar ă, iar piuliţa pepartea interioar ă.

Se vor folosi piuliţe hexagonale (STAS 4071-69, 6218-69 şi 922-69) cu grad de prelucrare similar cu al şuruburilor.

2.3.4. Şuruburi obi şnuite cu piuli ţ e monospire simple

Pentru asamblarea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezisten ţă se recomandă şuruburile cu cap hexagonal M6, cu piuliţe monospir ă M6, iar pentru

prinderea tablelor între ele şuruburile cu cap hexagonal M5, cu piuliţă monospir ă- M5.

Piuliţele monospir ă simple (fig. 4) se execută conform normei de tipizare NTp 1710-71 elaborată de M.I.C.M. I.C.T.C.M.

2.3.5. Şuruburi obi şnuite cu piuli ţ e monospire captive







Tija se execută din oţel rotund OL 37 de O 8 mm, iar clema din o ţel lat OL 37 de 30 x 3 mm.

Prinderea tablei se face pe creasta ondulei folosindu-se piuliţe M8 şi căpăcele din material plastic.

2.3.8. Agrafe

Se folosesc pentru prinderea tablelor profilate pe pane (fig.8). Se execută din oţel lat OL 37 de 30 x 3 mm.

Asamblarea agrafelor cu tabla se face pe creasta ondulei, pe partea inferioar ă a tablei, cu şuruburi obişnuite filetate până sub cap şi piuliţe hexagonale sau cu nituridin aluminiu.

2.3.9. Şuruburi autofiletante

Se folosesc la executarea învelitorilor şi pereţilor, atât pentru prinderea tablelor profilate între ele, cât şi pentru prinderea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă.

Se fabrică, conform STAS 8795-72 şi STAS 9344-73, la întreprinderea de şuruburi Braşov.

Se recomandă folosirea şuruburilor autofiletante de O 4,8 mm pentru prinderea tablelor între ele şi de O 6,3 mm pentru prinderea tablelor pe scheletul de rezistenţă.

2.3.10. Şuruburi autofiletante etanşe

Se folosesc la executarea învelitorilor şi pereţilor exteriori pentru prinderea tablelor profilate între ele, precum şi pentru prinderea tablelor cutate pe pane şi pescheletul de rezistenţă, pe fundul cutiei.

Aceste şuruburi au faţa de aşezare a capului prelucrată special şi sunt prevăzute cu câte o şaibă din material plastic flexibil (fig.7), sau au faţa de aşezare dreaptă şisunt prevăzute, pe lângă şaiba din material plastic, cu câte o şaibă din oţel, cu locaş conic (STAS 8461-69) sau cu locaş sferic. Pentru a se realiza o etanşare bună trebuie ca diametrul interior al şaibei din material plastic să fie egal cu diametrul fundului filetului şurubului autofiletant.

2.3.11. Şuruburi autofiletante cu piuli ţ e

Se recomandă folosirea şuruburilor autofiletante cu cap hexagonal de O 4,8 mm, pentru prinderea tablelor între ele şi de O 6,3 mm pentru prinderea tablelor pepane. Se vor folosi piuliţe monospir ă pentru şuruburi autofiletante (fig. 4).

2.3.12. Şuruburi autofiletante cu piuli ţ e monospir ă captive

Se folosesc pentru asamblarea tablelor profilate între ele, atât la executarea învelitorilor, cât şi a pereţilor.

Se recomandă să se folosească şuruburi autofiletante de 4,8 mm cu cap hexagonal şi piuliţe monospir ă captive (fig. 5 şi fig. 6).

Pentru prinderea tablelor ondulate între ele se vor folosi piuliţe monospir ă captive şi în execuţie Q , iar pentru prinderea tablelor cutate între ele se pot folosi toatetipurile (U, I, P şi Q), conform normei de tipizare NZ 1711-71.

2.3.13. Nituri oarbe

Se folosesc pentru prinderea tablelor cutate între ele la executarea pereţilor şi învelitorilor.

Niturile oarbe cu capul tijei nereţinut (fig. 8) nu realizează etanşarea asamblării şi de aceea se recomandă să fie folosite la executarea pereţilor interiori.

Niturile oarbe cu capul tijei reţinut (fig. 9) realizează o etanşare mai bună şi pot fi folosite atât la executarea pereţilor interiori, cât şi a celor exteriori.

Pentru o etanşare superioar ă se folosesc nituri oarbe etanşe cu capul de mandrinare liber (fig. 10). La aceste nituri, după ce se realizează capul de închidere, tija nuse rupe în secţiunea de sub capăt, iar por ţiunea care r ămîne se fixează în capul de închidere al nitului.

Aceste nituri pot fi folosite atât la executarea pereţilor exteriori, cât şi la executarea învelitorilor.

O etanşare mai sigur ă se realizează cu ajutorul niturilor oarbe etanşe cu capul de mandrinare acoperit (fig. 11).

Niturile oarbe au diametrul exterior al bucşei cuprins între O 2,4 mm şi O 6,4 mm.

Cele cu diametrul de O 6,4 mm pot fi folosite nu numai la prinderea tablelor profilate între ele, ci şi la prinderea tablelor pe scheletul de rezistenţă. n acest caz,pentru o mai bună etanşare gaura nitului se astupă cu un dop din material plastic (fig. 12).

Niturile oarbe f ăr ă tije (Chobert) (fig. 13) sunt formate dintr-o bucşă metalică, având exteriorul cilindric, iar interiorul în formă de trunchi de con. Fa ţă de niturile oarbecu tije, niturile f ăr ă tije prezintă avantajul că ocupă un volum mult mai mic la depozitare, transport şi manipulare.

2.3.14. Bol ţ uri pentru asamblarea prin împuşcare

Se folosesc pentru prinderea tablelor, cutate pe scheletul de rezistenţă la executarea pereţilor interiori. Se pot folosi şi la executarea pereţilor exteriori dacă nu sepun condiţii de etanşare. Este necesar ca profilul în care se împuşcă bolţul să aibă grosimea de cel puţin 4 mm.

Bolţurile pentru asamblare prin împuşcare au capul filetat sau nefiletat. În domeniul construcţiilor metalice din profile cu pereţi subţiri se folosesc bolţuri cu capnefiletat de O 6 mm, cu rondelă liber ă şi coaf ă de ghidare (fig. 14), precum şi bolţuri cu cap nefiletat cu rondela de ghidare fixată la baza ogivei (fig. 15).

[top]

3. PROTECTIA ANTICOROSIVA

Atât tabla profilată cât şi organele de asamblare trebuie protejate împotriva coroziunii.

Stabilirea sistemului de protecţie a tablelor profilate se va face în func ţie de natura şi de agresivitatea mediului în care lucrează construcţia respectivă, pe bazainstrucţiunilor în vigoare ( Instrucţiuni tehnice pentru protecţia construcţiilor metalice din profile cu pereţi subţiri, în medii cu umiditate sub 75% şi f ăr ă agresivitatechimică C 139-71 , Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor metalice din profile cu pereţi subţiri P 54 - 64 etc.).

n cazul în care pentru mediul corosiv în care urmează să funcţioneze construcţia, nu s-au elaborat instrucţiuni, stabilirea sistemului de protecţie se va face de cătrein institut de specialitate.





Pentru orice sistem de protecţie prin vopsire, pelicula care se realizează trebuie să aibă următoarele calităţi principale:

să fie stabilă din punct de vedere chimic faţă de agenţii corosivi specifici mediului în care se află construcţia; să fie continuă, adică să nu aibă pori sau alte defecte care să creeze posibilitatea de contact între suprafaţa care se protejează şi mediul corosiv;

să aibă o bună aderenţă la suprafaţa care se protejează;

să fie rezistentă la acţiuni mecanice şi la intemperii; să fie estetică.

Toate organele de asamblare utilizate trebuie să fie protejate din fabricaţie împoriva coroziunii prin zincare electrolitică sau prin cadmiere electrolitică.

Nu se protejează niturile obişnuite din aluminiu şi nici niturile oarbe din monel.

[top]

4. UNELTE SI SCULE PENTRU EXECUTAREA OPERATIILOR DE ASAMBLARE

4.1. Unelte şi scule pentru găurit

Uneltele şi sculele pentru găurit se folosesc, atât la executarea învelitorilor, cât şi la executarea pereţilor, pentru montarea şuruburilor şi niturilor obişnuite, precum şipentru montarea şuruburilor autofiletante şi niturile oarbe.

