M-a costat șapte lei. Am cumpărat-o de laun anticar. Este Catalogul expozţiei filatelicenaţionale Ziua Mărcii Poștale Românești din1987. Eveniment ce a avut loc în perioada 14-21 noiembrie ´87 la Muzeul de Artă. Nu esteo broșură, așa cum se obișnuiște în zilelenoastre. Este o carte în toată regula, cu peste300 de pagini. Catalogul celui mai importanteveniment filatelic din acel an a fost realizatde Asociaţia Filateliștilor din RSR, Direcţia Ge-nerală a Poștelor și Telecomunicaţiilor îm-preună cu Filiala AFR București.

De ce ţin să vorbesc despre acest catalog?

inEDITORIAL

Poște militare străineîn România (sec. XX)

pagina 6-13 ü

pagina 19-20 ü

Poșta locală feroviarăKustendje-Czernawoda

pagina 14-18 ü

pagina 28-31 ü

pagina 2ü

pagina 32-38 ü

Apollo 11 - 40 de ani dela primul pas pe Lună

pagina 45-46 ü

Invitaţie la o temă gustoasă

Întreguri poștale de serviciu

philatelica.roAnul I. nr. 3 - august 2009

editor-fondator: DAN N. DOBRESCU redactor şef: LÁSZLÓ KÁLLAI

Coala este probabil unică și este surprinzător faptul că a fost păstrată

Poșta română în Transnistria, 1941-1944

O coală excepţională de eseuri la emisiunea EXPOZIŢIA GENERALĂ BUCUREŞTI 1906

HUNFILA 2009 Din paginile filatelieicomuniste

continuare în pag. 1

philatelica.ro

A cordând o ate-nţie specială, înaceastă primă-

vară, exponatelor pre-zentate la expoziţiinaţionale sau inter-naţionale sub patronajFIP/FEPA constat: traficde influenţă; întoarce-rea la practici dinainteaanilor 1990, când secreștea nivelul distinc-ţiilor acordate pe motivcă un expozant sau altulne-a ajutat în organiza-rea expoziţiei; creștereanivelului distincţiilorpentru ca exponatelerespective să fie comer-cializate ulterior la unpreţ mai bun ori măcarpentru ca expozantulsa-și compună în modnemeritat un CV filatelicgonflat în vederea obţi-nerii unei sinecurii în

staff-ul filatelic naţionalsau chiar in sistemul bu-getar al urbei în carevieţuiește.

Toate au un numitorcomun - inversarea scă-rii valorilor, un fenomenpericulos pentru pere-nitatea competiţiei.

Dar iată și un exem-plu proaspăt: un expo-nat distins cu Vermeil -83 puncte la EFIRO2008, primește apoi, laBULGARIA 2009, Bronz-Argint - 68 puncte. Cespune aceasta? Când șiunde s-a greșit?

Iată câteva întrebăricare așteaptă un răs-puns. Cine ni-l dă?

Să auzim numai debine ....

Simplu! Face parte din istoria fila-teliei românești.

Lucrarea, ca mai toate dinEpoca de Aur, este prefaţată deun text cu iz de propagandă co-munistă. Autorul textului a po-menit despre înfăptuireaProgramului partidului de făurirea societăţii socialiste multilateraldezvoltate cu precizarea că în ţaranoastră Conferinţa Naţională apartidului creează cadrul optimpentru ca marca poștală româ-nească să pună în valoare mă-reţele realizări ale Epocii NicolaeCeaușescu. Dar nu vreau să facpolitică și nici nu am de gând săprovoc nostalgie vreunui cititor.

Firește, și acest catalog e plin cucomisii și comitete - de organi-zare, de onoare sau de triere -,compuse în majoritatea lor dinoameni no name.

La lista exponatelor apar titluristranii, care pe unii îi fac să zâm-bească pe alţii să-și aducă amintede beneficiile acelor timpuri. Iată,câteva titluri de exponate tipiceacelor vremuri: Economia Româ-niei la început de Republică, In-dustrializarea socialistă sau Aniiconstrucţiei socialiste.

Am spus mai sus că publicaţiaeste o bucăţică din istoria filatelieiromânești. Trecând de paginilededicate propagandei politice car-tea este o adevărată comoară. Ca-talogul conţine lista întregurilorpoștale românești din perioada1870-1987, catalogul plicurilor cumarcă fixă emise între 1931-1986realizat de Gheorghe TUDOR șiViorica PAIUL, lista plicurilor cumărci fixe figurative reeditate, uncapitol se ocupă de clasificareamărcilor fixe de pe întregurilepoștale românești (1931-1987) -

autori Gheorghe TUDOR, VioricaPAIUL și Mihail POPOVICI.

Cataloagele expoziţiilor din ul-timii ani sunt și ele pline de liste.Dar aceste liste nu vorbesc despreplicuri sau întreguri poștale, ciconţin numele unor indivizi careprea puţine lucruri știu despretimbre. Cel mult că ele se ling și selipesc pe scrisoare. Conţin cinci-șase prefaţe, texte fără cap șicoadă, pozele din tinereţe alemembrilor din comisii și comiteteși, eventual, articolașe stângaceale unor pseudo filateliști. Dar, dincataloagele noastre lipsesc cudesăvârșire lucrări serioase, binedocumentate și elaborate de fila-teliști avizaţi.

În fine... Nu putem comparaepoca comunistă cu era micilorsfârnării. În urmă cu două-trei de-cenii se mai făcea și treabă în/cufilatelia, acum... doar averi.

urmare de pe coperta 1

Publisher´s corner

editorial

G ranting a specialattention, thisspring, to the ex-

hibits displayed at natio-nal or internationalexhibitions under theFIP/FEPA patronage Ifind: the use of influence;the return to the practi-ces employed before1990, when the level ofthe offered distinctionswas risen because oneexhibitor helped in exhi-bition organization; theartificial rising of the dis-tinctions for the prospec-tive merchandising at ahigher price of the res-pective exhibit or at leastfor the exhibitor in orderto get, without deserve,

a profitable phi-

latelic CV, helpful for a si-necure in the nationalphilatelic staff or evenin the budgetary systemof the town he lives.

In all there is a com-mon ground: the inver-sion of the values scale,a dangerous phenome-non for the persistenceof the competition.

But let's see a recentexample: an exhibitawarded with Vermeil -83 points to EFIRO 2008- receives then, to BUL-GARIA 2009, SilverBronze - 68 points.What does it means?When and where themistake is made?

There are some que-stions waiting for ananswer. Who will giveit to us?

All the best!

Cuvântul editorului

pagina 1ü

inEDITORIAL - Din paginile filateliei comunistecd

philatelica.ro filatelie traditionala

Emisiunea litografiată Expo-ziţia Generală București 1906,aflată în circulaţie în perioada 29- 31 octombrie 1906 a fost tipărităîn coli de 50 de timbre, pe hârtiecretată, fără filigran [1].

Emisiunea cuprinde 11 valoricu 7 imagini diferite.

Valorile 5, 10 bani, 1 L 50 b, 2L 50 b, 3 lei au fost tipărite la Ti-pografia ALBERT BAER Bucu-rești, iar celelate valori - 15, 25,30, 40, 50 și 75 de bani - au fosttipărite la Fabrica de Timbre dinBucurești.

Tipărirea acestei emisini a în-tâmpinat câteva dificultăţi. Primazi de punere în circulatie a fost pe16/29 octombrie 1906 [2]. Măr-cile acestei emisiuni au fost re-trase din circulaţie pe 19octombrie/1 noiembrie 1906, darau fost cumpărate la valoarea lorfacială până la data de 1/14 no-iembrie 1906.

Se cunosc eseuri din aceastăemisiune la aproape toate valorile[3]. În [4] se prezintă mai multeeseuri pe hârtie albă din diferitevalori (colecţia Chris TREVERS,Australia). Cele mai mari unităţiilustrate pe acest site sunt pentruvalorile mici de 50, 75 bani, înbloc de patru. Singurele relevantesunt cele referitoare la valorile înLei. Sunt blocuri mult mai mari încolecţia Elek.

Noi am prezentat spre exper-tiză Dlui Cristian SCĂICEANU, Di-rector Adjunct al MuzeuluiNaţional Filatelic din București, ofoaie de eseuri din această emi-siune, care are următoarele carac-teristici [5]:

• piesa prezentată constădintr-o coală de hârtie negu-mată, cretată, cu dimensiunile de51x33 cm;

• pe această coală sunt impri-mate 42 de valori (6 rânduri și 7coloane) din valoarea de 2 L 50 bși același număr (același grupaj)din valoarea de 1 L 50 b ale emi-

siunii Romania - 1906 - ExpoziţiaGenerală București Mi #205-6(Fig.1, a se vedea coperta 1);

• coala este nedantelată;• culorile cadrului sunt galben

și brun pentru valoarea de 2 L 50b și roșu-violet cu negru pentruvaloarea de 1 L 50 b ;

• cadrul mărcilor este impri-mat prin litografiere.

După analiza piesei prezen-tate, expertul a ajuns la concluziacă este o probă intermediară, înprocesul de tipărire al celor douămărci. Comparând piesa prezen-tată cu colile martor deţinute deMuzeul Naţional Filatelic, prove-nite din vechiul Conservator Poș-tal al României, Dl. CristianSCĂICEANU [5] constată o parti-cularitate de desen interesantă,constând într-o liniuţă care leagăcartușul cuvântului POSTA cu car-tușul decorativ din dreapta sa.

La toate timbrele din proba in-termediară se menţine aceastăparticularitate de desen (Fig. 2),pe când la mărcile emise nu se re-

găsește decât o singură dată încoala de 50 bucăţi și anume la po-ziţia 48 pentru valoarea de 2 L 50b (Fig. 3) galben-brun și la poziţia5 pentru valoarea de 1 L 50 broșu-violet (Fig. 4).

Această coală de probă inter-mediară este excepţională deoa-rece conţine, pe aceeași foaie dehârtie, un număr de 84 de timbredin două valori - 1 L 50 b și 2 L 50b - număr care nu corespunde ti-rajului final de 50 de timbre pecoală. La unele emisiuni postcla-sice (1872-1903) și moderne(1903-1909) românești au existatprobe intermediare, diferind decele definitive prin numărul și ti-purile de subiecte.

Coala este probabil unică(până la eventuala descoperire aalteia) și este surprinzător faptulcă a fost păstrată. De obiceiaceste forme intermediare deeseuri de desen sau de culoareerau distruse. Din fericire, pentrucolecţionari ca mine, acest lucrunu s-a întâmplat.

pagina 2ü

Paul POPESCU

O coală excepţională de eseuri la emisiuneaEXPOZIȚIA GENERALĂ BUCUREȘTI 1906

Paul POPESCU, născut la 24 decembrie 1936 în Ploiești, România, licenţiat alFacultăţii de Biologie București (1960), doctor în știinţe naturale (genetică) alUniversităţii din Paris XI Orsay. Preocupări filatelice: România 1859-1947.Contact: paul.popescu@jouy.inra.fr sau paul.popescu@wanadoo.fr

,

^

Fig. 2

philatelica.ro traditional philately

The lithographed issue Gene-ral exposition Bucharest 1906, cir-culated during 29-31 October1906, were printed in sheets of 50stamps, on glossy paper, withoutwatermark [1].

The values of 5, 10 bani, 1 L 50b, 2 L 50 b, 3 lei were printed atthe typography ALBERT BAER Bu-charest Romania, and the othervalues - 15, 25, 30, 40, 50 and 75bani - were printed at the StampsFactory Bucharest, Romania.

There were some difficultieswith the printing of this issue. Thefirst day of circulation was 16/29October 1906 [2]. The stamps ofthis issue were withdrawn on 19October/1 November 1906, butthey were bought at their facialvalue until 1/14 November 1906.

Essays of almost all values ofthis issue are known [3]. In [4] arepresented more essays on whitepaper of different values (collec-tion Chris TREVERS, Australia).The most important units illustra-ted on this site are the units forthe small values of 50, 75 bani, inblocks of 4.

The only relevant units are re-

ferring to the values in Lei. Thereare blocks much bigger in the Elekcollection.

We presented for expertise toMr. Cristian SCĂICEANU, DeputyDirector of The National PhilatelicMuseum from Bucharest, a sheetof essays from this issue, havingthe following characteristics [5]:

• The item consist in a sheetof glossy paper, without gum, of51x33 cm

• On this sheet there are prin-ted 42 items (6 lines and 7 co-lumns) of 2 L 50 b and the samenumber of stamps (same grou-ping) of 1 L 50 b of the issue Ro-mania - 1906 - General ExpositionBucharest Mi#205-6 (Fig.1, seethe cover 1).

• The sheet is imperforated.• The colours of the frame are:

yellow and brown for the value of2 L 50 b and violet - red and blackfor the value of 1 L 50 b.

• The frame of the stamps islithographed.

Following the analysis of thepresented item, the expert con-cluded that it is an intermediaryproof, during the printing pro-cess of the two stamps. By com-paring the presented item with

the test-sheets held by the Natio-nal Philatelic Museum, origina-ting from the former RomanianPostal Conservatory, Mr. CristianSCĂICEANU [5] stated a particu-lar and interesting design fea-ture, which consists of a smallline which unites the cassette(cartouche) of the word POSTAwith the decorative cassette (car-touche) situated on its right.

This particular feature of thedesign is visible on all thestamps from the intermediaryproof (Fig. 2), while the issuedstamps have this particular as-pect only once on the sheet of50 stamps, namely at the posi-tion 48 for the value of 2 L 50 b(Fig. 3) yellow-brown, and at theposition 5 for the value of 1 L 50 b(Fig. 4) red-violet.

This intermediary proof is anexceptional one because it con-tains, on the same sheet of paper,a number of 84 stamps of two va-lues - 1 L 50 b and 2 L 50 b - num-ber which does not correspondsto the final printing of 50 stampson the sheet. Intermediary proofhave been printed, different fromsome final postclassical (1872-1903) and modern (1903-1909)Romanian issues by the numberand the type of pattern.

The sheet is probably unique,since another one will be found,and it is surprising that it was con-served. Usually, these interme-diary forms of design or colouressays were destroyed. Fortuna-tely, for the collectors like me, itdidn’t happen.

Paul POPESCU

An exceptional sheet of essays from the issueGENERAL EXPOSITION BUCHAREST 1906

Paul POPESCU is born on Decem-ber 24th, 1936 Ploiești, Romania,graduated of the University of Bu-charest, Faculty of Biology (1960),PhD (Docteur es Sciences) in Scien-ces Naturelles (Genetics) of theUniversity Paris XI Orsay. Philatelicinterest: Romania 1859-1947Contact: paul.popescu@jouy.inra.fr or paul.popescu@wanadoo.fr

pagina 3 ü

Fig. 3

philatelica.ro philatelie traditionnelle

L’émission lithographiée Expo-sition Générale Bucarest 1906, quia circulé dans la période 29-31 oc-tobre 1906, a été imprimée enfeuilles de 50 timbres, sur papierglacé, sans filigrane [1].

L’émission comprend 11 va-leurs avec 7 images différentes.

Les valeurs 5, 10 bani, 1 L 50 b,2 L 50 b, 3 lei, ont été impriméesà la typographie ALBERT BAER Bu-carest, et les autres valeurs - 15,25, 30, 40, 50, et 75 bani - ont étéimprimées à la Fabrique des Tim-bres de Bucarest.

Il y a eu quelques difficultéspour l’impression de cette émis-sion. Le premier jour de mise en

circulation a été le 16/29 octobre1906 [2]. Les timbres de cetteémission ont été retirés de la cir-culation le 19 octobre/1 novem-bre 1906, mais ils ont été achetésà leur valeur faciale jusqu’au 1/14novembre 1906.

Des essais pour presque tou-tes les valeurs de cette émissionsont connus [3]. Dans [4] sontprésentés plusieurs essais des va-leurs différentes, sur papier blanc(collection Chris TREVERS, Aus-tralie). Les plus grandes unités il-lustrées sur ce site sont cellespour les petites valeurs de 50, 75bani, en bloc de 4. Les seules piè-ces à relever sont celles qui con-cernent les valeurs en Lei. Il y ades blocs beaucoup plus grands

dans la collection Elek.Nous avons présenté pour une

expertise à Monsieur CristianSCĂICEANU, Directeur Adjoint duMusée National Philatélique deBucarest, une feuille d’essais decette émission, avec les caracté-ristiques suivantes [5]:

• La pièce consiste d’unefeuille en papier glacé, sansgomme, avec les dimensions51x33 cm;

• Sur cette feuille sont impri-mées 42 valeurs (6 lignes et 7 co-lonnes), pour la valeur de 2 L 50 bet le même nombre (le mêmegroupage) pour la valeur de 1 L50 b de l’émission Roumanie -1906 - Exposition Générale Buca-rest Mi#205-6 (Fig.1, voir la co-uverture 1);

• La feuille est non dentelée;• Les couleurs du cadre sont:

jaune et brun pour la valeur de 2L 50 b et rouge-violet et noir pourla valeur de 1 L 50 b;

• Le cadre des timbres estlithographié.

Après l’analyse de la pièce pré-sentée, l’expert a conclu qu’ils’agit d’une épreuve intermé-diaire pendant le processus ded’impression des deux timbres-poste. En comparant la pièce pré-sentée avec les feuilles témoindétenues par le Musée NationalPhilatélique, provenant de l’an-cien Conservateur Postal de Rou-manie, M. Cristian Scăiceanu [5]constate une particularité du des-sin intéressante qui consiste enune petite ligne qui unit le cartou-che du mot POSTA avec le cartou-che décoratif situé à sa droite.

Cette particularité du dessinest maintenue sur tous les tim-bres de l’épreuve intermédiaire(Fig. 2), tandis que pour les tim-bres émis on la retrouve seule-ment une seule fois sur la feuillede 50 timbres, notamment sur laposition 48 pour la valeur de 2 L50 b (Fig. 3) jaune-brun et la po-sition 5 pour la valeur de 1 L 50rouge-violet (Fig. 4).

Cette feuille d’essais est excep-tionnelle parce qu’elle contienne,sur la même feuille de papier, unnombre de 84 timbres ayant deuxvaleurs différentes - 1 L 50 b et

Paul POPESCU

^

pagina 4 ü

Une feuille d’essais exceptionnelle de l’émissionEXPOSITION GÉNÉRALE BUCAREST 1906

Fig. 4

philatelica.ro

Paul POPESCU , né le 24 décembre 1936 à Ploiești, Roumanie, diplômé del’Université de Bucarest, Faculté de Biologie Bucarest (1960), Docteurs esSciences Naturelles (génétique) de l’Université Paris XI Orsay. Directeur deRecherches à l’INSTITUT NATIONAL de RECHERCHE AGRONOMIQUE (INRA).Intérêt philatélique: Roumanie 1859-1947.Contact: paul.popescu@jouy.inra.fr ou paul.popescu@wanadoo.fr

Bibliografie/Bibliography/Bibliographie:

[1] SPINEANU, Corneliu - Catalogulmărcilor poștale românești ’84, vol1, Direcţia Generală a Poștelor șiTelecomunicaţiilor, 200 pag.[2] MARINESCU, Călin - Emisiunipoștale jubiliare și Expoziţia Gene-rală 1906, Filatelia, 7-8, 2005, 10-13[3] COHEN, Eduardo - Contributionsà l’étude des essais des timbre-poste de Roumanie, Lisbonne, 1945 [4] BLUCKERT, Mats - Romanian es-says and proofs, web site address:http://www.romaniastamps.com/essays[5] SCĂICEANU, Cristian - Raport deexpertiză nr. 3/octombrie 2007

2 L 50 b - nombre qui ne corres-pond pas au tirage final de 50timbres par feuille. Il y a eu desépreuves intermédiaires pourquelques émissions postclassi-ques (1872-1903) et modernes(1903-1909) de Roumanie qui dif-féraient de celles définitives par lenombre et les types de dessins.

La feuille est probablement

unique, jusqu’ à une éventuelledécouverte d’une autre, et le faitqu’elle a été conservé est surpre-nant. D’habitude, ces formes in-termédiaires d’essais de dessinou de couleurs étaient détruites.Heureusement, pour des collec-tionneurs comme mois, ce n’étaitpas le cas.

philatelie traditionnelle^

Bătălia de la Călugăreni, 23 au-gust 1595, a fost unul dintre celemai importante evenimente dinistoria militară a poporului român.La Călugăreni, oastea condusă deMihai Viteazul a obţinut o victorieasupra oştilor otomane invada-toare conduse de Sinan Paşa.

Raportul de forţe era net fa-vorabil oastei otomane. Într-unraport al ambasadorului Spaniei,era scris: ...dintr-o parte au intratîn luptă 20.000 de oameni aimarelui vizir, de cealaltă parte cei10.000 de mobilizaţi din parteaValahiei, mulţi mai puţini com-parativ cu puterea turcă.

În fapt, aşa cum precizeazăaceiaşi sursă, cei 20.000 de militarireprezentau doar avangardaturcească. Alte izvoare apreciazăefectivele otomane la 70.000-180.000 de oameni. În ceeapriveşte efectivele oastei româ-neşti, se poate aprecia că MihaiViteazul a avut sub comanda sa celmult 16.000 de militari şi de unparc de artilerie de 12 tunuri maride câmp. Acest raport de forţe netdefavorabil românilor explicăalegerea făcută de voievod pentruterenul de la sud de Călugăreni,care era împădurit, mlăştinos,străbătut de râul Neajlov. În acestspaţiu, superioritatea numerică aturcilor nu a putut fi valorificată,configuraţia terenului impunând

atacul în valuri, fără a fi cu putinţădesfăşurarea largă pe flancuri.

Bătălia s-a petrecut îndimineaţa zilei de 23 august 1595şi s-a caracterizat prin atacuri detatonare ale celor doi adversari. Înzori, cavaleria română a atacatprin surprindere cavaleriaotomană din faţa Călugărenilor.Mihai şi-a constituit dispozitivulde luptă din 10.000 de oşteni pedouă linii, cu zece tunuri, pe malulnordic al râului. Rezerva de 6.000de oameni aflaţi sub comanda luiAlbert Király, în rândurile căreia seaflau şi oştenii secui trimişi în aju-tor de principele Ardealului, a fostamplasată la distanţă destul de

mare, la nord-vest de Călugăreni.Această amplasare a rezervelorurmărea să facă faţă unui eventualatac otoman care s-ar fi produsdinspre Singureni.

Un număr de 7.000 deotomani au căzut pe câmpul deluptă, iar tunurile acestora şi unsteag verde al profetului au căzutîn mâinile românilor. Prin victoriaobţinută la Călugăreni, Mihaireuşise să atingă principaleleobiective: a provocat pierderi im-portante duşmanului, l-a demo-ralizat şi întârziat avansarea tur-cilor, a câştigat timpul necesarpentru concentrarea forţelor an-tiotomane. (lk) pagina 5 ü

23 august 1595 - Bătălia de la Călugărenicd

philatelica.ro istorie postala,

^

A.7) Militari Francezi în România

(1916-1918, 1918-1920)

A) În prima fază a războiului,prezenţa franceză s-a materializatîn ajutorul militar şi logistic oferitde Misiunea Militară Franceză înRomânia, condusă de gen.Berthelot. Acesta, însoţit de unnucleu de ofiţeri francezi, soseşte,după un lung drum prin Suedia şiRusia, în staţia Periş la 3/16 oc-tombrie 1916, fiind întâmpinat deI.I.C. Brătianu. Ulterior, MisiuneaMilitară Franceză va ajunge la unnumăr de 598 oameni, fiindu-iataşate şi alte organisme: o Misi-une Aeronautică cu 325 militari, oMisiune Navală cu 42 militari, oMisiune Medicală cu 260 de per-soane, ceea ce aduce totalulprezenţei franceze în România la1226 persoane7. Având o con-tribuţie esenţială la reorganizarea,instruirea şi dotarea Armateiromâne în anul 1917, Misiunilemilitare franceze vor fi nevoite săpărăsească România în martie1918, urmare a noilor realităţimilitare de pe frontul românesc.

