3KA80VU, piaţa mare, Tflroulâ Inului Nr. 30.

Iiiw ort ntfran&nt« nw leprimticu. Manuscripte hm st rstritnitu.

Birourile de a i o c i m :SrasovB, piaţa mare, TSroulfi

Inului Nr. 30.

Inserate m ai primesoâ tn Vlansii. Mosse, HaasensUin & Vogler (Otio Xaas), H. Schalek, Alois Herndel, M. Dukes, A. Opptlik, J . Denneberg; in Budapesta: A. V. Gfoldbergcr, Sck- iUin Bernat: în Frankfkirt: ff. L. Daub« ; tn Hamburş: A. Stemer.

Preţuiţi inserţiuniloru: o seriă n rm o nd pe o co lin ă 6 or. şi 30 or. timbra pentra o pubh- oare. Publicări m ai dese după

tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a m - a o

senă 10 cr. v. a. s6u 80 bani.

Admmtstratittisaşi Tipografia: '

„Gazeta“ eae în fift-carecţi

Abonamente pentru Anstro-üngaria.Pe an ană 12 fl., pe $ése luni

6 fl., pe trei lun i 3 fl. N-rii de Dumineoă 2 <1. pe anâ,

" P entrTT6mâiiia~şi ~sîrăin ă tateT"Pe anâ anâ 40 franoF, pe sése lan l 20 fr., pe trei lan l 10 fr. N>rii de Duminecă S franol.

Se prenumără la tóté oficiele poştale din Intra şi din afară

şi la dd. colectori.

Abonamentul! neutru Brasovü:a adminiatraţiuno, piaţa mare, TÖrgalü Inu lu i Nr. 80 etaglalâ I.: pe an â ană 10 II., pe sése lan l 5 fl., pe trei lan l 2 II. 50 or. Ca dusulâ în casă: Pe ană anâ 12 fl., pe 6 lan l 6 fl., pe trei lanl 3 fl. Ună esemplarâ 5 cr. v. a. séu 15 bani. At&tâ abonamen­tele câtă şi inserţiunile santâ

a se p lăti înainte.

Nr. 99. Braşovtt, Joi, 6 (18) Mai 1893.Din causa sfintei sărbători, de mâne,

diarulű nn va apáré pănă Vineri séra.

Braşovii, 5 Mai v.

In scrisórea sa ultima Kossuth le aduse aminte celorü din stânga estremă, că cea dintâiu datoria a lorü este se elupte independenţa ţerii şi că acestei datorii trebue se i se subordineze orî-ce altă consideraţiă.

Animaţi de acésta îmbărbătare a marelui lorü apostolu „indepen­denţii“ au aflat 0 de cuviinţă a resuscita din nou în dietă delicata „cestiune militară“, care mai alesü de astă tómna, de când cu aface­rea desvélirii monumentului hon- ve4iloru, a fostü produsü atâta amărăciune în süsü şi în josu şi care se părea, că în cele din urmă va fi totuşi aplanată, în pace şi în linisce.

Tóté mergeau bine, cea mai mare dificultate părea a fi delă- turată prin compromisulu, ce i-a succesu ministrului-preşedinte alü încheia cu căpeteniile partideloru oposiţiunale relativu la serbarea inaugurării monumentului honve- 4iloru, fixată pentru cjiua de 21 Maiu a. c., când etă că de-odată se iviră noue complicaţiuni.

Circulara comandantului de corpu principe Lobkowitz, prin care se intercjice participarea ofi- cerilorü din armata comună la serbare, a datu Kossuthiştiloru nou prilegiu de a se văeta, că drep­turile „naţiunei“ suntü călcate în picidre şi de-a redica cele mai grave acusaţiunî în contra „regimului umilirei.“ Deputatulu Greza Polonyi a adresaţii în şedinţa de alaltă- er! a camerei deputaţiloru o in- j terpelaţiă fulminantă ministrului-1 preşedinte şi fatala „cestiune mi­litară“ ajunse ârăşi la ordinea cjilei.

Dămu mai josu unü resumatü alü vorbirilorü ţinute în acéstá şe­dinţă. Polonyi a vorbitü cu-o mo-

deraţiune pană acuma neobicinuită, şi a desfăşuraţii în modü dibaciu, din punctulü de vedere alü parti­dei estreme, interpelarea sa. Mi- nistrulO-preşedinte Wekerle a rés- punsü imediatü şi, deşi a decla* ratü, că n’a avutü mai înainte cu- noscinţă de circulara comandan­tului armatei comune, a luat’o în apérare şi a aprobat’o, lăudându mai alesü tonulü, în care a fostű scrisă.

Şi-a datü totă silinţa minis- trulfi-preşedinte de a respinge ata- culü falangei duşmane oposiţio- nale, dér de astă-dată a fostü pu- ţinfi norocosü în dialectica sa. Elü fű mereu íntreruptü de pe băncile oposiţiei, care a luatü în batjocură declaraţiile sale şi erăşî debutară estremii cu strigă­tele stereotipe de „Hoch!‘f

Fatalitatea a mai voitü ca toc­mai dnpă ce Wekerle se străduise a documenta, că circulara gene­ralului Lobkovitz nu se referă şi la honvecfî şi că asupra acestora dispune numai şi numai ministrulü honveíjilorü, se ridică deputatulü Polonyi şi ceti, spre cea mai mare uimire a camerei, ordinulü cu data 11 Maiu prin care ministrulü br Fejervary intercjice oficerilorü din armata hcnvecjilorü de a lua parte în uniformă la desvélirea monu­mentului honvédőm căcjuţi la 1848/49.

„Acelaşi guvernü“, esclamă Polonyi, ,,care s’a representatü la inaugurarea monumentului lui Ra- detzky, opresce pe fii ţerii sé ia parte la serbarea memoriei glo­riei honvecjilorü!“.

„Ruşine!“ „ticăloşiă!“ strigară într’unu glssu Kossuthiştii şi stri- gátulü acesta va da nou nutre- méntü pasiunilorü şi va aţîţa din nou foculü lorü.

Ministrulfi-preşedinte Weckerle încheia cu>o apostrofare caracte­ristică. Aşa ve trebue, 4i8e elü> décá n’aţi voitü se se facă ser­

barea după cum era plănuită, dér avu curagiulű a declara, că elü nu va lua parte la serbare, pentru care declarare fu salutatü cu stri­gări de „Hoch!u

O bună lecţiune li se dă a- cuma Ungurilorü din partea con- ducerei armatei. Dér circularele militare vorü fi periculóse, vorü fi fatale pentru cabinetulü Wekerle. Acésta se vede şi din graba, cu care contele Apponyi se decise a adresa şi elü o interpelare urgentă ministrului Fejervary.

Românii din Treiscaune.i i .

Ţera Bérsii, Maiu 1893.

Românii din Treiscaune sunta de

religiunea greoo orientală şi greco-cato- lică. Cei dintâiu s’au oonservatü in in-

tregitatea Jorö pănă astăcjî, pe sub mun­ţii, cari despartă ţâra nostră de Româ­

nia. In centrul comitatului ínsé au suferiţii

meri pierderi chiar dela ínceputulü aoes- tui seoolfi, dór ou deosebire dela anii 1840—47 încoce.

In comunele : Cernatulü inf., Co-

mullo, Ozunö, Lisnéu, ChichişO, Doboli

inferiorii, Sângeorgiu, Micoujfalu, Bic- sadü, Aita mare, Chepeţl, Ormenişfi,

Augustinü etc., Românii în mare parte şi-au perdutO limba maternă. Pentru aoeea ínsé ei pănă astăcjl se mărturi-

sescü de Români, suntü încă mândri de acésta şi ascultă ou duioşiă când audü

limba dulce maternă dela confraţi de ai lorö, pe cari sortea nu i-a arunoatü în

nefericirea de a nu-şl vorbi limba ma­ternă.

