OM2 Electromecanici Curs7 6ORE

TOLERANTE SI TOLERANTE SI AJUSTJEAJUSTJE

OM2OM2--ElectromecaniciElectromecanici--Curs7Curs7UMCUMC--6 ORE6 ORE

2Universitatea Maritima Constanta

INTERSCHIMBABILITATEAINTERSCHIMBABILITATEA

Prin interschimbabilitate se înPrin interschimbabilitate se înttelege proprietatea pe care o au anumite piese în stare finitelege proprietatea pe care o au anumite piese în stare finitaa,,de a fi montate în ansamblul sau agregatul respectiv, fde a fi montate în ansamblul sau agregatul respectiv, faarraa selecselecttionarea prealabilionarea prealabilaa sausau

prelucrprelucraariri suplimentare, la locul de montaj.suplimentare, la locul de montaj.Piesele interschimbabile au douPiesele interschimbabile au douaa proprieti:proprieti:

-- pot fi montate direct în ansamblul în care urmeazpot fi montate direct în ansamblul în care urmeazaa ssaa funcfuncttioneze, fioneze, faarraa a necesita a necesita lucrlucraariri suplimentare la locul de montaj;suplimentare la locul de montaj;

-- dupdupaa montare, piesele au capacitatea de a lucra în condiii normale (montare, piesele au capacitatea de a lucra în condiii normale (prescrise).prescrise).Interschimbabilitatea nu implicInterschimbabilitatea nu implicaa egalitatea perfectegalitatea perfectaa a dimensiunilor a dimensiunilor ssi formelor macro i formelor macro ssiimicrogeometrice ale pieselor. Piesele sunt interschimbabile dacmicrogeometrice ale pieselor. Piesele sunt interschimbabile dacaa dimensiunile dimensiunile ssi formelei formelegeometrice sunt cuprinse între dougeometrice sunt cuprinse între douaa limite prescrise. limite prescrise. Calculele economice au demonstrat cCalculele economice au demonstrat ca a eliminarea operaeliminarea operattiilor suplimentare de prelucrare a iilor suplimentare de prelucrare a

pieselor la locul de montaj, reduce simpieselor la locul de montaj, reduce simttitoritor preprettul de cost, asigurul de cost, asiguraa o funco functtionare cât mai ionare cât mai continucontinuaa a maa massinilor, contribuie la ridicarea calitinilor, contribuie la ridicarea calitatatiii i utilajelor utilajelor ssi constituie condii constituie condittia de ia de bazbazaa a produca producttiei automatizate.iei automatizate.

Interschimbabilitatea poate fi:Interschimbabilitatea poate fi:-- completcompletaa, când piesele se monteaz, când piesele se monteazaa ffaarraa condicondittii;ii;-- limitlimitataata, când piesele sunt interschimbabile complet numai între anumite, când piesele sunt interschimbabile complet numai între anumite intervaleintervale

dimensionale, în care piesele au fost sortate prin mdimensionale, în care piesele au fost sortate prin maasurare.surare.Piesele Piesele complet interschimbabilecomplet interschimbabile se prelucreazse prelucreazaa cu o precizie sporitcu o precizie sporitaa, au pre, au prett de cost de cost

maimai ridicat ridicat ssi constituie piesele de schimb ale mai constituie piesele de schimb ale massinilor.inilor.


Piesele limitat interschimbabile au o precizie de prelucrare maiPiesele limitat interschimbabile au o precizie de prelucrare mai scscaazutzutaa, pre, prett de cost de cost redusredus ssi se aplici se aplicaa, de obicei, la asamblarea ma, de obicei, la asamblarea massinilor în uzininilor în uzinaa..

Interschimbabilitatea mai poate fi:Interschimbabilitatea mai poate fi:-- exterioarexterioaraa, când se înlocuiesc ansamble , când se înlocuiesc ansamble ssi subansamble din mai subansamble din massininaa;;-- interioarinterioaraa, când piesele din cadrul unui ansamblu sunt interschimbabile., când piesele din cadrul unui ansamblu sunt interschimbabile.

Pentru a uPentru a ussura condiura condittiile de obiile de obttinere a interschimbabilitii este necesar ca la proiectareinere a interschimbabilitii este necesar ca la proiectarepiesele spiesele saa fie concepute cu forme geometrice cât mai simple fie concepute cu forme geometrice cât mai simple ssi cu dimensiuni dei cu dimensiuni de

montaj cât maimontaj cât mai puputtine.ine.

Aplicarea interschimbabilitii în construcAplicarea interschimbabilitii în constructtia de maia de massini a permis mecanizarea ini a permis mecanizarea ssiiautomatizarea operaautomatizarea operattiiiilor de prelucrare lor de prelucrare ssi montaj, cooperarea întreprinderilor, crei montaj, cooperarea întreprinderilor, cressteterreaeaproductivitii productivitii ssi a caliti a calitatatii produselor ii produselor ssi prin acestea, reducerea costurilor.i prin acestea, reducerea costurilor.

Utilizarea pieselor de schimb ca elemente interschimbabile permiUtilizarea pieselor de schimb ca elemente interschimbabile permite, de asemenea,te, de asemenea,organizarea organizarea ssi desfi desfasasurarea proceselor de întreurarea proceselor de întrettinere inere ssi reparai reparattii ale utilajelor din ii ale utilajelor din

exploatare,exploatare, reducând la minim timpul destinat reparareducând la minim timpul destinat reparattiei.iei.

Interschimbabilitatea reprezint deci, un mijloc important de ridInterschimbabilitatea reprezint deci, un mijloc important de ridicare a nivelului tehnic alicare a nivelului tehnic alproducproducttiei, contribuind la evoluiei, contribuind la evoluttia sistemelor de organizare productivia sistemelor de organizare productivaa ssi realizarea i realizarea

acestora înacestora în condicondittii tehnicoii tehnico--economice optime.economice optime.


ERORI DE PRELUCRAREERORI DE PRELUCRARE

DatoritDatoritaa imperfecimperfecttiunii metodelor iunii metodelor ssi mijloacelor de prelucrare, piesele prelucrate se obi mijloacelor de prelucrare, piesele prelucrate se obttinincu abateri de la dimensiuni, forme geometrice etc. Gradul de concu abateri de la dimensiuni, forme geometrice etc. Gradul de concordancordantata dintre modelul fizic dintre modelul fizic --piesa prelucratpiesa prelucrataa -- ssi modelul teoretic exprimat prin desen se numei modelul teoretic exprimat prin desen se numesste te precizie de prelucrareprecizie de prelucrare..În procesul de prelucrare, cauzele care genereazÎn procesul de prelucrare, cauzele care genereazaa erori de prelucrare sunt multiple, variateerori de prelucrare sunt multiple, variatessi complexe. Pentru piesele care se prelucreazi complexe. Pentru piesele care se prelucreazaa prin procedee de aprin procedee de asschiere, factorii maichiere, factorii mai

importanimportanttii care genereazcare genereazaa erori de prelucrare, respectiv care influeneazerori de prelucrare, respectiv care influeneazaa precizia de precizia de prelucrare, sunt:prelucrare, sunt:

•• Rigiditatea sistemului tehnologicRigiditatea sistemului tehnologic. Sistemul tehnologic constituit din ma. Sistemul tehnologic constituit din massininaa,, dispozitiv, dispozitiv, piespiesaa, scul, sculaa, nu este perfect rigid. Sub ac, nu este perfect rigid. Sub acttiunea foriunea forttelor de aelor de asschiere,chiere, sistemul tehnologic sistemul tehnologic capcapaattaa deformadeformattii care se repercuteazii care se repercuteazaa asupra piesei prelucrate.asupra piesei prelucrate.

•• Dispozitivul de fixare a piesei. Dispozitivul de fixare a piesei. Piesele de prelucrat se fixeazPiesele de prelucrat se fixeazaa în dispozitive prinîn dispozitive prin aplicarea aplicarea unui sistem de forunui sistem de fortte. Aceste fore. Aceste fortte produc deformae produc deformattii locale, modificândii locale, modificând astfel poziastfel pozittia ia relativrelativaa a piesei în cadrul sistemului tehnologic. De asemenea, la fixara piesei în cadrul sistemului tehnologic. De asemenea, la fixareaea pieselor în pieselor în dispozitive apar erori de adispozitive apar erori de assezare sau de bazare.ezare sau de bazare.

•• Uzura sculelor. Uzura sculelor. Uzura sculelor se produce datorit frecUzura sculelor se produce datorit frecaarilor dintre supraferilor dintre suprafettele sculeiele sculeissi a pieselor prelucrate, precum i a pieselor prelucrate, precum ssi datoriti datoritaa modificmodificaarii structurii materialului sculelorrii structurii materialului sculelorsub acsub acttiunea temperaturii, ca urmare a ciunea temperaturii, ca urmare a caaldurii care se degajldurii care se degajaa în procesul de aîn procesul de asschiere.chiere.AceastAceastaa uzuruzuraa modificmodificaa dimensiunile dimensiunile ssi formele geometrice ale pieselor în procesul dei formele geometrice ale pieselor în procesul deprelucrare.prelucrare.•• TTemperatura de achiere. emperatura de achiere. Procesul de aProcesul de asschiere este însochiere este însottit de o importantit de o importantaa cantitatecantitatede cde caaldurlduraa care se transmite sistemului tehnologic, având ca efecte deformcare se transmite sistemului tehnologic, având ca efecte deformaattii termice.ii termice.Aceste deformaAceste deformattii influenii influentteazeazaa precizia de prelucrare.precizia de prelucrare.


