ceofera semice,indiferentdadl.cercetarease;'C;llllVU
cautacomnnicarea, procesul simbolicnu ajungesafieelucidat in toata
cOl11plexitalea consta tocl11aiin faptulca nusereferalaun
flintadecare0 1,EXPUNERE DEMOTIVE Aratal11 in precedentul nostru
volum (40)ca: parcurgereaaceea
giesansemantica,seconstata,indiferentde
ca,111cOl11prehensiuneanueste Humaipentru ca se prezinHl adesea ca
pseudo-semioza,case unde lipsesccodurielar stipulate, ca,in fine,
struciuraselamuresceventualanumiteaspeete
lui.sil11boliculuisauaceeaceedenatura spuneGadamer
semnificativ,cepoatcfiatinspecaleintelectualaC1 propria
senmificatie[ .. lIn arm,caracterulde joculuicapata expresia in
caracterulspecific a1
13.adusderepresentatio,alarep81teprinaceeaeilsereprezinta"(29:107).MmmulL
ne devineel81' palierul1acaresedeSITl$Oaraproblematizarea
gadameriana:,,[ ... ] simboliculin special,simbolicularteise
spnJmaunpelmanent contrast Intre trimiterea
1acevaaSCUI1dere.Fiinddenel'nlocuit,opera de81tanueste lll1
desensIncat sensuleisa poata fipus in
SensulLIDeiopereartisticesebazeaza esteprezenta aiei.Ca
saevitamariceconotatie 7 tnlocuim,deci,cuvantul"opera"cuunaltul,
anumeplasmuire[GebiJde]"(29:102).Deci,spor defiinta injocul
permanent a1 trimiterii121 ceva 211 ascunderii.Plasmuirea,cum
fericit Gadameropera,plasmuireaostensiva,plasmuireasonicasaucea
scripturala,devineunmiracolprinsimplasaaparitie,smvenire.
Maimult,easeimplinqtesubsemnullibertatiiabsolute.Caci Gadamer
nemaispune:,,(I/'\.rt21incepeabia inmomentulincare semaipoate
altfel.Acoloundevorbimintr-unsenseminent desprearta artistica,l1Ua
ceva Ncut estedecisiva, ciimprejurarea ca ceea ces-a mcut poseda 0
particularitate deosebita"(29:56).Deci
ostensiune,instituire,caracter inaugmal,dar tnvaluire
ascwlderedesens,iatacomplexulonticpecareni-l
dezvaluiehelmeneuticaintrucomprehensilme.Dar,maisubliniaza Gadamer
in Adevar .Jimelocia,trebuie mentionat ,,[ ...] rolul major211
sUl-veniriiincadruloricareicomprehensiuni[ .. .]"(27:13).
Aceasta,deoarece,cumarataHeidegger,oriceexperientaartistica este
"rashunare" (29: 103).De altfelcomentandu-l in
detaliupeHeidegger,Gadameraratainceconstanoutateaepoca1aa
demersuluiheideggerian,euconsecintemajore in ceea ce
11l0dalitatiledeabordareadomeniuluinostru:"Heidegger aaratat ca
notilmea general a dedezvaluire,ale the ia,este una
dintrelatmiIeexperientei ftmdamentalea omului 'inlume.Alatmi
dedezvaluireaadevaruluiinseparabile deaceasta sesitueaza tocmai
invaluireaascunderea,caresunt 0 parte a finitudiniiomului"(29:103).