G-reoo-catolicii au fostü mai neno-

toooşl. Românii greco-catolici s'au nimi­

cită aprópe în întregii comitatul**, afară de

oomuuele : Turia, Greiinţa, Poiana, Lis- neu şi A'ta sécá.

Comuna Olttzem (via Sângeorgiu-

Tuşnad) a fostü, ou 40—50 ani înainte,

reşedinţă protopopéscá greco-oatolică.

Astăcţî nu mai esistă nicî unü singurii gr.

cat. După aceea reşedinţa protopopescă s’a mutatü la Gidcfaiva, aprópe de Sân­

georgiu. Astăzi nici aici nu mai e nici

unü Română gr. cat. Preotulü, gârbovittt de mulţimea anilorü, în anii trecuţi mai trăia în aoâstă comună. Atunci spuse unui cálétorö, că se susţine din munoa

manilorö sale, Credinoioşii séi au treoutü

parte la reformaţi, parte la unitari şi

oatolicl, ér din biserica loru s*a facutü

unü locaşv publicai, de nu chiar cârciumă.

Era unü ticnpü, înainte ou 10—20 ani, oând chiar şi comunele românesc!

din centrulö Treisoaunelorü aveau şc0- lele lorü de.stulü de bine organisate,

amésuratü timpului de-atuncl. Sub pre­siunea vitregă a timpului ínsöf* au pierdută

şcolile chiar şi comune mari şi puternice, cum,

comuna Arpatacu, Élőpatak (Vâlcele), Sân­

georgiu, Ariuşdu, MicoujfaUu, Ozonu Aita-

mare, Budila eto. astfel íncátü astăijl şcolâ românescâ în centrulu comitatului Treisc'tu-

nelorü numai în Doboli inferioru mai este, care aşezată în mijloculü oomuneiorü,

pe unde s’au nimioitü şcolele, este es-

pusă persecuţiunilorO până la estremü, şi mare minune, deoă nu se va nimioi

şi acesta, neavéndü materi^ü cu ce-şi asi­

gura esistenţa ei contra iovituriljrü pri­mite în fiă-care (}i.

Ar mai fi o şoolă în ChichişO, dór aoâstă şc0lă se póte considera oa pier­

dută, din causa negligenţei conducetoriloră din comună.

In comunele celelalte, aşecjate sub munţi, peste totú suntü şcole romăueso! coréspun4étóre legilorü. Ba în comune

oa Covasna, lntorsura-Buzeu, Breţou şi Poiana Sărată avetnü şoole cu câte 2 şi 3 puteri didactice fórte bune.

Pe cátü se vede ínsé din raportulü insuectorului r. unguresoü da şoole alü

comitatului, făcuţii în şedinţa oltimă a

comitatului administrativo, în tóté co­

munele, uude suntü şcole românescî

confesionale gr. or., ministrulü culte- lorű a decisü, ca încă în anulü acesta

se se ridice scóle unguresci de stătu,

şi anuine în 20 comune dintr’odată.

Scopulű acestorü scóle de statü este

ounosoutú, anume paralisarea desvoltă- rei culturale a poporului romáuescü şi comple^ca lui maghiarisare.

Yiitoruiü tuturorü scólelorü romá-

FOELETONÜLU „GAZ TRANS.«

Niţă Blegu.— Schiţă. —

Şi nu l’aţl ounoscutü pe Niţă

Blegu ?Inchipuiţi-vâ dór unü omö, pe ea-

re-lü ohiamă Niţă şi e şi blegö. Niol

când n’a oreatü natura pentru vre-o fiinţă unü nume mai onomatopoetioü ! Elü

era de fireínaltü, cátü doi; avea spatele

în forma semilunei, umeri strîmbl, faţă

smóda, nasü de vuiturü, spanü, chelü şi urdurosü, ou unü cuvéntö; spaima oopii-

lorü. Nu ínsé oa esteriorulü éra interio- rulü lui, căci sub acelö rocü vénétü, ou

doué petece vert|I ín cóte, păstra elü ín peptü o inimă bună şi milosă, o fire no­

bilă şi răbdăt0re.*

* *încă din prima cp, «ând intra Blegu

oa argatü la moşia tatii — eramü de optü ani atuncia — aveam cătră elü o

simpatiă împreunată cu frică. Căutam

sé-lü privescO, ínsé numai din depărtare,

şi ou cátü mé uitam mai multü ia elü,

cu atâta mi-se páré că omu-i mai bnnü.

Când mé 4örl a?a sfiosö íntr’unü colţO,

uitándu-mé la elü, îmi f]iS6 :„Nu-ţl fiă frică, dragă, de mine,

că deşi sunt urîtfi, am unü sufletü

bunö!“Eu, se înţelege, o tulii la fugă, dér

îndată ce-şl întorse privirile dela mine,

mé furişai pe ascunsü lângă elü şi îi atinsei haina încetă cu degetulö, apoi

ne mai aşteptândo urmările, băgai dege-

tulü în gură şi-mi continuai fuga.

A doua ^i — era chiar oând îmi

mâneam untulü meu, deojină, — întră

Niţă în odaiă aducéndü o serisóre tatii.

Pănă ce tata cetea epistola, Blegu se uita totö la mine. AtâtO îi erau de bine-

voitóre privirile, ínoátü mé apropiai de elő atrasü ca de unü magnetü şi voindü

sé faoü o glumă, lipii palma mea de ro- culü lui vénétö, lăsândfi pe elő urma a

doué degete albe. Apoi, ca sé ínoepü ou

elü vorba, ílü întrebai:BCum te chiamă?'4

— „Niţă; dér pe dumniata?!“

„Sextilü“.

Atunci elfi îmi duse mâna la gură,

mi o săruta şi adăuga; „Sé trăescl la mulţi anl!u

De atunci ne ímprietinirámü.** *

Odaia lui Niţă era fórte amicabilă.

Prin doué ferestruici se râsfăţau vara

ra4ele sórelui; ér cuptorulü de páméntü

te încăpea érna. Lângă patulü lui de

lemnü se afla masa, pe oare stetea pu­rurea deschisă o carte de poveşti la pa­

gina 67, unde spunea despre lupta lui

Prîslea cu smeii.

In acéstá odăiţă, pe genunohii lui

Blegu, petreceam eu sérile lungi de

érná.

După oe-şl isprăvia lucrurile 4ilei> se retrăgea în odăiţa lui şi şedea dusü pe

gânduri pe scăunaşulti séu cu trei pi­

ciére, în faţa vetrei, privindü visătorfi în

jărateofi.

Aşa l’am găsitO în prima sérá, când

am íntratü la elü. Ilü întrebai, de soie

poveşti, elü îmî 4is©j da! mé luâ în braţe şi-m! spuse povestea dela pa­

gina 67.De atunci tóté sérile eramü îm­

preună.

Cum veniam, mă aşe4am în p6- lă i ; el Ci rîoăia jarulfl, îşi încheia unfi

nasture, îşi diregea vocea şi începea po­vestea cu: „A foştii odată...“ şi o con­

tinua fără întrerupere ou vocea lui slabă

şi fără nuanţări, pănă la fine. Er eu mă

uitamâ când în ochii lui spălăciţi şi des- oonturaţl, în car! vedeam oglindată o

lume întregă de 4îne, oând în jărateoulfi roşu, oare-m! presenta unQ abisO imenşii

de draci şi bălaurl. Când eroulâ poveştii

era în pericola, mă atârnam strînsfi de

gâtulii lui Blegu, oăutândâ par’oă ajutora

lângă elfi ; ăr când luorurile se petreceau

după voia mea, atunci surideam mul­ţumită şi mângâiam cu buouriă dege- tulG ala şeselea dela mâna lui stângă.

