CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA

APLICAŢII

Stagiu anul I – Semestrul I2014

Experţi contabili

Preda Melania

Cuprins

1. Studiu de caz privind ambalajele. ............................................................................................................... 32. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare. ..................................................... 33. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor. .............................................................................................. 34. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor. .................................................................... 45. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu. ......................................................... 76. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie............................................................ 87. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie. ............................................................. 88. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu. ......................................................... 99. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor..................................................... 1010. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor in sistem second-hand. .............................................. 1211. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie. ..................................................................... 1312. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet. ........................................................................... 1313. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar. ............................................................... 1414. Studiu de caz privind importul de stocuri. .............................................................................................. 1615. Studiu de caz privind exportul de stocuri. ............................................................................................... 1616. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision. ................................................. 1717. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare. ....................................................................... 17

2

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti. ............................................................... 1819. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti. ....................................................................... 1920. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedare de comision. ...................................................... 1921. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar. ............................................................................ 2022. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar. ......................................................................... 2023. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenta contabilă. ......................................................................................................................................... 2124. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cauze de forţă majoră.................................................................................................................................................... 2125. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa. .............................................................................................................................................................. 2226. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii........................................................................ 2227. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit. ............................................................. 2328. Studiu de caz privind evaluarea creantelor si datoriilor in lei si in valuta la sfarsitul exerciţiului financiar…...................................................................................................................................................... 2329. Studiu de caz privind impozitul pe profit................................................................................................. 2430. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol. ........................................................................................ 251. Studiu de caz privind ambalajele.

3

Societatea « A » SRL obţine produse finite din producţie proprie la costul de 50 000 lei. Acestea vor fi utilizate ulterior ca ambalaje. Se casează ambalaje în valoare de 30 000 lei.obţinerea de produse finite (bon de predare):

345  =  711  50 000 lei Produse finite  Venituri aferente costurilor stocurilor de produsetransferul produselor finite în categoria ambalajelor(aviz de însoţire, nota de recepţie):

381 =  345  50 000 lei Ambalaje  Produse finitecasarea ambalajelor conform proces verbal de casare: (descărcare gestiune)

608  =  381  30 000 lei

2. Studiu de caz privind tranzacţiile cu reduceri comerciale şi financiare.

Societatea « A » SRL a negociat cu furnizorul său de materii prime o reducere de 10%, ori de cate ori achiziţionează o cantitate mai mare de150 buc produse la o singură comandă. Societatea comandă 500 buc. la preţ unitar de 100 lei/buc. Prezentati înregistrările contabile ce sa fac atât la vânzător cât şi la compărător.Reducerea acordată este remiză (o reducere comerciala acordată la momentul facturării, ea nu se evidentiază distinct în înregistrările contabile).

Preţ de baza: 500 buc x 100 lei = 50 000 leiReducere acordata de 10%:  50 000 lei x 10% = 5 000Valoare neta: 45 000 lei La cumparator: % =   401 Furnizori 55 800 lei 301 Materii prime  45 000 lei 4426 TVA deductibila  10 800 lei

La vanzator:

4111   Clienti   = % 55 800 lei 701 Venituri din vanzare marfa  45 000 lei 427 TVA colectata  10 800 lei

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.

La inventarierea anuală, la sfârşitul exerciţiului N, comisia de inventariere a constatat stocuri de mărfuri achiziţionate la costul de 200.000 lei. Se estimează că acest stoc ar putea fi vândut la preţul de 150.000 lei, iar cheltuielile aferente vânzării ar fi de 10.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N+1, preţul de vânzare estimat va fi de 240.000 lei iar cheltuielile ocazionate de vânzare de 30.000 lei. Sa se contabilizeze tranzactiile. Rezolvare:

4

la sfărşitul N

Costul Activului = 200.000 lei Valoarea realizabilă netă = 150.000 lei – 10.000 lei = 140.000 leiAjustarea = 200.000 lei – 140.000 lei = 60.000 lei

a) recunoasterea diminuării valorii stocurilor la sfârşitul exerciţiului N.

6814 Cheltuieli de exploatare = 397 Ajustări pentru 60.000 lei privind provizioanele pentru eprecierea marfurilor

deprecierea acrivelor circulante

la sfârşitul N+1

Costul Activului = 200.000 lei Valoarea realizabila neta = 240.000 – 30.000 lei = 210.000 lei

Valoarea relizabilă neta > costul initial => activul va fi adus în bilanţ la costul iniţialDepreciere contabilizată anterior = 60 000 leiDeprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N+1 = 0 lei

Rezultă că trebuie reluată deprecierea constată la sfârşitul exerciţiului N:

397 = 7814 60.000 lei Ajustari pentru Venituri din ajustari pentrudeprecierea marfurilor deprecierea activelor circulante

Se observă că valoarea activului este adusă la valoarea pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fidepreciat în trecut, conform principiului prudentei. Plusul de valoare nu se contabilizează din prudenţă.

4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.

Societatea « A » SRL achiziţionează de la societatea « B » SRL în data de 01.01.N materii prime în valoare de 3.000 lei cu TVA aferent, şi mărfuri în valoare de 2000 lei cu TVA. La 15.03.N societatea consumă materii prime în valoare de 1.500 lei şi vinde mărfuri cu costul de 1600 lei la un preţ de vânzare de 2000 lei. Să se contabilizeze diferenţele constatate la efectuarea inventarului ştiind că stocul iniţial de materii prime a fost de 3.000 lei, iar cel de marfuri de 5.500 lei şi că la inventar stocurile faptice au fost: mărfuri: 5.500 lei, materii prime: 4.700 lei.a) societatea utilizeaza metoda inventarului permanent.b) societatea utilizeaza metoda inventarului intermitent. Evidenta bunurilor de natura stocurilor se efectueaza respectand urmatoarele reglementari :- Ordinul 3055/2009, Reglementari Contabile conforme cu Directiva a IV-a a ComunitatilorEconomice Europene;- Ordinul 3512/2008, Normele Metodologice de intocmire si utilizare a documentelorfinanciar-contabile;- Legea 571/2003, Codul Fiscal

5

Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situţia în care se aplică metoda global-valorica. In comertul cu amănuntul se utilizează, de regula, metoda preţului cu amănuntul, pentru adetermina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. In această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. In conformitate cu Normele Metodologice de întocmire şi utilizare a documentelor financiar contabile, Ordinul 3512/2008 contabilitatea analitică a bunurilor se poate ţine pe baza uneia dintre urmatoarele metode: - operativ-contabilă, - cantitativ-valorică, - global-valorica.

Metoda operativ-contabilă se poate aplica pentru contabilitatea analitică a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor,

produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor şi ambalajelor. Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor

prime,materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor, animalelor şi ambalajelor.