Corespondenţa era expediatăde către membrii Misiunilor pedouă căi principale:

• prin Poşta civilă română, aşacum este cazul cvasi-totalităţiicorespondenţelor expediate dinseptembrie 1916 şi până prinmartie 1917, mai rar ulterior.

Ele au toate caracteristicilecorespondenţelor externe, tran-zitând Rusia şi Scandinavia, veziFig. 17. Uneori, corespondenţeleexpediate prin poşta civilă poartăştampilele administrative ale Mi-siunilor (Fig. 18);

• prin curierul militar francez,aparţinând Biroului 2 al StatuluiMajor al Armatei Franceze, cefăcea legătura bisăptămânal (uti-lizând aceeaşi rută dificilă a nordu-lui îngheţat, prin Murmansk) întreParis şi misiunile franceze dinRomânia şi Rusia8. În acest caz,corespondenţele poartă obligato-

riu ştampile administrative ale Mi-siunilor (din care sunt cunoscutemai multe tipuri), ce aveau rolul dea confirma statutul de corespon-denţă militară, dar şi de a atestacenzura la nivelul Misiunilor. Veziexemple în Fig. 19-20.

B) Francezii vor reveni în teri-toriile româneşti la sfârşitul anului1918, de data aceasta organizaţi îndouă mari Armate9:

• Armata Franceză de Orient(redenumită apoi Armata de Un-

garia) care, subordonând Diviziile11 şi 17 Infanterie Colonială şi obrigadă de cavalerie, va ocupa cutrupe-tampon Banatul şi oraşulArad, organizând zone neutre (cuexcluderea oricăror alte trupedecât cele franceze), pentru apreveni orice incidente între un-guri şi români sau sârbi, ori întreromâni şi sârbi, într-o zonă (Ba-natul) în egală măsură revendi-cată de ambele ţări10.

• Armata de Dunăre

Poște militare străine în România (sec. XX) - partea a III -aDan-Simion GRECU

Fig. 17: Carte poştală ilustrată (vedere din Iaşi) expediată din aceeaşi localitate la 23 ianuarie 1917 de către locotenentul

René Berthelot (instructor de grenadieri în cadrul Misiunii Militare,fără legătură de rudenie cu generalul). Cenzurat la Iaşi

în 28 ianuarie, cartare IAŞI la 29 ianuarie, tranzit PETROGRAD în 30 ianuarie/12 februarie 1917 (cu cenzura rusă confirmată

de ştampilele numerale).Fig. 17: Picture postcard (view from Iaşi) sent from the same town on the 23rd of January by the lieutenant René Berthelot (instructor for grenadiers at the Military Mission, without any relation with

the general’s name). Censorship at Iaşi on 28th of January, departure IAŞI January 29th, transit PETROGRAD January 30th/

February 12th, 1917 (with the Russian censorship confirmed by the numeral postmarks).

7 O monografie cuprinzătoare (1120 pagini) la Jean­Noel Grandhomme - LeGénéral Berthelot et l'action de la France en Roumanie et en Russie Méridionale(1916-1918), Bois de Vincennes, 1999.8 Vezi: Michael Bourlet - 1918. Un ofiţer al Biroului 2 în misiune în România, Re-vista de Istorie Militară nr.3-4(95-96) / 2006, pag.48-53.9 O sinteză a poştei militare franceze în România: Valeriu Neaga - Poşta militarăfranceză pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial, CurierulFilatelic nr. 96, pag. 14-17 şi nr. 97 / 1998, p.19-21. Vezi şi articolul dlui CristianScăiceanu cu titlu similar din Colecţionarul, nr.4/1997, p.6-7.pagina 6 ü

uuu

philatelica.ro

(comandată de gen. Berthelot)care, venind din Bulgaria, treceDunărea în noiembrie 1918 cu gro-sul diviziilor 16 Infanterie Colonialăşi 30 Infanterie şi elemente din di-viziile 76 şi 156 Infanterie, alungăsau dezarmează ultimele trupegermane ale lui Mackensen şi îşistabileşte garnizoane în România(mai ales Bucureşti şi Basarabia) şiDobrogea (Constanţa şi Cadrilater,supervizând evacuarea zonei decătre bulgari). De aici participă,între lunile decembrie 1918 -aprilie 1919, la intervenţia Aliaţilorcontra bolşevicilor peste Nistru (dela Odesa până la Kerson şiSevastopol) cu diviziile 30 şi 156 In-fanterie. În mai 1919 se retrage,adoptând poziţii defensive înBasarabia, de-a lungul Nistrului(alături de trupe elene şi polo-neze), între aripa dreaptă a Corpu-lui 5 Armată Român şi MareaNeagră. În iunie 1919, trupelefranceze şi elene sunt înlocuite peNistru de trupe româneşti, celedouă divizii franceze regrupându-se în iulie 1917 prin România spreBulgaria, unde vor fi demobilizate.

Oficiile poştale militare fran-ceze au folosit ştampile rotunde cutextul TRESOR ET POSTES (şi EN-TREPOT pentru oficiile centraliza-toare), vezi Fig. 21; în principiu, eleaveau două funcţii diferite:

• de oficii poştale de etapă,staţionare, fixe, în localităţi. Ma-joritatea ştampilelor acestorasunt (pentru locul şi perioada lacare ne raportăm) fără număr,datorită faptului că sunt nou-în-fiinţate. Noile ştampile cunumăr au început să fie dis-tribuite la Armata Dunării doardin toamna anului 1919 (aşacum sunt cele ale SectoruluiPoştal 526A sau 526B);

• de oficii poştale arondatemarilor unităţi (divizii); acesteaau, în general, ştampile cunumăr, pe care le folosesc dinanii trecuţi în continuare.

Poşta militară franceză folo-sea sistemul de recomandare,având etichete speciale în acest

sens, cu numărul Sectorului Poş-tal militar.

Există câteva caracteristicispecifice corespondenţei militarefranceze din această perioadă:

• marea majoritate sunt scrisepe cărţi poştale ilustrate din loca-lităţile în care se afla expeditorul,astfel că sunt uşor localizabile;

• aproximativ 80% dintre co-respondenţe sunt expediate spreFranţa fără ştampile de poştă mili-tară (fiind scrise pe întreaga supra-faţă a verso-ului cărţii poştale), demulte ori şi fără adresa destinataru-lui (ceea ce face dificilă sau imposi-bilă identificarea unităţii militare).

Explicaţia rezidă probabil în faptulcă aceste cărţi poştale au fost expe-diate în plicuri închise (care purtausemnele de cartare poştală dar nus-au mai păstrat), în pachete (gru-pate pe unităţi militare cu listă deînsoţire şi distribuţie), eventualprintr-un sistem de expediţie poş-tală alternativ (curier).

• mult mai rare încă sunt co-respondenţele din această zonă şiperioadă care poartă caşete/ştampile administrative aleunităţilor militare (chiar dacă suntcirculate în plic).

Prin Poşta militară franceză cir-culau şi corespondenţe civile (deafaceri, comerciale) ale per-soanelor sau instituţiilor dinRomânia către parteneriiuuu

pagina 7 ü

Fig. 18: Carte poştală ilustrată (vedere din Botoşani) expediată la 17 august 1917 din aceeaşi localitate, prin Poşta civilă română,

de către un militar al Misiunii Aeronautice. Cartare BOTOŞANI în aceeaşi zi, tranzit IAŞI la 20 august (cu cenzura atestată de două

ştampile de culoare roşie), pe avers ştampilă de tranzit ODESA la 28 august/10 septembrie 1917 (dar fără cenzura rusă, ceea ce este neobişnuit). Corespondenţa poartă şi caşetul cu textul

Misiunea Franceză Aeronautică * România (caşet din care există şi varianta cu stemă în centru).

Fig. 18: Picture postcard (view from Botoșani) sent on August 17th,1917, from the same city, by the civil Romanian Post, by a soldier of the Aeronautics Mission. Departure BOTOŞANI office within

the same day, transit IAŞI on August 20th, (the censorship is certifiedby two red postmarks), on obverse transit cancellation ODESA on August 28th/September 10th, 1917 (but without the Russian

censorship, which is unusual). The item bears also the postmark with the text French Aeronautics Mission * Romania (this postmark

has also a variety with the coat of arms in the center).

istorie postala,

^

10 Detalii vezi la Grecu Dan­Simion - Armata Franceză în Banat şi Arad (1918-1919): aspecte istorice, militare, politice şi poştale, Buletinul ABB nr. 3 / 2007.

philatelica.ro

lor din Franţa. Astfel de cazuri suntrare, un exemplu este în Fig. 22.

A.8) Poşta militară sârbă în Banat (1918-1919).

În iarna 1915/1916 sârbii şi-ausalvat o bună parte a trupelor înfaţa invaziei austro-ungare, ală-turându-le aliaţilor în Orient, subforma a trei armate independente.Plecând din bazele Armatei Aliatede Orient (comandată de gen.Franchet d'Esperay), ei vor avansadin Grecia prin Bulgaria spre ţaralor natală, la sfârşitul anului 1918.Încă din primele zile ale luniinoiembrie 1918, unităţi sârbeştidin cadrul Armatei I (DiviziileMorava, Drina şi Dunăre) intră înBanat alături de Divizia de Cava-lerie (vezi Fig. 23), avansând fărădificultate, astfel că la 13 noiem-brie era aproape terminată ocu-paţia până la Mureş (la nord) şi la

vechea graniţă cu România (în est). Ulterior (în ianuarie 1919) ei se

vor retrage din estul Banatului(comitatul Caraş-Severin şi o partea Timişului), locul lor fiind luat defrancezii care vor stabili aici o zonă-tampon între români şi sârbi. Ocu-paţia sârbă în ceea ce este astăziBanatul românesc va continuapână la 27 iulie 1919 în partea ves-tică a Banatului (parţial comitateleTorontal şi Timiş). Între 28 iulie - 2august 1919 sârbii eliberează şiaceastă zonă în favoarea fran-cezilor, care (continuând să ser-vească drept trupe-tampon) opredau mai departe românilor.

Poşta militară sârbă va păstracaracteristicile franceze (impusede faptul că reorganizarea mili-tară sârbească s-a făcut sub co-mandă franceză), în primul rândîmpărţirea în sectoare poştale.Oficiile lor poştale militare (de pe

lângă divizii sau comandamentede etapă) vor avea text în literechirilice (VOINA POŞTA BR...) şivor folosi ştampile de cenzură mi-litară cu aceleaşi caractere.

A.9) Militari şi formaţiuni militare britanice în România

(1916-1917, 1919)11

A) În prima fază a războiului(1916-1917), britanicii au fostprezenţi pe fronturile din Româniaorganizaţi în trei structuri militare:

• The Scottish Women's Hos-pital (Spitalul Femeilor Scoţiene,cu un personal de cca. 80, ma-joritatea femei), arondat Diviziei1 Voluntari Sârbi (ce era inte-grată Armatei Ruse), care ac-tivează în septembrie - octom-brie 1916 în Dobrogea (Med-gidia), Galaţi şi Reni; ulterior seretrage (împreună cu DiviziaSârbă) prin Arhanghelsk înMarea Britanie. Corespondenţede la această unitate se găsescdeocamdată doar expediate dinBalcani (prin poşta civilă).

• The British Armoured CarCorps (Corpul Britanic de Blin-date, oficial numit Royal Navy Ar-moured Car Division - RNACD, darşi Russian Armoured Car Divi-sion), care soseşte în Rusia deNord în ianuarie 1916. În iunie1916 este redirecţionat spre Cau-caz, dar retragerea ruşilor din Do-brogea schimbă planurile:unitatea blindată va participa laluptele din Dobrogea începândcu 27 noiembrie 1916 (ataşatăCorpului IV Armată Siberian). Seretrage treptat, ajungând la Tul-cea în 17 decembrie şi la Tiraspol(în Rusia) la 11 ianuarie 1917. Oparte a blindatelor rămâne însăîn Galaţi, până în aprilie 1917. Îniunie 1917 întreaga unitate estedislocată în Galiţia, fiind

Fig. 19: Un plic expediat prin curier militar la 30 mai 1917 de către locotenentul Blanchard (ce avea funcţia de adjunct

al şefului de stat-major al Misiunii Militare Franceze). El poartă cea mai cunoscută formă de ştampilă administrativă, cu textul

Misiunea Militară Franceză în România * Biroul Administrativ.Sosire la Bordeaux la 16 iulie 1917 (după mai bine de 6 săptămâni).

Fig. 19: An envelope sent by military courier in May 30th, 1917, by the lieutenant Blanchard (who was the deputy chief of the French

Military Mission Staff). It bears the most recorded administrativepostmark with the text French Military Mission in Romania * Administrative Office. Arrival in Bordeaux on July 16th, 1917

(6 weeks later).pagina 8ü

istorie postala,

^

11 Primele informaţii despre subiect laRobert Bell - The British in Romania,RPHB nr. 2/Mai 1991 (informaţii relu-ate şi de Călin Marinescu - Corespon-denţa britanicilor aflaţi pe fronturiledin România 1916-1918, MFCN nr.8(44)/August 1998); Detalii in extensodespre aceste unităţi în articolul luiDavid Cornelius - The British in Roma-nia - Addenda, RPHB nr. 3/Sep.1991.

uuu

philatelica.ro

apoi repatriată în Marea Britanieîntre octombrie 1917 - februarie1918. Corespondenţă de laaceastă unitate din România estecunoscută, expediată prin poştacivilă, cu tranzit prin Rusia. Nupoartă caşete militare (deşi eleexistă pe corespondenţa expedi-ată din Rusia), astfel că identifi-carea expeditorului se face pebaza altor informaţii.

• Oarecum legaţi de RNACD(din moment ce aparţineau ace-luiaşi comandament, Royal NavyAir Service - RNAS), mai mulţi avi-atori britanici, organizaţi în douăescadrile ‘Romanian Flight’, auluptat pe frontul românesc de lasfârşitul lunii octombrie 1916până la sfârşitul lui decembrie1916, când grupul RNAS este re-tras pe frontul de vest.

În afara acestor unităţi orga-nizate existau două misiuni mil-itare britanice: MisiuneaBritanică, British Military Mis-sion in Roumania (care foloseaun caşet rotund pe corespon-denţe cu acest text) şi o MisiuneFeroviară Britanică, British Rail-way Mission (aparent localizatăîn Iaşi, care a contribuit la reor-ganizarea căilor ferate româneîn iarna 1916/1917). Intereselebritanice erau reprezentate decătre Legaţia Britanică din Bu-cureşti (evacuată la Iaşi), careservea şi drept oficiu poştal detranzit al corespondenţelor de lamisiunile amintite. Astfel, core-spondenţa de la misiuni era ex-pediată prin intermediul valizeidiplomatice, în fapt al saculuidiplomatic care făcea navetaîntre Ministerul de Externe de laLondra şi ambasadele brita-nice, lucru atestat prin notaţiamanuscrisă de pe corespon-denţele respective Per favour ofForeign Office bag, vezi Fig. 24.

B) În faza a doua a războiului(1919) britanicii au fost prezenţiîn sudul Dobrogei (Cadrilater), însubordinea Armatei Aliate dinOrient. Este vorba de Divizia 26Britanică, transferată iniţial laRuse la începutul lui noiembrie1918, ca parte a Armatei aliate aDunării. Între 28 noiembrie - 1decembrie 1918 o unitate subor-

donată (Devonshire Regiment)este în Bucureşti, unde ia partela parada victoriei. La sfârşitul luidecembrie, divizia (devenităparte a Armatei de Ocupaţie aBulgariei) îşi mută statul major laVarna şi detaşează unităţi pentruocupaţia Cadrilaterului (la Ruse,Dobrici şi Silistra). Unităţile dinDobrogea sunt retrase până lasfâşitul lui aprilie 1919, când suntînlocuiţi de italieni (vezi mai jos).Până la 10 mai 1919, divizia estedesfiinţată.

Divizia a folosit poşta militarăbritanică (probabil însă şi ceacivilă locală), care avea o carac-teristică proprie: existau câtecinci birouri poştale pentru

fiecare divizie (la comandament,la serviciul divizionar transpor-turi şi la fiecare din cele treibrigăzi). Brigăzile dislocate în Do-brogea foloseau ştampile cu tex-tul FIELD POST OFFICE/78 (înDobrici, respectiv 79 în Silistra).Alt oficiu de campanie britanic,care a existat pentru scurt timp(cca. două săptămâni) în Româ-nia, era ARMY POST OFFICE/SX.3(mutat în martie 1919 la Galaţi,apoi la Constanţa).

De asemenea, cel puţin onavă militară britanică (H.M.S.Mersey) a servit pe Dunăre la în-ceputul anului 1919, mai mulţimarinari de aici fiind îngropaţi încimitire militare din Bucureşti.

Fig. 20: Carte poştală ilustrată (vedere din Turtucaia), scrisă însă la Iaşi în 11 octombrie 1917 de către adjutant Boulet (angajat la serviciul cifrului /secretizarea comunicaţiilor pe lângă Misiune, cel care şi cenzurează, de altfel, corespondenţa). Poartă un alt tip de ştampilă administrativă, cu textul Misiunea Militară Franceză

* România.Fig. 20: Picture postcard (view from Turtucaia), but written at Iaşi

on 11th of October 1917, by the adjutant Boulet (employee at the office for codification / the communications codification of the

Mission, who is also the censor of the correspondence). It bears another type of administrative postmark with the text French

Military Mission* Romania.

Dan Simion GRECU , născut la 2 mai 1962 în Hunedoara, licenţiat al Facultăţiide Medicină Timișoara (1987) și al Facultăţii de Istorie Sibiu (2007), medic pri-mar psihiatru. Preocupări filatelice: istoria poștală a teritoriilor românești peperioada conflictelor militare (1913, 1914-1918, 1939-1945) și a anilor post-belici, cu referire mai ales la poșta militară, cenzură, corespondenţa prizonier-ilor, internaţilor, refugiaţilor, deportaţilor, etc.Contact: damirro@yahoo.com pagina 9 ü

istorie postala,

^

philatelica.ro

A.7) French military men in Romania

(1916-1918, 1918-1920)

A) In the first stage of the war,the French presence was material-ized through the military and logis-tic help offered by the FrenchMilitary Mission in Romania, ledby the gen. Berthelot. The general,accompanied by a group of Frenchofficers, arrived, after a long voy-age through Sweden and Russia, inPeriş Railway Station on 3rd/16th ofOctober 1916, I.I.C. Brătianugreeting him. Later on, the FrenchMilitary Mission will have 598 peo-ple, one Aerial mission comprisinga number of 325 troops, one NavalMission having 42 troops, oneMedical Mission with 260 people,so that the number of the Frenchpeople in Romania grew as high as1226 persons7. Having an essentialcontribution to the re-organiza-tion, instruction and endowmentof the Romanian army in 1917, theFrench Military Missions will beforced to leave Romania in March1918, due to the new military re-alities from the Romanian front.

The mail was sent by themembers of the Missions by twomain means:

• by the civil Romanian Post,as almost the majority of the mailsent from September 1916 untilMarch 1917, later on rarely. Theyhave all the characteristics of theexternal mail, transiting Russiaand Scandinavia - see Fig.17.Sometimes the correspondencesent by the civil mail bears admin-istrative postmarks of the Mis-sions (Fig.18);

• by the military French mes-senger of the Office no. 2 of theFrench Army Staff, which madethe connection twice a week(using the same difficult route ofthe frozen North through Mur-mansk) between Paris and theFrench Mission from Romania andRussia9. In this case the correspon-

dence has administrative compul-sory postmarks of the Missions(there are many types recorded)having the role to confirm the sta-tus of the military mail and also tocertify the censorship at the Mis-sions level. See e.g. Fig. 19-20.

B) The Frenchmen will returnon the Romanian territories at theend of 1918, this time organized intwo great Armies9:

• French Army of Orient (thenrenamed into The Army of Hun-gary) which, subordinating theDivisions no. 11 and no. 17 ofColonial Infantry and a brigadeof cavalry, will occupy, usingbuffer troops, Banat district andthe town of Arad, organizingneutral areas (excluding all theother troops, except the Frenchones), in order to prevent any in-cidents between Hungarians andRomanians or Serbians, or be-tween Romanians and Serbians,in an area (Banat) equallyclaimed by both countries10.

• The Army of Danube (underthe command of gen. Berthelot)which, coming from Bulgaria,crossed the Danube in November1918 with the main numbers ofthe Divisions no. 16 Colonial In-fantry and elements of the Divi-sions no. 76 and no. 156 Infantry,sends away or disarms the remain-ing German troops of Mackensenand establishes garrisons in Roma-nia (especially in Bucharest andBessarabia) and Dobruja (Con-stanţa and Cadrilater, supervisingthe evacuation of the area by theBulgarians), whence it participatesbetween December 1918 andApril 1919 in the military opera-tions of the Allies against the Bol-sheviks over the Nistru River (fromOdessa to Kherson and Sev-astopol) with the no. 30 and no.156 Infantry divisions. In May 1919they fell back, occupying defensivepositions in Bessarabia, along theNistru River (next to Hellenic andPolish troops) betweenpagina 10ü uuu

Foreign military posts in Romania (XX cen.) - Third partDan-Simion GRECU

postal history

Fig. 21: Exemple de ştampile de poştă militară franceză pe corespondenţe din România; rândul de sus: a) TRESOR ET

POSTES 526 A (Bucureşti); b) TRESOR ET POSTES 526B (Galaţi);c) ENTREPOT 5 * AAO (Giurgiu); rândul de jos: ştampile fără

număr din Bucureşti (primele două) şi Galaţi (a treia).Fig. 21: Examples of French military postmarks on the

correspondence from Romania: upper line: a) TRESOR ET POSTES526 A (Bucharest) b) TRESOR ET POSTES 526B (Galaţi) c)

ENTREPOT 5 * AAO (Giurgiu); lower line - postmarks without numbers, from Bucharest (the first two) and Galaţi (the third one).

philatelica.ro

the right flank of the 5th Division ofthe Romanian Army and the BlackSea. In June 1919 the French andHellenic troops are replaced onthe Nistru River by Romaniantroops, the two French divisionsregrouping in July 1917, throughRomania to Bulgaria, where theywill be demobilized.

The French military post officesused round postmarks with thetext TRESOR AND POSTES (and EN-TREPOT for the centralizing of-fices), see Fig. 21; as usually theyhad two different functions:

• Post offices of stage, of sta-tion, stable, in localities. The mostof these cancellations are (be-cause of the place and of the pe-riod) without number, beingnewly founded. The new post-marks with numbers began to be

distributed to the Army of Danubestarting with the autumn of 1919(as there are those of the PostalSection 526 A or 526 B);

• Post offices assigned to thebig units (divisions); these oneshave, generally, postmarks withnumbers, which are used from thepast years to the next ones.

The French military post usedthe system of registered mail,using special labels for this, withthe number of the military PostalSection.

There are some specific charac-teristics of the French military mailfrom this period:

• The most part of the corre-spondence is on picture postcardsfrom the localities where thesender is, so that they are easilyback traced;

• About 80% of the mail is sentto France without military post-marks (being written on the entiresurface of the postcard reverse)many times without the ad-dressee’s address (making impos-sible the identification of themilitary unit). The explanation isgiven probably by the fact that thispostcards were sent in closed en-velopes (which had the signs ofpostal sorting, but they were notkept), in parcels (grouped by mili-tary units with an enclosed list fordistribution), eventually by an al-ternative system of postal expedi-tion (courier).

• Even more rarely is the mailfrom this area and period whichbears administrative postmarks ofthe military units (even circulatedin envelopes).