Când isprăvea povestea, gura mea era usoată, şi ca şi deşteptată dintr’una visa frumoşii, îi apucam violenta mâna şi

îla rugam: „Inoă una, Niţă, încă una,

oe frumosO ie sci spune!“ Ela atuncea

rîcăia în jara, îşi îmbumba ala doilea nasture dela rocO, er eu ne mai aştep-

tânda tote anteoedenţele poveştii,îla să- rutain.il c iconda: „Ce buna eşti, oum te

placa!“ er eiă îşi diregea tacticosfi

Pag. 2. GAZEN A T RA N SILV A N IE I. Nr. 99— 1893.

nesol din Treisoaune este deci periclitata

în gradulB supremii. Şi ddtâ nu se vorit

lua la tim\m măsurile necesare de autori­tăţile confesionale, atunci într'unu dece­

niu se voru nimici şcolele confesionale ro­mânesci din Treisoaune. Ba comunele

singuratice vorB ajunge chiar urma ace­

lora comune românesoi din Săcuime,

unde astăcjl numai numele familiilor^ mai arată, că au fosta odată românesol.

- X -

Statua homreţliloru.— Din desbaterile dietei. —

In şedinţa dela 15 Maiu n. a dietei,

kossuthistulB Polonyi Geza a adresata

ministrului preşedinte Wekerle o inter- pelaţiă urgentă în afacerea desvălirii sta- tuei honvecJilorO.

Polonyi Geza întreba pe d-la We- kerle, oă are cunoscinţă, că generalula

Lobkowitz a opriţii atâtft oficerilorB şi

soldaţilorfi din armata comună activă,

câta şi celorft din reservă, apoi preoţilorfi militari şi funoţionarilora militari, a se

presenta în uniformă la serbarea naţio­

nală a desvălirei statuei honve4ilorG ?

Are d-lB ministru cunoscinţă, că aoâstă ordinaţiune a fostfi esmisă ou scopB, de-a se estinde şi asupra armatei teritoriale

(honvecjimei) şi asupra gendarmeriei?

Crede guvernula, că se pote tolera, oa

MaghiarilorB, oarl servesc«! îu armata co­mună, să li'Se interzică a lua parte la

acostă sărbăt<5re naţională? Ţine guver-

nulfi de valabilă acestă ordinaţiune in-

terdictorie şi faţă de honveclimea reg.

ung. şi faţă de gendarmeriă, respective

faţă de corpulB ofioerescB alei aoestora?

Crede guvernulfi, că se pote împăoa cu

constitutiunea vorî cu posiţia ministrului

ungurescB de honvecji, ca acesta, oa ge­

neralii afară de serviciu, să fiă oprita la

ordinul ii unui inferiorii ala său în rang5,

a partioipa la o sărbătore naţională ?

şi avut’a d-lfi ministru cunosoinţă preala­

bilă despre acestă ordinaţiune ?

Ministrula Wekerle, răspunde numai decâtC, 4icendii între altele, oă nime n’a

avuţii intenţiunea de a interclice honve­cjimei şi gendarmeriei participarea la des

vălirea statuei. Ministrula de răsboiu

vorbesce în ordinaţiune ou totă cuviinţa

despre honvezi din 1848—49 şi le laudă

virtuţile şi eroismulB. Din ordinaţiunea acesta ela vede, eă transpiră glasulCi gra-

titudinei, pe oare cineva folosindu-lB nu

vre să facă demonstraţia politică, nici nu

vre să lovescă în faţă naţiunea. Ar

pute să reamintâscă on. oamere vremile,

oând ani de 4,le dieta era de părere, că honvedii dela 1848—49 nu pota fi

ajutaţi din visteria statului. Dieta a adusa acestă hotărîre de repeţite ori. Argu­

mentaţiile bărbaţilorB de statfi de atunol altcum sunau, decâta acestă ordinaţiune,

oare cu respeotB amintesoe pe bonvecjl.

vooea şi începea: „A fosta odată oa ’n

poveşti...“Aşa aşi fi fostă în stare să-lB as­

culta totă nóptea, dér după povestea a

doua nasturii lui Niţă se gătau şi ela

îmi c}icea înoetB: „destula!“Când ne despărţiamB, eram însoţita

de vorbele răguşite şi stinse ale lui

Blegu: „Nópte bună!“ In visa mi se re.

petau acele poveşti, în cari însă eroula

„Fétü-frumosB“ era Niţă şi euîiajutamfi

în luptele lui ou smeii.

piua îmi plăcea să fiu singura. Adese-orl steteam óre întregi într’una

unghera ală odăii, „palatulB meu de mărgenft“, cum îlanumiama eu. Aid ste-

teama ou capulB pe cóte şi visamü ou

ochii deschişi. Când mă săturama, îmi luama sabia de lemnö, una suvenirfi

dela Blegu, şi mă jucamfi de-a smeii.

Călare pe una băţB alergamB după pi­

sid şi câni, lovinda fără cruţare în în­chipuiţii smei, căci decă le tăiamfi capulB,

îmi spusese Niţă, că le crescB două în

locfi. Tota doboramfi în cale-mi fără con­siderare, că perdelele se potü şi rupe şi

că ferestrele se potG şi sparge. Apoi

Atunol s’a făcuta deosebire între aceea,

oă din marinimia principelui se pota aju­

tora honvezi, cari s’au luptată oontra lui,

şi între acea, oă legislativa Ungariei, aoestă

dietă, n’are drept de-a ajutora pe aceia, cari

s’au luptată oontra domnitorului. Aşa

se vorbia atunol. Acjl însă stămB altmin­

trelea : astăzi noi facemB propuneri, oa

honvezi dela 48—49 să fiă ajutoraţi din

visteria statului, er ministrula de răs­

boiu, când vorbesce despre ei, vorbesce

cu respecta. M’a întrebata interpelato*

rula, că ţinB eu de valabilă ordinaţiunea

şi faţă ou honvecpmea şi gendarmeriă?

pioB, că nu ! Legile nóstre sunta ou

multa mai dare, deoâtB să pota da alt*

felB de răspunsa îutrebărei. NegB in mo­

dula cela mai hotărîta, că ministrula de

răsboiu, séu oomandantulB de corpB, ara

íi datü vre-unB ordinfi i u soopulB acesta.

Ministrula Wekerle susţine apoi, că,

afară de dietă, se faoe din incidöntulű

aoesta politică şi demonstraţiunl vréu

unii să iusoeneze. Cine suntB aceştia,

să-i oaute oposiţia în tabăra ei. Au voita

să politiseze şi să demonstreze, dór nu

ca partidă, ci ca deputaţi aparţinători unei partide, şi s’au pusB să facă un apelB

că acei cari nu vréu să trimită oununile comitetului pentru ridioarea statuei, să le trimită sînguratioilora deputaţi. In

fine Wekerle (jise, oă ordinaţiunea mi­

nistrului de răsboiu nu se referesce şi la

br. Fejerváry, fiind-că aoesta nu este

supusa ministrului de răsboiu, ci oorónei.Oposiţia asculta cu multă nelinişte

esplicările ministrului Welkarle, la ala

cărora sfirşitB ela ceru ca răspunsulB

să i-se ia la cunosoinţă.

Polonyi replica lui Wekerle, oetindB

şi ordinaţiunea ministrului de honvec t,

oare este aprópe identică cu ordinaţiunea

subscrisă de Lobkowitz, şi oare iuter-

cjioe hunve4imei şi gandarmeriei de a

participa la des vălirea statuei.

Etă acéstá ordinaţiune:

„Ministru reg. ung. de honve4l.

Nr. 2684/pres.

