Embed Size (px)
DESCRIPTION
Alimentatia este aliatul tau impotriva cancerului
Citation preview
NU HRANI CANCERUL!Alimentolia este oliatul tdu
impotriYo concerului
Edituro Christ ionoBucuregti - 2012
P*vei Chir-il*Mfid*lina PaPc*cu Cristsla Ge*ng**er'r
v
CANCERUL!Alimentolia este slistul
?mpotrivs csncerului
NU HRANI
I* i i*r* { i :r: .si i*n*
CuprinsCuad,ntinainte
L Cancerul - inamicul declarat al omenirii.tr- Alimentatia gregitd - arma cancerurui gi punctul nostru slabIII. Codul luptitorului impotriva canceruluifV Armele care ne ajuti in lupta impotriva cancerului.V Planuri de atac impotriva cancerului
11
1525596787
1{I. Retete. .101
Cdteua repere bibliografi,ce .
,'il:::r'"'',X**"'..,,
t : - \ tstr lEl.-T-'Jtrl - IE
-arF-
FI
#l l
fst
i;:l> I -- "l
'grt/
-
-
w; l
Hrinesteoviati!
_:i nrultumim cd, ai d,eschis aceastd, carte! Prin gestul td'u, tocmai ai deschis un nou drum pentrubol-
., :".;.i d€ cancer. Banii pe care-i d,ai pe carte uor fi d,onali, i'n totalitate, pentru construirea Clinicii Nera'
: r";'1i; ii clini,cd, d,e recuperare oncologicd' din Romd'nia'p,.Lite o faptd, bund,la temelia cli,nicii care ua fi construitd' in Valea Nerei gi ua oferi bolnauilor de cclncer
,,,r : r-rclil i,ncipient o gansd, d,e recuperare. Prinbunduointata qi a altor oameni, cu suflet mare, clinica Nera
.: ,; ::igtna, celor care se luptd, cu aceastd, boald, cruntd,, un tratament de 74 zi'le, tn care li se ua oferi asis-
;:..,:,: rtted,icald,, i,nd,rumare spirituald,, ged,inte d,e psihoterapi,e, kinetoterapie, fizioterapie gi dietoterapie'
-\sad.ar, ca,rtea pe cq,re o ylt oru* i,n m6,inile tale are agternute, printre filele sale, nu doar principii sa-
r,r r:_- ,se pentru o alimentagie corectd,, ci gi intentii td,ud,abite pentru i'mplementarea unei solulii concrete
:*'- sn lupte cu aceastd'boald'.
ecBHtfs' , "
i.;:.a.Ne;{6",trffi i:t+
g6e$pgg&c€ 6F€€4ASSie&
www.cliniconero.ro
L' qq '
g: 's
'6 ' " ' : ', r, .:i: tt'
,rA*fcacr,$x*cepafs se esfd*r?eexr& e*X. S&% c$d*a fosss'e c&?&ee?'e8e ,$e
c*re0es$r& scs *?,&*&6me regrdrocaxd*cd {*$:Sraems&s':,,"
"Krisf*€ard &d$d$ecese
-;;.&:,.,, . ' i . * . ' , {r::.,,..a'' ,ri:..
*,!*:''
,&,:'.t&-f,: : : : : i l .
Cuofr,ntth,a'inte/I
,&drersfr,gr*'gleediess{# rCIn?&mecse& e're focl;rf;e pax${r'we' \ a &r ! a
s&,{ddd referifs{&}e ,es d{eg& *oreef'6 $m proS&carter gd
fercu3rdw ecm*eertelad,Af{*f &*Imardd, e*r gd *sredi,e6&pmr ex$ w&*w,* i,wtpsr-
f,*ar*$cr ddcfefereupieri gi d'defopc$l,ssied dre see{ssf& &oes&&
graud.
il
A
ILM
ti:
cuvANT iunrurn
.
I n ultimii ani, cancerul ne-a dovedit ci
este un adversar redutabil care se foloseq-
te de toate mijloacele pentru a cAqtiga lup-
tape care o poart[ zrhttccu mii de oameni'
$tiind ci problema alimentaliei in cancer
este una dintre cele mai controversate teme ale
medicinei contemporane gi c6opiniile pe aceas-
ti temi oscileazi intre cele doui extreme (ali-
mentatie f[ri restriclii sau posturi dure linutesiptimAni in qir), am intocmit qi un reletar res-
pectAnd principiile enuntate in carte' Sperdm
si fi.e de folos celor care doresc si previni qi sd
traleze aceasti boali necrutdtoare'
Pentru a inlelege necesitatea cunoaqterii infor-
matiilor cuprinse in aceasti carte, mentionlm inc[
de ia inceput importanla covArqitoate, in inciden-
ta qi mortalitatea canceruIui, a doi factori care otr6-
vesc populalia globului, in special in llrile dezvolta-
te, acolo unde aceast[boal[produce pierderile cele
mai mari de vieti omenegti: zahirul rafinat qi nitratii'
Lrneie dintre cele mai puternice arme ale cance-
n:lui sunt gfeqelile pe ca"re Ie facem in alimenta-
me, Informuliilu pt"r"ntate in aceasti carte de-
*r"ttt"*i acest lucru, corelAndu-I qi cu cre$te-
rea vertiginoasi a incidentei cancerului'
Tot in cadrul acestei cirti, vom arita gi ci
mlimentalia poate fi' un aliat de incredere in lup-
ta lmpotriva cancerului. CunoscAnd principi-
ile corecte ale unei alimentalii sindtoas€' PU-
fern invinge cancerul cu propriile sale arme'
3-imentalia se poate transforma din inamic in
r:at.
38
in graficul de mai jos, se poate observa uqorcum cele trei curbe sunt ascendente qi paralele intimp: consumul de zahdr rafinat, nitralii qi inci-dentacancerului.
- cmcerul global in lume
- cmcerul de tub digestivgi s6n in Romdnia
- seasapul ds salSr/m/locuitorinSUA
* sqnsqpulde2ahdrinlume
- colsumuldenitrali/mrn Europa
Figura 1-: Consurnul de zahdr gi nitratic orelat cu incidenta c qncerului
in perioadaLg7s - 2000 s-a dublatl inci-denta cancerului in lume;s-a dublatz incidenta cancerului de tubdigestiv qi sAn in RomAnia;in SUA3, consumul de zahdr/an/locuitora crescut de 12 ori;in lumea, consumul de zahir a crescut de6 ori;5 milioane tone nitratir/an se folosesc inEuropa de Es!12 milioane tone nitratir/an se folosescEuropa de Vests.
l Alfred E. Chang qi colab., Oncology: An Euidence - BaseilApproach,Ed,. Springer, 2006, pp. 290-297.
2 Registrul Nalional de Cancer.3 http:/naturalbias.com/how-sugar-can-ruin-your-life4 http:/naturalbias.com/how-sugar-can-ruin-your-life5 Gh. Budoi, Tratat ile agrochimie,Ed. Sylvis, 2004, p. 12.
*(::,'
14
tl inci-
de tub
rcuitor
;cut de
iesc in
;esc in
utori,i
CapmolulI
fefe.72
Cancerul - inamiculdeclarat al omenirii
&re3rr*sd*race***'e *e** se***f *aexru*ead dxa*ddet*$w*xaearc gd r:r*syfs$dsssccpx{xe *{x?*{:sri ci gi faptul*:S * *x,edc?es ddpx *dercssr*p*c$ earifex*egd **:*fcagd**xa s**&*e *adnade pg*a*px* {x.sfi$"
: . , : l : : i r ' ,
,'.:;.. ]:::', . : : : , : l ' : : ' ' : : ' : : : :
"?-f l l : : , , , . . . ; , ,
iii:rli, ,:i*' :r ,:::::, ' 'rr ,:,::,'.,:: r,. ::: ,:.:: i _,,,t. , : i i ...
::l:
li
:
:!:l
l,
*
' t - a_ ' I. j l
- ' t
' t
- :
, .. ,1
I
I
-lltD
Joru@
, / , '
Ara indoialS, canceml este o boal[ mo-derni cu o frecventi care creqte vertigi-nos fir epocanoastri. Deqi cancerul afostmenlionat qi in scrierile antice, el era
)1nmuri'flnerat pe atunci doar o boal6 rari. Acest ince-
mroff de -recol I-a plasat insd pe locul aI doilea ca in-ir,,iiinnrmilii de mor[a]itate, dupi cel al bolilor de inimd.
CANCERUL - INAMICULDECLAR.AT AL OMENIRII
Din picate, in RomAnia, situatia este qi maigtavl., cancerul provocAnd cea mai mare rati demortalitate dintre toate lirile europene.
Cancerul nu este doar o boal6 gravi, ci gi unainqelitoare, picdlindu-ne la flecare pas prin mo-dul siu de actiune:
H cancerul nu are niciodati o cauzi unic6.:
De-a lungul ultirnilor q,ni, cancerul q, deuenit o boq,Id, tot mai, perfi,-da, cd,utd,nd, prin miiloace i,ngeld,toare, sd,-Fi ato,ce ui,cti,mq, pentru a ob-tine su,premq,tia. Int6,i se infiItreazd,i,n corp, apoi i'gi face loc i,n suflet, sd'-d,indfricd, gi deznd,dejde. Mii, de uictime neuinoua,te au cd,zut gi cad zilnicpe acest cd,mp de bdtdlie, rd,puse de ,,gloantele" unei boli care gti,e sd' q'tq'ce
.diplomatic". A u enit timpul s d ridici, armele !E uremea sd-li grupezi forlele gi sd,-!i aperi dreptul Ia o uiatd, sd,nd,-
toasd, gi,linigtitd,! Trebui,e salupli cutoatd,putereatmpotriua cancerului!Dar cq, sd,-lfaci sd, capituleze, trebuie sd,-i cunogti adeud,ratafald', sd'i'nfe-Iegi, cine e gi, ce bdtdlii & purtat i,n trecut. Citind acest cqpitol, uei, afla mairnulte informalii despre cancer, cq,re te uor aiuta tn lupta pe care o porti.
i ! '
I cancerul nu are o cavzl precisi _ maimulte cauze biologice se pot asocia pen_tru a declanqa cancerul;
I evolutia cancerului este inconstanti _ poa_te dura de la c6teva luni la cAtiva ani sau poa_te conduce imediat la deces sau lavindecare;
I boala evolueazi diferit de la un bolnavla altul, chiar daci forma clinicd, stadiul,parcursul gi tratamentul sunt aceleagi;
I evolutia cancenrlui este lenti, cu recdderinumeroase pe parcurs _ este o boald suba_cutdsaucronici;
I statisticile nu ne oferi un rdspuns clar,din cauzaevolutieiindelungate abolii _ deaceea gi evaludrile se extrlrimd prin rata desupravietuire (peste b sau 10 ani), nu printermeni ca,yindecare., sau,,stationare..;
I oncologia clasicd, din pdcate, s_a aplicatprea putin asupra stilului de viati aI bol_navului, adicd tocmai asupra fictonrluicare determini diferentele evolutive no_tabile intre bolnavi. Cercetarea statisticd
asupra factorilor oncogeni alimentari are ovaloare patogenicd. qi predictivi mare, pen_tru cd se face pe pdturi mari de subiecti. Caata-re, devine foarte importanta atAt ca md_surd preventivi, c6t qi curativd-
Nu existi nici un dubiu: cancerul este un ad_versar alvietii, pentru civictimele lui sunt nenu_mdrate pe intreaga planeti. Aceasti boald omoa_rE ztfnic un numdr de oameni dublu fati de po_pula,tia Bucureqtiului. Situalia e chiar mai tragi_cd decAt in cazulunei epidemii, cici aceasta apa_re o datd la cAtiva ani qi dureazl o perioadi scurtdde timp, pe cAnd cancerul este o boali endemicd,cu o mare r5.spAndire in masi, care se manifesticontinuu qi in ascensiune.
Devine tot mai clar: e nevoie de o mdsuri ofen_sivd de combatere a cancerului. Se impune ca atAtmedicii, cdt gi institutiile publice si deschidd un,,r[zboi" impotriva acestei boli necrutitoare. E ne_voie de ample mdsuri concertate de combatere,pentru c5, mai nou, victimele lui se numdri gi in
Drm@fimu :npijlor. Dovadi stau cele mai recente sta-U[uMmru ;ane indici o creqtere impresionanti a nu-mdlffTlruiMn dLe eazuri de cancer Ia copii.
mmsla rnaniere prin care cancerul poate fi$mmdfM a,riesea foarte uqor: sd nu fumezi (pentru,ur enm,nffim ca:rcerul Ia pl5mAni), si nu mdndnci za-hiur ilper:trn a evita cancerul de tub digestiv qim Mm . sA nu abuzezi de grisimi solide qi de ni-
rumumr- ad.ica sl6nini, margarini, salamuri (pen-
mrmrr s ry,-rta cancerul de pancreas qi colon). tnsiumffie nasuri nu sunt suficiente.
mxrrstd qi oameni care ridici argumentulwrrrn'mlfrhrrs cdruia unii dintre noi consumi aces-rue W'siuse qi nu au cancer. Acest argumentl@ flffiirir ralid cAnd ne referim la aceasti boal5.lffiinrrmeth:eies, la acest tip de arglrment se poate
mwnunde astfel:r \-u au ficut cancer pAnd acum, dar eI
poate fi declangat oricAnd, ,,incepAndchiar de mAine";
I ,,Statistica" la care face apel acest tip dearg].rment vizeazd. 2-3 cazuri, pe cAnd
CANCERUL - INAMICULDECLAR"AT AL OMENIRII
studiile medicale statistice se bazeazE" pemii sau chiar zecide mii de cazuri.
Statistici dupi tratatulde oneologie
al lui Vincent De Vita11
Cancerul este o boali endemici ce a cuprinsaproape intreaga lume qi incidenla ei este incontinui cre$tere. Conform tratatului de onco-Iogie al lui Vincent De Vita pe plan mondial inanul2008, s-au inregistrat 12,7 milioane de ca-zuri noi cu cancer, din care 5,6 milioane in !5ri-le dezvoltate gi T,l milioane in pirile nedezvol-tate sau subdezvoltate. NumS"rul de decese in-registrate in acelaqi an este de7,6 milioane ca-zuri, din care?,8 milioane intirile dezvoltate gi4,8 milioane in tdrile subdezvoltate. Prognoza
naleoe, pen-c,ti.C"camd.-
m ad-nenu-)moa-le po-tragr-a apa-rcurtimicaifesti
ofen-a atdtili unE ne-atere,rgi in
lVincent T. De VitaJr gi colab,Cancer. Principles & Practiceof Oncology, Ed. Walters Kluwer, 2011, pp.242-259.
.,ii,.:ti'
a
pentru 2030 nu este nici ea prea incurajatoare:2L,4 milioane de cazuri noi, cu 1B,p milioanedecese.
- Cancerui nu tine cont de sex, el actioneazd.
orbeqte in aceeagi misurd gi asupra femeilol sjasupra bdrbalilor.
Tabelul 1: Fre cu ent a c anc erului, I a, s e xul m a s c ulin
. . . -
ITt@
dH
tGffi
ro:fo
r04l
durc
uiil
ry
!uil
rstr
i,,; ltiLi i,: i l-il,'* I i ;, Xt :1 1.,i rl;
r Cancerul de plimAn este strAns legat de fu_mat - 85Vo dinbolnavii cu cancer de pl5mAnsunt fumS"tori.
PlSmAn
Prostatd
Colorect
Stomac
Ficat
Esofag
Vezicabiliari
Limfomnon-Hodkin
Leucemii
Cavitatea oral6
AIte localizdriin afari de piele
1.095.186
913.770
663.672
640.556
522.3556NA FFF
,140.o ( D
297.338
199.569
195.943
170.903
6.639.430
951.023
258.381_
320.595
464.435
478.275
276.129
712.255
109.465
143.669
4.225.662
SAn
Col uterinColorectPlSmAn
StomacUterOvarFicatTiroiddLeucemie
EsofagAlte localizdri inafari de piele
1.383.583
529.409579.099
513.637349.042
287.630225.484
225.976163.020
755.469
4.226.662
458.367
288.049427.392
273.634274.883140.153
2r7.568
113.802
730.6773.345.834
U
a
tsd
Tabelul 2: Frecuenta cancerului la serul femini,n
E
Mril de s6n la femei este mai frecvent in !d-mdh umre"otrtate qi se leagi, printre altele, de obice-irufl mfu m" tua hormoni de substitulie in menopauz[.
Muf colorectal este, de asemenea, mai
ffitnrument (59%) in lirile dezvoltate.funer,rl la stomac este de doui ori mai
diiirnmero''ent la birbali decAt Ia femei.fus,erul de prostati este cel mai frecventrrffiry de runoare Ia birbat - aproximativ 72%,,llr,iiinrrrrrr ipruri apar in tirile dezvoltate.Omcerul de ficat este mult mai frecvent Ialfuffimi ai83Vo din cazuri apar in tirile sub-
fumnnltate. Infeclia cu VHB sau VHC qi abu-mnrnill ,cie alcool qi cereale infectate cu aflatoxi-mft srmt principalii factori de creqtere a inci-,dspmfiei gi agfavare a evolutiei.fucenrl de col uterin apare in procent derffiffiffii. :n tdrile subdezvoltate, posibil din cau-
mmL mfectiilor genitale (gi inclusiv inflamati-m;i mult mai frecvente.$ffim,sticile mondiale ne arati c[ tumorile& mb digestiv reprezinti aproximativ 5O%
CANCERUL - INAMICULDECLAR"AT AL OMENIRII
din totalul cancerelor. Acestea sunt in strin-sd relatie cu stilul de viali gi in special cugreqelile alimentaliei moderne.
Influenta stilului de viati,asupra cancerului
Mai multe studii apirute in ultimii ani de-monstreazd ci circa SO- OVo din cancere suntevitabile, pentru ci se datoreazd. unui stil deviali greqit, stil care ins6 poate fi. corectat.Urmitoarele date statistice aratl importanlacancerului in patologia modern6.
Tabelul 3 : Imn ort ant a c anc erului
Atacuri teroriste Date insuficientepentru afi calculate
UO*gpii"XiailunuiieCt in':, lt:ta:aeO,mtfibane .Moarte prin accident aerian 1la 3 milioane
rin
Effil
+9V2A83il3D8
nnN4
le fu-imen
,g3r egt6;X.
Iffiil.i':.,rliai:iiiirl::a,
Tabelul 4: Tumori descoperi,te la necropsie
Moarte prin trdsnet
Moarte prin accident stradal
Intoxicatii alimentare
Boli cardiovasculare
Moarte prematurd legatd deobezitate
Cancer
Moarte din cauza fumatului
1la 350.000
1la 700
llaT
tla4
LLa4
1la 3
Lla2
Iuu@lltl,,Utt@
lriluffiflilitdfuSan (femei 40-50 83
de ani)Prostat5(bdrbati 4040-50 de ani)Tiroidi 98
1
2
0,1 ;
]Tnnilm(Reprodus dupi Richard B6liveau qi Denis Gingras,
L'ali,m ent azi on e anti - c anc ro,Ed. Sperling & Kupfer,
2006, p.6, Fig.1)
Stilul de viat5. este decisiv in aparitia qi evo-Iutia unui cancer. Reddm cAteva date statisti-ce dupi Richard B6liveau, care demonstreazaacest lucru. Faptui cd la necropsie se descoperdfoarte multe tumori care nici nu s-au manifestatclinic dovedeqte c5. stilui de viati greqit a deter-minat formarea acestor tumori cu mult inaintede a provoca primele simptome.
(Reprodus dupi R. B6liveau qi D. Gingras.L'ali,m e nt azi, on e anti, - c an cro, ed. cit., p. 45)
Influenta stilului de viati se vede qi din urmdtoa-rea statisticd geografic5: cu cAt o regiune pare mai ,,ci-vtfizatil',industrializat[, dezvoltati, cu atAt incidenlacanceruiui este mai mare. Pentru c5, in fapr, ce pre-supune o regiune mai civilizatd daci nu pr ezenta mumultor E-uri, a unei concentratii mai mari de azotatln pimant gi ape, a unei mai mari cantitdli de zahdrrafinat, aunui procent mai mare de obezitate? Toateacestea sunt cauze care conduc la cancer. Aqadar, pu_tem aflrma cu cerbitudine cd stilul de viati si indus-trializarea infl uenteazi incidenta cancerului.
gi tumori descoTterite clinic
2
tl). Gingras,cit., p.45)
mnetoa-)mai,,ci-ocidenta
; ce pre-iltamaibazotatle zahir:? Toatedar, pu-i indus-
a30qo'30%6:;;157r;.
5%oo"/o5Vo
',',',',S;Vo
2%o,,':,'Zyo,
2%",wa,
Tabelul 5: Stilul de uia[d, gi i,ndustri,alizareainfluenteaz d, incidenla c ancerului
ffifomWadeEst ,S00,a00 cazurin00.000 locuitoiiMnn:npa de Vest qi SUA 200 caztxy'100.Q00 locuitoliSmilEstulAsiei(India 100cazuri/100.000locuitoriffimrnma. Thailanda)
(Reprodus dupi Richard B6liveau qi Denis Gingras,L'alimentazione anti-cancro, ed. cit., p. 9)
$i urmitoarea statistici demonstreaze tot
rumpor[anta stilului de viat5:
Tabelul 6: Factori de risc In co,ncer
CANCERUL - INAMICULDECLARATAL OMENIRII
Iat5, in rezumat, factori p atog enici ai unuistil de aiard, gregit - rdspunzd,tori de o treimedincazurile de eancer:
s substante chimice oncogene: pesticide, me-dicamente imunosupresoare, unele E-uri;
S un nivel de radioactivitate crescut;s poluarea electromagnetici: radar, teleco-
municatii;s alimente poluate cu nitriti;s abuzul de carbohidrati rafinati (zahdr,fa-
inialbi);s fumatul;s alimente contaminate cu aflatoxine
(mucegS"ite);# conflicte nerezolvate.
Acum cE" am inteles cine ne este adversar inaceasti lupta urmeazl"si analizdm qi metodeleprin care eI ne transformi din oameni sinitoqiinvictime f5.r5.vini.
Carenlei:ali:iii€nAigl:rt:: t,,TabagismFactori ereditariObezitate. Sedentarism.Hrscurr prolesronaleInfectiiAIcooIDroguripOlUaf6 . i i ' .1: : . : : . , t : : t , , . : . , . : . r : . , : ' . .Expunere laI-IVAlteIe
(Reprodus dupdR. B6liveau giD. Gingras,L'ali,mentazione anti-cancro, ed. cit., p. 7,Fig.2)
il
d
v
; . - '. ; . . - . " , . t
I -.r
w": li*- i
I
-- ii:li.r't : , , ' , : -lf.'l:::':
#apsvels"til Etr
I r - ' : , . . t
; : i - . , ' ! r t
- . i . .