Through the French militarypost there was also passing thecivilian mail (business or commer-cial) belonging to Romanian per-sons or institutions sent to theirpartners from France. Such a rarecase is the example in Fig. 22.

A.8) Serbian military post in Banat (1918-1919)

In the winter of 1915/1916 theSerbians saved an important partof their troops during the Austro-Hungarian invasion, joining it withthe allies in Orient, forming threeindependent armies. Going fromthe base of the Allied Army of Ori-ent (under the command of thegen. Franchet d'Esperay) they willadvance from Greece through Bul-garia to their own country, at theend of 1918. From the first days ofNovember 1918, the Serbian unitsof the 1st army (divisions Morava,Drina and Danube divisions) en-ters in Banat next to the CavalryDivision (see Fig. 23), advancingwithout difficulty, thus until 13November the occupation wasnearly over up to the Mureş river(in North) and to the old borderwith Romania (in East).

Further (in January 1919) theywill pull back from the east ofBanat (Caraş-Severin district andpart of Timiş district),

Fig. 22: Plic de afaceri, expediat de către comercianţi din Bucureşti către parteneri din Franţa, folosind facilităţile poştei de campanie franceze din România: plicul este corect

francat 15 centimes, obliterat la 13 noiembrie 1919 cu ştampila TRESOR ET POSTES 526 A (oficiul centralizator din Bucureşti al Armatei Dunării); poartă de asemenea ştampila OFICIUL COMERCIAL FRANCEZ ÎN ROMÂNIA, care atestă calitatea

comercială a corespondenţei (în interes francez) şi dreptul consecutiv de a folosi poşta militară.

Fig. 22: Business envelope, sent by traders from Bucharest to partners from France, using the services of the French field post

in Romania: the envelope is correctly charged 15 centimes, cancelled on 13th of November 1919 with the postmark TRESOR

ET POSTES 526 A (centralizing post office from Bucharest of the Danube Army); it also bears the postmark OFICIUL

COMERCIAL FRANCEZ ÎN ROMÂNIA, confirming the commercial purpose of the mail (in the French interest)

and the consecutive right to use the military mail.

postal history

uuu

pagina 11ü

philatelica.ro

their place being taken by Frenchtroops who will establish here abuffer area between Romaniansand Serbians. The Serbian occupa-tion, in what is today the Roman-ian Banat, will continue until July27th 1919 in the west part of Banat(partially districts of Torontal andTimiş). Between July 28th and Au-gust 2nd 1919 the Serbians alsofree this area, for the benefit ofthe French army, who (continuingto serve as buffer troops) ren-dered aback to the Romanians.

The Serbian military post willkeep the French characteristics(required by the Serbian militaryreorganization made under Frenchcommand), first of all the divisionby post sections. Their militarypost offices (besides divisions orstage commandments) will havethe text written in Cyrillic alphabet(VOINA POŞTA BR...) and will usemilitary censorship postmarksbearing the same letters.

A.9) British troops and militaryunits in Romania

(1916-1917, 1919)11

A) In the first stage of the war(1916-1917), the British troopson the Romanian battle-frontswere divided into three militarystructures:

• The Scottish Women's Hospi-tal (with a staff of around 80, mostof them women) affiliated to the1st Division of Serbian Volunteers(part of the Russian Army), servic-ing in September - October 1916in Dobruja (Medgidia), Galaţi andReni; Ulterior it has been retreated(together with the Serbian Divi-sion) through Archangelsk in GreatBritain. There are recorded, for themoment, mail of this unit sent onlyfrom Balkans (by civil mail).

• The British Armored CarCorps (officially named Royal NavyArmored Car Division - RNACD, butalso Russian Armored Card Divi-sion) which arrives in North Russiaon January 1916. On June 1916 itis redirected to Caucasus, but theretreat of the Russians from Do-bruja changes the plans: the ar-mored unit will participate in the

struggles from Dobruja, beginningwith 27th of November 1916 (at-tached to the 4th Corp of the Siber-ian Army). It retires gradually,arriving at Tulcea on 17th of De-cember and at Tiraspol (in Russia)on 11th of January 1917. Part of thearmored cars remained in Galaţiuntil April 1917. On June 1917 theentire unit is dislocated in Galicia,being afterward repatriated inGreat Britain between October1917 and February 1918. There isrecorded mail from this unit sentthrough civil mail, by transitingRussia. It is without military can-cellations (although there are onthe mail sent from Russia) so thatthe identification of the sender ismade following other information.

• Somehow related to RNACD

(belonging to the same command-ment, Royal Navy Air Service -RNAS), many British pilots, organ-ized in two escadrilles RomanianFlight, struggled on the Romanianfront from the end of October1916 until the end of December1916, when the group RNAS is re-treated from the Western front.

Except this organized units, twoother British military missions acti-vated: British Military Mission inRoumania (using a round postmarkwith this text) and a British RailwayMission (located apparently in Iaşi,which contributed to the reorgan-ization of the Romanian railways inthe winter of 1916/1917). The in-terests of the British were repre-sented by the British Legacy fromBucharest (evacuated to Iaşi)pagina 12 ü

Fig. 23: Carte poştală ilustrată (vedere din Timişoara) scrisă la 22 noiembrie/5 decembrie 1918 de un căpitan sârb arondat

sectorului poştal S.P. 504, adresată în Franţa. Este cartată şi ştampilată VOINA POŞTA BR. 504 (oficiul poştal 504 fiind

arondat Diviziei de Cavalerie), tranzit printr-un alt oficiu poştal (fost al Armatei a 3-a, acum probabil un oficiu centralizator) atestat de ştampila VOINA POŞTA BR. 333. Cenzura sârbă

cu ştampila dreptunghiulară Văzut/de cenzura militară. Divizia de Cavalerie a fost prima unitate sârbească ce a intrat în oraşul

Timişoara în 4/17 noiembrie 1918.Fig. 23: Picture postcard (sight from Timişoara) written

in November 22nd/December 5th, 1918, by a Serbian captain belonging to the post station SP 504, sent to France. It is sorted and cancelled VOINA POŞTA BR. 504 (the post office belonging to the Cavalry Division), in transit by another post office (which

belonged to the 3rd Army, now probably a centralizing office) certified by the postmark VOINA POŞTA BR. 333. The Serbian

censorship with the rectangular postmark Văzut/de cenzura militară. The Cavalry Division was the first Serbian unit which

entered Timişoara town on 4/17 of November 1918.

uuu

postal history

philatelica.ro

working also as a transit post officefor the correspondence of thementioned missions. So that themail from the missions were sentby the diplomatic valise, in fact thediplomatic bag navigating be-tween the Foreign Ministry fromLondon and the British embassies,fact attested by the hand writing ofthe irrespective letters Per favourof Foreign Office bag, see Fig. 24.

B) During the second stage ofthe war (1919) the British werepresent in the south of Dobruja(Cadrilater) under the commandof the Allied Army of Orient. It'sabout the British 26th Division,initially transferred to Ruse at thebeginning of November 1918 aspart of the Allied Army ofDanube. Between November 28th

and December 1st 1918 a subordi-nate unit (Devonshire Regiment)is in Bucharest taking part at thevictory's parade. At the end of De-cember, the division (which be-came part of the OccupationArmy of Bulgaria) moves its staffto Varna and detaches units forthe occupation of Cadrilater (toRuse, Dobrici and Silistra). Theunits from Dobruja are retireduntil the end of April 1919, whenthe Italians are replaced (seebelow). Until May 10th, 1919 thedivision is disbanded.

The division used the Britishfield post (and probably the localcivil one also), which had a specificcharacteristic: there were fivepost offices for each division (tothe commandment, to the trans-port division and to the all threebrigades). The brigades dislocatedin Dobruja used postmarks withthe text FIELD POST OFFICE/78 (inDobrici, respectively 79 in Silistra).Another British campaign post of-fice which existed for a short pe-riod of time (about two weeks) inRomania was ARMY POST OF-FICE/SX.3 (moved in March 1919to Galaţi, then to Constanţa).

Also, at least one British mili-tary vessel (H.M.S. Mersey) oper-ated on the Danube in thebeginning of 1919, many of itsmarines being buried in the mili-tary cemeteries from Bucharest.

Fig. 24: Plic expediat de un ofiţer în ‘serviciu activ în România’ către soţia sa, după cum rezultă din adresa M.H.D. Captain, On active service in Roumania (majoritatea scrisului sub eticheta

de cenzură). Tot sub etichetă este notaţia manuscrisă Per favour of F.O. bag, cerând expedierea corespondenţei prin sacul diplomatic

al ambasadei. Acest fapt e confirmat de aplicarea ştampilei roşiiBRITISH LEGATION * BUCHAREST (în refugiu la Iaşi), ulteriortrece prin cenzura britanică (etichetă de cenzură OPENED BY/CENSOR 1040 şi ştampila WAR OFFICE/POSTAL CENSOR),

sosind la destinaţie în Italia (pe verso ştampila mecanică ROMACENTRO 18 mai 1917 şi pe avers ştampila hotelieră HOTEL WINDSOR ROMA). Expeditorul este un nume cunoscut: M.H.

Donohoe, aparţinând Corpului de Informaţii (spionaj) al Armatei, corespondent de război al Daily Chronicle, trimis în 1917

în România şi Rusia. A participat în 1918 la campania din Persia a celebrei unităţi britanice de blindate Dunsterforce (care a folosit

pe mulţi dintre oamenii fostului RNACD).Fig. 24: Envelope sent by an active service officer in Romania

to his wife, accordingly to the address M.H.D. Captain, On activeservice in Romania (most of the writing under the censorship label).

Also under the label there is the hand writing note Per favour of F.O. bag, asking for sending the correspondence by the diplomatic

bag of the embassy. This fact is confirmed by the red cancellationBRITISH LEGATION * BUCHAREST (in refuge at Iaşi), passing later on through the British censorship (OPENED BY / CENSOR

1040 censorship label and WAR OFFICE / POSTAL CENSOR post-mark) arriving to the destination in Italy (on the reverse - the mechan-ical cancellation ROMA CENTRO May 18th, 1917 and on the front -

the hotel cancellation HOTEL WINDSOR ROMA). The sender isknown: M.H. Donohoe, from the Army Intelligence Corps

(espionage), war correspondent of Daily Chronicle, delegated during 1917 in Romania and Russia. He took part in 1918 at the

campaign from Persia of the famous Dunsterforce British ArmoredCars unit (which used many people of the ex RNACD).

pagina 13 ü

postal history

pagina 14 ü

philatelica.ro istorie postala

^

1. Linia ferată Constanţa (KUSTENDJE) -

Cernavodă (CZERNAWODA)

În anul 1856 teritoriul românescdintre Dunăre şi Marea Neagră seafla sub dominaţie otomană. Paceade la Paris, încheiată în martie1856, consfinţise terminareaRăzboiului Crimeii din care ImperiulOtoman ieşise victorios cu con-tribuţia puterilor occidentale. Dinacest motiv el a trebuit să accepteo sporire a influenţei acestora înteritoriile sale. Astfel că navelecomerciale engleze pe Dunăre şi peMarea Neagră se înmulţesc, Con-stanţa fiind însă la acea vreme doarun târg de pescari săraci, cu unbazin portuar pentru ambarcaţiunimici. Mărirea volumului de mărfurice trebuiau colectate şi trans-portate impunea deci o mărire aportului Constanţa şi o diversificarea căilor de acces. O linie de caleferată de la Constanţa la Cernavodăapărea ca fiind soluţia ideală pen-tru scurtarea distanţelor şi pentruînlăturarea neajunsurilor din tim-pul îngheţului pe Dunăre (Fig. 1). La1 septembrie 1857 Sir John TrevorBarclay, ca reprezentant al unuigrup londonez, încheie cu guvernulturc convenţia pentru conce-sionarea construirii şi exploatăriiliniei ferate de la Constanţa la Cer-navodă, a porturilor din aceste lo-calităţi şi administrarea comerţuluiinterior şi exterior. Concesiunea sefăcea pe durata a 99 de ani de ladata intrării în funcţiune a linieiferate şi se punea în practică ur-mare unui firman al sultanuluiotoman Abdul Medjid. Documen-tul era redactat în franceză şi înturcă şi cuprindea condiţiile privindexecutarea lucrărilor. Concernulenglez care apare în Convenţie subdenumirea Compagnie du Cheminde Fer Imperial Ottoman duDanube et de la Mer Noire senumea de fapt Danube and BlackSea Railway Küstendje HarbourCompany Limited, pe scurt DBSR.Inaugurarea linie ferate s-a făcut la4 octombrie 1860, fiind prima linie

ferată care s-a construit în ImperiulOtoman, aceasta rămânând în uzpână în 1937, când a fost desfi-inţată. Linia nu era pe același traseupe care este acum sectorul Cer-navodă - Constanţa. Statul român acumpărat-o de la compania en-gleză la 10 decembrie 1882. Laacea dată inventarul ei mobilcuprindea doar opt locomotive,vreo treizeci de vagoane de călătoriși mai puţin de o sută de vagoanede marfă [8]. Una dintre aceste lo-comotive, DBSR 1 - Ovidiu, a fostreprodusă pe valoarea de 50 Bani(Mi #6112) din emisiunea 150 deani de la inaugurarea primei linii decale ferată din România (Oraviţa -Baziaș, 1856 - 2006).

De menţionat că domnitorulAlexandru Ioan Cuza a folositaceastă cale ferată în anii 1860 și1864, când a călătorit până laConstantinopol.

Această legătură de la Con-stanţa la Cernavodă a fost maitârziu completată prin Podul RegeleCarol I - marea realizare din anul1895 a inginerului Anghel Saligny.

2. O marcă rară de poștă locală

Dezvoltarea economică a aces-tei zone a făcut necesară înfi-inţarea unui organism poştal caresă asigure legătura terestră întrepoşta maritimă şi cea fluvială. Înanul 1864 s-a înfiinţat CompaniaDBSR, de fapt o poştă locală par-

ticulară, care stabilea legăturaîntre cele două localităţi şi apoimai departe cu serviciul poştal alcompaniei maritime austrieceLloyd. Această poştă locală a in-trat în funcţiune oficial în anul1867, urmare unei convenţiiîncheiate între DBSR şi KustendjeHarbor Company (întreprinderecare funcţiona în portul Con-stanţa) pentru transportul poşteipe calea ferată DBSR, când soci-etatea a pus în circulaţie marca de20 parale. Corespondenţa veneacu vaporul de la Constantinopol laConstanţa, apoi pe calea feratăpână la Cernavodă, de unde plecacu vaporul societăţii fluviale DDSGîn ţările Europei.

În 1867 această poştă locală,carea funcţionat aproximativ patru ani,până în 1871, folosea o marcă poş-tală litografiată, dantelată, de di-mensiuni foarte mici (18,5-22,5 mmpână la 18⅜ -22⅛ mm) pe hârtiecolorată în verde-albastru închis, cuo valoare de 20 paras (20 parale),dantelat: 12 (stânga), 11 (dreapta),8 (sus/jos) [2], [3], [7], [8]. Desenulmărcii reprezintă Marea Neagră, ocorabie, câteva ambarcaţiuni mici,un tren cu o locomotivă carescoate fum pe coş, malurile dinspatele portului, care apar ca niştemunţi, dintre care cel mai înalt eradenumit atunci Avretuk-Tepe șiservea drept punct de orientare șiobservaţie. Deasupra

Poșta locală feroviară KUSTENDJE - CZERNAWODAGilda ROŞCA

,

Fig. 1

uuu

philatelica.ro

peisajului este o stea în concavi-tatea unei semiluni, ca simbol alsuveranităţii otomane.

Această raritate filatelică are pemarginea din dreapta inscripţiaDBSR, sus LOCAL-POST, în stângaKUSTENDJE&CZERNAWODA, iarjos 20 PARAS. Marca poştală seaflă în Catalogul Michel, Ediţia2008/2009, la pagina 1037, laPOSTA LOCALA LOKALAUSGABENTURKEY/1867/DBSR 20 PAR., L 8½bis 9½ schwartz auf grün, iar cotasa este 75 € - 300 €.

Respectiva marcă poştală pre-zintă un interes desosebit pentruiconografia istorică feroviară, fiindsingura reprezentare din secolul XIXa vechii linii feroviare dobrogene.

Această marcă a fost obliterată[5], [6]:

• în mod obişnuit, la scrisorilecare au circulat numai pe traseullinii ferate DBSR, cu două linii în-crucișate, trase cu cerneală cupana, care deobicei nu depășeaucadrul mărcii (Fig. 2);

• cu ștampila MEDJIDIE liniară,

cu înălţimea de 4 mm, fără datăemisă de DBSR;

• cu ștampila oficiului consularaustriac din Constanţa, formatădintr-un singur cerc cu diametrulde 25 mm, KUSTENDJE TURQUIE,cu ziua luna și anul în centru petrei rânduri;

• cu ștampila oficiului consularaustriac din Cernavodă, formatădintr-un cerc cu diametrul de 23mm, CZERNAWODA, cu ziua și lunaîn centru sub formă de fracţie;

• cerc cu diametrul de 23,5mm, LLOYD AGENZIE KUSTENDJEcu ziua şi luna în centru sub formăde fracţie (Fig. 3).

Mărcile obliterate ale Com-paniei DBSR sunt extrem de rare,prin urmare sunt foarte valoroase.Ele sunt pe scrisori trimise fie dinKustendje, fie din Czernawoda şireprezintă tariful mărunt al uneiscrisori pe ruta feroviară.

3. Reprinturi - falsuri [2]

Au existat reprinturi pentruaceste mărci, realizate în 1890 de

M. Kaiser la Viena, folosind clișeeleoriginale, despre care nu existădate certe. Diferenţa este în ceeace privește culoarea, precum și înceea ce priveşte litera R din DBSR,razele stelei, liniile pătratului dincolţ şi linia muntelui din stânga(Fig. 4). Tirajul acestor reprinturi afost de 5.000 exemplare.

Sunt cunoscute cinci tipuri defalsuri ale acestor mărci, acesteafiind mărci neperforate sau perfo-rate diferit 11 x 8, 11 ½, 13 x 8 sau9, 10 x 11, cu literele scrise la dis-tanţe diferite faţă de original, fărăpunct după Czernawoda, fărădouă din ambarcaţiunile mici, etc.Un model al acestor falsuri este in-dicat în Fig. 5.

În afară de acestea există şiobliterări inventate, cum ar fi:

• cerc dublu cu dată şi text înturcă;

• cerc dublu cu textBEZROUTH-SYRIE;

• dreptunghi triplu cu text înlimba turcă.

4. Concluzii

Pentru începutul istoriei fe-roviare de pe teritoriul româ-nesc, această extrem de rarămarcă poştală (cotă de piaţăîntre 7.000 € și 30.000 €) estesingura reprezentare din secolulXIX a liniei ferate dobrogene,alături de firmanul sultanuluiAbdul Medjid care se găseşte laMuzeul CFR din Calea Griviţei,Bucureşti. Cu ajutorul său putemreconstitui o pagină din istoriacăilor ferate române.

În perioada 1892-1895, cândcalea ferată Cernavodă-Con-stanţa a fost în exploatarea Di-recţiei independente române, cusediul la Constanţa, s-au folositmai multe ștampile DBSR [4].

Acest subiect se constituie cao pledoarie pentru realizareaunui exponat filatelic de unpanou, care poate accede la omedalie de AUR la o expoziţie subpatronaj FIP. Această emisiune nutrebuie să lipsească dintr-un ex-ponat tematic feroviar, caredorește să acceadă la cea maiînaltă distincţie.

Fig. 2: Scrisoare expediată de la Constantinopole la Bucureşti în 1868, având taxa de plată în manuscris de 20 soldi, francată cu marca de poştă locală DBSR 20 paras aplicată la Constanţa

şi anulată de mână, obliterări: CONSTANTINOPOLE 22/11 (pe faţă), BUCURESCI 28 /11 (verso).

Licitaţie David Feldman, 2-3 octombrie 2008.Fig. 2: Letter sent from Constantinople to Bucharest in 1868, having the paid tax written by hand, of 20 soldi, stamped with

the postage stamp of 20 paras of DBSR local post, affixed in Constantza and cancelled by hand; cancellations

CONSTANTINOPOLE 22 / 11 (on the obverse), BUCURESCI 28/11(on verso). Auction David Feldman, October 2nd-3rd, 2008.

istorie postala

^

,

uuu

pagina 15 ü

philatelica.ro

Fig. 3 - Scrisoare expediată în 1868 de la Constanţa la Genova,Italia, fiind francată cu marca de poştă locală DBSR 20 paras

şi cu mărci Austria Levant 1864 (10s şi o pereche de 15s), obliterări: LLOYD AGENZIE KUSTENDJE 13/3, PD în roşu,

transit - Vienna, Mila, Verona, sosire - Genova.Certificat: Olivia (1965)&Sorani (1985).

Licitaţie David Feldman, 2-3 octombrie 2008. Fig. 3 - Letter sent in 1868 from Constantza to Genova, Italy,

mixed franking with the stamp of 20 paras of the DBRS local post and Austria Levant stamps 1864 (10 s and a pair of 15 s),

cancellations: LLOYD AGENZIE KUSTENDJE 13/3, PD in red, transit - Vienna, Mila, Verona, arrival - Genova.

Certified: Olivia (1965)&Sorani (1985). Auction David Feldman, October 2nd - 3rd, 2008.

Gilda ROȘCA, născută la Călan, România în 25 aprilie 1955, licenţiată a Aca-demiei de Studii Economice - Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale(1978). Preocupări filatelice: documentare în vederea editării mărcilor poștale.Contact: gildarosca@gmail.com

Nota editoruluiUnde o fi oare colecţiaaparţinând lui Ulm SPINEANUdespre Circulaţia poștală peDunăre 1866­1872, aflată în ex-ponatul România 1858­1872,prezentat ultima dată la expoziţiafilatelică naţională cu participareinternaţională EFIRO 2004?

Bibliografie/Bibliography:[1] BINDER, Otto - Poșta particularăengleză Kustendje - Czernawoda,Curierul Filatelic, 44, 1993, p.3; Cu-rierul Filatelic, 47, 1994, p. 2-3[2] BLUCKERT, Mats - Romanianlocal post - DBSR, web site address:http://www.romaniastamps.com/local/localpost.htm [3] DRAGOMIR, Kiriac; SUR-PĂȚEANU, Aurel - Catalogul mărci-lor poștale românești ´74, p. 516[4] MARINESCU, Călin - ȘtampilăDBSR, Filatelia, XLVII (492), aprilie1997, p. 13[5] MUNTEANU, Emanoil, Dr. -Poșta engleză DBSR Constanţa -Cernavodă, Almanah Filatelic1981, p. 109-111[6] RACOVICEANU, Grigore - Ștam-pile poștale folosite în Țările Ro-mâne până în anul 1881, Ed.Transporturi și Telecomunicaţii1963, p. 104[7] SPINEANU, Cornel - Studii de fi-latelie, Ed. Transporturi și Teleco-municaţii 1965, p. 33[8] URMĂ, Dem. - Un firman impe-rial și o marcă poștală primat fero-viar european, Almanah Filatelic1978, p. 49-53

istorie postala

^

,

Filatelie polară - Expoziţia inter-naţională de filatelie polară -Escale polare, Macon (Franţa) afost organizată în perioada 27-29martie 2009 sub patronajul AEP,având ca organizatori pe DomniiPierre Couesnon și Serge Kahn.S-au prezentat mai multe colecţiispecializate, din care prezentămalăturat o piesă excepţională.Scrisoarea, având imprimat înstânga-sus numele Pourquoi -Pas? al navei expediţiei antarcticefranceze 1908-1910 conduse deexploratorul Jean-Baptiste Char-cot, a fost scrisă de fizicianul Al-

bert Senouque- cercetător al ex-pediţiei - fiindadresată Institu-tului Agronomicdin Moscova, înurma escalei laCherbourg a ex-pediţiei în drumspre Antarctica.Obliterări: ple-care Cherbourg19 - 8 08, sosire: Moscova 10 au-gust 1908 - calendar Iulian (Traitd’Union, Académie Européennede Philatélie - AEP, 2009 - 1, p.4).

