Upload
others
View
8
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
34
DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală
PARTEA a II-a: ANALIZA SWOT
Pentru determinarea problemelor am folosit metoda arborelui de probleme, respectiv diagnosticul radar în gru-puri de lucru tematice. În cadrul întâlnirii următoare, arborele de probleme a fost convertit în arborele de obiecti-ve. Prezentăm în cele ce urmează rezultatele înregistrate de cele două grupuri de lucru la metoda radar, respectiv un exemplu de arbore de probleme.
După realizarea prin metoda radar a unei treceri în revistă a principalelor caracteristici ale teritoriului, am trecut la identifi carea problemelor. Astfel fi ecare participant a primit foi autoadezive pe care a însemnat cele mai stringente probleme cu care se confruntă aria LEADER. Apoi a urmat ordonarea pe domenii, după care a reieşit un număr de şapte domenii:
Nivel de pregătire precar (slabă califi care a forţei de muncă)- Număr relativ redus de locuri de muncă- Economie nediversifi cată- Slabă dotare cu infrastructură de bază- Slabă exploatare a resurselor- Slabă stimă de sine- Comunicaţie neefi cientă-
În continuare separat pentru fi ecare dintre aceste enunţuri, am căutat rădăcinile problemei, relaţiile de cauza-litate, efectele. În continuare prezentăm un exemplu de arbore de probleme.
7
6
7
7
6
7
8
7
6,3
4,5
7,3
6
6
6,4
5
7,3
10
10
10
10
10
10
10
100
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Resurse fizice
Resurse umane
Locuri de muncă
Cunoştinţe şi aptitudini
Cultură, identitate
Guvernanţă, democraţie
Image inte rnă
Imagină exte rnă, Cooperare inte rnaţională
Grupul I. Grupul II. Maximum
35
DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală
Nivel de pregătire precar
Lipsă de iniţiativă
Gândire pesimistă
Lipsa abilităţilor lingvistice, mai ales la
limbile de circulaţie internaţională
Lipsă de spirit antreprenorial şi mod
de trai activ
efect
cauză
Slabă exploatare a resurselor
interne
Carenţe economice
Abilităţi de cooperare slabă
Criză de valori în comunităţi
Număr redus de locuri de muncă
Lipsa cunoştinţelor antreprenoriale
Lipsa nevoii de cunoaştere de
autodeterminare circulaţie internaţională
36
DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală
Tabel nr. 20
Proiecte identifi cate pentru măsura 3.1. Formare profesionalăMăsura cu care prezintă
complementaritate
Cursuri pentru ghizi locali (rural interpretor) 1.4.
Cursuri pentru a deprinde meserii tradiţionale (dulgheri, şindrilari) 1.1., 2.2.
Cursuri pentru meşteşugari 1.2.
Cursuri pentru meşteri de caş 1.3.
Cursuri pentru prelucrarea şi conservarea fructelor inclusiv a fructelor de pădure 1.5.
Cursuri de formatori pentru antrenori de Nordic Walking 1.7
Cursuri pentru artizani care folosesc motive tradiţionale 1.7.
Cursuri pentru utilizarea efi cientă a apei, energiei şi de conştientizare 2.1.
Cursuri de branding local şi regional 1.5.
Cursuri de limbi străine pentru personalul front desk din turism şi servicii 1.4.
Cursuri de protocol pentru personalul sectorului de servicii 1.4.
Informări privind introducerea de noi
tehnologii informaţionale şi de comunicare mediului,
Elaborarea materialelor de studii şi realizarea de programe şcolare şi extraşcolare pentru elevi, în domeniul protecţiei
naturii, culturii
Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de
aplicare a măsurilor pentru dezvoltare rurală
Ridicarea gradului de cunoştinţe
Asigurarea cunoştinţelor specifice
localeÎncurajarea cooperării
între fermieri
Pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor
Îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi economice
generale, specifice pentru agricultură, silvicultură şi
industria alimentară
Sprijinirea întreprinderilor din sectoarele prioritare
Sprijinirea dezvoltării formării profesionale
ale fermierilor/întreprin-
derilor tinerilor şi femeilor din
sectoarele prioritare
Sprijinirea serviciilor de formare profesională şi de
instruire
37
DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală
TERITORIUL
Puncte tari
Potenţial ridicat pentru creşterea animalelor –Peisaj minunat –Zona dispune de o bogată reţea de ape curgătoare –Rezerve bogate de ape minerale –Aer curat –Biodiversitate –Fond cinegetic şi forestier bogat –Cultură caracteristică, varietate bogată –Climă temperată vara –Existenţa unui centru natural de dezvoltare –Existenţa unui mod de viaţă tradiţional şi aproape de –naturăMoştenirea construită din mediul rural, elemente ale –structurii satelor tradiţionale existente