Alimentaliagresip -armacancerului
Fi punctul nostru slab
l , l ' :1, .1 ' : ,1 :,,r::' .l.l I : :,,'::.,1,: :: l, r.:: I
.: ai :::: r:
, , . , i ' , i . . . ' i i i' i l i i l i . , l : i '1 , i i . , l . i r i
#
' . r r \#gbfrH.u ='**
rui
L
iil
' tul ii
caNcERffJfiBffi ffi b+$il**ffi,fffi
cancerul, aduersarul nostru cel mai de temut, este i,n reali,tate re-niltqtul oyegel'ilor noastre fd,cute ani,Ia r6,nd, generatie dupd, generatie.Adoptd,nd o q,li,mentafi,e n_epotriuitd,, l-am fd,cut tot mai puternic gi, maiwecrutd,tor, tmbund,tdlindu-i treptat q,rmele gi strategiq,. Trebuie sd, nentnoagtem punctele slabe, pentru cd, tocmai ele sunt armele cancerului€at'e se i,ntorc i,mpotri,ua noq,strd,.
Acum e momentul sd, deschizi larg ochii, sd tnfrunli adeud,rul gi, sd,-!i,asumi gregeli,Ie! Da, cancerul poate fi i,nuins, dq,cd, giii ce anume it d:e-terunind, .gi dggq i,n,telegi rolul _important pe care alimentalia i,l joacd, i,naceastd,luptd,! In acest capi,tol q,i sd, ci,tegti despre cele ma,i graue gregelide ali,mentatie pe cure le-am introdus i,n meni,ul nostru zilnic, fd,rd sd, nedam seama cdt de mult rd,u ne fac.
Apatilia factorilor oncogeni
kn natura lui, omul este dependent ener-Wifrir s: plastic de mediul inconjurator. Elwffi; p,oate desfiqura activitatea (miqcare,uffiforr,t f z-ic. efort intelectual, respiratie, diges-fu- emrcrrie etc.) qi nici nu poate creqte, fird o
legaturi organici cu universul material qi bio-logic in care a fost agezat odat5. cu creatia lumii.D. Stdniloae afirmi ci relatia omului cu univer-sul creat trebuie si aibi o esenti euharisticd, insensul in care omul trebuie si protejeze cu sfin-tenie puritatea creafiei peste care DumrTezeuI-aficut stipAn.
{.}ryf1a, a'
PAni acum 150 de ani, mediul inconjuritorera curat, aqa cum fusese intotdeauna. Echilibrulecologic se autoregl4 pentru ci nu interveneadin afaralui niciun factor perturbator.
Acum aproximativ 150 de ani, civilizaliaumanS a inceput si foloseasci ingrdqiminte chi-mice caAzot, Phosphor, Potasiu, dintr-o dorinliobsesivd. de a creqte cantititile de produse agpi-cole. Impactul a fost devastator, stresul metabo-lic al plantelor fiind maxim: cu un substrat for-mat din nitrifr, in locr.rl ingraqlmAntului organic,acestea s-au trezit ,,atacale" de substante chimi-ce de sintezi, fiind obligate si creasci altfel decAtle dicta comanda lor ereditari.
Drept urmare, imunitatea plantelor a sc5-zutvertiginos gi, in decurs de cAtevageneratii, aufost infestate cu diferitipamziyi,insecte, fungi qiierburitoxice. Acest lucru aimpus tratarealor cuinsecticide qi erbicide, intervenind in viata plan-telor alimentare o a doua otrdvire, mult mai agfe-sivi decAt prima. Rezistenta la insecticide a apd-rut rapid gi, daci in anul 1938 erau 7 specii de
insecte rezistente, in anul 1984 existau dejaspecii rezistente. Acest lucru a presupus ob!rea prin sintezd a noi 6i numeroase insecticideasocieri intre ele.
Acest parcurs al civilizatiei a influentat,indoiala qi aparitia cancerului. Cancerulo boala in care celulele tinere, in loc si seturizeze pe o cale normal6,'se inmr.rltescchic, sufocind functia unui organ qi, in final,organismul.
De aceea, in acest capitol, vom deserienismul prin care substantele azotoase gi icidele declanqeazi inmultirea anarhici alor, adici modul prin care ele induc cancerul.
Unr;l dintre alimente pe care le vomin cele ce urmeazS, demonstrAnd ci este iin genezaqi rdspandirea cancenrlui, esteImpactul metabolic in specia umani este la feldur ca cel al plantelor qi al omului cu nitratii. DeFacere qi pAni acum 200 de ani, omul nu acut zahirul. tnsa din 1830 qi p6ni in anul
#&
consumul de zahir acrescut de 12 ori in SUA gi
t'de
Specia umani a fost programati sigfucide (dulciuri) naturale, in care ziltit-
frm procent de 3-5%. Deodati insi, a ince-uiL.if"",ilnnwflrrne zahar oz|purS, scoasi din contex-
glucide, in procent de tOOVo.Aceastia celulelei conduce Ia o mai mare can-
Lfu umnsdine secretatd qi la o cantitate maiird" lastic, atAt in celula cAt si in jurul ei -
ti de creqtere tumorali.lMmii msLult de atAt, zahdrul, nefi.ind un ali-
mmrrat schimbi functionarea fi ziologicii alimentar, conducAnd la o functi-
mmologici care nu mai poate dicta opri-m&t nndninci mai mult, cu atAt ai mAnca
Miffim i:npresionant cum in civilizalia noas-
'rommerrii au ajuns si prefere zahirul in lo-t si al fructelor, pentru a-qi satisface
rrrlum@. de gnucide (dulciuri) qi cum ei rdspAn-,rffi[um'omu mi.ta uqurinti sacii cu azotat pe plmAn-rMllllr mqmm'i"u otr[vindu-gi atit organismul, cAt qi
rWdiunilmmd.
ALIMENTATIA GRESITA - A,N TA,GANCERLLUT $r prIItCTrrL NOSTRU SLI|B
De asemeneA tot in cadrul acestui capitol,vom prezenta qi riscul imbolnivirii de cancerprin poluarea apei. Existi doui mari surse depoluare a apei:
I apa de retea - prin compuqii clorafi;I apa din primele pinze freatice - prin
azotati.
Veli gisi, in interiorul capitolului, doveziconcludente care atesti efectul cancerigen aIacestor substante. Si nu uitim totuqi cE atdt za-hirul, azotatii qi insecticidele, cAt qi clorinareaapei sunt factori cancerigeni apiruti in ultimii100-150 de ani, adici exact in perioada de creq-tere a-larmanti a cancerului.
Vom parcurge qi ana)iza, tot in cadrul aces-tui capitol, $i ,,descoperirile" foarte recente cuefect cancerigen:
I uneleE-uri;t unele substante degajate din recipiente-
Ie de plastic atunci cAnd acestea sunt ex-puse Ia soare;
t,Ie
dli rli;*,ltp
Factorii de risc oncogen
Multe secole la rAnd omul nu a mAncat altce_va decAt hrani naturali _ de altfel, era singlrra so_lutie existentd- Omul nu putea sI mdnAnce greqiqpentru simph.il motiv ci nu existau decAt alimentenaturale. Singunil abuz pe care il putea face era celcantitativ (subalimentatie sau supraalimentafie).
Prima mare greqeald in alimentatia moder_nd. a apdrut in anul IgTO,cAnd omul u dur"opu_rit fiina albd gi a inceput sd renunte la fdinaintegrali.
Dar epoca rafind.rii avea si aduci gi alte aba_teri de la notiunea de ,,integral.., zahdrul rafinat
I abuzuldecarne;I tratarea alimentelor la temperaturi
inalte;I obezitatea;I mucegaiul unor cereale etc.
ln locul celui integral, sarea exbrafind. incelei integrale, uleiul rafinat sau dublu raflnatilocul celui presat la rece, laptele prafin locullui integral etc.
A doua mare greqeali, catastrofald amtea spune, apdrutd tot la sfArsitul secolXIX, a fost descoperirea qi folosirea ingnmintelor chimice in agriculturi. Acestment
I dus la cregterea productiei qi la scd.de.
rea calititii solului. Totodati s_a alierat si ca-pacitatea naturald de apirare a plantei fatide ddunitori. Aceasta a atras dupd sine a tre-ia mare greqeali: folosirea tot mai intensivdinsecticidelor.
A urmat a patra mare gregeali: folosirea adi_tivilor (E-uri) pentru modificarea ealititilororganoleptice ale alimentelor (pentru a fl totmai atrigitoare gi apetisante, in ciuda efectelornegative asupra sindtnfii).
In flne, a cincea mare abatere de la,,natural.a survenit prin aparitia organismelor modifi_categeneric (OMG).
##
Garn illll,mrrrmrlr'ir:ie nu se opresc aici, existAnd girrafinati um'wryreL: in aiimentatia moderni pe caren locul ce* *:urnera qi care se intorc impotriva
ld am pu- I prl,anre cultivate in sere, sirace ine[iurrofrl*
t nnrmserr.'ari agresive: radiatii, benzoat desurd:u temperaturi ultraviolete, conge-ill6:n prelungite etc.;
! renuntarea la alSptarea naturali;I mim:Tarea agresivd a alimentului qi, impli-
rm. renuntarea la masticatie qi digestial l ,---
--lx.iLrdL@4
t eh'urul alimentar (cantitativ);t renr'.mtarea (sau absenta) obiceiului de a
p*r*sti:I fn,il:si-rea abuziv6. (de cele mai multe
,nrr-r ffird. s5. fie nevoie) a suplimentelormuritive.
secolului
ffim ceJ,e ce urmeazS, vom prezentaqi analiza
^ _ _ _ ___4UMENTATTA GRESTTA _ nnnreca1\[cERr]LUr $r pultcrrrr, No-siRo SrAB-
7. Nitratii
Prima sursi de nitrati o reprezinti ingfigi-mintele chimice. La momentul actual, existimai multe forme de ingfiqdminte azotoase.
Amoniacul anhidru este considerat cel maivaLoros: are o solubilitate in api" de g9,g g/tOOcmS la rece. in SUA' aproape jumdtate din tota-lul de N aplicat provine din amoniacul anhidru(NHJ1.
Sulfatul de amoniu este un ingriqdmAnt re-zuLtat din industria flrelor qi fibrelor sintetice qidin industria otelului. ,,tn conditii de submersie(macrobiozd), ionul sulfat este redus la hidrogensulfurat (HzS), care este toxic pentru plante..2.
Azotatul de amoniu, NH4NO', contine33-34Vo azot. Are o solubilitate de 11g,3 9/100cm3. in prezenta produselor petroliere azota-tul de amoniu face explozie. Eficienla azotu-
t Gh. Budoi, Tratat d,e agrochimie,ed. cit., p. 11.e lbidem.p.72
ingrig[-,cest mo-la scdde-nat qi ca-mtei fapine a tre-tensivd a
sireaadi-alitSlilorraf i totefectelor
"natural": modifi-
glmmmni lssprortanli factori de risc oncogeni.
trx
lui din ingrS.qiminte creqte pe misurd ce scadecontinutul in humus.
Intre lngrS.qdmintele chimice qi cele orga_nice existS. interactiuni negative, adicd combi_natia intre ele di productii mai mici decAt dacds-ar folosi separat.
In prezent, folosirea ingrd.qi.mintelor chimi_ce in Europa este enormd:
I in Europa de Vest, se folosesc aproxi_mativ 1O milioane tone pe an de ingrd_qiminte cuazot (N) qi circaL7 milioanetone pe an de ingriqiminte mixte NpK(Azot, Fo sfor, potasiu);
I in Europa Centrald gi de Est, se folosescaproximativ p milioane tone pe an deingrigiminte cuazot (N) qi circa B mili_oane tone pe an de ingriqdminte mixteNPK (Natriu, Fosfor, potasiu), cu o ten_dintd de cregtere mai mare decAt dubld.
De asemenea, este important sd remarcdmqi faptul ci raporbul NpK este mult in favoarea
azotului, adici acesta este folosit de Z_4 orimult decAt p qi K1.
A doua sursi importantd de nitrati estedeoarece nitratii sunt solubili in apd.'Circadin cantitatea de nitrati care intrd inumanprovin din apd".
Factorii care influenteazd" cantitatea detrati hidrosolubili sunt:
I actiunea prelungitd a razelor decare scade cantitatea de nitrati (deplantele cultivate in sere au o conctie mare de nitrati);
I vara sunt mai putini nitrati in plcdci organismul plantei ii utllize azdtru sinteza de proteine;
I iarna, existi mai multi nitrati, cicirele este mai slab qi nu sunt neutrali
I dimineala concentratia de nitratimai mare decAt seara;
-_--l-^^^iMt{l
Rusu gi colab., Tratat d,e agrochimie, Ed,.2005,p.242.
#tr
ESIE
lircain corputr
ea de ni-
de soarq(demcentra-
n plantqeazipen-
cdci soa-rtraliza!i;trati este
s. Ed. Ceres.
t :ea n:ai mare cantitate de nitrati se afl5
r::"ilpini qifrunze.
-&,mra"lzele diferitelor ve$etale cultivate con-
mm,mma. aratd urmitoarele niveluri de nitrati:
I Divel inalt: salati, andive, gulii, sfecli
:rrsie, ridichi, telinS;I uivel mediu: fenicul, vatzd", spanac, var-
za creat6;r nivel scdzut: vinete, fasole, conopidS,
br''occoli, cicoare, maz\re, castraveti, ar-
dei ciuperci, cartofi, roqii, ceapd" praz,
ryaranghel.
llllrL nivel crescut de nitrozamini se geseq-
r&ffu ih. berea conventional5, din cauzS'ci orzul
ffim'.frSat cu azotati este prelucrat prin priiire.
fl,mu$. efectele ne$ative ale aplicirii azotului
h;mmfur ferrilizarea cu azot(in special cAnd e fo-
losit unilateral sau in exces) influen-
teaz|.negativ conlinutul de proteine. in
ALIMEN'TATIA GRESITA - ARTT{ACANCERULU Sr PUNCTUL NOSTRU SLIIB
doze moderate, cregte proteina in detri-mentul glucidelor gi lipidelor;
il reduce cantitatea delizind;r acumularea azotului mineral determind,
Ia legUmele de cAmp, creqteri vegetative,intArzieri ale coacerii qi deprecieri alecalitilii fructelor;
il ,,excesul azotului determinS. o blocarea metabolizdrli in plante, ca acumulirichiar fi.totoxice de N - mineral in detri-mentul celui proteic. Astfel se dereglea-zi activitatea nitroreductazei, iar canti-tatea qi calitatea recoltei se depreci azil'r.
Sodium nitrat qi sodium nitrit se gisesc inplante, carne qi produse lactate (provenind dinpimAnt qi api).
Vincent De Vita il citeazi pe S. Palmer, care,pebazaunor studii epidemiologice conduse inSUA, Anglia, America de Sud, Iran, Japonia qi
i.tr::,4'a:.:: l:-;:l
I lbidem,p.626.
China, demonstreazd, o asociere certi intreconsumul de nitrali qi nitrili qi incidenla cance-rului de stomac qi esofag.
Formarea de nitrosamine din nitrali a fostdemonstrati de P. Magee- citat de acelaqi au-torl. Dr. Gene Spiller avertizeazi asupra acelu-iaqi fenomen qi spune cd efectul dezastruos aInitrozaminei poate fi combitut, micar in par-
te, cu un aport substanlial de vitamina C. Astainseamni ci, daci ai ficut gpeqeala si mdnAncimezeluri tratate termic, atunci trebuie si beiimediatun suc proaspit de citricez.
Azota{ii gi aaoti,giiin prep aratele din c arne
Normativele previd cil dozd. maximi de ni-trili (identificafi caB 249 gi E 250) este de 150
1 Vincent T. De Vita, Cancer Principles & Practice ofOncology, J.B. Lippincot Company, 1989, p. 171.
2 Gene Spiller, Eat Your Wag to Bener Health, PrimaPublishing 1996, p. 167.
mg/kg qi doza maximi de nitrali (E 25L,8 2este de 300 mg/kg cu un reziduu de 250R. G. Casseus, citat de Colin T. CampbeLprimul semnal de alarmiin anul I9TO,cumcdtritii ar putea suferi reaclii in corpul nostru,mAnd nitrosamine3. Se apreciazd. ci 17 nimine sunt cancerigene pentru oma.
Speciile reactive de nitrogen ingerate inpul omului devin cancerigene prin N-nine, substante folosite gi extrlerimental pentru
vocarea cancerului in laboratorul de experienti4Autorii italieni afirmi acelaqi lucru, cu
cizarea ci nitratii qi nitrilii reactioneazi cuduqii de degradare ai proteinelor qi formeazitrozamind., deci asocierea cu carnea este cumai periculoasd. Nitrosamina creqte incicancerului digestiv (intestin, ficat). Aceiagi
3 Anna Villarini, Scegli cib che mangi,Ed. Sperling &2011, pp. r48-L49.
4 Colin T. Campbell, Studiul China, Casa de Editurd2007,p.47.
5 Barry Halliwell, John M. C. Gutleridge, Free radicals in
#.#
ology and medicine, Oxford Science Publications, 1999, p. 707-
nr mmcfutr EPIC (European Prospectiueiimo,mlrn rlrcfo Cancer and Nutrition), fficutft@ n0 tarl pe 500.000 de persoane -mmu:,firnnn rolu-l cancerigen aI nitrati-
de carnel.,tll0[Mhn, 1[ Campbell evoci mai multe studii
i rolul cancerigen al nitritilor2:t foufiilSm0- redsta.A/ature atrasprimul sem-
Mdi de alarm4 afirmAnd ci nitratii for-nrrsmmfr in corpul nostru nitrozamine,iiili.mtr||llilq@ftn geIle;
r fu XilSlits. u-n nou studiu, efectual la MITilirrffiWnunnsc*us etts Institute of Technology),ru detms ce nitratii cresc incidenta cance-mrwilfurlm. lindatic la qobolani.
'rllllllltrdltntltnrmiii &tcologE: An Euidence - BasedresUzat sub redactia Alfred E. Chang
L itratii din alimente ca avAnd un
'rlllMunmrnr illrlh*rn::: Gior.aani Alle gro, Preuenire i tumori man-;:- Sperling & Kupfer, 2009, pp. 17-18.
ALIMEI\ITATIA GRESITA - ENNAEcaNcERttLUr $I puftcTul, NoSTRU SLIIB
rol in cregterea incidenlei cancerului gastric,in combinatie cu Helicobacter pyloris. philippeDesbrosses atrage atenlia asupra unui pericolde lungd durat6: ingrdqimintele chimice sl[bescpAnila disparigie procesele biologice de fermen-tatie ale solului, cu riscul deqertizirii unor supra-fete tot mai maria.
Nitrilii qi nitratii se transformi mai uqor innitrosamine cancerigene la temperaturi inalte,de aceea tratarea termici a preparatelor de carneeste cu atAt mai periculoasSs. Nitritul rezultat dinnitrat reactioneazd cu aminele din legiturile pro-teice la temperaturi de peste lBOo C qi formeazdnitrozamina cancerigend (e cazul prijelilor qi algfitarului). Formarea de nitrozamine este influ-enlati de nivelul temperaturii, durata tratamen-tului termic qi continutul de grdsimiG.
3 A. E. Chang Oncology: An Eui,d,ence - Based, Approach, ed,.cit., p.682.
4 Philippe Desbrosses, Z e Krach alimentaire,Ed. du Rocher,1990, pp.86-87.
5 G. Spilter, -Ea t Your Way to Better Health,ed. cit., p. 99.6lbidem,p.IO7.
r:.:il,l ':l
,'l|"llfl ifrnumryrpel SndiulChina, ed. cit., p.48.
l* Kew'
f l
I
'.:':.:'
Transformarea nitratului in nitrili in cor-
pul umanl se face in stomac, in mediu foarte
acid. Existi doui mecanisme patogene asupra
organismului:I legarea hemoglobinei, care induce un
grad de hipoxie celulari qi, implicit, se
amplifici calea fermentativl' a zahaturi-
Ior cu creqterea nivelului de acid lactic qi
stimularea atiPiilor celulare;
lt nitritii reactioneazl"cu aminele din pro-
teine qi formeazil" nitrosamine, des-
pre care Agentia Internationali pentru
Cercetare in Cancer spune ci reprezintd
substanlele,,cele mai cancerigene"'
Umberto Veronesi a descoperit ci in zo-
nele Forli, Romena, Firertze, incidenta can-
cerului de stomac este de patru ori mai mare
decAt in restul !6rii qi a le$at aceasti reali-
tate statistici de obiceiul abuziv aI popula-
-t Aott"\nlluti"i , scegli cib che mangi,ed. cit', p' 150'
liei din aceste zone de a mAnca salamuri
& Practice of Oncology considerl c6' N-nitroso
pounds sunt cancerigeni genotoxici, interacli
cu ADN-uI. Efectul lor se amplifici Ia fumitori qi
cei cu infectii ale tractului digestiv' Efectul cant
gen asupra stomacului al compuqilor NITRO a
demonstrat qi experimental, pe animales'
tratat mentioneazi nitrosaminele ca factor pato
nic oncogen qi in cazul cancerului de cii biliarea'
2.Za'l&nfi
Zah6rrt, rafinat este folosit pe piali de
200 de ani. Ceea ce numim noi astizi ,,zahbx"
de fapt un dizaharid format din glucozd qi
f U*l"rto v"ronesi, Mario Pappagaflo, Verso Ia scelta
tariana,Ed. Giunti, 2011, P. 33.3lbidenx,p.926.4 lhidern,p.tozo.
ralamuri cu
wPrincipla'nitroso com-braclionAndhmitori gilactul canceri-IITRO afostrles. Acelaqictor patoge-ibiliarea.
6 de pestezahir" esteEifructozd-
h scelta uege-
T"eharul rafi.nat este tot mai mult contestatt@ millfment, datoriti numeroaselor studii caredMrmrcdesc implicarea lui in geneza cancerului, inhMlre cardiovasculare qi metabolice.
E-ste drept, glucidele au un rol important inffiT bolismul organismelor vii:
I reprezinti principala formi de inmaga-zinare a energiei solare de citre organis-nnele fotosintetiz ante;
t reprezinti cea mai importanti formide energie pentru organismele hetero-trope;
l sunt componenta principali a hraneiomu-lui qi a animalelor;
I sunt substanle de rezew6., atAt in lumeaanimali (glicogenul), cAt qi in cea vege-tal6 (amidonul);
I intri in alcituirea peretelui celular lavegetale (celuloza) sau a scheletului ex-terior la artropode (chitina);
t intri in compozitia nucleotidelor qi aacizilor nucleici (riboza gi dezoxiriboza);
ALIMEI\ITATIA GRESITA . NNM*GANCERULUI $ PUNCTUL NOSTRU Sr"AB
I servesc ca metabolili intermediari (glu-cozo-6 fosfatul, fructozo-1, 6-bifosfatul);
I joaciun rol inlubrefiere;t au rol in metabolismul imunitar;t participd la comunicarea intracelulari.
Glicoca-lixul, format din grupirile glucidi-ce ale glicoproteinelor qi glicolipidelor, se g5-seqte in membrana celularS. qi exprimi indivi-dua^litatea celulari (,,cartea de identitate a ce-lulei"). Are rol in moartea fiziologicl a unorcelule.