Din România a expus Dl. MoreZoltán - Dirijabile în zboruri ar-ctice (3 panouri) și Fauna Antar-cticii (maximafilie, cinci panouri).

Escale polare

pagina 16 ü

1. The railway Constanţa (KUSTENDJE) -

Cernavodă (CZERNAWODA)

In 1856 the Romanian terri-tory between the Danube and theBlack Sea was under Ottomandomination. The Paris Peace, con-cluded in March 1856, legalizedthe end of the Crimea War fromwhich the Ottoman Empire gotout victoriously with the contribu-tion of the occidental powers.That is why it was obliged to ac-cept the increase of their influ-ence in its territories. So that theEnglish commercial ships onDanube and Black Sea rose up,Constanţa being that times a poorfishermen's burg with a dock forsmall ships. The increasing in themerchandise volume which hadto be collected and transportedrequired therefore the growing ofConstanţa harbor and the diversi-fication of the access ways. A rail-way from Constanţa to Cernavodăseemed to be the ideal solutionfor shortening the distances andavoiding the dangers of frostwhile navigating the Danube onthe Sulina canal (Fig. 1). On Sep-tember 1st, 1857 Sir John TrevorBarclay, as representative for aLondoner’s group, made a dealwith the Turkish government forthe concession of the railway

Constanţa-Cernavodă con-struction and exploit, for

the harbors of these localities andfor the administration of interiorand foreign trade. The duration ofthe concession was 99 years start-ing with the date the railway be-came exploitable and wasworkable due to an imperial edictof the Ottoman sultan AbdulMedjid (1839-1861). The docu-ment had two versions, in Frenchand in Turkish, and included theconditions regarding the carry outof the works. The English concernwhich appears in this conventionunder the name of Compagnie duChemin de Fer Imperial Ottomandu Danube et de la Mer Noire wasin fact The Danube and Black SeaRailway Küstendje Harbor Com-pany Limited, DBSR in short. Theinauguration of the railway wason October 4th, 1860, being thefirst railway ever built inside theOttoman Empire, which was leftin use until 1937, when it wastaken out of service. The railwaywas not on the same route oftoday’s Cernavodă - Constanţasection. The Romanian state ran-somed the line from the EnglishCompany on December 10th,1882. At that time its mobile in-ventory was of eight engines,about 30 traveler wagons and al-most 100 merchandise wagons(7). One of these engines, DBSR 1- Ovidiu, was reproduced on thestamp of 50 Bani (Mi #6112) ofthe issue 150 years since theinauguration of the firstrailway of Romania

(Oraviţa - Baziaș, 1856 - 2006).We have to mention that the

ruler Alexandru Ioan Cuza traveledtwice on this railway, in 1860 and1864, going to Constantinople.

This link from Constanţa toCernavodă was later brought toan end by the great achievementof the engineer Anghel Saligny, in1895, The King Carol I Bridge.

2. A rare local postage stamp

The economical developmentof this area made necessary thefoundation of a post office inorder to ensure the ground linkbetween the maritime and fluvialpost. In 1864 the DBSR Companywas founded, in fact a privatelocal post, making the connectionbetween those two localities andfurther on with the post serviceof the Austrian maritime com-pany Lloyd. This local post offi-cially begun its activity in 1867following a Convention concludedbetween DBSR and KustendjeHarbor Company (enterpriseworking in Constanţa harbor) re-garding the transport of mail onDBSR railway, when the companyput in use the stamp of 20 paras.The mail came by ship from Con-stantinople to Constanţa, it wastaken by railway to Cernavodăand then by a ship belonging tothe DDSG fluvial company to thecountries of Europe.

This local post, which workedaround four years, until 1871,used the postage stamp made bylithography, perforated, of verysmall size (18.5 - 22.5 mm to 18⅜-22⅛ mm), printed on dark gray-ish-blue colored paper, with aface value of 20 paras (20 parale),with punched perforation: 12teeth (left), 11 (right), (8 top/bot-tom) [2], [3], [6], [7]. The stampdepicts the Black Sea, a big ship,some smaller vessels, a train witha locomotive puffing smoke, theheights behind the harbor, assome mountains; the highest onewas named at that time Avretuk-Tepe and served as orientationand observation point.

philatelica.ro postal history

The railway local post KUSTENDJE - CZERNAWODAGilda ROŞCA

Fig. 4 Fig. 5

pagina 17uuu

ü

philatelica.ro postal history

Above the landscape there is astar in the concavity of the Moon,sign of the Ottoman sovereignty.

This philatelic rarity is in-scribed on the right margin DBSR,up LOCAL-POST, left KUSTENDJE& CZERNAWODA, and down 20PARAS. It can be found in theMichel catalogue, 2008/2009 Edi-tion, at page 1037, POSTA LO-CALA LOKALAUSGABEN TURKEY /1867/ DBSR 20 PAR., L 8½ bis 9½schwartz auf grün with the quoteof € 75 - € 300.

For the railway historicaliconography this stamp pres-ents a special interest being theunique representation from the19th century of the old railway ofDobruja.

This stamp was cancelled [4], [5]:• usually, for the letters circu-

lating only by the route of theDBSR railway, with two crossedlines, made with ink by feather,which normally did not exceedthe edges of the stamp (Fig.2);

• with the linear post markMEDJIDIE, of 4 mm high, withoutdate, issued by DBSR;

• with the post mark of theAustrian Consular Office fromConstanţa, one circle, 25 mm indiameter KUSTENDJE TURQUIE,with the day, month and year incentre, on three rows;

• with the postmark of theAustrian Consular Office from

Cernavodă, one circle, 23 mm indiameter, CZERNAWODA, withthe day, month and year in cen-tre, as a fraction;

• circle with the diameter of23.5 mm, LLOYD AGENZIE KUS-TENDJE, with the day and themonth in centre, as a fraction(Fig.3)

The stamps of DBSR Companyare extremely rare, therefore veryvaluable. There are letters sentfrom Kustendjie or from Czerna-woda representing the small postalrate for a letter sent on railroad.

3. Reprints - forgeries [2]

Regarding this stamp thereare three known reprints,around 1890, after the originalclichés, having differences re-garding the color and also theletter R from DBSR, the rays fromthe star, the lines of the cornersand the outline of the left moun-tain (Fig.4). The reprints draughtwas of 5,000 pieces.

There are five known typesof forgeries to these stamps, im-perforated or with differentperforations 11x8, 11½, 13x8 or9, 10x11, having the letteringsat other distances that the orig-inals, no dot after Czernavoda,two small boats are missing, etc.An example of these forgeries isshown in Fig. 5.

Besides this there are also

bogus cancellations: • Double circle with Turkish

text and date;• Double circle with text BEY-

ROUTH-SYRIE; • Triple bordered rectangle

with Turkish text.4. Conclusions

For the beginning of the rail-ways history on the Romanianterritory, this extremely rarepostage stamp (quoted on themarket with € 7,000 to €30,000) is the unique depictionfrom 19th century of the railwayof Dobruja, together with theimperial edict of the sultanAbdul Medjid, document whichis displayed at the RomanianRailways Museum from CaleaGriviţei, Bucharest. With its helpwe can reconstitute an impor-tant moment of the early agesof the Romanian railways.

This theme is a pleading forthe realization of one frame ex-hibit, which could be awardedthe GOLD to a FIP exhibition.This issue is compulsory to beincluded into an exhibit on Rail-ways topic, which aims to re-ceive the highest distinction.

Editor's noteWhere could it be the collectionof Ulm SPINEANU about thePostal Circulation on Danube1866­1872 from the exhibit Ro­mania 1858­1872 displayed lasttime at EFIRO 2004, NationalPhilatelic Exhibition with interna-tional participation?

Maica Tereza, născută AgnesGonxha Bojaxhiu, (n. 27 august1910, Skopje, Macedonia - d. 5septembrie 1997, Calcutta,India), călugăriţă catolică de ori-gine albaneză (mama sa). Tatălsău, de origine aromână, a muritcând fiica avea zece ani. Din acelmoment, Agneza GongeaBoiagiu nu a mai avut contact curamura aromână a familiei sale.

A întemeiat ordinul MisionareleCarităţii. A primit Premiul Nobelpentru Pace în anul 1979. A fostbeatificată de Biserica Catolică în19 octombrie 2003. Autorul cărţiiCodul lui da Vinci, Dan Brown,susţine că Agnes Gongea Boiagiuavea un mic bici pe care îl ţineatot timpul, oriunde mergea, iarcu ajutorul său se purifica prinautoflagelare.

„Nu mă rog pentru succes, cer doar credinţă”

pagina 18 ü

Gilda ROSCA, born at Calan, Romania, on April 25th, 1955, graduate from theAcademy of Economic Studies - International Economic Relationships (1978).Philatelic preoccupations: philatelic research for postage stamps issuing. Contact : gildarosca@gmail.com

philatelica.ro filatelie tematica

pagina 19ü

În cele ce urmează voi prezentatematicienilor un tip de materialemai puţin băgat în seamă, dar de-osebit de interesant pentru expo-zanţi. Este vorba despre așa-ziseleîntreguri poștale de serviciu din Ger-mania, realizate de Poșta germanăși puse la dispoziţia firmelor particu-lare sau folosite în propriile servicii.

Voi începe cu cele ale firmelorparticulare: întreguri tipărite la ce-rere de către Poșta germană și folo-site la expedierea către public areclamelor acestor firme. Valoareafrancării acestui tip standard de tri-mitere este de 25 cenţi, realizatăprin mărci de această valoare saudintr-o combinaţie de valori (Fig. 1).Fiind vorba de trimiteri fără datăfixă, dar într-un număr extrem demare - la nivelul a mii de bucăţi - în-tregurile poștale se ștampilează printipărire, fără dată (00.00.0), iar oraeste cea de sfârșit de tură poștală(18). Plata se face de către firmepentru întreaga cantitate coman-dată, iar utilizarea întregurilor poș-tale rămâne la alegerea comandi-tarului (în anul înscris pe ștampilăsau într-o perioadă nedeterminată).

Plicurile folosite de Poșta ger-mană în propriile servicii, mai alesîn cel de filatelie, sunt mult mai nu-meroase și mai interesante decâtcele particulare. În primul rând, lafrancare se folosesc cele trei valoride bază - 55, 90 și 145 cenţi - con-form normelor germane. La acesteplicuri se remarcă două feluri deobliterare, în funcţie de importanţamaterialului expediat: pentru re-clame obișnuite lipsește data (maiales ziua și luna), iar pentru cores-pondenţă cu abonaţii (și nu numai)obliterarea are data expediţiei.Cum și aici este vorba de mii descrisori (filatelia germană are câ-teva zeci de mii de abonaţi), ștam-pilarea se face prin tipărire.Revenind la francare, aceasta serealizează fie cu o marcă poștală cuvaloarea cerută, fie prin combi-naţia a două sau trei mărci poștale.Tematica aleasă este foarte diferită,mărcile poștale fiind similare cucele adezive apărute pe piaţă. Voi

exemplifica prin câteva imagini: înFig. 2 sunt prezentate trei plicuri cuflori având francaturi de 90 cenţi,145 cenţi (100+45) și 145 cenţi; Fig.3 reprezintă tematica sport, marcapoștală având valori cu suprataxă(care, oricum, nu se includ în valoa-rea de francare); Fig. 4 - plicuri cutematica mijloace de transport; Fig.5 - un frumos întreg poștal cu te-matica marină, într-o combinaţie

de trei mărci poștale (cu un total de145 cenţi).

Garanţia circulaţiei acestorpiese, majoritatea plicuri cu fereas-tră pentru adresă, este și faptul căele nu se găsesc în comerţul liber,fiind utilizate doar de către Poștă.

Asupra sistemului de francare laPoșta germană, dar mai ales des-pre mărcile poștale cu suprataxă -într-un articol viitor.

Întreguri poștale de serviciuDan ŢĂRAN

uuu

Fig. 1

Fig. 2

^

philatelica.ro filatelie tematica

Dan ȚĂRAN, născut la Arad în anul 1933, timișorean dinanul 1951. Preocupări filatelice: maximafilie, filatelie te-matică sport, în special sporturi nautice. Machetator apeste 1.000 de ștampile ocazionale și publicitare (pen-tru mașinile din oficiile de tranzit), cca. 450 de plicuriocazionale și de expoziţie, peste 280 de întreguri poș-tale, 8 mărci poștale și viniete, peste 70 de suporturipentru ilustrate maxime, cca. 60 de medalii, plachete șiinsigne filatelice. Între anii 1990-1995 a realizat, pentruRadio Timișoara, peste 200 de emisiuni cu subiect fila-telic. Membru de onoare al AFR (1983), al Asociaţiei Fi-latelice Cluj (2002) și al Asociaţiei Filatelice Timișoara(2003). Din anul 1995 s-a stabilit în Germania la Leon-berg (Stuttgart).Contact: + 49 715 229 124, Leonberg, Germania.

În perioada 17 - 19 iulie 2009, laGarching b. München a avut loca 15-a ediţie a Zilei Cosmosului șiConvenţia GarchingCon 8 a co-lecţionarilor germani pe temaCosmos, SF și conexe. Una dincele două ștampile ocazionaleale evenimentului este dedicatăregretatului astrofilatelist ger-man Peter Wilhelm, primul pre-ședinte al grupării Weltraum -

Philatelie, înfiinţată la mijloculanului 1976. Autor al unor lucrăride referinţă în domeniul astrofi-lateliei (referitoare la programeleMercury, Gemini, Apollo, Skylab),Peter Wilhelm a marcat profundmișcarea astrofilatelică mon-dială. În memoria sa filateliștiigermani au înfiinţat PremiulPeter Wilhelm pentru cercetareîn astrofilatelie. Alături de por-tretul astrofilatelistului, pe ștam-pila ocazională este reprodussatelitul Planck, lansat recent cu

o rachetă Ariane5, având ca mi-siune cercetarea radiaţiei cos-mice de fond. (Florin Patapie-Raicu)

GarchingCON 8

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5

^pagina 20 ü

philatelica.ro istorie postala

pagina 21 ü

Mult timp s-a vechiculat ideeacă reprezentanţele diplomatice ro-mâne din străinătate nu ar fi bene-ficiat dealungul anilor de scutiri detaxe poștale. Scrisoarea prezentatăaici este o primă mărtutie despreexistenţa unei asemenea situaţii descutire de taxă poștală de care abeneficiat Legaţia Română din Parisla începutul anului 1919.

Sub acest titlu intenţionam maidemult să public într-o revistă fila-telică din Romania scrisoarea ală-turată impreună cu câtevaobservaţii legate de ea. Cum D-nulCristian Scăiceanu în articolul săudin philatelica.ro Nr. 1/2009 pre-zintă la rândul său mai multe pieseplecate sau adresate unor repre-zentanţe diplomatice, cred că estecorect să optăm pentru publicareaaltor piese asemănătoare celordiscutate acolo, în aceiași revistă.Iată deci ce a determinat reveni-rea la acea temă.

Scrisoarea în cauză (Fig. 1)pleacă în 12 Martie 1919 din Parisspre Belgia, deci se incadrează pedeplin în perioada analizată în arti-colul menţionat. În dreapta suseste aplicat cu tuș albastru sigiliulLegaţiei Române - LEGATION DEROUMANIE x PARIS x - iar peste si-giliu ștampila de zi a poștei fran-ceze PARIS 45/R DE LA BOETIE cudata indicată anterior. Scrisoareaeste adresată Prof. F. Habran în lo-calitatea Lavacherie/Belgia undeajunge pe 17 martie, după cum re-zultă din ștampila poștei belgieneaplicată pe spatele plicului (Fig. 2)

Această scrisoare ridică maimulte probleme. În primul rând eaatestă că Legaţia Română din Parisbeneficia în martie 1919 de scutirede taxă poștală. Prin aplicarea sigi-liului oficial al Legaţiei în colţul dindreapta sus, acolo unde în modobișnuit se lipesc mărcile poștale,se semnala în mod clar dreptul lascutirea de taxe poștale. Absenţaoricărori însemne de taxare porto,atât din partea poștei franceze câtși din partea poștei belgiene, con-firmă această stare de lucru. Plicul

contrazice afirmaţia D-lui Cr. Scăi-ceanu că în perioada respectivă re-prezentanţele diplomatice româ-nești din străinătate nu ar fi bene-ficiat de nici o scutire de taxe poș-tale și iată că pentru Franţa situaţiaeste alta. Este adevărat că nici CălinMarinescu în foarte documentatasa lucrare Tarifele, taxele și gratui-tăţile poștale din Romania, vol.1/2008, nu menţionează pentru re-prezentanţa diplomatică franceză oscutire de taxă poștală, ori la niveldiplomatic aceste scutiri se fac de-obicei pe bază de reciprocitate. Nueste însă exclus ca în condiţiile de-osebite din perioada imediat urmă-toare Primului Război MondialRomânia să fi beneficiat de un tra-tament aparte.

Interesant și un alt aspect șianume, scrisoarea este o trimitereparticulară provenită din București(vezi Fig. 2) care a fost pusă lapoștă abia în Paris, probabil îm-preună cu corespondenţa oficialăa Legaţiei Române, deci a benefi-ciat acolo în mod frauduros de scu-tire de taxă poștală. Despre modulcum această scrisoare a ajuns laParis putem face numai supoziţii.Cert este că, în prima jumătate aanului 1919, transportul corespon-denţei din România spre Europa deVest era îngreunat și adeseori chiarîntrerupt temporar atât pe ruta su-dică (Viena) cât și pe cea nordică

(Dresda/Berlin). De aceea este depresupus că scrisoarea a ajuns laParis fie prin bunăvoinţa unuimembru al Legaţiei, cunoștiinţăapropiată cu expeditorul, fie a cu-rierului diplomatic, iar acolo a fostdepusă la poștă impreună cu altescrisori provenite de la Legaţie.

Piesa este desigur interesantădin punct de vedere al istoriei poș-tale și probabil că există documentede arhivă care pot preciza care a fostperioada de timp în care Legaţia Ro-mână din capitala Franţei beneficiade scutire de taxă poștală. Nu ar fiexclus ca aceasta să fie legată de in-trarea României în război alături dePuterile Antantei, cum nu este niciexclus ca și alte ţări să fi acordat re-prezentanţelor diplomatice româ-nești, in acel context aceleașifacilităţi. Poate că cei care au accesla Arhivele Ministerului AfacerilorExterne vor desluși mai ușor aceastăproblemă. Nouă filateliștilor ne ră-mâne doar sarcina de a căuta încontinuare asemenea piese.

România de dincolode hotare

Ing. Norbert BLISTYAR

Fig. 1

^

Ing. Norbert Blistyar, născut în 1942la Jimbolia, România, absolvent al Fa-cutăţii de Chimie Industrială din Timi-șoara (1964). Din 1991 stabilit înGermania. Preocupări filatelice: isto-rie poștală. Contact: norbert.blistyar@freenet.de

,

philatelica.ro postal history

For a long time the idea thatthe Romanian diplomatic repre-sentations abroad would not havebenefited for years of exemptionfrom postal charges was spread.The letter presented here is astrong evidence of the existenceof such a situation of postalcharge exemption in the benefitof the Romanian Legation in Parisin early 1919.

Under this title we intendedlong ago to publish, in a Roma-nian philatelic magazine, the fol-lowing letter along with somerelated comments. In the mannerof how Mr. Cristian Scăiceanu, inhis article published in philate-lica.ro Nr. 1/2009, presentedmore items sent to some diplo-matic representations, I think it'sfair that we chose to publishother similar items to those dis-cussed here, in the same maga-zine. So here's what led to thereturn to that topic.

The letter in question (Fig. 1) isleaving Paris in March 12, 1919 enroute to Belgium, so it fully fits inthe time span analyzed in theabove quoted article. In the topright, in blue ink, the seal of theRomanian Legation is visible - LE-GATION DE ROUMANIE x PARIS x- and over the seal, the day pos-tmark of the French post office

PARIS 45/R DE LA BOETIE, bearingthe date indicated above. The let-ter is addressed to Prof. F. Habranin Lavacherie/Belgium, where itarrives on March 17, as it arisesfrom the postmark of the Belgianpost seen on the back of the en-velope (Fig. 2)

This letter raises more seriousissues. First it certifies that theRomanian Legation in Paris wasbenefiting in March 1919 ofexemption from postal charge. Byapplying the official Legation sealin the top right corner, placewhere usually postage stamps arefound, the right to exemptionfrom postal charge was clearlystressed. The lack of any signs ofporto charges, both from theFrench post and the Belgian Post,confirms this twill. The envelopeopposes the assertion of Mr. Cri-stian Scăiceanu that during thattime the Romanian diplomatic re-presentations abroad would nothave benefited from any postaltax absolution and hereby forFrance the case is different. It istrue that neither Mr. Calin Mari-nescu, in his professional work Ta-rifele, taxele și gratuităţile poștaledin Romania, vol. 1/2008, doesnot mention a postal chargeexemption for the French diplo-matic representation, as the di-plomatic exemptions are usuallygiven on a reciprocity basis. It isnot excluded that, in the special

conditions of the period immedia-tely following the First World War,Romania has benefited from spe-cial treatment.

Also, an interesting issue, na-mely, is that the letter is a privatesending from Bucharest (see Fig.2), which was not mailed untilreaching Paris, probably alongwith official correspondence ofthe Romanian Legation, thereforebenefiting from tax absolution ina fraudulent manner. We can onlyspeculate about how this letterended in Paris. The fact is that inthe first half of 1919, the mailtransport from Romania to Wes-tern Europe was difficult andoften even interrupted tempora-rily, both on the south route(Vienna) and the north one (Dres-den/Berlin). Therefore it is assu-med that the letter arrived inParis by the goodwill of a memberof the Legation, closer acquain-tance with the sender, or by thatof the diplomatic courier, andmailed there along with other let-ters from the Legation.

This item is certainly interes-ting in terms of postal history andperhaps archived documentsexist which may indicate the timewhen the Romanian Legation inthe capital of France grantedexemption from postal charges. Itshould not be excluded that it isrelated to the entrance of Roma-nia into the war alongside the En-tente Cordiale, as there is noreason for other countries, inthose historical conditions, not togrant the same facilities to the Ro-manian diplomatic representa-tions. Maybe people who haveaccess to the archives of the Mi-nistry of Foreign Affairs will ex-plain this problem more easily.For us, the philatelists, the onlytask that remains is searchingcontinuously for such items.

Romania beyond the bordersEng. Norbert BLISTYAR

Fig. 2

Eng. Norbert Blistyar, born in 1942in Jimbolia, Romania, graduate ofthe Industrial Chemistry Faculty ofTimișoara (1964). Since 1991 he issettled in Germany. Philatelic pre-occupations: postal history. Contact: norbert.blistyar@freenet.de

pagina 22 ü

pagina 23ü

EMISIUNILE ANULUI 2009 Grupaj: dr. Ioan DANILIUC

Valoarea de 1,00 L reproduce emblema Direcţiei Gene-rale de Poliţie a Municipiului București și jumătate dinharta capitalei, iar valoarea de 1,60 L reproduce cea-laltă jumătate a hărţii și insigna Poliţiei Române.Data punerii în circulaţie: 25.05.2009Dimensiune marcă: 48 x 33 mm.Machetator: Mihai VĂMĂȘESCUPrezentare:

minicoli tip I cu 10 mărci (2x5) de valoriidentice în care coloana a doua are o dispunere tête-bêche iar pe marginile laterale în dreptul fiecărei mărci,este figurată câte o jumătate din harta capitalei;

minicoli tip II cu 10 mărci, ambele valori (5serii), având pe marginea stângă sigla conferinţei iar pecea dreaptă stema Bucureștiului. Sigla conferinţei și textul în limba engleză din compo-ziţia grafică a mărcilor din acest tip de minicoli au fostimprimate cu cerneală vizibilă în UV.Tipărit offset, la 5 culori, pe hârtie cromo-gumată (Anglia).Un FDC echipat cu seria, obliterat P.Z., ștampilă aplicatăși în folio argint. Tiraj 510 buc.

