Upload
others
View
3
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București Tel.: +4 021 313 00 59 [email protected] www.anes.gov.ro
Conform prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia
persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei
95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), informațiile referitoare la datele cu caracter personal cuprinse în acest document
sunt confidențiale. Acestea sunt destinate exclusiv persoanei/persoanelor menționate ca destinatar/destinatari și altor persoane autorizate să-l
primească. Dacă ați primit acest document în mod eronat, vă adresăm rugămintea de a returna documentul primit, expeditorului
Poziționarea României în baza de date on-line a Institutului European
pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați privind
echilibrul de gen în poziții de decizie în
administrația publică centrală - 2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
Cuprins 1. Ce reprezintă baza de date on-line a EIGE privind echilibrul de gen în
poziții de decizie? ....................................................................... 3
2. Poziționarea României în baza de date on-line a EIGE .................... 4
2.1 Grad decizional 1 + grad decizional 2 .................................... 4
2.2 Grad decizional 1 .............................................................. 7
2.3 Grad decizional 2 ............................................................. 11
3. Echilibrul de gen în poziții de decizie conform tipologiei BEIS – metodă
de clasificare a ministerelor naționale............................................ 14
3.1 Funcții de bază - B ........................................................... 15
3.2 Funcții economice - E ........................................................ 17
3.3 Funcții Infrastructură - I .................................................... 19
3.4 Funcții socio-culturale - S ................................................... 21
Concluzii: ................................................................................ 24
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) a
dat publicității, pe site-ul oficial, baza de date cu privire la echilibrul de gen în
poziții de decizie în administrația publică, pentru anul 2019
(https://eige.europa.eu/gender-
statistics/dgs/indicator/wmidm_adm_nat__wmid_natadmin/bar).
Așa cum s-a procedat și în anii anteriori, în anul 2019, EIGE a centralizat datele
cu privire la echilibrul de gen în poziții de decizie comunicate de administrațiile
naționale din 38 de țări: 28 state membre ale Uniunii Europene (UE), șapte țări
IPA (Instrumentul pentru Asistență de Preaderare: Muntenegru, Macedonia de
Nord, Albania, Serbia, Bosnia și Harțegovina, Turcia și Kosovo) și țările Spațiului
Economic European (SEE: Islanda, Norvegia și Liechtenstein).
1. Ce reprezintă baza de date on-line a EIGE privind echilibrul de gen în
poziții de decizie?
Dezvoltată începând cu anul 2003 de către Comisia Europeană, baza de date on-
line a fost preluată în anul 2017 de EIGE și reprezintă un instrument important
pentru diseminarea de informații comparabile referitoare la femeile și bărbații
aflați în posturi de decizie, pentru următoarele domenii: a) politic; b)
administrație publică; c) judiciar; d) afaceri și finanțe; e) parteneri sociali și
ONG-uri; f) mediu; g) mass-media; h) date suplimentare (populație, ocupare,
conducători în companii și întreprinderi mici).
Pentru România, instituția responsabilă de comunicarea către EIGE a datelor
referitoare la domeniul administrație publică este Agenția Națională pentru
Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES).
Metodologia de culegere și centralizare a datelor în baza de date europeană este
aceeași pentru toate statele care raportează date iar tabelul centralizator de
comunicare a acestora are un format standard. Pentru domeniul administrație
publică, baza de date a EIGE are în vedere distribuția pozițiilor de decizie non-
politice pe criteriul de gen la nivelul administrației publice centrale (nivel
național): ministere sau departamente la nivel național conduse de un ministru.
Pozițiile de decizie acoperite de baza de date sunt primul înalt nivel
administrativ (non-politic) - denumit grad decizional 1 și al doilea nivel
administrativ (non-politic, după gradul decizional 1) - denumit grad decizional 2
- așa cum sunt ele definite în fiecare stat care raportează date.
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
Pentru România, administrația publică la nivel național cuprinde toate
ministerele și Secretariatul General al Guvernului iar gradele decizionale cuprind
următoarele poziții:
Gradul decizional 1: secretar general, secretar general adjunct, director
general și director general adjunct;
Gradul decizional 2: director și director adjunct.
2. Poziționarea României în baza de date on-line a EIGE
Analiza poziționării României în baza de date on-line a EIGE privind echilibrul de
gen în poziții de decizie în administrația publică este realizată din perspectiva
ocupării de către femei a gradelor decizionale mai sus menționate.
2.1 Grad decizional 1 + grad decizional 2
În România, în anul 2019, în administrația publică centrală, pentru cele 2 grade
decizionale (grad decizional 1: secretar general, secretar general adjunct,
director general, director general adjunct și grad decizional 2: director, director
adjunct) posturile au fost ocupate de 265 (46,5%) bărbați și 305 (53,5%) femei.
Cu aceste procentaje, România ocupă cea de-a 4-a poziție în clasamentul UE-28.
Comparativ cu anul 2018, în anul 2019 procentajele feminine au crescut cu 3,9
puncte procentuale (de la 49,6% în anul 2018 la 53,5% în anul 2019).
Media la nivelul UE-28 pentru anul 2019, pentru cele 2 grade decizionale, a fost
de 57,4% bărbați și 42,6% femei. România înregistrează un procentaj feminin net
superior mediei europene.
În clasamentul UE-28, statele care se poziționează înaintea țării noastre sunt:
Slovenia (57,4%), Croația (54,7%) și Bulgaria (54,1%). Comparativ cu aceste state
se poate observa că diferențele procentuale sunt destul de mici.
Din cele 28 state UE doar 13 au procentaje feminine mai mari decât media UE-
28.
Slovenia Croația Bulgaria România Grecia Letonia Finlanda Suedia Lituania Estonia Slovacia Portugalia PoloniaUniunea
Europeană(28 state)
Bărbați % 42.6 45.3 45.9 46.5 47.6 48.3 48.8 49.5 49.6 52.2 52.8 53.9 54.8 57.4
Femei % 57.4 54.7 54.1 53.5 52.4 51.7 51.2 50.5 50.4 47.8 47.2 46.1 45.2 42.6
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai > decât media UE-28 (grad decizional 1 + grad decizional 2)
2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
Numărul statelor care au procentaje feminine mai mici decât media UE-28 este
mai mare decât cel al statelor cu procentaje feminine mai mari. Astfel, 15 state
se află în clasamentul UE-28 cu procentaje sub media europeană. Ungaria este
statul în care procentajul feminin este cel mic, respectiv 17,9%.
