EMANUEL SWEDENBORG

(1688—1772)

„P\mântul este izvorul lumii spirituale.“

Emanuel Swedenborg întruchipeaz\ figura foarte original\

a omului de [tiin]\-clarv\z\tor, ale c\rui opere continu\ [i

ast\zi — la mai bine de dou\ secole de la moartea sa — s\ sus-

cite curiozitate [i interes. Aceste scrieri, precum [i persona -

litatea autorului lor, au stârnit uimirea plin\ de respect a lui

Immanuel Kant, i-au influen]at pe J.W. Goethe, Balzac [i

C.G. Jung [i au determinat-o pe poeta Elizabeth Barret Brow-

ning s\ afirme: „În opinia mea, singura raz\ de lumin\ care ne

permite s\ ne facem o idee despre lumea de dincolo se g\se[te

în filozofia lui Swedenborg.“

La vârsta de cincizeci [i [ase de ani, vârst\ pân\ la care

se dedicase în totalitate [tiin]ei, de venind un b\rbat realizat

[i celebru, Swedenborg a suferit o profund\ metamorfoz\ in-

terioar\, trans formându-se într-un mistic pursânge; cu toate

acestea, nu a fost preocupat niciodat\ s\-[i popularizeze operele,

9Marii ini]ia]i ai timpului nostru

Biografiile prezentate sunt rezumative: fiecare dintre ele ar fi

putut fi mai ampl\, mai limitativ\ sau, oricum, alc\tuit\ altfel. În

orice caz, ele au fost conturate în aceast\ form\ cu bun\ [tiin]\,

urm\rind cu prioritate s\ redea complementaritatea înv\]\turilor [i s\

eviden]ieze stimulii pozitivi ai acestora, stimuli care, de[i provin din

surse atât de diferite, pot constitui puncte de referin]\ în deslu[irea

marilor probleme ale umanit\]ii, ale vie]ii [i lumii „de dincolo“.

Chiar dac\ unele dintre personajele zugr\vite în aceast\ carte nu

apar]in contemporaneit\]ii, ci au tr\it cu mul]i ani în urm\ (Sweden-

borg [i Oberlin, de exemplu, au tr\it în secolul al XVIII-lea, al]ii în

veacul al XIX-lea), ele trebuie considerate ca apar]inând timpului

nostru, întrucât în acest domeniu timpul nu se m\soar\ cu infima

unitate de m\sur\ a vie]ii unui om, dar [i pentru c\ înv\]\turile lor

nu au fost înc\ asimilate la adev\rata lor valoare. De altfel, scrierile

lor sunt vizionare, putând contribui la schimbarea mentalit\]ilor [i la

responsabilizarea omului contemporan, care, iat\, a p\[it de pu]in timp

pragul celui de al treilea mileniu: o epoc\ dificil\, mai plin\ de cap-

cane ca niciodat\, dar care, dup\ anii lungi de domnie a materialis-

mului, pozitivismului [i ra]ionalismului exacerbat, ar putea fi — dac\,

desigur, vom dovedi suficient\ voin]\ [i dac\ com fi capabili s\ de-

p\[im marile provoc\ri [i contradic]ii de care ne lovim la tot pasul —

o epoc\ a spiritului.

Fie ca stimulii [i nelini[tile metafizice ale acestor personaje —

care, fiecare în parte, a revelat câte o f\râm\ din misterul care ne în-

conjoar\ (f\r\ s\ ni-l dezv\luie pe de-a-ntregul, ci invitându-ne mai

degrab\ s\-l respect\m a[a cum se cuvine) — s\ ne c\l\uzeasc\ pe

lungul drum spiritual care se a[terne înaintea noastr\!

PAOLA GIOVETTI

[colar\ a ]\rii. Ulterior, avea s\ activeze ca profesor de teolo-

gie la universitatea din Uppsala, al c\rei rector a [i fost o peri -

oad\, înainte de a deveni episcop de Skara. A fost sfetnic al

Cur]ii [i membru în comisia pentru traducerea Bibliei în limba

suedez\. Persoan\ practic\ [i concret\, dar în acela[i timp d\ruit

cu o mare fervoare religioas\, un caracter optimist, binevoitor

[i tolerant, Jesper s-a ocupat personal de educa]ia celor opt

copii ai s\i, puterea exemplului p\rintesc exercitând asupra lor

o puternic\ influen]\. Cu siguran]\ c\ Emanuel, al treilea n\s -

cut, a mo[tenit de la tat\l s\u capacitatea de „a vedea invizibi-

lul“. Într-adev\r, episcopul Jesper credea cu t\rie în influen]a

nemijlocit\ pe care lumea cereasc\ o are asupra celei terestre,

credea în îngeri [i în demoni, [i în contactul dintre cei vii [i

defunc]i. De altfel, se spune c\ ar fi avut frecvente experi -

en]e vizionare.