„In urma informaţiuDilora mele luate din foi, oomitetula arangiatorü are de cugeta a învita la serbarea desvălirei monumentului honve4ilorB, ridicata pe piaţă îu fortăr0ţa Buda, şi trupele, co­mandele, autorităţile şi institutele hon- ve4ilora. Deşi nutresoB íntotdéuna pen­tru memoria oştaşilorB oă4uţI îu luptă vitézá, cea mai caldă pietate şi deóre-ce cunoöcéüda nobilulB şi cavítleresoulö 8ensfl alB corpului oticerescB ala honve- 4ilorB, pota presupune, că împărtăşesce pe deplina aceste sentimente ale mele, totuşi în oonsideraţiune, că acâstă ser­bare de desvălire, judeoânda după ante- oedenţii, póte să ia eventuala şi una oa- raoterB politica (Ma*-e sgomotB în stânga estremă) trebue să facB atente ooman- dele, că înfăţişarea aoolo a oficerioirfi de honve4l activi, seu a ofioerilorB în reservă în uniformă militară, colideză cu punotulü 46 alB reglamentului partea I. In sen^ula aoesta suntB a se informa nu

mulţumită de isben4ile mele, mă restră-

geam în palatulB meu, ne mai dorindB,

deoâtfl să vie sera.

Astfela petrecui trei ani în visuri şi

poveşti.*

* *Sosi timpula eă mă dea la şc61ă în

oraşB. Au4inda despre plănuia păriuţi-

lora, am plânsă multa. Mai bine aşi fi

dorita să mă faoB argata,^ca Blegu, de- câta domnB ca tata, oare nici poveşti nu

soia. Insă totula era zadarniofl: tata voia şi

lucrula era hotărîta.

Îită şi 4iua plecării. Când sosi tră­

sura în curte, una fiorB rece îmi treou prin orucea spinării şi hotărîta fugii la

Blegu. Cu una plânsă de suspine mă atârnai de gâtula lui, nevoinda să mă

despartă de ela. Bâtrânulti servitora era

adânoB emoţionata... Tata sosi însă în­

tre noi şi luându-mă de mână voi să mă

ducă. Blegu mă săruta atunci pe frunte

şoptindu-ml: „Adu-ţi aminte şi de Blegu

vre-odată!“

EramB despărţiţi. Din ochii mei cur­

gea unB rîu de lacrimi, âr în ochii lui

numai oficerii de honve4l activi, oi şi ofioerii de honvezi în reservăi. — Buda­pesta, 12 Mai 1893. Fejervary, ministru de honve4l“. (Mare sgomotB în stânga estremă.)

Continuânda Polouyi 4 8e> Pr*n ordinaţiunea acesta se oonstată aevea, oă

nu este vorba numai de o demonstra-

ţiune, ci şi de aceea, ca honve4imea să nu ia parte nici într’una chipa la ser­

bare. Şi acesta o facă aoeia, cari discută

ou noi asupra cestiunei, că ei sunta de­posedării sentimentului naţionala. Şi

D-vóstrÖ totuşi veţi vota răspunsulB la

interpelarea mea. D-vostră Vă îngrijiţi,

ca să nu mai fima conduşi de ilusii, că o] totB acela guverna, care avânda în frunte

pe Szapary, a mersa la serbarea des­vălirei statuei lui Radetzky, dispunéudö

oficerl la serbare, astă4l stigcnatiseză unB trecuta, şi inter4ice ca aoelB indi­vida, oare este honvedB, aă fiă presentfi

la 8ărbăt0rea de gloriă a honve4ilor&.

Faptele aoeste suntB dove4l suficiente

pentru a fi îu ouratB asupra tendinţelorB

D-vóstre şi a ne îndemna sg alungámü dela acelü locű. Partida independentă

şl a făcuta datoria şi pănă aouma, dór

cu mai multă însufleţire şi perseveranţă

şl-o va faoe pe viitorB, aveudB o duplă

problemă. (Vii apau*e).

Min. W<‘Tcerle răspunse îndată la cu-

viutele lui Polouyi privitóre la desvă- lirea statuei lui Radetzky, 4icend numai

atâta, oă nu guvernula actuala a aran-

geatB aoea serbare. Cine însă a aran-

geat’o a lucrata corecta, că a învitatB

şi pe guverna, er mai mulţi dintre membrii acestuia s’au şi dusB. Spune lui

Polonyi, oă guvernula Szapary însuşi a voita să facă o serbare naţională gene­

rală din incideutulB desvălirei statuei

honve4ilorB, dór nu i-a succesö, ér gu­vernula de faţă nu merită să i se fdoă

imputări pentru că n’a voita să se es-

putiă ca cela treouta, numai aşa în za-

darB... I i fine, onor. oameră (Strigăte în

stânga: D-lu ministru va fi de faţa?) Nu!

(Strigări: Hooh !) Puteţi striga, dér fără

de causă eu nu voin face nimici*; d0oă mă trageţi la răspundere, vă spunB acuşi

causa.

La finea şedinţei s’a discutata asu­

pra întrebării, decă preşedintele trebue

să ceră votarea pe punote, ori pe răs­

punsul*} întrega ala ministrului? Contele

AppoDyi 4ise, că pe punote, anunţânda totodată, că va face şi ela o interpelaţiă.

Partida guvernamentală vota apoi en

bloc răspuDsula ministrului Wekerle, oare părăsi sala palida şi posamorîtB.

SCÍH1LE piLEl.— 5 (17) M&iu.

In contra politicei bisericesc! a gu- guvernulni. La 15 Maiu s’a ţinuta în PojunB adunarea comitatensă, care cu

spâlăoiţl înmărmurise numai o singură la­crimă, dér plină de înţelesB....

Visitiula dădu bice oailorB şi tră­

sura se depărta. Daşi mă depărtamB tot

mai multa de casă, gândulB meu atérna

încă într’una de gâtula lui Blegu. Ochii, degetulB alB şeselea, jărateoulB, palatulB

de márgénB, Blegu... Aiol gândulB mi-se

opri. De odată îlfl apucai pe tata violenta de braţa, rugându-la : „Cruţă-la pe Niţă!“

Apoi mă înecai în suspine şi lăsându-ml

oapulB pe genunchi, nu mai vedeamB....

nu mai au4iamB.

# *Cele două luni dintéiu, ce-am petre­

cuta la oraşB, fură peutru mine unB ade­

vărata ohina. Străina, fără Blegu, ou

lucru multa, steteamâ adese-orl şi plâu- geamB amarfi. Vădenda însă, că nimioB

nu-mi ajută, m’am obiolnuita şi cuviâţa

aoósta. Peste o jumătate de anfi mai că

uitasemB de totB pe cine omorîse Pipă-

ruşB-Petru mai întâi, pe Strâmbă-lemne

séu pe Sfărîmă-petră, ér povestea cu

TeiulB-legănata o uitasemB de-a binele.

Aoum alte lucruri îmi munciau oapulB —

Erau bocóvnele...

150 de voturi contra 90 s’a pronunţata

în oontra politicei biserioescl a guver­

nului. In fruntea naişoărei a stata însu-şî fişpanulB oonte Zichy József, care a ple-

datB ca multa fooB în oontra reformelorft

bisericesc! ale guvernului. E1B a învinsa,

dér de-odată cu raportarea acestei în­vingeri, şl-a şi trimisB ministrului de

interne Hierouymi insinuarea demisio- nărei sale la postula de fişpanB.

Despre adunarea de protestare din Chişineu i-se telegrafiază lui „Budapesti Hirlap“, că a fosta oercetată de 4000

de persóne. S’au ţinuta vorbiri lungi şi

cu multa entusiasmB de cătră d-nii

Popovicî şi Velid, advooaţl în Chişineu,

şi de protopresbiterula Popü. Astfelü de adunări, se vora mai ţine, 4 °® fóia un-

guréscá.—x—

Asociaţiunea transilvană, preoum afiămB, va fi representată la parastasulfi, oe se va faoe în Bucurescl pentru George

Bariţiu, în 8 (20) Maiu, de Aoademia

Română, prin vioe-preşedintele ei d-lú

Dr. Ilarionu Puşf'ariu şi prin membrii

din comiteta d-nii: Partenie Cosma şi Za• haria Boiu.

— x —

Lin Bucovina. „Agenţia Havas“ co« muuioa din Cernăuţi o telegramă, în oare

se 4ioe, oă d-la Zo t t a , deputata îu dieta Bucovinei, a interpelata guvernula

în privinţa violărei dreptului legala de-a

întrebuiuţa limba română înaintea tri>

buualelorö. MotivulB interpelării este re-

fusulö tribunalului din Cernăuţi, de-a în­

registra deposiţiile în limba română ale

atudenţilorB români implicaţi în turbu- rările din 1892 dela Hoteluia „Weis“.