Dintre uneltele de găurit care pot fi acţionate manual, pneumatic sau electric, se recomandă folosirea celor acţionate electric (cele acţionate manual auproductivitate mică, iar cele acţionate pneumatic sunt mai scumpe în exploatare deoarece aerul comprimat, pe şantierele de construcţii, este de 5-10 ori mai scumpdecât energia electrică).

La I.I.S. Electroargeş (Curtea de Argeş) se fabrică maşinile de găurit electrice tip MG 1 şi tip MG 2.

Maşina electrică tip MG 1 (fig. 16) poate fi folosită pentru executarea găurilor cu diametrul maxim O 13 mm în o ţel, iar maşina tip MG 2 (fig. 17) poate fi folosită pentru executarea găurilor cu diametrul maxim de O 6 mm, în oţel.

Caracteristicile tehnice principale ale celor două maşini de găurit care se fabrică în ţar ă se prezintă în anexa 3.

Dacă montarea tablelor profilate pe pane sau pe scheletul de rezisten ţă se face cu şuruburi obişnuite, cu şuruburi autofiletante sau cu şuruburi tubulare, găurilenecesare sunt de O 5-6 mm, iar pentru executarea lor se recomandă să se folosească maşina de găurit tip MG 2.

Pentru prinderea tablei pe fundul cutei (ondulei) se vor folosi burghie elicoidale cu coadă cilindrică, din oţel rapid Rp, STAS 6359-61, iar pentru prinderea pe creastaondulei se vor folosi burghie elicoidale lungi cu coada cilindrică, din oţel rapid Rp, STAS 574-67. Dacă procesul tehnologic permite, se recomandă să se folosească burghie scurte deoarece acestea se centrează mai bine şi sunt rezistente la înconvoiere.

4.2. Unelte şi scule pentru nituit cu nituri obişnuite

Pentru executarea operaţiei de nituire cu nituri obişnuite cele mai folosite unelte sunt ciocanele de nituit pneumatice.

La uzina Independenţa Sibiu se fabrică mai multe tipuri de ciocane pneumatice, iar dintre acestea se recomandă ciocanul pneumatic CF-4 (fig. 18).

Caracteristicile tehnice principale ale ciocanului pneumatic CD-4 se prezintă în anexa 4.

Ca scule pentru executarea operaţiei de nituire cu ajutorul ciocanului pneumatic CD-4, se folosesc o buterol ă (căpuitor) şi o contrabuterolă (contracăpuitor),executate din oţel aliat de scule, tratate termic şi rectificate.

Atât buterola cât şi contrabuterola au la unul din capete câte un locaş care are forma şi dimensiunile capului nitului.

4.3. Unelte şi scule pentru filetat

Uneltele electrice de filetat (fig. 19) se compune din următoarele păr ţi principale: motorul electric, reductorul, mecanismul de filetare, mandrina, întrerupătorul, cablulşi fişa de alimentare

n afar ă de mecanismul de filetare, toate celelalte păr ţi componente ale uneltelor de filetat electrice sunt similare cu ale uneltelor de găurit electrice.

Mecanismul de filetare care serveşte la schimbarea sensului de rotaţie a axului principal al uneltei, poate constitui un sabansamblu separat sau poate intra în

componenţa reductorului.

Pentru mecanizarea operaţiei de filetare pe şantierele de construcţii este in curs de asimilare unealta electrică de filetat M 10, ale cărei caracteristici principale seprezintă ţn anexa 5.

Ca scule pentru filetarea găurilor se folosesc tarozii de maşină pentru filet metric normal STAS 7447 66.

4.4. Unelte şi scule pentru înşurubat

Uneltele şi sculele pentru înşurubat se folosesc atât la montarea şuruburilor obişnuite, cât şi la montarea şuruburilor autofiletante.

Operaţia de înşurubare se poate executa manual sau mecanizat.

nşurubarea manuală se face cu o coarbă în mandrina căreia se fixează o şurubelniţă sau o cheie tubular ă în funcţie de forma şi dimensiunile capului şurubului caretrebuie înşurubat.

Pentru şantierele de construcţii, se află în curs de asimilare două tipuri de unelte electrice de înşurubat şi anume: o şurubelniţă electrică dinamometrică M 6 (fig.20)şi o unealtă de înşurubat electrică M 10.

Principalele păr ţi componente ale acestor unelte sunt: motorul electric, reductorul, subansamblul înşurubat şi accesoriile.

Dintre acestea, partea specifică o formează subansamblul înşurubator care este compus din: cuplajul cu bile, cuplajul cu ghiare şi dispozitivul de fixare a sculei.





Prin reglarea prensiunii arcului cuplajului cu bile se realizează reglarea cuplului de înşurubare astfel că, pe lângă o productivitate mărită, folosirea uneltei de înşurubat asigur ă o calitate superioar ă operaţiei de înşurubare. Unele şurubelniţe electrice se pot roti în ambele sensuri, schimbarea sensului de rotaţie f ăcându-seprin schimbarea curentului electric în rotor.

Caracteristicile tehnice principale ale uneltelor de înşurubat electrice care sunt în curs de asimilare se prezintă în anexa 6.

4.5. Uneltele pentru nituit cu nituri oarbe

După modelul în care sunt acţionate uneltele pentru nituit cu nituri oarbe sunt de tip pneumatic, hidropneumatic şi manual.

Uneltele pneumatice şi hidropneumatice se folosesc cu rezultate bune numai în atelierele care dispun de o reţea de aer comprimat şi în special la lucru pe bandă.

Uneltele manuale sunt de tip cleşte şi de tip armonică (foarfece de Nürenberg).

Nituitorul de tip cleşte (fig. 21) se compune din corpul nituitorului în care se află mecanismul de prindere a tijei nitului şi din două pârghii, una mobilă şi una fixă,ambele prevăzute cu manşoane din material plastic.

Pentru executarea operaţiei de nituire cu nituri oarbe folosind nituitorul tip cleşte, se deschid cele două pârghii, se introduce tija nitului între bacurile mecanismuluide prindere, se strâng bacurile mecanismului de prindere, se introduce nitul în gaur ă (fig. 22) şi se apropie pârghia mobilă de pârghia fixă.

La introducerea nitului în gaur ă, trebuie ca pârghia fixă, care se ţine cu mâna stângă, să fie perpendicular ă pe suprafaţa piesei care se nituieşte.

Nituitorul tip armonică (fig. 23) are un mâner, un sistem de pârghii articulate care constituie mecanismul de amplificare şi de transmitere a for ţei şi un mecanism deprindere a tijei nitului. Nituitorul tip armonică este mai comod în timpul lucrului şi se recomandă să fie folosit la montarea tablelor profilate.

La întreprinderea 6 Martie Timişoara se execută un nituitor tip armonică ale cărui caracteristici tehnice se prezintă în anexa 7.

n timpul lucrului, cu acest nituitor, se ţine cu mâna stângă de corpul randalinat, iar cu mâna dreaptă de mâner. Pentru introducerea tijei nitului între bacurilenituitorului se trage de mâner, iar pentru executarea nituirii se apasă pe mâner. Nu este permis să se ţină nituitorul numai de o parte ( de corp sau de mâner) şi să

se dea drumul celeilalte păr ţi să întindă sistemul de pârghii.

4.6. Pistoale şi cartuşe pentru împuşcat bolţuri

Pistoalele cu care se execută împuşcarea bolţurilor difer ă atât ca formă, dimensiuni şi mod de lucru, cât şi ca principiu de funcţionare.

După modul în care gazele rezultate din arderea încărcăturii pirotehnice transmit bolţului energia necesar ă pătrunderii, se clasifică astfel:

pistoale la care bolţul pătrunde datorită energiei cinetice proprii; pistoale la care bolţul pătrunde atât datorită energiei cinetice proprii, cât şi datorită energiei cinetice a unui piston culisant; pistoale la care bolţul pătrunde datorită ciocnirii (percuţiei) unui piston culisant; pistoale la care bolţul pătrunde datorită for ţei de presiune a gazelor.

Pentru fixarea tablei cutate pe scheletul de rezistenţă cu bolţuri împuşcate (în condiţiile ar ătate la punctul 2.3.17), se recomandă să se folosească pistoalele la carebolţul pătrunde, datorită for ţei de presiune a gazelor, precum şi pistoalele la care bolţul pătrunde atât datorită energiei cinetice proprii, cât şi datorită energiei cineticea unui piston culisant.

Celelalte pistoale de împuşcat bolţuri nu dau rezultate bune la fixarea tablei cutate pe scheletul de rezistenţă şi necesită măsuri deosebite pentru protecţia muncii.