•• Precizia geometricPrecizia geometricaa a maa massinilorinilor--unelte. unelte. MaMassinileinile--unelte, în procesul de prelucrare, unelte, în procesul de prelucrare, sese deformeazdeformeazaa sensibil datoritsensibil datoritaa solicitsolicitaarilor variabile la care sunt supuse. Ele rilor variabile la care sunt supuse. Ele genereazgenereaza a erori de prelucrare datoriterori de prelucrare datoritaa unor cauze legate direct de precizia lor de unor cauze legate direct de precizia lor de execuexecuttie (abateriie (abateri de la rectilinitate a ghidajelor, de la paralelismul ghidajelor de la rectilinitate a ghidajelor, de la paralelismul ghidajelor etc.).etc.).

•• VibraVibrattiile sistemului tehnologic. iile sistemului tehnologic. Procesul de aProcesul de asschiere este însochiere este însottit de vibrait de vibrattii relativeii relativeîntre sculîntre sculaa ssi piesi piesaa, determinate de neomogenitatea semifabricatului, perturba, determinate de neomogenitatea semifabricatului, perturbattii înii înlanlanttul cinematic de antrenare ul cinematic de antrenare ssi avans, ai avans, asschierea discontinuchierea discontinuaa etc. La operaetc. La operattiile deiile definisare, vibrafinisare, vibrattiile influeniile influentteazeazaa precizia macro precizia macro ssi microgeometrici microgeometricaa a suprafea suprafettelor.elor.•• Piesa de prelucrat ca sursPiesa de prelucrat ca sursaa de erori. de erori. Forma Forma ssi dimensiunile pieselor de prelucrati dimensiunile pieselor de prelucratconstituie constituie o o surssursaa importantimportantaa de erori (piese prea grele care se deformeazde erori (piese prea grele care se deformeazaa datoritdatoritaagreutgreutatatii proprii, piese prea lungi care se încovoaie sub acii proprii, piese prea lungi care se încovoaie sub acttiunea foriunea forttelor de greutate elor de greutate ssiide ade asschiere).chiere).•• Operatorul uman Operatorul uman care executcare executaa prelucrarea, independent de voinprelucrarea, independent de vointta sa, poate cauzaa sa, poate cauzaerori prinerori prin reglreglarea area necorespunzatoarenecorespunzatoare a a masiniimasinii sau efectusau efectuarea dearea de mmaasursuraatoritorigregressite.ite.DupDupaa modul de aparimodul de aparititie, erorile de prelucrare se clasifice, erorile de prelucrare se clasificaa în trei grupe principale:în trei grupe principale:

-- erori sistematice;erori sistematice;-- erori aleatorii (întâmpltoare);erori aleatorii (întâmpltoare);-- erori grosolane sau accidentale.erori grosolane sau accidentale.


DatoritDatoritaa erorilor de prelucrare, concordanerorilor de prelucrare, concordantta dintre modelul fizic al piesei prelucrate a dintre modelul fizic al piesei prelucrate ssiimodelul smodelul saau teoretic, sub aspect geometric u teoretic, sub aspect geometric ssi al condiiilor fizice, nu este asigurat perfect.i al condiiilor fizice, nu este asigurat perfect.Independent de voinIndependent de vointta noastra noastraa, nu poate fi realizat, nu poate fi realizataa o concordano concordantata absolutabsolutaa, dup, dupaa cum nicicum nicipunerea în evidenpunerea în evidentata, prin m, prin maasurare, a valorilor absolute nu este posibilsurare, a valorilor absolute nu este posibilaa, aceast, aceastaa situasituattieiereprezentând o imposibilitate tehnicreprezentând o imposibilitate tehnicaa. Odat. Odataa cu perfeccu perfecttionarea mijloacelor ionarea mijloacelor ssi a metodelor dei a metodelor deprelucrare precizia de execuprelucrare precizia de executtie creie cresste, erorile de prelucrare se micoreazte, erorile de prelucrare se micoreazaa, f, faarraa a fi însa fi însaa

eliminateeliminate integral. Având în vedere aceste imperfecintegral. Având în vedere aceste imperfecttiuni inerente, de la început iuni inerente, de la început proiectantul trebuie sproiectantul trebuie sa a prescrie abateri, admisibile prescrie abateri, admisibile ssi rai rattionale, elementelor geometrice ionale, elementelor geometrice ale modelului teoretic. Abaterileale modelului teoretic. Abaterile trebuie strebuie saa fie admisibile pentru a corespunde condifie admisibile pentru a corespunde condittiilor iilor normale de funcnormale de functtionare ionare ssi rai rattionale,ionale, pentru a fi realizate la un prepentru a fi realizate la un prett de cost minim.de cost minim.

Precizia dimensionalaPrecizia dimensionala

Dimensiuni, abateri, toleranteDimensiuni, abateri, toleranteLa asamblarea a doua piese, suprafetele care vin în contact suntLa asamblarea a doua piese, suprafetele care vin în contact sunt::

-- o suprafata cuprinsa, pentru piesa din interiorul ansamblului;o suprafata cuprinsa, pentru piesa din interiorul ansamblului;-- o suprafata cuprinzatoare, pentru piesa din exteriorul ansambluo suprafata cuprinzatoare, pentru piesa din exteriorul ansamblului.lui.

Daca piesele montate în ansamblul considerat sunt de forma cilinDaca piesele montate în ansamblul considerat sunt de forma cilindrica sau conica,drica sau conica,suprafata cuprinzatoare se numeste alezaj, iar suprafata cuprinssuprafata cuprinzatoare se numeste alezaj, iar suprafata cuprinsa se numeste arbore. De a se numeste arbore. De

exemplu, suprafata fusului de la lagar se numeste arbore si reprexemplu, suprafata fusului de la lagar se numeste arbore si reprezinta suprafata ezinta suprafata cuprinsa, iar suprafata cuzinetilor sau a bucsei se numeste alezcuprinsa, iar suprafata cuzinetilor sau a bucsei se numeste alezaj si reprezinta suprafata aj si reprezinta suprafata cuprinzatoare.cuprinzatoare.

În cele ce urmeaza, conventional, toate caracteristicile dimensiÎn cele ce urmeaza, conventional, toate caracteristicile dimensionale referitoare la arboreonale referitoare la arborese vor nota cu litere mici, iar cele referitoare la alezaje cu lse vor nota cu litere mici, iar cele referitoare la alezaje cu litere mari.itere mari.


DimensiuniDimensiuni. . Dimensiunea liniarDimensiunea liniaraa sau unghiularsau unghiularaa este caracteristica geometriceste caracteristica geometricaa cecedetermindeterminaa mmaarimea unei piese, pozirimea unei piese, pozittia unei suprafeia unei suprafette fae fatata de alta sau pozide alta sau pozittia unei piese ia unei piese

fafatata dede alta întralta într--un ansamblu. Dimensiunile se determinun ansamblu. Dimensiunile se determinaa din considerente din considerente cconstructive, funconstructive, functtionale,ionale, tehnologice tehnologice ssi se stabilesc pe bazi se stabilesc pe bazaa de calcul, se adoptde calcul, se adoptaacomparativ sau experimental.comparativ sau experimental.

Dimensiunile, în funcDimensiunile, în functtie de scopul pentru care sunt destinate în ansamblu, se clasificie de scopul pentru care sunt destinate în ansamblu, se clasificaaînîn urmurmaatoarele categorii:toarele categorii:

-- dimensiuni funcdimensiuni functtionaleionale, determinate de rolul pe care îl îndepline, determinate de rolul pe care îl îndeplinesste piesa în ansamblute piesa în ansamblu(diametrul (diametrul ssi lungimea cilindrilor mai lungimea cilindrilor massinilor, diametrul de rostogolire la roinilor, diametrul de rostogolire la rottile dinate etc.);ile dinate etc.);

-- dimensiuni de montare, dimensiuni de montare, sunt dimensiunile dupsunt dimensiunile dupaa care se face asamblarea care se face asamblarea ssi care i care determindetermina a calitatea îmbincalitatea îmbinaarii (diametrul fusului rii (diametrul fusului ssi a buci a bucssei de la lagei de la lagaare, diametrul re, diametrul interior alinterior al rulmentului rulmentului ssi cel al arborelui pe care se monteazi cel al arborelui pe care se monteazaa etc.);etc.);

-- dimensiuni auxiliare sau intermediare, dimensiuni auxiliare sau intermediare, sunt dimensiunile pe care le capsunt dimensiunile pe care le capaattaa o pieso piesaa înîncursul prelucrcursul prelucraarii de la semifabricat pânrii de la semifabricat pânaa la piesa finila piesa finitata;;

-- dimensiuni libere, dimensiuni libere, care nu influeneazcare nu influeneazaa asamblarea.asamblarea.