Metoda global-valorică se poate utiliza pentru contabilitatea analitică a mărfurilor şi ambalajelorv din unităţile de desfacere cu amănuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protecţie în folosinţă, precum şi a altor categorii de bunuri.Pretul cu amanuntul = costul de achizitie + adaosul comercial + TVA neexigibila

Rezolvare :a)

intrările de stocuri

% = 401 Furnizori 3.720 lei 301 Materii prime 3.000 lei

4426 TVA deductibila 720 lei

% = 401 Furnizori 2.480 lei 371 Marfuri 2.000 lei

4426 TVA deductibila 480 lei

iesirile de stocuri

601 Cheltuieli privind materiile prime = 301 Materii prime 1.500 lei

411 Clienti = % 2.480 lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor 2.000 lei 4427 TVA colectata 480 lei

6

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 1.600 lei

contabilizarea diferenţelor

Marfuri: Sf scriptic = 5.900 lei 607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 400 lei

Sf faptic = 5.500 lei

Materii prime: Sf scriptic = 4.500 lei Sf faptic = 4.700 lei

601 Chelt. privind materiile prime = 301 Materii prime -200 leib)

intrarile de stocuri

% = 401 Furnizori 3720 lei 601 Chelt cu materiile prime 3.000 lei

4426 TVA deductibila 720 lei

% = 401 Furnizori 2.480 lei 607 Chelt cu marfurile 2.000 lei

4426 TVA deductibila 480 lei

iesirile de stocuri consumul de materii prime nu se înregistrează, se evidenţiază cantitativ valoric la locul de

gestiune.

411 Clienti = % 2.480 lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor 2.000 lei 4427 TVA colectata 480 lei

nu se descarca gestiunea

contabilizarea diferenţelor

se anulează soldurile iniţiale ale conturilor de stocuri:

601 Chelt. privind materiile prime = 301 Materii prime 3.000 lei607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 5.500 lei

se face preluarea în contabilitate a soldurilor faptice care au fost stabilite la inventar.

301 Materii prime = 601 Chelt. privind materiile prime 4.700 lei371 Marfuri = 607 Cheltuieli privind marfurile 5.500 lei

5. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu.

S.C. Ana-Pan S.R.L. realizează un import de marfă de la S.C. Spicul S.A. cu următoarele cantităţi:

7

- Biscuiţi de ovăz 900 kg x 1,11 euro/kg - Biscuiţi Alisa 800 kg x 0,7 euro/kgCursul oficial BNR: 4,4250 lei/euroTaxa vamală este de 6%.Comisionul vamal este de 1%.Pentru a aduce marfa în unitate S.C. Ana-Pan S.R.L. primeşte de la o societate de transport o factură în valoare de 868 lei (din care TVA 24%).

In conformitate cu art. 154 din Ordinul 3055/2009 «  Reglementări Contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene », mărfurile şi ambalajele sunt cuprinse în categoria stocurilor care sunt active circulante. La data intrării în unitate bunurile se evaluează la costul de achiziţie. (art. 51). Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. In costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. La data ieşirii din entitate sau la darea în consum (art. 61) , bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate. La ieşirea din gestiune a stocurilor , acestea se evaluează şi se înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:a)metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO;b)metoda costului mediu ponderat - CMP;c)metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO.Rezolvare :

Costul de achiziţie:

Preţ negociat cu furnizorul: (900 x 1,11 + 800 x 0,7) x 4,425 = 6.858,75 lei

Valoare externă: 6.858,75 lei

Taxe vamale(6%): 411,525 lei

Comision vamal (1%) 68,588 lei

Total bază calcul TVA: 7.338,86 lei

TVA 24% 1.761,33 lei

Total cost de achiziţie: 7.338,86 lei

Cheltuieli cu transportul intern = lei

Să se contabilizeze tranzacţiile.

a)Înregistrarea achiziţionării mărfurilor:

371 Mărfuri = % 7.338,86 lei

401.01 Furnizori 6.858,75 lei

446 Alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate 480,11 lei

401.02 Furnizori de transport 700,00 lei8

b)Înregistrare TVA deductibilă aferentă transportului intern:

4426 TVA deductibilă = 401.02 Furnizori transport 168 lei

c) Plata în vamă a taxei vamale, comision vamal şi TVA deductibilă:

% = 5121 Conturi la bănci in lei 2.241,44 lei

446 Alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate 480,11 lei

4426 TVA deductibilă 1.761,33 lei

6. Studiu de caz privind imobilizările necorporale în curs de execuţie.

Societatea Alfa produce în regie proprie un brevet. In anul N se înregistrează cheltuieli aferente lucrărilor făcute in faza de cercetare suma de 50.000 lei. După selecţia variantei optime, se mai fac cheltuieli în anul N în valoare de 100.000 lei. In anul N+1 se înregistrează cheltuieli totale cu producţia brevetului în suma de 500.000 lei. Să se contabilizeze cheltuielile efectuate şi să se înregistreze recepţia brevetului la sfârşitul anului N+1.

In anul N a) faza de cercetare 614 = 401 50.000 lei Cheltuieli cu studii si cercetari Furnizori

b) faza de dezvoltare 233 = 721 100.000 lei

Imobilizări necorporale Venituri din producitia de în curs de execuţie imobilizari necorporale In anul N+1

c) faza de dezvoltare 233 = 721 500.000 lei Imobilizări necorporale Venituri din producitia de în curs de execuţie imobilizari necorporale

205 = 233 600.000 lei Concesiuni, brevete..... Imobilizări necorporale

în curs de execuţie

7. Studiu de caz privind imobilizările corporale în curs de execuţie.

O societate comercială încheie un contract cu un furnizor pentru constrruirea unei clădiri cu destinaţia de depozit. La sfărşitul primei luni, constructorul facturează lucrarile de investiţii la valoarea de 200.000 lei. In a doua lună se finalizează lucrările de investiţii şi se facturează restul lucrărilor în valoare de 64.000 lei. Achitarea facturilor se face cu ordin de plată. Durata de utilizare a depozitului este de 40 ani. Să se contabilizeze tranzacţiile.

9

1. Se înregistrează cladirea în curs de execuţie la sfârşitul primei luni, pe baza facturii furnizorului:

231 Imobilizări corporale în = 404 Furnizori de imobilizări 200.000 leicurs de execuţie

2. Se înregistrează cladirea în curs de execuţie la sfârşitul lunii a doua:

231 Imobilizări corporale în = 404 Furnizori de imobilizări 64.000 leicurs de executie

3. Se inregistrează darea în exploatare a clădirii:

212 Constructii = 231 Imobilizari corporale în 264.000 leicurs de execuţie

4. Se înregistrează achitarea datoriei:

404 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 264.000 lei

5. Se înregistrează începerea amortizării clădirii (din luna următoare celei de dare în folosinţă):

Amortizare = 264.000/40 ani/12 luni = 550 lei

6811Cheltuieli de expl. privind = 2812 Amortiz.construcţiilor 550 lei / lună amortizarea imobilizărilor corporale

8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu.