Pistolul PIB 2 (fig.24) ale cărei caracteristici principale se prezintă în anexa 8, face parte din clasa pistoalelor la care bol ţul pătrunde datorită for ţei de presiune agazelor.

ntru-cât viteza iniţială a bolţului e nulă, pistolul PIB-2 prezintă siguranţă în exploatare, totuşi, amorsarea încărcăturii pirotehnice f ăcându-se prin lovituri de ciocan.Este mai incomod ca mod de lucru (fig. 25) decât pistoalele de împuşcat bolţuri la care amorsarea încărcăturii se face prin tr ăgaci (fig.30).

Cartuşul e format dintr-un tub, o capsă de amorsare şi o încărcătur ă de pulbere f ăr ă fum. Cu cât încărcătura de pulbere este mai mare, cu atât tăria cartuşului estemai mare iar adâncimea de pătrundere a bolţului împuşcat cu cartuşul respectiv este mai mare. Alegerea cartuşului potrivit se face prin încercare.

[top]

5. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE

Tablele profilate zincate se livrează şi se transportă în pachete.

Pachetele sunt formate din mai multe table profilate de acelaşi fel aşezate orizontal, una peste alta.

ntru-cât profilele (ondulate sau cutele) intr ă unele în altele, se realizează pachete compacte şi rigide care pot fi t ransportate şi manipulate cu mijloacele obişnuite.

Pachetele de tablă se pot transporta pe calea ferată cu vagoane închise sau cu remorci joase.

Atât la transport, cât şi la depozitare, pachetele vor fi aşezate unul peste altul, distanţate între ele cu câte doi dulapi de lemn. Dulapii se vor aşeza la capetelepachetelor la 1-4 din lungimea acestora. Astfel, între pachetele de tablă cutată de 6 m lungime, dulapii se vor aşeza la 1,5 m de capetele respective.

nălţimea stivei de pachete este funcţie de capacitatea mijlocului de transport, totuşi, pentru a se asigura o bună stabilitate, această înălţime nu trebuie să depăşească 1,5 m.

Pentru agăţarea pachetului în cârligul macaralei, se folosesc cabluri prevăzute cu ocheţi sau grinzi prevăzute cu cabluri şi cârlig. Manipularea tablelor trebuie f ăcută cu atenţie pentru ca acesta să nu se zgârie şi să nu se deformeze.

Tablele libere se manipulează de doi muncitori dotaţi cu cleşti pentu tablă sau cel puţin palmare.

Este de preferat ca tablele profilate zincate să se depoziteze în magazii sau în depozite închise, dar se pot depozita şi în şoproane sau în depozite deschise, însă nu mai mult de 5-10 zile.

n depozit, tablele trebuie aşezate în pachete pe podele plane şi se va avea în vedere ca ondulele tablei inferioare să nu se deformeze. Este indicat ca tablelecutate să se aşeze cu vârful cutelor spre în sus.





Este interzisă depozitarea tablelor direct pe pământ.

Acolo unde nu există podea din beton sau din lemn, tablele profilate zincate vor fi aşezate pe grinzi.

n cazul în care depozitarea se face în şoproane deschide sau în aer liber se prefer ă ca pachetele să fie înclinate în sensul ondulelor (cutelor) cu o pantă de 7-10%.

Uneltele şi sculele pentru montarea organelor de asamblare precum şi organele de asamblare se transportă în vagoane închise sau în autocamioane acoperite, iardepozitarea acestora se face în magazii.

Pe timpul transportului, uneltele, sculele şi organele de asamblare se păstrează în ambalaje, iar pe timpul depozitării se păstrează atât în ambalaje, cât şi în rafturicompartimentate.

Cartuşele pentru pistoalele de împuşcat bolţuri se transportă, se manipulează şi se depozitează conform instrucţiunilor elaborate de furnizor.

n toate situaţiile cartuşele se vor feri de foc, de şocuri şi de descărcări electrice.

[top]

6. TEHNOLOGIA DE MONTARE

6.1. Generalităţi

Prin aşezarea şi prinderea tablei profilate pe pane sau pe scheletul de rezistenţă se realizează o asamblare.

După uşurinţa cu care se pot desface în elementele componente, asamblările se clasifică în:

asamblări dezmembrabile; asamblări uşor dezmembrabile; asamblări nedezmembrabile;

Asamblările dezmembrabile se pot desface simplu şi repede f ăr ă a determina elementele componente sau organele de asamblare.

Asamblările uşor dezmembrabile se pot desface în elementele componente numai prin distrugerea organelor de asamblare. Asambl ările nedezmembrabile se potdesface numai prin deteriorarea unuia dintre elementele componente în regiunea asamblării.

La executarea construcţiilor metalice de hale industriale se prefer ă asamblările dezmembrabile deoarece aceste asamblări permit să se realizeze simplu şi repedemodificarea construcţiilor respective atunci cînd se modifică procesul de producţie sau este necesar să se extindă producţia.

Totuşi asamblările uşor dezmembrabile precum şi cele nedezmembrabile trebuie să se ia în considerare şi să se analizeze oportunitatea folosirii lor în special laexecutarea acelor păr ţi din construcţie care nu se prevăd să se modifice.

6.2. Executarea învelitorilor

Procedeele tehnologice prin care se realizează montarea tablelor pe pane, la executarea învelitorilor, sunt determinate de felul organelor de asamblare, de sculele,de uneltele

şi de dispozitivele care se folosesc, precum

şi de felul asambl

ărilor care trebuie s

ă se ob

ţină.

nainte de a se începe montarea propriu-zisă a tablelor pe pane este necesar să se execute o serie de operaţii care sunt comune acestor procedee tehnologice.

6.2.1. Operaţ ii comune

Se va verifica dacă panele satisfac următoarele condiţii:

pe suprafaţa de rezemare să nu se afle corpuri ieşite în relief (capete de nituri sau şuruburi, gusee etc.) distanţa dintre reazeme, precum şi lăţimea acestora să corespundă proiectului; protecţia anticorozivă a panelor să fie asigurată.

Se vor controla tablele pentru ca:

lungimea panourilor şi înălţimea profilului să corespundă proiectului; să nu fie deformată ca urmare a transportului şi manipulării necorespunzătoare; să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei protectoare de zinc.

n cazul în care se prevede o protecţie anticorozivă suplimentar ă a tablei, suprafeţele de contact dintre table şi pane, precum şi suprafeţele marginilor care sesuprapun se vor proteja înainte de montare.

Se vor ridica pachetele de tablă pe acoperiş şi se vor aşeza pe pane, cât mai aproape de locul de montare respectând sarcina admis ă pe acoperiş. Greutateapachetului şi modul de aşezare pe pane se vor stabili de acord cu poiectantul.

Pentru ridicarea tablelor pe acoperiş se pot folosi macaralele cu care s-au montat panele sau se vor folosi macarale uşoare care sunt mai economice.

Agăţarea pachetelor de tablă, la cârligul macaralei se va face cu ajutorul cablurilor cu ocheţi sau cu ajutorul grinzilor cu cabluri. La alegerea sistemului de agăţare lacârligul macaralei trebuie să se ţină seama de dimensiunile foilor de tablă precum şi de masa pachetului.

Transportul tablelor pe acoperiş, de la locul de aşezare a pachetelor, până la locul de montare, se execută manual.

Deplasarea muncitorilor, care fac transportul tablelor pe acoperiş, se va face pe scări sau pe podine de lemn.

Montarea foilor de tablă se începe de la poala acoperişului, din partea opusă vânturilor dominante.

Foile de tablă

profilate vor fi dispuse cu ondulele (cutele) după

linia de cea mai mare pantă a acoperi

şului, fa

ţă de care, abaterea total

ă raportat

ă la lungimea pantei

nu va depăşi 3 mm/m.

Foile de tablă se vor petrece atât la capete, cât şi lateral.

Petrecerile de capăt sunt funcţie de mărimea pantei, conform tabelului 1.





Tabelul 1. Petrecerea de capăt a foilor de tablă

Petrecerile laterale (în lungul pantei) ale foilor de tablă nu sunt în funcţie de mărimea pantei acoperişului.

Aceste petreceri se vor face pe o jumătate de ondulă (cută) şi numai pe creasta ondulei, foaia de tablă din direcţia vânturilor dominante trebuie să acopere foaiaurmătoare.

Prinderea tablelor pe pane trebuie să se execute în paralel cu prinderea tablelor între ele.

Adică, după prinderea unei table pe pane trebuie să urmeze imediat prinderea ei cu marginea tablei peste care se petrece şi numai după aceea să se treacă laaşezarea unei noi table pe pane.