Din punctDin punctulul de vedere al prelucrii, mde vedere al prelucrii, maarimea unei piese este caracterizatrimea unei piese este caracterizataa prin mai multeprin mai multetipuri de dimensiuni, cu urmtipuri de dimensiuni, cu urmaatoarele denumiri specifice:toarele denumiri specifice:-- dimensiune nominaldimensiune nominalaa ((NNdd , N, NDD)),, este valoarea ce se ia ca bazeste valoarea ce se ia ca bazaa pentru a caracteriza opentru a caracteriza oanumitanumitaa dimensiune, indiferent de diferendimensiune, indiferent de diferenttele admise inerente imperfecele admise inerente imperfecttiunii execuiunii executtiei. Esteiei. Esteprima valoare luatprima valoare luataa ca dimensiune ca dimensiune ssi apare la proiectare, ea rezultând din calcul sau i apare la proiectare, ea rezultând din calcul sau

constructiv.constructiv. Ea este valoarea de referinEa este valoarea de referintata în caracterizarea în caracterizarea ssi determinarea celorlalte i determinarea celorlalte valori. De exemplu, dinvalori. De exemplu, din calcul se obcalcul se obttine valoarea de 99,6 mm pentru un arbore. Aceastine valoarea de 99,6 mm pentru un arbore. Aceasta a valoare, denumit dimensiunevaloare, denumit dimensiune calculatcalculataa, se rotunjete la o valoare întreag, se rotunjete la o valoare întreagaa standardizatstandardizataa(100 mm), valoare care caracterizeaz(100 mm), valoare care caracterizeaza a diametrul arborelui diametrul arborelui ssi care se numei care se numesste dimensiune te dimensiune nominalnominalaa. Din necesi. Din necesitatati practice ti practice ssii tehnologice, se urmtehnologice, se urmaareresste ca dimensiunile nominale ste ca dimensiunile nominale saaaibaibee pe cât posibil valori întregi. Aceastpe cât posibil valori întregi. Aceasta a mmaasursuraa, conduce la utilizarea diametrelor , conduce la utilizarea diametrelor standardizate, la micstandardizate, la micssorarea sortimentului de scule, deorarea sortimentului de scule, de dispozitive dispozitive ssi instrumente de i instrumente de mmaasurat, permisurat, permittând prin aceasta creând prin aceasta cressterea productivitii terea productivitii ssii reducerea costurilor.reducerea costurilor.

-- dimensiune efectivdimensiune efectivaa ((EEdd, E, EDD)),, este dimensiunea unei piese rezultateste dimensiunea unei piese rezultatee în urma unuiîn urma unuiprocedeu de fabricaprocedeu de fabricattieie ssi a ci a caarei valoare numericrei valoare numericaa se obse obttine prin mine prin maasuraresurare (include (include eroareaeroarea de de

masuraremasurare));;-- dimensiune realdimensiune realaa ((XXdd, X, XDD)),, este dimensiunea este dimensiunea realareala exactexactaa, a c, a caarei valoare numericrei valoare numericaanu poate fi determinatnu poate fi determinata a niciodataniciodata indiferentindiferent de de procesulprocesul de de masuraremasurare ((presupunepresupune masuraremasurare cu cu

eroareeroare nulanula));;-- dimensiuni limitdimensiuni limitaa,, sunt dimensiunile între care poate varia dimensiunea efectivsunt dimensiunile între care poate varia dimensiunea efectivaa ffaarraa aaprejudicia calitatea produsului. Dimensiunea maxim (prejudicia calitatea produsului. Dimensiunea maxim (DDmaxmax, d, dmaxmax), reprezentând valoarea), reprezentând valoareamaximmaximaa pe care o poate cpe care o poate caappaata dimensiunea efectivta dimensiunea efectivaa ssi dimensiunea minimi dimensiunea minimaa ((DDminmin, d, dminmin),),reprezentând valoarea minimreprezentând valoarea minimaa pe care o poate cpe care o poate caappaata dimensiunea efectivta dimensiunea efectivaa..


ÎntreÎntre dimensiuniledimensiunile mentionatementionate existaexista relatiilerelatiile::

alezajNEEaarboreNEea

DD

dd

__

−=−=

;;;;;;

maxminminmax

maxminminmax

dEddsauNdsauNDEDDsauNDsauN

ddd

DDD

≤≤><><≤≤><><

b) b) AbateriAbateri. . ReprezintaReprezinta diferentadiferenta dintredintre dimensiuneadimensiunea efectivaefectiva, , dimensiuneadimensiunea limitalimitasisi dimensiuneadimensiunea nominalanominala..-- abateriabateri efectiveefective

-- abateriabateri limitalimita

eses, ES , ES -- abateriabateri superioaresuperioare pentrupentru arborearbore, , respectivrespectiv alezajalezaj;;eiei, EI , EI -- abateriabateri inferioareinferioare pentrupentru arborearbore, , respectivrespectiv alezajalezaj..

(2.1)

arboreNDEINDESarboreNdeiNdes

dd

dd

_;_;

minmax

minmax

−=−=−=−=


TinândTinând seamaseama de de relatiilerelatiile (2.1), (2.1), rezultarezulta ca ca abaterileabaterile suntsunt marimimarimi algebricealgebrice, , putândputând capatacapatasemnulsemnul plus plus sausau minus.minus.

Din Din figurafigura 2.1 se 2.1 se constataconstata ca ca abaterileabaterile suntsunt nisteniste cote situate cote situate deasupradeasupra sausau dedesubtuldedesubtuluneiunei liniilinii fixate de fixate de dimensiuneadimensiunea nominalanominala, , numitanumita linielinie de de referintareferinta sausau linielinie zero zero sisi notatanotataprinprin ±±00 ..c) c) TolerantaToleranta. . ReprezintaReprezinta intervalulintervalul înîn care care poatepoate sasa variezevarieze dimensiuneadimensiunea efectivaefectiva..MarimeaMarimea toleranteitolerantei esteeste data de data de diferentadiferenta dintredintre dimensiuniledimensiunile limitalimita..

minmax

minmax

DDITddIT

D

d

−=−=


DeoareceDeoarece ddmaxmax > > ddminmin, , respectivrespectiv DDmaxmax > > DDminmin, , rezultarezulta ca ca tolerantatoleranta IT IT esteeste o o marimemarime strictstrictpozitivapozitiva ((IT > 0IT > 0).).ToleranteleTolerantele se se maimai pot pot exprimaexprima sisi înîn functiefunctie de de abaterileabaterile limitalimita::

( ) ( )

( ) ( ) EIESNEINESDDIT

eiesNeiNesddIT

DDD

d

d

d

dd

−=+−+=−=

−=+−+=−=

minmax

minmax

minmax

4342143421


CâmpulCâmpul de de tolerantatoleranta se se reprezintareprezinta graficgrafic sub forma sub forma unuiunui dreptunghidreptunghi, , pozitionatpozitionat prinprinabateriabateri fatafata de de linialinia de de referintareferinta ±±00 fixatafixata de de dimensiuneadimensiunea nominalanominala..ÎnaltimeaÎnaltimea dreptunghiuluidreptunghiului reprezintareprezinta marimeamarimea câmpuluicâmpului de de tolerantatoleranta. Numeric, . Numeric, dimensiuneadimensiuneacu cu tolerantatoleranta se se noteazanoteaza prinprin valoareavaloarea dimensiuniidimensiunii nominalenominale sisi a a abaterilorabaterilor asezateasezate cu cu semnulsemnul lorlor la un la un nivelnivel superior, superior, respectivrespectiv inferior inferior fatafata de de dimensiuneadimensiunea nominalanominala..CâmpulCâmpul de de tolerantatoleranta, , atâtatât pentrupentru arborearbore câtcât sisi pentrupentru alezajalezaj, , esteeste situatsituat înîn interiorulinteriorul pieseipiesei,,înîn sensulsensul de de prelucrareprelucrare. .

La La prelucrareaprelucrarea arborilorarborilor, , dimensiuneadimensiunea maxima maxima reprezintareprezinta începutulînceputul câmpuluicâmpului de de tolerantatoleranta, , iariar dimensiuneadimensiunea minima, minima, sfârsitulsfârsitul câmpuluicâmpului de de tolerantatoleranta. . DacaDaca la la prelucrareprelucrare EEdd > > ddmaxmax, , prinprincontinuareacontinuarea prelucrariiprelucrarii, , dimensiuneadimensiunea arboreluiarborelui se se micsoreazamicsoreaza pânapâna cece ajungeajunge înîn câmpulcâmpul de de tolerantatoleranta ((ddminmin < E< Ed d < < ddmaxmax). ). DacaDaca se continua se continua prelucrareaprelucrarea, se , se poatepoate ca ca EEd d < < ddminmin, , cândcândpiesapiesa esteeste rebutatarebutata. . ÎnÎn cazulcazul alezajuluialezajului, , situatiasituatia se se desfasoaradesfasoara înîn senssens inversinvers, , cândcânddimensiuneadimensiunea minima minima corespundecorespunde începutuluiînceputului câmpuluicâmpului de de tolerantatoleranta, , iariar ceacea maxima, maxima, sfârsituluisfârsitului câmpuluicâmpului de de tolerantatoleranta..

AjustajeAjustaje

La La asamblareaasamblarea a a douadoua piesepiese, , cândcând suprafetelesuprafetele de de aceeasiaceeasi forma forma geometricageometrica vinvin înîncontact, se contact, se stabilestestabileste o o dimensiunedimensiune nominalanominala, , comunacomuna ambelorambelor suprafetesuprafete, care , care reprezintareprezintadimensiuneadimensiunea nominalanominala. . ÎnÎn acestacest cazcaz, , NND D = = NNdd = N= N, , dimensiuniledimensiunile nominalenominale de la de la alezajalezaj sisiarborearbore suntsunt egaleegale intreintre eleele sisi egalaegala cu cu dimensiuneadimensiunea nominalanominala a a asamblariiasamblarii..