Consamuld,esahd,r
Consumul mondial de zahilr este enorm.Colin T. Campbell apreciazl, cE 42Vo dintreamericani minAnci zahdr rafinatl. StatisticaNHNES (National Health and NutritionEraminations Suraey) aratd. cd bdrbatii
1 C. T. CampbeLl, Studiul China, ed. cit., p. IO4
*?r94q* .p
s IlrvI
consumd mai mult zah6r decAt femeile (cAnde vorba de sugar drinks) qi perioada de vArstiin care se abuzeazd. de zahdr cel mai mult este2-38 de ani1.
tntre anul l8OO qi anul2OOO, in SUA, con_sumul de zahdr anua-l per persoand a cres_cut de 72 oriz.ln anul 1gg0, ,"
"orr*rr*au 5 kg
de zahdr/locuitor/an. Autorul german HansGrimm prezinti consumul de zahdr ast6zi:33 kg/om/an, luAnd in considerare toate pre_paratele pebazd, de zahdr (prdjituri, ciocolati,bomboane, biuturi ricoritoare, inghetate, si_ropuri, dulciuri etc.), plus consumul d,e zah6rca atare (adaos la cafea, ceai).
In perioada ZOIO-2O11, s-au consumat inlume 167 milioane tone de zahir (cu IOVomai mult decAt in anul precedent), existAnd,la ora actual.d, peste 1OO de td.ri care producza]l^dr.
-l lrnp'//. lr--"d c.gov / nchs / d.ata,/databriefs/db71.htm
" hIIp : / /natur albias.com/how_sugar_can_ruin_your_life
Efectele neg atia e ale z ahd,ru,Iui
Zahdrul este considerat unul dintre celepericuloase ,,elemente" de pe pia[a ultimu]ui
Fiziop atol o grc, zahdrul actioneaziasupra organismului, astfel:
I soliciti intens pancreasul pentru aeretainsuliniori de cAte ori este
ffi creeaz6, dismicrobism intestinal.tAnd calitatea de eubiozi a florei intesti_nale saprofite;
* deviazl PH-ul umorilor spre acid, favo"riztnd instalarea b olilor imune,torii qi neoplazice;
n aftereazd" fiziologia aportuluipentru glucide, favorizAnd dependentq
il creqte indicele glicemic, cu toate conse_cintele respective.
La ingestia abuzivdde glucide cu indice g;Li-cemic crescut (dulciuri cu absorbtie rapid$Lde tipul zah5rului), organismul este obligat sfr
tr*t'
!&LE&5ffirusA€gA GKffi$ES;L * gmR&sccngcmmg.rL,Lns 6E palffitrY'uL R{*Ssffi,€J Stu&B
::"in
' r iL r j
- -:--:. l::ntLu ca celulele s[ uti--, - =-'.icoza. In acelaqi timP,
,": : :-.-:: creqte qi obezitatea se
. - -,-.-= adiPoase nu Pot absor-
: - :.-:t'-llarea continui a insuli-, . ' ' : - - i , :est fenomen se cheam[
din moment ce atAt de multi lume il doregte,
fdrhcael sifie un aliment natural, integrala.
Pentru a vedea ce efecte negative are rafina-
re a as up ra zahhr :uIui, re d [m ana)tza c o mp arati -
vi a compozitiei zahirului alb raflnat qi azah6"-
rului integral din cartea acestui autor.
Tabel 7: Zahd'r alb vs zahdr integral
- .: r--- :-fir-rni ci insuiina actionea-
I .. -:-::tilareafactorului
de cre$te-
- : - ..-:r Seignalet clasificd zahdrul-., - ! =ltru cancerpe locul doi dupi, . .- satLtrate3. Kevin Trudeau apre-
,--'. - :aiuat se comporti ca un dro$,
i * ,. si colab., Okinawa,I'isola dei centenari',. i - * QQ
rilegro, Preuenire i tumori, mangiando
.. LAlimentation, ou Ia troisibme mdde-
,::'de Guibert, 1998, P' 393.
a Kevin Trudeau, Vogli,ono farti ammalarel, Ed' Oscar
Mondadori, 2070, p. 77 5.
Zaharoz\
GlucoziFructozaPotasiu
MagneziuCalciuFosfor
VitaminaA
VitaminaBlVitamina82
99,6
3-5
10-150,3
88-912-63-6
600-10040-10080-11050-100
120-12000,023-0,10,06-0,15
o substanti cancerigeni. Cea mai mare rati t
supravieluire a fost la qoarecii hipoglicemici3'
Acidul 0,34-1'1-8pantotenic
De asemenea, cancerul de colon indus sau
agravat de consumul de zahir se datoreazd dis-
microbismului intestinal pe care il creeazil' Dr'
Otto Warburg, Ph.D.,laureat al Premiului Nobel
pentru Medicin[ in anul 1931, a descoperit ci
metabolismul celulelor canceroase este domi-
nat de glicoliza anaerobi, iat glucozareprezinti
un foarte bun ,,combustibil" pentru celula neo-
p\azicd..in procesul de glicolizi anaerobi se naq-
te foar[e mult acid lactic, care el insuqi este foar-
te favorabil dezvoltirii celulelor canceroasez'
Un alt experiment s-a desf[qurat pe trei lo-
turi de qoareci: hiperglicemici; normoglicemici;
hipoglicemici. Toli qoarecii au fost injectali cu
- qttp,//""t*tlbias.com/how-sugar-can-ruin-your-life2 hrtp; f / www.drheise. com/canc e rsugar'htm
Un studiu larg, efectuat pe 21 de !5ri cu
talitate qi morbiditate mare (Europa S
Japonia), arate ci nivelul zahdrului este un
tor de risc important in creqtereaincidentei c
cerului de sAn, in special la femeile in vArstia'
Carbohidralii elibereazi repede mult[
cozil, care determini senzatie de salietate
scurti durati, dupi care glicemia scade verti
nos gi apare o senzalie de foame, deseori i
tit[ de nevoia de dulce (glucide)' Daci ai t, ,aceqti carbohidrati, ai evita qi aceasti cap
gi !i-ai putea pistra o senzatie de salietate
iru un timp mai indelungats.
-- SJ. H*htt, ,,Complex versus simple carbohydrates
*"**uw tumori.in mice"' Nutr' Cancer, t979, 1(3)27' 10"
C. n. i""iitt.ban et. alii,,,Glycemic modulation of-tgm9r q
r*." i" "
*o"se model of breast cancer", Bro chem Biophys'
Commun, !985, Nov. 15, 132(3)1174-9'- + 5 Seely ,,Diet and breast cancer, the possible
with sugar consumption", Me d. Hypotheses,.7983- 3 ;Jh*tt"s F Colr, Maren Fmnz, Die Neue Anti'
Ernd,hrung, Grdfe und Unzer Verlag p' 50'
&#
are ratdicemicis.iri cuop4ste unlentei can-rArstd.a.nnulti glu-tietate derle vertigi-Bori inso,f ai evitaI capcaniltate pen-
gidrates and(3)27. 10, $
itumor tole-Biophas,Rq
r connection
Anti-Ibeb
abuzul de zahdr qi amidon sli-
intestinali saprofiti in favoarea fun-
fuL @nC special Candida albicans iubeq-,si il transformi in Fusel alkools, care
dwfr pentru organism. Inflamalia cronicd
mfirs& afecteazi sistemul imun al mucoa-. Prima consecinli a acestui fe-
creqterea nivelului de amoniac care
ugmate fi transformat in intestin in ioni de
nm, NH,-) (forma netoxici) qi ulterior de-
rnitoze atipice'.
f,M,mrodiu efectuat pe qobolani a demonstrat
rod:ctiv (de dependenli) aI zahirului:
iimul nervos qi zona din creier prin care
aceasti dependen!5 sunt aceleaqi
mn gr cocarna.dheum T. A EIy dezvolti pe larg relatia can-
rafi.natiz:,
urlim#i&,m p_ 55.e
'il@tr@ T" A Elv, ,,Glycemic Modulation of Tumor
ftc Joumal of Orthomolecular Medicine,Yol. 11' 1st
ALIMEI\ITATIA GRESITA - ARIVIAGANCERTTLT'I Sr PUttflrIL NoSTRU SLAB
r inci in timpul lui Galen s-a observat fap-tul ci animalele infometate nu ficeautumori;
I in ultimul secol, intoleranlalaglucozi afost observatila 62 din 70 de pacienti cutumori (intr-un studiu aI lui E. Freund);autorul il citeazd pe A. S. Glicksman gicolab., care recenzeazl" mai multe studiiqi raporteazd.cd.sSVo (din 557 pacienp)
au valori de peste 2OO mgVo la testul detoleranlilaglucozd;
I imunitatea mediati celular scade dras-tic la oamenii vArstnici: la cei imunosu-presati dupi transplant qi la cei cu hi-perglicemie; la bolnavii imunosupre-sali pentru transplant, frecventa tu-morilor maligne este de 100 de ori maimare;
I incidenla crescuti a cancerului este in-grijor[toare in ultimul secol - exact decAnd se consumi pe scar[ Iargi carbohi-dralii rafi.nafi;
&x' ,1,
ul$ffi'6"
glucoza altereazi cele patru funclii aleneutrofilului: chemotoxia, aderenfa, fa-gocitoza qi intracellular killi'ng ;creqterea prelungiti a cortisolului in sAngeinhibi produclia de interferon, atrofiazd'timusul, splina qi ganglionii limfatici; au-torul citeazS pe Yudkin qi colab., care de-monstreazi ciun consum excesiv de zahdtinduce creqterea $icemiei, a insr-rlinei gi acortisolului; este cunoscut faptul ci insuli-na stimuleazhfactorul de creqtere celula-ri, iar cortisolul are efect imunosupresiv,
,,Iimfolitic".
Hems, pe o insumare a studiilor din 41 de
!iri, giseqte o corelare semnificativi a inciden-tei cancerului cu abuzul de zahdr.
Johannes F. Colt descoperitorul genei
TKTLI, explicd mecanismul patogenetic al can-cerogenezeil: creqterea nivelului de glucozi in
1 Johannes F. Coy, Maren Franz, I cibi antiossidanti anti-cancro,Ed. Tecniche Nuove, 2OlO, pp. 26-29.
organismul uman determinS, in celulS,Iizarea ei prin mecanisme fermentative (nu
combustie - care e caleanormali). Procesulmentativ naqte mult acid lactic,Iucru careduce la sciderea pH-ul pAni la 2, fbcAndu-lmediu prielnic pentru declangarea qirea celulelor canceroase.
Acidu] lactic, de asemenea inhibdactivitatea limfocitelor NK (killer), pti
cale de lupti. tn plus, acidul lactic rupetul celuli-celuli, distrugAnd treptat mrelaliei intercelulare qi, astfel, celula maldezvolti nestingherit.
Un efect dezastruos al zahirului sece qi asupra intestinului. Mucoasa intestiqi flora microbiani saprofiti din intestinzintdunul dintre cele mai eficiente organefensive ale corpului uman, pentru cdactiunea microbilor patogeni gi neutralizeadimpiedici absorbtia substanlelor nocive.
Desigur, nu trebuie si uitim rolul poziti
4,*
florei intestinale saprofite in laboriosul
cANcE#,tlf BlHffi&ff fi8'Sf"tiffi,m:(nurcsul:are
S[ absorbgie intestinal E. Zahdrul fa_ffiecriile fungice intestinale gi sca_
iln populalia florei microbiene sapro_
farmacistulAndreas Sigismund Marggraf a des_coperit cd. zahdrul din trestie este identic chi_mic cu zahdruldin sfecli.
Cartofii preparati sub formd de piure, fiindbogali qi in amidon, elibereaz|,multmai repedezaharide in sAnge decAt cei copti.
Bazat pe datele din literatura de specialita_te, Umberto Veronesi scrie ci un bolnav cu can_cer de colon, in plin6 curi de chimioterapie, iqitripleazi riscul de a face metastaze dacd consu_md abuziv carbohidrati rafinati (fdini aJbd., za_hir) in asociere cu grisimi saturate gi proteinede origine anima^ld.
Acelaqi autor citeazd,un alt studiu care de_monstreazd ci intr-un lot de femei cu cancerde sAn ln stadiu initial, daci se reduce aportulde zahdr, fdini albd, proteine de origine anima_ld qi se consumi multe vegetale, riscut de moar_te motivat de cancer se reduce cu4BVo7.
- 1 U. V"r"""ri, M. pappagallo, Verso la scelta uegetariana, ed..cit., pp. 31-82.
ndu-l,Wm,ea numericd a fungilor creeazd. in
Mmhestinal, un pH alcalin qi un exces demare inhibi energetic activitatea mi_
iijerillllfi fiind un alt factor declanqator aJL Amoniacul are de asemenea un
iuefectproinflamator., {@Mlrl de zahdr stimuleazd activita_
prin eliberarea rapidi de energie.;frmten'ine qi reduee glicemia. Dar cre_msibil la aceasti reducere qi coman_
Imscamsme neurogene, o noui,,foameSI cercul vicios eontinui.
tflM flrile arati cd amidonul din pAinea'ffi nnai periculos chiar decAt zahfuuI.
mfr e[ creqte vertiginos glicemia la scurtfl ingestie. Acest lucru se intAmpld din
lungi qi ramificate de glucozd..M[miffiil si mai facem o mentiune, pentru a
orice confuzie: incd din anul IT4T.
@ff
Johannes F. Coy remarci doud comuni-
t5!i - eschimoqii qi cAteva sate elveliene - care
au o rati a cancerelor foarbe redusi gi o longe-
vitate mare, pentru simplul motiv c[nu minAn-
c6" zahd4 chiar daci consumi proteine de ori-gine animali (carne de foci, balen6, elan, so-
mon - eschimoqii; lapte de capr5, brdnz6", smAn-
tAni, carne - satele din Elvelia)l. Acelaqi autor
remarci faptul ci animalele se imbolndvesc maipulin de cancer decAt speciaumani qi animale-
Ie ierbivore se imbolnivesc mai pulin de cancerdecAt celelalte, pentru simplul motiv ci nu md-
nAnci (chiar refuzd) carbohidralii rafinati.
3. Polua'rea apei
Tratareaapei dinrelelele urbane cu clorfacesi se nasci doui tipuri de compuqi organici:
1 Johann F. Coy, Die Neue Anti-Krebs Emiihrung, Ed. G & U.'Miinchen,2010, p. 30.
1. compugi organici halogenatiIatili, cu greutate moleculari mareTOXNV (clor qi diclor benzen,noli, clortoluen etc.);
2. compugi or$anici halogenalicu greutate moleculari micd -(haloformi sau trihalometani -
Lucrelia Pavkov qi colaboratorii2zi studiile lui Eschembrenner $i Mills, care
constatat pe animalele de laborator efectul
cerigen al HCCI. Studiile epidemiologicetuate in SUA su$ereazi o anumiti asociere
tre nivelurile THM din apapotabiliqicancerului cu diferite localizdri.
Liliana Ursu gi colab. citeaz6. o analizi
treprinsd pe 30 de studii epidemiologicetuate in lume asupra populatiei umane;
2 Lucre$a Pavkov gi colab., ,,Dezinfecfia apei cu cloq Ide risc peniru formarea unor compuqi cancerigeni qi unelebilit5li de interceptare a acestora in scop profilactic",)OO(V, nr.2,1986.
44
rit
ii concluzioneazil, in mod unanim,
o corelatie direct[ intre apa clorati qi
mmrcului de cancer colorectall.statistice arati c5, in Perioada45 milioane de americani erau de-
dB nB-5O0 sisteme de aprovizionare cu(poluati).
m@ {Nafitral Defense CounciQ apreci-,,rfiiifrlrn cauza apei, se imbolnivesc anual
ts 900.000 de Persoane, dintre care
l- O parte din aceste cazuri sunt
iffimnmmmrnd din anul LgTg,methAltertiary bu-
mfTtsE) s-a adiugat in benzini pentrucifra octanici, inlocuind tetraetilul
O parte din acest Poluant ajunge in
a este posibili prin consum, dar
Ilsu- Ioan Iacob, ,,Aspecte sanitare privind con-
ftrjhielometani (THM) aI apei potabile distribuitdpm'in si-dem centra)izat",Igiena,voL. XXXVI, nr. 3,
r ir. 3clch, Pre scription for Nutriti,onal Healing , Ed.Trirlr 2002, PP.79-80.
AI,IME\ITATIA GAEStrA - ARRIAcANCERULtn $ PUItCfiTL NoS"fRU sLlrB
qi prin aer. Primele experiente pe gobolani aratdefectul cancerigens.
Poluarea apei d'e relea
O serie de substante indezirabile qi impuri-titi pot polua apa de retea:
I radon;I fluoride;I arsenic;I fi.er;I cupru;I plumb;I nitrati;I azbest;I cyonide;I erbicide;I pesticide;r microorganisme diverse: virusuri, mi-
crobi, parazlTi;
L InAFC
nL
ll-
lg carebctulgceociere
nel iz igce
BC;
n cloBgi unelee', IgienA
'toxdern.
",,:':i
I clor;r detergenli;: sulfat de aluminiu.
a. Abu'ztd dc earne gi gt'Asilmi
Mai multe studii demonstreaziefectul can-
cerigen al abuzului de carne qi grisimi:
r Acidul anhidric eliberat in cantitate mare
din carnea roqie are un efect proinflamator.
Daci se insumeazi cu o boaliinflamatoriecronici digestivi (esofagita gastritS" boalaCrohn), riscr.rl de cancer creqte, cici infla-matia cronici creqte incidenta canceruluil.
s Cercetdrile efectuate de Dr. Caroll, cita-
te de Colin T. Campbell, demonstreazd"peo statistici geografic5, faptr.rl ci abuzul degpisimi animale (spre deosebire de cele ve-getale) creqte incidenlacancerului de s6n2.
l Anna Villarini, G. Allegro, Preuenire i tumori mangiandocon gusto, ed. cit., p. 21.
2 C. T. CampbelT, Studiul Chino, ed. cit., p. 90.
Descoperirile din China au aritat cfl
reducere a gfisimilor din dieti de Ia
la1Vo a dus la reducerea riscului de
cer de sAn"3.Un alt studiu aI lui Armstrong (ci
Colin T. Campbell) demonstreazl. cil
cidenta cancerului de colon cregte diproportional cu consumul de carne4-
Un studiu EPIC citat de Anna Videmonstreazl' c5' cei care consumlgrame de carne rogie pe zi au un riscblu de aface cancer de coloncu cei care consumi 50 grame/zi.
Efectul cancerigen aI cirnii se datoreazi
mitoarelor cauze:fl cantitatea crescuti de fier, care
zeazh formarea nitrosaminelor (
gene) in tubul digestiv;
3lbidem,p.95.a lhid,em,pp.180-181.
.s#
ar[tat citddeIa24ului de
,ng (citatreaza cal:reqte dirCfl-rne4.
na Villarirnsuma;un risccompare/zi.
ttoreazd
nre favori-rr (canceri-
I prepararea pe gletar sau tratarea Ia tem-
p*,raturi aglesive, care genereazi la su-
pmafuta cirnii hidrocarburi aromati-,re
-si amine heterociclice - potenlial
rmncerigene;I cyrnrtinutul de grisimi saturate, avAnd gi
*re potenlial cancerigen.
ffilmea ridici nivelul factorilor de ereqte-
urm IGF-1), care stimuleazd'aparilia sau dez-,m,mriltarea tumorilor.LGm"tuilrrile hidrogenate (gr[simile vegeta-
lk sotridificate) afteteazl permeabilitatea
nmren:branei, urmati de doui fenomene cu
pnrrrential cancerigen: insulino-rezistenti qi
mr;ricare cu radicali liberil.
-uo- ''Jtr*t"i, G. Allegro, Preuenire i tumori mangiando
lllilflr(um]$fir ri cit', pp. 105-108.
ALIMEI\I'TATIA GNE SITA . NNMECANCERI'LUT $ PtrtgrrrL NosrRU slltB
I Un consum mare de carne roqie mdreq-
te riscul imboln5virii de cancer de colon giprostatSz.
S. J. D. O'Keefe gi colab. au observat ci
sud-africanii albi au o frecventi a canceruluide colon de 17 ori mai mare decAt sud-africa-nii negri. Aceasta diferenli enormi se corelea-
zh cu diferenla la fel de mare a consumului deproteine de origine animali qi grisimi3 (vezi
Tabelul S).
Tabelul 8: Consumul deproteine de origi,ne animald'
2 Terry Priestman, Cum sd, faci' fafd' chimioterapiei, Ed'.Antet,2010, p.90.
3 C. T. Campbell, Studiul China, ed. cit., p. t84.
-$Y
a Irrai:
5. Sarea
B. Peleteiro gi colaboratorii au demonstratintr-un studiu rcalizat in Portugalia efectul on-cogen al abuzului de sare. tn cadrul acestui stu-diu, au fost evaluati 722 debolnavi cu cancer gas-tric, comparativ cu 649 de cazuri martor. 86,5Vodin cancere aveau o localizare non-cardio. Nu s-aobservat o diferenli fali de infectarea cu H. py-Iori gi nici in funclie de sex. Aprecierea consu-mului de sare s-a fficut pe doui criterii: o scaliuzual5 gi conlinutul in sare aI unor alimente con-dilionate (preparatele de carne - 16Vo, pAine -L,4Vo, $7p e conc entrat e - ISVo,btAnzeturi - 6,7 Vo) .
Autorii au 4juns la coneluzia ciun nivel ridi-cat aI aporhrlui de sare creqte riscul de cancer gas-
tric. De asemenea, remarcau qi relalia dintre sdru-rile nitrice (din mezeluri) gi cancerul gastricl.
18. Peleteiro, C. Lopes, C. Figuerido, N. Lunet, ,,Salt intakeand gastric cancer risk according to -Elelicobacter pyl,ori infecti-on, malring tumor site and histologicaltWe", British Journal ofC anc er, 2077, LO 4, 798 -207.
6. flflatoxina
Aflatoxina este o micotoxind care seti pe cerealele depozitate timp indelungat inmosferi cald5 gi umedi. EFSA (European
Safety Authori@ nu permite ca un alimentfie contaminat cu mai mult de a pg/kg.
Colin T. Campbell citeazd o cercetarediani in care, experimental, s-a folosittoxina pentru a declanqa cancer la goCercetarea s-a ficut pe doui loturi:
t cei care au primit o dietd eu ZOVoteine (regim hiperproteic) au ficutcancer lafi.cat;
I cei care au primit \Vo proteine nu aucut nici unul cancer la ficat.
Aceasta demonstreazl" c5" dietele cuscizut de proteine inhibi producerealui la animalele de experien[iz.
2 C. T. Campbell,Studiul China,ed.cit.,p.T.
re seilungat innopea,nn alimentkgercetarefolositla
:a 2O%oru f5.cut
ne nu au
ile cuea cance
7Affifra&frdtunnwt,
mdmfiiTii alimentari (notali conventionalnu sunt delocal siguranlei
J'urmati de o cifri)i din punct de vedere
,@firiinica de Oncopediatrie din Diisseldorf a
o listi a aditivilor cu potential oncogen
o redim qi noi mai jos:
I E330 (acid citric);. E62L(glutamat de sodiu);) E"ZLL, E131, 8142, 8213, 82L4, E2r5'
F;Zt7, E 239, EL23 - interzise deja in
Europa Occidentali;I E110. s124,81O2,E1201.
k internet frgureazl'qi afli aditivi cu poten-
I AcesulfamKr Acetaldehidi
iW nfr"*.u,,ttuiles de poisson et sant6", Plantes Mddicinales
ALIMEI\ITATIA GRESITA - NNNAACANCERLTLUI $ PUltCTttL NoSTRU SLIIB
* Acrylamida= AlphaHydro>ryAcidX AmmoniuGlycolateN BHA-BHT* Butylparabenil Coal TarDyes3 Coumarinx Dimethiconet DMDM Hydantoins Fluoride* Formaldehydes Methylen Chloride5 Hydroquinoneil Isobutylparabens Padimete-O (PABA)s Perchlorate* DEG-12 Distearate* Polyethylene Glycol (PAG)* PotassiumBromate= SLES (Sodium Laureth Sulfat)z.