Montarea tablei pe acoperiş se va face numai pe vreme bună, se va evita să se lucreze pe timp ploios şi nu se va începe lucrul dacă viteza vântului depăşeşte 7m/s.

Numărul de organe de asamblare pentru prinderea unei foi de tablă pe pane sau pe scheletul de rezisten ţă, precum şi cel pentru prinderea tablelor între ele sestabileşte prin calcul, în funcţie de solicitarea asamblării respective. Constructiv, însă, la prinderea pe pane sau pe scheletul de rezisten ţă, foaia de tablă profilată seva prinde cu cel puţin două organe de asamblare pe fiecare pană, respectiv pe fiecare profil al scheletului de rezistenţă de la capetele foii, iar pe cele intermediarecu cel puţin un organ de asamblare.

De asemenea, la prinderea tablelor între ele, atât la executarea învelitorilor, cât şi la executarea pereţilor, distanţa maximă între două organe de asamblare nu v-a fimai mare de 40 mm.

La terminarea zilei de lucru se va avea grijă să nu r ămînă pachete sau foi libere pe acoperiş, iar tablele montate trebuie să fie asamblate definitiv.

n zonele în care nu este posibil să se facă asmblarea definitivă (capetele foilor de tablă de pe ultima pană) se va face o asamblare provizorie pentru ca toate foilede tablă să fie asigurate împotriva vântului.

6.2.2. Prinderea tablelor profilate pe pane

Prinderea tablelor profilate pe pane se realizează prin folosirea:

tijelor cu cioc, tijelor cu cleme, agrafelor, şuruburilor autofiletante, şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite, şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţemanoper ă simple, niturilor obişnuite.

Primele trei tipuri de organe de asamblare sunt mai voluminoase şi au masa proprie mai mare, dar prin folosirea lor, prinderea tablelor profilate pe pane se face f ăr ă să se găurească panele.

La folosirea celorlalte organe de asamblare pentru a evita găurirea panelor care ar duce la micşorarea rezistenţei acestora, pe partea laterală a tălpii superioare apanei se sudează un adaos care se găureşte şi de care se prinde organul de asamblare respectiv.

a) Folosirea tijelor cu cioc

Prin folosirea tijelor cu cioc, între pane şi tablă se realizează o asamblare dezmembrabilă (fig.26).

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori, iar operaţiile sunt următoarele:

aşezarea foii de tablă pe pane. Pentru aceasta, fiecare muncitor va fi dotat cu câte un cleşte pentru manipularea tablei sau cel puţin cu palmare. Se va daatenţie orientării cutelor şi realizării perecerilor indicate în proiect;

trasarea găurilor. Găurile se vor trasa astfel încât, tijele care intr ă în aceste găuri să fie tangente la pană (fig.26).

Pentru aceasta se va folosi o sfoar ă lungă de circa 1,5 m (prevăzută la unul din capete cu un ochete pentru a se agăţa de tija montată anterior), un dorn ascuţit şiun ciocan de circa 0,500 kg.

Operaţia de trasare poate fi eliminată dacă pentru poziţionarea găurilor se foloseşte un şablon:

găurirea cu ajutorul unei maşini electrice de găurit de tip MG-1 pentru găuri cu diametrul mai mare de O 6 mm. Găurile se execută pe creasta ondulelor(cutelor);

montarea tijelor. Pentru executarea acestei operaţii, un muncitor, aşezat pe schela suspendată, introduce tija de jos în sus, iar celălalt muncitor înşurubează piuliţa strângînd-o cu o cheie fixă sau cu o maşină de înşurubat şi fixează căpăcelul din polietilenă. Piuliţa trebuie strânsă bine, dar f ăr ă să provoacedeformarea tablei. Astfel, pentru înşurubarea piuliţei M8, dacă se foloseşte o cheie fixă, for ţa care se aplică la capătul ei va fi de circa 5 daN, iar dacă sefoloseşte o maşină de înşurubat cuplul la care se reglează va fi de circa 70 daNcm.

b) Folosirea tijelor cu cleme

Tijele cu cleme se folosesc atât în cazul în care profilul panelor nu permite să se folosească tijele cu cioc, cât şi în cazul în care, datorită distanţei mari dintre talpainferioar ă şi talpa superioar ă a panei, folosirea tijelor cu cioc ar fi neeconomică.

Prin folosirea tijelor cu cleme, între pane şi tablă se realizează o asamblare dezmembrabilă (fig.27).

Formaţia de lucru, succesiunea operaţiilor, precum şi modul în care se execută aceste operaţii, sunt similare cu cele prezentate la punctul 6.2.2.a.

c) Folosirea agrafelor

Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul agrafelor (fig.28) se poate executa cu o schelă suspendată sau f ăr ă schelă suspendată.

Când se foloseşte schela suspendată toate operaţiile se execută de pe acoperiş şi de pe schela suspendată.

Panta acoperişului (cm/m) Petrecerea minimă (cm)

40

30

15 şi mai mică

9

10

11





Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori, iar operaţiile principale sunt următorele:

aşezarea foii de tablă pe pane; trasarea găurilor; găurirea tablei.

Aceste operaţii se vor executa în acelasi fel ca la punctul 6.2.2.a:

asamblarea agrafelor cu tabla. Pentru executarea acestei operaţii, un muncitor, aşezat pe schela suspendată, ţine agrafa cu găurile în dreptul găurilor dintablă, iar celălalt muncitor, aşezat pe acoperiş, montează garnitura pe şurub şi introduce şurubul în găuri, fiecare agraf ă este fixată cu două şuruburi.Muncitorul de pe schela suspendată montează piuliţele cu mâna şi apoi le strânge cu o cheie tubular ă sau cu o maşină electrică de înşurubat.

n afar ă de şuruburile cu piuliţe obişnuite, asamblarea agrafelor cu tabla se mai poate face cu:

şuruburi autofiletante; şuruburi obişnuite sau şuruburi autofiletante cu piuliţe monospir ă simple; nituri obişnuite (de O 8 mm din aluminiu).

La folosirea şuruburilor autofiletante, găurile din tablă vor fi găuri de trecere, iar găurile din agrafe vor avea diametrul mai mic decât diametrul şuruburilorautofiletante. Diametrul găurilor pentru formarea filetului conjugat prin autofiletare este în funcţie atât de diametrul şurubului autofiletant, cât şi grosimea materialului în care se face înşurubarea (anexa 9).

La folosirea şuruburilor obişnuite sau a şuruburilor autofiletante cu piuliţe monospir ă simple, precum şi la folosirea niturilor obişnuite atât găurile din tablă, cât şigăurile din agrafe vor fi găuri de trecere.

Când nu se foloseşte o schemă suspendată, asamblarea agrafelor cu tabla se face la sol. Pentru aceasta, la trasarea şi executarea găurilor trebuie să se ţină seama de distanţa reală dintre pane.

După asamblarea agrafelor se ridică tablele pe acoperiş, bucată cu bucată sau în pachete şi se aşază cât mai aproape de locul de montare, avându-se grijă ca întimpul acestei operaţii să nu se deformeze agrafele.

Pe acoperiş, doi muncitori montează tabla pe pane.

Aceasta operaţie se execută în două faze.

n prima fază se aşază tabla pe pane astfel încât să se asigure petrecerea laterală, capătul inferior să se suprapună peste rândul montat, iar vârfurile agrafelor să ajungă sub talpa panei respective.

n faza a doua se împinge tabla către în jos pînă ce agrafele se sprijină pe pane, controlându-se ca linia capătului inferior al acestei table să se suprapună pestelinia capetelor laterale montate anterior (fig.29).

d) Folosirea şuruburilor autofiletante

Prinderea tablei profilate cu ajutorul şuruburilor autofiletante se face pe fundul cutiei (ondulei), realizându-se o asamblare dezmembrabilă.

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori care lucrează pe acoperiş, f ăr ă a avea nevoie de schelă suspendată.

Operaţiile principale sunt următoarele:

aşezarea foii de tablă pe pane; trasarea găurilor; găurirea. Atât găurile din tablă, cât şi găurile din pană (adaos) vor fi găuri pentru formarea filetului conjugat (anexa 9); montarea şuruburilor autofiletante. Se montează şaiba corespunzătoare pe şurub, se introduce şurubul în gaur ă şi se înşurubează, atât cât este posibil cu

mâna liber ă, după care înşurubarea se execută cu ajutorul unei maşini electrice de înşurubat.

Pentru realizarea unei bune etanşeităţi, înainte de executarea înşurubării, şurubul autofiletant va fi introdus cu tija în miniu de plumb, în grund reactiv G 404-50 sau într-un alt material anticoroziv, iar între faţa de aşezare a şaibei şi tablă se aşterne un strat din acelaşi material.