La vârsta de opt ani, Emanuel a r\mas orfan de mam\, fiind

crescut de sora sa mai mare [i de na[a sa de botez. A avut parte

de o copil\rie senin\, iar caracterul delicat [i lini[tit al mamei

sale — c\reia avea s\-i p\streze toat\ via]a o amintire afec-

tuoas\ [i bine conturat\ — a l\sat asupra sa semne le unui influx

energetic pozitiv.

Înc\ din primii ani de via]\, micul Emanuel a manifestat o

ardoare religioas\ ie[it\ din comun, obi[nuind s\-[i uimeasc\

p\rin]ii prin profunzimea [i spiritualitatea observa]iilor sale.

Se ruga mult, iar pe durata rug\ciunilor ritmul respira]iei sale

se schimba spontan, transformându-se în ceea ce el însu[i o

denumea ca fiind „respira]ie spiritual\“: în realitate, era vorba

despre o tehnic\ yoga, care consta în potrivirea respira]iei cu

11Marii ini]ia]i ai timpului nostru

în care, apelând la un stil aproape automat de scris, î[i descria

„c\l\toriile sufletului“, c\l\ torii prin intermediul c\rora intra

în contact cu îngeri [i entit\]i spirituale. De altfel, multe din

scrierile sale au fost publicate anonim, fapt care nu le-a împie-

dicat s\ devin\ celebre, bucurându-se de numeroase reedit\ri

[i traduceri. În multe ]\ri europene, dar [i în Statele Unite, au

ap\rut dup\ moartea sa a[a-numitele „Societ\]i Swedenborg“,

care activeaz\ [i în zilele noastre, continuând s\-i publice ope-

rele, încurajând atât edi]iile critice, cât [i pe cele adaptate nive -

lului de în]elegere al maselor largi.

Prin urmare, Emanuel Swedenborg a fost o personalitate

de prim rang, c\ruia Suedia, ]ara sa natal\, i-a recunoscut me-

ritele: din anul 1910, r\m\[i]ele sale p\mânte[ti odihnesc la

catedrala din Uppsala, al\turi de cele ale marilor personalit\]i

din istoria Suediei. Regele Gustav al V-lea a trimis special un

bric în Anglia pentru a repatria osemintele lui Swedenborg: o

onoare rezervat\ de obicei regilor, marilor prela]i sau generali.

Emanuel Swedenborg, cel care avea s\ aduc\ epocii sale o

mare contribu]ie [tiin]ific\ [i filo zofic\, descindea dintr-una

din vechile familii a c\ror îndeletnicire era, genera]ie dup\ ge-

nera]ie, cre[terea animalelor [i mineritul. Prin urmare, se poate

spune c\ a mo[tenit genetic sim]ul practic, abilitatea în dome-

niile tehnic [i [tiin]ific, aplecarea spre tainele naturii, dar [i o

educa]ie profund spiritual\.

Tat\l s\u, pastorul Jesper Svedberg1, era o persoan\ de o

vast\ cultur\: fusese predicator la Curtea regal\ din Stockholm,

bucurându-se de stima regelui Carol al XI-lea, cu care obi[ nuia

s\ discute problematici practice, legate îndeosebi de instruc]ia

10 PA O L A G I O V E T T I

[tiin]ifice pe t\râm natal. Era vorba, în special, de inven]ii teh-

nice [i dispozitive mecanice adaptate particularit\]ilor [i nece-

sit\]ilor Suediei: pompe, ecluze, cuptoare, macarale, utilaje

pentru minerit, pentru naviga]ia pe canale, pentru r\zboi sau

pen tru ap\rarea de coast\. În timp, Swedenborg avea s\ aduc\

la lumin\ numeroase inven]ii: un instru ment muzical univer-

sal, tehnici noi de construire a navelor, o pomp\ de aer, un

submarin de tip militar, un pod mobil, ba chiar [i o ma[in\

zbur\toare, care — realizat\ dou\ sute de ani mai târziu, în Sta-

tele Unite — avea s\ se ridice pân\ la cincisprezece metri în\l -

]ime, planând pe o distan]\ de câteva zeci de metri înainte de

a se pr\bu[i. Modelul ma[in\riei lui Swedenborg este expus la

Smithsonian Air Museum din Washington.