La 1 ianuarie N, S.C. DELTA S.R.L. deţine un stoc de marfă X = 1.000 bucăţi la un cost de

achiziţie de 5 lei/bucata. În cursul exerciţiului au loc următoarele operaţii economico-financiare:

- la 5.01.N are loc o achiziţie de 5.000 bucăţi, la un cost de 6 lei/bucata;

- la 10.01.N are loc o vânzare de 3.000 bucăţi;

- la 15.01.N are loc o cumpărare de 1.300 bucăţi la costul de 10 lei/bucata;

- la 20.01.N are loc o vânzare de 3.500 bucăţi.

a)Determinaţi valoarea ieşirilor din stoc şi valoarea stocului final în cazul în care societatea

foloseşte metoda FIFO.

b)Determinaţi valoarea ieşirilor din stoc şi valoarea stocului final în cazul în care societatea

foloseşte metoda CMP.

Rezolvare:

a)

Fişa stocului10

Data Intrări Ieşiri StocQ Cu CT Q Cu CT Q Cu CT

1.01 1.000 5 5.0005.01 5.000 6 30.000 1.000

5.00056

5.00030.000

10.01 1.0002.000

56

5.00012.000

3.000 6 18.000

15.01 1.300 10 13.000 3.0001.300

610

18.00013.000

20.01 3.000 500

610

18.0004.000

800 10 8.000

31.01 800 10 8.000

b) CPG = (5.000 + 30.000 + 13.000) / (1.000 + 5.000 + 1.300) = 4,97 lei/buc

Fişa stocului

Data Intrări Ieşiri StocQ Cu CT Q Cu CT Q Cu CT

1.01 1.000 4.97 49705.01 5.000 6 30.000 6.000 4.97 29.820

10.01 3.000 4,97 14.910 3.000 4,97 14.91015.01 1.300 10 13.000 4.300 4,97 21.37120.01 3.500 4.97 17.395 800 4,97 3.97631.01 800 4,97 3.976

9. Studiu de caz privind producţia în curs de execuţie aferentă stocurilor

Societatea « A » SRL deţine producţie neterminată şi produse finite. De ce prevederi legale trebuie să ţină seama aceasta şi ce înregistrări contabile sunt necesare în vederea evidenţierii acestora? Pentru organizarea contabilităţii în cazul activităţilor de producţie se ţine seama de prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991 republicată,, ale OMFP 3055/2011 privind aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene precum şi ale OMFP 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune.Pentru desfasurarea activităţilor: • Achiziţia de materii prime şi materiale % = 401 - pret de achiziţie 301 Furnizori Materii prime 302 Materiale consumabile 303 Materiale de natura ob.de inventar 4426 TVA deductibilă

• Colectarea lunara a cheltuielilor aferente procesului de productie, dupa natura lor- Evidenţierea salariilor către personalul implicat în realizarea producţiei:

11

641 = 421 Cheltuieli cu salariile personalului Personal-salarii datorate*din fondul de salarii brute se reţin contribuţiile suportate de salariat conform prevederilor legale în vigoare.- Evidenţierea contribuţiilor suportate de societate:

6451 = 431 Cheltuieli privind Asigurări sociale asigurările şi protecţia socială 6452 = 4371 Contribuţia unităţii pentru Contribuţia unităţii la fondul de şomaj fondul de şomaj- Consumul de materii prime, materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, pe baza bonurilor de consum întocmite la eliberarea din gestiune, utilităţi specifice pe baza facturilor primite de la furnizorii de astfel de utilităţi: 601 = 301 Cheltuieli cu materiile prime Materii prime 602 = 302 Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile 603 = 303 Cheltuieli privind materialele Materiale de natura obiectelor de inventar de natura obiectelor de inventar 605 = 401 Cheltuieli privind energia şi apa Furnizori - Amortizarea mijloacelor fixe utilizate 6811 = 281 Cheltuieli de exploatare Amortizari privind imobilizarile Priv. amortizarea imobilizărilor corporale- Diverse servicii prestate de terţi necesare realizării producţiei % = 401 628 Furnizori Cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 622 Cheltuieli priv.comisioanele şi onorariile 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate

La sfârşitul fiecarei luni se realizează înregistrarea producţiei în curs cu o sumă egală cu valoarea cheltuielilor colectate de la începutul perioadei până la finele lunii respective şi care sunt aferente acestei producţii. Valoarea produselor în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la sfărşitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de productie. 331 = 711 Produse în curs de execuţie Variaţia stocurilor

12

la sfârşitul lunii, în aceste conturi se colecteaza valoarea totala a cheltuielilor colectate, de la începutul perioadei până la finele lunii respective.

La începutul lunii următoare se reia înregistrarea contabilă: 711 = 331 Variaţia stocurilor Produse în curs de execuţie

Aceste înregistrări se repetă lunar (colectarea cheltuielilor în contul 711, cumulate de la începutul lucrărilor până la finele lunii respective, şi reluarea sumei la inceputul lunii următoare) până la finalizarea procesului de producţie şi obţinerea produsului finit.

Înregistrarea produsului finit cu valoarea totala a costurilor aferente 345 = 711 Produse finite Variaţia stocurilor

Vanzarea produselor finite şi descărcarea de gestiune 411 = % Clienţi 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată si 711 = 345 Variaţia stocurilor Produse finite 10. Studiu de caz privind contabilizatea tranzacţiilor în sistem second-hand.

O societate achiziţionează un autoturism second-hand la preţul de vânzare de 25.000 lei de la o alta societatea, ultima fiind persoană juridică neimpozabilă Autoturismul este revândut unei alte societăţi cu suma de 30.000 lei. Să se contabilizeze tranzacţiile.

1. Achiziţia autoturismului

371 Mărfuri = 401 Furnizori 25.000 lei

2. Vânzarea autoturismului

411 Clienti = % 31.200 lei 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 30.000 lei 4427 TVA colectată 1.200 lei

607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 25.000 lei

In cazul achiziţiei în regim second-hand, societatea nu va deduce TVA, în schimb la vânzare va trebui să menţioneze pe factură “TVA inclusă şi nedeductibilă” şi să colecteze TVA aferenta marjei de profit.