2 hnp:/ /www. purething.com/living/toxins/living-toxins/dangerousingredients.htmlnr. 19, mars-avril 1992.
,,3.1;,
In fi.ne, prof. Gh. Mencinicopschi ac-fiiaJizeazh lista aditivilor cu potentialoncogen:
: E 110 - GalbenporLocaliuI ELz3-AzomilinaCarmoizinaI EL23-Amarantt EL24a-RoquPonceanil 8727 - Erotrozinir E 128 - Roqu 2G(interuisinUE)I EI29 - RoquAlluraACn E 131 -AlbastruPatentV5 E 132 - Indigotini, Carminlndigor EL42 - Verde S, Verde Acid BrillantI E 155 - Brun HT Brun Chocolat HTil E 160 a- BetaCarotenil 8274- P-HidroxibenzoatdeEtil3 E 230 - Bifenil (interzis din 2004)n E249 - Nitrit de Potasiuil E 250 - Nitrit de Sodiuil E25t- Nitrat de SodiuI F,252 - Nitrat de Potasiur E320 -Butilhidroxianisol
x E4O7-Caragenenx E422 - Glicerinir E 432 - Monolaurat de PoIi
(Polisulfat 20)r E 433 - Polisorbat 80t 8434 - Polisorbat4oI E 435 - Polisorbat 6OI E436-Polisorbat65* E 951- Aspartamil 8952 - Ciclamat3 E 954 -Zaharin6,il EL2O2- Polivinil Polipirolidoni
8. Tratare a la temp erdtu,ri inaltedproteinelor de origine ani,mald
S-a demonstrat faptul ci, tratati laraturi inalte, carnea degajd substante cusigur cancerigen:
s amine heterociclice (s-au identificattipuri pAni in prezent);
s&
)na
lnalte'ttnald
;la tempe-e cu efect
ntificat 1Z
r hidrocarburipoliciclice aromate (mai alesin alimentele preparate la gritar - aproapede carbonizare);
I acrilamida (o dti substanli toxici cla-satd de IARC - Intemational Agmcy forRwarch on Cancer - drept cancerigen5lnntru om; ea se dezvoltd in cartofii prijifil).
9. Alcoolul
Mncieste consumat in cantit5fi mari, alcoolulfocidentacancerului, mai ales aI celui culo-
lanivelul tubului digestiv: faringe, esofag,frcat, pancreas. Alcoolul distilat este mai
din acest punct de vedere, decAt celelal-de alcool. Probabil ci resveratrolul din vi-
rogii are un rol protectiv antimitoticz.
o$muma \rillarini, G. Allegfo, Preuenire i tumori mangiandoed cit., pp. 16-17.
ilL E- Chang Oncology: An Euidence - Based Approach, ed,.
AI..IMEI\ITATIA GRE SITA . AruCNCANCERI LUT $ puNCTtrL NOSTRU SLIIB
De Vita mentioneazi rolul oncogenetic al aI-coolului in neoplazia de esofag qi ficat3. UmbertoVeronesi mentioneazi alcoolul ca factor de riscpentru cancerul de esofag ficat gipancreas4.
7O. Cafeaua
Cafeauapoate spori evolutia cancerului prin in-tensificarea actiunii adrenalinei, ca^re, la rAndr_rl ei,descompune rezervade glicogen qi cregte niveh;l deglucoz5. care sustine metabolismul celulei tumorale.Creqte, de asemenea gi fluxul de sArge qi oxigen lanivelul tumorii, acceler6nd procesele fermentative.
Se permite cafea doar atunci cAnd se facemiqcare, pentru a consuma plusul de glucozS.
Unii autori vorbesc despre efectul antiradi-cali al cafelei.
3 V T. De Vita gi colab., Cancer principle & practice ofOncology,ed. cit., p. 204.
a U. Veronesi, M. Pappagallo , Verso Ia scelta uegetariana, ed..cit., p.33.ffi'mp,BF4-
,l-X,,€.
I
IIL@muWwM
Dupi 5 minute in interiorul cuptorului cumicrounde, la temperaturi de 1800 C, se pot de-gaj a metilb eraze!7, etilbenzene 1- actine, xilene,stirene, 1, 4 diclorbetazetTe - multe cu potenlialcancerigenl. Mai bine nu-l folosi!
7E(W,
in r.rltima weme apar tot mai mr.rlte studii pri-vind legitura patogenicd dintre obezitate qi can-cer. Cu mare probabilitate, nivelul mai crescut deIGF Qnsuline like grouth factor) qi al hormonilorsteroizi la persoanele obeze sunt factori oncogenicare fae sd creasci incidenla cancerului. tn plus,obezitatea produce o,,stare proinflamatorie", carecontribuie qi ea la creqterea riscului oncogenz.
l Anna Villarini, G. Allegfo, Preuenire i tumori mangiandocon gusto, ed. cit., p. 16.
2 V. T. De Vita qi colab., Cancer Principle & Practice ofOncolo g g, ed. cit., p. 227.
oncologie g5"seqte osi cancer Ia
t sdn: riscul cregte cuLSVo pentru5 kg/m2 - creqteri ale IMC (indicelemasi corporal5)3;colon: riscul este egal pentru birba$femeile obeze qi se leagi in special decafizarea distali a tumoriia; explisugeratd de autori ar fi nivelul maicut de insulini gi IGF (factorul detere) asoci at cu insulin resistance;endometru: legitura patogenici cuzitatea a fost dovediti atAt laIe din postmenopauzd, cdI $i Ia celepremenopavzd;Lagergren qi colab. afirmi cicreste de 16 ori riscul deesofagian cand BMI (indicele de masdporali) este mai mare de 30 kg/mz;
3lbidern,p.228.4 lbidenx,p.229.
Acelaqi tratat delatie intre obezitatelocaliziri:
expliclmaicul de creg- CIrmncluziile au fost trase pe 21 de studii f5-
al'in mecanismele probabile ar fi reflu-
nrl gastroesofa$ian, mult mai frecvent Ia
i:ersoanele obezel;
r rinichi: Iegitura cu obezitatea este mai
frecventilafemei;: pancreas: riscul de cancer pancreatic la
oU.rl creqte cuLZVo pentru fiecare \kg/
m2 BMI (indicele de masi corporali) qi
este mai mare Iabirbali decAtlafemei2'
h SUA, Europa, Japonia, Coreea qi publi-
fuire 1993 qi 20063. Grisimea este un re-
hormonal (hormoni feminini), iar riscul
obeze si se imbolniveasci de cancer
ftm dupl menopauzi es te cu SOVo mai mare4'
I[Jhr a]ttratat de oncologie, apdrut sub redactia
ilHlumftfred E. Chang comunic[ aceleaqi concluzii:
| ffituoem, P' 230.3,ffiduism.ll ,ffinfuern.
- ,C"r;; Dobos, Sherko Kiimmel, Gemei'nsam gegen (*ebs'
lWlmmhert Sandman, 2011, pp' 237-233'
AI,IMENTATIAGRE!GANCERI'LUIflPUNCT['LN
SITA-ARI\4AIOSTRUSLITB
* femeile obeze au un risc crescut de can-
cer pentru urmitoarele localiziri: endo-
metru, cervix, ovar, sAn;
w blrbalii obezi au un risc crescut de can-
cer Pentru stomac qi Prostatd;# ambele sexe - femei qi birbali obezi - au
un risc crescut de cancer pentru esofag'
colon, ficat, Pancreas.
Afirmaliile se bazeazd pe urm[rirea unei
cohorte de 900.000 de subiecli de citre ACSS
(American Cancer Society Study) timp de 16
ani qi pe un studiu danez ficut pe 44'000 de
subiec!i5.Richard B6liveau prezinti o statistici ce do-
vedegte ch3}Vo din cazurile cu cancer de colon
qi60% din cazurile cu cancer endometrial erau
p"rrout" obeze. Statisticile ficute pe populali-
ile care emigreazl"dovedesc ci odat6,,adoptat"
stilului de viali occidental, pe misuri ce creq-
-u n" nrcn*g, o ncology: An Euiilence - Based Approach' ed'
c1t.,p.294.
FU
ndicele
bdrbatiiecial de lo.
nce;ici cula fe
la cele din
bmasdcor-rg/rrf; u
s#
te gradul de obezitate creqte qi riscul de a face
cancerl.
13. Rad,icaliiliberi de ori'gen
Radicalii liberi de oxigen sunt compuqi me-
tabolici reziduali care intoxici gi imbolni-
vesc celula. Ei sunt definili ca,,orice specie ca-pabil5 si aibi o existenti independenti, conli-
nAnd unul sau mai mulgi electroni nepereche(impari)"2.
Redim, dupi aceiagi autori, cAteva date im-portante despre speciile reactive de oxigen:
Radicaliffi Superoxide Oz'-s Hydro>rylOH'x Peroxyl RO'
t R B61i"*", D. Gingras, EAlimentazione anti-cancro, ed.cit., pp.14-15.
t b. Haliwetl J. M. C. Gutteridge, Free radicals in biologgandmedicine, ed. cit., pP. 23-27.
E Ako>cyIRO'H HydroproxylHOr'
Nonradicalig Hydro$enPeroxide HrO,3 HypochlorusacidHOCI"il Ozone O,x Singlet oxygen lDg
r Peroxynitrite ONOO-b.
,,Specii reactive de oxigen" (ROS) este un
men colectiv care include radicalii liberi de
x enzimele;ffi reactiile autooxidative;g haemproteins;s transporbulmitocondrial;ffi DNAmitocondrial;ffi reticululendoPlasmatic;ffi bacteriile;# nucleul.
gen (Or'- qi OH'), dar qi nonradicalii deriva$
oxigen. Iat[ sursa speciilor reactive de oxigen:
sd
rsteunter-rcri de oxi-ilerivali dnoxigen:
ffifuMsrrt de carne qi grisimi elibereazi canti-
ide ROS.
Efectul ca,ncerigenat weciilor redctiue de origen
Megfadarea oxidativi a lipidelor qi a prote-
M duce Ia efecte mutagene. Speciile nocive
lugen (ROS) cresc proliferarea proteinelor'
#nrnd activitatea protein fosfatazelor gi sti-
a doua fazS' a oncogenezei (promova-
L erpresia genei c-fos qi c-mYc.
i,n att mecanism prin care speciile reac-
de oxigen afecleazh comportamentul ce-
tumorale este alterarea comunicS-
mefruld - celul[. Comunicarea prin joncli-
m ilargi este scizuti in celulele tumorale qi
mma este un efect al ROS (specii reactive de
[imen).ROS sunt, de asemenea, implicate in
AI,rMEI\ITATIA GRE $IU\-- ARM 4cANcEriutEf $i nulf crttl, No srRU sLl\B
extracelul ar6' a celulelor tumorale. Un alt me-
canism prin care este stimulatd oncogeneza
este efectul proinflamator aI speciilor reacti-
ve de oxigen.Nivelul lipidperoxidazei (qi d lipidperoxi-
dirii) este crescut in lesutul tumoral malign'
Dozarea lipidproxidazei in sAnge este un in-
dicator indirect aI nivelului de radicali liberi'
Iradierea alimentelor (pentru a Ie steriliza) ge-
nereazh specii reactive de oxigen' Acesta este
un alt mecanism carcinogenetic.tn fi.ne, speciile reactive de oxigen intervin qi
in formarea nitrosaminelor bo$ate in nitrali qi
nitriti. Radicalii liberi sunt agenli de imbitrAni-
re qi factori patogeni pentru coronaropatii, can-
cere qi arterioscle rozdr.Autorii prezintivalorile comparative ale pe-
roxidirii lipidice in plasmi (indicator fidel aI
supraproducliei de radicali liberi) la centenari
qi septuagenari.
t BJ. Wttt."- St colab., Okinawa, I'isola dei centenari' ed' cit''
o.b/ .
rqwt.ti.a qi extinderea metaslazelot' enzime-
Mmunoteotitice sunt activate de speciile reacti-
r*"d* oxigen qi astfel ele degradeazhmatrtcea
{}is
ffi\ln,*& g a qF+SqrPK-W-&*WW&&
Centenari 1,59
:S*i ari :l,,ri,:i:rr,r,itr:l:r& .,.:.:,.:rr,.,,:.,:,:,:::r,r.::,::Diferenta statistici este relevantd.
T4,Irdminds
Dioxinele sunt compugi toxici rezultagi dinactivitlli industria]e qi incinerarea deqeurilorcare pot contamina alimentele. Ele au, de ase-menea, un mare risc cancerigenl.
flaconului. Este estrogen-like, crescindcul de cancer de sAn Ia femei pi de prostatA
birbati2.
t&
Ftalalii sunt componenti injele de plastic care se elibereazi in
titi mari, atunci cAnd ambalajele suntpuse la soare (in fata magazinului, deplu). Ei cresc riscul de aparitie a cancehormono-dependentes.
f5"frd@f4
Ingredient al recipientelor de plastic, bisfe-nolul-A se elibereazil mai ales la incilzirea
17-Mfic&ildea*ssh*IrIYf
Pesticidele au efecte de tip estrogenic,cind riscul cancerelor hormono- dependentea-
2 lbidem,pp.143-744.3lbidern,p.l44.a lbidem.
Tabelul 9: Radicaliiliberi.Ia centenari qi septuagenari
";if
L Gh. Mencinic opschi, Biblia alimentard',Ed'.Litera 2011, p. 143.
:scandprostatd
tn can) sunt ex-de exem-
mncerelor
EE
enic, cres-ndentea.
f&Atutttuillrl
Mnhmrniniul ajunge in organismul uman din
SMI.SE:
I ambalaje neproteiate;t ca urr component al E-urilor: E 173, E
120, E 520,8 521,8 522,8 523,8 554,8
555,E556,E54L,8559;I in cafeauainstant;t inlaptelePraf.Whesul de aluminiu produce boalaAlzheimer
riscul de cancer (atAt prin migfare, cAt qi
ffiilosirea antiperspirantelor care contin s5-
aluminiu)1.
tAlinsneMrsf,imu'tu
mrista doui efecte negative distincte ale po-
radioactive:
ft rrp: /he alth. howstuffi porks.com/skin- car e f undet ar m /
ALIMENTATIA GRESITA . ARITIAGANCERTTLUT $ PUNCTIIL NOSTRU StllB
f, c6nd particule radioactive ajun$ in plan-
te, animale gi, in fi.nal, in aliment (radia-
tia cosmici, accidente nucleare, cregtereanivelului de radioactivitate din activita{i-le industriale etc.); in acest caz alimentuleste iradiat gi cea mai frecventi complica-
lie este cancerulf alimentele tratate radioactiv (radiafii io-
nizante) care nu devin radioactive, dardevin alimente ,,moarte", adici destructu-rate, cu echipamentul enzimatic distrusz.
Acestea sunt cele mai importante greEeli pe carelefacemi,n alimentatie gi care ne aduc i,n situalia dea fi, neuoili sd.Iuptdm cu cancerul. O datd' cunoscu-te,Ieputem euita sau chiar elimina din alimentatianoastrd,. Ca sd, continud,mbd'td'lia, cu scwul de ai'n-uinge cancerul, trebuie sd, gtim Ei cum ar fi indicat sd'proceddm Ei ce pri,ncipii sdndtoase ar trebui sd' ur-mdm. Despre aceasta uei citi i,n urmd,torul capitol
is- antiperspirant-toxic.htm 2 Gh. Mencini copschi, Biblia alimentard,, ed. cit., pp. 145-146.
i?tr
, : : t '
.:,1, ,'::. -,!l.
. l
' :i:
1K/
'{
.{
s
*t*,- ::a '
*:*
b
s
J',f
Cnprrolul rtr
Godulluptitorului
impotrivacancerului
:i:.:.i:.j.,*l.l!:*::l:i..l]j1.,ii.::ll.:1,;.111-1!.;,:,1;,11;l:.ll'.:,,i:]].|,l;t:l.i;::llil,i':;:.'l:..;,'l:.;.t. ,r
-.t a .!
:::i.til.i;,r,: tx ;x:i$*rl:x;f i.r,,]i::,,::::,,'11:;:r:i'!'' {.:i:i:f..1:: tr;;tiil!*,;.1,,|,* tlii*iif,:;*,,
i..!riii'ii..:i:::r'!,itf r::,$lj:r:: i:'if:ir{::::i,:i:lXii,,i,l;:l'l"l'{::,'A.i,:
,1:'1":i::tir::i,t.!tii:i* lli:i*;r:.'.:, l:,1:,:i,,1:r.:,lf '1i;;;,',i.:;,;r,f:!;|ll: cj,i${,:r'-{"j, {:ij::i:,{:a-
:i''itl'l:r:,i:l:i i:{..i,}uiitrtli *: ltt,'il,iili,li;:,i,t,!j ;1fil l.t&:i!:i{lltti::;}* ,rf:f,,i:it.*;,i.r;: f,i
,l.f ,i:l i:l:lr'lt.::::,::li* ;,ll; i* l;i;r:i;l':ll l;i;,1:i,
' -
-,1:i''
'1ts9..
J'q&
i'
u:F.! IF- F
.,*-r-#ff. ,eidrr.n- ' *'qs,'* gffie'qr,
o,s
, " t
ar*
-&neasta inseamni cereale qi fructe'
frur Sout Testament aflim cum MAntuitorult pe apostoli si minAnce peqte (Ioan
SL13). iar Apostolul Pavel recomandi absti-
. CODI,'LLUPTATORTTLUIinnpotnrvA cANcERLILUI
tn primele versete ale Facerii, dupi fi ecare zi
a creatiei apare sinta$ma,, $i a ud'zut Durnnezeu
cd, estebine".Acest ,,este bine" se referi Ia universul biolo-
gic aqa cum l-a ficut Dumnezeu'Versetele mentionate pledeazi cu putere -
din punct de vedere teologic - impotriva orga-
nismelor modificate genetic din zilele noastre'
Principiile alimentaliei sinitoase sunt de
fapt precepte ancestrale, izvotdte din istoria
DeSi ad,uersarul a,re a,uantaiul d,e ane transformafiecare gregeald'i'ntr-o
t*rd;;;;, s-o tndrepte apoi tmpotriua noastrd,, nu trebuie sd, ne descu-
A A* t X" s - o, inu ent ai in c i r dzb oiul c ar e s d, ne fac d, s d' depunem q'rmele !poti fi un tnuingd,tor, iar i,nuingd,torii trebuie sd, aibd, de partea
lo, ,iti ,h,il ,frdrnte metod,e: d,isciplina i,n a alege_ o_alimentalie po-
iriutitd,, determin(ffeo, d,e a consuma d,oa, alimentelebenefi'ce qiun cod
ad,ecaat d,e principii sd,nd,toase pe care sd,-l aplice t-n alimentalia de zi
cu zi. Din acest a[ ffeilea capitol, uei afla principiile genera'Ie pentru o
s.limenta{ie corectd, i,n lupta cu cqnceruL
n Cartea Facerii (1,29) este mentionatd
alimentatia omului pAni la potop: ,,Iatd',
w dd.m toatd, iarba ce face sd,md'npd" de ne
taatd. fata pd,m6'ntului, gi tot pomul ce are
wrn6,ntd,. Ace stea a or fi hr ana u o a'strd"''
de la carne.
=ffii: ir$;i
t
)
a
civilizaliilor biblice sau p[gAne qi confirmate de
cercet[rile gtiinlifi ce moderne'
Ele cer omului si revin[Ia o alimenta,tie purd'
nepoluati, s[ practice cump[tarea in general qi
postul Periodic in sPecial'
Alimentatia echilibratS, cu alimente naturale'
valofizeazilinstinctu]alimentarfiziologic,adic5ilfereqte pe omulmodernde adiclii (dependenle) pe-
ricioase, cici rafinirile gi aditivii prevestesc "mi-tul" foamei, al setei, al preferinlelor qi aversiunilor
alimentare periculos de mult, p6niIa anu mai re-
cunoaqte qi a nu mai dori alimentul natural'
tvti s-a intAmplat s[ am cazuri in cabinet cu co-
pii care nu au mdncat niciodati iaurt bio sau natu-
tut ("i numai cu aditivi)' Laindemnul meu de ai se
daun iaurb adevdrat, copilull-agustat qi aintrebat:
,,Ce este acesta?". Nu numai c[I-a tefuza|'dar nici
nuI-arecunoscut!Aceleaqi semne de intrebare (qi chiar ingfrijora-
re) apar cAndvedembolnavi care sunt atraqi deza-
fr#, fai"a "fU[
sau carne de paslre din comert (hor-
monizati), dar au aversiune pentru miere' f6ind
{t,f:
dorit, iar ceea ce este natural este respins! Aceu
rdsturnare a sistemului de valori este chiar
integrali sau pasire crescuti in gospodlrie
neasci: ceea ce este rafinat qi poluat este
atentat Ia sanogeneza speciei umane'
A respecta principiile unei alimentalii
trale nu este gFeu, clci noi avem inscris in
ria metabolismului nostru ceea ce este bine qi a
bine dintotdeauna.A gusta din ceea ce nu este Permis
intei clzute dinEden.Si nu uitbm ci, dup[ cunogtintele Ia care
acces acum, citca SOVo din cancere (boali
v5, adesea morbati) pot fi evitate printr-o
sinitoasi!
Cum poli incepe? tn primul rAnd' evitl
derisconco$eni:# carbohidraliirafinali (zahdrul);
# plantele alimentare ingrdqate chimic;
ffi preparatele din carne conservate cu
qinitrili;
poddrie titetins!*e chiar
trtatiils tnbinegia
I abuzul de carne qi grisimi alimentare;I ryadereteatrataticucloqt ndrtivii alimentari:r ebuzul de sa"re;r afuuzuldealcool;I obezitatea;r plantele tratate cu insecticide.
Zeeeprincipii de baziin alimentatie
in&mnfi c-ateva dintre cele mai importante principiicare ar trebui urmate pentru a avea o via-qi pentru a preveni aparitia cancerului:
Dieta vegetarian[ bdo este cea mai sigtrriprofilacticd impotriva cancerului. proteinele
vegetaH nu sunt incriminate in incidenlan evolutiei bolnavilor cu cancerl. De ase-
^_ (loDtrl. LT FTaTORULUI
IMPOTRIVA CANCERI'I,UI
mene4 carbohidratii naturali (mierea qi fructele) nusunt nici ei incriminati in etiopatogenia cancerului.
R. B6liveau citeazd. World Cancer ResearchFundr/Ameri,can Institute for Cancer Research pri-vind o statistici pe b19 studii asupra consumuluide fructe gizarzavaltri corelat cu diminuarea ris_cr;lui de cancer. Aceasti analizi aratl cd"T!%dintrestudii mentioneazd o reducere a riscr.rlui de cancerprin consumul de fructe gizarzavat.xrz.
Dietavegetarianinu are numai un rol profilac_tic, ci qi un efect terapeutic, aqa cum rezulti qi dingraficulurmdtor.
2. Cerealele gi fnrctele sunt cele mai valo_roase pentru specia umani. Ele trebuie sd ocupeun rol important in alimentalia omului. Cerealelese consumi dupd un tratament termic uqor.