— Totft din Cernăuţi se telegrafiază, oă

„Gazeta Bucovinei a f os t a oonfis- ca t ă pentru unB artioulfi privitora la

apreţiarea prooesului penala în oontra studenţilorB români universitari. Proce-

sulB, despre care amB mai f4outB amio-

tire, se faoe pentru o înoăerare, oare

s’a întâmplata anula trecuta între nisce

studenţi universitari români şi între membri

unei societăţi polonese, în oare, cu ooasia

unei petreceri, s’au rustitâ cuvinte ofon- sátóre la adresa RomânilorO.

—x—

Secţiunea Bucurescl a Ligei, precum şi oomitetula oentralB eseoutivfl alü aoe-

leia, anunţă, că în 4iu& de 2 Maiu şi-a mutata domioiliulB din PaşagiulB ro­

mâna, în S t r a da Nouă Nr. 2, unde

este a se adresa pe viitorB intregă co*

resdoudenţa.—x—

ESsplată lui Kossuth. Fóia clericală „Magyar Állam“, vorbindB despre sori- sórea lui Kossuth adresată lui Helfy în

cestiunea proieotelorfi biserioescl politice

ale guvernului, 4i°e următorele: „De

altmintrelea se svonesce, oă Kossuth La*

De vacanţa cea mare fui dusB acasă. Aici erau tóté precum le lăsasemB, nu­

mai. . . . Niţă Blegu nu era nicăirl. Nici

în câmpB, nici în curte şi nici în odăiţa

lui înaintea vetrii. întrebai pe-o slugă

despre elő. Aoósta îmi răspunse rî-

4ânda, că 8ăraoulB bătrânfl devenise

în timpulB din urmă aşa de neputinoiosű,

înoâtB se ceru să mârgă să-şi mai va4& odată coliba, în care s’a născuta şi de

atunol nu s’a mai íntorsű.

Soirea aeesta mă sgudui. Tóté aoele

plăoute amintiri, acele poveşti şi aoele

visuri s’au reînoitB în memoria mea. Mő

retrăsei în palatulB meu de márgénü de

odiniőrá. Dădui peste sabia de lemnö şi îmi adusei aminte de tóté vitejiile oe le

săvârşisemB cu ea. Grivei, cânele,[ dur« mea lângă mine. Cu o mişcare nervósft

lovii animalulB aşa de tare, înoâtB sabia

mi se rupse în spatele cânelui, oare se

depărta schilălăindB. Sabia, ultimulB &u-

venirB dela Blegu, stetea ruptă înaintea mea, 0ră eu cu tâmplele strînse în pumni

mă uitamB ţîntă la ea, fără să o védő şi

visamB ou ochii degohişî.,.,..** *

Nr. 99— 1693 GAZETA T RAN SILVA N E!. Pagina 3

jos, pentru mântuirea liberalismului, oa- pătă în fiă oare anü oâte 10,000 fl. din

fondulö de disposiţiune“. — Foile un­

guresc! strigă în cord, oă a susţine aşa

oeva este: „infamiă!“, „blăstămăţiă!“eto., oa şi oând.....

—x—Linii telefonice in România. Ceti mû

în cjiarele de dinoolo, câ în curêndü se

va depune pe biuroulü oamerei române

unö proieotü de lege, prin oare se va desohide unú oreditü estraordinarü de

1.500,000 lei pentru înfiinţarea de linii

telefonice între Iaşî, Bucuresol şi Cra-

iova, preoum şi pentru înfiinţarea de biurourl telegrafice-postale în reşedinţele

tuturorü eubprefecturilorü.— x —

Convenirea colegială. Reuniunea ro­mână de gimnastioă şi oânb&rl din loo&

va da Sâmbătă, îu 8 (20) Maiu o., o

Convenire colegială în sala otelului „Nr. 1“.

Programa. 1) Engel. „A treoutü iérna“ ;

Abt: „Totü in codru a-şî trăi, — oorurî

mixte; 2) Dima: „Ce faol Ioano, oântecü

poporală arang. pentru oorö mixtù ; 3)

Litolff: „Spinnlied“ pentru pianö, eseou-

tatö de d ra El. Nastasi; 4) „Mugurö,

mugurelü“ şi „Asta’i mândra“, oânteoe

poporale arangiate pentru oorű de băr­

baţi. b) Haydn: „Vin’primăvară“ pentru

oorö mixtù şi pianö. Inceputulü: 8 óre .aéra.

—x—pina corónei. Monitorulö oficialö un-

guresoö publică, ín numérulű séu de Du-

mineoă, ordinaţiunea ministrului de fi­

nanţe, în oare se anunţă, oă atâtü băn­

cile maghiare, oâta şi oele austriooe au

înoeputQ ieri, 16 Maiu, esmiterea piese-

loră de argintü de câte 1 coronă. Or­

dinaţiunea observă, că nime nu, este

obligatü a primi, oa plată, mai multù de ;50 de coróne.

—x—Statuă Ini Arany János. In 14 Maiu

n. s’a desvëiitü în Budapesta statua poe­

tului maghiarö A r a n y János. Festivi­tatea a fostü fórte pompósá. De faţă

erau şi membrii cabinetului, dintre oarl

Csáky îu „dismagyar“. Vorbirea îna­

inte de desvôlire a ţinut’o br. Lorand

Eötvösi. A vorbita apoi ministrulü Csaky,

mulţumindii oelorü oarl au oontribuitü

pentru ridioarea statuei, Carol G-irloczy în iiumele capitalei Budapesta, Szász

Karoly despre gratitudinea „uaţiunei“ iaţă ou omenii ei mari.

— x —

Deschiderea Sobraniei bulgare. La15 Maiu n. Va deschisei Sobrania bul­

gară. Toţi deputaţii erau de faţă. Prin­cipele Ferdinand a qj.isû în disoursulö de

desohidere, oă se simte fericita, vët ên-

du-se ínoungiuratö de oei dintâiu oetă-

iţenl ai Bulgariei. Ela 4i8ei oă toţî tre­bue së fiă pëtrunçï de însemnătatea ac­

tului modificării legii despre oonstitu-

ţiune, oare are de scopa a întări ţ0ra şi

A trecuta multö de atunci. Poveş­tile nu mai sunta idealula meu. Pe Blegu

iílö mai vădă câte-odată în visü...

In 4‘ua de 16 Ianuarie a anului tre- <cutö, mergénda pe o stradă laterală a

oraşului B., întâlnii o îmormântare, fără

musioă, cununi şi pompă. După cosoiugü

mergeau doi ómenl: o muere bătrână

şi unö june. Fără voiă mă apropiai de

baba gârbovită şi o întrebai, pe oine

duce 1a gropă? Ea îmi spuse, oă pe una

vechiu cunoscuta, pe-una veoinű alü ei,

Niţă Blegu.

Mai multü nu aucjii.... îmi descope­rii oapulö şi urmai oortegiulö, ducéndö

la morménta pe una vechiu şi buna amioü alö meu...................................................

Niol pétrá, niol metala nu-i îngreu-

iézá a^I ţărîna, ci o cruoe de lemnö, la care de câte-orl priesoă inima mi-se

Btrînge şi oftânda trebue să 4i°ü :

„A fosta odată, ca ’n poveşti, săr-

manula Niţă Blegu!“

Braşo v Ü, 1892.S. P.

de-ai da mijlóeele necesare şi posibilita­tea de a se puté lucra pentru viitorulö,

progresulü şi independenţa statului. Con­jură pe deputaţi eă-şl dea voturile pen­

tru aoestü mare acta.

—x —

Retragerea Ini Bismarck. Din Berlinö se telegrafiază, oă principele Bismarck

a declarata hotárítö, oă nu va mai merge

în dieta imperială. Ela reoomandă în

locu-i pe fiiulö sëu Herbert.