TVA colectată = (30.000 – 25.000) * 24% = 1200 lei

13

11. Studiu de caz privind tranzacţiile în regim de consignaţie.

Societatea « A » SRL trimite un lot de costume bărbăteşti înregistrat la costul de producţie de 14.000 lei pentru a fi vândute în consignaţie la preţ de 20.000 lei. Dupa vânzarea produselor, se trimite factura şi se încaseaza in numerar. La trimiterea produselor finite se înregistrează, pe baza Avizului de însoţire a mărfii cu menţiunea pentru vânzarea în regim de consignaţie şi a Bonului de primire în consignaţie (sau alte documente primare pe care le întocmiţi conform politicilor şi procedurilor aplicate de dvs. şi consignant):

354 Produse aflate la terti = 345 Produse finite 14 000 leiDupa ce sunt vândute produsele, consignantul vă anunţă şi întocmiţi factura: 411 Clienti = % 24.800 lei 701 Venituri din vz. prod.finite 20 000 lei 4427 TVA colectată 4.800 leiDestocarea produselor finite vândute : 711 Variatia stocurilor = 354 Produse aflate la terti 14 000 leiIncasarea contravalorii facturii 5311 Casa în lei = 411 Clienţi 24.800 lei

12. Studiu de caz privind tranzacţiile la o casa de amanet.În anul N, societatea M&V SRL (casa de amanet) încheie un contract cu o persoană fizică

în baza căruia îi împrumută acesteia suma de 5.000 lei pe 6 luni. Obiectul gajului îl reprezinta 5 bijuterii din aur. Dupa 6 luni dacă persoana fizică nu rambursează împrumutul, bijuteriile trec în proprietatea casei de amanet, care le va vinde ca marfuri prin aplicarea unui adaos de 10%, TVA 24%. Mărfurile sunt evidenţiate la preţ cu amănuntul. Comisionul casei de amanet este de 10%.

Inregistrările ce trebuie efectuate sunt urmatoarele:Acordarea împrumutului: 2678 Alte creante imobilizate = 5311 Casa in lei 5.000 lei

Contul 2678 se utilizează în vederea reflectării naturii financiare a creanţei însă la sfărşitul anului, partea scadentă sub un an va fi prezentată la creanţe în cadrul activelor circulante conform prevederilor OMFP nr. 3055/2009.Bunurile în regim de amanet sunt evidenţiate doar în afara bilanţului: 8033 Valori materiale primite în păstrare sau în custodie = 5.000 leiDacă nu se restituie împrumutul :Dupa 6 luni casa de amanet înregistrează intrarea în gestiune a bijuteriilor reţinute: 371 Mărfuri = % 13 640 lei 2678 Alte creanţe imobilizate 5.000 lei 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 500 lei 4428 TVA neexigibilă 1.320 leiIn afara bilanţului se înregistrează: = 8033 Val.mat.primite în păstrare sau în custodie 5.000 lei În cazul în care persoana fizică rambursează împrumutul la scadenţă se vor face urmatoarele înregistrări contabile: 5311 Casa in lei = % 5.500 lei

14

2678 Alte creanţe imobilizate 5.000 lei 704 Venituri din servicii prestate 500 leiŞi în afara bilanţului se înregistrează: = 8033 Val.mat. primite în păstrare sau în custodie 5.000 leiCasa de amanet are obligaţia completării registrului de evidenţa a metalelor preţioase, aşa cum este prevazut în OMFP nr. 1.809/2004.

Din punct de vedere al TVA Potrivit prevederilor art. 147 din Legea nr. 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze operaţiuni care dau drept de deducere, căt şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este persoana impozabilă cu regim mixt. Potrivit prevederilor pct. 35 alin. (3) din Norme împrumuturile acordate de casele de amanet sunt operaţiuni scutite conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. Operatiunea de livrare de bunuri second - hand de către casele de amanet sub regimul special prevazut la art. 152^2 este o operatiune taxabilă. Casele de amanet sunt persoane impozabile cu regim mixt, care îşi exercită dreptul de deducere conform art 147 dinCodul fiscal . Bijuteriile rămase în proprietatea unei case de amanet se încadreaza în categoria bunurilor second-hand şi se aplică prevederile art. 152^2 din Codul fiscal şi ale pct. 64 din Normele de aplicare a Codului fiscal aprobate prin HG nr. 44/2004 cu modificările şi completările ulterioare.Dacă se aplică regimul special, la emiterea facturii, persoana impozabilă revânzatoare nu are dreptul să înscrie, în mod distinct, suma TVA colectată. Potrivit art. 152^2 alin (7) se poate opta pentru aplicarea regimului normal de TVA.

13. Studiu de caz privind tranzacţiile la o casa de schimb valutar.

La o casă de schimb valutar « M&V  SRL » în data de 10 aprilie 2014 urmatoarele operaţii de vânzare/cumparare de valută către/de la populaţie, la cursurile afişate în moneda naţională:- cumpararea a 1000 EUR x 4.41 lei/EUR- vânzarea a 1000 EUR x 4.47lei/EUR Tranzacţiile de cumparare/vânzare valută se consemnează în buletinul de schimb valutar care este obligatoriu însoţit de bonul de la casa de marcat. La sfârşitul zilei se întocmeşte registrul zilnic al tranzacţiilor punctului de schimb valutar care reprezintă centralizarea tuturor buletinelor de schimb emise în cursul unei zile. Pentru fiecare tranzacţie efectuată, casele de schimb valutar au obligaţia să întocmească buletine de schimb valutar sau bonuri fiscale, documente care trebuie să conţină cel puţin urmatoarele elemente:

• denumirea şi adresa emitentului;• codul statistic al punctului de schimb valutar;• data emiterii, seria şi numărul buletinului de schimb valutar/bonului fiscal;• numele, prenumele şi ţara clientului;• categoria rezident / nerezident;• documentul de identitate al clientului: tip, serie, număr;• suma încasată de la client (valute cotate / moneda nationala)• cursul de schimb valutar;• suma platită clientului (valute cotate / moneda naţională);• semnatura casierului şi ştampila punctului de schimb valutar.

15

Buletinele de schimb valutar sunt formulare cu regim special care se întocmesc în două exemplare, din care: • un exemplar este înmanat clientului; • un exemplar este atasat registrului tranzactiilor.Operaţiile făcute trebuie consemnate în registrul zilnic al tranzacţiilor, document în care se evidenţiază cumpărările şi vânzările de valute cotate, pe feluri de valute, şi sumele în moneda naţională plătite/încasate sau transferate.Conform art. 141, alin. (2) operaţiunile desfăşurate de casele de schimb valutar sunt operaţiuni scutite de TVA.1) Cumpararea valutei : 5314. 01 Casa in valuta = 5311 Casa in lei (1 000 *4.41) = 4.410 lei2) Vânzarea valutei 5311 Casa in lei = % (1 000 x 4.47 ) = 4.470 lei 5314 Casa in valuta (1 000 x 4.41 ) = 4.410 lei 708 Ven. din activ.div.1 000 x(4.47 – 4.41) = 60 leiDeci în contul de venituri se înregistrează doar diferenţa de curs internă a valutei tranzacţionate sau comisionul casei de schimb valutar.