La prinderea tablelor ondulate se vor folosi şaibe cu faţa de aşezare cilindrică (fig.3).

e) Folosirea şuruburilor cu piuli ţ e obi şnuite.

Prinderea tablei profilate cu ajutorul şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite se face pe fundul ondulei (cutei), realizându-se o asamblare dezmembrabilă.

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o schelă suspendată.


aşezarea foii de tablă pe pane; trasarea găurilor; găurirea. Atât în tablă, cât şi în pană se execută găuri de trecere; montarea şuruburilor şi piuliţelor. Muncitorul de pe acoperiş montează pe şurub şaiba corespunzătoare şi introduce şurubul în gaur ă. Muncitorul de pe schela

suspendată montează piuliţa pe şurub cu mâna liber ă şi apoi o ţine să nu se rotească, cu ajutorul unei chei fixe sau cu o cheie tubular ă, în timp ce muncitorulde pe acoperiă execută înşurubarea completă cu ajutorul unei maşini electrice de înşurubat.

Pentru asigurarea etanşeităţii, se procedează aşa cum s-a ar ătat la folosirea şuruburilor autofiletante.

f). Folosirea şuruburilor obi şnuite sau autofiletante cu piuli ţ e monospir ă simple

Atât formaţia de lucru, cât şi modul de lucru sunt similare cu cele ar ătate la folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite, realizându-se, de asemenea, oasamblare dezmembrabilă

Prin folosirea şuruburilor obişnuite sau autofiletante, cu piuliţe monospir ă simple, se obţine o economie de manoper ă şi se realizează o asamblare mai rezistentă lavibraţii. Pentru montare, piuliţa monospir ă nu se roteşte pe şurub ci se apasă cu o fpr ţă paralelă cu axa şurubului.

g). Folosirea niturilor obi şnuite





La prinderea tablei profilate pe pane cu ajutorul niturilor obişnuite, care sunt de regulă din aluminiu (STAS 4020-53) se realizează o asamblare nedeterminabilă.Prinderea tablei se face numai pe fundul ondulei (cutei).



aşezarea foii de tablă pe pane; trasarea găurilor; găurirea; montarea niturilor. Muncitorul de pe schela suspendată introduce în tija nitului în gaur ă şi apasă pe capul format cu o contrabuterolă în timp ce muncitorul de

pe acoperiş execută capul de închidere cu ajutorul unui ciocan pneumatic.

La prinderea tablei ondulate, între fundul ondulei şi capul format al nitului, se va monta o şaibă cu faţa de aşezare cilindrică (fig.3).

6.2.3. Prinderea tablelor între ele la executarea învelitorilor

Prinderea tablelor între ele, pe marginile laterale, la executarea învelitorilor se realizează prin folosirea:

şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite; şuruburilor autofiletante; şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospir ă simple; şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospir ă captive; niturilor oarbe; niturilor obişnuite.

Cu primele patru tipuri de organe de asamblare se realizează asamblări dezmembrabile, cu niturile oarbe se realizează asamblări uşor dezmembrabile, iar cuniturile obişnuite se realizează asamblări nedezmembrabile. La alegerea organelor de asamblare trebuie să se aibă în vedere că pentru a se realiza o asamblare

dezmembrabilă este necesar ca atât prinderea tablei pe pane, cât şi prinderea tablelor între ele să se facă cu organe de asamblare dezmembrabile.

Prinderea tablelor între ele, la executarea învelitorilor, se face numai pe creasta ondulei.

a) Folosirea şuruburilor obi şnuite cu piuli ţ e obi şnuite



trasarea găurilor; găurirea se execută găuri de trecere; montarea şuruburilor cu piuliţe. Muncitorul de pe acoperiş montează pe şurub şaiba corespunzătoare şi introduce şurubul în gaur ă. Muncitorul de pe schela

suspendată montează şaiba şi piuliţa. Pentru prinderea tablelor ondulate, muncitorul de pe schela suspendată foloseşte şaiba cu faţa de aşezare cilindrică (fig. 3).

n timp ce muncitorul de pe schela suspendată ţine piuliţa să nu se rotească, muncitorul de pe acoperiş strânge şurubul cu o maşină electrică de înşurubat.

Pentru asigurarea unei mai bune etanşeităţi se foloseşte, aşa cum s-a ar ătat, miniu de plumb, gundul G 404 50 sau un alt mastic anticorosiv.

b). Folosirea şuruburilor autofiletante

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori

Nu este nevoie de schela suspendată, toate operaţiile se execută de pe acoperiş.


trasarea găurilor; găurirea se execută găuri pentru formarea filetului conjugat prin autofiletare (anexa 9); găurile se execută prin burghiere cu ajutorul unei maşini electrice de găurit sau prin burghiere şi adâncire (fig. 30). Adâncirea găurilor se face cu ajutorul unui

dorn. Asamblarea realizată cu şuruburi autofiletante în găuri adâncite este mai rezistentă şi mai sigur ă: montarea şuruburilor autofiletante.

Şurubul autofiletant se introduce în gaur ă, se strânge cât este posibil cu mâna liber ă şi apoi se înşurubează cu maşina electrică de înşurubat. Este necesar ca

înainte de a se începe înşurubarea să se asigure că cele două table să fie în contact strâns una cu cealaltă şi să se aplice pe pereţii găurilor adâncite miniu deplumb, grund G 404 50 sau un alt mastic anticorosiv.

c) Folosirea şuruburilor obi şnuite sau autofiletante cu piuli ţ e monospir ă simple


Succesiunea operaţiilor şi modul în care se execută acestea sunt similare cu cele prezentate la folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite.

Prin folosirea piuliţelor monospir ă simple se obţine o asamblare mai rezistentă la vibraţii.

d) Folosirea şuruburilor obi şnuite sau autofiletante cu piuli ţ e monospir ă captive

n acest caz, se recomandă să se execute mai întâi prinderea tablei pe marginea laterală, de tabla montată anterior, folosind şuruburile obişnuite sau autofiletantecu piuliţe monospir ă captive (fig. 5 şi fig. 6) şi apoi să se execute prinderea tablei respective pe pane, folosind unul dintre mijloacele pentru asamblareadezmembrabilă.

Montarea piuliţelor monospir ă captive, precum şi găurile se execută la sol, urmând ca pe acoperiş să se execute următoarele operaţii:

aşezarea foii de tablă pe pane se va petrece marginea foii de tablă peste tabla montată anterior astfel încât găurile celor două table să se suprapună; montarea şuruburilor pe tija şurubului se montează şaiba corespunzătoare, se introduce şurubul în gaur ă, înşurubîndu-l cu mâna liber ă în piuliţa captivă şi

apoi se înşurubează cu maşina electrică de înşurubat.





Avantajul principal al folosirii şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospir ă captive constă în aceea că prinderea tabelor între ele se poate face de peacoperiş f ăr ă a avea nevoie de schela suspendată.

Acest avantaj este fructificat numai dacă şi prinderea tablelor pe pane se face tot printr-un procedeu care nu necesită o schelă suspendată.

e). Folosirea niturilor POP

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi nu este nevoie de schela suspendată.

Operaţiile se execută de pe acoperiş astfel:

trasarea găurilor; găurirea pentru a se realiza o asamblare bună este necesar ca diametrul găurii să fie cu cel mult 0,1 mm mai mare decât diametrul nitului POP, iar

lungimea nitului POP trebuie să fie cu cel puţin 3 mm mai mare decât grosimea totală a tabelor care se asamblează (anexa 10).

La executarea învelitorilor se vor folosi nituri POP etanşe cu capul de mandrinare acoperit sau nituri POP etanşe cu capul de mandrinare liber (fig. 10 şi fig. 11).

Prin folosirea niturilor POP se realizează o asamblare uşor dezmembrabilă. Dezmembrarea acestei asamblări se face prin găurirea niturilor POP cu ajutorul uneimaşini electrice de găurit, folosind un burghiu cu diametrul egal cu diametrul găurilor în care sunt montate niturile respective.

Găurirea se face de pe partea capului format al nitului, executându-se cu turaţie mare şi avans mic.

Dezmembrarea asamblării realizată cu nituri POP este uşurată de faptul că burghiul se centrează chiar în gaura de mandrinare a nitului respectiv.

f). Folosirea niturilor obi şnuite

Formaţia de lucru, modul de lucru, uneltele şi dispozitivele pentru prinderea tablelor între ele cu ajutorul niturilor obişnuite sunt similare cu cele prezentate la punctul6.2.2. g, privind folosirea niturilor obişnuite pentru prinderea tabelor profilate pe pane.