—x—„Vestea“ este titlalü unui nou 4,arö

iluatratö, oe apare în fieo&re 4i îo Bucu­resol, Strada Vestei Nr. 13. Abonamen-

tulö, pe unö anü 20 lei în capitală, în provincia 22 lei.

—x—Principele bulgarii acasă. Se tele-

grafiézft din Tirnova, oă în onórea so-

sirei părechu princiare în Bulgaria, s’a ofioiata serviciu divina la oare a asis­

tata principele Ferdinandü cu soţia sa,

miniştrii şi numërôse notabilităţi. Eşindü

din biserică, păreohia princiară a pri­

vita edifioiuiü Sobraniei. Pe totü par-

cur8ulü li-s’au făcuta oele mai entusiaste

ovaţiunl. Sera conduotü ou torţe.

—x—Atentatü contra principelui bnlgarü.

Din Bucurescî se anunţă, că poliţia a

pusa mâna în Zimniţa pe trei emigranţi

bulgari, cari toomai voiau së tréca Du­

nărea la Sistovo. Ei duoeau ou sine arme, bani şi sorisori compromiţăt0re,

oarl tóté au fostü aflate. La interoga­

toriu au mărturisită, că au voita së co

mită unü atentata contra principelui

Ferdinand.

Momente caracteristice din sinodulü epar- chiei Aradului.

Aradű, Aprilie 1893.

S’au ivita în sesiunea sinodală din

acestü ana unele momente fórte carao

teristice. Momentul a primö a fostü peti-

ţiunea membrilorü oomitetului parochialü din Arada, ce fusese restituita de sino­

dulü din 1892 Consistoriului, pentru, oa

în anulü aoesta să dea informaţiunl me- ritoriall în causă. Petiţia se refere la

unele supraedificate dieoesane de pe te- renula indusă în cartea fonduară pe numele:

„comunei biserioesol rom. gr. or. din Aradö“, pe care terena supraedifioatele

acuma de 18 ani au adusü diecesel venitü

celü puţinfi de 9000 fl.In darü a motivatü protopopulü cou-

oerneutö reoursulö cu enormele spese, ce

ee pretindă dela biserică pentru dota

ţiunea a 4 învăţători şi una făta biseri-

oescö, apoi trei preoţi, susţinerea a 4 şcoli, a bisericii şi a casei bisericesci in

starea diotată de magistr&tulö orăşenescO,

şi în darü a apelata la faptula constatata: că percepţiunile oomuuei bis. sunta în

fiă-care ana m«u mici oa erogaţiunile, íncátü nici cándü nu-şl póte plăti co­

muna bia. datoriile la fondurile diece- sane etc.“, în darü a oerutü apreţiarea

petiţiunei, emanată din preoauţiunea po­porului de réndö, oare se vede apropiin-

du-se de desastru, şi de oare trebue bine

grigitü, oa să nu o păţimfl ca şi Ora- danii cu reducerea numărului elementului

románü, — în trecutula jumătate seculö,

— dela vre-o 9—10,000, la 900 suflete,— în darü tóté aoestea, căci unü depu-

tatü din Aradö, cu unü vechi sinodelistö

dela Oradie, desoousiderándü petiţiunea

diu nesuficienţa formelorü, desoonside-

rânda şi motivele protopopului, — sino-

dalistulö dela Orade, sub ouvéntü, oă lip-

sesoe sigilulü comitetului parochialü de pe aotü, a propusa şi sinodulü a deoisa

respingerea petiţiunei şi treperea la or­

dinea 4ileiAu4i aooio! Dér óre după oare §

din Statutula org. e datorü oomitetulü parochialü să aibă sigilü oficiosö ? O bi­

serică, o parochiă, una sinoda paroohialö

şi unö sigila paroohiala, care e oelü bi-

sericescö, cu emblema normată de fun­

datorii biserioei, reounósce legea ; dér nu

recunósoe 3—4 sigile, adeoă: unulö bi-

sericescü, unulü alö oficiului paroohialö,

unulü alü comitetului par. şi unulö alü

epitropiei paroohiale, după cum, spre

cea mai mare surprinderea mea, susţine

deputatulü sinodalü dela Orade şi după oum se şi praotioă în multe oomune bi­

sericesci din diecesa Aradului. Ba oe e

mai ouriosö, unii preoţi îşi taie propriele

nume pe sigile, şi póte în alte locuri şi

preşedinţii comitetului parochialü vorü

fi fâcênd’o 8césta. Intru adevérö, ouriosö argumentű spre a desoonsidera cea mai

nevinovată cerere a unorü ómenl, cári pe basa esperienţei, din preoauţiune bine

basată, recurgü la forulü supremö admi­nistrativo alü dieoesei, pentru întinderea

mijlóoelorü la scăparea poporului de 6000

suflete din perioululü oe-lü ameninţă!

Alü doilea momenta a fosta con-

oursula din Aradö, publicata în „Biserica

şi Şcola“, pentru ocuparea paroohiei va­

cante, cere concursö s’a pusü la ordinea 4ilei în urma unei cereri subsorise de

oâţlva aradanl neautorisaţl şi neindrep- tăţiţl, din motive de ei şi de ómenii lorü

sinistru interpretate. Protopopulü şi aci

a venitü cu olarificaţiunile sale legali,

fórte apreţiate de publicö, arătânda, că

nimeni din cei cuabficaţl pentru paroohii

de prima clasă nu póte fi eschisü dela candidare ; ba ar fi de dorita cátö mai

mulţi şi înoă ar fi mai bine primiţi şi preferiţi oratorii destoiniol ; dér în vir­

tutea §. 15. din regulamentulö de pa-

rochii, comitetulö par. n’a voita së es- chidă niol pe preoţii eminamente bine

meritaţi, şi aoésta pentru oa să aibă si-

nodulù paroohialö de unde alege pre

unulü mai potrivitü recerinţelorfi şi pre- tensiunilorö juste ale oredinoioşilorfi din

Aradö, oarl pănă astă4i suutö emina­

mente religioşi, în aşa esemplară măsură,

ínoátö de saoramentulö cuminecăturii se

împărtăşesofl în fiă-care anö aprópe la 3000 suflete de ambele genuri. Şi aici se reoere fórte mare preoauţiune faţă de

alegerea preotului şi nu se póte pune

pondö pe consideraţiunî personali, de

cari se vëdô oonduşl unii, cari descon­

sideră interesele de paoe ale biserioei, pre carea însă miile de suflate din Aradö

nu voesoö sö o saorifioe cu nici unö preţO.

Ce ingerinţă are însă sinodulü e- parchi&lö în afacerea de concurse pe

parochii, după ce legea şi Regulamentele preci^ézá competinţa comit, par., a pro-

topresbiterului tractualù, a sinodului par.

şi a Veneratului Consistoriu în §§ şi aliniate destulö de clare: eu acésta nu

o înţelegfl ! Nu potö înţelege nici aceea,

oă cum de fruntHşulO deputatű mirénü

din Aradö, celü dela Orade şi celö dela

Lugoşiu vinü së se espeetoreze contra

protopopului în şedinţă desohisă ? Nu i-a

fostö în sinodulö eparohialö loculö de

pertractare a oonoursului publicata, de-

óre-ce acela îşi are oondiţiunile sale

formulate în congresa, coudiţiunl, cari

înaintea sinodului eparohialö suntö unö :

„nolli me tangereu! Aşa-deră acoidentula re­

lativa la concursă se póte caractérisa

de o altă intenţiune ou scopü unilaterala !