CaracteristicaCaracteristica principalaprincipala a a ajustajelorajustajelor o o constituieconstituie diferentadiferenta dintredintre dimensiuneadimensiunea suprafeteisuprafeteicuprinzatoarecuprinzatoare ((EEDD) ) sisi ceacea a a suprafeteisuprafetei cuprinsecuprinse ((EEdd), care ), care determinadetermina caracterulcaracterul contactuluicontactului,,respectivrespectiv stareastarea pieselorpieselor. . PentruPentru a a obtineobtine anumiteanumite tipuritipuri de de asamblariasamblari, , întreîntre dimensiuniledimensiunilesuprafetelorsuprafetelor care care vinvin înîn contact contact trebuietrebuie sasa existeexiste anumiteanumite relatiirelatii..CândCând EEDD > > EEdd -- asamblareaasamblarea esteeste cu cu jocjoc, , iariar diferentadiferenta lorlor reprezintareprezinta joculjocul efectivefectiv..

J = EJ = EDD -- EEdd

JoculJocul maimai poatepoate fifi exprimatexprimat sisi înîn functiefunctie de de abateriabateri::

J = (EA + ND) J = (EA + ND) -- (ea + (ea + NdNd) = EA ) = EA -- eaea

CândCând existaexista conditiaconditia EED D < < EEdd înîn stare stare nemontatanemontata, , avemavem asamblareasamblare cu cu strângerestrângere, , iariardiferentadiferenta lorlor reprezintareprezinta strângereastrângerea efectivaefectiva..

S = ES = Ed d –– EEDD sausau S = ea S = ea -- EAEA

DacaDaca se se comparacompara relatiilerelatiile (2.6) i (2.7), (2.6) i (2.7), rezultarezulta ca ca S = S = -- JJ, , ceeaceea cece permitepermite sasa se se considereconsiderestrângereastrângerea ca un ca un jocjoc negativnegativ..ÎntrucâtÎntrucât abaterileabaterile suntsunt marimimarimi algebricealgebrice, , înseamnaînseamna ca ca sisi jocurilejocurile, , respectivrespectiv strângerilestrângerile,,suntsunt, de , de asemeneaasemenea, , marimimarimi algebricealgebrice..DacaDaca dimensiuniledimensiunile ((D, dD, d) ) suntsunt prevazuteprevazute cu cu tolerantetolerante, , astfelastfel încâtîncât ND = ND = NdNd = N = N ssii cândcândfabricatiafabricatia lorlor esteeste de de serieserie, , rezultarezulta ca ca vava existaexista o o multimemultime de de alezajealezaje sisi o o multimemultime de de arboriarboriavândavând dimensiunidimensiuni cu cu valorivalori înîn câmpurilecâmpurile de de tolerantatoleranta, , putândputând capatacapata chiarchiar valorivalori limitalimita((DDmaxmax, , DDminmin), ), respectivrespectiv ((ddmaxmax, , ddminmin).).


a) a) AjustajeAjustaje cu cu jocjoc. . DacaDaca esteeste îndeplinitaîndeplinita conditiaconditia DDminmin > > ddmaxmax, , prinprin montareamontarea lalaîntâmplareîntâmplare a a arborilorarborilor sisi alezajeloralezajelor din din celecele douadoua multimimultimi, , vomvom obtineobtine numainumai ajustajeajustaje cu cu jocjoc..JoculJocul efectivefectiv vava capatacapata diferitediferite valorivalori cuprinsecuprinse întreîntre douadoua limitelimite::

•• JocJoc maxim (maxim (JJmaxmax), ), cândcând se se monteazamonteaza un un alezajalezaj care care sasa aibaaiba dimensiuneadimensiunea maxima maxima ((DDmaxmax) cu un ) cu un arborearbore cu cu dimensiunedimensiune minima (minima (ddminmin).).

JJmaxmax = = DDmaxmax -- ddminmin

•• JocJoc minim (minim (JJminmin), ), cândcând se se monteazamonteaza un un alezajalezaj care care sasa aibaaiba dimensiuneadimensiunea minima minima ((DDminmin) cu un ) cu un arborearbore cu cu dimensiuneadimensiunea maxima (maxima (ddmaxmax).).

JJminmin = = DDminmin -- ddmaxmax

CeleCele douadoua jocurijocuri limitalimita pot pot fifi determinate determinate sisi înîn functiefunctie de de abaterileabaterile limitalimita::

( ) ( )( ) ( ) esEINesNEIdDJ

eiESNeiNESdDJ

dD

dD

−=+−+=−=−=+−+=−=

maxminmin

minmaxmax



JocurileJocurile fiindfiind dimensiunidimensiuni cece pot pot capatacapata valorivalori limitalimita ((JJmaxmax, , JJminmin), ), prinprin analogieanalogie cu cu tolerantatolerantadimensiuniidimensiunii, , apareapare notiuneanotiunea de de tolerantatoleranta a a joculuijocului..

ITITjj = = JJmaxmax -- JJminmin

TolerantaToleranta joculuijocului maimai poatepoate fifi determinatadeterminata sisi înîn functiefunctie de de toleranteletolerantele alezajeloralezajelor sisiarborilorarborilor..

ITITjj = = JJmaxmax -- JJminmin = (ES = (ES –– eiei) ) –– (EI (EI –– eses) = (ES ) = (ES –– EI) + (EI) + (eses ––eiei))

ITITjj = = ITITdd + IT+ ITDD

Din Din figurafigura 2.3 se 2.3 se observaobserva ca la ca la ajustajulajustajul cu cu jocjoc, , câmpulcâmpul de de tolerantatoleranta al al arboreluiarborelui vava fifiplasatplasat sub sub câmpulcâmpul de de tolerantatoleranta al al alezajuluialezajului. De . De asemeniasemeni, , înîn functiefunctie de de pozitiapozitia relativarelativa a a celorcelor douadoua câmpuricâmpuri de de tolerantatoleranta ITITdd ssii ITITD D ssii de de marimeamarimea lorlor, , vava rezultarezulta o o infinitateinfinitate de de ajustajeajustaje, din care se , din care se extrageextrage un un numarnumar care care sasa corespundacorespunda nevoilornevoilor practice.practice.

b) b) AjustajeAjustaje cu cu strângerestrângere. . DacaDaca esteeste îndeplinitaîndeplinita conditiaconditia DDmaxmax < < ddminmin, , prinprin montareamontarea lalaîntâmplareîntâmplare a a arborilorarborilor sisi alezajeloralezajelor din din celecele douadoua multimimultimi, , vomvom obtineobtine numainumai ajustajeajustaje cucustrângerestrângere. . StrângereaStrângerea efectivaefectiva vava capatacapata diferitediferite valorivalori, , cuprinsecuprinse întreîntre douadoua limitelimite::


StrângerileStrângerile limitalimita pot pot fifi exprimateexprimate sisi înîn functiefunctie de de abaterileabaterile limitalimita ale ale arboreluiarborelui sisialezajuluialezajului..

Din Din figurafigura 3.1 3.1 rezultarezulta ca la ca la alezajelealezajele cu cu strângerestrângere, , întotdeaunaîntotdeauna câmpulcâmpul de de tolerantatoleranta alalarboreluiarborelui esteeste situatsituat deasupradeasupra câmpuluicâmpului de de tolerantatoleranta al al alezajuluialezajului, , pieselepiesele fiindfiind înîn stare stare nemontatanemontata..

RealizareaRealizarea ajustajelorajustajelor cu cu strângerestrângere se se poatepoate face face prinprin presarepresare la la recerece, , cândcând strângereastrângereaare are valorivalori micimici sausau prinprin montaremontare la la caldcald, , pentrupentru strângeristrângeri marimari. . MontareaMontarea la la caldcald se face se face încalzindîncalzind alezajulalezajul sisi meninândmeninând arborelearborele la la temperaturatemperatura mediuluimediului ambiantambiant sausau racindracindarborelearborele sisi meninândmeninând alezajulalezajul la la temperaturatemperatura mediuluimediului ambiantambiant..DupaDupa montaremontare, , suprafetelesuprafetele înîn contact au contact au aceeasiaceeasi dimensiunedimensiune, , deoarecedeoarece, , datoritadatoritastrângeriistrângerii, , întreîntre suprafetelesuprafetele înîn contact contact iaia nasterenastere o o presiunepresiune care care pentrupentru alezajalezaj actioneazaactioneazaînîn sensulsensul maririimaririi diametruluidiametrului, , deformândudeformându--se elastic, se elastic, iariar pentrupentru arborearbore actioneazaactioneaza înînsensulsensul comprimariicomprimarii, , micsorândumicsorându--se se diametruldiametrul..

maxminmin

minmaxmax

DdS

DdS

−=

−=

( ) ( )( ) ( ) ESeiNESNeiDdS

EIesNEINesDdS

Dd

Dd

−=+−+=−=

−=+−+=−=

maxminmin

minmaxmax



DupaDupa montaremontare, , dimensiuniledimensiunile alezajuluialezajului sIsI arboreluiarborelui care care înîn stare stare nemontatanemontata respectarespectaconditiaconditia Ed Ed > > EDED, , devindevin egaleegale, , obtinânduobtinându--se se dimensiuneadimensiunea suprafetelorsuprafetelor de contact de contact egalaegalacu cu DDaa..ÎnÎn figurafigura 3.2 3.2 esteeste reprezentatreprezentat un un ajustajajustaj cu cu strângerestrângere trecândtrecând din din stareastarea nemontatanemontata înînstareastarea de de asamblareasamblare..