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România trece pe cea de-
a 5-a poziție, fiind devansată de Liechtenstein, care trece pe rima poziție în
acest clasament cu un procentaj feminin de 59,4. În acest clasament 18 țări au
procentaje mai mari decât media UE-28.
Ca și în cazul clasamentului UE-28, numărul țărilor care au procentaje mai mici
decât media europeană este mai mare decât cel al țărilor cu procentaje mai
mari decât această medie. De asemenea, sunt 2 state care au procentaje sub
UniuneaEuropeană(28 state)
Malta Spania Austria Italia OlandaMarea
BritanieCipru Irlanda Germania
RepublicaCehă
Danemarca Luxembourg Franța Belgia Ungaria
Bărbați % 57.4 58.2 58.8 60.3 62.1 62.7 63.6 64.6 67.7 68.0 69.7 69.8 71.4 71.4 78.6 82.1
Femei % 42.6 41.8 41.2 39.7 37.9 37.3 36.4 35.4 32.3 32.0 30.3 30.2 28.6 28.6 21.4 17.9
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai < decât media UE-28 (grad decizional 1 + grad decizional 2)
2019
Liechtenstein Slovenia Croația Bulgaria România Grecia Letonia Finlanda Suedia Lituania Estonia Slovacia Muntenegru Portugalia PoloniaBosnia și
HerțegovinaAlbania
Macedoniade Nord
UniuneaEuropeană(28 state)
Bărbați % 40.6 42.6 45.3 45.9 46.5 47.6 48.3 48.8 49.5 49.6 52.2 52.8 53.7 53.9 54.8 54.9 55.2 57.3 57.4
Femei % 59.4 57.4 54.7 54.1 53.5 52.4 51.7 51.2 50.5 50.4 47.8 47.2 46.3 46.1 45.2 45.1 44.8 42.7 42.6
Clasament al tuturor statelor care au raportat date cu procentaj feminin mai > decât media UE-28 (grad decizional 1 + grad decizional 2)
2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
20%, în clasamentul tuturor statelor care au raportat date, respectiv Ungaria
(17,9%) și Turcia (17,7%).
România, în perioada 2003-2019, a obținut cel mai mare procentaj în anul 2011
(59,1%) iar cel mai mic procentaj a fost înregistrat în anul 2004 (15,2%).
Raportat la perioada 2003-2019, comparativ cu media europeană, țara noastră a
fost peste această medie, cu excepția anilor 2004 și 2010.
UniuneaEuropeană(28 state)
Islanda Malta Spania Serbia Austria Italia OlandaMarea
BritanieNorvegia Cipru Irlanda Germania
RepublicaCehă
Danemarca Luxembourg Franța Belgia Kosovo Ungaria Turcia
Bărbați % 57.4 57.9 58.2 58.8 60.3 60.3 62.1 62.7 63.6 64.2 64.6 67.7 68.0 69.7 69.8 71.4 71.4 78.6 79.4 82.1 82.3
Femei % 42.6 42.1 41.8 41.2 39.7 39.7 37.9 37.3 36.4 35.8 35.4 32.3 32.0 30.3 30.2 28.6 28.6 21.4 20.6 17.9 17.7
Clasament al tuturor statelor care au raportat date cu procentaj feminin mai < decât media UE-28 (grad decizional 1 + grad decizional 2)
2019
44.4
15.2
34.7 36.3 35.242.4 39.6
30.8
59.151.6 50.2 52.4 51.7 53.4 51.9 49.6
53.5
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Dinamica procentajelor feminine Grad decizional 1 + Grad decizional 2
România2003 - 2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
Evoluția procentajelor feminine înregistrate de România versus UE, pentru
perioada 2003-2019, se regăsesc în graficul următor.
2.2 Grad decizional 1
La acest grad decizional, România, conform datelor colectate și centralizate, a
raportat 47,9% femei și 52,1% bărbați. Cu acest procentaj feminin, țara noastră
se află pe cea de-a 3-a poziție în clasamentul UE-28, după Slovenia (52,7%) și
Polonia care înregistrează egalitate procentuală între cele două sexe.
Media europeană este de 36,5% femei și 63,5% bărbați iar peste această medie
se află 12 state.
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Romania 44.4 15.2 34.7 36.3 35.2 42.4 39.6 30.8 59.1 51.6 50.2 52.4 51.7 53.4 51.9 49.6 53.5
UE 26.4 23.3 22 22.9 33.1 33.1 31.8 34.4 37.3 35.7 37 38.1 39.2 40.4 41.7 41.7 42.6
România versus UE Dinamica procentajelor feminine
2003 - 2019
Slovenia
Polonia
România
Grecia
Italia
Croația
Suedia
Slovacia
Letonia
Spania
Bulgaria
Finlanda
Uniunea Europeană (28 state)
Slovenia Polonia România Grecia Italia Croația Suedia Slovacia Letonia Spania Bulgaria FinlandaUniunea
Europeană(28 state)
Bărbați % 47.3 50.0 52.1 56.0 56.1 58.2 58.8 61.1 61.5 61.7 61.9 62.2 63.5
Femei % 52.7 50.0 47.9 44.0 43.9 41.8 41.2 38.9 38.5 38.3 38.1 37.8 36.5
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai > decât media UE-28 Grad decizional 1
2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
Sub media UE-28 se regăsesc 16 state, din care 7 cu procentaje egale sau mai
mici de 20. Acestea sunt: Cipru (11,1%), Irlanda (11,8%), Ungaria (15,3%), Belgia
(15,4%), Danemarca (16,7%), Germania (19,4%) și Malta (20%).