Protopopule oonoernentü a dovedita

atâta preoauţiune la conduoerea ale- gerilora, încâtü cunoscutula casö dela

Cianadulö unguresoü, celü fără motive

şi oause poreclita de sëlbateoü, încă a

fostü în stare tare uşora a-la împăca, şi

are speranţă firmă, că va puté împăca

şi Micălaca, oum şi tóté aoele oomune bis., pe unde au fostö esmişl alţii şi au

lâsatü după sine urme de neînţelegeri şi

mai mari ; dér aşteptă să nu ’i-se taie şi

eludeze firulü oompetinţei sale, după cum a propusö deputatula sinodala dela

Orade, în urma iaformaţiunilora sinistre,

ca adecă „Consistoriulü să ia mësurl contra protopopului, măcartt şi cu eser-

oiarea dreptului de prooedere estraor-

dinară“, adecă ou esmiterea unui oomi-

sariu pentru conducerea alegerii din Aradü!

Apoi më rogü asemeni luorurl per-

tractate în sinoda aéméná óre a pace, a

susţinerea ordinei, legalităţii, va4«i şi

deoorei bisericesc!? Uude óre se îutro- duca caşuri esoepţionall ? Oare nu unde

oonsÍ8torulü oonstată comiterea unorü

abusurl, ilegalităţi etc ?0, oe raţionalfi ar fi fosta, décá con-

cursula nu s’ar fi pertraotata în sinodulü eparohialü, şi décá Ven. Consistorü nu

dispunea într’o causă prinoipiară aşa ;iute,

în timpü scurtö abia de 10 4üe> iără a*o trece la Consiatoriulö plenarö...

Alö treilea momentö a fostö oon-

damnabilula articula dela Timiş0ra, pu­

blicata chiar în 4i,ia încheierii sesiunei

8ÍnodalI,;mai în tóté 4‘are e maghiare. Nu sciu, nu potö înţelege, ce politică adeacă a condusű pe deputatulü, care a

reîmprospëtatô oausele din Timiş0ra, a

se provoca la 4iarulö „Pesti Napló“, la strëinl, mai alesô atunol, când e vorba

de unö föndü înfiinţândO din ooleote pen­tru episcopia dm Timiş0ra? De aoelü fondü eu n’arn au4itü pe nimeul intere-

sându-se pănă acum, şi niol în sinodulü eparohialü mi-se pare, oă nu s’a rapor-

tatü de elő în rêndô ou alte fonduri şi

fondaţiunl nici oând. Meritulö îu desco­

perirea causei, după dreptö şi dreptate,

îlü are noulü şi tênërulü protopopü alü

Timiş0rei, oăol altoum tréba putea ră>

manó prorogată „ad graecas calendas*.

Totuşi era mai consulta şi póte şi mai

ou scopô, déoà o cestiune atâta de deli­

cată nu se pertraota în şedinţa publică,

şi nu acuma, pănă înoă n’a vanitü Ven.

Consistorü ou unü raportü detaiatö.Ar mai fi së amintesoô aici şi re­

nunţarea referîntelui dela senatulü şco­lara, Dr. Greorgiu Popa, la postula sëu;

la stăruinţa d-lui deputata Dr. Gr. Vuia

însë, după mai multă perdere de timpü

fără nid unü folosü, renunţarea şi a re-

tras’o.Aceste sunta momentele caracteris­

tice dintre pertractările sinodului epar-

chiei aracane de ăsta timpö,—momente,

de oarl mulţi muritori nu şi-au adusö a-

minte, oă se vorü ivi, pentru-că nu se

potö caractérisa, deoâtü de preoaloulate

şi preparate anume din partea unorü

ómenl conduşi de consideraţiunî per­

sonale.

Facü provocare la regulamentulü

afacerilorü interne, votatü numai în anulü

treoutô, § 36 lit. b. şi c. pentru oa sëse constate, că întru adevërô, pertractările

din sinodulö anului ourentö, în cea mai

mare parte, s’au abátutö dela progra-

mulö sinodalităţii, degenerândü în per­

sonalităţi, espresiuni ofensatóre şi pro-

vooátóre de oonflictö, conturbândü se-

riositatea şedinţelorO, Dix i .

Unü deputatű sinodalü.

ScirI telegrafice.Bucurescî 16 Maiu Regele Ca­

rola a donatu 80,000 de lei pentru ajutorarea incendiaţiloruşi inundaţiloru şi într’o scrisöre cătră preşedintele consiliului eaprimă dorinţa ca cheltuielile, ce obici- nuitü se facil de autorităţi pentru serbarea q|.ilei de 10 Maiu se se verse la comitetulü de ajutoră pentru inundaţi.

DIVERSE.0 descoperire ornitologică. Ună ţă­

rână din împrejurimile oraşului Lipsea

a avută ingeniosa ideiă de a lua doud ouă dintr’ună cuibă de cocori şi a le

pune sub o găină ca să fie clooite. După

termenulă clocirei găina îngrijea totă

aşa de bine şi de puii de oooorl, oa şi

de ai săi. învăţaţii ornitologl au4endă

despre acesta lucru s’au grăbită să vie la casa ţăranului spre a vedea cu ochi

puii de oooorl ciooiţl şi cresouţl de găi­nă. Unuia din ei, Hostead, a şi publicată

una studiu din oare resultă oă deşi oooorii n’aveau uude vedea deprinderile şi apu­

căturile semenilora loră, totuşi instino-

tulă naturală a existată aşa de puternică îu ei ca orl-ce mişoare a loră diferă de

ale oelor-Faltl cocori.

Proprietari l>r. Aurel M ureşianu.

Redactora responsabilii: « r e g o r i u M a i o r u

Pagina 4 GAZETA T RAN SILVAN IE I. Nr. 99— 1898.

Cursul la bursa din Viena.Din 13 Maiu 1892.

Renta ung. de aurii 4% • . • 114.10Impr. căii. fer. ung. îu aur 41/20/e 124 —

» * « n argint 4V2°/o 110.20Oblig. „ „ „ de ost. I. emis. 121.—

» n v » « » I I » •

» *5 n » « n IU w •Bonuri rurale ungare . . . . 96,50

„ „ croato-slav, . . . —.—

Pespăgubirea dijmei de yin , , 97.50

înipftitft. ung. (îu premii. . . . 149 —

Losurî pentru reg. Tisei şi Seghed. 141.75

Renta de hârtie austr.................97.65

» « argic,} n . . . . 97.35aurö „ . . . . 116.80

Losurî din 1860 ....................... 147.50

Aoţii de-ale Băncei austro-ung. . 980.— „ „ „ ung. de oredit. 387.25

aust. de credit. 332.10

căpitanatula orăşânesc eeu din expeditulfi magistratuala , este de a se afişa în fiă-

oare din' amintitele localităţi.

Se observă mai departe, cum că pen­

tru ţinerea deschisă a looalităţei peste

timpulQ poliţianG de închidere şi anume

ce l ii iBiultiB p â n ă l a £ o re <3i-

It ltn e ţa , este de a se plăti o taxă lu­

nară de 5 fl. v. a. şi că serviţiula feme-

eso în astfelâ de localităţi este pen*

dentf i de anum i t e oond i ţ i un î ,

Braşc>vQ; 13 Maiu 1893.

119 2—3 Magistratulu orăşenesc,

/ y o o o o o o o o o o o ^ p

n nA r g in t ..................................... —.—

Galbeni imp................................ 5.80Napoleondorî............................ 9 80

Mărci imp. germ................... Q0A21/ 2London (lire sterlinge) . . . . 124.—Rente de corone austr. . . . 96.10

n n n „ • • • • 94.30

Nr. 63 32-1893.

PUBLICAŢIUNE.Deorece statutul;! asupra hanurilorfl,

birturiiorfl şi cafeneleloră de peterifcorulâ

orăşSnescG, aprobaţii de Inaltalii Mini»

teriu reg. ung. în 10 Martie a. c. Nr.