Prinderea tablelor între ele se face pe creasta ondulei (cutei).

6.3. Executarea pereţilor

Montarea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă pentru executarea pereţilor se face printr-o serie de procedee tehnologice din care parte sunt deosebite decele folosite la montarea tablelor pe pane pentru executarea învelitorilor.

6.3.1. Operaţ ii comune

Se va verifica dacă scheletul de rezistenţă pe care urmează să se monteze tabla profilată satisface următoarele condiţii:

tălpile tuturor profilele unui perete să fie în acelaşi plan; pe suprafaţa de rezemare să nu se afle corpuri ieşite în relief (capete de nituri sau şuruburi, gusee, cordoane de sudur ă etc.); forma şi dimensiunile profilelor pe care urmează să se prindă tabla precum şi distanţa dintre aceste profile să corespundă celor prevăzute în proiect; protecţia anticorosivă a scheletului de rezistenţă să fie asigurată.

Se vor controla tablele pentru ca:

forma şi dimensiunile foilor de tablă profilată să corespundă proiectului; să nu fie deformat ca urmare a depozitării, transportului sau manipulărilor necorespunzătoare; să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei de protecţie.

n cazul în care se prevede o protec ţie anticorosivă suplimentar ă a tablei, suprafeţele de contact dintre table şi scheletul de rezistenţă, precum şi suprafeţelemarginilor care se suprapun se vor proteja înainte de montare.

Se vor aduce pachetele de tablă la piciorul obiectului, cât mai aproape de verticala locului de montare.

Montarea foilor de tablă pe scheletul de rezistenţă se începe de jos în sus, astfel încât foaia superioar ă să se petreacă peste foaia inferioar ă.

La executarea pereţilor exteriori montarea tablelor se va începe de pe latura opusă vânturilor dominante, astfel încât marginea tablei dinspre vânturile dominante să fie acoperită de marginea tablei următoare. Petrecerile laterale ale foilor de tablă vor fi de minimum o jumătate de ondulă (cută) şi numai pe fundul ondulei (cutei).

Petrecerile de capăt vor fi de circa 9 cm.

Din considerente de estetică, tabla cutată se aşează pe scheletul de rezistenţă, cu păr ţile înguste (vârfurile cutelor b fig. 2), astfel încât păr ţile late (por ţiunilee fig. 2) să fie către exterior.

Atât prinderea tablelor pe scheletul de rezistenţă, cât şi prinderea tablelor între ele (petrecerile laterale) se execută pe fundul ondulelor (cutelor).

6.3.2. Prinderea tablelor profilate pe scheletul de rezisten ţă

Prinderea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă se realizează prin folosirea:

agrafelor; şuruburilor autofiletante; şuruburilor obişnuite f ăr ă piuliţe; şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite; şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospir ă simple; nituri obişnuite; folosirea bolţurilor împuşcate.

Prin folosirea primelor cinci tipuri de organe de asamblare se realizează asamblări dezmembrabile iar prin folosirea celorlalte două tipuri de organe de asamblare se

realizează asamblări nedezmembrabile.

n funcţie de organele de asamblare care se folosesc, pentru montarea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă sunt necesare două schele, una montată în faţaperetelui, iar cealaltă în spatele peretelui sau este suficientă o singur ă schelă montată în faţa peretelui.





a). Folosirea agreafelor

Prinderea foilor de tablă pe scheletul de rezistenţă cu ajutorul agrafelor se foloseşte în special la executarea pereţilor interiori.

Montarea agrafelor pe foaia de tablă se face la sol după care, foaia de tablă se aşază în poziţie verticală şi se agaţă de scheletul de rezistenţă.

Pentru aceasta trebuie ca profilul scheletului de rezistenţă de care se agaţă agrafele, să aibă o aripă paralelă cu planul peretelui, iar această aripă să aibă marginealiber ă în partea de sus.

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o schelă montată în faţa peretelui.

b). Folosirea şuruburilor autofiletante

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori care lucrează pe o schelă montată în faţa peretelui.


aşezarea tablei pe locul de montare şi fixarea ei în poziţia respectivă. Fixarea tablei se face cu ajutorul unor dispozitive de tip menghină cu care se prindemarginea tablei de scheletul de rezistenţă;

trasarea găurilor; găurirea se execută găuri pentru formarea filetului conjugat (anexa 9): montarea şuruburilor autofiletante. Şurubul autofiletant se introduce şi se înşurubează atât cât este posibil cu mâna liber ă, după care se înşurubează complet

cu maşina electrică de înşurubat. Este necesar ca înainte de a se începe înşurubarea, în regiunea găurii, să se asigure un contact strâns între tablă şi profilulpe care aceasta se montează.

c). Folosirea şuruburilor obi şnuite f ăr ă piuli ţ e

Şuruburile obişnuite f ăr ă piuliţe pot fi folosite pentru prinderea tablei profilate pe scheletul de rezistenţă numai dacă grosimea aripii profilului respectiv este cel puţinegală cu 80%, din diametrul şurubului care se foloseşte.

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o singur ă schelă montată în faţa peretelui.


aşezarea tablei pe locul de montare şi fixarea ei în poziţia respectivă; trasarea găurilor; găurirea se execută găuri pentru formarea filetului normal, atât în tablă, cât şi în profil după care găurile din tablă se lărgesc până la diametrul găurilor de

trecere; filetarea găurilor se foloseşte maşina electrică de filetat; montarea şuruburilor se montează şaiba corespuzătoare pe tija şurubului şi se introduce în gaura filetată. Se înşurubează cu maşina electrică de

înşurubat.

Pentru a se asigura împotriva deşurubării, înainte de montare, tija şurubului va fi acoperită cu un strat subţire de miniu de plumb sau cu o peliculă de loct ite (osoluţie care lipeşte prin polimerizare şi care se găseşte pe piaţa mondială).

d). Folosirea şuruburilor obi şnuite cu piuli ţ e obi şnuite

Sunt necesare două schele, una în faţa, iar cealaltă în spatele peretelui.

Formaţia de lucru este compusă din trei muncitori, doi lucrează pe schela din faţă, iar celălalt lucrează pe schela din spatele peretelui.


aşezarea tablei pe locul de montare şi fixarea ei în poziţia respectivă; trasarea găurilor se execută de pe faţa peretelui; găurirea se execută de pe faţa peretelui cu ajutorul unei maşini electrice de găurit. Se execută găuri de trecere; montarea şuruburilor cu piuliţe unul dintre cei doi muncitori de pe schela din faţă montează şaiba corespunzătoare pe tija şurubului şi îl introduce în gaur ă.

Muncitorul din spatele peretelui montează pe tija şurubului o şaibă elastică şi piuliţa. În timp ce muncitorul din spatele peretelui ţine piuliţa să nu se rotească cu ajutorul unei chei fixe, muncitorul din faţa peretelui execută înşurubarea cu ajutorul unei maşini electrice de înşurubat. La prinderea tablei ondulate sefolosesc şaibe cu faţa de aşezare cilindrică (fig. 3).

e). Folosirea şuruburilor obi şnuite sau autofiletante cu piuli ţ e monospir ă simple

Formaţia de lucru, modul de lucru, precum şi sculele şi dispozitivele necesare sunt similare cu cele prezentate la folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite.

Prin folosirea piuliţelor monospir ă simple se obţine o economie de manoper ă şi se realizează o asamblare rezistentă la vibraţii.

f). Folosirea niturilor obi şnuite

Este nevoie de două schele, câte una pe fiecare parte a peretelui.

Formaţia de lucru este compusă din trei muncitori, doi lucrează pe schela din faţă, iar celălalt pe schela din spate.


aşezarea tablei pe locul de montare şi fixarea ei în poziţia respectivă; trasarea găurilor găurirea se execută găuri de trecere cu ajutorul unei maşini electrice de găurit; montarea niturilor Muncitorul de pe schela din faţa peretelui introduce nitul în gaur ă şi ţine contrabuterola, iar muncitorul de pe schela din spatele peretelui

folosind un ciocan pneumatic execută capul de închidere al nitului. Se folosesc nituri din aluminiu.

La prinderea tablei ondulate, între fundul ondulei şi retezătura capului nitului se montează o şaibă cu faţa de aşezare cilindrică (fig. 3).

g). Folosirea bol ţ urilor împuşcate

Prinderea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă cu ajutorul bolţurilor împuşcate se foloseşte mai mult la executarea pereţilor interiori, la care nu se punecondiţia de etanşeitate.