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România își menține cea
de-a 3-a poziție, însă de această dată mai trece un stat în fața sa (Islanda), dar
cu procentaj egal cu Polonia. În această situație avem două state care au
procentajul împărțit în mod egal ambelor sexe.
Din cele 38 țări care au raportat date, doar 15 au procentaje feminine peste
media UE-28.
În ceea ce privește clasamentul tuturor statelor care au raportat date cu
procentaje feminine sub media UE-28, se poate spune că acesta este mult mai
Uniunea Europeană (28 state)
Luxembourg
Portugalia
Marea Britanie
Olanda
Austria
Estonia
Franța
Republica Cehă
Lituania
Malta
Germania
Danemarca
Belgia
Ungaria
Irlanda
Cipru
UniuneaEuropeană(28 state)
Luxembourg PortugaliaMarea
BritanieOlanda Austria Estonia Franța
RepublicaCehă
Lituania Malta Germania Danemarca Belgia Ungaria Irlanda Cipru
Bărbați % 63.5 63.6 64.9 65.6 66.7 68.3 70.4 72.3 75.7 76.9 80.0 80.6 83.3 84.6 84.7 88.2 88.9
Femei % 36.5 36.4 35.1 34.4 33.3 31.7 29.6 27.7 24.3 23.1 20.0 19.4 16.7 15.4 15.3 11.8 11.1
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai < decât media UE-28 Grad decizional 1
2019
Slovenia
Polonia
Islanda
România
Muntenegru
Grecia
Italia
Croația
Suedia
Slovacia
Albania
Letonia
Spania
Bulgaria
Finlanda
UE (28 state)
Slovenia Polonia Islanda România Muntenegru Grecia Italia Croația Suedia Slovacia Albania Letonia Spania Bulgaria Finlanda UE (28 state)
Bărbați % 47.3 50.0 50.0 52.1 55.6 56.0 56.1 58.2 58.8 61.1 61.4 61.5 61.7 61.9 62.2 63.5
Femei % 52.7 50.0 50.0 47.9 44.4 44.0 43.9 41.8 41.2 38.9 38.6 38.5 38.3 38.1 37.8 36.5
Clasament al tuturor statelor care au raportat date cu procentaj feminin mai > decât media UE-28 Grad decizional 1
2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
„consistent” din punct de vedere al statelor care se încadrează în acesta,
respectiv 23 țări. Dintre acestea, 9 au procentaje mai mici sau egale cu 20 iar
Turcia și Kosovo sunt ultimele în clasament, cu procentaje extrem de mici,
respeciv 8,9 și 4,5.
Cel mai mare procentaj feminin înregistrat de România, în perioada 2003-2019,
s-a înregistrat în anul 2016 (52,1%) iar cel mai mic, în anul 2004 (13,3%). În
această perioadă, România a avut procentaje peste media europeană, cu
excepția anilor 2004, 2009 și 2010.
Evoluția procentajelor feminine ale țării noastre pentru perioada menționată
mai sus se regăsește în graficul următor.
UE (28 state)
Norvegia
Luxembourg
Portugalia
Marea Britanie
Olanda
Liechtenstein
Austria
Estonia
Franța
Bosnia ș i Herțegovina
Macedonia de Nord
Republica Cehă
Serbia
Lituania
Malta
Germania
Danemarca
Belgia
Ungaria
Irlanda
Cipru
Turcia
Kosovo
UE (28 state) Norvegia Luxembourg PortugaliaMarea
BritanieOlanda Liechtenstein Austria Estonia Franța
Bosnia ș i
HerțegovinaMacedonia
de NordRepublica
CehăSerbia Lituania Malta Germania Danemarca Belgia Ungaria Irlanda Cipru Turcia Kosovo
Bărbați % 63.5 63.6 63.6 64.9 65.6 66.7 66.7 68.3 70.4 72.3 72.8 75.0 75.7 76.8 76.9 80.0 80.6 83.3 84.6 84.7 88.2 88.9 91.1 95.5
Femei % 36.5 36.4 36.4 35.1 34.4 33.3 33.3 31.7 29.6 27.7 27.2 25.0 24.3 23.2 23.1 20.0 19.4 16.7 15.4 15.3 11.8 11.1 8.9 4.5
Clasament al tuturor statelor care au raportat date cu procentaj feminin mai < decât media UE-28 Grad decizional 1
2019
24
13.3
28.6 27.3
37.2
44.3
20 21.3
51.1
46.4 46.6 46.1 44.7
52.149.1 49.1 47.9
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
RomâniaGrad decizional 1
2003-2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
Evoluția procentajelor feminine înregistrate de România versus UE, pentru
perioada 2003-2019, se regăsește în graficul următor.
Pe marginea situației mai sus prezentate, putem face următoarele precizări:
- În România, ponderea femeilor aflate în poziții decizionale de grad 1 a
scăzut față de anul 2018 cu 1,2 pp.Cu toate acestea, țara noastră se află pe
„podium” ocupând cea de-a 3-a poziție, atât în clasamentul UE-28 cât și în
clasamentul tuturor stelor care au raportat date;
- Față de media UE-28 pentru pozițiile decizionale de grad 1, procentul
înregistrat de România este mai mare cu 11,4 pp;
- Dacă în anul 2018, Polonia, Slovenia și Lituania erau statele în care
procentajele feminine le depășeau pe cele masculine, în anul 2019 Slovenia,
Polonia și Islanda se află în această postură, Lituania fiind înlocuită de Islanda;
- În anul 2019, două țări au avut procentajul împărțit în mod egal ambelor sexe,
respectiv Polonia și Islanda;
- Două țări au înregistrat procentaje extraordinar de mici, respectiv Turcia
(8,9%) și Kosovo (4,5%), însă raportat la anul 2018 numărul țărilor cu procentaje
mai mici sau egale cu 10 a scăzut (în anul 2018 Belgia a avut procentaj 10).