In consecin!a,arataGadamer, ,,[ ...]ceea ceesterealizat de
catreartanueste0simpladezvaluiredesens.S-arputeaspune
maicmandcaeste0aSClmderedesensincevacompact,incat sensul nu
sescmge,nicinu seinfiltreaza,cieste fixat ascuns in
'imbinareaplasmuirii"(29:
102).Sesubliniazaastfelintr-oformularedeexcep!ie,misteru1 pecare 11
i'nchidein sine
poartasprenoi,intotdealma,arta.Doarundemershermeneuticni-l
poateapropia.Esteceea cesugereazaAmelCodoban (18)pentrufilosofie
literatma,cu incursiuni in plastica,ceea cerealizeazaComeliu Cezar
pentru muzica (17),chiar daca sunt deimaginat 8 alte
tipmiposibiledeabordare hermeneutiea, precLU11celetede Ion
Manolescu (37) pentru variidomenii. Ostensiunea1:ncahermeneutul. va
avea ra indoiala,in momentul in careseva firationalizatepuizat
eereetarea semiologica,inca
incipienta.Iconologiapanofskiana,integrata deja insemiologia
franceza maiaks, va trebuiadus3.,incele
dinUJ111a,laaItpalier.StrueturalismulfrancasldianaparedOel!"ca
opiatra dehotar.In muzica, vatrebui["leutpasuldelai'enomenologia
timpului121 hermeneutiea duratei,subscn1l1111Qceea ce general,dar
strict particularizat in sonic.Pelltruostensiune(I'izu::l
luIingeneral,dar pietur21,in special,carerfimanEarta
emblemaLicacutotasaltulfotograflei filmului),'atrebui0fUl1damentmc
generalaprintr-oteorieexhausti'vaaformelor(imaginilur!
negravitationale(antigravitationale),pentruaseinrelegedece..renuntandu-sela0conventierevoluta,s-aconvellileaelernentele
figmative,mimetice,safieinlocuitecuformepure(abstrLlc te)
pentrugasirealmorechilibrecarearfifostimposibileincazul pastTarii
imaginilor figurale(figurative)_ Eliminatafiind
atraqiegravitational a,ajungandu-se,deei,la libera,
imponderabila,ele21rdeveni titoare, halucinante chiaroFunqia
diverselor
arteincontemporaneitate,carediferalntr-atatdeceeaeesecereaill1ei
deceeace ofere aea in alteepoei,analizatacorespunzator
;;iIcll'aprejudecati,
poateghida0interpretareeomprehensiva,necesara,deoareceastazi,,[ ...
]numaiexistaintr-lmchipintrutOhllde121 sineinleles
con!inuhrrileobligatorii,acelecontimlhlricetrebuieretinuteIn
fOlmaconfigurariiartistice,inc atfieearesaIeCUl10ascadrept
unvocabulill'delasinein!elesalnoiimfuturii",cumspune Gadamer(72:
107). aceastadeoarecesirua!iahermeneuticanu maie(40: 105-1
07).Dill'celnsea.nmasihlafiehermeneutica? Mai mu1t,ceeste in fapt
helmeneutica, care-ieste instnul1elltm11l finalitatea? "Observ -
spuneRicoeur - caistoria recentaa
hermeneuticiiedominatadedouapreocupfuiCeaclintaitindesalfu'geasca 9
nu a dcci,0refundamentaresdipaUidevarii adeseafal
ucioase,0reintegrmecarearputea
fisalvatoare.Prindesigur."Adevaratamicarede
nemaispuneRjcoeurincepeodata eu
oproblemageneraladininterpretareaIntreprinsa In
textediferite.Discemereaacesteiproblematici
esteoperaluiFriederichSchleirmacher"
,0analizadetaliataaHenneluiSchleiermacher,merganddeci121
cclemaiautorizate totparcursulcercetarii,sa nereferim la
proconcepte$icanoane, printr-un
problemeleartelorvizuale.Astaziacesteastmtin analiza henneneutica
aplicata,dealtfel. 10 2.COMNTARIILAPREZENTAF{EA INTRODUCTIVA A
HRMENEUTICIILUI SCHLEIERMACHER, EDITIA ROMANEAScA Friederich
DanielEmstSchleiermacher(1768log;;ifilosof,esterecunoscut ca fiind
(60:7). Consideral1d - coreet,apreciem noi - dl ulliversala e
telegerea,Schleiennacherl.:;;ipune~ irezolva.Inbuna
problemaregulilor;;icano2U1elorcare prehensitmea.Dar
nuorieeeomprehensiul1c,cieea interes universal, a Clir(ii
l.)jinte(in speta Sa precizamdintm ineeput ea daca in cazul vizat
initialde ditre Sehleiermacher pare vitala se inlatma prin
analiz8hermeneuticaaplieata1atexhllconeretoricene1ntelegere,carear
aveaconsecin!edestinale,ineazulaltortexte,aaltordiseursuri
(artistice,maiales);;imaialesIncazulastensiunii,aceasta
zumtienusemaiimpune.Nueste,aVanS8JTInoiideea oprimaicideloesigur ca
illeazulostensimrii,domeniulcarelle intereseaza,evident,
primordial, este obligatorierealizarea serupuloasaaintelegerii
pentru implinirea destinalaa rei.Credemeaintr-oprimainstanta
neaparat intelegere, ci daar acceptare.