Alte inregistrari posibile:3) Depunerea la bancă a disponibilităţilor în lei / valută : 5121 Conturi la banci în lei = 581Viramente interne 581 Viramente interne = 5311 Casa in lei 5124 Conturi la banci in valuta = 581 Viramente interne 581 Viramente interne = 5314 Casa in valuta

La sfărşitul fiecărei luni, soldul conturilor Casa şi Banca în valută se reevaluează în funcţie de cursul BNR din ultima zi bancară a lunii : 665 Cheltuieli din dif. de curs valutar = 5314 Casa în valută sau 5124 Conturi la bănci în valutăîn cazul în care din reevaluare rezultă o diferenţă nefavorabilă sau 5314 Casa in valuta sau = 765 Venituri din diferente de curs valutar 5124 Conturi la banci in valutaîn cazul în care în urma reevaluării rezultă o diferenţă favorabilă.

Organizarea şi conducerea contabilităţii la casele de schimb valutar se supune Legii nr. 82/ 1991 republicată cu toate modificările şi completările ulterioare, Codului fiscal în vigoare (Legea 571/2003 cu toate modificările şi completările ulterioare), OMFP 3055/2009 modificat şi completat cu OMFP 2869/2010. De asemenea, dat fiind că funcţionarea caselor de schimb valutar este reglementată , pe lângă Legea 31/1990 conform căreia sunt infiinţate, şi de Regulamentele BNR, trebuie să ţineţi cont şi de Regulamentul B.N.R. nr. 4, din 1 aprilie 2005, privind regimul valutar - M.Of. nr. 297 din 8 aprilie 2005 - şi în Norma nr. 4 din 1 aprilie 2005, privind efectuarea operaţiunilor de schimb valutar - M.Of. nr. 297 din 8 aprilie 2005.

14. Studiu de caz privind importul de stocuri.

16

Societatea « X » importă mărfuri în condiţii CIF, valoarea mărfurilor fiind de 5.000 $, taxa vamala de 6 %, comision vamal de 0.5%, accizele 40%, TVA 24%, cursul de schimb la data vămuirii 3.5 lei/$.Determinarea obligaţiilor fiscale ale societăţii X :

Valoarea externa CIF: 5000$ x 3.5 lei/$ = 17.500 leiTaxa vamala: 17.500 lei x 6% = 1.050 leiComision vamal: 17.500 lei x 0.5% = 87,5 leiAccize: (17.500 lei + 1050 lei + 87,5 lei) x 40% = 18.637,5 x 40% = 7.455 leiTVA: (17.500+1050+87,5+7.455) x 24% = 26.092,5 lei x 24% = 6262,2 lei

Achiziţia de mărfuri de la extern pe bază de factura: 371 Mărfuri = % 26.092,50 lei 401 Furnizori 17.500,00 lei 446.1 Taxa vamala 1.050,00 lei 446.2 Accize 7.455,00 lei 447 Fonduri speciale – taxe 87,50 lei şi vărsăminte asimilate concomitent 4426 TVA deductibilă = 446.3 TVA în vamă 6262,20 leiPlata taxelor datorate în vamă: % = 5121 Conturi la bănci în lei 25 711.84 lei 446.1 Taxa vamală 1.050,00 lei 446.2 Accize 7.455,00 lei 446.3 TVA în vamă 6.262,20 lei 447 Fonduri speciale – taxe 87,50 lei şi vărsăminte asimilate

15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.

Societatea « Alfa SRL » vinde mărfuri unui client extern la o valoare de 10.000 $. Costul asigurării este de 150 $, iar costul transportului extern este de 450 $ şi sunt suportate de SC Alfa SRL. Costul mărfurilor vândute este de 25.000 lei. Cursul de schimb la data vânzării este de 3,3 lei/$ şi de 3.5 lei/$ la data încasării facturii.Să se contabilizeze tranzacţiile.

1. Vânzarea mărfurilor şi înregistrarea cheltuielii cu asigurarea.

411 Clienti = % 34.980 lei (10.600$ x 3,3) 707 Venituri din vanzarea marfurilor 33.000 lei (10.000$ x 3,3) 708 Venituri din activitati diverse 1.980 lei [(150+450)$ x 3.3]

607 Chelt. cu marfurile vândute = 371 Mărfuri 25.000 lei

613 Chelt. cu primele de asigurare = 401 Furnizori 495 lei

2. Incasarea facturii şi înregistrarea diferenţelor de curs valutar.

5124 Conturi la bănci în devize = % 37.100 lei (10.600$ x 3,5) 411 Clienţi 34.980 lei (10600$ x 3,3) 765 Venituri din dif. 2.120 lei [(10.600$ x (3.5-3.3)]

17

de curs valutar

16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzacţiilor pe bază de comision.

Societatea « X » revinde pe bază de comision bunuri primite de la societatea « Y », acţionând ca intermediar. Mărfurile primite sunt în valoare de 8.000 lei. Din suma primită, vânzătorul işi va reţine comisionul de intermediere de 10%. Să se contabilizeze tranzacţiile.

1. Înregistrarea tranzacţiei de intermediere: - suma colectată în numele entităţii « Y » nu va fi înregistrată ca venit conform legii, veniturile în cazul dat vor fi reprezentate doar de comisionul încasat.

411 Clienţi = % 8.000 lei 401Furnizori 7.200 lei 704 Venituri din servicii prestate 800 lei

2. Incasarea clientului şi plata furnizorului:

5121 Conturi la bănci în lei = 411Clienţi 8.000 lei

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 7.200 lei

17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare.

Societatea Q deţine materii prime în valoare de 15.000 lei şi mărfuri în valoare de 8.000 lei pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile dar care sunt în curs de aprovizionare.

Prezentaţi înregistrările contabile ce trebuie făcute pentru bunurile în curs de aprovizionare precum şi pe cele care trebuie făcute în momentul în care se încheie procesul de aprovizionare. Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.În aplicarea acestui principiu este necesar să se asigure: a) Recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi inregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau in consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrari în gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanţului; b) În situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert in proprietatea entităţii, se procedează astfel: - bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrari în gestiune atât la locul de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare; - bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune; În cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: - bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afara bilanţului; - bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii;

18

- bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistreaza la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.