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
România 24 13.3 28.6 27.3 37.2 44.3 20 21.3 51.1 46.4 46.6 46.1 44.7 52.1 49.1 49.1 47.9
UE 21.1 15.2 17.1 18 28.6 28 24.7 25.7 30.1 29.3 30.2 31.5 34 35.4 35.4 36.2 36.5
România versus UE Grad decizional 1
2003-2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
2.3 Grad decizional 2
Procentajele pe care România le-a comunicat, pentru acest grad decizional,
sunt: 42,4% bărbați și 57,6% femei. Așa cum deja ne-am obișnuit, la gradul
decizional 2 procentajele feminine sunt mai mari comparativ cu gradul
decizional 1.
Media europeană pentru acest grad decizional este de 55,9% bărbați și 44,1%
femei. Peste această medie se regăsesc 13 state.
Și la acest grad decizional, în clasamentul UE-28, țara noastră se clasează pe cea
de-a 3-a poziție, după Slovenia (59,9%) și Croația (58,2%).
Procentaje mai mici decât media europeană se înregistrează la 15 state UE-28,
cel mai mic procentaj feminin fiind înregistrat de Ungaria (19,4%).
Slovenia Croația România Letonia Bulgaria Finlanda Estonia Lituania Grecia Portugalia
Suedia Slovacia Polonia UE (28state)
Bărbați % 40.1 41.8 42.4 44.4 44.8 44.9 45.8 46.4 46.4 47.0 47.5 50.3 55.1 55.9
Femei % 59.9 58.2 57.6 55.6 55.2 55.1 54.2 53.6 53.6 53.0 52.5 49.7 44.9 44.1
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai > decât media UE-28 Grad decizional 2
2019
UE (28state)
Malta Spania Cipru Austria Olanda MareaBritanie
Italia Germania Irlanda Danemarca RepublicaCehă
Franța Luxembourg Belgia Ungaria
Bărbați % 55.9 57.3 57.6 59.0 59.6 62.1 63.1 63.2 63.7 64.7 66.7 68.3 71.2 73.3 77.5 80.6
Femei % 44.1 42.7 42.4 41.0 40.4 37.9 36.9 36.8 36.3 35.3 33.3 31.7 28.8 26.7 22.5 19.4
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai < decât media UE-28 Grad decizional 2
2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România trece pe cea de-
a 4-a poziție, fiind devansată de Liechtenstein (65,4%).
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, 19 dintre acestea au
procentaje mai mari decât media UE-28 și 19 au procentajele mai mici decât
acesta, practic s-au împărțit în două, jumătate fiind peste media europeană iar
jumătate sub aceasta.
România a înregistrat procentaje peste media europeană, în perioada 2003-2019,
cu excepția anilor 2004 și 2010. Cel mai mare procentaj feminin al țării noastre
a fost de 61,1% în anul 2011 iar cel mai mic, de 15,6% în anul 2004.
Liechtenstein Slovenia Croația România Letonia Bulgaria Finlanda Estonia Lituania Grecia Portugalia Suedia Bosnia și Herțegovina
Slovacia Serbia Albania Muntenegru Polonia Macedoniade Nord
UE (28 state)
Bărbați % 34.6 40.1 41.8 42.4 44.4 44.8 44.9 45.8 46.4 46.4 47.0 47.5 49.0 50.3 53.1 53.1 53.3 55.1 55.5 55.9
Femei % 65.4 59.9 58.2 57.6 55.6 55.2 55.1 54.2 53.6 53.6 53.0 52.5 51.0 49.7 46.9 46.9 46.7 44.9 44.5 44.1
Clasament al tuturor statelor care au raportat date cu procentaj feminin mai > decât media UE-28 Grad decizional 2
2019
UE (28state)
Malta Spania Cipru Austria Olanda MareaBritanie
Italia Germania Norvegia Irlanda Islanda Danemarca RepublicaCehă
Franța Luxembourg Kosovo Belgia Ungaria Turcia
Bărbați % 55.9 57.3 57.6 59.0 59.6 62.1 63.1 63.2 63.7 64.4 64.7 66.7 66.7 68.3 71.2 73.3 77.3 77.5 80.6 82.0
Femei % 44.1 42.7 42.4 41.0 40.4 37.9 36.9 36.8 36.3 35.6 35.3 33.3 33.3 31.7 28.8 26.7 22.7 22.5 19.4 18.0
Clasament al tuturor statelor care au raportat date cu procentaj feminin mai < decât media UE-28 Grad decizional 2
2019
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
România 48.7 15.6 36.3 38.8 34.5 41.8 44.7 32.1 61.1 55.7 53.1 57.2 56.4 54.2 53.9 49.9 57.6
RomâniaGrad decizional 2
2003-2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
Evoluția procentajelor feminine înregistrate de România versus UE, pentru
perioada 2003-2019, se regăsesc în graficul următor.
Față de cele prezentate, se pot face următoarele precizări:
- În România, ponderea femeilor aflate în poziții decizionale de grad 2 a
crescut, în anul 2019, cu 7,7 pp față de anul 2018;
- Și la acest grad decizional țara noastră înregistrează progrese semnificative
și se află în poziții de top, respectiv poziția a 3-a în clasamentul UE-28 și poziția
a 4-a în clasamentul tuturor statelor care au raportat date;
- România înregistrează, în anul 2019, un procentaj net superior mediei UE-
28, diferența fiind de 13,5 pp;
- În anul 2019, 13 țări din cele care au raportat date au numărul femeilor
aflate în poziții de decizie de grad 2 mai mare decât cel al bărbaților aflați în
gradul decizional similar;
- Comparativ cu gradul decizional 1 unde procentajul de 50 este mai mare sau
egal la 3 state, la gradul decizional 2, numărul acestora este mult mai mare;
- Dacă la gradul decizional 1 cel mai mic procentaj este de 4,5%, la gradul
decizional 2, cel mai mic procentaj este de 18%.