Acceptulintruconvietuireeungarant(primulQ.arant)al lamuririlor
ulterioare. 11 mainmlte11ermenel1tlclspeoeraare.Traditiaaaceasta
eamulttimpallnedrept
dehenneneutica1'agermani"(60:8).Einutilsaprecizam
ohermeneuticaspecialabachiar hermeneuticaostensiunii,prin
Ul1nareeeeace rIe0hermeneutica generala edoar punctul precepte
eonduitede analiza,deci teet,trebuieobligatoriusa fie lur.
drum,parcurscarepentruase Deciostensilmiinufivorba
Sintagmeprecum:"discursulplastic",
suntevidentmetaforice.Ostensiuneanue discursivanici
diacronica.Retinem insa observatia,corecta consicieram,ca procesul
intelegerii este inversul celui a1lmui discmsUncazul nostm a
uneiostensiuni).Deci geundrumcontrarcreatorului,cuconsecinte
.,Gftndirearadicaldecea este 0LHLClAII.JllCl,opticile sunt
incornpatibile) nu intrevedem
scorealizfunabsurdulvietii(44:29-46),darinco11:;;tientulnesplme ea
trebuiesa0t1'ai111eonfOlm lmuidestin obscur.
Maisubeon.;;tientulnespune sa 9irealizam ceva din moment
ce0parcurgem;abiacOl1$tiintapalierulfatal,ne
slmtza';;1Innaturanimienuerational; Iieste reflex
iva(rationalitatea)nuafostprevazuta in
e0puralntamplare;trebuieaeceptataca ellironia euvenita.Faraell ea
inutila, de ccnilam toatearIainclusiv.
CUtloa$tererdlexivaeste.totu.;;i,0 nmdamentala.Genelesunt
purtatoat"t'de maiprecis(cele doua ilUse producere dereplici numi
"cod"eabsolutcorect sau
deauto111atiza1'1infonnatizale.else
impune)ma.;;inal,neconcludentinordinea .;;isenssuntpronmddiferite.e
semnificativa,darevident nuareunsensglobal.Sensulnl.!estea priori,
ci a posteriori. Edat,staluat rationa1i:LOr,crnar dad omulartot
semna,"dezumanizare'"nusuprasauultra-umanizarc, am V8.zutee e
capabil supraomulde Nietzsche. nnplicitRamaseibio-degradabile,plus
Intrev8.zuti:iellsuspect demultdecatre oarneniide inta din
cercetm-ea devaTf - ar putea sau maiputinlndepartat - laacest 41 r
tentiiteleologice,sunt mitizante.Or,toata simbologia mitica
asucombatrfu112L11andeventualutilizabilalanivelinfantil(cuefecte
nocive dealtfeL consideram noi).
Omul,oriclundezradacinat,s-arnlpe9imaimultdeorigini,rfullanand Insa
apasat detareleoriginare, deanimal ratat
(netel111inat,conformluiAristotel).Probabilpa.nala mTIlaseva rata
totul,aricedepa9irepedireqiadiscutata,neputandu-seelimina
marilelntrebfu'i,care-lvorchinuipeom panalacapat.Capatule
fiecolaps, tie apocalipsa. Nu e totlma,dar efectule acela9i.