Inregistrarea valorii materiilor prime cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare la o valoare de 15.000 lei: 321 = 401 15.000 Mat. prime in curs de Furnizori aprovizionare Inregistrarea valorii materiilor prime cumpărate, pentru care s-a încheiat procesul de aprovizionare la o valoare de 15.000 lei:

301 = 321 15.000 Materii prime Materii prime in curs de aprovizionare Inregistrarea valorii mărfurilor cumparate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiileaferente, dar care sunt în curs de aprovizionare la o valoare de 8.000 lei: 327 = 401 8.000 Mărfuri în curs de aprovizionare Furnizori Inregistrarea valorii marfurilor cumpărate, pentru care s-a încheiat procesul de aprovizionare la o valoare de 8.000 lei: 371 = 327 8.000 Mărfuri Mărfuri în curs de aprovizionare

Obs! Stocurile cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar caresunt în curs de aprovizionare, se vor înregistra distinct în contabilitate.

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terţi.

Societatea « X » SRL a trimis spre prelucrare la terţi materiale textile (materii prime) în valoare de 20.000 şi materiale auxiliare consumabile in valoare de 5000 leiconform avizului de insotire pentru confecţionare echipament de protecţie pentru personalul angajat. Se primesc de la terţi obiecte de inventar în valoare de 30.000 lei, costul prelucrării este de 5.000 lei, TVA 24%. Prezentaţi inregistrarile contabile.

351 Materii si materiale aflate la terti = % 25.000 lei 301 Materii prime 20.000 lei 3021 Materiale auxiliare 5.000 lei

Primirea obiectelor de inventar de la terţi (conform avizului, facturii şi notei de receptie): 303 Obiecte de inventar = 351 Materii si materiale aflate la terţi 25.000 lei

Primirea facturii de manopera de la terţi % = 401 Furnizori 6 200 lei 303 Obiecte de inventar 5 000 lei 4426 TVA deductibilă 1 200 lei

19

19. Studiu de caz privind stocurile aflate în custodie la terţi.

Societatea “X” cumpără de la societatea “Y” materii prime în valoare de 15.000 lei plus TVA 24%, pe care le lasă în custodia societăţii “Y” pentru o durată de o lună din cauză că nu are posibilitatea să le ridice. După o lună, materiile prime sunt ridicate şi aduse la societatea « X ». Să se efectueze înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi, ştiind că mărfurile reprezintă produse finite pentru societatea « Y » şi sunt înregistrate la un cost de producţie de 9.000 lei.

a) în contabilitatea societăţii “X”

1. Înregistrarea materiilor prime cumpărate, dar aflate la societatea “Y”.

% = 401 Furnizori 18.600 lei 351 Materii si materiale aflate la terţi 15.000lei

4426 TVA deductibila 3.600 lei

2. Inregistrarea transferului materiilor prime în patrimoniul societăţii “X” la sfârşitul lunii.

301 Materii prime = 351 Materii si materiale aflate la terţi 15.000 lei

b) în contabilitatea societăţii “Y”

1. Vânzarea produselor finite societăţii “X”.

411 Clienti = % 18.600 lei 701 Venituri din vz. produselor finite 15.000 lei 4427 TVA colectata 3.600 lei

711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 9.000 lei

2. Inregistrarea produselor finite aflate în custodia societăţii “Y”.

Debit 8033 = 15.000 lei

3. Inregistrarea transferului materiilor prime în patrimoniul societăţii “X” la sfârşitul lunii.

= Credit 8033 15.000 lei

20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision.

Societatea « X » SRL vinde mărfuri la extern in comision astfel: Valoarea mărfurilor la unitatea producătoare este de 12.000 $, costul asigurării este de 150$, iar costul transportului extern este de 250$. Cursul de schimb la vanzare este de 3.3 lei/$. Comisionul societăţii este de 10% din valoarea FOB (pretul la portul de încărcare marfă). La data plăţii furnizorilor, cursul este de 3 lei/$, iar la data încasării de la clientul extern, este de 3.5 lei/$

Valoarea mărfurilor = (12.000$ + 150$ + 250$) * 3.3 lei/$ = 40.920 lei

20

Comisionul societăţii = 12.000$ * 3.3 lei/$ * 10% = 3.960 lei

1. Facturarea mărfurilor către clientul extern

411 Clienţi = 401 Furnizori – unitatea producatoare 40.920 lei

2. Inregistrarea comisionului datorat şi reţinerea acestuia de la unitatea producatoare.

411 Clienti - unitatea producatoare = 704 Venituri din servicii 3.960 lei

401Furnizori – unitatea producatoare = 411Clienti – unitatea producatoare 3.960 lei

3. Incasarea facturii de la clientul extern.

5124 Conturi la banci in devize = % 43.400 lei 411 Clienti 40.920 lei 765 Ven.din dif de curs valutar 2.480 lei

4. Achitarea produselor + comisionul negociat de unitatea producatoare.

401Furnizori – unitatea producatoare = % 40.920 lei 5124 Conturi la bănci în valută 37.200 lei 765 Venituri din dif de curs valutar 3.720 lei

21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.

La inventarierea anuala s-au constatat urmatoarele plusuri la inventar: Materii prime în sumă de 2.000 lei şi Produse finite în sumă de 800 lei. Să se contabilizeze aceste plusuri.

301 Materii prime = 601 Chelt. privind materiile prime 2.000 lei

345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 800 lei

22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.

La inventarierea anuala s-a constatat un minus de 60 bucăţi marfă în depozit, valoarea acesteia fiind de 1.200 lei. S-a contatat că gestionarul este vinovat, astfel i s-a imputat diferenţa. Să se contabilizeze tranzacţiile.

a) Descărcarea din gestiune a minusului de mărfuri:

607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 1.200 lei

b) Imputarea mărfurilor lipsă

428 Alte creanţe şi datorii = % 1.488 lei

21

în legătură cu personalul 758 Alte venituri din exploatare 1.200 lei

4427 TVA colectată 288 lei

23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenţa contabilă.

Societatea Lacta SRL comercializează produse lactate, din această cauză, societatea se confrunta cu stocuri degradate sau expirate. Să se prezinte tratamentul contabil pentru scoaterea din gestiune a acestor stocuri.