Tiraje (Run printing)

1834 A 31-a CONFERINȚĂ A POLIȚIILOR DIN CAPITALELE EUROPENEThe 31st CONFERENCE OF THE POLICE AGENCIES FROM THE EUROPEAN CAPITALS

Date of issue: May 25, 2009Face values: RON 1.00, RON 1.60Stamp size: 48 x 33 mmDesigner: Mihai VĂMĂȘESCUPage composition: small sheet type I of ten (2x5) stamps eachvalue with five strips tête-bêche having on illustrated margin themap of Bucharest; small sheet type II of 10 (2x5) stamps withboth values (five sets), with graphic elements imprinted with UVink, having on the illustrated margin the Conference’s logo andBucharest’s coat of arms.Printing system: offset, in five colours, on chromo paper (UK origin).One FDC equipped with the both stamps, numbered and cancel-led with the first day postmark of the issue, having in additionimprinted clearly in silver foiling the first day postmark of theissue. Run printing: 510 pieces.

Total120.000 106.170* 226.170

Valoarea1,60 L

120.000 106.170* 226.1708,10 L* Din acest tiraj un număr de 85.250 seriicomplete sunt incluse în minicoli de tip II

Pereche tête-bêche din coala tip I

Pereche tête-bêche din coala tip I

Pereche tête-bêche din coala tip II

1835 ROMÂNIA - SURSĂ EUROPEANĂ DE ENERGIE

The images of the three postage stamps of this issue show,in a suggestive manner, events of an European importance:• the first European city with street electric lighting - Timișoara(face value RON 0.80);• the first European city illuminated with natural gases -Turda (face value RON 2.10);• the largest hydroelectric power plant on Danube River -Iron Gates I (face value RON 3.00).The perforated miniature sheet of the issue also presents inan original concept the three postage stamps of the issue withenergy symbols - the sum and the turbine - and the represen-tative images of sprirituality, traditions and the cultural trea-sure to the Romania teritory and all could be named undersugestive title: Romania - history pages of Europe and energy.Date of issue: June 2, 2009Stamp size: 48 x 33 mm. Perforated miniature size: 184 x133 mm.Designers: Mihai VĂMĂȘESCU and Stan PELTEACUPage composition: in small sheet of ten (2x5) stamps ofeach face value with illustrated margin with explanatorytext in English; perforated miniature sheet of three stampswith illustrated margin. Printing system: offset, in five colours, on chromo paper (UKorigin).Perforated miniature sheet in five colours + gold foiling. One FDC equipped with the all stamps, numbered and can-celled with the first day postmark of the issue, having in ad-dition imprinted clearly in gold foiling the first day postmarkof the issue. Run printing: 630 pieces.

ROMANIA - AN EUROPEAN SOURCE OF ENERGY

pagina 24ü

Tiraje (Run printing)Total

80.000 18.000 98.000

3,00 L

Valoarea0,80 L

5.000 18.000 23.0005.000 18.000 23.000

2,10 L

* Numărul blocurilor coliţă se adaugă tirajului feicărei valoriîn parte

Bloccoliţă 13.200* 13.200*

Imaginile ilustrate pe cele trei mărci poștale redau în modsugestiv evenimente de importanţă europeană:• primul oraș din Europa cu iluminat electric stradal - Timișoara(valoare 0,80 L);• primul oraș european iluminat cu gaze naturale - Turda(valoare 2,10 L);• cea mai mare hidrocentală de pe Dunăre - Porţile de FierI (valoare 3,00 L).Blocul - coliţă al emisiunii, prezintă de asemenea, într-un con-cept original cele trei mărci, alăturate simbolurilor energiei -soarele și turbina - precum și imagini reprezentative ale spi-ritualităţii, tradiţiilor și tezaurului cultural românesc.Data punerii în circulaţie: 02.06.2009Dimensiuni: marcă - 48 x 33 mm.; blocul coliţă - 184 x133 mm.Machetatori: Mihai VĂMĂȘESCU și Stan PELTEACUPrezentare: minicoli cu 10 mărci (2x5) de aceiași valoare,având pe marginea dreaptă câte un text explicativ în limba en-gleză în dreptul fiecărei mărci din coloana a II-a; bloc - coliţăcu cele trei mărci ale seriei amplasate vertical în casete perfo-rate individual (manșeta, foarte generoasă, poartă o compo-ziţie grafică sugestivă și texte explicative în limba engleză). Tipărit offset, la cinci culori pe hârtie cromo-gumată (An-glia). Blocul – coliţă are elemente grafice în folio aur.Un FDC echipat cu mărcile seriei, numerotat și obliterat cuștampila P.Z. Suplimentar ștampila este imprimată și în folioaur. Tiraj 630 buc.

pagina 25ü

Valoarea de 3,00 L îl prezintă pe Neil Armstrong coborânddin modulul lunar, iar în fundal modulul de comandă și ser-viciu Columbia precum și Pământul; valoarea de 14,50 Lprezintă diverse etape ale zborului care sunt numerotate șiexplicate în limbile română și engleză.Data punerii în circulaţie: 20.07.2009.Dimensiuni: marcă - 36 x 36 mm.; coliţă dantelată - 128 x116 mm (diametru timbru: 30 mm).Machetator: Vadim-Alec BARTOS.Prezentare:minicoli cu opt mărci+o vinietă; coliţă dantelatăTipărit offset, pe hârtie cromo-gumată (Anglia) la patru cu-lori (minicoala) și cinci culori (coliţa dantelată).Un FDC echipat cu timbrul emisiunii, numerotat și obliteratcu ștampila P.Z. Tiraj 410 buc.Un set de cărţi poștale maxime (două imagini) într-un tirajde 410 seturi.Un carton filatelic numerotat, echipat cu seria emisiunii,obliterat cu ștampila P.Z. Tiraj 200 buc.

Date of issue: July 20, 2009.Stamp size: 36 x 36 mm. Perforated souvenir sheet size:128 x 116 mm (stamp diameter: 30 mm).Designer: Vadim-Alec BARTOS.Page composition: in small sheet of eight stamps + onelabel; perforated souvenir sheet. Printing system: offset, on chromo paper (UK origin) in fourcolors (small sheet) and five colors (perforated souvenirsheet). One FDC equipped with the stamp issue, numbered andcancelled with the first day postmark of the issue. Runprinting: 410 pieces.One maxicard set (two illustrates), run printing: 410 sets.One philatelic numbered document, equipped with thepostage stamps set, cancelled with the first day postmarkof the issue. Run printing: 200 pieces.

Total2.000 2.450 4.450

ValoareaMinicoală

Tiraje (Run printing)

1836 -1837 APOLLO 11 - 40 de ani de la primul pas pe LunăAPOLLO 11 - 40 years since the first step on the Moon

1.000 13.200 14.200Coliţădantelată

pagina 26ü

1833 A 60-a ANIVERSARE A CONSILIULUI EUROPEI

Data punerii în circulaţie: 24.07.2009.Valori nominale: serie - 1,00 L; 1,60 L; 6,00 L; coliţă dantelată- 7,60 L.Dimensiuni: timbre - 48 x 33 mm și 33 x 48mm; blocul coliţă -150 x 139 mm; coliţa dantelată - 114 x 100 mm (dimensiunetimbru 42 x 52 mm).Machetator: Radu OLTEAN.Prezentare: minicoli cu opt timbre + o vinietă; bloc - coliţă cucele trei timbre ale seriei amplasate vertical în casete perfo-rate individual; coliţă dantelată. Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia). Un FDC echipat cu seria emisiunii, numerotat și obliterat cuștampila P.Z. Tiraj 410 buc.Un set de cărţi poștale maxime (trei imagini) într-un tiraj de410 seturi.Un carton filatelic numerotat, echipat cu seria emisiunii, obli-terat cu ștampila P.Z. Tiraj 200 buc.

THE 60th ANNIVERSARY OF THE COUNCIL OF EUROPE

Date of issue: July 24, 2009.Face values: issue -RON 1.00, RON 1.60, RON 6.00; per-forated souvenir sheet - RON 7.60.Stamp size: stamps - 48 x 33 mm and 33 x 48 mm; per-forated block of three stamps: 150 x 139 mm; perforatedsouvenir sheet - 114 x 100 mm.Designer: Radu OLTEAN.Page composition: in small sheet of eight stamps+onelabel of each face; perforated block of three stampswith illustrated margin; perforated souvenir sheet. Printing system: offset, in four colors, on chromo paper(UK origin). One FDC equipped with all the stamps, numbered andcancelled with the first day postmark of the issue. Runprinting: 410 pieces. One maxicard set (three illustrates), run printing: 410sets.One numbered philatelic document, equipped with thepostage stamps set, cancelled with the first day pos-tmark of the issue. Run printing: 200 pieces.

Tiraje (Run printing)Total

600 2.130 2.730

Coliţă dantelată

ValoareaMinicoală

- 13.000* 13.000*2.000 13.000 15.000

Bloc coliţă

* Numărul blocurilor coliţă se adaugă tiraju-lui fiecărei valori în parte

philatelica.ro eveniment

HUNFILA - 2009

Orașul Visegrád situat peDunăre, la 40 km nord de capitalaUngariei, Budapesta a fost gazdaexpoziţiei filatelice HUNFILA 2009,organizată de Federaţia Filatelicădin Ungaria (MABEOSZ).

Aici s-a constituit în anul 1335Grupul de la Visegrád, fiind o întâl-nire de colaborare între Ioan deBohemia al Cehiei, Cazimir (III) celMare al Poloniei, Carol Robert deAnjou al Ungariei. Întâlnirea a fosto reuşită, aducând prosperitatecelor trei regate. Această colabo-rare a fost reînnoită pe 15 febru-arie 1991, semnatarii fiind VáclavHavel - președintele Cehoslovaciei,Lech Wałęsa - președintelePoloniei şi József Antall - primulministru al Ungariei. În 1993, ca ur-mare a revoluţiei de catifea,

Grupul de la Visegrád a ajuns săaibă patru membrii.

La acest eveniment filatelic s-aparticipat cu nouă exponate ro-mânești. Rezultatele au fost pe mă-sură. Astfel, Mircea DRAGOTEANUa obţinut: medalie de Aur Mare, laclasa de istorie poștală, cu colecţiaCarpathian Mountains Local PostServices (Hone Rinne, Bistra,Măgura) - Hunagry & Romania;medalie de Aur, la clasa de filatelietradiţională, cu colecţia NorthenTransylvania local issues 1944-1945; medalie de Aur, la clasa de

literatură, cu lucrarea The Historyof Transylvanian Hotel Posts - HoheRinne, Bistra, Măgura). La clasamaximafilie Vasile DOROȘ și Cori-olan CHIRICHEȘ au obţinut medaliide Vermeil. La clasa tineret An-dreea KÁLLAI a obţinut ArgintMare. De asemenea, la clasa lite-ratură, Andrei POTCOAVĂ aobţinut Argint Mare, iar la clasa unpanou Mihai CEUCĂ a obţinutArgint. Singurul exponat românescdin clasa cartofilie aparţinând luiMonica MUNTEAN a fost recom-pensat de organizatori cu Locul I.

László KÁLLAI

pagina 27ü

VVeerrnniissaajjuull eexxppoozziiţţiieeii

CCoottuull DDuunnăărriiii llaa VViisseeggrráádd

ÎÎnn ssaallaa ddee eexxppoozziiţţiiee

MMiirrcceeaa DDRRAAGGOOTTEEAANNUU ((ddrreeaappttaa)) cceell mmaaii ttiittrraatt rroommâânnPPrreeşşeeddiinntteellee MMAABBEEOOSSZZ,, SSáánnddoorr KKUURRDDIICCSS

philatelica.ro istorie postala

^

,

4. Transporturile poștale

Luptele grele din august-sep-tembrie 1941 au dus la avariereacăilor ferate și a reţelei rutiere dinTransnistria. Până la repunerea lorîn funcţiune s-a hotărât ca trans-portul corespondenţei să se facăprintr-o unitate de patru avioanecare să deservească localităţile încare funcţionau oficii poștale ro-mânești. Punctul de plecare alavioanelor era orașul Tiraspol șicursele au început zilnic de la 3septembrie 1941. În luna decem-brie 1941 se puseseră deja în cir-culaţie unele trenuri și nu se maiadmitea la expediere corespon-denţă-avion, cursele poștale ae-riene fiind suspendate probabil șidin cauza vremii nefavorabile.

Pentru legarea aeropoștală aRomâniei cu Transnistria, DirecţiaGenerală PTT a organizat cursepoștale aeriene cu avioaneleCompaniei LARES, care circulaupe ruta București-Galaţi-Chișinău,prelungită până la Tiraspol. Astfel,în anul 1942, de la 5 mai s-a înfi-inţat cursa poștală aeriană Bucu-rești - Galaţi - Chișinău - Tiraspolși retur, funcţionând de trei ori pesăptămână: marţi, joi și sâmbătă,până, probabil, la începutul luniiiulie 1942.

De la 7 iulie 1942 legătura ae-ropoștală se făcea prin cursa poș-tală aeriană BUCUREȘTI-IAȘI-CHIȘINĂU-TIRASPOL, prelungită la28 iulie până la Odesa printr-ocursă locală. Tot de la 28 iulie1942 s-a înfiinţat și o cursă poș-tală aeriană directă BUCUREȘTI-IAȘI-CHIȘINĂU-TIRASPOL-ODESAși retur, care a funcţionat până la

30 octombrie 1942. Cursa poștalăaeriană locală Tiraspol-Odesa șiretur a fost suspendată la 4 sep-tembrie 1942, iar cursa poștalăaeriană București-Iași-Chișinău-Tiraspol și retur a funcţionat totpână la 30 octombrie 1942.

De la 1 august 1942 s-a prelun-git cursa poștală aeriană BUCU-REȘTI-CONSTANȚA până la ODE-SA, funcţionând astfel până la 4septembrie 1942.

În anul 1943 avioanele LARESși-au schimbat itinerariul și de la 4mai s-a înfiinţat cursa poștală ae-riană BUCUREȘTI-GALAȚI-ODESA șiretur, funcţionând de trei ori pesăptămână: marţi, joi și sâmbătă.

Repunerea în funcţiune a cir-culaţiei trenurilor pe căile ferate acondus la înfiinţarea birourilorpoștale ambulante feroviare ro-mânești în Transnistria. Între anii1942-1944 în Transnistria a existato cale ferată principală Odesa-Razdelnaia-Birzula-Smerinca, dela care porneau mai multe ramifi-caţii spre est și spre vest. Dintreacestea, mai importante pentruRomânia erau cea de la Razdel-naia prin Tiraspol spre

pagina 28ü

Poșta Română în Transnistria, 1941-1944 (II)ing. Călin MARINESCU

uuu

PlecareDeparture

7,30 București 17,30SosireArrival

SosireArrival

8,25 Galaţi 16,35PlecareDeparture

PlecareDeparture

8,35 Galaţi 16,25SosireArrival

SosireArrival

9,30 Chișinău 15,30PlecareDeparture

PlecareDeparture

9,40 Chișinău 15,20SosireArrival

SosireArrival

10,00 Tiraspol 15,00PlecareDeparture

Tabel nr. 1 / Table no. 1Orarul de zbor de la 5 mai 1942

The flights' time table since May 5th, 1942

Fig. 5 - Carte poştală cenzurată, expediată prin avion din Oceacov la Bucureşti pe 12 iunie 1943 (Colecţia Em. Săvoiu)

Fig. 5 - Censored Post card sent by flight from Oceacov to Bucureşti on May the 12th 1943 (Em. Săvoiu collection)

philatelica.ro

Chișinău și cea spre Cetatea Albă.Mai întâi s-a prelungit ruta bi-

rourilor poștale ambulante nr. 41și nr. 42 București-Iași-Chișinău șiretur până la Odesa (prin Tiras-pol), prin atașarea vagoanelorpoștale la trenurile accelerate701 și 702.

A fost înfiinţată și o reţea pro-prie de birouri poștale ambu-lante, care circulau numai înTransnistria, dar aveau predări șiprimiri de saci poștali cu România.Numerotarea acestor birouri am-bulante s-a făcut cu patru cifrefaţă de două și trei cum era în Ro-mânia. Deoarece în Româniaprima cifră reprezenta zona poș-talo-feroviară în care își desfășuraactivitatea biroul poștal ambu-lant, probabil că și la numerota-rea folosită în Transnistria primacifră (cifra 4) sau chiar primeledouă cifre (cifrele 40) reprezenta,respectiv, reprezentau zona poș-talo-feroviară, iar ultimile douăcifre-numărul propriu-zis al birou-lui poștal ambulant feroviar. Sesemnalează astfel 12 birouri poș-tale ambulante feroviare nume-rotate 4003-4014, numărul lorputând fi însă mai mare. Acesteaerau următoarele:

• Nr. 41, 42 - București-Odesași retur

• Nr. 4001, 4002 - ...• Nr. 4003, 4004 - Odesa-Sme-

rinca și retur• Nr. 4005, 4006 - Razdelnaia-

Golta și retur• Nr. 4007, 4008 - Odesa-Bug

și retur• Nr. 4009, 4010 - Slobotca-

Rîbniţa și retur• Nr. 4011, 4012 - Odesa-Ovi-

diopol și retur• Nr. 4013, 4014 - Smerinca-

Moghilău și returNu s-au găsit informaţii pri-

vind rutele birourilor poștale am-bulante nr. 4001 și 4002, a căroractivitate a fost suspendată încursul anului 1942. Nu s-a pututstabili ce se înţelegea prin Bug laruta birourilor poștale ambu-lante nr. 4007 și 4008, dar sepoate presupune că acesteamergeau până la graniţa estică aTransnistriei formată de râul Bugși se întorceau.

La fel ca și în România, cores-pondenţa depusă la birourilepoștale ambulante feroviare,după obliterarea mărcilor poș-tale cu ștampila biroului respec-tiv, era trimisă spre cenzurare la

biroul de cenzură cel mai apro-piat de pe traseu, urmând a fi di-rijată ulterior spre destinatar.

5. Tarifele poștale

În perioada 3 septembrie-5 oc-tombrie 1941 au fost fixate tarifepoștale diferenţiate pentru cores-pondenţa destinată în interiorulTransnistriei (internă) și cea des-tinată României. Tarifele și taxelepoștale pentru această perioadăsunt prezentate în Tabelul nr. 3.

De la 6 octombrie 1941, tari-fele și taxele poștale interne înTransnistria și cele pentru cores-pondenţa expediată din Transnis-tria spre România s-au unificat, cuexcepţia tarifului pentru scrisori,care a rămas diferenţiat. Toate ta-rifele și taxele poștale, exprimateîn lei, valabile pentru perioada 6oct. 1941 - 10 apr. 1944, se poturmări în Tabelul nr. 4.

Din anul 1942 s-a admis cores-pondenţă externă pentru ţărilealiate României în războiul contraURSS. Corespondenţa din Trans-nistria adresată acestor ţări ca:Belgia, Germania incluzând Aus-tria, Elveţia, etc., era taxată cu ace-leași tarife poștale ca pentruRomânia.

Toate publicaţiile din Transnis-tria au redat tarifele și taxele poș-tale în RKKS.

Ca și în România, și în Transnis-tria a fost folosit sistemul expedie-rii publicaţiilor de către editori cu

istorie postala,

^pagina 29 ü

PlecareDeparture

7,15 București 17,25SosireArrival

SosireArrival

8,00 Galaţi 16,40PlecareDeparture

PlecareDeparture

8,15 Galaţi 16,25SosireArrival

SosireArrival

9,15 Odesa 15,25PlecareDeparture

Tabel nr. 2 / Table no. 2Orarul de zbor de la 4 mai 1943

The flights' time table since May 4th, 1943

Ing. Călin MARINESCU, născut înanul 1955 la Dorohoi, licenţiat alInstitutului Politehnic din Iași, Fa-cultatea de inginerie chimică. Preo-cupări filatelice: istorie poștală înlegătură cu România. Contact: romexim.star@b.astral.ro

Valoarea de 0,30 Lei din emisiu-nea Floră din arii protejate ­Munţii Rodnei s-a machetatFloarea de colţi. Corect esteFloarea de colţ. Această gre-șeală de machetare o face maiinteresantă pentru filateliști.(Florin Patapie-Raicu)

SemnalareClick la adresa http://www.philatel-ica.ro/luna-apollo.pps, Dl. general-maior (r), doctor inginer cosmonautDumitru Prunariu, (http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Prunariu) preșe-dintele Consiliului Știinţific alAgenţiei Spaţiale Române semneazăo amplă prezentare dedicată aniver-sării a 40 de ani de la primacoborâre a omului pe Lună. (dnd)

plata taxelor poștale în numerar.4. Postal transports

The heavy struggles from Au-gust-September 1941 determinedthe damaging of the railways andthe road network of Transnistria.Until their restoring it was decidedthat the post transport must bedone by a unit of four air planeswhich had to serve the localitieswhere the Romanian post officesworked. The departure point forthe planes was Tiraspol city andthe flights were daily beginningwith September 3rd, 1941. On De-cember 1941 some trains were putinto circulation and the plane wasnot allowded anymore for sendingmails, the flights being stoppedprobably due to the bad weather.

In order to make an aero-pos-tal connection of Romania withTransnistria, the PTT General Divi-sion organized postal flights usingthe planes of LARES Companywhich circulated on the route Bu-charest-Galatzi-Chisinau, exten-ded to Tiraspol. Therefore theaero-postal flight BUCHAREST-GA-LAȚI-CHISINAU-TIRASPOL and re-turn was founded, three times aweek: on Tuesday, Thursday, andSaturday, probably until the begin-ning of July 1942.

Since July 7th, 1942 the aero-postal connection was made byaero-postal flight BUCHAREST -IAȘI - CHIȘINAU - TIRASPOL, ex-tended to July 28th to Odessa andreturn by a local flight that wor-ked until October 30th,1942. Thelocal postal flight Tiraspol -Odessa and return was suspen-ded on September 4th, 1942 andthe postal flight Bucharest-Iași-Chișinău-Tiraspol and return wor-ked also until October 30th, 1942.

From August 2nd, 1942 the pos-tal flight BUCHAREST-CONSTANȚAwas extended to ODESSA, workingthis way until September 1942.

In 1943 the LARES planes chan-ged their route and beginningwith May 4th the postal flight BU-CHAREST-GALAȚI-ODESSA and re-

turn was founded, working threetimes a week: on Tuesday, Thurs-day, and Saturday.

The resuming schedule of thetrains on railways determined thefoundation of the Romanian itine-rant railway post offices in Trans-nistria. Between 1942 and 1944, inTransnistria, that the main railwayOdessa-Razdelnaia-Birzula-Smerinca from which many bran-ches started, to the east and thewest. From these, the most impor-tant ones for Romania were Raz-delnaia by Tiraspol to Chișinău andthe one to Cetatea Albă.

First, the route was extended ofthe itinerant post offices no. 41and 42 Bucharest-Iași-Chișinău andreturn to Odessa (via Tiraspol), bythe attach of the postal waggons tothe express trains 701 and 702.