3. Legluminaceele (fasoIea, mazdrea, bo_bul,linte4 soia) se consumitratate termic.-
' R. B6ltr*r, D. Gingras, LAlimentazione anti-cancro, ed.cit.,p.12.
qfl {' fempbell Studiul Chino, ed. cit., p. 68.
#s
4. Zaxzavaturile, condimentele,se consumi crude (cu exceplia bolnavilorau diaree, colopatii sau afectiuni gastrice
tolereazi cruditdtile).
5. Calitatea apei este esenliali. Bea icare dimineali pe stomacul gol 300-500plati de cea mai buni calitate.
€pr \ .O
FigvraZ: Inhibilia cregterii celulelor izolate deneuroblastom sub efectul extractelor uegetale
gastronomice trebuiealtereze calitatea nu
f vase de pimAnt sau inox;r preparareinabur;n prepararelacuptor.
Arfibine sdevili:I cuptorul cu microunde;r oalele sub presiune;n prd.jelile;r sterilizirile latemperaturiinalte.
6. Tehnicileprotective, si nualimentului.
Poli folosi:
$. iv F .$ $dy$F" i E d,5 s81$s$ $iv €,ss
-$^e.fd$f*.$a5,{ ,o
rg$
(Reprodus dupi R. B6liveau qi D. Gingras,LAlimentaaione anti-canqo, ed. cit., p. 49)
IF.=rele, !fi, Un pahar de vin pe zi este recomandat.ilnavilorgastrice qi ffi, Fostul negfu periodic (L-2 zile pe sip-
are o mare valoare profilactici in
li- Bea inD-500 ml C" Fructele oleaglinoase sunt recomanda-
a potoli foamea intre mese: nuci, alu-
, seminte de dovleac qi floarea soare-rebuie saa nutritil$
ilO Alimentele loco-regionale (din [inutullne-am ndscut) sunt preferate.
^ CODULLTTPTATORULUIIMPOTRIVA CANCERI.'LUI
tratare termiciugoari nea4fesivi = rumenireacerealelo4 fi erberea in aburi (orez, linte), infu zie.tratare termici traditional[ = fierberea lamaxim 100-105' C pentru leguminacee (faso-le, cu schimbarea a 2-B ape,Iinte, mazdre, niut,bob); pegitire in cuptor pentru cartofi, pAine(150-200" C), peqte; gr[tar cu aburi pentru peq-te (tot 105'C).deshidratare = aliment tratat pentru deshidra-tare la maxim 40-45" C; astfel incdt principiileorganice (enzime, aminoacizi, lipide, glucide)rimAn nealterate de temperaturl.tratare termici agfesiv[ (nerecomandati) =
cuptor cu microunde, oali sub presiune.
Conchnie: O dietd, cu continut ridicat defibre, continut scd,zut de grd,simi, (i,n special grd,-si,mi animale), care include porfi,i generoase defructe gilegume, i,n care se reduce sau chiar se er-clude alcoolul, este o dietd, adecuatd, pentru con-trolul cancerului. Cele maibune diete sunt di,ete-Ie uegetariene pure.
dlirnent integiral = alimentul oferit de natu-mfu cortex, pulpi qi suc impreuni.ilsul de fructe gi zaxzavaturi = sucul
Wmoasp[t (nu conservat), oblinut prin presa-
re {.nu tdiere).ralte.
:ii.i ::l l:1. . i : , r . i :
,f
n, . ' t . . , i , . .i : , . . l
,r,,. ..rt
r . i
fa-.J
*":;1
lil '
: , ., i:i
;:r. .,, . , , : . : : . i t i
i'r:
. t
ix i
:' j
Armele care ne ajutf,in luptaimpotriva
caneerului
}
b
. ARMELE CAH-E NE AJSJT;{{i\T LT,TPT'JT TMPOSRIVA C ANCERUT $g
Cerealele
Prin cereale inlelegem grAu, porumb, orz,secar6, orez, ovilz. Sunt recomandate a fi con-sumate doar cerealele integrale, nu qi cele rafi.-nate, pentru ci principiile lor nutrivite sunt re-partizate in toate straturile bobului. Daci incinu qtiai, e important sd relii ci cerealele continmulte fi.bre care au efect benefic asupra corpu-lui uman.
Putem d,eschid,e focul t n a,ceastd, bd,talie cu cqncerul, folosindu-ne in-t o cmai de q,rmele p e co,re a,cesta Ie - a i,ntor s qswr q no astrd,: alimenta,tian e p o ate fi gi, ali,at, nu do a,r dugman. Putem i,nuing e cqnc erul cu propri -ile sale o,rrne, trebuie doar sd,le cunoo,ftern gi sd,i,nud,!d,m sd,Ie md,nuim.
Citind cqpi,tolul de fa,tq pofi, i,nud,fa nu doar cq,re sunt alimentelebenefice, ci gi de ce sunt ele recomq,ndate i,n alimentq,tiq, de zi cu zi. Nute teme d,e schimbd,ri, gruterea e chiar in ti,ne! Popi aciopta un regi'm d,euiafd,mai sd,nd,tos chi'q,r de azi,, ai,incredere!
iffiwffiw$*e.r&s $ $ tq,: *$_KW?e;1 i:$*' .*_i.:e_&$ #
GrAul este supranumit,,Iaptele de mami alpdmAntului", pentru ci este cel mai completaliment.Orezul decorticat are doar 6OVo dingreutateaqi principiile nutritive ale bobului integral.
Cerealele se pot consuma fierte in aburi,uqor rumenite, ca produse de pAine sau pa-
tiserie - preferabil preparate la tempera-turi joase, cu maiaproprie;Este indicat si consum5m cereale bio(firi ingriqiminte chimice, firi inseetici-de) qi necontaminate cu mucegaiuri (aces-
teapresupun un pericol de contaminare cuaflatoxini);Cerealele sunt considerate alimente de im-portanti majori gi sunt plasate labazapi-ramidei alimentelor sinitoase.
in Biblie, gpAul apare consumat sub patru fc:intrei dintre ele grAulfiind supus unuitrata:termic:tr rumenit pe iespede de piatrd;
tr pAine dospit[',tr pAine nedospiti;tr boabele caatare (in conditii de exceptie. :
apostolii au trecut printr-un lan de gf:l
erau fllmAnzi, dar nu aveau voie sb gitea
Tot in Biblie, sunt menlionate cerealeleturi de fructe, ca fiind singura alimen:existent[ pAni Ia potop (vezi Facerea L,29
Fruetele
Fructele sunt o sursi importantd de ,,ap:oiogici" (70-90%), uqor absorbabili, purd tsiutilizabili de citre organism. De asemenea. :
tele sunt o sursi importanti de minerale i-
tr
tr
tr tl riMr: rmft
Utamine, la fel ca qi de glucide nerafi.nate (in
.i patru fc:, ,:::Lrltrata:: , I
:. ' :ceptie, _ ,.t r l: " da . r .. -_. qr
5. t : -
: se gete:..:. :ealel€. , -
:""1in'relt:,-: ' - : 1 2c.
-r--a fructoza). Ar fi bine sd qtii cd fructul. r,* :ste superior sucului de fructe, aga c6
r r . -.: nlananci fructul bine spilat, decAt si te; - r : ar la a-i bea sucul.
1:] Se recomandd fructe bi,o, netratate cuinsecticide.
i:i
Se recomandi fructele consumate in starecrud5.Atunci cAnd se consumi sucuri de fruc-te, e preferabil ca ele si fie obtinute prinpresare.Se recomandi a fl consumate fructele ole-aginoase (nuci, alune, fistic, migdale), se-minte de dovleac, floarea soarelui, cAt sifructele proaspete
Iiberi de oxigen, activator al sistemuiuiimun.Polifenolii din fructele de pidure gi citriceblocheazd angiogene za in zona tumorii;Absenta lipidelor ie face sd fie indicate indislipidemii.
f"i
*
-.'- --ele sunt bogate in vitamina C.-:--::le aclioneazd anti-cancerr'--:a C, polifenoli, epuratori de
prin vi-radicali
Kiwi qi merele d.,nnurca au efecte antitu-morale.Strugurii au continut mare de fructozd qi fler.Smochinele contin o cantitate mare de flbre.Fructele muriforme (c[pgune, zrneur{",mure, fragi) sunt bogate in pectine, vitami-na C qi fier.Fructele galbene conlin mult caroten (caise,piersici, pepene).Viqinele au efect tonic.Prunele au efect laxativ.Curmalele au o mare va-Ioare energetici qi
sunt bogate in fi.er.Fructele oleaginoase sunt bogate in acizigraqi polinesaturati.Nucile sunt bogate in vitamina E (indicate
in cancerul de prostati).Aflnele qi mislinele sunt bogate in fier.Miceqele suntbogate in magneziu.Fructele de pidure au avantajul ci apar inzone nepoluate, neflind stropite cu insecti-cide, iar solul este ingrdqat doar organic.
Legiumele
Leguminoasele sunt valoroase pentrr-t 'tinutul lor mare in proteine de calitat€, pl',- ,
ne care au o mare solubilitate in ap6, aqa ci- -consuma cu incredere legume de cAt mai::----
ori pe zi.
{_ *
,*_-
rn
l ,
irl
riltmd
l l l ,
]L
LL
' .,i
i:
,
ARMELE CARE NE A.}UTAiru luptR lryrpotnrvA cANcERULUI
ontrr - - *La-Lf u _ - . ! r
rte. pr::, : . ,eq: r . i - , -nra- i : - s ' .r !1tu 1r- * . l . lH
'''llllllurrrrlrrL; - , l-
--li lE - rr
lffiuunfrr:MWnrlrr
d!ul-a
S!,mle
11101010
22232538
55,255,756,422
6,45,53,45
7,5o
t3,41,9
32,81,920
2,43
2,85
Zarzavaturile
I
I
$:-, :ontine aminoacizi esenliali (cu excep-
;l* ::iptofanului) intr-o concentratie mai
nire decAt existd in carne, fracliunea solu-
u:i, a proteinelor continAnd 86% globuline,
i. rr -l.bumin
e, 6Vo azot neproteic.
::iele din soia au un Procent mare de
u " gtagi nesaturati (85Vo).
},]L,:area contine o cantitate mare de lizini.. :esole se geseqte o cantitate mare de tiro-
;;i si Ltzin6'.
-*;uminoasele nu se consumi crude, ci nu-
n.- tratate termic.
Zarzavaturile contin celulozi cu structurd
fi.ni, avAnd proprietatea de a scidea colestero-
!ul. Zarzavaturile reprezinti o sursi bogati de
,,api biologici" qi au un continut mare de mine-
rale qi vitamine. Presari din abunden,ld zarza-
vaturi in mAncirurile pe care Ie consumi zilnic!
J Yatza,in specialbroccoli, are efecte anti-can-
cer (in specialpentruzonasAnului qi avezicii
urinare) prin glucozinalat.
lrt::: i"::
ntpozitie chimicd
Usturoiul qi ceapa au efect anticancerigenprin acilini qi, respectiv, polifenoli.
Roqiile au efect anti-cancer prin licopeind,
o substantd din grupa carotenoizilor1' se gi-
sesc 15 mg licopeini in 25 g suc de roqii.Aportul natural de acid lactic din varza
acr5., pAinea cu maia proprie,legumeie acre,
tn sezonul cald, e preferabil si se consume
frunzo asel e: v arza,salata, mirarul, pitrun-jelul, ceapa, usturoiul etc.in sezonul rece, e preferabil si se consu-
me ridicinoasele: morco\r, telin[, pistAr-
nac etc.Cu mici exceplii (cartoful, sfecla conopi-da), zarzavaturile se consum[ crude; car-
toful e recomandabil sd fie copt in cuptor;
sfecla trebuie coapti in cuptor; conopida ar
trebuitratatitermic in aburi (pentru cei cu
colon iritabii).
borqul, brdnzade vaci, iaurtul, neutrtu- -
acidul lactic produs de celulele tuu:-: '
Explicalia autorului: acidul lactic alit:-.
este redus (dezactivat) in flcat, ProceS ' :
muIeaz6, qi dezactivarea acidului lac.-
zultat din fermentarea lactici de Ia :-
celulei canceroase.
I
#{i . ,
1 Johannes F. C oy, Die Neue Anti-I{rebs Erniihtung, ec
Ff
a
Ciupercile
.:=r'cile au un efect antitumoral., datoritd- -iri numit lentinan; inhibi aromataza,
,. :'aspunzitoare de proliferarea neopla-.-:i ai mAncat ultima dati ciuperci? Ai
,-, iaci chiar azi.Lafinalul cirlii vei gi.si. =:ete delicioase pebazd,de ciuperci.
Se consumi dupd un tratament termicfoarte uqor (cuptor sau grd.tar), asezonatecu ulei presat la rece qi condimenteSe consumi de trei ori pe siptimAnd.Abuzul inhibi sistemul imunitar.
Japonezii care consumi multe ciuperci aumai putin cancer la stomac.Agari,cus blazei gi Pleurotus ostreatus spo-resc capacitatea organismului de a sinte-tiza interferon, au efect antimicrobian gihipocolesterolemiant.
: - - '1.- - -" .
_ -
: - i - , -- . - . ' - . - - - :
b--*
iri$t,, r l: ti. .. .:: , . r ' ' : ' r
tr
tr
Infuzia trebuie si fie de 8-10 minute.
tru o eliberare maximi de polifenoli.
Se recomandb 2-3 cini de ceai verde
sumate pezi.
Curcumina
Se giseqte in condimentul numit :r
Inhibi angiogeneza qi gribeqte moartea ce-
Ceaiul verde
Ceaiul verde este benefic in cancer, indeo-
sebi in preventie, datoritS. continutului ridicat
de flavone. Polifenolii din ceaiul verde inhibi
angiogeneza din zona peritumorald. Ceaiul ver-
de are qi alte efecte pozitive: previne infecliiledin timpul iernii, este tonic, este depurativ qi di-gestiv, tamponAnd efectele nocive ale abuzului
de carne. Bea zilnic ceai verde qi vei vedea ci te
vei simti mai tonic!
!qfk{}:.t',r,i
i^ l i
"-- - ; ^I ct t - r :
I :r ' ' -: legradarea in intestin este incetini-.= - _'loseqte impreund cu piperul. Adaugd,: --rcdrurile tale qi vei simti nu doar gtrs-
luir " := :are-lare,ciqiefecteleiuibeneficel
Ghimbirul
_.._.:nil ajutd Ia eliminarea senzatiei de,, ; .j; oolnavii care fac chimioterapie. poti
: : I : : I . r: : : : I : : I I i I I : I . I I I , I i
. . : 1 : , : a I I I : : i
, I : I : : . : : : I
, I : : : : : . i l
,,,, li iithir-ti-..ir.,,,1.,1.ii . i ' . ; . l f : i : . . r i . . . . t i ' l l : : . r - i r ! . . :E:_ i l i t . : t .
include ghimbirul intr-o past[ de biscuiti. Nu esterecomandat s5-l adaugi in bduturi ricoritoarel.
Mierea
Mierea contine fructozd,, minerale, histami_ne, enzime , acizi organici. Ea are proprietiti an_tiseptice qi cicatrizante gi nu este iritantd pen_tru tubul digestiv. Mierea este uqor asimilabiligi satisface repede nevoile energetice. invatd-tesd inlocuieqti zahirul din ceai sau cafea cu o lin-guritd de miere. De asemenea, ea e buni ca in-dulcitor gi pentru gustdrile dulci preparate dinfructe sau cereale.
Miereapoate fi consumatd ca atare, in sala-te de fructe sau in alte combinatii.
.r Nu se trateaz|,termic, cici devine toxic6.
;
a
lL- .F* c ''p :
L Terry Biestman, Cum sd faci. fatit chimioterapiei, ed,. clt., p. 71.
Pegtele
Mai multe studii demonstreazl c|.alimentatiabogatd in peqte scade incidenta qi gravitatea afec-tiunilor cardiovasculare, probabil datoritd grisimi-lor polinesaturate (Gene Spilleq Dr. Kromhout, p.Biason). Reese Dubin, incarteaMiracle Food, Curesfromthe Bible,citeazl.un studiu efectuat de MRFITCoordinating Centeq din Minneapolis, care de-monstreazd ci, la un lot de 6.000 de bdrbali de vAr_std medie, decesr.rl prin cancer a fost mai redus Iasubiectii care au consumat pegte in mod regulat.
Consumul regrlat de peqte labolnavii cu angi_oplastie transluminalS scade la jumitate numdrulrestenozdrilor.
Adaugi peqtele in meniurile tale siptimAna_le! E qi delicios, qi sdnitos, qi, in mod cla4 mult maibun decAt ca.rnea.
tr l:gd"
se consumi dupi tratamente ter-mlceu$oare.
Lactatele
Laptele este considerat un aliment vinci din cele mai vechi timpuri: referatr.rldefinegte Tara Fdgiduintei ca fiind loculcurge lapte qi miere". Poti bea un pahar cuseara inainte de culcare: te va linigti qi te vata s[ ai qi un somn mai bun.
Dintre toate alimentele,laptele de vaedcel mai apropiat de laptele de mamd.Laptele este un aliment complet, carene intr-o proportie echilibrati. toate pripiile plastice qi energetice.Lactatele fermentate sunt o sursient de sigurl qi naturald de floricilar6.in zonele unde se consumd multefermentate (chefir, sana, iaurt, lapte
vs
: - ,--"' irl regiunile din Asia, Iongevitatea, -,.. 1: mare.
.;:,tia conform cireia omul adult nurr . ' consume lapte, pe motiv ci ma-r r " : ,.:iulte (boul, calul, oaia) nu consu-,r '. ::ecAt cAnd sunt pui, este total greqi-
-- =iluplul motiv ci nu-l putem compa-" = ::pil cu vitelul, nici pe omul adult cu. ": -- rmatia stomacuiui, digestia bucal5.,
. r,;5BIE€HLtr #""eF'trruH,q,5&T:{=j$i;-Fi F f :FT,L F l1€FfsyRE=E+h ff €rutrffi R.€JA* #g
ruminatia, echipamentul enzimatic, tipul de ali-mentatie ulterioari).
In plus, existd o bogatS. literaturd bibiicd, is-toricd., culturalS" care dovedegte cd laptele a fostpentru om un aliment valoros dintotdeauna (qiin epocile in care longevitatea qi performante-Ie atletice ale omului erau mult mai mari). Maimult, renumitul oncologgerman Johannes F. Coychiar indici lactatele fermentate bolnavului on-cologic pentru aportul de acid lactic natural. care
j - - -^ ^. :
- - : i 'a-- "
' ^1_c r '__ -
Laptele se poate consuma crud, daci avemsigurantS" deplind asupra igienei qi sterili-titii, sau fiert.Pentru preventia gi terapia cancerului esteidea-l a se consuma numai lactate fermen-tate, pentru cd lactatele fermentate con-tin flord lactobacilard. necesari revitaliz[-rii florei saprofite intestinale qi au continutmult mai scizut de lipide.
:
{- - -11
*: ' - - -"
t : i : : r r , i i : t : . : : i t l : - : i i iu iat : : : : l l l : i r i : : : r : r : rr : : l
este neutralizatinfi.cat (proces ce se indreapti giimpotriva acidului lactic tumoral qi peritumoralnascut prin anaerobiozd).
Existd totuqi anumite aspecte particularein zilele noastre pentru care consumul de Iaptedulce trebuie limitat:
AJimentalia vacilor de crescitorie este uni-Iaterald (in loc si pasc5. zeci sau sute de speciide graminee, ele sunt hrd.nite cu premixuri pebazd,de 3-4 cereale).
UHT este sigur din punct de vedere bacteri-ologic, dar cu risc de alterare a proteinelor qi cupotenlial alergogen.
Nu este recomandati o alimentatie predominantlactatd (aqa cum se intAmpl[ deseori in practici).
Fibrele
Fibrele sunt alcituite dintr-un mix de com-puqi glucidici ca pectina, celuloze, hemiceluloze
qi ligninele. Fibrele au capacitate mare ,-. ,iLrsorbtie qi legare a apei, accelereazi tranz-: ""-testinal qi antreneazi deqeurile metabo-r-, lllii:intestin.
Dieta bogati in fibre creqte eliminare:- -r,delor prin scaun qi pectinele detoxifice t-- : ,,iirnul de metale grele (plumb, arsenic, nt.r ",::Pentru a avea un aport necesar de fibre -- it,,,r.mentatia ta, poti consuma cereale integ:,_. rmineata, la micul dejun sau 2-3 morcc-,, ,,,i
I . . . . ,
,iilullililfiilrir:;J:; -ie dupd-amiaz6,. ce-ar fi ca de maine s511luuluF,,t, :: incluzi o portie sinStoasS de fibre ini||ll l ltil l l lt -- :;-l?
'" -, : .. -,J 77: Conlinutul de fi,bre al unor alimente(la 100 grq,me)
TnrA!eFdini de grAu integrald
Mazdre
Yarzir
Smochine
Prune
Rogii
LimAi
Curmale
Rodie
Morcovi
Banane
M[r
Pere
Legtrmele
.
Este important ca omul si consume, in fiecareziapd,500-1000 mI. Anu confunda apacu,,altelichide": ceai, cafe4 supe, sucuri etc.Multe traditii recomandd un pahar mare(200-300 ml) cu api dimineatape stomacul gol.Apa platd comercializatd e bine si fie distribui-td in flacoane de sticlS, nu de plastic.IdealS este apa de izvor care vine de Ia mariadAncimi. Biblia vorbeqte adesea despre apd qidespre ape ca elementprimordial, primenitor qicur ativ (Fac er e a 7, 2 ; Fac er e a 6, LB - 22 ; Fac er e a T.1-24; Matei 77, L7 ; Ioan b,2-9 etc.).
g Necesarul de fibre este de BO-40 grame/zir.G Fibrele cresc asimilarea carotenilor gi vita_
minelorA qi B in organism.- t M.KGupi"/, od, That Are Killing you,Ed. pustak Mahal,2000, p.96.
a
48
71,7
7,7LO
6,4
L,5
7,4
7,4
6,4
5,1
3,7
1,8
1,42.L
. t -D
! t
u
*
t ' r : 'n.z i -
t t r ] . - l i - -- turr ! ! l_-
,#
:..,) Daci omul ar consuma alimente integra-
le (cereale, fructe, Iegume), ar avea un aport
normal flziologic de flbre.
Vinul
Vinul contine flavonoide, resveratrol, minera-
Ie, enzime, antociani, taninuri qi efectui sdu este
hipocolesterolemiant, vasodilatator, antimitotic'
in cantitili mici, vinul roqu este be"''
pentru sS,nitate. Studiile demonstreaz1' ca
consum constant de vin (100-150 ml/21)' r "bolilor cardiovasculare qi neoplazice scaC=
pahar de vin pe zi este recomandat, aqa cA --
"orrrrl*u cu incredere la o mas[ principalA u
'qlf,
Resveratrolul, extras in stare purd dir-
gurii roqii, se foloseqte deja ca un sup--
nutritiv antitumoral.