In situatia in care se poate demonstra faptul că bunurile respective reprezintă stocuri degradate calitativ care nu mai pot fi valorificate, contravaloarea acestora nu este considerată o livrare asimilată de bunuri dacă se respectă cumulativ urmatoarele condiţii reglementate prin articolul 128 alineatul 8 litera b) şi prin punctul 6 din Normele de aplicare a Codului fiscal, alineatul 9 de la litera a) la c):

1. bunurile nu sunt imputabile; 2. degradarea calitativă a bunurilor se datorează unor cauze obiective dovedite cu documente. Astfel de documente pot fi reprezentate de procese-verbale de recepţie, de note de intrare-recepţie, liste de inventariere, certificatul de calitate şi de garantie a bunurilor. Cauzele obiective pot fi reprezentate de factorii climatici, de condiţiile de depozitare, de condţtiile de transport, de expirarea termenului de garanţie, etc. 3. se face dovada că s-au distrus bunurile şi nu mai intră în circuitul economic. Distrugerea bunurilor poate fi dovedită printr-un proces verbal de distrugere întocmit de o comisie desemnată în acest scop, pe bază de decizie, emisă de către conducatorul firmei pe care o reprezentaţi. Din documentul emis de către această comisie trebuie să rezulte şi cantitatea de pet-uri rezultată, valorificată ulterior printr-o societate specializată. Astfel, dacă se respectă cumulativ aceste trei condiţii, se efectuează doar înregistrarea contabilă:

658 Alte chelt de exploatare = % 371 Marfuri 4427 TVA colectata

Cheltuielile aferente scoaterii din evidenţă a mărfurilor care nu mai pot fi comercializate, inclusiv suma TVA colectată, reprezintă cheltuieli nedeductibile d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil.

24. Studiu de caz privind tranzacţiile privind stocurile (produse ??) distruse ca urmare a unor cauze de forţă majoră.

22

Ca urmare a unui incendiu, s-a constatat distrugerea a unui stoc de 50.000 lei mărfuri cât şi a unui stoc de ambalaje în valoare de 15.000 lei. Să se contabilizeze lipsa stocurilor ca urmare a incendiului.

Pentru a fi deductibile cheltuielile cu stocurile distruse în incendiu, este necesară dovada emisă de organele abilitate prin care se demonstrează că depozitul a luat foc, iar mărfurile au fost distruse. In contabilitate vom inregistra:

671 Chelt privind calamnitaţile = % 371 Mărfuri 381 Ambalaje

25. Studiu de caz privind tranzacţiile privind emiterea, achiziţia şi utilizarea tichetelor de masă. Societatea « A » SRL achizitionează în luna mai 2014 tichete de masă pentru salariaţi. Cantitatea este de 500 bucăţi, iar valoarea unui tichet este de 9 lei. Imprimarea tichetelor apare pe factură cu suma de 150 lei plus TVA. Să se contabilizeze primirea tichetelor şi distribuirea acestora la angajaţi.

1. Integistrarea achiziţiei tichetelor. % = 401 Furnizori 4.686 lei

5328 Alte valori 4.500 lei658 Chelt cu serviciile executate de terti 150 lei

4426 TVA deductibila 36 lei

2. Acordarea tichetelor.

642 Chelt. cu tichetele de masa acordate = 5328 Alte valori 4.500 lei

3. Impozitarea tichetelor.

421 Personal salarii datorate = 444 Impozit pe salarii 720 lei

26. Studiu de caz privind decontările cu furnizorii şi clienţii.

Societatea « X » SRL achită în data de 109 aprilie 2014 o factură în sumă de 15.000 lei furnizorului de mărfuri. In data de 25 aprilie, societatea vinde mărfuri pe credit în valoare de 7.000 lei pe baza de aviz de insoţire a marfurilor. Pe 05 mai 2014 societatea întocmeşte factura pentru mărfurile vândute care aveau valoarea de achiziţie de 6.000 lei şi încasează valoarea facturii în contul de la bancă.

1. Plata facturii către furnizorul de mărfuri cu ordin de plata.

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 15.000 lei

2. Vânzarea mărfurilor pe credit pe baza de aviz. 418 Clienţi – facturi de întocmit = % 8.680 lei

707 Venituri din vanzarea marfurilor 7.000 lei 4428 TVA neexigibilă 1.680 lei

23

3. Facturarea în data de 05 mai:

411Clienti = 418 Clienţi – facturi de întocmit 8.680 lei

4. Incasarea facturii de la client:

5121 Conturi la bănci în lei = 411Clienti 8.600 lei

27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit şi de plătit.

Societate Aurora SRL vinde produse clienţilor pentru care acceptă cecuri şi bilete la ordin cu decontarea la 45 de zile. In acelaşi timp, societatea achiziţionează materii prime ce se achită cu cecurile primite de la clienţi. Să se contabilizeze tranzacţiile.

1. Vânzarea produselor şi primirea cecurilor.

411 Clienţi = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată

413 Efecte de primit de la clienţi = 411 Clienţi

2. Inregistrarea achiziţiei de materii prime şi achitarea facturii către furnizor cu cecul primit.

% = 401 Furnizori 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă

401Furnizori = 403 Efecte de plătit

3. Stingerea datoriei prin compensare indirectă.403 Efecte de plătit = 413 Efecte de primit de la clienţi

4. Încasarea cecului prin banca la scadenţă.

5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit de la clienţi

5121 Conturi la bănci în lei = 5113 Efecte de încasat

28. Studiu de caz privind evaluarea creanţelor si datorilor în lei şi în valută la sfârşitul exerciţiului financiar.

La 01 decembrie 2013, societatea « X » are în contul bancar sodul de 12.000 euro, evidenţiaţi la un curs de 4,32 lei/euro. In cursul lunii decembie, societatea:

24

la 15.12 încasează prin bancă o factură de la un client, în valoare de 30.000 euro, curs 4,33 lei/euro dintr-un sold de 35.000 euro ( cursul fiind de 4.24 lei/euro la data de 30.11.2013)

la data de 20.12 plăteşte prin virament bancar un furnizor cu suma de 15.500 euro, curs 4,35 lei/euro dintr-un sold de 20.000 euro ( cursul fiind de 4.24 lei/euro la data de 30.11.2013 ).

La 31 decembrie cursul BNR este de 4.43 lei/euro. Să se înregistreze tranzacţiile.

1. Incasarea facturii la data de 15.12:

5124 Conturi la bănci în valută = % 129.900 lei 4111Clienţi externi 127.200

lei 765 Venituri din dif. 2.700 lei

de curs valutar 2. Plata facturii în data de 20.12:

% = 5124 Conturi la bănci în valută 67.425 lei 401Furnizori externi 65.720 lei

665 Diferenţe de curs valutar 1.705 lei 3. L a 31.12.2013 se procedează la reevaluarea creanţelor şi datoriilor în valută şi de asemenea la reevaluarea soldului disponibilităţilor în valută. Prin urmare vom avea : curs la 31.12.2013 1euro = 4.43 lei

Pentru disponibilităţi : Sold euro = 12.000 + 30.000 – 15.500 = 26.500 eurox 4,43 = 117.395 lei -valoare la curs de închidere Sold lei = 51.840 + 129.900 – 67.425 = 114.315 lei

665 Diferenţe de curs valutar = 5124 Conturi la bănci în valută 3.080 lei

Pentru creanţe :Sold euro = 35.000-30.000 = 5.000 eur x 4.43 = 22.150 lei valoare la curs de închidere Sold lei = 148.400-127.200 = 21.200 lei