Este nevoie de o singur ă schelă montată în faţa peretelui.

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori.


trasarea găurilor; împuşcarea bolţurilor se foloseşte un pistol de împuşcat bolţuri.

Prin folosirea bolţurilor împuşcate se realizează o mare economie de manoper ă, dar asamblarea care se obţine este nedezmembrabilă.

6.3.3. Prinderea tablelor profilate între ele la executarea pere ţ ilor

Prinderea tablelor între ele, pe marginile laterale, la executarea pereţilor se realizează prin folosirea:

şuruburilor autofiletante; şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite; şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospir ă simple; şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospir ă captive; niturilor POP; niturilor Chobert; niturilor obişnuite.

Cu primele patru tipuri de organe de asamblare se realizează asamblări dezmembrabile, cu niturile POP, precum şi cu niturile Chobert, se realizează asamblări uşordezmembrabile, iar cu niturile obişnuite se realizează asamblări nedezmembrabile.

Prinderea tablelor între ele, la executarea pereţilor, se face pe fundul ondulei.

La alegerea organelor de asamblare trebuie să se aibă în vedere că pentru a se realiza o asamblare dezmembrabilă a peretelui este necesar ca atât prindereatablei pe scheletul de rezistenţă, cât şi prinderea tablelor între ele, să se facă cu organe de asamblare dezmembrabilă.

a). Folosirea şuruburilor autofiletante

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie numai de o schelă montată în faţa peretelui.


trasarea găurilor; găurirea se execută găuri pentru formarea filetului conjugat (anexa 9). Găurile se execută prin burghiere sau prin adâncire (fig. 30); montarea şuruburilor autofiletante.

Se introduce şurubul în gaur ă, asigurându-se un contact strâns între cele două table şi se execută înşurubarea cu ajutorul unei maşini electrice de găurit.

b). Folosirea şuruburilor obi şnuite cu piuli ţ e obi şnuite

Formaţia de lucru este compusă din trei muncitori şi sunt necesare două schele, una în faţă, iar cealaltă în spatele peretelui.


trasarea găurilor se execută de pe faţa peretelui; găurirea se execută găuri de trecere cu ajutorul unei maşini electrice de găurit, lucrându-se pe schela montată în faţa peretelui; montarea şuruburilor cu piuliţe. Unul dintre muncitorii din faţa peretelui montează şaiba pe tija şurubului şi îl introduce în gaur ă. La prinderea tablelor ondulate

se vor folosi şaibe cu faţa de aşezare cilindrică (fig. 3). Muncitorul din spatele panoului montează pe tija o şaibă elastică şi piuliţa, apoi ţine piuliţa să nu serotească cu ajutorul unei chei fixe, în timp ce muncitorul din faţa peretelui execută înşurubarea cu ajutorul unei maşini electrice de înşurubat.

c).Folosirea şuruburilor obi şnuite sau autofiletante cu piuli ţ emonospir ă simple

Formaţia de lucru, modul de lucru, precum şi sculele si dispozitivele necesare sunt similare cu cele prezentate la folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite.

d). Folosirea şuruburilor obi şnuite sau autofiletante cu piuli ţ e monospir ă captive

Montarea piuliţelor captive pe marginea tablei se execută la sol, în atelierele specializate pentru acest scop.

La folosirea şuruburilor obişnuite sau autofiletante cu piuliţe monospir ă captive, se execută mai întâi prinderea tablei cu tabla montată anterior şi după aceea seexecută prinderea pe scheletul de rezistenţă.

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o schelă montată în faţa peretelui.


aşezarea tablei pe locul de montare şi fixarea ei în poziţia respectivă. Trebuie să se asigure suprapunerea găurilor din tabla care se montează peste găurilepiuliţelor captive fixate pe marginea tablei montată anterior. Fixarea tablei pe poziţia de montare se face cu ajutorul unor dispozitive de tip menghină;

montarea şuruburilor înşurubarea se face cu ajutorul unei maşini de înşurubat.

e). Folosirea niturilor POP

Formaţia de lucru este compusă din doi muncitori şi este nevoie de o schelă montată în faţa

Peretelui.

Operaţiile principale sunt urm

ătoarele:

trasarea găurilor; găurirea se execută găuri de trecere cu diametrul mai mare cu circa 0,1 mm, decât diametrul niturilor POP (anexa 10), folosind maşina electrică de găurit; montarea niturilor se execută cu ajutorul nituitorului pentru montarea niturilor POP.





f). Folosirea niturilor Chobert

Modul de lucru este similar cu cel prezentat la folosirea niturilor POP. Niturile Chobert se folosesc în special la executarea pereţilor interiori.

Montarea niturilor Chobert se face cu productivitate mai mare, iar volumul pe care-l ocupă, la depozitare şi transport este mai mic decât la niturile POP.

La niturile Chobert gaura de mandrinare r ămîne deschisă. Astuparea găurilor de mandrinare, pentru asigurarea etanşeităţii se realizează cu dopuri din materialplastic.

g). Folosirea niturilor obi şnuite

Este nevoie de două schele, câte una pe fiecare parte a peretelui.

Formaţia de lucru este compusă din trei muncitori, dintre care unul lucrează pe schela din spatele peretelui.


trasarea găurilor; găurirea se execută găuri de trecere; montarea niturilor capul de închidere se execută de către muncitorul din spatele peretelui cu ajutorul unui ciocan pneumatic, în timp ce unul dintre

muncitorii din faţa panoului ţine contrabuterola.

La prinderea tablelor ondulate, între capul nitului şi fundul ondulei se montează o şaibă de aşezare cilindrică (fig. 3).

Se folosesc nituri din aluminiu

Procedeele tehnologice prezentate folosesc diferite organe de asamblare, dar prinderea tablelor profilate atât între ele, cât şi pe pane sau pe scheletul derezistenţă, se poate executa şi f ăr ă organe de asamblare, prin:

sudare prin puncte; lipire cu adezivi.

ntrucât în timpul sudării apar temperaturi mari, care distrug protecţia anticorosivă, sudarea poate fi folosită numai la prinderea între ele a tablelor din oţel inoxidabil(de tip Romcor) care nu au nevoie de protecţie anticorosivă.

Folosind sudarea ca procedeu tehnologic de asamblare, pe lângă importante economii de manoper ă se realizează şi importante economii de materiale.

Lipirea este un procedeu relativ nou şi nu este experimentat încă suficient pentru a putea fi folosit pe şantiere, la executarea construcţiilor metalice de haleindustriale.

Atât prin sudare, cât şi prin lipire se realizează asamblări nedezmembrabile.

[top]

7. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII

La executarea operaţiilor pentru prinderea şi montajul tablelor profilate din oţel zincat, se vor respecta prevederile din:

Normele republicane de protecţie a muncii aprobate de Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii cu ordinul nr.182 din 1 septembrie 1966;

"Normele de protecţie a muncii (construcţii şi instalaţii) aprobate de M.C.I.C.R cu ordinul nr.566/1968 şi generalizate în sectoarele de activitate ale MinsteruluiConstrucţiilor Industriale, cu ordinul nr.7 N-1970.

La executarea învelitorilor trebuie să se urmărească în mod deosebit ca muncitorii să fie asiguraţi cu centuri de siguranţă şi să poarte încălţăminte care să împiedicealunecarea.

Sub traveea care se află în montaj, se va suspenda de ferme şi pane o plasă de siguranţă care să reziste la eventuala cădere a unui om.

Deplasarea muncitorilor pe acoperiş se va face pe podine de lemn, bine ancorate pentru evitarea alunecărilor.

Maşinile electrice portabile de găurit, de filetat, de înşurubat, cu care se lucrează la montarea tablelor profilate, vor fi prevăzute cu izolaţie dublă sau cu alte sistemede protecţie împotriva electrocutării.

Cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi controlate periodic pentru a se verifica starea izolaţiei, iar cablurile defecte vor fi înlocuite.

La folosirea bolţurilor împuşcate, se vor respecta cu stricteţe instrucţiunile de manipulare, transport şi depozitare a pistoalelor şi cartuşelor cu care se lucrează.

Montarea tablelor pe acoperiş se va face numai pe vreme liniştită. În caz de necesitate, lucrul poate continua şi pe vânt, dacă viteza acestuia nu depăşeşte 7 m/s, însă, în acest caz se vor lua măsuri corespunzătoare de protecţie a muncii.

Astfel, pachetele de tablă care se ridică pe acoperiş cu macaraua vor fi legate cu frînghii şi vor fi conduse de la sol de muncitori instruiţi special.