TolerantaToleranta strângeriistrângerii reprezintareprezinta diferentadiferenta dintredintre strângereastrângerea maxima maxima sisi strângereastrângerea minima.minima.

DacaDaca vomvom comparacompara relatiilerelatiile care care daudau valorilevalorile limitalimita ale ale jocurilorjocurilor, , respectivrespectiv strângerilorstrângerilor,,avemavem::

JJmaxmax = = --SSminmin JJminmin = = --SSmaxmax

c) c) AjustajAjustaj intermediarintermediar..AjustajeleAjustajele intermediareintermediare sausau de de treceretrecere seseobtinobtin atunciatunci cândcând poziiilepoziiile relative ale relative ale câmpurilorcâmpurilorde de tolerantetolerante pentrupentru arborearbore sisi alezajalezaj se se suprapunsuprapunpartial partial sausau total (fig. 3.3). total (fig. 3.3). ÎnÎn aceastaaceasta situatiesituatie se se realizeazarealizeaza atâtatât ajustajeajustaje cu cu jocjoc, , câtcât sisi ajustajeajustaje cu cu strângerestrângere..La La acesteaceste ajustajeajustaje vomvom deosebideosebi o o strângerestrângeremaxima maxima sisi un un jocjoc maxim. maxim. ConsiderândConsiderând ajustajulajustajulintermediarintermediar ca un ca un ajustajajustaj cu cu jocjoc, , pepe bazabazarelatiilorrelatiilor de de maimai sussus, , putemputem scriescrie::

( ) ( ) ( ) ( ) DdS ITITEIESeiesESesiEIesSSIT +=−+−=−−=−= minmax

dDj ITITSJSJJJIT +=+=−−=−= )()( maxmaxmaxmaxminmax


3. 3. SistemeSisteme de de ajustajeajustajeLa La ajustajeajustaje a a rezultatrezultat ca, ca, înîn functiefunctie de de pozitiilepozitiile relative ale relative ale celorcelor douadoua câmpuricâmpuri dedetolerantetolerante, se , se obtinobtin o o infinitateinfinitate de de ajustajeajustaje. Din . Din considerenteconsiderente economiceeconomice sisi tehnologicetehnologice ss--a a impusimpus limitarealimitarea numaruluinumarului de de ajustajeajustaje, , obtinânduobtinându--se se douadoua sistemesisteme::-- sistemesisteme de de ajustajeajustaje cu cu alezajalezaj unitarunitar;;-- sistemesisteme de de ajustajeajustaje cu cu arborearbore unitarunitar..


SistemulSistemul de de ajustajeajustaje cu cu alezajalezaj unitarunitar constaconsta înîn mentinereamentinerea fixafixa a a pozitieipozitiei câmpuluicâmpului dedetolerantatoleranta al al alezajuluialezajului sisi alezajuluialezajului fatafata de de linialinia de de referintareferinta sisi pentrupentru a a obtineobtine diferitediferite tipuritipuride de ajustajeajustaje se se variazavariaza pozitiapozitia câmpuluicâmpului de de tolerantatoleranta al al arboreluiarborelui..Din Din figurafigura 3.4 se 3.4 se poatepoate observaobserva ca ca ITITDD ramâneramâne fix ca fix ca pozitiepozitie sisi variindvariind pozitiilepozitiiletolerantelortolerantelor pentrupentru arboriarbori se se obtinobtin toatetoate tipuriletipurile de de ajustajeajustaje: cu : cu jocjoc (1, 2), (1, 2), intermediareintermediare (3) (3) sisicu cu strângerestrângere (4).(4).AlezajulAlezajul unitarunitar se se caracterizeazacaracterizeaza prinprin::

SistemulSistemul de de ajustajeajustaje cu cu arborearbore unitarunitar constaconsta înîn mentinereamentinerea fixafixa a a pozitieipozitiei câmpuluicâmpului dedetolerantatoleranta al al arboreluiarborelui fatafata de de linialinia de de referinreferin ( ( ±±0 ) 0 ) sisi pentrupentru obtinereaobtinerea diferitelordiferitelor tipuritipuri dedeajustajeajustaje se se variazavariaza pozitiapozitia câmpuluicâmpului de de tolerantatoleranta al al alezajuluialezajului..

ÎnÎn figurafigura 3.5 se 3.5 se poatepoate observaobserva ca ca tolerantatoleranta arboreluiarborelui ITITdd rmânermâne fix ca fix ca pozitiepozitie sisi variindvariindpozitiilepozitiile tolerantelortolerantelor alezajeloralezajelor se se obtinobtin toatetoate tipuriletipurile de de ajustajeajustaje: cu : cu jocjoc (1, 2), (1, 2), intermediareintermediare (3) (3) sisi cu cu strângerestrângere (4).(4).ArboreleArborele unitarunitar se se caracterizeazacaracterizeaza prinprin::

03,0070

;0;0+Φ⇒

=>=

Exemplu

ITESESEI D

004,090

;0;0

−Φ⇒

=<=

Exemplu

ITeieies d



4. 4. TrepteTrepte de de tolerantatoleranta ((preciziiprecizii))

MarimeaMarimea toleranteitolerantei IT IT exprimaexprima preciziaprecizia uneiunei dimensiunidimensiuni, , respectivrespectiv preciziaprecizia unuiunui ajustajajustaj..Cu Cu câtcât tolerantatoleranta IT IT esteeste maimai mare, cu mare, cu atâtatât preciziaprecizia de de executieexecutie esteeste maimai redusaredusa sisi cu cu câtcâttolerantatoleranta IT IT esteeste maimai mica, cu mica, cu atâtatât preciziaprecizia esteeste maimai mare.mare.ÎnÎn procesulprocesul de de executieexecutie, , tolerantatoleranta depindedepinde de de uramatoriiuramatorii factorifactori principaliprincipali::

•• preciziaprecizia masiniimasinii--unelteunelte;;•• calificareacalificarea executantuluiexecutantului;;•• procedeulprocedeul tehnologictehnologic de de prelucrareprelucrare;;•• marimeamarimea dimensiunilordimensiunilor pieselorpieselor executateexecutate..

Din Din experientaexperienta a a rezultatrezultat ca, ca, pentrupentru masinimasini--unelteunelte cu cu precizieprecizie mediemedie sisi executantiexecutanti cucucalificarecalificare mijlociemijlocie, , preciziaprecizia dimensiunilordimensiunilor crestecreste cu cu fineteafinetea procedeuluiprocedeului tehnologictehnologic sisi scadescadecu cu marimeamarimea dimensiunilordimensiunilor pieselorpieselor prelucrateprelucrate..TolerantaToleranta, , depinzânddepinzând atâtatât de de marimilemarimile dimensiunilordimensiunilor care se care se prelucreazaprelucreaza, , câtcât sisi dedeprocedeulprocedeul tehnologictehnologic, o , o putemputem exprimaexprima cu cu ajutorulajutorul relaieirelaiei::

IT IT = = K K × × ii


undeunde: : i i –– cuprindecuprinde dependentadependenta toleranteitolerantei de de dimensiunedimensiune, se , se numetenumete factor de factor de tolerantatoleranta;;K K –– factor care factor care dada marimeamarimea toleranteitolerantei înîn treptetrepte pentrupentru aceeasiaceeasi dimensiunedimensiune, se , se numestenumestenumarnumar de de unitatiunitati de de tolerantatoleranta sisi realizeazarealizeaza dependentadependenta toleranteitolerantei înîn functiefunctie dedeprocedeulprocedeul de de prelucrareprelucrare..IntervaleIntervale de de dimensiunidimensiuni. . OrganeleOrganele de de masinimasini primescprimesc dimensiunidimensiuni de de diferitediferite valorivalori. . ArAr fififoartefoarte dificildificil sasa se se lucrezelucreze cu cu dimensiunidimensiuni de de oriceorice valoarevaloare. Ca . Ca urmareurmare, au , au fostfost standardizatestandardizatevalorilevalorile pepe care le pot care le pot capatacapata dimensiuniledimensiunile respective.respective.Independent de Independent de aceastaaceasta normalizarenormalizare, , pentrupentru calcululcalculul tolerantelortolerantelor a a fostfost necesarnecesarîmpartireaîmpartirea dimensiunilordimensiunilor înîn treitrei zone: de la 0,1 … 1 mm; de la 1 … 500 mm zone: de la 0,1 … 1 mm; de la 1 … 500 mm sisi de la 500 …de la 500 …10000 mm. 10000 mm. ZoneleZonele respective respective corespundcorespund unorunor tehnologiitehnologii de de executieexecutie specificespecifice, , precumprecum sisifaptuluifaptului ca ca erorileerorile de de masuraremasurare cresccresc cu cu marimilemarimile dimensiunilordimensiunilor..CunoscândCunoscând ca ca tolerantatoleranta variazavariaza foartefoarte lent cu lent cu marimilemarimile dimensiunilordimensiunilor, , zonelezonele dededimensiunidimensiuni au au fostfost împartiteîmpartite înîn intervaleintervale de de dimensiunidimensiuni sisi pentrupentru toatetoate valorilevalorile dimensiunilordimensiunilordin interval sdin interval s--au au calculatcalculat un un numarnumar de de tolerantetolerante..