Apa
Calitatea apei este de o important[ de -
ti, cu atAt mai mult cu cAt corpul umal1 es
cituit in procent de 70% din ap[' Toate t'' '
le metabolice ale orga'nismuiui se desfis: 'ap6. Bea multl ap[, in fiecare zi' Cel mai ]- -
azd cd La
Vzi), nr scade-ga cd iIipaIAJ
i Cirsupl
E:* l
i$r,armti h.r,.q
W*i
ejungi la o cantitate ziInic6, de 2-B litri de
ci apa participi la metabolizarea aJi-in trei faze succesive? Iatd cum:
ffi, trn tubul digestiv are loc fenomenul de hi-fr* care favorizeazd absorbtia: glucidele
ftm monozaharide, lipidele in acizigraqi, iarlnele in aminoacizi;
mU- in sAnge - uneori apa este transportorpentru substanlele solvite;
fllfill La nivelul tesuturilor - apa participi lareactiile de reducere qi oxidare fosforilan_
ind apiendogenS.
il)r- F. Batmanghelidj prezintd., intr-o car_te dedicatd. apei, 4G de motive pentru carermmnrul are zilnic nevoie de ap61:
twr,'preffi HBhrt*9ffi^lFrtffi#1. Firiapdnu existiviatd.2. Lipsa relativi a apei kezeaz|sau omoard
anumite functii ale corpului.3. Apa este o importantl sursd de energie,
este un cashflow aI corpului.4. Apa genereazd energia electricd qi mag_
netici a fiecirei celule.5. Apa este un liant in d,esign-ul arhitectu_
ra] al structurii celulare.6. Apa preintAmpini lezareaADN_ului.7. Apa cregte eficienta sistemului imun in
mdduva oaselo4 acolo unde el se fo rmeaza.8. Apa este principalul solvent al alimente_
1or, vitaminelor, mineraleloq este utili_zatdpentru disolutia hranei in mici par_ticule, metabolizarea qi asimilarea ei.
9. Hrana f5.ri apd nu are va_loare energeticdpentru corp.
10. Apa cre$te rata de absorbtie a principii_lor esentiale din hrani..
11. Apa este folositd pentru transportul tu_turor substantelor in corp.
$' Eernanghelidj,Water & Salt, Editura Tagrnan, 2003, pp.
r'T
12. Apa creqte eficienla hematiei in proce-sul de colectare a oxigenului in plimAni.
13. La nivelul celulei, apa ajutS.la pitrunde-rea oxigenului gi Ia eliminarea deqeuri-lor metabolice.
14. Apa duce degeurile metabolice din dife-rite zone ale corpului spre ficat qi rinichipentru afi eliminate.
15. Apa este principalul lubrifi.ant alarticulaliilor.
16. Apa este utilizati in discul interverte-bral pentru a amortiza qocurile.
77. Apaeste un bun laxativ.18. Apa ajuti la reducerea incidenlei acci-
dentelor coronariene.19. Apa previne obstructia arteriali (in ini-
md gi in creier).20. Apa este esentiali pentru termoreglare.2L. Apa este importanti in metabolismul
creierului.22. Apa este importanti pentru eficienla
neurotransmitdto rilor.
23. Apa este importantd pentrurea hormonilor (din creier, imelatonina).
24. Apa poate preveni ADHD.25. Pq,a creqte eficienla efortului fizis
intelectual.26. Apa este cea mai buni biuturi, li
reactii adverse.27. Apa reduce stresul, anxietatea
depresia.28. Apa restaureazi ritmr.rl normal al29. Ap areduce oboseala.30. Apa face pielea elastic5.31. Apa di str5lucire ochilor.32. Apa previne glaucomul.33. Apa no rmafizeazl.hematopoieza.34. Apa este vital[ pentru eficienti
sistemului imun in diferite zonecorpului.
35. Apa dilueaz[ qi fluidifici sAngele, idicAnd trombozarea.
36. Apa diminueazd durerile pre
ila:re.
,tfil r\pa creeazS, prin bitiile cardiace, fluxu-
riLe (valurile) care impiedici formarea
trombilor.tffi. Corpul uman nu depozileazl apa' De
aceea trebuie si bem in fiecare zi'
ffi-Deshidratarea impiedici producerea
hormonilor sexuali.
4ffir Abea api inseamni a separa senzatia de
sete de cea de foame.
4il- in curele de sl5bire e indicat sibei api'
4fr- Deshidratarea face sd creasci sedimen-
tele toxice in or$ane.
4& Apa reduce incidenta greturilor matina-
le de sarcini.
ARMELECABEI\IEAJUTAiu r,upte innFOtnrva cANcERULUT
44.Apaeste un sistem integrator intre min-
te qi corP.45. Apa impiedici reducerea memoriei cu
vArsta.46. Apa impiedici imboldul adictiv la cafea,
alcool, droguri.
Aceastea sunt cele mai importante arme din
alimentalie pe c&re Ie ai la i,ndemd'nd, Ei cu care
poti lupta cu aceastd, boald,' Dar ca sd' Etii cum
anurne sd,-ti schimbi stitul de alimentafie, ca sd'
pofi, introd,uce aceste alimente i'ntr-un mod na-
tural, i,yi uom prezentg in urmd,torul capitol, c6'-
teua uariante de diete pe care le poli urrna'
$:,::l
}
l : r r r , i :
t:l:::::::liii:iiil:::l:.ilii::i::.,l:l:ilitl:i::i:i::.'.:i..::t..ili:l:,,::li:illiili::liltillllill:lll:ll::l
]tl
Caprrolul V
Planuride atacimpotriva
eancerului
" a : : . : . . . . , i r . . , . , :
f'
ffiffi# **;%Y*k*,','., , .g'.'
d;E$:
Acum a uenit timpul lQne defini,tiud,m strategi,a qlimentard, impotri-t)a cancerului! Obi,ecti,uul fi,nal ne tine motiuati, ne mai trebuie d,oai cd,te-va planuri de alimentalie pregd,t_ite in auans,'o bund, organizare nutritio-nald, gi, multd uointd, care sd, ne ghideze tn resxtectarea regimurilor. '
Trebuie sd, dq,i, douadd, de determinare gi sd, treci ta atqc! in acest ca-pitol tgi uom ar(t_a cdteua diete pe care poti sd le pii tncep6,nd, chi,ar d,e azi,respectd,nd astfel principi,ile pe cqre le-qi tnudftat din celelalte capitole.
^ PLIII\IT'RIDEATACIMPOTRIVACANCERT'LUI
Bolnavii cu anemie severi qi cei malnutriti(caqectici, pierderi mari in greutate) nu pot be-neficia de dietoterapiile foarte restrictive. potincepe aceste terapii cAnd se amelioreazd aces-te sindroame,la sfatul unui medic specialist.
revenirea bolii canceroase printr-o die-td. specific5. este cea mai valoroasd con-Eibrrlie a studiilor in domeniul nutrigi-ei. In stadiile precoce ale cancerului. o
wegetariani foarte strictS. sau posturi negfeive pot vindeca unele cazuri, in combina-
icele sau chiar ca singlrr5 metodS.trMt prezentdm mai jos cAteva variante tera-
neatestate inci de statistici mari in te-Conceptul Cornell University
br oncologici, dar menlionate pozitiv infraa empiricS.. De asemenea, am inclus gi o In societatea moderni qi industrializatd,
cancerul s-a dovedit a fi ucigagul numd.rul doi,de sldbit cu 12 reguli.
ss
dupi bolile cardio-vasculare. Opinia speciali-qtilor de la laboratorul de cercetare al prestigi-oasei Universititi Cornell din Statele Unite aleAmericii, sub conducereaDr. Colin T. Campbell,este ci majoritatea acestor boli apar din cauzafaptului ci nu qtim cum si folosim dieta ca si leprevenim. Cu alte cuvinte, bolile Occidentuluicivilizat, denumite qi,,bolile abundentei" (can-cer, diabet, obezitate, cardiovasculare) sunt defapt,,boli controlabile prin nutritie".
Care este reteta pentru o sinitate buni?La aceasti intrebare ne rispunde Dr. Colin T.Campbell - savant consacrat, cercetitor renu-mit, profesor emerit in biochimie nutritional5la Universitatea Cornell gi unanim recunoscutca unul dintre marii nutritioniqti ai lumii con-temporane - impreun5. cu echipa sa.
Munca lor se concentreazd" pe studiul qipromovarea impactului nutritiei asupra s[ni-t51ii, pe rolul hranei de origine vegetali ca ali-ment gi medicament. Credibilitatea qi siguran-
!a afirmafiilor provin nu numai din rezultatul
cercetirilor de o viali, ci gi din activieducalie qi implicare in elaborarea detegii qi politici de alimentalie in SUAaceste date stau labaza best-seller-uIujChina, a cursului de Nutri[ie uegetariaffiProgramului de certificare in Nutri[iend,, organizate gi predate de Dr. Campbell gfrcialiqti de renume in medicini,laUniveCornell, impreuni cu Fundatia Dr.T. Campbell (autoarea unora dintreCristela Georgescu, este Ia r6ndul eiti certifi.catd a acestui program). Impechipa s4 qi-a dedicat, in cadrul labode la Universitatea Cornell, 27 de aniaproape 50 de cercetare, investigAndtritiei, in special al proteinelor gi alanimale, in dezvoltarea cancerului.
Concluzia? Dieta pe bazd de alimentegrale, de origine vegetald, bogate in fibrehidrali,,buni", antioxidanli qi zeroefecte benefice impresionante gi
##
in ceea ce priveqte prevenirea acestor boli
m"o*fiffi8r1tf,.,ttea d,esL_rulu:bl'l.lfiur,fr|€Y,E
Pbe- sunire:D:.
I
il r:uhutffi
a optiunilor noastre alimentare.lor au demonstrat cd acest tip de dietd
sl opreqte av€utsareacancerului qi, de ase_poate vindeca bolile de inimi (frri medi_sau operatii), diabetul qi obezitatea.este posibil ca doar prin nutritie si fie: sau vindecat ceva atAt de grav precumatacurile vasculare cerebrale, bolile
I sau diabetul? Cel mai important fac_genereazd toate aceste boli este lipsa dere din partea oamenilor a ceea ce poate
atAtpozitiv, cAt gi negativ.,ffirwrstE intelegere superficiali a nutriti_fu loc, in primul rAnd, extravagantelor gi
: pot fi controlate qi cel putin reduse dinciacd nu chiar vindecate, doar prin sim_
tnmif ibrelor alimentare in viata de zi cu ii.doilea rAnd, creeazd dependenta de me_
te gi alte produse chimice in preveni_tratamentul bolilor apd.rute in consecintd.um o societate care, in mod predominant.
chimice pentru a preveni qi trata problemele.Cu exceptia unor beneficii pe termln scurt pecare le putem avea din folosirea medicamen_telor sau suplimentelor alimentare, aceasta nueste in nici un eaz o solutie. Aceastd aborda_re farmacologici pentru imbunitdtirea s dnitd_tii, nu va reduce in nici un cazpo_r*" bolilor, petermen lung. ,,Bolile se forme azd"giapar in multiani de zile qi nu pot fi rezolvate prirrt._o
"b";;_re pur qi simplu medicamentoasdi considerd.Dr. Campbell.
Cend privim multitudinea de dovezi exis_tente qi vedem atAtea persoane care se bucu_rd de beneficiile unei astfel de diete, devineintr-adevdr impresionant sd fim martori la pu_terea realS a hranei.
Iati c6teva consideratii ale acestei echipe:
1. Nutrilia inseamnd alimente integrale (con_sumate in forma lor naturald, neprocerate gi ne_rafinate), nu nutrienti luali in mod individual.
i pe medicamente gi atte preparate
#s
2. Cea mai buni modalitate de a distingevaloarea total5 de sinitate a alimentelor estecompozitia lor in nutrienli.
3. Nu existd nici un nutrient in alimentelede origine animali, care si nu fi.e mai bine furni-zatde citre plante. Nutrienlii de care avem ne-voie pentru a fi sdnitoqi sunt mult mai bine ob-tinuti din alimente de origine vegetali:
I Antioxidangii se gisesc doar in plante;r Fibrele se g5sesc doarinplante;I Colesterolul se giseqte doar in alimente
de origine animala;I Carbohidralii complecgi (buni) se g5-
sesc in formi intacti doar in plante.
4. Fibrele combat cancerul. Prin definitie, fi-brele nu pot fi digerate. Ele fac ca mAncarea sise migte mult mai repede prin intestine, ajutAndla eliminarea substantelor carcinogene. Atragapa in tractul digestiv qi astfel carcinogenii suntdilua1i. Expertii recomandi 30-40 grame zilnic.
Cu cAt alimentele sunt mai apropiate delor naturali, nerafinate qi nedecojite, cucontinutul in fibre e mai ridicat. Cele maisurse de fibre sunt: cerealele integrale,linte4 mazdrea,legumele qi fructele.
5. Grisimile sporesc riscul deGrisimile au multe efecte ln organism.productia de hormoni qi, ln consecin!5,riscul de cancer mamar. De asemenea-muleazi productia de acizi biliari, care anasociati cu cancerul de colon. Studiile iturale au demonstrat cipopulatiile undemul de girisimi este cel mai ridicat suntcu cea mai mare ratd, a mortalitdtiicancerul mamar qi de colon. Deqi trebuieocupe cantitatea totali de gfdsimite, existi dovezi c5. grS.simile animale suntmai diunltoare decAt cele vegetale.
0q'Wiar
6. Importanla legumelor qi a fnnumai ci au un continut seizut de
tte de
iite. c'mle rn,e'fr
D-Sinns.tlL
t-T mmm
bide
mtrm
-e
fr.bre, dar contin qi multe substante curti combative impotriva cancerului
m"o'fffi8'%til,tf;I mdnAncdpAine de secari.
2. Dupd 6-12 sdptAm6ni adaugd ia dietd pro_teinele animale sub forma t""taieto. degresategi fermentate. Adaugi peqte doar la recomanda_reamedicului.
3. Exclude complet sarea din alimentatie.
4. Sunt interzise:f tutunul, sarea, ceaiul, cafeaua, cacao,
ciocolat4 alcoolul, zahdrulrafi nat, fiinaalba dulciurile;
I alimentele afumate, sulfurate, conserya_te sau conserve metalice:
I alimentele conservate;I grisimile;t getitul in oale sub presiune sau de
aluminiu.
5. Cartofii trebuie sd_i gitegti (coci) in coajalor. Legumele trebuie gitit; la doc rrri",'rare "p;.
i).ale.
& Drlncipiile terapiei Gersonl
fr necomandirile terapiei Gerson, pe carenuj sd le urmezipentru a avea o alimenta_
TTmp de G-I2 sdptAmAni se recomandi re_milusivvegetarian:
I hea sucuri proaspdt preparate din fruc_te. frunze verzi comestibile qi leg;ume;foloseqte cantititi mari de fr.r"L gi zar_zavaturi crude, ca atare sau rase fin,
I consumd legrrminoasele fierte, indbuqite:.tr suc propriu;
Jersol, O terapie naturald efi,cientd, pentru tratareai a altor boti sraue,Ed.r'or you, zOos, ii iJite'
#.?
I
:r l
6. Sucul de fructe sau de zatzavaturi se beaprogresiv.
7. Se recomand[ clisme pentru drenaj biliar
qi intestinal cu: cafea, ceai de muqetel - pur$afie
cu efect laxativ.
8. Sucurile de fructe qizarzavaturi vor fi im-
bogilite cu siruri de potasiu: $luconat de po-
tasiu, acetat de potasiu, fosfat monobazic de
potasiu.
9. Sucurile recomandate pentru o zi:I portocale;I mere qi morcovi;r frunzeverzi;I struggri;I grepfruit;I rogii.
10. Condimente permise: cuiqoare, alla-
son, frunze de afi.n, mirar, fenicul, nucqoari,
mighiran, rozmarirt,salvie, qofran,
criq, cimbriqor.
CancerulFaetori Protectivi.Studiul Okinawal
Iat[ care sunt principiile pentru o
talie s[nitoasi care au rezultat din
Okinawa:
7, Dietahipoealoricd
Protejeazi in sPecial imPotriva
Iui de sAn, prostati qi colon. Locuitorii
Okinawa consumi cu circa 4OVo mai
Iorii decAt occidentalii.Iati efectele dietei hipocalorice :
-t sJ. wilho" qi colab., okinawa,l'isola d'ei'
pp.30-37.
#4
tl
reduce productia de radicali liberi ddu-mnffi,tori pentru celule;srade secrelia de insulini qi inclusiv fac-mrii de creqtere tumorald.
2 Fttt ctele gi a erd,egurile
(National Cancer Institute) pi AICRwwn Institute for Cancer Research) re-
[. dieta preferentia]5 cu fructe gi ver-hfiai mult de 200 de studii (remarcate
recomandi aceasti diet6. Concluziastudii este sfatul de a consuma ..cinci
" de fructe gi verdeturi.nentele active anti-cancer (in speci-
profilactici) sunt:r"itaminele;mineralele;frbrele;srerolii de origine vegetali (flavonoide);frtoestrogeni;antioxidan!i.
^ PLIIT\IT'RIDEATACIMPOTRIVA CANCERTTLT'I
Locuitorii din Okinawa consumi gapte por-tii pe zi de fructe qi verdeturi.
3. Crrdsimibune
Opinia autorilor este ci mult mai mult con-teazd, calitatea decAt cantitatea grdsimilor.Statisticile aratl. ci populatia mediteraneandqi locuitorii din Okinawa consumi preferentialgrdsimi mononesaturate. Uleiul de misline areo mare rezistenti la oxidare qi se qtie ci oxida-reardncezegte uleiul qi il transformi intr-o sur-si de radicali liberi.
Un studiu care vine din Grecia a demonstratc5. o doz5. de ulei de misline consumat zilnic re-duce cu 25Vo riscul de cancer Ia sAn al grecoai-celor. Consumul crescut de acizi graqi omega 3are, de asemenea, efecte protective impotrivacancerului de sAn.
1n Insula Okinawa se consumi de 3 ori pesiptimAni pegte. Acest obi.cei alimentar face cain sAngele femeilor din Okinawa sd fie de 3 ori
ss
gw*ws- wmai ridicat nivelul de acizi graqi omega 3 decAtin sAngele femeilor din Occident.
4. Alimente cuunind,ice glieernicscdaut fibogateinfibre
Cand se consumi carbohidrali rafinali cu asi-milare rapidi (zah14 frini albi), deci alimente cuun indice glicemic (IG) ridicat, nivelul de glucozidin s6nge creqte. Jesutul glas nu reugeqte si ab-soarbi glucoza din sAnge intr-un ritm corespun-zitor qi astfel nivelul de insulini creqte compensa-tor. Acest fenomen se cheamS. insulino-rezistentdgi este dovadaciin scurttimp vaapdreaun diabet.
Cercetirile au evidentiat statistic inciden-ta crescuti a tumorilor hormonodependente Iadiabetici.
Insulina qi factorii de creqtere celulari irz-sulina-like sunt rdspunzhtofi de inducerea on-cogenezei. Carbohidratii naturali nu au afectecancerigene cAnd sunt (qi de regulS. sunt) asoci-ati cu alimentele bogate in fibre.
5. Flaa onoiaii.: flau onoli, ft,aa oni"is ofl au ond, bioflau onoizi
Populatia din Okinawa consumi ceamare concentratie de flavonoizi dinNivelul de flavonoizi in sAngele j
este de 50 de ori mai mare decAt cel aIcaucaziant, iar inciden[a cancerelordependente este cea mai scdzutd lajaponezd".
Soia este o leguminacee bogati in
Tabelul 12: Rolul flauonoizilor i,n prof,laria
SUA T2,9 L32Japonia 84,5 106Okinawa 100.9 97
(Autorii studiului Okinawa au reprodus
M. He\og et alii, Arch. Intem Med., vol. 155, 1995, pp.
f'p. ,
t@t 'nnd
@mhInd
,{'! lib" 6l .h
I lhidem,p.35. hfli
mfiut,i
lar
C [.18ro,
dtu rh
IMmm,frzeci de studii analizate gi opt studii pro_lffitrwe dovedesc cdalcoolul creqte riscul de cancer
& Consurnrnodera.t d,e alcoal
Se consideri abuz de alcool maide doud pahare consumate pe zi. Un consum
de alcool cre$te nivelul de estrogeni, atAt lacAt gi la femeie. Locuitorii din Okinawa con_
foarte putin (,un pdhirut de lichior,).
7 Eui,tareaobezitdtii
@ rna.s[ corporald ridicati printr_un strat
m"o'#ffi""r%tfltt8. Aetiuitate fi,zic d susfinutd,
_. Exercitiul fizic (mersul pe j os, alergatul, spor_
tul) scade nivelul de glucozi qi insulind gi, impli_cit, factorii de risc oncogeni. Importanta stiluluife viala cu precd.dere a alimentatiei, se reflectdfoarbe bine in diferentele statistice prezentate deautorii cirtii Okinawa _ insula centenarilorr.
Autorii apreciazd.cd alimentatia influentea_zd,cuprecddere cancerele,,hormorrulu...
-;--
Metoda postului negfu alternativ
Este recomandat sd tii post negru de 3 oricdte 24 de ore pe siptdmdnd. De
"*elpl.r,* deduminicisearapAniluniseara;* de marti seara pAni miercuri seara:H dejoisearapAnivineriseara.
- 1lbidem,p.29.
de gfdsime, creqte nivelul de insulind gi hor_es'trogen! inclusiv obezitatea postmenopa_
riscul de cancer de sAn. Obezitatea ado_face sd apari puberLatea (inclusiv me_
mai deweme decAt se intAmpla in trecut.aun factor de risc constatat in creptereai cancerului de s6n.
ffiimuitorii din Okinawa au o incidentd foarte@A a obezitifii. Continud si fie slabipani la
IbdtrAnete.
ij:,.''
Tabelul 73: Importan{a stilului, de uiq,td,in ca,ncer
Okinawa
JaponiaHongKong
ElvetiaItalia
GreciaStatele Unite
t , , i=t t t , . r r . ' i i l l . ' . '1, - i , '
81-,279,279,779,O
78,378,1,76,8
343834
10 52423320728
il{r
12.
348
1011
o
11
11
34,5 I
2933
i,
q
lo
11
1v
1--
1aIY
l , i l lLLl
I
* Pozitia dupd ordinea sperantei de viatS:.** Speranla de viati.
Poli bea apd plat[ din abundentl pe parcur-
sul zilei de post.in zilele de marti, joi, sAmbit6, duminicd
este indicat[ urm[toarea diet6:cereale integrale tratate termic uqor,
neagresiv;Ie$uminacee tratate termic tradilional;
zarzavaturi integrale qi sucuri crude;
fructe integraie qi sucuri crude;
peqte tratat termic neagresiv;Iactate fermentate (keflr, iaufi
lapte bitut).
Dieta se poate preiungi in functie de =
tia bolii, dar tine cont ci alimentele colls"-"
trebuie s[ fie din categoria bio sautradit:: '
Trebuie excluse total: zahilrul, aditi''---
nea, gr[simile saturate (margarinA i
, i
].li
r r; -,11"
: I r; lL
l l
i r r* 'LJ
tuh&ruh**m;ru
lnmmil- frina albi, uleiul rafinat, sarea' De
e recomandat suPort Psiholo$ic
a se adapta la noua dieti qi pentru a de-
Mesul numit ,,ca!lcer". Zilnic, se reco-
fr. completarea regimului cu o activitate
s,ustinut6.