An own network of itinerantpost offices was also founded thatcirculated only in Transnistria, butthey had exchange (delivery andreception) of postal bags with Ro-mania. The numbering of these iti-nerant post offices was with fourdigits as opposed to the two orthree digits as it was in Romania.Because in Romania the first num-ber represents the railway postalarea where the itinerant post of-fice worked, probably the firstnumber from the system used inTransnistria (the number 4) oreven the two first digits (the num-bers 40) represented the railwaypostal area and the last two repre-sented properly the number of

the itinerant railway post office.Twelve itinerant railway post offi-ces numbered from 4003 to 4014are mentioned, but their numbercould be even higher. Those werethe followings:

• No. 41, 42 - Round trip Bu-charest-Odessa

• No. 4001, 4002 - ...• No. 4003, 4004 - Round trip

Odessa-Smerinca• No. 4005, 4006 - Round trip

Razdelnaia-Golta • No. 4007, 4008 - Round trip

Odessa-Bug • No. 4009, 4010 - Round trip

Slobotca-Rîbniţa • No. 4011, 4012 - Round trip

Odessa-Ovidiopol • No. 4013, 4014 - Round trip

Smerinca-Moghilău No information was found re-

garding the routes of the itinerantpost offices no. 4001 and 4002,their activity being suspended du-ring 1942. It was impossible tofind out what Bug means to theroute of the itinerant post officesno. 4007 and 4008, but we canmake the supposition that thesewent to the eastern border ofTransnistria formed by Bug Riverand then returned.

As in Romania, the correspon-dence delivered to the itinerant ra-ilway post offices, after thecancellation of the stamps with thepostmark of the respective post of-fice was sent to the closest censor-ship office to the route, for furtherdirection to the addressee.pagina 30 ü

philatelica.ro

Romanian post in Transnistria, 1941-1944 (II)eng. Călin MARINESCU

uuu

InterneDomestic

Spre RomâniaTo Romania

- cărţi poştale simple şi ilustrate- ordinary and picture post cards 12 24

- cărţi poştale recomandate- registrered post cards 24 42

- scrisori recomandate 20 g- registered letters of 20 g 36 48

- trepte de greutate 20 g- weight levels 20 g 6 6

- suprataxă prin avion- overtax par avion 24 48

Tabel nr. 3 / Table no. 3Tarife şi taxe poştale interne 3 sept. - 5 oct. 1941 (lei)

The domestic postal tariffs and rates Sept 3rd - Oct. 5th, 1941 (lei)

postal history

philatelica.ro postal history

5. Postal rates

During September 3rd - October5th, 1941 different postal rateswere settled for the correspon-dence sent inside Transnistria (do-mestic) and that addressed toRomania. The postal tariffs andrates belonging to this period arepresented in the table no. 3.

From October the 6th, 1941 theinternal tariffs and rates in Trans-nistria and those for the corres-pondence sent from Transnistriato Romania were unified, except

the tariff for letters, which remai-ned differentiated. All the tariffsand rates, avaible for the periodOctober 6th, 1941 - April 10th 1944,are presented in the table no. 4.

Since 1942 the external cor-respondence was accepted forthe allied countries to Romaniaduring the war against USSR. Thecorrespondence from Transnis-tria addressed to countries as:Belgium, Germany including Aus-tria, Switzerland, etc. was taxedwith the same postal rates as for

Romania. All the publications re-produced the postal tariffs andrates in RKKS.

As Romania, Transnistria wasusing the system of sending thepublications by the editors, thepayment of the postal rates beingmade by cash.

Eng.Călin MARINESCU, is native ofDorohoi, Romania, and received hiseducation in engineering. Workingin philately: postal history in con-nection with Romania. Contact: romexim.star@b.astral.ro

19416

oct.Oct.

1942...

maiMay

19425

oct.Oct.

19411

feb.Feb.

194316

dec.Dec.

Scrisori 20 g pentru RomâniaLetters of 20 g for Romania 12 12 18 24 60

Scrisori interne 20 g pentru TransnistriaDomestic letters of 20 g for Transnistria 6 6 ... 12 60

Trepte de greutate 20 gWeight levels 20 g 6 6 12? 6 12

CP simpleOrdinary postcard 6 6 6 12 30

CP illustratePicture postcards 6 6 6 12* 120

Taxa de recomandareRegistered rate 12 12 30 30 120

Taxa expresExpress rate - 24 42 42 180

Taxa adeverire de primirePoste Restante Rate - 12 30 ... ...

Taxa Poste-RestanteRate for confirm reception ... 6 12 ... ...

Taxa de reclamaţie obiecte înregistratePetition rate for recorded objects - 12 30 ... ...

Idem neînregistrateIdem for unrecorded ... 6 18 ... ...

Taxă insuficienţă de francare până la 3 leiRate for incomplete franking up to 3 lei ... 6 ... ... ...

Idem, până la 6 leiIdem up to 6 lei ... 12 ... ... ...

Suprataxă avion 20 gOvertax par avion 20 g ... 6 12 18** -

Ziare sau publicaţii 1 Kg sau fracţiuni de 1 KgNewspapers or magazines 1 kg or fractions of 1 kg ... 6 ... 12 ...

ImprimatePrintings ... ... 6?

Cărţi literare, didactice, ştiinţifice şi diverse 1 Kg sau fracţiuni de 1 KgLiterature books, textbooks, scientific books and others 1 kg or fractions of 1 kg ... 12

... ... ...

Tabel nr. 4/Table no. 4Toate tarifele şi taxele poştale, exprimate în lei, valabile pentru perioada 6 oct. 1941 - 10 apr. 1944

All the tariffs and rates, avaible for the period October 6th, 1941 - April 10th 1944

* este posibil ca din iul./aug. 1943 tariful respectiv să fi fost 24 lei/it's possible from July/August 1943 = 24 lei;** de la 1 aprilie 1943 / from April 1st 1943. pagina 31ü

astrofilateliephilatelica.ro

Here men from the planet EarthFirst set foot upon the Moon.

July 1969 A.D.We came in peace for all

mankindAcesta este textul de pe mica

placă din oţel inoxidabil atașată launul din cele patru picioare alemodulului lunar rămas pe Selenade la misiunea Apollo 11.

În dimineaţa zilei de 16 iulie1969, la ora locală 9:32, de perampa complexului de lansare39-A al cosmodromului americande la Kennedy Space Center(KSC), înconjurată de un imensnor de gaze și flăcari de la jeturilemotoarelor propulsoare, cea maiputernică rachetă de la aceavreme, Saturn V, purtând în vârfcabina cu cei trei membri ai echi-pajului misiunii Apollo 11, Neil A.Armstrong - comandantul misiu-nii, Edwin E. Aldrin, Jr. - pilotulmodulului lunar și Michael Collins- pilotul modulului de comandă,a început călătoria istorică de 8zile 3 ore 18 minute si 35 de se-cunde a primilor pământeni careaveau să materializeze visul ome-nirii de a atinge Luna și a păși pesuprafaţa ei.

Pe diverse meridiane și para-lele ale Pământului, în faţa ecra-nelor TV, milioane de oameni - dela șefi de state până la cei maisimpli locuitori ai planetei - asis-tau în transmisie directă la debu-

tul acestei misiuni spaţiale, carepeste patru zile urma să se trans-forme într-un eveniment remar-cabil pentru istoria omenirii. Celcare scrie aceste rânduri, la acelmoment un proaspăt absolventde liceu care tocmai se pregăteapentru susţinerea examenelor deadmitere la Facultatea de fizică,stătea în faţa televizorului alăturide părinţi și de fratele său maimic, numărându-se printre mi-lioanele de pământeni care asis-tau la primele momente aleacelei minunate aventuri a știin-ţei și tehnologiei terestre.

În studioul Televiziunii Româ-ne era o mare nervozitate, care

se făcea simţită prin eter până lacel mai îndepărtat receptor TVdin ţară, deoarece nu se puteastabili legătura cu trimisul specialla locul startului, tovarășul IonPetru - un exemplu de incompe-tenţă fudulă în chestiuni de ști-inţă și în particular în problemelegate de emisiunile TV cu temăștiinţifică, dar care se afla în gra-ţiile depline ale puterii de atunci.Am bănuit că lucrurile nu sunt înregulă la modul cel mai dubiosposibil, iar ulterior ni s-a confir-mat prin canale neoficiale că tov.Ion Petru se evaporase la ajunge-rea pe teritoriul SUA precum mă-garul în ceaţă și că probabil soli-citase la modul pur formal, fără afi dizident, o formă oarecare deazil! Când cei de la TeleviziuneaRomână și-au dat seama că numai există vreo soluţie în cazul le-găturii...eterice cu tov. Ion Petru,l-au adus în mare grabă în stu-dioul TVR, de voie - de nevoie(pentru că, la fel ca mulţi intelec-tuali valoroși de pe la noi, fusesemarginalizat de ceva vreme) peun adevărat profesionist al co-mentariilor în domeniu, și în ge-neral al emisiunilor de știinţătelevizate - medicul și ulteriorprofesorul de biologie, Andrei Ba-calu. De la acel moment atmos-fera în studioul TVR s-a uuu

Apollo 11 - 40 de ani de la primul pas pe Lună al unui pământeanFlorin PATAPIE-RAICU 1969, July 16,

13:32:00 GMT - July24, 16:50:35 GMT;Flight Crew: NeilA. ARMSTRONG(commander) ,Michael COLLINS(CM pilot), EdwinE. (Buzz) ALDRIN,Jr. (LM pilot). Bac-kup Crew: JamesLOVELL, Jr. (comman-der), William A. ANDERS(CM pilot), Fred W. HAISE, Jr.(LM pilot). Spacecraft: ApolloCSM, Apollo LM and ApolloALSEP. Call Sign: COLUMBIA /EAGLE. Launch Site: Cape Cana-veral, KSC, launch pad LC 39A.Launch Vehicle: SATURN V.

Duration: 8 days, 3hours, 18 minutes,

35 seconds. Dura-tion in lunarorbit: 59 hours,30 minutes (30orbits). Lunarsurface stay-

time: 21 hours,36 minutes. Lan-

ding moon site: Seaof Tranquility. EVA

missions on the lunar sur-face: 2 (2 hours, 31 minutes, 40seconds). Landing: mid-PacificOcean, about 370 km south ofJohnston Islands. Recoveryship: U.S.S. HORNET. First man-ned lunar landing mission andlunar surface EVA

pagina 32ü

Fig. 1

astrofilateliephilatelica.ro

relaxat iar noi, telespectatorii,am putut urmări transmisia de laKSC comentată într-un mod ab-solut remarcabil.

Mult mai târziu aveam să aflu,cu destulă uimire, că România afost singura ţară din așa-zisul lagărsocialist care a transmis în directaselenizarea lui Neil Armstrong.

În materie de astrofilatelieevenimentul este bine ilustrat, de

la start și până la reîntoarcereaechipajului pe Pământ, piesele re-feritoare la misiunea Apollo 11fiind foarte căutate și apreciatede către colecţionari. Plicul dinFig. 1, având ca ilustraţie cașetuloficial al NASA pentru misiuneaApollo 11, poartă ștampila de laKSC la momentul startului dinziua de 16 iulie 1969. În Fig. 2,aceeași ștampila de la KSC este

aplicată pe un VIP card - un su-port similar, ca format, unei cărţipoștale - editat de NASA și difu-zat, în număr limitat, începând cumisiunea cosmică Apollo 7, unorpersoane importante - VIP-uri(Very Important Person) - invitatede NASA să asiste în spaţiul oficialde la KSC la startul unor misiunicosmice pilotate (cu o excepţie,cea referitoare la lansarea staţieicosmice Skylab și care, în mod fi-resc, a fost o misiune nepilota-tă)(*). În Fig. 3, o ștampilă ma-nuală de la Patrick Air Force Base(PAFB) - baza militară situată încadrul aceluiași complex de la KSCși a cărei ștampilă este echiva-lentă cu ceea ce se cunoaște subnumele de ștampilă de Poștă Mi-litară de la cosmodromul sovie-tic/rusesc Baikonur, oblitereazăun plic special emis de către de-aler-ul Carl Swanson de la celebrafirmă Spacecraft, care a servit cumare artă interesele colecţionari-lor astrofilateliști vreme de maibine de un deceniu. Ștampila me-canică (Fig. 4) de la Cape Canave-ral - alt oficiu poștal, cu vechistate de serviciu pentru astrofila-teliști, situat tot în cadrul comple-xului de la KSC - marcheazăacelași moment al startului misiu-nii Apollo 11 din 16 iulie 1969 peun plic ilustrat cu un cașet expe-rimental-revoluţionar al momen-tului, și anume unul de tipfolio-print.

Înainte de start, și apoi pe tottimpul misiunii cosmice, o mul-ţime de staţii terestre specializateau declanșat activităţile de urmă-rire și control ale zborului în con-formitate cu graficul stabilit decartierul general al NASA. De peteritoriul Statelor Unite (CorpusChristi din Texas, Greenbelt dinMaryland, Boulder din Colorado -Fig. 5, etc.), trecând prin Canada(staţia STADAN de la St. John’s,Newfoundland - Fig. 6), prin Ma-rea Britanie sau Spania și ajun-gând până în Australia (staţiaNASA de la Canberra, staţia DSS41 din Woomera - Fig. 7) prezen-tăm doar câteva exemple deacest gen într-un spaţiu relativ li-mitat al articolului în ra-

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4 uuupagina 33 ü

astrofilateliephilatelica.ro

port cu anvergura istorică a eveni-mentului Apollo 11. Astrofilateli-știi interesaţi vor găsi pentrucolecţiile lor numeroase piese,provenind de la o varietate de sta-ţii terestre, din cele mai diverse lo-curi ale planetei, într-o vreme atimpurilor eroice în care nu exis-tau sateliţii specializaţi TDRS(Tracking and Data Relay Satelli-tes) poziţionaţi pe orbită terestră.

După efectuarea procedurilorstandard în vederea înscrieriinavei Apollo 11 pe traiectoriacătre Lună, echipajul a executatoperaţiunea de docare a modulu-lui lunar Eagle (Vulturul) la modu-lul de comandă și serviciu Colum-bia. Drumul spre Lună a conti-nuat normal, conform planuluistabilit, astfel încât la 19 iulienava Apollo 11 a trecut în spateleLunii, unde s-a procedat la aprin-derea motorului propulsor deserviciu pentru a se intra pe or-bita lunară. Pe parcursul celor 30de orbite lunare care au urmatsatelizării navei, membrii echipa-jului au văzut prin hublou o diver-sitate de imagini selenare, inclu-zând locul destinat aselenizăriidin partea de sud a Mării Liniștii(Mare Tranquillitatis), situat la 20km sud-vest de craterul Sabine D(0,71N; 23,63E). Locul de cobo-râre a fost ales aici pentru că pă-ruse a fi relativ plat din imaginiletransmise anterior de sondele lu-nare automate Ranger 8 și Sur-veyor 5, deci pentru a nu creaprobleme majore la aselenizaresau în timpul activităţilor extrave-hiculare. La 20 iulie 1969 modulullunar Vulturul, cu Armstrong șiAldrin la bord, s-a separat de mo-dulul de comandă Columbia,unde Collins a rămas de serviciupentru a inspecta mai întâi mo-dulul Eagle, care a efectuat o pi-ruetă pentru a se observa dacănu s-a deteriorat pe drumul spreLună, iar apoi pentru a fi omul delegătura între Lună și Pământ,dar având ca sarcină vitală aceeade a-i aștepta pe primii doi la în-toarcerea de pe suprafaţa Lunii,a cupla modulul ascensional Vul-turul la Columbia și a efectua

apoi împreună procedurile în ve-derea revenirii pe Pământ.

Operaţiunea de aselenizare afost însoţită de mici evenimenteneprevăzute în calculele minu-ţioase de acasă, dar ceea ce afost important s-a dus la bunsfârșit: descinderea pe Lună a

modulului lunar cu Armstrong șiAldrin la bord a avut loc pe 20iulie 1969, la ora 20:17:40 GMT,mai târziu cu 25 de secundedecât era limita de timp dictatăde consumul de combustibil.Conversaţia după atingerea solu-lui lunar a fost pornităpagina 34ü

Fig. 6

uuu

Fig. 5

Fig. 7

philatelica.ro

de către Aldrin printr-o frazăcătre Armstrong, exprimată întermeni tehnici cu referire la ope-raţiunea de aselenizare în sine,operaţiune efectuată manual decătre Armstrong și observată în-deaproape de către Aldrin.

Apoi Armstrong a spus faimoa-sele cuvinte: Houston, TranquillityBase here. The Eagle has landed.(Houston, aici Baza din Marea Li-niștii. Vulturul a aselenizat.)

Plicul astrofilatelic din Fig. 8are ștampila din locaţia Centru-lui de Control de la Houston lamomentul aselenizării din 20iulie 1969.

La scurt timp, înainte de pre-gătirea începerii activităţii extra-vehiculare, Aldrin a transmis: Aicipilotul modulului lunar. Aș vreasă mă folosesc de acest moment

pentru a cere oricărui ascultător,oricine și oriunde ar fi, să seoprească pentru un moment și săcontempleze evenimentele ulti-melor ore, aducând mulţumiri înfelul său. Fraza nu pare completăîn mod explicit, dar menţionămcă la acea vreme NASA era înproces cu șefa organizaţiei Atei-lor Americani - Madalyn M.O’Hair - care obiectase echipaju-lui de pe Apollo 8 lectura din Car-tea Genezei la momentulevoluţiei pe orbită în jurul Luniiîn ajunul Cră- ciunului anului1968 și care cerea ca astronauţiide la NASA să se abţină de la ac-tivităţi religioase în timp ce seaflă în spaţiul cosmic.

Pe 21 iulie 1969, la ora02:56:15 GMT (20 iulie, ora10:56:15 PM la Houston), Neil

Armstrong, coborând pe scaramodulului lunar, a făcut primulpas pe suprafaţa Lunii și a spuscelebra frază: That’s one smallstep for [a] man, one giant leapfor mankind (Este un mic paspentru [un] om, un pas uriașpentru omenire) la exact șaseore și jumătate după aseleni-zare. La acea vreme, chiar și întextul ilustraţiei unui plic specialemis de firma Spacecraft/Swan-son apare textul exprimat fărăarticolul a pus în paranteză, darulterior, unii biografi și ziariști auadăugat articolul nehotărât înfraza lui Armstrong pentru căacest articol nehotărât făceaparte din fraza pregătită pentrua fi rostită la momentul primuluipas pe Lună. Neil Armstrong afost însă atât de emoţionat,încât atunci când a pășit pe solullunar de pe ultima treaptă a scă-rii, a ezitat un pic și acel articola pentru un om nu s-a mai auzitîn transmisia directă de pe Lună.La acel moment de noapte târzie(în România era ora 4:56:15) noistăteam pironiţi în faţa ecrane-lor TV și urmăream, simultan cualte 600 de milioane de privitori,imaginile nu foarte clare de peLună, însoţite de comentariulprofesionist al lui Andrei Bacalucare primea în cască sunetul cucomentariul celor de la NASA, elfăcând simultan traducerea înlimba română, suplimentând cuprecizări proprii, necesare publi-cului larg, nepregătit pentru unasemenea eveniment(**).

La Wapakoneta, micul orășeldin statul Ohio în care se năs-cuse Neil Armstrong în anii mariicrize economice, o ștampilă me-canică aflată în uzul poștal cu-rent a marcat pentru astrofila-teliști, prin data înscrisă, JUL 20PM 1969, dar și printr-o coinci-denţă fericită a textului Progressfor peace, mometul istoric al pri-mului pas făcut de om pe un altcorp ceresc (Fig. 9).

La 19 minute de la primul pasfăcut pe suprafaţa Lunii, lui Arms-trong i s-a alăturat Aldrin. După ceau înfipt steagul american

astrofilatelie

pagina 35 üuuu

Fig. 8

Fig. 9

philatelica.ro astrofilatelie

în solul lunar, cei doi astronauţiau discutat cu președintele Ri-chard Nixon. Apoi au debarcat dinLM și au pregătit echipamentulștiinţific destinat celor două orede experimente pe suprafaţaLunii: montarea unei folii din alu-miniu pentru teste asupra vântu-

lui solar și apoi a unui seismome-tru pentru înregistrarea oricărorcutremure lunare, fie ele vulca-nice ori cauzate de meteoriţi încădere, finalizând cu montareaunui reflector laser care să mă-soare orice modificări, cât demici, ale distanţei dintre Pământ

și Lună în vederea testării cu pre-cizie pentru acea dată a teoriei re-lativităţii generalizate a luiEinstein. Armstrong și Aldrin aucolectat roci și probe de sol lunar,au instalat o cameră TV, astfelîncât pământenii să-i poată ur-mări în activitate și au făcut foto-grafii pe durata celor 2 ore 31minute 40 secunde de activitateextravehiculară pe suprafaţaLunii. În tot acest timp, cel de-altreilea membru al echipajului, Mi-chael Collins, la 70 de mile deasu-pra Lunii a pilotat modulul decomandă al navei Apollo, aștep-tându-i pe ceilalţi doi exploratorisă revină pe orbita lunară pentrucălătoria înapoi spre casă.

Unele din activităţile pe Lunăau necesitat mai mult timp decâtse așteptaseră specialiștii de laNASA. Centrul de Control dinHouston, utilizând o frază codifi-cată, l-a avertizat pe Armstrong căactivitatea sa metabolică era prearidicată și că ar trebui să acţionezemai lent, celor doi acordându-li-seo prelungire de 15 minute a acti-vităţii pe Lună. Cu peste 21 kg deprobe lunare culese, cei doi astro-nauţi au intrat pe rând în cabinaVulturului, nu înainte de a renunţala unele obiecte (printre care șirucsacurile, ghetele suplimentarecu plumb pentru mersul pe solulselenar și camera suedeză de fil-mare Hasselblad) care ar fi îngreu-nat startul de pe Lună, dar au avutgrijă să nu lase uitate cele 214 pli-curi filatelice pregătite de pe Pă-mânt pentru o plimbare până laLună și înapoi(***). Cei doi astro-nauţi au represurizat LM-ul și s-auașezat să doarmă. La trecerea aaproape șapte ore de odihnă aufost treziţi din somn de la Houstonpentru a pregăti zborul de întoar-cere. După alte două ore și jumă-tate, la ora 17:54 GMT, cei doi audecolat de pe Lună în interiorultreptei ascensionale a Vulturului,în vederea întâlnirii cu modulul deserviciu Columbia în care MichaelCollins îi aștepta pentru călătoriaînapoi spre Pamânt.

Drumul spre casă a fost moni-torizat de aceleași staţii terestre.Plicul din Fig. 10 poartă ouuu

Fig.11

Fig.12

pagina 36ü

Fig.10

philatelica.ro astrofilatelie

ștampilă din 22 iulie 1969 a staţieiToowoomba, Queensland din re-ţeaua australiană de tracking șicontrol, reţea care a avut un rol re-marcabil în comunicaţiile celor depe Pământ cu misiunea Apollo 11.

Pe 23 iulie, în ultima noapteînainte de amerizare, cei trei as-tronauţi au susţinut o conferinţăde presă care a fost televizată.În ziua de 24 iulie 1969, 10:53A.M. ora Pacificului, sub directasupraveghere a Centrului deControl din Houston (plicul as-trofilatelic din Fig. 11), cabinaApollo 11 a amerizat în OceanulPacific la 2.660 km Est de WakeIsland și la 389 km Sud de AtolulJohnston. La o distanţă de 24 kmse afla nava principală de recu-perare, portavionul USS Hornet(CVS-12); la aproximativ o orăde la amerizare, elicopterele depe USS Hornet i-au recuperat pecei trei astronauţi, care au fostimediat transportaţi într-o ca-bină de carantină. Președinteleamerican Richard Nixon a fostprezent la bordul portavionuluiHornet pentru a-i primi personalpe astronauţi la revenirea pe Pă-mânt și a face un schimb defraze și semne cu mâna, separaţifiind de unul din hublourile ca-binei de carantină.