Foarte curând, Emanuel Swedenborg a fost descoperit de

suveranul Suediei, tân\rul Carol al XII-lea, devenind colabo-

ratorul apropiat al acestuia. La cererea regelui s\u, Swedenborg

a proiectat [antiere navale [i ecluze pe râuri, fiind recompen-

sat cu titlul de asesor extraordinar al Colegiului Minelor, o

pozi]ie de prim rang dac\ avem în vedere faptul c\ mineritul

constituia principala surs\ de venit a Suediei. De altfel, Swe-

denborg s-a ocupat de mineralogie pentru o lung\ perioad\ de

timp, f\r\ îns\ a neglija celelalte ramuri ale [tiin]ei: astrologia,

cosmologia, matematica, chimia sau fizica. {i, de asemenea,

anatomia, filozofia sau psihologia.

Timp de treizeci de ani, Swedenborg a dus o via]\ specific\

unui mare om de [tiin]\: c\l\torea adesea în str\in\tate pentru

a-[i publica [i promova lucr\rile (peste o sut\ cincizeci de ti -

tluri, toate în limba latin\, limb\ cult\ [i în acela[i timp de cir-

cula]ie interna]ional\ în epoc\), pentru întâlniri cu al]i oameni

13Marii ini]ia]i ai timpului nostru

ritmul cardiac, o pranayama pur intuitiv\, al c\rei rol era acela

de a produce o dilatare a con[tiin]ei.

Cu toate acestea, odat\ cu trecerea anilor, fervoarea reli-

gioas\ a l\sat locul unui interes cres când pentru [tiin]e, [i

aveau s\ treac\ mul]i ani înainte de a-[i reg\si pasiunea pen-

tru experien]ele spirituale. Swedenborg a studiat cu prioritate

materiile [tiin]ifice, dovedind îns\ [i o extraordinar\ versatili-

tate: vorbea la perfec]ie latina [i diverse alte limbi europene,

cânta la org\ [i scria poezii. Îl fascinau toate [tiin]ele, f\r\ excep -

]ie, [i — o dovad\ a naturii sale foarte moderne pentru epoca în

care a tr\it — era atras [i de tehnic\.

Cum, în epoc\, [tiin]a era deosebit de dezvoltat\ în Anglia,

tân\rul Emanuel a st\ruit pe lâng\ tat\l s\u s\ plece acolo,

ob]inând permisiunea de a se muta câ]iva ani la Londra, pen-

tru completarea studiilor. Aici, a devenit discipolul unor oa-

meni de [tiin]\ celebri, ca Isaac Newton [i Edmund Halley,

frecventând observatorul de la Greenwich [i cercurile [tii n]i -

fice de la Royal Society, efectuând studii la cel mai înalt nivel

de specializare în geografie, astronomie, arhitectur\, chimie,

fizic\, cosmologie, ocupându-se, de asemenea, [i de tehnica

inciziilor, de construc]ia de orologii [i de literatur\. Înainte de

a se întoarce în ]ar\, a petrecut un an la Paris [i câteva luni la

Leida, unde s-a familiarizat cu tehnicile de legare a c\r]ilor [i

de [lefuire a lentilelor: o dovad\ în plus c\, pe lâng\ teorie, s-a

preocupat întotdeauna de perfec]ionarea practic\.

Dup\ cinci ani petrecu]i în str\in\tate, Emanuel Sweden-

borg a revenit în Suedia: avea dou\ zeci [i [apte de ani [i se în-

torcea ducând cu el un adev\rat tezaur, alc\tuit din schi]e [i

proiecte care aveau s\ consemneze începuturile activit\]ii sale

12 PA O L A G I O V E T T I

obi[nuia s\ se roage. De multe ori îi ap\rea în vis propriul s\u

tat\, care, atât timp cât tr\ise, îi repro[ase îndep\rtarea de valo -

rile religiei [i faptul c\ se dedicase în totalitate [tiin]elor: b\trâ -

nul episcop se prezenta în fa]a fiului s\u surâz\tor, îl îmbr\]i[a

[i îl ruga s\-[i schimbe mentalitatea [i s\ accepte misiunea spi-

ritual\ care îi fusese h\r\zit\.