Dieta de slibit cu 12 reguli
DegUla nr. 1: Exclude complet alimente-
ffi:nate, zahhrul, fiina aLbi, sarea extrafi-
ina, uleiul rafi.nat qi toate alimeritele
Iue conlin.
fe€Ula nr.2z Exclude alimentele aditivate
ud).
fegUla nr. 3: Consumi urm[toarele a]i-
permlse:
PLANI,'RIDEATACivrpotmvncANcERttLUr
I fructe;t! Iegume;n zarzavattlrtir lactate, preferabil cele fermentate (iaurt,
chefir, sana, Iapte bitut, brdnzhde vaci);
r oui (3 pe siPtimAni);I ciuperci;t miere;I peqte (2-3 mese Pe siPtdmAnd);r carne (1-2 mese Pe siPtimAni)'
Reglula nr.4zAlimentele pe care Ie consumi
trebuie si fi.e de cea mai buni calitate: bio sau
traditionale.
Regiula nr. 5: Ideal, ar trebui si iei 2 mese pe
zi: intre orele 10-11 qi 18-19, pentru a nu supra-
pune fazele de ingestie, absorbtie, metabolizare
qi eliminare.
Regfula nr. 6: Dimineala pe stomacul gol,
bea 300-400 mI aPiPIat6.I cereale integrale;
,ry**
trgffi*W$-&$.eee-rKW*e-#WWte:Regrrla nr. 7z Intre mese, consumd. sucuri
proaspete sau ceaiuri de fructe.
Regtrla nr. 8: Cerea-lele, Ieguminaceele(soia, fasole, mazdre,linte, bob), carnea gi peq-tele se prepard cu tratamente termice ugoa-re: cuptor, aburi, fierbere. Celelalte al.imente seconsumd crude, cu exceptia persoanelor care auafectiuni gastrointestinale.
Regrrla nr. 9: in alimentalie trebuie si pre-domine cerea^lele gi fructele.
Regula nr. 1O: Cantitatea portiilor se calcu-Ieazd"infunctie de obiceiul alimentar anterior pecare l-ai avut: pentru a pune organismul,,in difi-cultate" qi pentru a-l determina sd consume dinrezervele proprii, trebuie sd te raportezi la pro-priile obiceiuri alimentare: redu cu ZEVo - EOVoratia alimentari fa!5 de obiceiul de pAni acum.
Regfrla nr. 11: Foarte important:sd mesteci indelung fiecare bol alimentar10-15 ori) inainte de a-l inghiti.
Regulanr.12: Mergipe jos (lapas) 30minute zilnic.
EEti cu i,ncd, un pas mai aproape degti,i, ce este cancerul, gtii cum a luatce ali,mente ii fauori,zeazd, aparitia. Denea, a,i aflat care sunt principiile sd,ndtoa.wcare ar trebui sd le aplici zi de zi, aice alimente te ajutd, i,n lupta impotriua caIui, iar cele.,cdteuaplanuri de alimentati,e petocmai le-ai aflat iyi pot fi nigte aliati aldturnc are s d, c 6,gtigi ac e ast d, b dt dlie.
in ultima parte a acestei, cd,rti, iti pun numd,r important de retete culinare,a te ajuta sd, adopti, Ei sd respec,ti, un mod dcmenta{ie sdnd,tos.
,:l*ii::
rtrt:rnentar
baiept alatwld
we-mdfu
deunlDe
w
Ceprror,ur VI
Retete,
&e*xrsex*'exf mees&{x rexpee8& pndm*d3lddfe cfde*oprery$$*axr{ed gdc$de8*&'eryrded $?e se&,ser6 sxpe6$s $** compdraaa&ca# *&r$dd"
Addsd€rdd, *x,ro*'m$da, dvases*dade$e$e gd sxfdx*ae*e8sfc rxq$x*w*e me6p*rver*df gnrex.c* *cxXd*6pd$s sr${e3?sdep&dca* *s$e cxddme*:xa**s$sed {g*ssf,madros, *rry:*ecf)"
*,&ces& re*,efsxv x:& px,xlpe*r*e x'e$pl,fspsv*#rs{s $*x sx{d*s*e*a*s,sds*sess**.w{ pd lirc*egrw$"
yt
j r , lj: ' ,,,,.
" - ',4f .,]
' n sill
lt ir ^lr*
Ll t '
I
l
r i
li
. ' . , ' , . ' . . i fi : i i . : i i : : , i . : j
;$- . t '
\;
':aaiii
:1:
,$ii;
. !
al
I. Relete eoneentratepe bazi de fructe, cerealeintegfale gi nuci/semirilel
L Ciocolati la minut (LOO% crud)
@Fediente qi mod de preparare pentruit 1 avocado copt pasat bine cu furculita
Mfiienderul manual, pAnS capiti consistentasn''lnrtArri. Se adaugd peste el 2-3 lingUrimrere cremoasd sau cristalizatl.. 2 - 3 lin-
,ufre pudri de roqcove, l lingurd de nuci cru-mfr,cinate (sau mix de felurite nuci crude),
de fiina de fulgi de oviz sau de cereale(fulgii de cereale se macini 9i astfel se
ffiina) qi stafide dupi gust. Se amestecitoate ingredientele, se pune compozitia in
qi se presari deasupra nuci micinate qide fructe de sezon.
RETETE,
Cum se servegte: al5turi de 1 fruct acriqor(mdr crefesc, kiwi, mandarini, portocald, cipgunisau afine).
2. Pateu de nuei (lOOTo erud)
Preparatul se poate face dintr-un singrr felde nuci sau se pot folosi diferite tipuri de nuci,in proporbii diferite, in functie de giustul qiimaginatia personali.
Ingrediente: 1 linguri de nuci romAneqti,1 lingurS. de migdale, 1 lingfuri de alune de p5.dure,1 linguri de seminte de susan, 1 lingurS. deseminte de floarea-soarelui, 1 linguri de semintede dovleac, 1lingur5. de seminte de cAnep6, mie-re de salcAm cremoasi sau cristalizatl. Opfional:cAtevapicdturi de suc de l5mAie proaspit stors gi,la nevoie, 1-2 linguri de ap5, in cazul in care doritisdjonglati cu consistenta pateului, aga incAt sdpoat5fi intins pe pAine prdjit6.
Mod de preparare: Se rAqnesc nucile qi semin-tele (mai pulin cele de cAnepi) qi se amestecdLrffrrr :onstitui micul dejun sau cina.
x#-?
t=&wtew$ewffi*Kw &tgwcu restul ingredientelor. Sau se lasi nucile qi
seminlele Ia rehidratat cAteva ore, pentru a Ie trezi
Iavial6 gi activa enzimele din ele' Se macini apoi
cu ajutorul unui blender manual'
Cum se serveqte: pe pAine prijiti' cu feliute
de mir, kiwi saubanan[ deasupra' Vara se poate
servi Pe felii de Pepene galben'
3. Salatide $riu (S0Toerud)
Ingrediente (5-6 por!ii): 25O gr grAu inte-
gral,Zcini de miez de nuci sau migdale (puteti
iolosi qi mai multi, daci vi place), miere de sal-
cAm, fructe de sezon. Opliona} pufin[ vanilie
naturalipraf, nuci de cocos rizuitimdrunt'
Mod de preparare: Se spali grAul qi se fier-
be in 1.5 I de api timp de 15-20 minute' dupd
ce a dat in clocot' Apa va scidea considerabil'
insi ar trebui si rimAni cam 1 cm deasupra
grAului. invelim intr-o pituri oala acoperiti
qi teta* griul Ia ,,inflorit" cAteva ore' Eu de
obicei iI fierb dimineata gi iI definitivez seara'
xf.?s
pentru cini; sau invers: ilfi'erb seara qi in
nitivez dimineala, pentru micul dejun'
ce a stat la ,,inflorit", scurgem apa' ada
nuca tocat[ mai mare (qi/sau migda-e!
mierea qi, oplional, nuc[ de cocos, un rtai
Iinguriti de vanilie naturali qi Z-3-mere ratr;
C.t* se servegte: in boluri, cu fructe d* w
zon presirate deasuPra'
4. CaFeli ne (]iOA% erud)l
Ingrediente: l0linguri de seminte de s
neprejit, 4 linguri de seminte Chia (inl
tor: nuci romAneqti sau seminte de in)' -l
guri de nuci de cocos (inlocuitor: alune de
irrr";, 4 linguri de migdale, 10 lin$uri de f
de ovilz,3 linguri de meriqoare deshi
(inlocuitor: staflde, prune sau caise us
2 linguri cu vArfde pudri de roqcove (c
2 lingurile de unt de cocos (merge qi fara
-- t B"*b"""" * continut ridicat de calciu' fier qi pro:aruul
2s:{ l
sjur-.
Lai
u- ;iftm$
ucr* dm
;ir - 4h.e
mi ae
i : -
rFI
E
JE
$r
ri cu 1lingur5. de fulgi de oviz qi 2 lin-cie carob), dupi gust miere, de preferat
i (merge qi lichidd, dar mi se pare cii bune aga), pulin lichid (ap5, Iapte ve-
zuc de portocali, de mir etc., dar foartedoar daci vi se pare ci nu s-au incorpo-
toate ingredientele). Opfional, pentruht: maximum 3 picdturi de rom.
Moddepreparare: Toate seminlele, fulgii qile uscate se rAqnesc pAni se fac fdin5.. Se
ibine, pAnd se obline o pastd qi se lasiffim:um 30 de minute. ca semintele Chia
I lichidul in exces. La final ar trebui siconsistenta plastilinei. Se rup cu mAna
ffiUele mici qi se modeleazf. in palmi subfl de bomboane. Se tivilesc prin pudr5. de
e. si fie CaFeline pure. Optional, pen-
,rmpresie artistici", Ie puteti tivdli qi prin
RETETE,
5. Feramisu (5O% crud)l
Ingrediente pentru o prijturi de mirimeaunei tivi format 44, aprox. 6 portii:
Pentru blat: 1,5 cani de ffiini de mei (din meirdqnit sau micinat), 1,5 cani de suc de mdr (sepoate qi cu apd sau lapte vegetal; eu folosesc suculde m5l qi pe post de indulcitor, qi pentru ci e uqoracriqor qi di un gf-rst fructos), 0,5 cani de cocosrdzuit,15 curmale (daci weli mai dulce, folosilimai multe), l lingtrritd de praf de vanilie naturali,1 lingfuri cu vArf de cafea instant de cereale, 1lingur5. de pudri de ro$cove (carob), l banand.
Pentru crem6: 1,5 can5. de nuci caju uscate,puse la rehidratat cAteva ore, 1 linguritd praf devanilie, optional pulind esenti de rom, O5 canide suc de portocale proaspit stors (poate fi gi maimult, daci vi se pare prea consistenti crerna), Qbcani de suc de limAie proaspit stors, 2linguri deseminte Chia mS"cinate frini (inlocuitor: 3 lin-guri de seminte de in), 2 linguri cu vArf de miere
lpsrmemw;
sau cu un pahar de suc de mere proaspit
1O varianti de Tiramisu cu continut de fier.
g#-ry
cremoase sau cristalizatd",L linguriti de pudrd. deroqcove pentru ornat.
Mod de pr€parare: Blatul - se pun toate in-gpedientele la blender, pAni ob,tinefi o pastd maigroase, pe care o puneti in tavi. Se lasd la cuptor:180 grade - 20 min. Se insiropeazd.cusuc de mdrsau apd cu miere qi pulind zeami de limAie. Dupice se rdcegtebine, se adaugicrema.
Crema Intimp ceblatul se coace, se amestecibine toate ingredientele la blender, pAnI cAndobtinem o pasti fin5., un fel de spumi cremoasdsau cremi spumoasi. Se lasS.la rece pAni cAnd egata copt gi ricit blatul, apoi se adaugS" peste blat.
Optional, intre blat qi cremi se poate adiugaun strat de dulceati nefiarti de gutui (vezireteta nr. 6). Se pudreazi deasupra cu carob qise lasd 2-3 ore lafrigider.
rdzdtoarea mici, 1 kg de miere, 1 lingurifiscortiqoari (sau dupigust), sucul de la 1
Mod de preparare: Se amestecd bineingredientele, se pune compozitia insticli qi se lasi Ia loc rdcoros qi intunecos 1CIrdstimp in care se mai amesteci din cAnd in
Cum se foloseqte: Ia prdjituri firS foc.lata de grAu, la decorat gi la insiropat.
7. PrijituriMerigor (LOOVo crud)
Ingrediente qi mod de prepa.rare pentru 3Blat: 2 mere fdrd cotor, V lingur.ftmu
scortigoar5, 1 linguri de faini de in qi pu"Mchid se pun la blender pAni cAnd devi-neun piure pufos. Se scoate $i se amestesfrrfulgi de ov5.z mS.cinati fdini, cAt cuprinde-absoarbd umiditatea gi si lege compozitia
6. Dulceati de grrtu i (LOOVo crud) Crema: 3 mere f5.r5. cotor, 6 prunela inmuiat qi curdlate de sAmburi, 6 caise
Ingrediente:5 gutui date pe rdziltoareamici,fdr5" cotor, 5 cm de rid5.cini de ghimbir dat pe
puse la inmuiat V4linguriti de
x#slinguriti de praf de vanilie naturalS qi b i
lin$:l la1"I h::e
FerSF
i'Ilo:t!
r i : : 'nL
lenaffi
nF:srh4rrmMflrtsfu-rm
se amesteci la blender, pani cAnd ajungmici (deci nu piure, cain cazulblatului).
'Mrying: un strat sublire de dulceati de gU-i- de pilda releta 6).
f;., Prijituri gi bomboane Caisuca(lOOTocrud)
ffimgredientele qi modul de preparare pentru
{:i de prijituri gi 10-15 bomboane:MIffi 100 gr de alune de pidure, mdcinate;
W de nuci romAneqti, mlcinate; 3 lingurii:rte de in, micinate; 6linguri de stafide;i de pudri de roqcove; 5 lingpri de cocos
ffi 1 lingurili de praf vanilie natural5; 2-3i de fulgi de ovdz, micinati; miere dupipulin lichid: suc de portocale proaspdt
sau suc de grapefruit, sau suc de limAie di-ap6. Se amesteci toate qi se lasd 30 de mi-
sd tragi umezeala gi si se lege compozilia.o parte pentru blatul prijiturii, iar
RETETE,
se pot tdvili prin pudri de roqcove, susan, cocossau nuci micinate. BIatuI va avea consistentaunei plasteline, se modeleazl in formi de tortsau prdjitur5. Peste el se pune crema de mai jos.
Crema: 6 caise, 1 mdr mare frri coajd qi co-tor, scortigoari dupi gust se pun impreuni la blen-der pAni cAnd totr.rl devine un piure. Se scoate, seamesteci cu stafide qu onlional, cu putini dulcea!6de gutui (1-2lingurile) qi se agazein formi, deasu-prablatr.rlui. Se presari deasupra pulind scorligoar[.
9. Prijituri Clara, cu quinoa $iciocolati (5OTo erud)
Ingrediente qi mod de preparare pentru oprijituri de mdrimea unei tivi format 44, aprox.6 porlii:
BIar:I/Z canide mei - se maciniffiin6,,L/2decand de quinoa - se macini ffiin5. Se pun Ia blen-der impreuni cu 2 mere frri cotor, l banana 6-7(sau mai multe, dupdgust) caise confiate rehidra-tate 10-12 ore qi 3 cdni de lichid (suc de mere sause modeleazi in formi de bomboane, care
3Sy
;&x
api indulciti cu sirop de agave sau cu cAteva cur-
male), scorliqoari dupi gust, 1 linguri!5 de praf de
vanilie naturali. Se amesteci bine, pAni cAnd se
obgine o compozitie de consistenta sm6ntAnii. Sepune intr-o tavi de mdrime ,{4 qi se lasi la cuptor 1
or[, Ia 180 de grade. Se scoate qi se lasi cAteva ore,
si se intireasci. Va fi ca o mamaligi mai vAruoasi.
Crem+,3 avocado, 1 lingUrili de praf natu-
ral de vanilie, 4-5 linguri miere cremoasi qi 6 lin-guri praf de rogcove. Se amesteci totul cu blen-
derul manual sau, daci nu aveti, pasali avoca-
do bine cu furculit4 pan5.devine ca o smAntAni.
Amestecali apoi cu restul ingredientelor. Daci
doriti o ciocolati mentolat[, adiugali la fina] exact
l picituri (nu mai mult) de ulei esenlial de ment6.
Cum se ser.vegte? tmpreuni cu un pahar de
Iapte de migdale.
1O. Orez cu lapte
trngrediente gi mod,,de preparare,rFentru 2pogii: Se fierb in 500 ml de lapte de soia obtinut
xss
in casi, timp de 20 de minute,3linguriintegral qi pulini scortiqoari micinati. Sepe foc, se adaugi 2 linguri de stafide, se
qi se invelegte oala intr-o piturS, apoi se
,,infloreasc6" timp de 1 ori. La final se
linguri de nuci tocati qi, daci mai e
indulcit, pulini miere.
11. Rondele de ciocolaticu alum(LOOVocrud)
Ingrediente qi mod de PreParareporlii: Se amesteci bine 1 bucati de
sat pAni devine ca o maionez6",2 tinguri de
cremoasi, l linguri de pudri de rogcove' 1
de nuci micinate mai mare, caPentruguri de alune de pidure micinate, S linglri
ni din fulgi de oviz, oplional 1 linguriti de
cocos. Se pune pe o hArtie de copt sau
tic, se ruleazi sub formi de ,,salam", se lasflgelator 1 o16, se scoate qi se servegte sub
rondele, intre ca.re se punfeliute de
mti" IneimCfl[
-Ilalvi,ti'o de susan (I:OOVo crud)l
gi mod de preparare pentru 2i de susan crud se macinibine, pAnd
qi se amesteci cu pulin suc de limAiet, t/2 linguriti de praf de vanilie
gi S linguri de miere cremoasd. Optionalmerigoare deshidratate, tocate.
se serve$te: sub formd de pastd cu carepAinea integral5, prdj iti.
1if . Cereale zdrobite eu miere
5-7 linguri cereale zdrobite1l de ap5, miere -porumb, orez, secari),
de preparare: cele 5-Z tinguri de cere-pun in apa in clocot. Se fierb 5-Z minute.Iasd vasul acoperit timp de 20 de minu-se rdceqte, se adaugi mierea de albine.
RETETE,
De preferat a se consuma fdrd sare. Se potadduga mirodenii blAnde (scortiqoard) gi fructe.
14. Mie dejun opfional
Se pot servi, dupd gtrst:I pAine integraliI uleipresatlareceI salatddefructef avocador suc de fructe diverser humusf nucit smochinet curmaleI fistic. miez de floarea-soarelui qi dovleacI ananascrudI iaurt, kefir, sana,lapte bitutI cerea-le integraleI avocado cu l5mAie gi condimente.
dr. Doru Laza.
d#s:
If. Supe
1. Supide cereale
Ingrediente: 1OO g cereale zdrobite (grAu,porumb, orez, secar[", orz), ZI ap6",5O g morcov,50 g pdstArnac, 100 g lelina 1 lingurd de ulei demSsline
Mod,d€ preparare: Se pune apa la foc. CAndincepe s5. fiarb5., se pun cerealele pentru supd.Dupi 5 minute se ia oala de pe foc gi se adau_gd" zarzavatul curdtat, spi.lat qi dat pe rizitoa_re, pitrunjelul verde, tocat mirunt, Si uleiul. Selasi acoperit 15 minute.
De preferat a se consuma firi sare. Se potadiuga la sfArqit condimente gi zarzavaturi di-verse, dupS.gust.
2. Supide linte
Ingpdiente 3 I apd., 150 g linte, b0 g moreov,50 g lelini, pitrunjel sau pdstArnac, 1 linguriti
cimbru,l lingfuriulei de misline, 2 c6-tei deroi, cAteva frunze de lelind verde.
Mod de prepararq Se pune apa lacAnd clocoteqte, se pune lintea. Candfiert, se ia de pe foc qi se adaugdpe rdzdtoare, uleiul, cimbrul, usturoiulverdeata. Se lasi acoperite 15 minute.
De preferat a se consuma firi. sare_adiuga la sfArgit qi alte condimente sauvaturi diverse, dupd grrst.
III. Relete IOOTo erude,pe bazi de legprme,
zaxzav aturi gi ole agino ascl
1. Bruschette cu \elinil/ Salati de
Ingredi.ente, gi mod.:de tr)reparareportie: l telini mici sau 1/ZyeIindmare,- t P"t
"""rtit,ti "n fel de bazi la prAnz sau cini-
x"xs
RETETE,
ri
hI
micd sau presatila storcitorul cu ax.2 roqii medii tdiate cubulete, 1 legituraiiel tocat mirunt (cel mai bine cu un cutitic)- 1pumn de nuci md.cinate, 1-p-B citei[ (dupi gust) zdrobili bine, optional l lin-de fulgi de drojdie de bere, sare neiodati.misline presat la rece. Se amestecd bine
rtngredientele la un loc.
- Cum se serveste? Ca atare sau ca pastd pe
bruschette de pAine integfala cu o felie subtirede avocado deasupra.
3. Bruschette cu sfeclirogie/Salati de sfecli rogie
]:ry"*tu:j" gi mod de preparare penrru Pportii: 1 sfecld medie dati pe rdziltoaxeamicd saupresatd la storcitorul cu ax melca! 2_B cdgei deusturoi zdrobiyi, 1 pumn de nuci micinate, Zlin_guri de hrean rdzuit sau t/ Z hrean presat impreunicu sfecla la storcdtorul cu ax melcat. Se amestecdtotul bine, pAni devine o pastdcompactd.
. Cy- se servegte? Ca atare sau ca pastd pe
bruschette de p6.ine integrali.
4. Bruschette cu pasti de misline
I.ngfediente gi mod de preparare pentnt Zportii: 1 cand mdsline vine,tia curdlate de sAmburigi l avocado sefac pastdcublenderul manuaf pAnd
@umr se serveqte? Ca atare sau ca pastd perehette de pAine integrali.
Bnrschette cu moreovi/ Salati demorcovi
&gfediente gi mod de preparare pentruiL 4 morcovi dali pe rdzdtoarea micd. sau
Flastorcdtorul cu axmelca! 3 citei de ustu_sare neiodat5, ulei de mdsline pre_
recq 1 lingtrriti de seminte crude de floa_l lingurild de seminte crude de do_
Se amesteci totul bine, pAnd devine o past6
-dJ' .
d
cAnd se obline o pastdfin5, cao maionezi. Laflnalse adaugi ceapdverde tocatimirunt qi putin ulei.
Cum se serveqte? Pe felii de p6ine integraldprdjitd, cu rogii tiiate cubulete deasupra, sauimpreund cu salatd de roqii qi pitrunjel.
b. Salati de ceap6
Ingrediente pentru 2 portii: 1-2 cepe toca-te mdrunt, sare neiodatd., ulei de misline sau defloarea-soarelui presat la rece qi, oplional, unvArf de busuioc/oregano sau cAtevaboabe mdci-nate de ienibahar.
Mod de preparare: Ceapatocatdfin se freacd.cu sare qi se lasi 10 minute. Se scurge apoizea-mape care alSsat-o, se pune uleiul gi condimen_tele qi se amestec5.