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
România 48.7 15.6 36.3 38.8 34.5 41.8 44.7 32.1 61.1 55.7 53.1 57.2 56.4 54.2 53.9 49.9 57.6
UE 28 24.8 22.8 23.8 34.2 34.3 33.2 36.1 38.7 37.1 38.6 39.6 40.3 41.6 43.2 43 44.1
România versus UE Grad decizional 2
2003-2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
3. Echilibrul de gen în poziții de decizie conform tipologiei BEIS – metodă
de clasificare a ministerelor naționale
În procesul de prelucrare și analiză a datelor, EIGE utilizează tipologia BEIS ce
clasifică ministerele 1 în 4 categorii (includerea ministerelor din România în
tipologia BEIS este realizată de EIGE):
B - Funcții de bază: afaceri interne și externe, apărare și justiție.
Instituțiile din România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Afacerilor
Externe, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Justiției,
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Secretariatul
General al Guvernului și Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.
E - Economice: finanțe, comerț, industrie și agricultură. Instituțiile din
România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Finanțelor Publice,
Ministerul Economiei, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat, Ministerul Turismului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul
Fondurilor Europene.
I - Infrastructură: transport, comunicații și mediu. Instituțiile din România
care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Transporturilor, Ministerul
Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerul Energiei, Ministerul
Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor.
S - Socio-culturale: muncă și afaceri sociale, sănătate, copii, familie,
tineret, vârstnici, educație, știință și cultură. Instituțiile din România care
aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul
Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Inovării, Ministerul Culturii și
Identității Naționale, Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.
1 Denumirea ministerelor din România incluse celor 4 categorii BEIS este cea de la data
calendaristică a culegerii datelor (august 2019)
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
3.1 Funcții de bază - B
În anul 2019, România urcă spectaculos în acest clasament. Dacă în anul 2018,
la funcțiile de bază, România se clasa pe cea de 14-a poziție în clasamentul UE-
28, cu un procentaj de 36,8, în anul 2019 țara noastră se situează pe cea de-a
5-a poziție (la egalitate cu Finlanda) cu un procentaj feminin de 47,8 (diferență
de 11 pp) . Media UE-28 a fost de 37,4% iar statele cu procentaje mai mari decât
țara noastră sunt: Lituania (51,7%), Estonia (50,8%), Slovenia (50,3%) și Grecia
(49,2%).
În clasamentul UE-28, numărul statelor care au procentaj mai mare decât media
UE-28 este mai mic decât cel al statelor care au procentaj mai mic decât această
medie. Astfel, raportat la media UE-28, 12 state au procentaj mai mare decât
aceasta și 16 state au procentaj mai mic.
48.3 49.2 49.7 50.8 52.2 52.2 53.6 55.4 55.4 57.7 58.3 59.9 62.6
51.7 50.8 50.3 49.2 47.8 47.8 46.4 44.6 44.6 42.3 41.7 40.1 37.4
Lituania Estonia Slovenia Grecia România Finlanda Malta Suedia Croația Slovacia Spania Italia UE (28 state)
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai > decât media UE-28Funcții de bază (B)
2019
Bărbați % Femei %
62.6 63.4 64.7 64.8 65.1 66.4 67.4 67.9 69.1 71.4 74.7 74.8 75.8 76.0 77.8 77.8 84.7
37.4 36.6 35.3 35.2 34.9 33.6 32.6 32.1 30.9 28.6 25.3 25.2 24.2 24.0 22.2 22.2 15.3
UE (28 state) Germania Letonia Austria Olanda Polonia MareaBritanie
Bulgaria Portugalia Irlanda Franța RepublicaCehă
Belgia Luxembourg Danemarca Cipru Ungaria
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai < decât media UE-28Funcții de bază (B)
2019
Bărbați % Femei %
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
În ceea ce privește clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România
mai coboară o poziție și se clasează pe locul 6, fiind devansată de Muntenegru.
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, 17 state înregistrează
procentaje peste media UE-28 și 21 state au procentaje sub media europeană.
Țările care au cele mai mici procentaje sunt Ungaria (15,3%) și Kosovo (19,6%).
În perioada 2003 – 2019, procentajele feminine ale țării noastre au fost
fluctuante, cel mai ridicat nivel înregistrându-se în anul 2016 iar cel mai mic
nivel, în anul 2004. Cu toate acestea, raportat la anul precedent (2018),
creșterea a fost însemnată (11 pp).
48.3 48.4 49.2 49.7 50.8 52.2 52.2 53.6 55.4 55.4 56.9 57.7 58.3 58.7 58.8 59.9 60.5 62.6
51.7 51.6 50.8 50.3 49.2 47.8 47.8 46.4 44.6 44.6 43.1 42.3 41.7 41.3 41.2 40.1 39.5 37.4
Lituania Muntenegru Estonia Slovenia Grecia România Finlanda Malta Suedia Croația Albania Slovacia Spania Bosnia și Herțegovina
Liechtenstein Italia Macedoniade Nord
UE (28 state)
Clasament al tuturor statelor care au raportat date care au procentaj feminin mai > decât media UE-28Funcții de bază (B)
2019
Bărbați % Femei %
62.6 63.4 64.7 64.8 65.1 66.4 66.7 66.7 67.4 67.9 68.1 69.1 71.4 74.7 74.8 75.8 76.0 77.8 77.8 78.1 80.4 84.7
37.4 36.6 35.3 35.2 34.9 33.6 33.3 33.3 32.6 32.1 31.9 30.9 28.6 25.3 25.2 24.2 24.0 22.2 22.2 21.9 19.6 15.3
UE (28 state) Germania Letonia Austria Olanda Polonia Norvegia Islanda MareaBritanie
Bulgaria Serbia Portugalia Irlanda Franța RepublicaCehă
Belgia Luxembourg Danemarca Cipru Turcia Kosovo Ungaria
Clasament al tuturor statelor care au raportat date care au procentaj feminin mai < decât media UE-28Funcții de bază (B)
2019
Bărbați % Femei %
44.6
10.8
45.541.2
33.238.3 40.5
16.4
51.2
41.3
48 47.2 4851.3
43.236.8
47.8
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Funcții de bază (B)Dinamica procentajelor feminine
România2003 - 2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
3.2 Funcții economice - E
La funcțiile economice, procentajul feminin al țării noastre scade ușor, de la
60,1 în anul 2018 la 58,7 în anul 2019. Cu acest procentaj România obține
clasarea pe cea de-a 4-a poziție în clasamentul UE-28, după Bulgaria (67,4%),
Slovenia (63,6%) și Croația (61,2%). Media europeană la această categorie este
de 43,2, medie mai mică cu 15,5 pp față de procentajul țării noastre. Letonia
este statul care are procentajul împărțit în mod egal ambelor sexe.