5. 5. SistemulSistemul de de tolerantetolerante sisi ajustajeajustaje ISOISOISO ISO –– OrganizatiaOrganizatia InternationalaInternationala de de StandardizareStandardizare (International Standardisation(International StandardisationOrganization).Organization).InterschimbabilitateaInterschimbabilitatea a a impusimpus ca ca dimensiuniledimensiunile efectiveefective ale ale pieselorpieselor sasa se se realizezerealizeze înînanumiteanumite câmpuricâmpuri de de tolerantetolerante. . MarimileMarimile acestoracestor câmpuricâmpuri trebuietrebuie sasa fie fie astfelastfel stabilitestabilite încâtîncâtsasa asigureasigure calitateacalitatea sisi economicitateaeconomicitatea fabricatieifabricatiei..


AceastaAceasta implicaimplica îndeplinireaîndeplinirea a a douadoua conditiiconditii principaleprincipale::

•• toleranteletolerantele stabilitestabilite sasa poatapoata fifi realizaterealizate pepe masinilemasinile--unelteunelte existenteexistente, , caracterizatecaracterizateprintrprintr--oo precizieprecizie de de prelucrareprelucrare data;data;•• toleranteletolerantele sasa poatapoata fifi realizaterealizate cu un cu un numarnumar minim de minim de sculescule, , dispozitivedispozitive, , verificatoareverificatoare,,•• instrumenteinstrumente de de masuratmasurat sisi sasa poatapoata fifi utilizateutilizate la la fabricareafabricarea pieselorpieselor cu cu formeforme câtcât maimaivariatevariate, , asigurândasigurând economicitateaeconomicitatea fabricatieifabricatiei..

RealizareaRealizarea conditiilorconditiilor respective a respective a impusimpus introducereaintroducerea urmatoarelorurmatoarelor masurimasuri::

•• limitarealimitarea dimensiunilordimensiunilor nominalenominale ale ale pieselorpieselor la un la un numarnumar câtcât maimai restrânsrestrâns posibilposibil;;•• limitarealimitarea numruluinumrului de de valorivalori ale ale abaterilorabaterilor limitalimita cece pot pot fifi prescriseprescrise uneiunei anumiteanumitedimensiunidimensiuni nominalenominale..

DeterminareaDeterminarea tolerantelortolerantelor înîn conformitateconformitate cu cu conditiileconditiile mentionatementionate, a , a conduscondus la la realizarearealizareaunuiunui sistemsistem de de tolerantetolerante sisi ajustajeajustaje international, international, numitnumit sistemulsistemul ISO.ISO.PrinPrin sistemulsistemul de de tolerantetolerante sisi ajustajeajustaje se se întelegeîntelege o o multimemultime finitafinita de de tolerantetolerante sisi ajustajeajustaje,,realizaterealizate pepe bazabaza de de experientaexperienta, care , care asiguraasigura o o fabricatiefabricatie rationalarationala sisi economicaeconomica..AceastaAceasta rationalizarerationalizare a a tolerantelortolerantelor sisi ajustajelorajustajelor sub sub denumireadenumirea de de sistemsistem de de tolerantetolerante sisiajustajeajustaje, , asiguraasigura avantajeavantaje pentrupentru practicapractica, , dintredintre care care celecele maimai importanteimportante suntsunt::


a) a) ToleranteTolerante fundamentalefundamentale. . SistemulSistemul ISO ISO esteeste un un sistemsistem international, care a international, care a fostfostadoptatadoptat înîn constructiaconstructia de de mainimaini din din taratara noastranoastra înîn anulanul 1968 1968 prinprin STAS 8101STAS 8101--68 … STAS68 … STAS81108110--68.68.SistemulSistemul de de tolerantetolerante sisi ajustajeajustaje ISO ISO cuprindecuprinde tolerantetolerante fundamentalefundamentale sisi abateriabateri limitalimitapentrupentru pieselepiesele de de prelucratprelucrat cu cu configuratieconfiguratie simplasimpla. . StandardulStandardul SR EN 20286SR EN 20286--2 2 înlocuiesteînlocuiesteSTAS 8100/3STAS 8100/3--88 88 sisi cuprindecuprinde toleranteletolerantele fundamentalefundamentale sisi abaterileabaterile limitalimita pentrupentru dimensiunidimensiunipânapâna la 3150 mm.la 3150 mm.ÎnÎn tabelultabelul 4.1 4.1 suntsunt cuprinsecuprinse trepteletreptele de de tolerantetolerante fundamentalefundamentale, cu , cu urmtoareleurmtoarele observatiiobservatii::

•• trepteletreptele de de tolerantetolerante fundamentalefundamentale ITIT01 01 sisi ITIT0 0 pentrupentru dimensiunidimensiuni N N < 500 mm < 500 mm suntsuntprezentateprezentate înîn ISO 286ISO 286--1:1988 (SR EN 202861:1988 (SR EN 20286--1:1996);1:1996);•• trepteletreptele de de toleranetolerane fundamentalefundamentale de la de la ITIT1 1 pânapâna la la ITIT5 (5 (inclusivinclusiv) ) pentrupentru N N > 500 mm> 500 mmau au caractercaracter experimental;experimental;•• trepteletreptele de de toleranetolerane fundamentalefundamentale de la de la ITIT14 14 pânapâna la la ITIT18 (18 (inclusivinclusiv) ) nunu trebuietrebuieutilizateutilizate pentrupentru N N < 1 mm.< 1 mm.

• se se eliminaelimina arbitrariularbitrariul la la alegereaalegerea tolerantelortolerantelor sisi ajustajelorajustajelor, , avândavând o o importantaimportantadeosebitadeosebitaasupraasupra costuluicostului fabricatieifabricatiei;;•• industriaindustria constructoareconstructoare de de masinimasini are la are la dispozitiedispozitie toatatoata gamagama de de preciziiprecizii sisi de de ajustajeajustaje,,realizaterealizate cu minimum de cu minimum de sculescule, , dispozitivedispozitive sisi verificatoareverificatoare, , înîn scopulscopul realizariirealizariiinterschimbabilitatiiinterschimbabilitatii pieselorpieselor;;•• permitepermite standardizareastandardizarea sculelorsculelor, , dispozitivelordispozitivelor sisi verificatoarelorverificatoarelor, , cece conduce la conduce la realizarearealizareaacestoraacestora înîn numarnumar micmic de de tipotipo--dimensiunidimensiuni..



DomeniulDomeniul de de utilizareutilizare al al treptelortreptelor de de precizieprecizie-- trepteletreptele de de tolerantetolerante ITIT01 … 01 … ITIT4 se 4 se folosescfolosesc înîn special special pentrupentru piesepiese de de mecanicamecanicafinafina, , pentrupentru calibre, calibre, mecanismemecanisme de de precizieprecizie etc.;etc.;-- trepteletreptele de de precizieprecizie de la de la ITIT5 la 5 la ITIT11 se 11 se folosescfolosesc la la pieselepiesele care care formeazaformeaza ajustajeajustajeînîn constructiaconstructia de de masinimasini;;--pentrupentru semifabricatesemifabricate forjateforjate, , turnateturnate sausau laminate, laminate, precumprecum sisi înîn cazulcazul dimensiunilordimensiunilorliberelibere se se folosescfolosesc trepteletreptele de de precizieprecizie de la de la ITIT12 la 12 la ITIT18.18.

b) b) PozitiilePozitiile tolerantelortolerantelor fatafata de de linialinia zero. zero. O O tolerantatoleranta care se care se poatepoate prescrieprescrie uneiuneidimensiunidimensiuni nominalenominale poatepoate sasa aibaaiba o o infinitateinfinitate de de pozitiipozitii. . AlcatuireaAlcatuirea sistemuluisistemului, ISO care, ISO carecuprindecuprinde o o multimemultime finitafinita de de câmpuricâmpuri, a , a conduscondus la la stabilireastabilirea anumitoranumitor pozitiipozitii pentrupentru o o anumitaanumita dimensiunedimensiune nominalanominala. . AcesteAceste pozitiipozitii suntsunt fixate cu fixate cu ajutorulajutorul unorunor abateriabateri, , numitenumiteabateriabateri fundamentalefundamentale..AcesteAceste abateriabateri fundamentalefundamentale se se calculeazacalculeaza cu o cu o serieserie de de relatiirelatii cuprinsecuprinse înîn sistemulsistemul ISO.ISO.PentruPentru usurareausurarea lucruluilucrului cu cu tolerantetolerante, , fiecarefiecare pozitiepozitie a a toleranteitolerantei esteeste simbolizatasimbolizata printrprintr--ooliteralitera..SS--au au adoptatadoptat literelitere majuscule majuscule pentrupentru pozitiilepozitiile tolerantelortolerantelor alezajeloralezajelor sisi literelitere micimici pentrupentrupozitiilepozitiile tolerantelortolerantelor arborilorarborilor..