Se vor lua măsuri corespunzătoare de organizare a lucrului la sol, avându-se în vedere că, la desprinderea accidentală din cârligul macaralei, pachetele de tablă supuse vântului nu vor cădea pe verticală.

Pe acoperiş, pachetele vor fi ancorate pentru a nu fi aruncate de vânt. Se va da o aten ţie deosebită transportului tablelor pe acoperiş, de la locul de depozitare apachetului la locul de montare.

[top]

8. ANEXA 1

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE FOILOR DE TABLĂ ONDULATĂ







NOT Ă: Maşinile de găurit MG-1 şi MG-2 nu sunt destinate să lucreze în medii corosive, în medii cu praf metalic sau abraziv, în încăperi în care se află substanţevolatile, uşor inflamabile şi nici în încăperi în care temperatura mediului ambiant este mai mare de 40oC.

[top]

11. ANEXA 4

CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE CIOCANULUI PNEUMATIC CD 4

lugime, mm .... 315

filetul racordului pentru aer, ţoli . 3/4

diametrul interior al furtunului, mm . 16

presiunea de lucru, daN/cm2 . 4 6

consum de aer, Nm3/min ... 0,75

energia loviturii, daN/m .... 1,33

frecvenţa loviturilor, lov/min . 1000

masa netă, kg .5,25

[top]

12. ANEXA 5

CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE UNELTEI DE FILETAT M-10 ELECTRICE

Unealta de filetat M-10 are următoarele caracteristici principale:

tipul motorului electric . Universal cu colector puterea absorbită, W 450 puterea utilă, W 260

tensiunea curentului de alimentare, V 220 frecvenţa curentului de alimentare, Hz 50 turaţia motorului, rot-min 16000 turaţia sculei de filetare, rot-min 400 turaţia sculei la retragere, rot-min 860 valoarea limită a momentului de filetare, Nm 16 masa netă a uneltei (f ăr ă sculă), kg 2,630 lungime, mm 90 înălţimea, mm 160

Completul uneltei este format din:

tarozi pentru filetarea găurilor, mm 3,5 10 mandrină fixă (cu două f ălci), mm 3,5 10 mandrină cu schimbare rapidă, mm 3,5 10 mandrină pentru prezoane, mm 6 10 ambreiaj reglabil (cu bile) Nm 16

NOT Ă:

Ambreiajul cu bile se foloseşte în special pentru filetarea găurilor nestr ăpunse. La această unealtă mecanismul pentru schimbarea sensului de rotaţie la retragerea sculei intr ă în componenţa reductorului.

[top]

13. ANEXA 6

CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE UNELTELOR DE ÎNŞURUBAT ELECTRICE M-6 ŞI M-10

Reductorul:

- număr de trepte- raport de reducţie

21: 26,2

17

Reductorul esteformat din roţidinţate cilindrice,executate din oţel

Denumirea Şurubelniţa electrică dinamometrică M-6

Unealta electrică de înşurubat M-10

Dimensiuni de gabarit:

lungime, mm lăţime, mm înălţime, mm

3606575

33090160





NOT Ă:

Ambele unelte de înşurubat sunt dublu izolate pentru a se asigura protecţia împotriva electrocutării şi vor intra în fabricaţie la întreprinderea Electro-Argeş

Curtea de Argeş.

[top]

14. ANEXA 7

CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE NITUITORULUI TIP ARMONICĂ PENTRU NITUIRE CU NITURI POP

Nituitorul tip armonică (foarfece de Nürnberg) care se fabrică la întreprinderea 6 Martie , se compune din:

mânerul pentru acţionare; mecanismul pentru amplificarea şi transmiterea for ţei; mecanismul pentru prinderea tijei nitului.

Caracteristicile tehnice principale ale nituitorului tip armonică, fabricat de întreprinderea 6 Martie Timişoara, sunt următoarele:

lungimea maximă, mm 890 lungimea minimă, mm 365 lăţimea maximă, mm 190 lăţimea minimă, mm 105 grosimea, mm 55 masa proprie, cu carcasa exterioar ă

din aluminiu, kg 2,000 masa proprie, cu carcasa exterioar ă din oţel, kg 2,850.

Acest nituitor se poate folosi cu întreaga gamă de nituri POP, care se află în prezent pe piaţa mondială.

[top]

15. ANEXA 8

CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE PISTOLULUIPIB 2 DE ÎMPUŞCAT BOLŢURI

Pistolul PIB-2 este format din următoarele păr ţi principale:

corpul pistolului care este de formă cilindrică; capul de ghidare, care se execută în trei variante; percutorul;

tija port-cartuş cu capul de batere şi închizător.

Pentru construcţii se foloseşte capul de ghidare I prevăzut cu un protector.

Odată cu pistolul se livrează piese de schimb şi accesorii:

Masa proprie, kg

Tipul motorului electric

Puterea absorbită, W

Tensiunea curentuluielectric de alimentare, V

Frecvenţa, Hz

Turaţia axului principal,rot/min

Numărul de trepte lareductor

Raportul de reducere

Cuplul de înşurubare,max.daNcm

Diametrul maxim alşurubului, mm

Completul de accesoriieste format din:

2,170

Universal cu colector

230

220

50

450

3

1:33,7

90

M-6

-cheie de 3mm pentruşuruburi cu locaş hexagonal interior;

- şurubelniţe obişnuite,şurubelniţe în cruce şichei tubulare pentruşuruburi M 3,5; M 4; M 5şi M 6

3,200

Universal cu colector

450

220

50

640

2

1:25

160

M-10

-chei pentru locaşehexagonale interioare laşuruburi M 3,5 M 10;

-şurubelniţe obişnuite şişurubelniţe în crucepentru şuruburi M 3,5 M 10





un set de rondele amortizoare; cheie specială; două perii de sârmă; un dispozitiv pentru extragerea cartuşelor rateu; un set de percutoare.

Pistolul PIB-2 are calibrul 6,3 şi se livrează într-o cutie metalică, prevăzută cu încuietoare.

Cartuşele care se folosesc cu pistolul PIB-2 sunt sertizate la gur ă şi vopsite în regiunea sertizată cu o vopsea a cărei culoare indică tăria cartuşului astfel:

cartuşe slabe, culoare galbenă; cartuşe normale, culoare albastr ă; cartuşe tari, culoare roşie; cartuşe foarte tari, culoare albă.

Alegerea tăriei cartuşului se face prin încercări astfel încât bolţul să pătrundă în material până ce se reazămă cu rezemătoarea capului pe rondela metalică, f ăr ă s-odeformeze.

Trebuie luate măsuri ca în timpul lucrului, pe direcţia axului pistolului să nu se afle nici o persoană. Membrii echipei de lucru care-l ajută pe tr ăgător vor sta în spateşi nu în dreapta acestuia.

Pentru amorsarea loviturii, tr ăgătorul va folosi un ciocan a cărui masă va fi cel puţin 1,300 kg.

[top]

16. ANEXA 9

DIAMETRUL GĂURILOR PENTRU FORMAREA FILETULUI CONJUGAT PRIN AUTOFILETARE

Şurubautofiletant

pentrutablă (mm)

Grosimeatablei(mm)

Diametrul găurii lise semifabricate învederea autofiletării (mm)

Autofiletarea simplă gaur ă burghiată sau

perforată

Autofiletarea dublă gaur ă adâncită

Mărimeanominală

Peste Pînă la

Tablă oţelneferoase

Tablă aluminiu

Tablă oţelneferoase

Tablă aluminiu

1 2 3 4 5 6 7

2,2

-

0,56

0,75

1,1

1,38

0,56

0,75

1,1

1,38

1,5

1,6

1,7

1,8

1,85

1,9

-

1,6

1,6

1,7

1,8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2,9

-

0,56

0,75

1,25

1,75

0,56

0,75

1,25

1,75

2,5

2,2

2,25

2,4

2,5

2,6

-

2,2

2,2

2,3

2,4

2,2

2,5

-

-

-

-

2,2

2,2

-

-

3,5

-

0,56

1

1,75

2,5

3

0,56

1

1,75

2,5

3

6

2,5

2,7

2,9

3

3,2

-

-

2,7

2,8

2,9

3

3

2,8

2,8

-

-

-

-

-

2,8

-

-

-

-

(3,9)

-

0,5

0,88

1,25

1,75

2

0,5

0,88

1,25

1,75

2

3,5

2,95

2,95

3

3,2

3,2

3,6

-

2,9

2,95

3

3,5

3,5

3

3

3

-

-

-

-

3

3

-

-

-