La funcțiile economice, în anul 2019, în clasamentul UE-28, 17 state din cele 28
au procentaje mai mici decât europeană. Cele mai mici procentaje feminine s-
au înregistrat în Danemarca (19%), Belgia (14,3%) și Ungaria (13,9%).
Bulgaria Slovenia Croația România Lituania Polonia Portugalia Finlanda Letonia Grecia SuediaUE (28state)
Bărbați % 32.6 36.4 38.8 41.3 42.4 47.3 49.2 49.5 50.0 51.3 52.9 56.8
Femei % 67.4 63.6 61.2 58.7 57.6 52.7 50.8 50.5 50.0 48.7 47.1 43.2
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai > decât media UE-28Funcții economice (E)
2019
UE (28 state) Slovacia SpaniaMarea
BritanieAustria Estonia Italia Irlanda Cipru Franța Malta Olanda
RepublicaCehă
Luxembourg Germania Danemarca Belgia Ungaria
Bărbați % 56.8 57.9 58.1 61.5 61.7 65.8 66.7 66.7 66.7 67.2 67.3 69.0 70.1 71.4 73.3 81.0 85.7 86.1
Femei % 43.2 42.1 41.9 38.5 38.3 34.2 33.3 33.3 33.3 32.8 32.7 31.0 29.9 28.6 26.7 19.0 14.3 13.9
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai < decât media UE-28Funcții economice (E)
2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România își menține
poziția (locul 4). Muntenegru se alătură Letoniei cu procentaj împărțit în mod
egal ambelor sexe.
Din cele 38 state care au raportat date, 23 au procentaje mai mici decât media
UE-28 iar Liechtenstein nu are încadrare în această categorie. Islanda este țara
care are procentaj feminin 0.
Evoluția procentajelor feminine înregistrate de România, în perioada 2003 –
2019, la funcțiile economice, se regăsește în graficul următor.
Bulgaria Slovenia Croația România LituaniaBosnia și
HerțegovinaPolonia Portugalia Finlanda Muntenegru Letonia Grecia Suedia Serbia
UE (28state)
Bărbați % 32.6 36.4 38.8 41.3 42.4 46.8 47.3 49.2 49.5 50.0 50.0 51.3 52.9 53.1 56.8
Femei % 67.4 63.6 61.2 58.7 57.6 53.2 52.7 50.8 50.5 50.0 50.0 48.7 47.1 46.9 43.2
Clasament al tuturor statelor care au raportat date care au procentaj feminin mai > decât media UE-28Funcții economice (E)
2019
UE (28 state) Slovacia Spania AlbaniaMarea
BritanieAustria Norvegia Estonia
Macedoniade Nord
Italia Irlanda Cipru Franța Malta OlandaRepublica
CehăLuxembourg Germania Danemarca Turcia Kosovo Belgia Ungaria Islanda
Bărbați % 56.8 57.9 58.1 61.0 61.5 61.7 62.5 65.8 66.7 66.7 66.7 66.7 67.2 67.3 69.0 70.1 71.4 73.3 81.0 81.3 82.0 85.7 86.1 100.0
Femei % 43.2 42.1 41.9 39.0 38.5 38.3 37.5 34.2 33.3 33.3 33.3 33.3 32.8 32.7 31.0 29.9 28.6 26.7 19.0 18.7 18.0 14.3 13.9 0.0
Clasament al tuturor statelor care au raportat date care au procentaj feminin mai < decât media UE-28Funcții economice (E)
2019
0
17.4
28.1 29 29.4
41.3
34.8
52.9
63.6
55.452.1
54.6 56.559.3
61.9 60.1 58.7
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Funcții economice (E)Dinamica procentajelor feminine
România2003 - 2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
3.3 Funcții Infrastructură - I
Față de anul 2018, la această categorie, România a scăzut, în anul 2019, cu 2,9
pp (de la 47,8% în anul 2018 la 44,9% în anul 2019) și s-a clasat pe cea de-a 11-a
poziție în clasamentul UE-28. Media europeană la funcțiile infrastructură a fost
de 42,7%. Bulgaria a înregistrat cel mai mare procentaj feminin (78%) iar Belgia
are procentaje egale pe criteriul de sex. Raportat la media UE-28, România
înregistrează un procentaj mai mare cu 2,2 pp.
În clasamentul UE-28, 13 state au procentaj mai mare decât media europeană și
14 înregistrează procentaje mai mici decât aceasta iar 1 stat (Ungaria) nu are
reprezentare la această categorie.
Bulgaria MareaBritanie
Portugalia Finlanda Estonia Slovacia Slovenia Belgia Suedia Croația Polonia România Austria UE (28state)
Bărbați % 22.0 35.7 36.4 36.4 39.1 43.2 46.0 50.0 52.4 53.1 54.0 55.1 56.5 57.3
Femei % 78.0 64.3 63.6 63.6 60.9 56.8 54.0 50.0 47.6 46.9 46.0 44.9 43.5 42.7
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai > decât media UE-28Funcții infrastructură (I)
2019
UE (28 state) Grecia Olanda Letonia Luxembourg Malta Irlanda Spania Lituania Cipru Franța Italia RepublicaCehă
Danemarca Germania Ungaria
Bărbați % 57.3 58.2 59.8 60.0 62.5 62.8 63.2 64.3 69.2 71.4 72.7 74.4 78.8 84.6 85.0 0.0
Femei % 42.7 41.8 40.2 40.0 37.5 37.2 36.8 35.7 30.8 28.6 27.3 25.6 21.2 15.4 15.0 0.0
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai < decât media UE-28Funcții infrastructură (I)
2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România a fost devansată
de Liechtenstein și se poziționează pe cea de-a 12-a poziție. Liechtenstein
depășește toate statele și se poziționează pe primul loc din clasament cu un
procentaj feminin spectaculos de 87,5. Este de remarcat faptul că 3 țări au
procentajele împărțite în mod egal femeilor și bărbaților (Belgiei i se alătură
Islanda și Albania).