11299, întră. în putere de drepţii CU i. Iu n ie a* C., de aceea se facQ atenţi toţi posesori susnurmtelorft loca­

lităţi, cumcă. statutula acesta, care se

pote cumpSra cu 5 cr. per bucată dela

000ooo

o0ooooo0oÔoo

„ M p o v a n a “institutu de creditii şi eco­

nomii, societate pe acţii în U fio v a ,

de credita şi

„Lipovana,“Institutulu

de economii societate pe acţii, aduce la

cunoşcinţă, atâtu domniloru

acţionari , câtu şi onora­

tului publicu, că CU 15M a i si st. u. a. sf«a in-•i Ace p u tu a ctiv ita te a u i liipovft.

L ip o va, 16 Maiu 1893.

120,1-1 Direcţiunea.

00oooooo

oooo

oo

I E M * M X ' * 3 C t t K 'S C Î

•»«o P i c ă t u r i l e de stomachuo « -

carî au efectâ escelentu în contra tuturoru bo le lo ru de s to m achu ,

stuil nnfl meaicamentD neapăraţi ie lijsa pentru orl-ce casă.Semnele din care se cunoscu bolele de stomachu suntu: lipsa de

apetitu, slăbiciunea stomachului, respiraţiune cu mirosu greu, umilare (venturl), râgăiatu acru, colică, cataru de stomacu, producere escesivă de fiegmă, gărbin re, greaţă şi vomare, cârcei la stomachu, constipaţiune seu incuiare

Şi la durere de capu, încărcarea stomachului cu mâncări şi beuturî, limbrici, suîerinţe de splina, ficatu şi hemoroide, aprobată ca medica- mentu s-iguru de vindica’-e.

______ La bolele indicate s’a constatata p ic ă tu r ile f l / i a r i a z e l l e r ,ca ce^ ma bună leac^, care confirmă sute de testimonii. Preţuiţi

ey /pcau jf unei sticie inpreună cu prescrierea de întrebuinţare 40 c r . sticla, în­doită de mare ?© cr . Espediţia centrală prin f a r m a c i st lă C a r i B ra t ly , f t r e m i ie r (Moravia,) Se se observe marca de contrafacere şi subscrierea.

Picături veritabile suntu numai acelea pe acăror embalage este lipită o fâ­şia verde cu cuvintele ;;3e3eugc btc (£d}tfyeit.u Acesta făşiă portă şi subscrierea mea

Veritabile se află în Bra ovii: la farmacia Jekelius Wwe, farm. Victor Eoth, farm. Jul. Hornung, farm. Prânz Kelemen la „Biserica albă,“ farm. Eduard Kugler la „Hygiea,“ farm. Gust. Jekelius în Husszufalu

Numere singuratice

din „Gazeta Transilvaniei*

h 5 cr. se potu cumpera în

librăria Mcolae Ciurcu, şi

în tutungeria I. Gross.

Ânunciuri(inserţrani ş i reclame)

Suntu a se adresa subscri­sei adm inistraţiuni. In casuifi publicării unui anunciu mai mult de odată se face scade-

jmentu, care cresce cu câtu publicarea se fece mai de multe-ori.

Administraţii! nea „GAZETEI TRANSILVANIEI.“

A V I S U lPrenumeraţiunile la Gazeta Transilvaniei se potă iaca şi

reînoi ori şi când dela 1-ma şi 15 a iiă-cârei luni.

Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când vo-

iescu ca espedarea se li-se facă după stilulu nou.

Domnii, ce se abonezâ din nou, s6 binevoiască a scrie adresa

lâmurM şi s& arate şi posta ultimă.

Admînistraţ. „Gaz. Trans.

f i

S'iS

Ni-I » 71

pal'£ 0

A

43 ir

Sta (jfl

(Ö

£) (!)Sn8S

fl|<£>

b

FLEISCHER & COMP. Negoţătoru de vinuri.Avemu on6re a recomanda on. publicu

depoultt n o stru de

f l M l î ALBI ŞI BOŞIIcele mai fine cu următorele preţuri reduse.

V in u r i a l b e .

(D e s s e rtu de a rd e a lii.)A u sb ru k .............................................. fi. 1.20 litru.

Liebfrauenmilch ................................ ...... —.80 „Risling (tămăiose) eminentă.................. „ —.70 „

„ f i n f l ......................................... „ —.50 „T o rokhegy ..........................................„ —.60 „Musikateller..........................................„ —.60 „Burgundu a lb i i .....................................n —.70 „Yind de ArdelO, de masă 1892 . . . „ —.36 „

„ „ mai vechiil.................. „ —.40 „

V in u r i ro ş i i .9Vinii de Sicilia, n o u ta te ....................... 36 pentru litru.„ Dalmatinft escelentft....................... 30 „ „

De B u d a .............................................. 40 „ „„ „ deo seb ita ............................70 „ „

P e l i n a ...................................................40 „ „

Muşteriiloru de cantităţi mai mari le facemu preţuri mai reduse.

Cu distinsă stimă:

89)7—8 M, Flcischer & Ooisp.Vinu oferitu este curatu mustii de struguri.

10 f?

p .^ g) 9>

o t

p, ®

H —P fl

o ”

* 2 .

tő­ül» h> mu ?° 2 .

W &4 S

ABONAMENTEGAZETA TRANSILVANIEI

JPreţulu abonamentului este:Pentru Austro-Ungaria:

Pd trei lun i........................................... 3 îl. —Pe şese lun i............................................6 fl. —Pe unu anu ........................................... 12 ii. —

Pentru Eomânia şi străinătate:Pe trei luni................................................ 10 fr.

Pe şese l u n i ........................................... 20 tr.Pe unii anu........................................... .... 40 fr.

66

X

Abonamente la numerele cu data de Duminecă.

Pentru Austro-Ungaria:Pe anu................... .... ............................ 2 11. —Pe şese lun i................... , . . . . 1 li. —Pe trei l u n i ........................................... 50 cr.

Pentru România şi străinătate:Pe anu.....................................................8 franci.Pe şese lu n i ........................................... 4 franci.Pe trei l u n i .................................. . 2 franci.

Abonamentele se facu mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.

Domnii, cari se voru abona din nou, se binevoiescă a scrie adresa lămuritu şi a arăta şi poşta ultimă.

Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.“ ^ O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C

Sosirea si plecarea treiriloriîn Braşovu.

I. Plecarea trenuriloru:I, Dela Braşovâ la Pesta

Trenulii mixtă: 5 ore 10 min. dimineţa.

TrenulG accel.: 2 ore 45 min. după am. Trenulii de persone: 7 ore 43 min. sera.

2. Dela Braşovu la Bucuresci:

Trenulii accel.: 5 ore 15 minute dimin.

Trenulft mixta: 11 ore înainte de ameţii.

Trenulii acoel.: 2 6re 19 min. după am.

3. Dela Braşovu la Zernesci:

Trenulii mixta: 9 6re 5 min. dimineţa.

Trenula mixta: 3 ore 16 min. după am. Trenulft mixta : 9 ore 25 mir», sera.

Dela Braşovti la Ch.-Oşorheiu.

Trenula depers6ne: 5 6re46 min. dimin.

Trenula mixta: 8 ore 50 minute a. m.

Trenula mixta: 3 ore 10 min. după am.

Sosirea trenuriloru în Braşovu:

I. Dela Pesta la Braşovu:

Trenula de persone: 8 ore dimineţa.

Trenulii accel.: 2 ore 9 min. după am.

Trenula mixta: 10 ore 25 minute sera.

2. Dela Bucuresci la Braşovu:

Trenulii accel: 2 ore 18 min. după am,

Trenulii mixta : 7 ore 1 minute sera.

Trenula accel.: 10 ore 17 minute s6ra.

3. Dela Zernescî la Braşovâ.

Trenula mixtu: 6 ore 10 min. dimineţa.

Trenula mixta: 1 6ră 14 min. după am.

Trenula mixta : 8 6re 10 min. sera.

4. Dela Ch.-Oşorheiu la Braşovfi.

Trenula depersone: 8 6re 18 min. dimin.

Trenula mixta: 1 ore 49 min. după am.

Trenul» mixtă : 6 ore 56 min. sera.

Tipografia A. M UREŞIANU, Braşovu.