Plicul din Fig. 12 este ilustratcu cașetul US Navy al Flotei de re-cuperare din Oceanul Pacific șieste obliterat cu una din celedouă ștampile mecanice (diferiteîntre ele, în principal, prin dimen-siunea cercului cu dată) aflate îndotarea oficiului poștal de la bor-dul portavionului USS Hornet.Pentru a marca momentul recu-perării echipajului Apollo 11 s-afolosit și o ștampila manuală tipfour killer bars (în medalion, Fig.12) aflată, de asemenea, în dota-rea oficiului poștal de la bordulportavionului.

Desigur, un astrofilatelist co-lecţionează toate plicurile navelorparticipante la recuperarea unuiechipaj cosmic, nave aparţinândatât Flotei din Oceanul Pacific,cât și celei din Oceanul Atlantic.Aceste plicuri sunt cunoscute cafiind ilustrate fie prin ștampilare

manuală cu ștemp-luri/cașete dingumă/polimer, aflate la bordulrespectivelor nave (executatespecial pentru eveniment), fieprin tipărire în culori de către au-torul lor, Morris Beck - un pasio-nat al cașetelor navale, care s-aimplicat și în realizarea celor le-gate de recuperarea capsulelorcosmice america- nepilotate, în-cepând de la misiunea spaţialăamericană Mercury - Atlas 7 din1962 și până, inclusiv, la misiuneaspaţială comună americano-so-vietică, Apollo-Soyuz (ASTP) dinanul 1975. Aceste cașete tipăritesunt cunoscute sub numele de ca-șete Beck, iar desenul lor diferă îndiverse grade de cel al cașetelordin gumă aplicate la bordul nave-lor. În Fig. 13-14-15 prezint treiplicuri diferite ale navei de recu-perare USS Ozark (MCS-2), aparţi-nând Flotei de recuperare dinOceanul Atlantic, toate purtândștampila manuală a oficiului poș-tal de la bordul navei USS Ozark

cu data recuperării echipajului mi-siunii Apollo 11, și anume: un plicilustrat cu cașetul manual al Floteide recuperare din Oceanul Atlan-tic, un alt plic ilustrat cu cașetulBeck (mai apreciat decât cașetulsimilar din polimer aplicat, în prin-cipal, cu tuș negru sau roșu/ma-genta la bordul navelor derecuperare) și având în im-agine alte elemente de designdecât cele ale cașetului din poli-mer, dar și un al treilea plic cu uncașet nemenţionat până acum înliteratura de specialitate, careeste unul din polimer aplicat cutuș negru, dar conţinând în ilus-traţie... elemente ale cașetuluiBeck! Eu nu îmi pot explica existe-nţa sa și aș fi bucuros dacă vreuncoleg astrofilatelist ar putea săaducă precizări în legătură cuacest cașet, în afară de a afirma căar fi vorba de un fals - lucru ex-trem de improbabil deoarece va-loarea de piaţă a unui astfel deplic nu justifică absolut

Fig.14

uuu

Fig.13

pagina 37 ü

philatelica.ro astrofilatelie

deloc o operaţiune complicată defalsificare.

Pe 11 august 1969 astronauţiiechipajului de pe Apollo 11 auieșit din carantină, iar pe 13 au-

gust, în uralele publicului ameri-can, s-a organizat prima paradăfastuoasă în onoarea lor la NewYork, urmată apoi de cele din Chi-cago și Los Angeles. Peste câteva

săptămâni au fost invitaţi pentruo paradă în onoarea lor în MexicoCity. Celebrarea din Los Angeles afost începutul unui turneu de 45de zile, denumit Pasul uriaș, carei-a purtat pe cei trei astronauţiprin 25 de ţări ale lumii.

La un an de la aselenizare, pe20 iulie 1970, astronauţii misiuniiApollo 11 au vizitat sediul ONUdin New York (plicul din Fig. 16),oferind organizaţiei mondiale, înmod simbolic, mostre de praflunar și un steag al ONU care fă-cuse, alături de steagurile a 135de ţări plus cel al Vaticanului, dru-mul Pământ - Lună și retur.

Steagul corespunzător al Ro-mâniei și mostre de praf lunar fu-seseră dăruite românilor de cătrepreședintele american RichardNixon cu ocazia vizitei sale în Ro-mânia, la 2 august 1969.

Florin PATAPIE-RAICU, graduate inPhysics at University Al. I. Cuza - Iasi,senior scientific researcher in the fieldof biomembranes and in the aeronau-tics and nuclear energetic applied ma-terial science. Working inastrophilately and topical philately,mainly in the history of science, frommicro - to macrocosmos; designer ofmore than 250 postmarks (in Romaniaand others countries), a similar num-ber of commemorative cover’s illus-trations and some stationery covers;author of over 200 philatelic paperspublished in Romania, also in Ger-many, Switzerland and USA. Chairmanof the Philatelic Society Moldova-Iași.Contact: flpatapie@yahoo.com

Fig.16

Fig.15

(*) - În numărul viitor al revisteiveţi putea citi un interesant articoldespre VIP card-uri al cunoscutului pu-blicist filatelic american Ray E. Cartier.

(**) - După 40 de ani, când șidispărutul trimis special Ion Petru(stabilit ulterior în RFG), dar și mag-nificul comentator Andrei Bacalusunt doar o amintire, acel absolventde liceu care în ziua primei aseleni-zări a pământenilor avea de susţinutprimul examen de admitere la Fa-cultatea de fizică, se conecteazăacum prin Internet la NASA TV - ur-mărind în timp real orice lansaresau orice aterizare de navetă spa-ţială - ori la ESA TV pentru a urmărilansări ale unor misiuni spaţiale eu-

ropene sau chiar rusești.(***) - Acestea erau plicuri

blanco, având ilustraţia tiparită în po-licromie; în ziua de 11 august 1969 aieșirii echipajului din carantină aufost francate corespunzător, oblite-rate cu ștampila mecanică a oficiuluipoștal din Webster, Texas, li s-a apli-cat o ștampilă complementară ma-nuală cu text pe trei rânduri -/DELAYED IN QUARANTINE AT/LUNAR RECEIVING LABORATORY/M.S.C. - HOUSTON, TEXAS/ adică RE-ȚINUT ÎN CARANTINĂ ÎN/LABORATO-RUL LUNAR DE PRIMIRE/CENTRULSPAȚIAL AL ZBORURILOR PILOTATE -HOUSTON, TEXAS/ - și au fost sem-nate de cei trei astronauţi de pe

Apollo 11. Mai mult ca sigur, acesteplicuri nu au fost aduse în LM pe Lunăla aselenizare, ci au rămas la Collinsîn modulul de comandă, orbitând injurul Lunii, alături de cel de-al 215-leaplic - exemplar unic pregătit pentruMuzeul Poștal Naţional - având impri-mată imaginea timbrului care avea săfie emis de U.S. Post la 3 septembrie1969 și care, conform declaraţieiscrise a lui Collins, a fost ștampilat înziua de 22 iulie 1969 la bordul naveiApollo cu echipajul reîntregit, în tim-pul drumului de revenire spre Pă-mânt, cu o ștampilă manuală tip fourkiller bars (cu bare lungi), având in in-teriorul cercului textul MOON LAN-DING JUL 20 1969 USA.pagina 38ü

philatelica.ro istoria maximafiliei

În primele două numere alerevistei am prezentat, în rândulunicatelor maximafiliei mondialeși câteva piese, unele aparţinândcolecţiei mele (printre care șiprima ilustrată maximă realizatăîn România și cunoscută la acea-stă dată), obliterată T. SEVERIN 27FEB 900), altele aflându-se încolecţia Georges Naudet (obli-terată la 10.09.1900; 25.05.1909);colecţia Dr. Ioan Daniliuc(7.01.1901), ori în exponatulcolecţionarului canadian GeorgeConstantourakis, având ca subiectcomun: REGELE CAROL I AL RO-MÂNIEI. Continuăm prezentareala acest subiect, a și a celorlalteperle aflate în colecţia subsem-natului, care au fost expuse laEFIRO 2008.

• CAROL I, BUCURESTI 30MAR (1)902.

Domnul Emil Chirilov din str.Polizu nr. 2, București, Româniaadreseză un suvenir poștal co-respondentei sale, domnișoaraDes Combes, aflată în Neuchatel,Elveţia. Domiciliul expeditoruluieste înscris de acesta pe aversulcărţii poștale ilustrate, iar adresadestinatarei o regăsim pe revers.Tot pe revers, în colţul din stângajos, expeditorul și-a aplicat sigiliulcu iniţialele EC. Menţiuneatipărită CARTA POSTALA este anu-lată cu cerneală și înlocuită cu Im-primé, iar în dreptunghiul rezer-

vat aplicării timbrului s-a precizatTimbre au dos, menţiune speci-fică TCV-urilor (Fig. 1 back).

Cartea poștală ilustrată îl în-făţișează pe regele Carol I al Ro-mâniei înveșmântat în uniformă,purtând decoraţiile și însemneleregale. Pe fundal se observă scarade acces în palatul regal (Fig. 1).

Cartea poștală (UPU România)a fost editată de casa Stengel &Co din Dresda și are codul 18101.

Trimiterea este francată cumarca poștală de 5 bani verde, apli-cată în poziţia culcat, din emisiuneaSpic de grâu/1898 (Mi #113) și carereprezintă efigia regelui orientatăcu privirea de la dreapta la stânga,la fel ca și poziţia în care este redatăimaginea lui Carol I pe cartea poș-tală. Francatura corespunde taxeipoștale pentru o corespondenţăexternă imprimat.

Marca poștală a fost obliter-ată (BUC)UREȘTI 30 MAR 902.Data ștampilei este identică cumenţiunea olografă 17Mars/30 Mars 1902 con-semnată de realizator cucerneală de culoare nea-gră pe aversul ilustraţiei.De remarcat că la aceavreme Poșta româ-nă seconducea după ca-lendarul gregorian, întimp ce pentru populaţieîncă funcţiona calen-darul iulian.

• CAROL I, SINAIA 13 SEP(1)902.

Parcul reședinţei regale,Castelul Peleș din Sinaia, ilustratărealizată la finele secolului al XIX-lea ori în primul an și jumătate alultimului veac, XX, din mileniultrecut. Pe fundal, clădirea castelu-lui, învăluită de o vegetaţie luxu-riantă, indiciu că imaginea a fostsurprinsă, probabil, vara. În primplan, Regele Carol I, în picioarealături de Regina Elisabeta, insta-lată într-un cărucior special curotile fabricat în Germania. Învastitatea parcului, MajestăţileLor se aflau la plimbare, însoţitede trei personaje, toate înfiretate,precum și de un superb cal alb în-hămăt. Imagine de epocă, rea-lizată ca la fotograf, (Fig. 2), pusăîn circulaţie, sub egida UPU, deEditura Ad. Maier & D. Stren, dinBucurești, sub codul 610. Carteapoștală a fost scrisă pe 31A(ugust) 902 de un rămasanonim NCART astfel cum

pagina 39 ü

uuu

Primul, prima...ROMÂNIA: priorităţi mondiale la EFIRO 2008 (partea a III-a)

av. Leon IANCOVICI, Medalia de Aur pentru Maximafilie

Fig. 1

philatelica.ro istoria maximafiliei

semnează autograf și dateazăaversul.

Trimiterea este francată cu va-loarea de 5 bani verde, aplicatăvertical, din emisiunea Spic degrâu/1898 (Mi #113). Trei ștam-pile poștale fac dovada treceriiefective prin poștă a trimiterii.Aceasta a fost expediată dinSINAIA 13 SEP 902, sosește laTITU 14 SEP 902, după care esteînmânată destinatarei, dom-nișoara Cécile Crutzescu, laMărunţiș (Fig. 2 back).

• CAROL I, BUCURESCI 15OCT (1)902.

Au rămas în urmă 107 ani deatunci, din 15 octombrie 1902adică, astfel încât imi apare prac-tic imposibil de stabilit dacă dl.Jenică era un pasoniat al curselorde cai, ori dacă frecventa hipodro-mul din București, situat în aceavreme vis-a-vis de parcul Herăs-trău, pe locul unde astăzi se maipoate identifica Târgul Interna-ţional București (TIB) cu pavili-onul expoziţional.

Cert este, însă, că potrivit pro-priei menţiuni, caligrafiată într-ozi de mercuri 1902 pe aversul ilus-tratei de care ne vom ocupa încontinuare, domnul în cauză seadresa, din București, dom-nișoarei Sinica Samolescu dinVadu-Săpat, Mizil: Mercuri 1902.Sinico dragă. Nu este așa că e fru-mosă această carte. Ce mai faci?eri am primit o carte de la tine,mia făcut mare plăcere. Te sărut,Jenică. Abstracţie făcând de or-tografia vremii, ori a personajului,scrierea ne oferă o relevantă in-formaţie: cei doi se aflau în co-respondenţă, trimiţându-și reci-proc cărţi care, dacă arătau pre-cum piesa aflată acum sub lupanoastră, însemnau veritabile cărţimaxime. Curtea Regală la curselede cai din București constituiesubiectul exclusiv al cărţii poștaleilustrate, apărută în Editura Li-brăriei Emile Storck, furnizor alCurţii Regale. Loja este ocupatăde familia regală, numărându-sede la cei mai mici membri, ur-mărind așezaţi pe scaune curselede cai, și culminând cu Majes-tatea Sa, Regele Carol I, asistat de

Principele Ferdinand. Vremea separe că era toridă, soarelepogorâse pe loja regală, fiindcădeasupra tuturor - cu excepţiaRegelui și a Prinţului - eraudeschise o mulţume de umbrelede soare (Fig. 3).

Valoarea de 5 bani (Mi #113),aplicată în colţul din stânga sus alilustratei în poziţia vertical ranver-sat, a servit drept francaturăcorectă pentru trimiterea poștalăîn ţară (plecare BUCURESCI 15OCT 902; sosire MIZIL 16 OCT 902- Fig. 3 back).

Povestind despre aceastăcarte maximă de excepţie, nu potsă nu pomenesc întâmplarea da-torită căreia am intrat în posesiapiesei. Era vară, într-o duminicăpe la amiază, în jurul anilor 1985,zi când filateliștii bucureșteni și

împătimiţi din ţară se strângeau laMelnic, adică la Grădina de vară11 Iunie, situată pe strada cu ace-lași nume, unde cercul filatelicNicolae Bălcescu oficia serviciilede gazdă. Cam pe atunci apă-ruseră soţii Mitruţa și Dan Țo-nescu, care desfăceau la preţurimai mult decât modice și accesi-bile oricui, o imensă cantitate detrimiteri poștale - scrisori, între-guri poștale, ilustrate, corespon-denţă de război, carantine,autografe și câte altele - moș-tenită probabil. La sosirea mea îngrădină, în faţa ștandului soţilorȚonescu se formase deja un rândde cca 30-40 persoane. Înainte dea-mi ocupa locul la coadă, amaruncat o privire la marfa de pemasă. Și tot dintr-o privire amochit piesa în cauză. pagina 40ü

Fig. 2

uuu

istoria maximafilieiphilatelica.ro

pagina 41ü

Mi-am ocupat locul la urmacozii și, timp de aproape o orăpână s-au perindat toţi cei dinain-tea mea, inima mi-a bătut să sarădin piept când vedeam că ilus-trata trecea prin mâna fiecăruiadintre înaintași - poate jumătateerau maximafiliști - și revenea înteanc, fără a prezenta interes.Abia când am ajuns în faţa mesei,mi-am dat seama că incredibiluls-a produs și așa a fost să fie:achiziţionasem, la preţul unuisfert de pâine fixat de vânzătoricu zâmbetul pe buze și cu plăce-rea de a însenina privirea încăunui bolnav de filatelie, carteamaximă pe care o consideram dela acea vreme-părere împărtășită,parcă nu de complezenţă, și devenerabilul Dr. Valeriu Neaga, peatunci, daca-mi aduc bine aminte,diriguitor al maximafiliei mondi-ale - prima carte maximă cunos-cută. Era timpul când filatelia înRomânia era de masă, accesibilătuturor (sutelor de mii, poate mi-lioanelor de împătimiţi) și nimeninu visa măcar la dezastrul elitistde mai târziu, când la apelul deseară al filateliștilor mai răspundprezent poate o mie, poate nici

atât. Înfinit mai mult decât cubani, plătisem preţul hobby-uluicu sacrificiul inimii. Și totuși nuatunci, abia peste vreo patru aniam suferit primul infarct ...

• CAROL I, BUZEU 27 JUN(1)905.

La data de 27 iunie 1905,pornea din localitatea Buzău(România), pe aripile poștei, o su-perbă carte poștală policromă, înrelief, cu subiect filatelic (Fig. 4).Expeditoarea, Mimi Gabrielle,domiciliată în str. Victoria nr. 9 dinacelași oraș, trimitea cu acestprilej, salutări distinse corespon-dentei sale din Franţa, dom-nișoara Laurence Juraiu, aflată înRougemont, Doubs. Mesajul aajuns la destinaţie pe 1 iulie aaceluiași an. Ambele date, pre-cum și circuitul poștal efectiv par-curs, sunt atestate, de treiștampile poștale: pe de o parte,de două ștampile aparţinând ofi-

ciului poștal de plecare (BUZEU 27JUN 905), cu care a fost obliteratăfrancatura aplicată pe faţa cărţiipoștale, precum și pe versoulacesteia; pe de altă parte, tot peverso este aplicată ștampila ofi-ciului poștal de destinaţie(ROUGEMONT DOUBS 1 JUL 05).

Ilustraţia cărţii poștale repre-zintă, pe lângă stema regatuluiRomâniei, un număr de zecemărci poștale din emisiunea Spicde grâu 1900/1903 (Mi #129,131-144) - Fig. 4 back.

Francatura aplicată este tim-brul poștal de 5 bani verde, taxăpoștală acoperitoare pentru circu-laţia poștală a unui imprimat dinRomânia în străinătate. De remar-cat și menţiunea tipărită pe aver-sul cărţii poștale (Carte Philateliedeposé. D.R.G.M. 222744), carevădește caracterul filatelic altipăriturii.(continuare în numărul următor)

Leon IANCOVICI, născut la 16 ianuarie 1949 în Craiova, licenţiat al Facultăţiide Drept Universitatea București (1972), secţia știinţe juridice, specializat îndrept comercial internaţional, drept maritim și fluvial internaţional, creator înRomânia a dreptului asigurărilor comerciale.

Preocupări filatelice: activitate filatelică recunoscută documentar (1961),studii și cercetări în maximafilie. Contact: 0745 209 209.

Frumoasele piese pe care înprezent le denumim ilustratemaxime, au ca punct de plecare

(sau ca origine) niște cărţi poș-tale ilustrate care au circulat cumarca poștală lipită (și anulată)

pe faţa ilustrată (piese ce au pri-mit denumirea de TCV-timbrecôté vue). Abia după ce colecţio-

narul francez M. Lecestre (în1932) a găsit, în mod inspirat,o definiţie pentru această nouăcategorie de piese de colecţie,au început să fie selectate dince în ce mai atent piesele pen-tru a fi constituite noi expo-nate, după părerea mea celemai frumoase și mai instructivedintre toate cele care participăla expoziţii. Alăturat, o astfelde piesă obliterată la plecarecu o ștampilă DAGUIN - orna-ment crucea Sf. Andrei tip 1900BUCURESCI 16 FEB 900, iar lasosire cu ștampila de zi ST AF-FRIQUE AVEYRON 20 FEVR 00.

(Coriolan Chiricheș)

cd

Timbre côté vue.

maximaphily historyphilatelica.ro

In the first two numbers of thepublication we have shown,among unique items of the worldmaximaphily, some pieces frommy own collection (among thembeing also the first picture postcard issued in Romania andrecorded till now), cancelled T.SEVERIN 27 FEB 900), others fromthe collection of Georges Naudet(cancelled 10.09.1900; 25.05.1909);from the collection of Dr.IoanDaniliuc (07.01.1901), or from thecollection of the Canadian collec-tor George Constantourakis hav-ing as common theme: THE KINGCAROL I OF ROMANIA. We con-tinue to present on this themeother pearls from my own collec-tion exhibited to EFIRO 2008.

• CAROL I, BUCURESTI 30MAR, (1)902.

Mr. Emil Chirilov from 2nd

Polizu Street, Bucharest, Roma-nia, sends a postal souvenir to hiscorrespondent, Miss Des Combes,who was in Neuchatel, Switzer-land. The sender's domicile iswritten on the obverse of the pic-ture postcard and the address ofthe recipient is on the reverse.Also on the reverse, in the leftlower corner the sender put hisseal and the initials EC. Theprinted note CARTA POSTALA iscancelled by ink and replacedwith Imprimé, and in the rectan-gle reserved to the stamp was themention Timbre au dos, peculiarmention for TCV (Fig. 1 back).

The picture postcard illustratesthe King Carol I of Romania vestedin uniform, having the decora-tions and the royal badges. Onbackground there is the staircaseof the Royal Palace (Fig. 1).

The postcard (UPU Romania)was issued by Stengel & Co Print-ing House from Dresda and thecode is 18101.

The correspondence is frankedwith the postage stamp of 5 Banigreen, of the issue Wheat

Eat/1898 (Mi #113) representingthe King's effigy with his sightfrom the right to the left side, aswell as the position of Carol I illus-trated by the postcard. The pos-tage represents the tariff forexternal printings.

The stamp was cancelled(BUC)UREȘTI 30 MAR 902. Thedate of the postmark is identicalwith the holograph note 17 Mars/ 30 Mars 1902 recorded by theaccomplisher in black ink on theobverse of the postcard. We haveto mention that time the Roman-ian Post used the Gregorian cal-

endar while the population stillused the Julian calendar.

• CAROL I, SINAIA, 13 SEP(1)902.

The residential park, Peles Cas-tle from Sinaia, picture postcardmade at the end of the 19th cen-tury or in the first year and a halfof the last century from the lastmillennium. On the backgroundthere is the palace edifice, cov-ered by luxuriant vegetation,showing that the image was takenprobably in the summer time. Inthe first plan the King Carol I isstanding, next to Queen

pagina 42üuuu

The first …ROMANIA: World priorities at EFIRO 2008 (part III)

Barister Leon IANCOVICI, Gold medal at Maximaphily

Fig. 3

maximaphily historyphilatelica.ro

Elisabeth, sitting in a special cartwith wheels made in Germany. Inthe immensity of the park, theirMajesties were walking accompa-nied by other three persons, allofficially dressed, and also by asuperb white horse with gear.Image of older days, made like atphotographer, (Fig.2), put into cir-culation, under UPU aegis, by Ad.Maier&D. Stren Publishing House,from Bucharest, code 610.

The postcard was written inA(ugust) 31st, 902 by an anony-mous NCART as the autographsays and dated on the obverse.

The correspondence is fran-ked with 5 bani, green, appliedvertically, of the issue Wheat Eat /1898 (Mi #113). Three postmarksprove the effective sending by

post. This one was sent fromSINAIA 13 SEP 902, arrives at TITU14 SEP 902, where it's given to theaddressee, Miss Cécile Crutzescu,at Mărunţiș (Fig. 2 back).

• CAROL I, BUCURESCI 15 OCT(1)902.

107 years passed since Octo-ber 15th, 1902, so that it seemsimpossible to find out if Mr. Jenicăwas fond of horse races or if hefrequented the Racecourse ofBucharest, situated that time vis-à-vis of Herastrau Park, wheretoday could still be seen theBucharest International Fair (TIB)with the exhibition complex.