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, 17 state au procentaje mai
mari decât media europeană iar 20 au procentaje mai mici decât aceasta
(Ungaria fără reprezentare la această categorie).
Evoluția procentajelor feminine înregistrate de România, în perioada 2003 –
2019, pentru funcțiile infrastructură, este prezentată în graficul următor.
Liechtenstein Bulgaria MareaBritanie
Portugalia Finlanda Estonia Slovacia Slovenia Islanda Belgia Albania Suedia Croația Polonia România Macedoniade Nord
Austria UE (28 state)
Bărbați % 12.5 22.0 35.7 36.4 36.4 39.1 43.2 46.0 50.0 50.0 50.0 52.4 53.1 54.0 55.1 55.6 56.5 57.3
Femei % 87.5 78.0 64.3 63.6 63.6 60.9 56.8 54.0 50.0 50.0 50.0 47.6 46.9 46.0 44.9 44.4 43.5 42.7
Clasament al tuturor statelor care au raportat date care au procentaj feminin mai > decât media UE-28Funcții infrastructură (I)
2019
UE (28 state) Grecia Olanda Letonia Luxembourg Malta Irlanda Muntenegru Spania Bosnia și Herțegovina
Lituania Norvegia Cipru Serbia Franța Italia RepublicaCehă
Kosovo Danemarca Germania Turcia Ungaria
Bărbați % 57.3 58.2 59.8 60.0 62.5 62.8 63.2 63.6 64.3 68.8 69.2 70.6 71.4 72.7 72.7 74.4 78.8 81.8 84.6 85.0 87.2 0.0
Femei % 42.7 41.8 40.2 40.0 37.5 37.2 36.8 36.4 35.7 31.3 30.8 29.4 28.6 27.3 27.3 25.6 21.2 18.2 15.4 15.0 12.8 0.0
Clasament al tuturor statelor care au raportat date care au procentaj feminin mai < decât media UE-28Funcții infrastructură (I)
2019
20
33.3
23.527.8
47.853.3
36.8 37.3
61.454.1
48.7 50.746.3 44.3 47.1 47.8 44.9
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Funcții infrastructură (I)Dinamica procentajelor feminine
România2003 - 2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
3.4 Funcții socio-culturale - S
La aceste funcții, în anul 2019, România se poziționează pe locul 7, în
clasamentul UE-28, cu un procentaj feminin de 60,2. Raportat la anul precedent,
țara noastră a avut o creștere de 1,4 pp (60,2% în anul 2019 față de 58,8% în anul
2018).
Media europeană la funcțiile socio-culturale este de 50,7%, în scădere cu 0,2 pp
față de anul 2018 și cu 9,5 pp sub procentajul țării noastre. Doar 12 state din
cele 28 au procentaje feminine peste media europeană.
Din cele 16 state membre UE cu procentaje mai mici decât media europeană,
Belgia a obținut cel mai mic procentaj, respectiv 16,7.
23.5 29.7 30.2 32.6 32.9 38.3 39.8 42.0 42.9 43.1 47.9 48.6 49.3
76.5 70.3 69.8 67.4 67.1 61.7 60.2 58.0 57.1 56.9 52.1 51.4 50.7
Letonia Suedia Croația Slovenia Bulgaria Grecia România Estonia Finlanda Portugalia Polonia Slovacia UE (28state)
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai > decât media UE-28Funcții socio-culturale (S)
2019
Bărbați % Femei %
49.3 51.4 52.6 52.9 52.9 53.7 55.0 55.8 56.7 58.1 58.7 64.9 66.7 67.2 68.8 75.9 83.3
50.7 48.6 47.4 47.1 47.1 46.3 45.0 44.2 43.3 41.9 41.3 35.1 33.3 32.8 31.3 24.1 16.7
UE (28 state) Danemarca Lituania Cipru Austria Malta Olanda Italia RepublicaCehă
Germania Spania Irlanda MareaBritanie
Franța Luxembourg Ungaria Belgia
Clasament al statelor UE-28 care au procentaj feminin mai < decât media UE-28Funcții socio-culturale (S)
2019
Bărbați % Femei %
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
În ceea ce privește clasamentul tuturor statelor care au raportat date, România
se clasează pe cea de-a 10-a poziție, fiind devansată de Islanda, Liechtenstein
Bosnia și Herțegovina. În acest clasament, Islanda a trecut în fruntea
clasamentului cu un procentaj de 80.
În clasamentul tuturor statelor care au raportat date, cele mai mici procentaje
le înregistrează Belgia (16,7%) și Turcia (17,5%). În acest clasament, 17 state au
procentaje mai mari decât media UE-28 și 21 state înregistrează procentaje sub
această medie.
Evoluția procentajelor feminine înregistrate de România, în perioada 2003 –
2019, este prezentată în graficul următor.