AstfelAstfel, , pentrupentru toleranteletolerantele arborilorarborilor situate sub situate sub linialinia zero, zero, pozitiilepozitiile lorlor suntsunt stabilitestabilite prinprinabatereaabaterea superioarasuperioara, , iariar pentrupentru celecele dispusedispuse deasupradeasupra linieiliniei zero, zero, pozitiilepozitiile tolerantelortolerantelor suntsuntstabilitestabilite cu cu ajutorulajutorul abaterilorabaterilor inferioareinferioare..ToleranteleTolerantele alezajeloralezajelor suntsunt dispusedispuse simetricsimetric cu cu toleranteletolerantele arborilorarborilor fatafata de de linialinia zero.zero.ÎnÎn figurafigura 4.1 4.1 suntsunt prezentateprezentate pozitiilepozitiile tolerantelortolerantelor arborilorarborilor fatafata de de linialinia zero, zero, împreunaîmpreuna cucusimbolurilesimbolurile respective. respective. AstfelAstfel, , toleranteletolerantele situate sub situate sub linialinia zero zero suntsunt simbolizatesimbolizate prinprinlitereleliterele a, b, c, …, h a, b, c, …, h ssii pozitionatepozitionate prinprin abatereaabaterea superioarasuperioara, , numitanumita abatereabatere fundamentalafundamentala, , cece se se calculeazcalculeaz cu o cu o serieserie de de relatiirelatii..AbaterileAbaterile fundamentalefundamentale la la alezajealezaje, , pentrupentru aceleasiaceleasi simbolurisimboluri, , suntsunt egaleegale sisi de de semnsemncontrarcontrar. . AstfelAstfel, , toleranteletolerantele situate situate deasupradeasupra linieiliniei zero zero corespundcorespund simbolurilorsimbolurilor A, B, C, …, A, B, C, …, HH, , iariar pozitiilepozitiile lorlor se se stabilescstabilesc cu cu ajutorulajutorul abateriiabaterii inferioareinferioare, care , care respectarespecta relatiarelatia::

EIEIff = = -- esesff

PentruPentru toleranteletolerantele alezajeloralezajelor situate sub situate sub linialinia zero, zero, simbolizatesimbolizate prinprin K, M, N, P, …, ZCK, M, N, P, …, ZC,,pozitiilepozitiile lorlor se se fixeazafixeaza prinprin abatereaabaterea superioarasuperioara sisi, , pentrupentru acelasiacelasi simbolsimbol de la de la arborearbore, , respectarespecta conditiaconditia::

ESESff = = -- eieiff


CunoscândCunoscând abaterileabaterile fundamentalefundamentale ((fiindfiind calculate cu o calculate cu o serieserie de de relatiirelatii), ), celelaltecelelalte abateriabateri,,nefundamentalenefundamentale, se , se determinadetermina cu cu ajutorulajutorul relatiilorrelatiilor::

ÎnÎn figurafigura 4.1.a se 4.1.a se arataarata sisi modulmodul de de obtinereobtinere a a ajustajelorajustajelor înîn sistemulsistemul alezajalezaj unitarunitar prinprincombinareacombinarea simboluluisimbolului H H cu cu simbolurilesimbolurile arborilorarborilor..Se Se obtinobtin ajustajeajustaje cu cu jocjoc prinprin combinareacombinarea luilui H H cu cu simbolurilesimbolurile a, b, c, …, ha, b, c, …, h, , ajustajeajustajeintermediareintermediare prinprin combinareacombinarea luilui H H cu cu simbolurilesimbolurile j, k, m, n j, k, m, n ssii ajustajeajustaje cu cu strângerestrângere prinprincombinareacombinarea luilui H H cu cu simbolurilesimbolurile p, r, s, t, …, p, r, s, t, …, zczc..ÎnÎn figurafigura 4.1.b se 4.1.b se formeazaformeaza ajustajeajustaje înîn sistemulsistemul arborearbore unitarunitar, , cândcând se se combinacombina simbolulsimbolul hhcu cu simbolurilesimbolurile respective de la respective de la alezajalezaj..

PentruPentru a a evidentiaevidentia maimai binebine corelatiacorelatia dintredintretrepteletreptele de de precizieprecizie ((treptetrepte de de tolerantatoleranta) ) sisisimbolurilesimbolurile literaleliterale, se , se prezintaprezinta exemplulexemplul graficgrafic din din figurafigura 4.2. Din 4.2. Din reprezentarereprezentare se se remarcaremarca relatiarelatiadintredintre simbolulsimbolul literal literal sisi abatereaabaterea fundamentalafundamentala, , care, care, pentrupentru exemplulexemplul consideratconsiderat

;;

;;

EIESITEIESIT

eiesITeiesIT

fDfD

fdfd

−=−=

−=−=


esesff = = -- 0,06 mm la 0,06 mm la arboriarbori sisi

EIEIff = +0,06 mm la = +0,06 mm la alezajealezaje,,

adicaadica respectarespecta conditiaconditia EIEIff = = -- esesff..PentruPentru un un simbolsimbol literal literal datdat, , corespundecorespunde o o singursingur abatereabatere fundamentalafundamentala. . TreaptaTreapta de de precizieprecizie ITxITx dada marimeamarimea toleranteitolerantei sisi intra intra înîn simbolizaresimbolizare prinprin cifracifra respectivarespectiva..

Din Din exemplulexemplul consideratconsiderat rezultarezulta ca ca EIEIff = 60 mm, = 60 mm, esesff = = --60 mm, 60 mm, respectândrespectând conditiaconditiaEIEIff = = -- esesff, , precumprecum sisi faptulfaptul ca ca pentrupentru o o dimensiunedimensiune nominalanominala data (data (NND D = = NNdd = 60 mm), un = 60 mm), un simbolsimbol literal literal datdat ((e, Ee, E) ) sisi o o treaptatreapta de de precizieprecizie data (data (xdxd = = xDxD), ), toleranteletolerantele respective respective suntsuntsimetricesimetrice fatafata de de linialinia zero.zero.

c) c) NotareaNotarea dimensiunilordimensiunilor tolerate. tolerate. O O dimensiunedimensiune toleratatolerata se se noteazanoteaza, , dupadupa sistemulsistemulISO, ISO, prinprin valoareavaloarea dimensiuniidimensiunii nominalenominale, , urmaturmat de de simbolulsimbolul toleranteitolerantei, format , format dintrdintr--oo literalitera sisio o cifracifra. . LiteraLitera indicaindica abatereaabaterea fundamentalafundamentala, , respectivrespectiv pozitiapozitia toleranteitolerantei fatafata de de dimensiuneadimensiuneanominalanominala, , iariar cifracifra indicaindica treaptatreapta de de precizieprecizie, , respectivrespectiv marimeamarimea toleranteitolerantei. De . De exempluexemplu, , ΦΦ7070ee7 7 pentrupentru arborearbore, , ΦΦ7070EE7 7 pentrupentru alezajalezaj..AjustajulAjustajul se se noteazanoteaza prinprin dimensiuneadimensiunea nominalanominala comunacomuna celorcelor douadoua piesepiese constitutive,constitutive,urmaturmat de de simbolurilesimbolurile corespunzatoarecorespunzatoare fiecareifiecarei piesepiese, , scrisescrise sub forma de sub forma de fractiefractie, , undeunde lalanumaratornumarator se se trecetrece simbolulsimbolul alezajuluialezajului, , iariar la la numitornumitor simbolulsimbolul arboreluiarborelui..


PrezentaPrezenta simboluluisimbolului H H la la numaratornumarator, , iariar la la numitornumitor un un simbolsimbol oarecareoarecare pentrupentru arborearbore,,indicaindica formareaformarea ajustajuluiajustajului respectivrespectiv înîn sistemulsistemul alezajalezaj unitarunitar..DacaDaca simbolulsimbolul h h esteeste situatsituat la la numitornumitor, , iariar la la numaratornumarator un un simbolsimbol oarecareoarecare pentrupentru alezajalezaj,,ajustajulajustajul format format esteeste înîn sistemulsistemul arborearbore unitarunitar..

AjustajulAjustajul la care se la care se folosescfolosesc simbolurilesimbolurile H/H/h h poatepoate fifi consideratconsiderat atâtatât înîn sistemulsistemul alezajalezajunitarunitar, , câtcât sisi înîn sistemulsistemul arborearbore unitarunitar..Din motive Din motive tehnologicetehnologice, , sistemulsistemul ISO ISO permitepermite ca ca preciziaprecizia alezajuluialezajului sasa fie fie inferioarainferioara cu ocu otreaptatreapta decâtdecât preciziaprecizia arboreluiarborelui, , executiaexecutia alezajeloralezajelor fiindfiind maimai dificiladificila decâtdecât a a arborilorarborilor..

INDICATII PRIVIND ALEGEREAINDICATII PRIVIND ALEGEREATOLERANTELOR SI AJUSTAJELORTOLERANTELOR SI AJUSTAJELORPentruPentru formareaformarea unuiunui ajustajajustaj, , înîn functiefunctie de de valorilevalorile parametrilorparametrilor calculaticalculati aiai ajustajelorajustajelor, , se se recomandrecomand utilizareautilizarea simbolurilorsimbolurilor, , atâtatât pentrupentru arborearbore câtcât sisi pentrupentru alezajalezaj din din preferintapreferinta întâiîntâi..DacaDaca ajustajulajustajul astfelastfel format format nunu satisfacesatisface exigenteleexigentele proiectantuluiproiectantului, , atunciatunci se se poatepoateforma un forma un ajustajajustaj la care un la care un simbolsimbol esteeste de de preferintapreferinta întâiaîntâia sisi al al doileadoilea din din preferinapreferina a a douadoua. . ÎnÎn al al treileatreilea rândrând pot pot fifi acceptateacceptate ambeleambele simbolurisimboluri din din preferintapreferinta a a douadoua..