It's sure that, according to hismention, calligraphically written,on one Wednesday of 1902 onthe obverse of the picture post-

card to which we are going to payattention, a certain gentlemanwrote from Bucharest to MissSinica Samolescu from Vadu-Săpat, Mizil: Wednesday 1902.Dear Sinica, It's so beautiful thispicture post card, is not so? Howare you? Yesterday I received aletter from you which made me agreat pleasure. I kiss you, Jenică.Parts from the orthography of thetime or the person, the writingoffer us relevant information: thetwo persons were correspon-dents, sending to each otherpostcards, which, if were like thatone in our attention, it meansthey were genuine maximumcards. The Royal Court to thehorse races from Bucharest repre-sents the exclusive subject of thepicture postcard issued by thePrinting House of the BookshopEmile Storck, supplier of the RoyalHouse. The lodge is occupied bythe royal family, even the littleones, sitting and watching thehorse races, and with His Majesty,the King Carol I, accompanied bythe Prince Ferdinand. Theweather was hot, the sun shinedover the royal lodge, becauseover all of them, except the Kingand the Prince, many sun umbrel-las were opened.

The stamp of 5 bani (Mi#113), applied returned verti-cally in the upper left corner ofthe picture postcard, was thecorrect franking for the internalmail dispatch (departure BU-CURESCI 15 OCT 902; arrivalMIZIL 16 OCT 902 - Fig 3 back).

Speaking about this excep-tional maximum card, I have tospeak about the event due towhich I got this item. It was in thesummer time, one Sunday after-noon, 1985, I think, a day when allthe passionate philatelists fromBucharest and from the entirecountry gathered together to Mel-nic, so that to the 11 June SummerGarden, from the street havingthe same name, where NicolaeBălcescu philatelic club was thehost. About that time the familyMitruţa and Dan Țonescu sold atlower and accessible

Fig. 4

uuupagina 43 ü

prices for anyone a huge quantityof covers, postal stationeries, pic-ture postcards, war mails, lettersof quarantine, autographs andmany others - maybe of an her-itage. At my arrival in the Gardena queue of 30-40 persons was al-ready formed, in front ofȚonescu's family stand. Beforetaking my place at the line I tooka look to the merchandise fromthat table. And by a look I sawthe mentioned item. I took myplace at the end of the queueand, for about one hour, while allthe people before me advanced,my heart was hardly beating see-ing that the picture postcardpassed from hand to hand tothose who were before me at thequeue - maybe half of them max-imaphilists- and was returnedback in the stack, without captur-ing their interest. Only when I ar-rived at the stand I realized thatthe unthinkable was done and itwas meant to be like that: I got,at the price of a quarter of abread, price asked by the sellerswith a smile on their face andwith the joy to bring happiness inthe eyes of an enthusiast philat-elist, the maximum card that Iconsidered at that time - and myopinion was shared, I believe itwas not by complaisance, by therenown Dr. Valeriu Neaga - whowas, if I correctly remember, theleader of the world maximaphily

- the first recorded maximumcard. It was the time of popularphilately in Romania, when thephilately was accessible to all(hundreds of thousands, maybemillions of fond people) and no-body even imagine the forthcom-ing elitist disaster, when at theevening appeal say yes only onethousand, maybe less. Infinitelymore priceless then money, I hadpaid the price of my hobby withthat of a heart's sacrifice. And stillno then, but after some 4 yearsthat I will suffer my first heart at-tack...

• CAROL I, BUZEU 27 JUN(1)905.

On the 27th of June 1905,starting from Buzau city (Roma-nia), a superb polychromaticpostcard, embossed, with a phil-atelic subject was travellingthrough the wings of the post(Fig. 4). The sender, MimiGabrielle, resident of 9, VictoriaStreet, in the same city, wassending with this occasion, dis-tinguished greetings to herFrench correspondent, Miss Lau-rence Juraiu, located in Rouge-mont, Doubs. The message

arrived at the destination on the1st of July the same year. Bothdates, as well as the postal waytravelled, are confirmed be threepostmarks: on one side, by twopostmarks belonging to the de-parture post office (BUZEU 27JUN 905), with which thepostage applied on the front ofthe postcard is cancelled, as onthe reverse, on the other side,the reverse of the postcard alsobears the postmark of the desti-nation's post office (ROUGE-MONT DOUBS 1 JUL 05). Theillustration of the postcard repre-sents, along with the coat ofarms of the Romanian Kingdom,a number of 10 postage stampsof the issue Wheat Eat 1900/1903 (Mi #129, 131-144) - Fig. 4.

The franking applied on is 5Bani green stamp, the postal taxcovering the circulation of print-ings from Romania abroad. Alsoto be mentioned is the printednote on the obverse of the post-card (Carte Philatelie deposé.D.R.G.M. 222744), which under-lines the philatelic character ofthe print.

(to be continued)

philatelica.ro maximaphily history

Leon IANCOVICI, born on January 16th, 1949, in Craiova, licentiate of Facultyof Law - University of Bucharest (1972), Juridical Section, specialist in inter-national commercial laws, international maritime and fluvial laws, the authorin Romania of the laws of the commercial insurance.Philatelic studies: recognized documentary philatelic activity (1961), studiesand research in maximaphily. Contact : 0745 209 209.

► pe scurt ► pe scurt ►pe scurt ►pe scurt ►pe scurt

pagina 44ü

Poșta DDSG - vaporul MEDEA. Scri-soare francată cu trei mărci din va-loarea de 10 B albastru din emisiu-nea București 1 1876/1879, expe-diată de la Turnu Măgurele laOrșova la data de 27 August 1878cu vaporul MEDEA (colecţia PaulHirsch, Academia Europeană de Fi-latelie, expoziţia filatelică de laRoyal Philatelic Society, Londra, 19martie 2009). Înainte de a fi cum-părată de actualul proprietar cu2,000 € de la o licitaţie, piesa a tre-cut prin colecţiile a trei filateliștidin România aflaţi încă în viaţă.

maximafiliephilatelica.ro

Definită ca arta preparării mân-cărurilor rafinate și de a le apreciacalităţile și gustul, gastronomia aapărut și s-a dezvoltat odată cuapariţia și dezvoltarea societăţilorumane. De la simpla satisfacere aunei necesităţi esenţiale, cea demenţinere a vieţii, când alimen-tele erau consumate în stare pri-mară, așa cum le oferea natura,omul a căutat în permanenţă săaducă îmbunătăţiri calităţii hranei-preocupare favorizată și impulsio-nată mai ales după descoperireafocului. Iniţial, aceste îmbunătăţiris-au orientat asupra gustului, re-curgându-se doar la preparareatermică, la folosirea diverselorasocieri și combinaţii de alimenteprimare de natură vegetală sau/șianimală. Ulterior, ca rezultat aldezvoltării civilizaţiei și relaţiilorinterumane, modificările nu s-aumai limitat doar la gustul hranei cis-au extins și la restul proprietăţi-lor organoleptice, în special asu-pra aspectului și mirosului -proprietăţi menite să bucure privi-rea și să stârnească apetitul.

Creativitatea și fantezia dove-dite în multiplele moduri de pre-pare și de combinare a compo-nentelor alimentare au determi-nat apariţia unei adevărate arte,cunoscută sub numele de arta cu­linară. Dezvoltată odată cu socie-tăţile umane, gastronomia aevoluat ca și societăţile înseși, pu-ternic influenţată de condiţiilegeo-climatice ale zonelor respec-tive și de alimentele oferite de na-tură. În fiecare ţară s-a dezvoltatasfel o gastronomie specifică încare și-au pus amprenta, pe lângăcondiţiile naturale, civilizaţia, cul-tura, tradiţiile și religia fiecăruipopor în parte. În acest context,arta culinară a ajuns la un rafina-ment deosebit, astfel încât sepoate vorbi de preparate aparţi-nând bucătăriei franceze, italiene,chineze, române, etc.

Această temă, pe cât de intere-santă, este pe atât de neglijată înfilatelie și nu numai în cea româ-nească. Poate acesta este motivul

ce a determinat ca tema să fie atâtde rar abordată de colecţionari. Înanul 2005, ziua Europei a fost de-dicată acestei teme, context încare și administraţia noastră poș-tală a emis o serie, formată dindouă valori, intitulată EUROPA -Gastronomie (Fig. 1). În compozi-ţia grafică a acestor două mărcipoștale se sugerează mai multscene de vânătoare pe teritoriulvechii Dacii, scoţând în prim plancel mai vechi mod de procurare alalimentelor de origine animală. Caelemente secundare apar vag figu-rate preparate cu specific

Invitaţie la o temă gustoasăDr. Ioan DANILIUC

uuu

pagina 45 ü

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3

maximafiliephilatelica.ro

vânătoresc. Articolul de faţă nu îșipropune să treacă în revistă măr-cile poștale, ilustratele maximesau alte piese filatelice care săconstituie conţinutul unui expo-nat, ci se rezumă doar la câtevaexemplificări menite să suscite in-teresul colecţionarilor pentruaceastă temă și poate chiar săsensibilizeze machetatorii și edi-torii de mărci poștale de a meditaasupra ei. În acest sens am să sus-ţin ideea prin reproducerea unorilustrate maxime, ca fiind maisemnificative, cu ajutorul cărora

să redau câteva alimente de ori-gine vegetală (în stare proaspătă,Fig. 2 și 3 sau conservată, Fig. 4)care stau la baza multor prepa-rate culinare. În Fig. 5 este ilustratunul din cele mai vechi și mai răs-pândite preparate culinare, pâi-nea, care indiferent de modul depreparare și prezentare, a consti-tuit și constituie simbolul hraneiînsăși pentru multe popoare.

În Fig. 6 și 7 sunt redate douăpreparate culinare, rod al creati-vităţii și rafinamentului bucătă-riei franţuzești. Ineditul acestor

piese constă în faptul că au fostrealizate în condiţiile unei de-pline concordanţe, pe cărţi poș-tale tip reţetă care poartă,tipărite pe faţă, reţetele prepa-ratelor din imagine.

Dr. Ioan DANILIUC, născut la 19 fe-bruarie 1948 în Suceava, licenţiatal Facultăţii de Medicină Generalăși al Institutului Medico-Militar dinBucurești (1974). Preocupări filate-lice: maximafilie. Membru al Birou-lui Comisiei FIP de Maximafilie(2000-2004). Contact: dandaniliuc@yahoo.com

► pe scurt ► pe scurt ►pe scurt ►pe scurt ►pe scurt ►

Fig. 4 Fig. 5

Fig. 6Fig. 7

pagina 46ü

Erori nesemnalate la emisiunile clasiceromânești litografiate. Alăturat semna-lăm o eroare la emisiunea AlexandruIoan Cuza, în oval (1865), valoarea de20 PARALE, precum și două erori la emi-siunea Carol cu favoriţi, în cerc (1866/1867), valoarea de 20 PARALE.

(Paul Popescu)

evenimentphilatelica.ro

► ecouri ► echoes ► echos ► ecouri ► echoes ► echos ´ ´

pagina 47 ü

Andrei PotcoavăCraiova, Botoșani, iunie 2009

Mesagerul Olteniei, anul XIV, nr. 195, iunie 2009, subsemnătura Domnului Senator Andrei Potcoavă publicăo amplă recenzie a primului număr al revistei philateli-ca.ro, felicitând realizatorii publicaţiei, apreciind efortulacestora, remarcând dezideratele pe care și le-au pro-pus, inclusiv cel de a menţine revista pe un culoar neu-tru, accesibil tuturor celor care au ca hobby filatelia.

Ștefan NICOLAU, Botoșani, România, nicolaustl@yahoo.com, 25 iunie 2009 8:58 PM,

Stimate Domnule Dobrescu,Acum o oră am primit nr. 2 al revistei. Feli-

citări. Nu am cum şi nimeni nu poate contestarealitatea, ştiind că existenţa unei noi revistefilatelice, oricât de orb eşti, trebuie să o saluţi şisă-i urezi mulţi ani și succese. Sursele noastre deinformaţii sunt aşa de puţine şi rare că poate armai fi nevoie de una-doua reviste cu nuanţăfilatelică, mai ales pentru filateliştii tineri (undesunt şi cum arată capetele de bour existente încolecţiile lumii, alte multe curiozităţi, veşti scurtede la asociaţii sau filatelişti, sfaturi pentru noiicolecţionari, povestiri care pot fi adevărate,humor, caricaturi, tematici filatelice etc. măcarpatru numere pe an de câte 50-60 de pagini fărătraduceri în alte limbi, sau chiar un almanahfilatelic). După mine nu-i schimbaţi formatul ac-tual al revistei, este unul dintre atuurile origina-lităţii Redacţiei.

Regret însă că ambele numere sunt puse pepoziţii anti astrofila (sau anti Nicolau) cu nişteinadvertenţe crase. Scrieţi că dacă mai sunt oduzină de membri ai grupări? Numai dinBotoşani sunt aproape 20 membri dintre care 10au achitat cotizaţia către A. F. Botoşani în 2008.În activitate sunt în ţară peste 50 care au pre-ocupări expoziţionale, realizări materiale filate-lice sau publică materiale de astrofilatelie sautematica cosmos şi cu mulţi mă întâlnesc.Mergem înainte.

Cu stimă, Nicolau

Michael BAUERHannover, Germania, 5 mai 2009Noi felicităm revista philatelica.ro!Michael Bauer, Dr. Axel Wendt, Horst Warnwcke, Hans- Albert Bremer și Gerald-Rainer Hapke.

Lumir BRENDLPilsen, Republica CEHĂ, 25 iulie 2009

Dragă Dan,

Permite-mi să-ţi mulţumesc amical pentru că mi-ai trimis nr. 1și nr. 2 (aprilie şi iunie 2009) din philatelica.ro. A fost o idee exce-lentă să începi publicarea noii reviste filatelice într-un alt brandrealizat într-un mod profesionist perfect.

Ca filatelist tematician apreciez că philatelica.ro tratează toateramurile FILATELIEI la nivel înalt. (...)

Te felicit pe tine, Dan - editor fondator, și pe László - redactorșef, și vă doresc să aveţi mult succes!

Felicitări pentru revistă!Cu prietenie,Lumir BrendlPreședinte al Uniunii Filateliștilor din Cehia - SCFMembru AIJP din anul 2003 # 1659

anunturi,philatelica.ro

► Responsabilitatea juridicăpentru conţinutul articoleloraparţine autorilor► Responsabilitatea pentruconţinutul anunţurilor (schimb,vând, cumpăr) revine exclusivcelor care au solicitat apariţia lor

► Reproducerea parţială sau in-tegrală a materialelor din revistăeste permisă numai cu acordulscris al editorului►Manuscrisele spre publicarese transmit editorului: dndobrescu_dannd@yahoo.com

este o marcă înregistrată sub nr. 101604

Tipărit la Director: Coriolan CHIRICHEŞ

pagina 48ü

► schimb f ilatelic ► cumparare ► vanzare ►► philatelic exchange ► buy ► sell ►

► l icitatii ► auction ►

Profila Auctionshttp://www.profila.hu

Darabanth Aukciósházhttps://darabanth.hu

David Feldmanhttp://www.davidfeldman.com

Antonio M. Torreshttp://www.antoniotorres.com

Corinphila Auktionenhttp://www.corinphila.ch

Céres Philatéliehttp://www.ceres.fr/vso/default.aspx

François Feldmanhttp://www.francoisfeldman.com

Roumethttp://www.roumet.fr

Christoph Gärtner Auktionenhttp://www.auktionshaus-gaertner.de

YAMAN AUCTION HOUSEhttp://www.yamanauction.com

,

► Buy computer topics, information:http://www.philatelica.ro/my_want_list.htm► Sell Romania classic lithographedissues (1865-1872), Large vermeilmedal FIP, information:http://www.philatelica.ro/sell.htm► I am from Brazil and I would like tomake friends and swap stamps. Myidea is to have at least one friend ineach country who can help me to im-prove my collection. If you are inter-ested, let me know. I would be happyhelping you to get any kind of collect-able item from Brazil. Send me anemail to adrianivo@uol.com.br► I am Chele located in NY. I am look-ing for folks to exchange current issuepostage with. I will mail to you a enve-lope with the US current issue postageas new releases come out. I am lookingto receive the same in return fromyour country. I will use the stamps aspostage on the envelope and use a stiff

piece of cardboard inside the envelopeso it will arrive safely. Countries I haveparticular interest in are Europe, Mex-ico, Canada, Philippines, Russia, South& Central Americas. Please email me atladyval143@yahoo.com for furtherdiscussion.Happy Collecting, Chele Cox► I can offer also many Iran flora andmountain commemorative mint(MNH) stamps and I want mint (MNH)stamps from you country issue during2002-2009. I can swap 1=1 or cata-logue value. If you are interestedplease write me.Best regards, Alex - tosp8@yahoo. com► I am from Thailand and looking forsome friendly exchange partners fromWorld wide. If anyone's interested inexchange mint issues by topic WWFand Flora & Fauna. Please contactme: bkkstamper@yahoo.com

Cap limpede: Florin PATAPIE-RAICUTraduceri: Gilda ROŞCA; Ştefan PATAPIE-RAICU;Mary HOLTZMAN, OttawaPentru abonamente: c_coriolan@yahoo.comFormat electronic: http://www.philatelica.ro/revista.html

► Taxa de mică publicitate (schimbfilatelic, vânzare - cumpărare) este de€ 0.20 pentru fiecare cuvânt, dar numai puţin de € 4 - 20 cuvinte. Pentrușase apariţii se plătesc cinci apariţii, iarpentru 12 apariţii se plătesc nouăapariţii. Textul se trimite d-lui LászlóKÁLLAI, (laszlo_kallai@yahoo.com) iarcontravaloarea anunţurilor de micăpublicitate se achită d-lui CoriolanCHIRICHEȘ, (c_coriolan@yahoo.com).

► Minimum charge € 4.00. Six timesfor the price of five. Twelve times forthe price of nine. Send text to LászlóKÁLLAI, laszlo_kallai@yahoo.com andpayement to Coriolan CHIRICHEȘ, e-mail: c_coriolan@yahoo.com

Publicitate. Machete și negociere tarifeAdvertising. Up-making and

publicity price listLászló KÁLLAIe-mail: laszlo_kallai@yahoo.com

^

^

Cu ocazia expo-ziţiei filatelice

MonacoPhil 2009,100 de timbre și do-cumente filatelice

printre cele mai rare din lume vorfi expuse la Muzeul Timbrelor șiMonezilor din Principatul Mo-naco. Cu această ocazie Clubuldin Monte-Carlo va pune în vân-zare un catalog de lux care vaconţine descrierea și reproduce-rea în culori a fiecăruia dintretimbrele și documentele filateliceprezentate la expoziţie. În exclu-sivitate, fiecare catalog va con-ţine un tiraj special nedantelat alblocului cu efigia S.A.S. PrinţulAlbert II de Monaco, care va fiemis în ziua de deschidere a ex-poziţiei. Preţul catalogului, în tim-

pul expoziţiei, va fi de 50 €. De asemenea, în cadrul ace-

leași expoziţii, se va organiza o ex-poziţie colectivă consacrată fila-teliei belgiene. Temele abordatevor face obiectul unei lucrări deexcepţie. Șase lucrări vor fi pre-zentate într-o cutie conţinând, înexclusivitate, o foaie specială delux a blocului emis de Poșta bel-giană pentru MonacoPhil 2009.Preţul acestei cutii, în timpul ex-poziţiei, va fi de 140 €.

Pentru toate comenzile careparvin înainte de 1 noiembrie2009, se oferă un discount de 5 €+ cheltuielile poștale. Livrarea vafi efectuată în ianuarie 2010. De-talii la adresa: http://www.mona-cophil.eu/site/index.asp.

MonacoPhil 2009

IS

SN

20

65

-6

00

9

Starting price 1,500 €; hammer price 1,600 €Letter from BUCAREST WALACHEI 3/11 (in red) to Galati,

via BRAILA NOV 5 (1861)

Starting price 240 €;hammer price 1,250 €Letter from TIRGUL-

FRUMOS 30/11 (1869)to Jassy, insufficiently

franking

Starting price 2,000 €;hammer price 2,400 €1868, 2 bani yellow-orange, single withgood margins andbeautiful color, on

printed matter sentfrom GALATI 17/3

to BUCURESCIDIMINEATA 20/3

uuu

uuu

uuu

uuu

Starting price 2,500 €; hammer price 2,500 €Finland, 10 Pen brown – color error, roulette type III, laid paper

Sale #4, June 6, 2009

cartea de pe coperta

^

Lucrarea Domnilor Tiron Flo-rin MARTIN și Dan Traian ȚOL-DAN, apărută sub egida Asoci-aţiei Filatelice Timișoara umpleun gol ce se simţea acut în istoriapoștelor din provinciile aflate peteritoriului României. Lucrareaeste structurată pe următoarelecapitole: consideraţii generale,evoluţia serviciilor poștale, evo-luţia transporturilor poștale, co-dificarea poștală, contribuţii laistoriografia și ștampilografiacelor mai vechi oficii poștale dinzonă, fiind însoţită de o bogatăbibliografie structurată pe maimulte domenii.

În cuvântul înainte Dl. MariusMuntean arăta: Doar cunos-cându-ne trecutul, vom puteamodela prezentul în așa fel încâtviitorul să ne fie prieten. Iaraceastă carte ridică o punte spreun domeniu prea puţin studiat șicunoscut.

Deatfel, în primele pagini ale lu-crării, autorii argumentează de ceau consimţit să scrie o istorie apoștei din Banatul românesc, o is-torie a poștei judeţelor din vestulRomâniei. Lucrarea este rezultatulunei colaborări fructoase între unfilatelist dedicat de peste 30 de aniacestui hobby și un poștaș dedicatîntrega sa viaţă acestei meserii.

Pentru munca depusă felici-tăm autorii, care dacă nu ar fifăcut-o ei nu ar fi făcut-o nimeni.Le dorim să persevereze și cualte lucrări.

Lucrarea a fost distinsă cu omedalie de Argint Mare la expo-ziţia filatelică naţională de litera-tură LIBRAFILA 2009.

Cei interesaţi în această lu-crare, apărută în Editura Euro-stampa 2008, conţinând 338 pa-gini, îl pot contacta pe unul dinautori la e-mail: tiron_martin@yahoo.com

Contribuţii la istoria poștei în Direcţia Regională Timișoara

Istoria poștelor locale transilvaneMonografia Doctorului Mircea

DRAGOTEANU, aflată la a douaediţie revizuită și adăugită, avândla bază munca mai multor gene-raţii de cercetători, include istoriapoștelor locale Păltiniș (HoheRinne), Bistra și Măgura.

Lucrarea susţinută de o cerce-tare laborioasă, prezintă sistema-tic poștele locale, fiind însoţită deșapte anexe de documente șiavând incluse cotele în € pentrupiese în legătură cu acestea. Infor-maţiile referitoare la istoria aces-tor poște locale sunt completatecu date referitoare la staţiunile în-sele, deoarece istoria poștelor lo-cale transilvane nu poate fiseparată de cea a timpului cărorale-au aparţinut. O bibliografie bo-gată însoţește lucrarea.

Este meritorie munca depusăde autor alături de mai multe ge-neraţii de cercetători, dintreamintim aici pe: Ludwig Dengel,Géza von Jakots, fraţii Williams

(Leon și Maurice), Emanoil Mun-teanu, Ettre László și Liviu Nico-lae Cristea. Felicităm autorul și-idorim să persevereze cu ediţia a3-a a acestei lucrări, în legăturăcu care ne-a promis că va in-clude poștele de cabană. O ver-siune în limba engleză a acesteilucrări se impune.

Lucrarea a fost distinsă cu me-dalii de Aur la expoziţia filatelicănaţională de literatură LIBRAFILA2009 și expoziţia filatelică interna-ţională HUNFILA 2009, precum șicu o medalie de Vermail Mare laexpoziţia filatelică mondială EFIRO2008. Prima ediţie a lucrării a fostmedaliată cu Aur de cinci ori.

Cei interesaţi în această lu-crare, apărută în editura AlmaMater Cluj - Napoca 2008, în con-diţii grafice deosebite, conţinând275 pagini, îl pot contacta peautor la e-mail: dragoteanu@yahoo.co.uk

pagină realizată de Dan N. DOBRESCU

cd