4111 Clienţi externi = 765 950 lei ( 22.150-21.200)

Pentru datorii :Sold euro = 20000-15.500 =4.500 eur x 4.43 = 19.935 lei valoare la curs de închidere Sold lei = 84.800 – 65.720 = 19.080 lei

665 Diferenţe de curs valutar = 401Furnizori externi 855 lei

29. Studiu de caz privind impozitul pe profit. La data de 31.12.12, Societatea ECO SRL are înregistrate urmatoarele venituri şi cheltuieli:

Venituri din prestări de servicii = 15.000 lei

25

Venituri din diferente de curs valutar = 600 lei Venituri extraordinare = 800 lei Cheltuieli cu serviciile executate de terţi = 1.000 lei Cheltuieli cu diferentele de curs valutar = 750 lei Cheltuieli cu amenzi si penalitati in relatie cu statul = 150 lei Cheltuieli de protocol 1.200 lei din care 200 lei depasesc limita legala Dividende primite de la alta persoana juridica romana = 750 lei

Profit impozabil = Venituri –Cheltuieli +cheltuieli nedeductibile- venituri neimopozabileProfit impozabil = (15.000 + 600 + 800 +750) – (1000 + 750 +150+ 1.200 lei) +200-750 = = 17.150-3100+200-750 = 13.500Impozit pe profit declarat si platit = 13.500*16% = 2.160 lei

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411 Impozit pe profit 2.160 lei

30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

Pentru cheltuielile de protocol efectuate până la 31 decembrie 2012, TVA dedusă la efectuarea cheltuielilor se tratează conform prevederilor art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal şi Normelor sale de aplicare în vigoare la 31.12.2012, conform carora depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată şi se colectează taxa, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizţiilor care depaşesc plafoanele de deductibilitate a cheltuielilor. Taxa colectată aferentă depăşirii se calculează şi se include în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a depus sau trebuie să depună situaţiile financiare anuale sau, dupa caz, declaraţiile privind veniturile realizate, respectiv în anul urmator celui în care au fost efectuate cheltuielile.

Cheltuielile de protocol efectuate de la 1 ianuarie 2013 se supun unor reguli noi, diferite faţă de anul 2012, reguli impuse de modificarea Normelor de aplicare a art. 128 prin Hotararea Guvernului nr. 1.071 din 6 noiembrie 2012 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Conform noilor reguli (pct. 6 alin. (10) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal) în sensul art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea fiecarui cadou oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. în situaţia în care persoana impozabilă a oferit şi cadouri care depaşesc individual plafonul de 100 lei, însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată şi colectează taxa, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective. Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul. Baza impozabilă, respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se inscriu în autofactura prevazută la art. 155 alin. (7) din Codul fiscal care se include în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit în cadrul acţiunilor de protocol şi a depăşit plafonul. Remarcam urmatoarele diferente:

26

începand cu ianuarie 2013, colectarea TVA dedusă iniţial se face în ultima zi a perioadei fiscale în care au fost efectuate cheltuielile de protocol (trimestrul pentru majoritatea societatilor comerciale) şi nu la sfârşitul anului;

taxa colectată se declară în decontul aferent trimestrului şi nu în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a depus sau trebuie să depună situaţiile financiare anuale;

TVA care trebuie colectată se calculează pentru fiecare cadou în parte pentru suma care depăşeste 100 de lei/cadou şi nu pentru totalul sumei ce depăşeste plafonul de 2% de deductibilitate a cheltuielilor.

ATENŢIE!

Referitor la colectarea TVA la sfârşitul perioadei fiscale, trebuie să subliniem faptul că această operaţiune se efectuează numai în condiţiile în care la efectuarea cheltuielilor de protocol s-a dedus TVA. Dacă la efectuarea cheltuielilor sau achizitia bunurilor ce vor fi oferite drept cadouri partenerilor nu se deduce TVA, acesta incluzandu-se in valoarea cheltuielilor efectuate/bunurilor achiziţionate, atunci nu se mai pune problema autofacturării şi colectării TVA, tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol rezumându-se numai la analiza deductibilităţii cheltuielilor.

EXEMPLU:

O persoana impozabilă acordă cadouri în valoare individuala de 99 lei fiecare la 5 persoane, total valoare cadouri 495 lei. In acest caz, TVA de la achiziţie este deductibil, iar la acordarea cadourilor nu se colecteaza TVA. O altă persoană impozabilă acordă doua cadouri la 2 persoane distincte în valoare de 247,5 lei fiecare, total valoare cadouri 495 lei. Pentru aceasta persoană, valoarea pentru care se depăşesc cei 100 lei pe fiecare beneficiar de cadou este o suma în sfera TVA pentru care persoana impozabilă colectează TVA la acordarea cadoului.

Legiuitorul a stabilit că această colectare a TVA se va realiza în ultima zi a perioadei fiscale. Prin urmare :

Valoare cadou acordat = 247,5 lei / persoanaValoare deductibila = 100 leiBaza de calcul TVA = 147,5 leiTVA colectata pe fiecare beneficiar de cadou = 147,5 x 24% = 35,4 leiTotal TVA colectată pentru situatia din exemplu = 35,4 x 2 = 70,8 lei

Legiuitorul a detaliat procedura efectivă de colectare a TVA, la pct. 6 alin. (10) din HG 44/2004, astfel se emite o autofactura, iar inregistrarea contabilă este:

635 “Cheltuieli cu alte impozite si taxe" = 4427 “TVA colectată" cu suma de 70,8 lei.  Reţinem aspectul foarte important că dacă aceste cadouri sunt acordate în scopul stimulării activităţii societăţii, cum ar fi petrecerile cu clienţii, nu se consideră acordare de cadouri si nu se colectează TVA.

27

In acest caz, intrebarea esenţială este ce se întamplă cu TVA la bunurile utilizate în diverse acţiuni de protocol, ce nu sunt acordate unor beneficiari evidenţiaţi distinct, cum ar fi mese festive, servirea unor invitati cu băuturi racoritoare, apă, cafea, prăjiturele etc.

Intr-o opinie, TVA - ul acesta nu se poate deduce şi reprezintă o componentă a costului de achiziţie a acestor produse, conform pct. 51 din OMFP 3055/2009 privind contabilitatea.

După introducerea TVA în costul de achiziţie, se va analiza deductibilitatea limitată a cheltuielii de protocol, în procentul de 2% aplicat asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit.

Dacă cumva a fost dedus un TVA la achiziţia bunurilor utilizate în cadrul acţiunilor de protocol, la data consumului acestora, societatea are obligatia sa colecteze TVA la valoarea integrală a acestora, prin procedura mai sus amintita (emiterea unei autofacturi).

28