20.0 23.5 28.6 29.7 30.2 32.6 32.9 35.0 38.3 39.8 42.0 42.9 43.1 43.8 46.9 47.9 48.6 49.3
80.0 76.5 71.4 70.3 69.8 67.4 67.1 65.0 61.7 60.2 58.0 57.1 56.9 56.3 53.1 52.1 51.4 50.7
Islanda Letonia Liechtenstein Suedia Croația Slovenia Bulgaria Bosnia și Herțegovina
Grecia România Estonia Finlanda Portugalia Albania Macedoniade Nord
Polonia Slovacia UE (28 state)
Clasament al tuturor statelor care au raportat date care au procentaj feminin mai > decât media UE-28Funcții socio-culturale (S)
2019
Bărbați % Femei %
49.3 51.4 52.6 52.7 52.9 52.9 53.7 54.8 55.0 55.8 56.7 58.1 58.7 59.5 64.9 66.7 67.2 68.8 70.0 75.9 82.5 83.3
50.7 48.6 47.4 47.3 47.1 47.1 46.3 45.2 45.0 44.2 43.3 41.9 41.3 40.5 35.1 33.3 32.8 31.3 30.0 24.1 17.5 16.7
UE (28 state) Danemarca Lituania Serbia Cipru Austria Malta Muntenegru Olanda Italia RepublicaCehă
Germania Spania Norvegia Irlanda MareaBritanie
Franța Luxembourg Kosovo Ungaria Turcia Belgia
Clasament al tuturor statelor care au raportat date care au procentaj feminin mai < decât media UE-28Funcții socio-culturale (S)
2019
Bărbați % Femei %
47.4
13
36.8
47.442.5
49.3 5045.2
59.263.2
52.6
62.7
56.3 5652.3
58.8 60.2
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Funcții socio-culturaleDinamica procentajelor feminine
România2003 - 2019
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
În cadrul tipologiei BEIS, pentru anul 2019, se pot face următoarele precizări:
- În cadrul tipologiei BEIS, posturile decizionale ale României sunt împărțite în
mod echitabil între femei și bărbați;
- Femeile sunt majoritare în 2 categorii BEIS (funcții economice și funcții socio-
culturale) și bărbații tot în 2 categorii, respectiv funcții de bază și funcții
infrastructură;
- Este de remarcat faptul că poziționarea femeilor în posturi decizionale în
România este distribuită într-un mod mult mai echilibrat în toate categoriile
tipologiei BEIS, iar procentul de femei ce ocupă poziții de decizie este, de
asemenea, superior mediei europene, la toate categoriile BEIS;
- Funcțiile socio-culturale sunt singurele în care media UE-28 depășește 50%
(50,7%);
- La funcțiile de bază, comparativ cu anul 2018, în anul 2019, România
înregistrează o creștere de 11 pp (de la 36,8% în anul 2018 la 47,8% în anul
2019);
- Și în anul 2019, România are procentaj peste media europeană, diferența fiind
de 10,4 pp (media UE-28: 37,4%), diferență mult mai mare decât în anul 2018,
când aceasta a fost de 0,9 pp;
- Anul 2016 a fost cel mai bun din punct de vedere al procentajelor feminine
pentru țara noastră, România atingând nivelul de 51,3 (raportat la perioada
2003-2019).
- La funcțiile economice, în anul 2019, procentajele feminine au scăzut cu 1,4 pp
față de anul 2018 (de la 60,1% în anul 2018 la 58,7% în anul 2019);
- Procentajul feminin al României este net superior mediei UE-28, diferența fiind
de 15,5 pp (România – 58,7%; media UE-28 – 43,2%);
- Având în vedere perioada de raportare 2003-2019, putem spune că România,
începând cu anul 2010, are procentaje feminine peste 50, cel mai bun procentaj
înregistrându-se în anul 2011 (63,6%);
- La funcțiile infrastructură, procentajele feminine din țara noastră au scăzut cu
2,9 pp (de la 47,8% în anul 2018 la 44,9% în anul 2019);
- Țara noastră înregistrează, și la funcțiile infrastructură, procentaje feminine
mai mari decât media europeană, având un avans de 2,2 pp;
- Evoluția procentajelor feminine din România, în perioada 2003-2019, a fost
destul de fluctuantă, cel mai mare procentaj înregistrându-se în anul 2011
(61,4%);
- La funcțiile socio-culturale, țara noastră a înregistrat o creștere procentuală
feminină cu 1,4 pp (60,2% în anul 2019 față de 58,8% în anul 2018);
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
- Cu procentajul feminin de 60,2, România se află cu 9,5 pp peste media UE-28
(50,7%);
- Începând cu anul 2011, procentajele feminine înregistrate de România sunt de
peste 50, cel mai înalt nivel atingându-se în anul 2012 (63,2%).
Concluzii:
Din punct de vedere al pozițiilor de decizie la nivelul administrației publice
centrale, în anul 2019, România a înregistrat progrese notabile și a ocupat, atât
în clasamentul UE-28 cât și în clasamentul tuturor țărilor care au raportat date,
locuri deosebit de bune, având procentaje feminine net superioare mediei UE-
28.
Poziționările țării noastre, în anul 2019, în funcție de gradele decizionale sunt:
Grad decizional 1(47,9%): locul 3 atât în clasamentul UE-28 cât și în clasamentul
tuturor țărilor care au raportat date;
Grad decizional 2 (57,6%): locul 3 în clasamentul UE-28 și locul 4 în clasamentul
tuturor țărilor care au raportat date;
Grad decizional 1 + Grad decizional 2 (53,5%): locul 4 în clasamentul UE-28 și
locul 5 în clasamentul tuturor țărilor care au raportat date.
Și în ceea ce privește categoria BEIS, țara noastră a făcut progrese și a înregistrat
procentaje feminine peste media UE-28 la toate funcțiile.
Poziționările României în categoria BEIS, în anul 2019, sunt:
Funcții de bază (47,8%): locul 5 în clasamentul UE -28 și locul 6 în clasamentul
tuturor țărilor care au raportat date;
47.8
58.7
44.9
60.2
37.4
43.2
42.7
50.7
Funcții de bază Funcții economice Funcții infrastructură Funcții socio-culturale
Procentaje România versus Media UE-28 Tipologia BEIS
2019
România UE-28
Nesecret
Intrarea Camil Petrescu nr.5, Sector 1, București
Tel.: +4 021 313 0059
www.anes.gov.ro
Funcții economice (58,7%): locul 4 atât în clasamentul UE-28 cât și în
clasamentul tuturor țărilor care au raportat date;
Funcții infrastructură (44,9%): locul 11 în clasamentul UE-28 și locul 12 în
clasamentul tuturor țărilor care au raportat date;
Funcții socio-culturale (60,2%): locul 7 în clasamentul UE-28 și locul 10 în
clasamentul tuturor țărilor care au raportat date.
***
Întocmit,
Selena Vasile
Consilier superior