Întâmplarea care l-a determinat s\ ia o hot\râre definitiv\

s-a petrecut în ziua de Pa[te a anului 1744, când a fost fulgerat

de o viziune datorit\ c\reia a în]eles c\, începând din acel mo-

ment, me nirea sa avea s\ fie aceea de a scrie nu despre lucruri

p\mânte[ti, ci despre „ceea ce ne e superior nou\“. În ziua de

Pa[ti a anului urm\tor, a avut o a doua viziune, în care un „b\r -

bat“ l-a învestit „oficial“ cu noua lui misiune. Iat\ cum a des-

cris Swedenborg mai târziu, în Jurnalul s\u, aceast\ viziune:

„Noaptea, mi s-a ar\tat un b\rbat, care mi-a spus c\ era

însu[i Dumnezeu, creatorul lumii [i salvatorul ei, [i c\ m\

alesese pe mine ca s\ le deslu[esc oamenilor sensul spiritual

al Sfintelor Scripturi; avea s\-mi dicteze el însu[i ceea ce

urma s\ scriu despre acest subiect. Pentru a m\ convinge, în

aceea[i noapte mi-a ar\tat lumea spiritual\, atât infernul, cât

[i gr\dina cereasc\, acolo unde am întâlnit foarte multe per-

soane cunoscute mie, din toate p\turile sociale. Din clipa

aceea am renun]at la orice interes [tiin]ific p\mântesc [i m-am

aplecat asupra lucr\rilor spirituale, dup\ porunca Dom nului.

Ca urmare, Domnul a deschis ochii spiritului meu, astfel

încât, fiind întru totul treaz, am fost în m\sur\ s\ v\d ceea

ce se întâmpl\ pe lumea cealalt\ [i s\ vorbesc cu îngerii [i

cu spiritele.“2

15Marii ini]ia]i ai timpului nostru

de [tiin]\, pentru colocvii sau pentru a vizita galerii miniere.

Uria[a aviditate cu care aprofunda toate domeniile cunoa[terii

i-a adus recunoa[terea interna]ional\, fiind considerat o minte

enciclopedic\, o adev\rat\ personalitate [tiin]ific\ a Europei

culte, un protagonist autentic al secolului al XVIII-lea euro-

pean. A ajuns relativ repede la o bun\stare material\ [i social\;

cu toate acestea, a preferat s\ r\mân\ celibatar (dup\ o dezilu-

zie din tinere]e î[i jurase c\ nu avea s\ se c\s\toreasc\). Nu era

îns\ misogin [i era foarte sociabil, fiind înconjurat de mul]i

prieteni. Via]a îi era plin\ de satisfac]ii, când, brusc, a suferit

nea[teptata metamorfoz\.

În to]i anii dedica]i [tiin]ei, Swedenborg nu a încetat nicio

clip\ s\ cread\ în Dumnezeu [i în via]a de dup\ moarte, f\r\

îns\ a sim]i vreodat\ nevoia de a se confrunta în mod direct cu

aceste probleme, îndep\rtându-se chiar de practica religioas\;

a fost nevoie îns\ de o „chemare“, pentru ca atitudinea sa s\

se schimbe radical.

Primele semne ale acestei transform\ri interioare s-au ma-

nifestat în vise, Swedenborg acordându-le un caracter simbo-

lic [i încercând, prin urmare, s\ le interpreteze: erau vise care

îi stimulau intui]iile, anun]ând noi descoperiri, a[a cum a fost

cazul visului din martie 1744, în care s-a v\zut pe el însu[i in-

trând în posesia unei chei cu ajutorul c\reia reu[ea s\ deschid\

o u[\ ne[tiut\ de nimeni. De asemenea, a avut [i mai multe vi-

ziuni care îi sugerau profunda metamorfoz\ pe care o suferea:

viziuni de lumini [i fl\c\ri, care indicau un fel de iluminare in-

terioar\ a personajului nostru.

Instinctiv, s-a dedicat medita]iei, reluând practica „respira -

]iei spirituale“ la care recursese pe vremea când, copil fiind,

14 PA O L A G I O V E T T I

Dacă v-a plăcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalităţile de livrare şi plată puteţi găsi în paginile Nemira.ro.