Puncte slabe
Slabă dotare cu infrastructură de bază –Lipsa conştiinciozităţii faţă de natură –Răni ale peisajului (depozite de gunoi, ape menajere, –cariere de piatră de suprafaţă)Exploatare excesivă a fondului forestier (doborâturi de –vânt, exploatare)Distrugerea imaginii satului tradiţional (disciplină –urbanistică slăbită)Desfi inţarea structurii satelor (limitele satelor dispar) –Tradiţia şi mediul nu sunt respectate nici la construirea –de case noi, nici la renovarea celor vechi
Oportunităţi
Răspândirea modului de viaţă sănătos –Creşterea cererii faţă de alimentele sănătoase şi de –calitateFinanţările Uniunii Europene –Atenţie sporită faţă de zonă –
Cererea crescândă la nivel internaţional faţă de peisajele îngrijite, cultura tradiţională, moştenirea culturală
Riscuri
Reglementări restrictive de mediu şi igienă sanitar- –veterinară (de exemplu cositul după 1 iulie, igiena laptelui etc.)Răspândirea unei culturi de consumator stil comercial –Importul fără de critici ale soluţiilor în construcţii –(materiale folosite, faţade)Imaginea satului devine din ce în ce mai puţin atractivă –pentru turişti, datorită pierderii caracterului tradiţional Criza de energie –Zona devine ţinta motocrosiştilor, datorită restricţiilor –impuse acestora în alte ţăriCalamităţile naturale –
POPULAŢIA
Puncte tari
Sate relativ mari şi cu populaţie stabilă –Cultură caracteristică aparte –Multiculturalitate –Păstrarea moştenirii culturale şi spiritule se manifestă –ca o necesitateCunoştinţele legate de meseriile tradiţionale încă mai –dăinuieCunoştinţele legate de prelucrarea lemnului sunt la –îndemânăCunoştinţele legate de construcţii sunt la îndemână –Solidaritatea comunitară în creştere –Identitate locală, gândire la nivel teritorial –
Puncte slabe
Criza de valori în comunităţi –Cunoştinţe precare legate de meseriile moderne, mai –ales în rândul populaţiei mai în vârstăStimă de sine negativă, gândire pesimistă –Migrarea tinerilor la oraşe sau în străinătate –Lipsa de spirit antreprenorial şi mod de trai activ –Lipsa cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniul –organizăriiAtitudine slabă pentru cooperare –Lipsa nevoii de cunoaştere şi de autodeterminare –Alcoolism –Lipsa soluţiilor efi ciente pentru problema romilor –Lipsa abilităţilor lingvistice, mai ales pentru limbile de –circulaţie internaţională
Oportunităţi
LEADER ca un instrument de comunicare –Răspândirea unui mod de gândire sănătos –Sprijinirea dezvoltării resurselor umane de către –Comunităţile EuropeneSchimbarea direcţiei politicilor de dezvoltare –economică (schimbarea paradigmelor)
Riscuri
Răspândirea unei culturi de consumator stil comercial –Accentuarea recesiunii economice poate avea –repercursiuni grave şi poate cauza migrarea masivă a populaţieiSchimbarea raportului etnic –
38
DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală
ACTIVITĂŢI ECONOMICE
Puncte tari
Existenţa în zonă a produselor de calitate –bioFond forestier semnifi cativ –Fâneţe de munte lucrate –Artizanat –Artă populară, moştenire –Apă minerală, îmbuteliere apă minerală –Reţea bogată de ape curgătoare –Creşterea animalelor de casă, extensivă şi –semi-extensivă are o contribuţie semnifi cativă la serviciile sociale, de mediu Fructe de pădure, plante medicinale –Numărul mare de gospodării de subzistenţă –sau semi-subzistenţăNumărul mare de animale de casă –Zootehnie tradiţională –
Puncte slabe
Nu există reţea de desfacere pentru produsele –localeNivelul scăzut al marketingului produselor şi –locurilorNumărul de întreprinderi sub media pe ţară –Lipsa cunoştinţelor antreprenoriale –Lipsa locurilor de muncă –Slabă valorifi care a resurselor teritoriului –Lipsa de capital –Industria de prelucrare precară –Număr relativ mic de operatori de turism, nivelul –calitativ al serviciilor relativ scăzutSezonalitate puternică în turism –Lipsa integrării economice –Lipsa infrastructurii de bază –Poluarea vizuală a peisajului –Lipsa cunoştinţelor profesionale –Migrarea forţei de muncă tinere în străinătate –Slabă exploatare a resurselor de energie –regenerabilă
