2
Oedip rege este considerată o capodoperă a dramaturgiei greceşti. Până la subiectul pro-priu-zis al tragediei este absolut necesar să cunoaştem o seamă de antecedente, consemnate în legendele care prezintă nenorocirile abătute asupra Labdachizilor, urmaşii lui Labdacos, regele Tebei. Laios, căruia oracolul îi prezisese că va li ucis de fiul său şi că acesta se va căsători cu propria lui mamă, Iocasta, hotărăşte să-şi ucidă fiul, pentru a împiedica astfel împlinirea teribilului blestem. Servitorii cărora le poruncise să-1 arunce în prăpastie, din milă pentru copil, îl încredinţează pe micuţ unor păstori pentru a i se pierde urma. Aceştia l-au dus la curtea lui Polibos, regele Corintului. Aici copilul va creşte ca fiu al regelui, sub numele de Oedip. Consultând oracolul din Delfi, Oedip află că este predestinat să-şi ucidă părinţii. Pentru a evita nenorocirea, Oedip îşi părăseşte părinţii săi adoptivi, convins că aceştia îi sunt părinţii adevăraţi. La o răscruce de drumuri, într-o ceartă cu mai mulţi drumeţi, Oedip îi omoară pe câţiva dintre ei, printre care se afla şi Laios, tatăl său natural. Plecând mai departe, reuşeşte să răspundă corect la întrebările Sfinxului, scăpând astfel Teba de teroarea în care monstrul o ţinea de multă vreme. Drept recunoştinţă, i se oferă tronul Tebei. Devenit rege, Oedip se căsătoreşte cu Iocasta, văduva lui Laios, deci mama sa. Toate străduinţele lui Oedip pentru a evita împlinirea prezicerilor oracolului au dat greş; sub semnul destinului, prorocirile acestuia s-au împlinit. Aici debutează acţiunea propriu- zisă a tragediei Oedip rege. în Teba izbucneşte o năprasnică epidemie de ciumă. Oedip îl trimite pe Creon, cumnatul său, la oracolul din Delfi, ca să afle motivul cumplitei nenorociri ce se abătuse asupra oamenilor, în vreme ce Oedip vorbeşte poporului său deznădăjduit, soseşte şi Creon aducând cu el răspunsul lui Apolon: pe vremuri, regele Laios al Tebei fusese omorât, iar ucigaşul lui se află între zidurile cetăţii. Până când vinovatul nu va fi prins şi dat morţii sau exilat, ciuma va continua să facă victime în rândul locuitorilor oraşului. Oedip face tot posibilul pentru a da de urma făptaşului, fără a bănui, nici măcar pentru o clipă, înspăimântătorul adevăr. Trimite după prorocul Tiresias, care, deşi îl cunoşte pe făptaş, refuză cu îndârjire sâ-i dezvăluie numele. Furios, Oedip îl acuză pe Tiresias de

Oedip Rege Rezumat

Embed Size (px)

Citation preview

Oedip rege este considerat o capodoper a dramaturgiei greceti. Pn la subiectul pro-priu-zis al tragediei este absolut necesar s cunoatem o seam de antecedente, consemnate n legendele care prezint nenorocirile abtute asupra Labdachizilor, urmaii lui Labdacos, regele Tebei.

Laios, cruia oracolul i prezisese c va li ucis de fiul su i c acesta se va cstori cu propria lui mam, Iocasta, hotrte s-i ucid fiul, pentru a mpiedica astfel mplinirea teribilului blestem. Servitorii crora le poruncise s-1 arunce n prpastie, din mil pentru copil, l ncredineaz pe micu unor pstori pentru a i se pierde urma. Acetia l-au dus la curtea lui Polibos, regele Corintului.Aici copilul va crete ca fiu al regelui, sub numele de Oedip. Consultnd oracolul din Delfi, Oedip afl c este predestinat s-i ucid prinii. Pentru a evita nenorocirea, Oedip i prsete prinii si adoptivi, convins c acetia i sunt prinii adevrai.La o rscruce de drumuri, ntr-o ceart cu mai muli drumei, Oedip i omoar pe civa dintre ei, printre care se afla i Laios, tatl su natural. Plecnd mai departe, reuete s rspund corect la ntrebrile Sfinxului, scpnd astfel Teba de teroarea n care monstrul o inea de mult vreme. Drept recunotin, i se ofer tronul Tebei.

Devenit rege, Oedip se cstorete cu Iocasta, vduva lui Laios, deci mama sa. Toate strduinele lui Oedip pentru a evita mplinirea prezicerilor oracolului au dat gre; sub semnul destinului, prorocirile acestuia s-au mplinit. Aici debuteaz aciunea propriu-zis a tragediei Oedip rege.n Teba izbucnete o nprasnic epidemie de cium. Oedip l trimite pe Creon, cumnatul su, la oracolul din Delfi, ca s afle motivul cumplitei nenorociri ce se abtuse asupra oamenilor, n vreme ce Oedip vorbete poporului su dezndjduit, sosete i Creon aducnd cu el rspunsul lui Apolon: pe vremuri, regele Laios al Tebei fusese omort, iar ucigaul lui se afl ntre zidurile cetii. Pn cnd vinovatul nu va fi prins i dat morii sau exilat, ciuma va continua s fac victime n rndul locuitorilor oraului.Oedip face tot posibilul pentru a da de urma fptaului, fr a bnui, nici mcar pentru o clip, nspimnttorul adevr. Trimite dup prorocul Tiresias, care, dei l cunote pe fpta, refuz cu ndrjire s-i dezvluie numele. Furios, Oedip l acuz pe Tiresias de a-1 fi ucis pe Laios. Revoltat de o asemenea nvinuire, Tiresias sfrete prin a rosti numele adevratului uciga: OedipCnd afl adevrul, Iocasta, mama i soia lui Oedip, se omoar.

Oedip, copleit de pa-tricidul i incestul svrite fr voie, i smulge ochii, pentru a nu-i mai vedea pe martorii crimelor sale.Tragedia dezvolt o idee deosebit de rspndit la acea epoc n gndirea grecilor: nimeni nu poate scpa de ncletarea n care destinul l ine strns. Voina zeilor, dei este foarte puternic, nu reuete ns s o striveasc i s o anihileze cu totul pe cea omeneasc. Omul i nfrunt destinul; el nu abdic de la demnitatea sa, se lupt cu drzenie pn la ultima suflare.Aceast atitudine face din Oedip un erou tragic i un model de conduit omeneasc. Aciunea tragediei este continuat n Oedip la Colonos.