AjustajeleAjustajele cu cu jocjoc se se utilizeazautilizeaza::-- cândcând pieselepiesele asamblateasamblate executaexecuta, , unauna fatafata de de altaalta, , înîn timpultimpul functionariifunctionarii, o , o miscaremiscare dederotatierotatie sausau de de transltaietransltaie;;-- cândcând întreîntre pieselepiesele asamblateasamblate au loc au loc deplasarideplasari relativrelativ lentelente;;-- cândcând pieselepiesele se se monteazmonteaz sisi se se demonteazademonteaza des des sausau se se înlocuiescînlocuiesc frecventfrecvent..

MarimeaMarimea câmpurilorcâmpurilor de de tolerantatoleranta ale ale pieselorpieselor sisi marimeamarimea jocurilorjocurilor din din asamblareasamblare depinddepind,,înîn principal, de principal, de marimeamarimea sisi caracterulcaracterul solicitarilorsolicitarilor, de , de vitezaviteza de de rotatierotatie sausau de de deplasaredeplasare a a uneiuneipiesepiese fatafata de de cealaltacealalta, de , de duratadurata miscariimiscarii de de rotatierotatie sausau a a deplasariideplasarii, de , de lungimealungimea asamblariiasamblarii, , de de regimulregimul de de temperaturatemperatura, de , de caracteristicilecaracteristicile mediuluimediului înîn care care functioneazafunctioneaza asamblareaasamblarea etc.etc.AjustajeleAjustajele intermediareintermediare se se utilizeazautilizeaza, de , de obiceiobicei, , înîn cazurilecazurile înîn care care pieselepiesele asamblateasamblatetrebuietrebuie sasa fie fie binebine centratecentrate, , iariar montareamontarea sisi demontareademontarea lorlor trebuietrebuie sasa se se facfac relativrelativ usorusor, , farafara aadeterioradeteriora suprafetelesuprafetele de contact.de contact.AjustajeleAjustajele cu cu strângerestrângere trebuietrebuie sasa împiediceîmpiedice, la , la anumiteanumite solicitarisolicitari sisi anumiteanumite temperaturitemperaturiale ale regimuluiregimului de de lucrulucru, , deplasareadeplasarea uneiunei piesepiese fatafata de de altaalta înîn cadrulcadrul asamblariiasamblarii, , farafara a se a se maimaifolosifolosi elementeelemente suplimentaresuplimentare de de fixarefixare. . PrinPrin strângerestrângere, , pepe suprafeelesuprafeele de contact se de contact se creeazacreeaza o o stare de stare de tensiunetensiune, a , a careicarei marimemarime esteeste proportionalaproportionala cu cu marimeamarimea strângeriistrângerii. Din . Din cauzacauzadeformariideformarii materialuluimaterialului pieselorpieselor sisi a a dificultatilordificultatilor de de montaremontare sisi demontaredemontare, , ajustajeleajustajele cu cu strângerestrângere se se prescriuprescriu atunciatunci cândcând, , pânapâna la la sfârsitulsfârsitul perioadeiperioadei de de functionarefunctionare, , nunu esteeste necesarnecesarsausau nunu se se prevedeprevede demontareademontarea pieselorpieselor asamblateasamblate..ObservatieObservatie: : prinprin aplatizareaaplatizarea microneregularitilormicroneregularitilor, , strângereastrângerea efectivaefectiva esteeste maimai micamicadecâtdecât strângereastrângerea calculatacalculata ca ca diferentadiferenta dintredintre diametruldiametrul arboreluiarborelui sisi diametruldiametrul alezajuluialezajului înainteînaintede de asamblareasamblare..







ToleranteleTolerantele dimensiunilordimensiunilor liberelibereCoteleCotele ((dimensiuniledimensiunile) ) farafara indicatiiindicatii de de tolerantetolerante pepe desendesen suntsunt cotelecotele de de importantaimportantasecundarasecundara, care se , care se maimai numescnumesc sisi cote cote sausau dimensiunidimensiuni liberelibere, , deoarecedeoarece eleele apartinapartin, de , de obiceiobicei, , suprafetelorsuprafetelor care care nunu intra intra înîn contact functional cu contact functional cu altealte suprafetesuprafete sisi, , decideci, , nunuformeazaformeaza ajustajeajustaje sausau nunu suntsunt componentecomponente importanteimportante ale ale lanturilorlanturilor de de dimensiunidimensiuni. De . De reinutreinut însaînsa ca ca acesteaceste cote au cote au influentainfluenta asupraasupra greutatiigreutatii sisi gabarituluigabaritului produselorproduselor..AbaterileAbaterile limitalimita standardizatestandardizate ale ale acestoracestor cote cote suntsunt date in date in tabelultabelul de de maimai josjos..


IndicareaIndicarea pepe desendesen a a graduluigradului de de executieexecutie pentrupentru cotelecotele liberelibere se face se face printrprintr--oo notanotageneralagenerala, ca, de , ca, de exempluexemplu: : ExecuieExecuie mijlociemijlocie STAS 2300STAS 2300--7575..ÎnÎn mod mod obisnuitobisnuit, , abaterileabaterile limitalimita ale ale acestoracestor cote cote nunu se se verificaverifica, , dardar, cu , cu acordulacordul partilorpartilor,,eleele se pot se pot verificaverifica, , prinprin sondajsondaj, , pentrupentru a se a se stabilistabili dacadaca gradulgradul de de executieexecutie a a fostfostrespectatrespectat..

ÎnscriereaÎnscrierea pepe desendesen a a tolerantelortolerantelor la la dimensiunidimensiuni liniareliniare sisi unghiulareunghiulare sisi a a ajustajelorajustajelor

ToleranteleTolerantele la la dimensiunidimensiuni liniareliniare sisi unghiulareunghiulare se se înscriuînscriu, , înîn conformitateconformitate cu ISO 406:91,cu ISO 406:91,imediatimediat dupadupa cotelecotele la care se la care se referarefera. . SimbolulSimbolul câmpuluicâmpului de de tolerantatoleranta se se înscrieînscrie înîn rândrând cu cu cotacota, , avândavând aceeasiaceeasi dimensiunedimensiune nominalanominala a a scrieriiscrierii cu cu textultextul coteicotei. . ValorileValorile abaterilorabaterilor limitalimitaau au dimensiuneadimensiunea nominal nominal maimai micmic decâtdecât ceacea a a coteicotei..PePe deseneledesenele de de executieexecutie toleranteletolerantele se pot se pot înscrieînscrie înîn unulunul din din urmatoareleurmatoarele modurimoduri::

-- prinprin simbolulsimbolul câmpuluicâmpului de de tolerantatoleranta, mod , mod utilizatutilizat foartefoarte rarrar (fig. 4.3);(fig. 4.3);-- prinprin valorilevalorile abaterilorabaterilor limitalimita, , valoareavaloarea abateriiabaterii superioaresuperioare fiindfiind deasupradeasupra valoriivaloriiabateriiabateriiinferioareinferioare sisi precedateprecedate de de semnulsemnul aferentaferent (+ (+ sausau --) (fig. 4.4);) (fig. 4.4);-- prinprin simbolulsimbolul câmpuluicâmpului de de tolerantatoleranta urmaturmat, , întreîntre parantezeparanteze, de , de valorilevalorile abaterilorabaterilor limitalimita(fig. 4.5).(fig. 4.5).


DacaDaca pepe aceeasiaceeasi suprafatasuprafata, , pentrupentru aceeasiaceeasi dimensiunedimensiune nominalanominala toleranteletolerantele suntsuntdiferitediferite, , atunciatunci zonazona respectivarespectiva se se delimiteazadelimiteaza printrprintr--oo linielinie subtiresubtire, , trasatatrasata numainumai înînvederevedere (fig. 4.6).(fig. 4.6).ToleranteleTolerantele la la dimensiuniledimensiunile elementelorelementelor componentecomponente ale ale unuiunui ajustajajustaj, , reprezentatereprezentateasamblatasamblat, se , se indicaindica întrîntr--unulunul din din modurilemodurile::

-- prinprin simbolurilesimbolurile câmpurilorcâmpurilor de de tolerantatoleranta ((simbolulsimbolul câmpuluicâmpului de de tolerantatoleranta al al alezajuluialezajuluifiindfiind la la numaratornumarator iariar celcel al al arboreluiarborelui la la numitornumitor) ) scrisescrise sub forma de sub forma de fractiefractie cu cu linielinieoblicaoblica, cu , cu linielinie orizontalaorizontala, , farafara linielinie de de fractiefractie sausau simetricsimetric fatafata de de cota(figcota(fig. 4.7);. 4.7);-- prinprin valorilevalorile abaterilorabaterilor limitalimita, , precizândprecizând piesapiesa la care se la care se referarefera tolerantatoleranta, , prinprinindicareaindicarea numaruluinumarului de de poziiepoziie (fig. 4.8);(fig. 4.8);


-- prinprin simbolurilesimbolurile câmpurilorcâmpurilor de de tolerantatoleranta, , urmateurmate de de valorilevalorile abaterilorabaterilor limitalimita înscriseînscriseîntreîntre parantezeparanteze (fig. 4.9);(fig. 4.9);ÎnscriereaÎnscrierea tolerantelortolerantelor la la dimensiunidimensiuni unghiulareunghiulare se se indicaindica prinprin valorilevalorile abaterilorabaterilor limitalimita,,gradelegradele sisi minuteleminutele fiindfiind exprimateexprimate înîn numerenumere întregiîntregi (fig. 4.10).(fig. 4.10).


Documents

OM2 Electromecanici Curs7 6ORE