Artadeastazi,foalieadeseapostapocalipticaatatla Bayreuth d.tla
Bienala dela Venetia,9icare intriga sau sperie, e
reflexulfidelalcon9tientizfu'ii(celputin partiale) a acestor
neindoielnice stfu'idelucruri. Pericole realenuexista pentruca
puterileexpresieiartisticestmttotu9iextremdelimitate.Arta nu
vaputea finiciodatacu
adev;?.ratdemolatoare.0pozitivitateconsubstantiala0face,sub
aparentele-i stranii, constructiva in cadrulcomunitar.' Acest cadru
comunitar coagulat in blma masura prin limba
(limbajulnatmal9iistoric).eagrementatinsa9idemultitudinea
deexpresii nelingvistice. Schleiennacher serefera Indetaliu la
primul tipdecondi "Ingandireasaindividulesteconditionatdelimba(care
areuncaractercomunitar)9inupoateelabora decat emmturicare
allastfelsenulificatieinlimbasa.0altaideenoua nuar putea fi
comunicatadacanuseraporteazalasenmificatiileexistentedeja
Inlimba.Acestluc11.1seintemeiazapefaptulcagandireaestelm
lirnbajinterior.Deaicirezultainsacaelementpozitivfaptulca. limba
conditioneaza progresulindividuluiin gandire.Fiindca
limbanuestedoarlmcomplexdereprezentfu'ipaliiculare,cilmsistemalimudiriireprezentfuilor.Fiindcaprillformalorcuvintele
suntpuseinlegatura".$iincontinuare0fonnularedeexcePtie : ,,[
...]fiecareindividestedoarunlocincarelimbasemanifesta". In
fine:.,[... ] fiecarediscms trebuie lnteles intotdeauna
mill1aiplecanddelaansamblulvietiicaruiaiiapal1ine,altfelspus:fiilldca
aricediscurstrebuieintelesnumaicamomentalvietiiautorului ,,
sau,conditionatdetoatecelelaltemomentealevie1iisale-
aceastanumaiplecanddela totalitateaimprejmarilor pri11carese
detemlina dezvoltarea 9iexistenta sa -, fiecareautoraldiscursuJui
nu poatefiintelesdecat prinintermediul ialepocii lui"(60:24-25).{
Cal'acterulcomunitar allimbii (sintagma e perfect gasita)e
peremptoriu.Lucrurile secomplica in cazulostensiunii, unde
exista,desigur,0coleqiedeelementeconstitutive(constitmmle)care
migreazaincomunitate deservescdiverseinterventii.Dar
semnificatiilelor(aelementelor)smltfloue,celmaiadeseacul1bigue.
Elesunt,deregula,hiposemantice,permitand0mal:jaextremde
marepent11.1interventiileexcesivparticulcu'izallte,care,astfel1'isca,daca
nu se pliaza satisIacator pe "deja-9tiutul" cOlmmitar,sa fie
respinseca neconcordecu idealmile comunitare. Daca
esteadevarat,Clunarata Schleicnnacher, ca fieccu'ediscurs trebuie
infeles in-totdeamlanurnaiplecanddelaculsanlblulvietiiCful.liali
apartine, esteclarcadiscursulde1l.lptura,deinterventiebrutal
aasuprababitudinilorcdmunitme,atatdecmacteristicavangardelorcontemporanenupoatedecatsaintrige,celputinintr-oprima
Ulteriorestablishmentulgrijuliucusine,evitaconflictuldeschis
prinasimilare.C.ndcu1:istulconstataca poatespuneoricedespre
sistem,despreordineaconstituita,respectivpoatefaceoricedaca
obiectualizeaza
incadll.llostensiv,esteliteralmentedezmmat.Acceptul,fonnaldesigm,aldemersului,mwnifiereainmuzeelefinantatedecatreestablishment,insearnnapent1l.lartistuldeavangardaaiseluaobiectulmlmcii.Din
revoltatvadeveniobedient, imbmghezit prin suprafinantare.
Tipulacestadeacceptfalacios manipulatoriuartrebui respinscu
cerbicie,dm predispus prin educatia academica eclectics.la
compromismi,cu1:istulilaccepta.Un accept reciproc,darbazat pe
simulal'e,ducela simulacrul dintotdeauna am1:ei,indiferent defonna
deexpresieimplicata.Cu al1UmiteexcePtiidesigm, in si4243 .L.-.
3J4!L$1l'$fI!4ij +tJji>4iY>4.4J; eroism alunor
Incalitatedel11odl11carea Inbaza unui carecapmaea flIntelesdadi
Ill! esteca faptalspiritului, Ql"icareiinfluenreaindividului
fiints.prindiscurs"(60:25), Schleiermti, Nemira. Dincolodesubiect.
Heidegger$iherrneneutica, Pontica. Gdndirea Pontica.
(1993[1985]),SjarsitulmodernitCifii. Nih ilisn I\ ~
ihermeneuticiiincultura nn