6. Pastide fistic
Ingrediente qi mod de preparare pentru Zportii: Se pun in blender cu cupd (preferabil
de putere mare) 100 gr fistic crud, 1calei de usturoi, 60 ml de ulei misli::e.lingurild de sare neiodati, B0 ml suc lifrie (sau mai mult, dupd gust), 2 linguritesuioc gi, optional, l linguri de fulgi de cide bere.
Cum se servegte? Pe felii de dovlecersau cu buchetele de conopidS. crude, sausine" din morcov sau ardei capia.
O alte varianti este si se adauge puurmmult lichid (chiar apd) qi sd se subtiezecare poate fi apoi folosit pentru tditei dincei (vezi reteta de tagliatelle cu sos pesto,
7. Tagliatelle cu sos pesto
Ingrediente qi mod de preparareportii: 2 dovlecei medii, cruzi, curitati deqi tdiati sub form6 de tagliatelle (cu cutirdcuratd coaja la cartofi sau la zarzavamestecd cu sosul de la reteta de pasti cieSe presarS. deasupra busuioc.
3-X,?
D
fu,,rml
8. Ciulamade ciuperci
gi rnod de preparare pentru10 pil5rii de ciuperci champignon
cubulete se amesteci cu L/2 Iegitturdmufrmrunjel qi L/2 legiturd de mirar tocate
Se toarni peste ele si se amesteci binesos, obtinut la blender: 12 nuci cajucAteva ore, cozile de la ciuperci qi
ciuperci intregi, I/2legdtura de pitrunjelL-2 cF\ei de usturoi, sare neiodatd qi ulei
presat la rece.
9. Supi-cremi de ciuperei
&trediente gi mod de preparare pentruil Se pun la blender, 1- 2 iminute, 1b ciu -
1 legiturS. de pitrunjel, 1ceap5,nuci caju rehidratate, ulei de misline pre-rrece, sare neiodat5, 500 ml de api cdldutiimum 45 de grade).
RETETEt
1O. Supi-cremide rogii
Ingrediente qi mod de preparare pentm 2 por-!ii: Se pun lablende4 1-2 minute, 4 rogii, I/ZIingu-rite de busuioc, 1v6rf de cutit de cimbru, L/Z cea-pa ulei de mdsline presat la rece, sare neiodatd,500 mlde apdcdldu!5 (maximum45 degfade).
Cum se servegte? Se poate adiuga la finalamestec de cereale zdrobite (grAu, porumb, orz,secarl), fi.erbe 20 de minute la foc mic, crutoa-ne sau 4ling;uri de quinoa fiartd 1b minute, apoil5.satd. la,,inflorit" 5 minute.
11. Salati de spanac verde
Ingrediente gi mod de preparare pentru l por[ie:Fbunze de spanac rupte cu mAn4 peste care seadaugS. nuci tocate, ceapi tocati mirunt, firlgi dedrojdie, rogii tiiate cubulele, avocado, suc de Hme-ie, sare neiodati qi ulei de mdsline presat Ia rece.
Varianti: in loc de r.rlei gi limAie, peste sala-ta astfel obtinuti se poate adiuga un sos de nuci(vezi reteta de pateu de nuci).Sepoate servi cu crutoane din fiiniintegrald.
3{ '
*w w12. RogiiumPlute
Ingrediente qi mod de preparare pentru
2 porlii: 6 roqii crude qi curilate de miez se um-
plu cu spanac proaspit tocat qi amestecat cu
ceap[tocatimirunt, nucitocate sau seminte de
"AnLpA, sare neiodati, ulei de misline presat la
,""" qi, oplional, cAteva picituri de ISmAie'
13. Pateu de nuci
Ingrediente pentru 2 porfii: 1 cani de miez
de nuc6, sare neiodati, ulei de misline' sucul
proaspit stors de la o limAie (puteli pune ju-
mitate din cantitate qi, dac[ dorili mai acriqor'
completati ulterior), 10 fire de ceapi verde sau
f ceapi uscata 3-4 fire de usturoi verde sau 4-5
citei de usturoi, 1 legituri de pitrunjel' putin
Iapte de soia sau api (pe care o puteti adiugala
final, in funclie de cAt de vAscos sau fluid dorili
sosul), qi, oplional, l lingur[ de fulgi de drojdie
de bere qi 3 linguri de brAnzi tofu ficuti in cas6'
x,9,,#,
Mod de Preparare: Puneti toate
le in blender, mai pulin pitrunjelul qi ap4'
tele de soia. Se mtxeazhp6ni devine o
completeazicu apisaulapte de soiA pentnr
cide consistenla sosr'rlui dupi dorinla
La fi.nal se adaugi qi pitrunjelul tocat'
Cum se serveqte? Ca sos pentru salatA
de sau salati de spanac verde' Sub formid
teu pe bruschette de pAine prijiti qi grisi
morcovi.
14. Salati de cruditigi cu
Inglediente gi mod de nre9arl" Pq
2 porfii: 2 morcovi mari qi-l lelini t" ry
rdziltoareamicl sau prin robotul cu ax
!1"
#
fE!
i
Se amestec[ cu sosul oblinut la blender cu
prin mixarea urmitoarelor ingrediente'
devin ca o maionezil:lO nuci macadamia
de ulei de misline presat Ia rece, sare
L/4lingurl\i de cimbru, 1 citel de usturor
guri de aPisau de laPtevegetal'
&n*u servb$ + tn c.tpe sau in forme, pre-cu pitrunjel proaspit tocat qi cu seminle
-soarelui neprS.jite.
fV. Regete preparate termic,pebazd,de legUminoase
gi cerealel
1. Salati de linte verdee
hFediente., sir'mod de"preparaie'pentruil 200 gr linte verde rehidratati mini-
12 ore, fiartd la abur, se amesteci cu 1 roqie(sau 2 medii) tdiati cubulele, l legituri de
iel, 1 legituri mirar, 1 ceapd tocatS mdrunt,
rlaabur sau fierte incet, lafoc mic. maximum 30 minute. Seleguminoase doar din anul respectiv. Toate leggminoa-
Iasilainmuiat minimum 1? ore, apoi se fierb laabur (in ca-) sau in ap5" lafoc mic (in cazul supelor, pateurilor).
NETETE,
sare neiodatS, r.rlei de misline presat la rece qi,oplional l linguri seminle de cAnepi decorticateqi 3linguri de cereale zdrobite (grAq porumb, orz,secard) fierte (sau quinoa). Lafi.nal sepresaridea-supragi cAtevacrutoane de pAine integfali.
2, Super-mincare de linte verde
Ingrediente gi rnod de preparare :pentru
3po4ii; 300 gr de linte verde, rehidratati mini-mum LZ ore, se fierbe 30 minute in 700 ml api,impreund cu 4linguri de quinoa, 1cipilAni deusturoi tocat m5.runt, pulini sare neiodati qi,optional, 4-5linguri de piure de rogii. In ultime-le 5 minute se adaugd gi o lingUrili de cimbru.Dupd ce se riceqte, se adaugi pulin ulei de mis-line presat la rece.
3. Supi-cremdde finte (I)
Ingrediente gi mod de preparare pentru 4 porfii:300 gf linte roqie, rehidratati L2 ore, se pune la fiertr Se poate inlocui lintea cu mazire sau fasole.
sgiY
20 minute intr-un litru de api, impreuni cu l mor_fo",-"l!t"-u citei de usturoi gi pulini sare neiodati.Innltimele 5 minute se adaugd tfZtngl;rgide cim_lT:
S" ia de pe foc gr, cAnd se rdceqte, se paseazd flela blenderul cu cupd, fie cu blenderul manual, qi seadaugd pulin ulei de mdsline presat la rece.
Se servegte cu crutoane de pAine integrald.
4. Supi-cremi de linre (II)
La fel ca mai sus, doar ci se elimind ustu_roiul gi cimbrul qi se inlocuiesc cu l ceapdtdiatdin jumitate. Dupi ce a fiert, se pistreazd doar7-2 foi, care se paseazd impreund cu lintea simorcovul, iar restul se aruncd.
5. Humus (I)
_ tngrediente pentru 2 portii: 1 cand de ndut
rehidratat LZ ore qi fiert bine,'6 lingtrri de susanneprd.jit sau 1 linguri cu vArf de pastd de susangata preparatS,,tahini,., suc proaspit de ldmAie
(dupd gust), sare neiodatd, ulei de mislinegust). Optional: l legdturi de pdtrunjel verde-
Mod deprepa^rare: Se rAEnegte susanul (laUder sau la raEnitd de cafea) pAni se face friadaugd peste ndu! impreunl cu restul itelor, gi se paseazl cu blenderul manual sau trtoate ingredientele in blenderul cu cupd- Opqise adaugilafinalpdtrunjel qi se amestecd_
Cum se,,,serveq.te! pe pAine prijiti sm,, gris ine" de zar zav at.
6. Humus (II)
La reteta Humus (I) se adauge Z c6teituroi, 1 rogie micd, 1 vArf de culit ae cinvArf de cutit de busuioc.
7. Salati de quinoa
Ingrediente gi mod de preparareporlii: 6 linguri de quinoa fiarti 15 minute gi5 minute in apa in care a fiert, scursi apoi b
xs#
,g
cu urmetoarele ingf,ediente crude, tdiate2 ciuperci, 1 dovlecel, 1 ardei capia,Z ca-
iori, 1 ardei verde, 1 roqie mare (sau 2 muceapi verde sau 1 ceapi uscat4 1 morcov, 1
de pitrunjel tocat, sucul proaspit stors deiie, 1lingur5. de seminte decAnep6, 2Lin-
ulei de mdsline presat la rece, sare neiodatd.
8. Dublu broccoli cu quinoa
hgredientep*t-rurapodii: 5 linguri cu vArffurchelele mici de broccoli, 3 linguri de qui-
afiE,Tlegituri de pitrunjel tocat, 1 avo-tiiat cubulete.
. .1: . : :
'
.
Mod de preparare: broccoli se fierbe 1 mi-abur, se trece prin api rece gi se strecoard.
fuoa se fierbe 15 minute. se lasi 5 minute in[n care a fiert, se strecoard gi se amesteci cu
i, avocado qi7/zlegiturdde pdtrunjel. Sedeasupra qi se amesteci sosul de mai jos.
$os: Se pun la blender, t-Z minute, 2 linguri de
RETETEt
romAnegti, sare, suc de lSmAie, ulei de mdslinepresat la rece,3 citei de usturoi, L/ZIegdturd,depdtrunjel qi, optionaf B linguri debrAnzdtofu.
Se presard la final putin pitrunjel qi cAtevacubulete de roqii, pentru aspect colorat.
9. Orez fiert in aburi
Se foloseqt e or ez integral, nedecorticat, carese fierbe in aburi LO-LZ minute.
Se asezoneazl. eu ulei presat la rece, condi-mente (preferabil s5. nu lipseasci curcy) qi seserveqte cu salatd de crudititi.
V Biuturi
1. Ceai de fructe
Preferabil fructe de pddure deshidratate sau fruc-te domestice nestropite cu insecticide, deshidratate.
Se face o infuzie prelungiti (1ord).de broccoli crud, 15 nuci caju sau 6 nuci
gYo
2. Suc proaspit de fructe
Preferabil a se obtine prin presare, nu prinzdrobire (citrice, mere, pere etc).
3. Suc de zarzavaturi
Se pot folosi rogii, telin6, ridichi, gulii, sfe-cli etc.).
4. CeaitonicNaturalia
50 gr de mieege zdrobite se amesteci cu600 ml api fierbinte. Se lasi de seari panadiminea!i.
50 gr de gr6u se fierbe 15 minute cu 600 mlap5. Se lasi inci o or5.la infuzat.
Se strecoarS.cele dou[solugii, se amesteciqise indulcesc cul-ZlingUri de miere.
Se bea pe parcursul a t-2 ztle.Se pdstreazila rece.
5. Ceaiverde
Se infuzeazi 1linguril5. ceai verde cuintregi la o cani de api fierbinte - 3-5
6. Ceaiverde cu orezl
Se rumenegte orezul intr-o tigaie, frreamesteci cu ceaiul verde in p5r-ti egale (la
Se prepari ceaiul din 5lingurite dela 850 ml de apifierbinte,infuzal?-3
VI. Lactate recomandate
1. Kefir
Se pune un fragrnent deani (diametru 5-7 cm) care
1 Lam Kam Chuen gi colab., Datina ceaiului,Ed-p.126.
ciuperciare
xxs
unei conopide, la un litru de lapte fiertborcan de sticl5 sau vas de lut, fb.ri a se
ffie ermetic. Se lasd L2-24 ore latemperatu-i (2L-23), pAn5. capiti un gust si mi-
caracteristic.ffiuperca se scoate cu o lingurd de lemn qi se
crr api c5ldutd. Atentie: nu se foloseqte ve-lnmetal!
RETETE
VII. Piine de casicu maia proprie
AceastipAine are o calitate nutritivinet su_perioari pAinii obiqnuite.
Maiaua proprie este bogatd intr-o flori bac_teriani complexd gi diverse specii de levuri.Acest fapt este indeosebi important pentrufortifi erea fl orei intestinale saprofite.
Fermentalia lentd frcuti ln flora bacterianiqi levurile din maiaua proprie stimuleazd fitaze_le - enzime care descompun acidul fotic qi in fe_lul aceasta este impiedicatd formarea fitatului decalciu gi fier insolubil. in final, pAinea integralifrcuti cu maia proprie conservi o cantitate maimale de calciu gi fier biodisponibili. De retinutcd drojdia de bere care se foloseqte pentru fabri_carea pdinii pe scari industriali are un singtrr tipde levuri (Sacharomyces).Din aceast d cauzd. pro_cesul de fermentare este foarte accelerat qi fita_zele sunt incapabile sd. descompuni acidut fitic,care face siruri de calciu qi fier nesolubil.
2.Tzatziki
Ihgpediente: 1 iaurt grecesc,rrusturoi, 1 castravete, 1 lingurd
3-4 cdteide ulei deb
*
t'r
Mode de preparare: Castravetele se toacdSe scurge de zeam5.. Se amesteci iaur-
ctr usturoiul pisat, castravetele gi uleiul de
3. faurt, sana,lapte bitut
xgs
ititW&}:l{$XModul de preparare a maielei proprii
tntr-un recipient (preferabil de pimAnt) sepun 300 g de fiini cernuti qi api cdldula nAnise obtine o pasti de consistenti moale, dar care
,,se tine". Se acoperd cu un tifon, apoi cu o !es6-turi de lAn5. Se lasi 3 zile latemperatura came-
rei - 20o C. Dup[ aceste zile se formeazd"o crus-
ti maronie; maiaua a fermentat, un miros agre-abil de bere se degajS. Aceasta este maiaua qef(sau mami) in care se adaugi fiini qi apd cutZ
ore inainte de a trece la fabricarea pAinii, pen-
tru a se obtine maiaua care se incorporeazi inpAine.
Aceasti maia se conservi intr-un loc rece,
inchis ermetic, intr-o oal6 de pdmAnt. Ideal estede a reface maiaua Ia fiecare 10-15 zile. Pentruaceasta se adaug[ api cilduli qi fiini ca pen-
tru maiaua mami qi se mai lasi la fermentat o
noapte, cutifon qilesituride IAn6, dupicare iar
se depoziteazl"la rece, intr-un recipient inchisermetic.
xtr#
$llr
NI
Modul de preparare amaielei
Se prepari maiaua mami la tem
ra de 20o C, intr-un loc uscat, timp de 15-
zile. Se supravegheazd crusta eare se fopentru a se indepirta zonele de mucegai ce
treptat.Se firAmiteazi aceasti crusti qi se
Se obline o pudrd care se mai lasi la uscar
vazile. Se pistreazi intr-un recipientmetic. Pentru a o folosi, se amesteci opudr[ cu 2 linguri de api cSldufi. Se lasd I
apoi se adaugi faina qi se lasi si fermentemr
ore. Este activi 6 luni.
Preparareapiinii
Ingrediente pentru 3 p6ini: 1,5 kgfrini-
ap[ aproximatig l ceaqci de maia 1li
sare.lnainte de toate, nu uitati si pistrati 1
ci de maia pentru viitoarea preparare. Se
Rtr tL5 kg) intr-un recipient larg. Se pdstrea_o mici cantitate de fdind gi apd cdldu_
fie practicd o adAnciturd. (,fAntAnd.) in f5j_ilse adaugd. maiaua gi apa caldula progresigfrmcet, cdci absorbtia este variabili in func_
prospetimea qi calitatea fdinii. Se ameste_una gi maiaua qi se adaugd sarea. E impor_nf, nu rdmAnd fdind neamestecatd.
ilJuatul trebuie si fie atAt de elastic incAt
ffi aceastd operatie de 5_6 ori. Se divizea_moaa in mai multe tipare, se ung cu ulei ti_
(tivile), folosind o pensuli, apoi se pu_cu tdrAle. Se depoziteazd. cocain tipare
p)-dar fdri a depdgi jumitate din indltimeaufr- Se acoperi cu un tifon qi se lasd la un loc
RETETE
travaliu al fermentatiei, pAni ajunge la margi_nea superioari a tiparului tdvii _ circa B ore. pesuprafala superioard a painii se fac cateva tdie-turi de 0,b cm adAncime. Se incdlzeqte cuptorulIaZZOo C, apoi la 1g0, dupi carLe ,"
"ou"" 1 ord _
1 ord qi un sfert.In final, scoateti pAinea qi admirati propria
dumneavoastri operi!
VIII. Pegte
Se va prepara numai la cuptor sau pe grd.tarcu aburi.
Se serveqte cu salate crude diverse.Se folosegte numai peqte de capturd, nu decrescd.torie.
. A.sg evita pegtele afumat qi prijit, ca gi con_
tactul direct cu grdtarul incins i"r"*ju carboni_zatd'de gritarul incins latemperaturi inarte estefactor oncogen).
ferit de curent, pentru a urma misteriosul
t9fas#-a
:
'u ' " #$
f " f *
s'&.;lli ,:!i:
$tr :" ,
- ; ^c4'r 1o:1**r,, . -.{.._
,r. !
:tf;t
t - ,ir;
-'fif
,:
,4 P.!, , . :L l 'J .
,'- .* {
fF" r'47::::?};" i
' , .1
' ,.*- ..'- . . :3. , . : i
.,,. i:;lr. ,..-:
':* ..'l'j '", . :_f?,:, ':., ';;
' , ' . . ' l , '
.'A:.'a
{,,?
x.
"rb
,*{';;"
os ,1r. . ; 1t .r :ai:i:t:
rt,: i t i 'ra*;
Cfltevarepere
biblioErafiee
Batmanghelidj, F., Water & Salt, Ed. Tagman,2003.
B6liveau, Richard, Denis Gingras, L,alimenta_zione anti_cancro, Ed. Sperling & Kupfer,2006.
Bolch, Phyllis A., prescription for Nutritional
Heali,ng,Ed. Avery New york, ZOOZ.Budoi, Gh, Tratat d,e agrochimie, Ed. Sylvis,
2004.Campbell, Colin T., Stud.iul China, Casa de
EditurdAdvent,ZOOT.Chang Alfred E. (gi colab.), Oncology: An
Euidence - Based Approach,Ed. Springer,2006.
Chuen, Lam Kam (qi colab.), Datina ceaiului,Ed. pro, 2006
Coy, Johannes F., Maren Franz, Die NeueAnti-Kreb s Erncihrung, Grafe und UnzerVerlag 2009.
Coy, Johannes F., Maren Fban z, I cibi antiossid,antianticancro, Ed. Tecniche Nuove, 2010.
De Vita Jr, Vincent T. (piPrinciples & pracficLWalters Kluwer, ZOII.
D e sbro s se s, Philippe, L e Kr a ch alime nt a.ril.tdu Rocher, 1ggo.
Dobos, Gustav, Sherko Krimmel, Gemeingen Krebs,Ed. Robert Sandman. 2r. l",ll
Gerson, Max, O terapie naturald, efi,cienr"i ptru tratarea cancerului Si a altor hcunue,Ed.For you, 2005.
Gupt4 M. K., Food, That Are Killing l,rw,;Pustak Mahal, 2000.
Halliwell, Barry, John M. C. Gutteridge,,Fdi,cals in bi,ology and, med,icine.Science Publications, 19g9.
Mencinicopschi, Gh., Biblia alimentarxLiter4 2O1-I.
Peleteiro, B., C. Lopes, C. Figrrerido, \-. I,,Salt intake and gastric cancercording to Helicobacter pylori
colab.), Cof Oncology
uJ
fi,/t
Dt
4!,!l
sff#
on, making tumor site and histol
tlab.).
Ona0{0$U{.
hren !ffiffi,
ffir:iimwffi:&av
b!$ ICIo{,
ftlge-i*!,e.
E r&uroft"
brnrer'nfrffibs'n
t.;upe", in British Journal of Cancer,IO4,2077, pp. 198-202.nan, Terry, Cum sd, faci fa{d, chimi,otera_piei,Ed.Antet, ZOLO.Mihail (qi colab.), Tratat d,e agrochimie.Ed. Ceres, ZO05.
Dr. Jean, LAlimentation on troisibmem6decine,Ed. F?angois-Xavier de Guibert.1998., Gene, Eat your Way to Better Health.PrimaPublishing 1996.
"rt$f'"&HttEETrudeau, Kevin, Vogliono farti ammalare!, Ed.
Oscar Mondadori, 2010.Veronesi, Umberto, Mario pappagallo, Verso Ia
scelta uegetariana,Ed,.Giunti, ZOII.Villarini, Anna, Giovanni Allegro, preuenire i tu_
mori. mangi,ando con gusto, Ed. Sperling& Kupfer, 2009.
Villarini Ann4 Scegli cib che mangi,,Ed. Sperling&Kupfer,2011.
Willcox, Bradley J. (qi colab.), Okinawq t i,sola d,eicentenari, Ed. Sperling & Kupfer, ZO0 g.
xffs
I I :F*X
DIFUZARE:
S.C. SupergpaphS.R.L.Str. Ion Minulescu 86, sector 3,
Bucureqti, cod 031216Tel.: (021) 320 6119Fax: (021) 319 10 84
E -mail: [email protected]
..nei,.€,1t'
_---ds i:1>.
r t;: lrlr a. l
;*
sry"eeJd&;'-*;
,:,r-l'*#o^*
' 'i{
**&-#.
' - ' t ' : r
i
eB
d.
.,,{i ufl;--*,**,- r$ii;;;.'*i:;'
-F,--F
dlsrni* r
'Y
-.\*
*
r#
.'''C'
+* w
Cortea ccecstc este scrisd de trei specioligti experirnentafiin teropii alter-nofive: Psvel Chirild - medic primor boli interne, M6d&lina Popescu *speciolistd in imunologie gi oiergologie clinicd, Crislelo Georgescu -obsolventd o progromului Plant Based Nutrition, Cornell University, S.U.A.
Drepturile de oulor gi veniturile editoriole reolizote din ocesstd csrtesuni cedste integrol pentru construireo Clinicii Nerq * primo Clinicfide Recupercre Oncologicd din Romdnio.
Cumpdrdnd aceastd corte, oiufi 9i te ciuli!
$w-wr 'qr .1 . : l r . , .
r i tu i&# r t . : . : i . lJiiltii5 '
#E**#*&&.*C*#tr"cL*4t:j.l&-
www.clinicaner0.ro
Rdzvcn CodrescuDirectorul
Edituri iChristiono