Oportunităţi
Valorifi carea produselor de calitate pe pieţele –externeSprijin fi nanciar nerambursabil –Valorifi carea din punct de vedere energetic a –râurilor şi pârâurilorValorifi carea din punct de vedere energetic a –plantaţiilor şi a pădurilor Alte posibilităţi de resurse de energie regenerabile –Valorifi carea relaţiilor existente pentru revigorarea –economică Criza economică (forma de viaţă de semi- –subzistenţă revine în actualitate)Criza de energie –
Riscuri
Efectul negativ al crizei economice (desfi inţarea –locurilor de muncă)Produsele şi serviciile de duzină, mai ieftine vor lua –locul celor localeReglementările naţionale pun piedici valorifi cării şi –comercializării produselor localeCalamităţile naturale (inundaţii, alunecările de –teren) periclitează agricultura şi turismulCu apariţia turbinelor eoliene mari, caracterul –natural al peisajului dispare, cu acesta scade potenţialul turistic şi biodiversitatea
39
DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală
ORGANIZAREA SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ
Puncte tari
Număr mare de organizaţii nonprofi t mai ales –în domeniul tineretului şi al păstrării tradiţiilor Sistem de ocrotire socială a copilului şi de îngrijire –la domiciliu bine pus la punctRolul important al bisericilor în domeniul –socio-cultural, al patrimoniului construit, respectiv al pastoraţieiNumărul relativ ridicat al periodicelor locale –(ziare, buletine informative)Sistemul instituţional al educaţiei preşcolare –şi şcolare extinsExistă asociaţii de dezvoltare microregională –şi intercomunitară Composesoratele reprezintă o forţă fi nanciară –în toate localităţileNumăr relativ mare de asociaţii de fermieri şi –o cooperativăMulte manifestări mici –Însemnate relaţii de înfrăţire şi de cooperare –internaţională
Puncte slabe
Numărul relativ scăzut al asociaţiilor de mediu –şi de dezvoltare urbanistică, a celor care reuneşte femeileStarea instituţiilor culturale (clădiri, echipare) –Organizaţiile şi instituţiile locale nu conlucrează, –nu au reprezentanţă regionalăÎntre manifestările locale nu există iteraţie –Infrastructura de sport deteriorată, nu face faţă –nevoilor specifi ceNici un element al sistemului instituţional nu –serveşte corespunzător şi la nivelul dorit turismulInstituţiile publice şi transportul în comun nu au –rezolvat accesul persoanelor cu dizabilităţi, sau au recurs la soluţii ieftine, de ochii lumiiTransportul în comun nu este sufi cient de organizat –(pentru naveta la serviciu, pentru a accesa diferite programe de seară)Mijloacele de transport în comun sunt vechi şi –în stare deterioratăLipsa locurilor de întâlnire şi agrement a tinerilor –şi a celor vârstnici
Oportunităţi
Posibilităţi de fi nanţare pentru dezvoltare –instituţionalăPosibilităţi de fi nanţare multiple pentru sectorul –civil
Riscuri
Datorită proceselor demografi ce gradul de utilizare –a instituţiilor Criza economică îngreunează funcţionarea –instituţiilor
40
DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală
PART
EA a
III-a
: PRI
ORI
TĂŢI
O
BIEC
TIVE
OPE
RAŢI
ON
ALE
MĂS
URI
Bună
star
e (T
RUP)
Lărg
irea
orizo
ntul
ui d
ecu
noşt
inţe
(SU
FLET
)
Schi
mba
rea
men
talit
ăţii
(SPI
RIT)
Dive
rsifi
care
eco
nom
ică
Îmbu
nătă
ţirea
gra
dulu
i de
ocup
are
Dezv
olta
rea
infra
stru
ctur
ii
Îmbu
nătă
ţirea
val
orifi
cării
resu
rsel
or
Ridi
care
a gr
adul
ui d
e cu
noşt
inţe
Întă
rirea
iden
tităţ
ii lo
cuito
rilor
Îmbu
nătă
ţirea
com
unică
rii la
niv
ello
cal
şi z
onal
1.2.
Dez
volta
rea
de m
icro-
între
prin
deri
1.1.
Dez
volta
rea
sate
lor
1.3.
Cre
şter
ea v
alor
ii ad
ăuga
te a
pro
duse
lor
agric
ole
şi fo
rest
iere
de
prod
use,
serv
icii n
oisp
rijin
irea
valo
rifică
rii a
cest
ora
1.7.
Îmbu
nătă
ţirea
şi d
ezvo
ltare
a in
frast
ruct
urii
socia
le, c
ultu
rale
şi d
e sp
ort
1.5.
Spr
ijini
rea
form
elor
de
inte
grar
e ag
ricol
eno
i şi a
celo
r exi
sten
te
1.4.
Dez
volta
rea
turis
mul
ui
1.6.
Spr
ijini
rea
valo
rific
ării
prod
usel
or,
serv
iciilo
r cul
tura
le
şi tu
ristic
e al
e zo
nei,
man
ifest
ări
2.1.
Înfii
nţar
ea d
e sis
tem
e ca
re u
tilize
ază
ener
gie
rege
nera
bilă
2.2.
Ocr
otire
a m
oşte
nirii
rura
le
2.3.
Ela
bora
rea
de st
udii
şi p
roie
cte,
istor
iogr
afii l
ocal
e
3.1.
For
mar
e pr
ofes
iona
lă (t
rain
ing)