f-) I I Prinred in Romania l--)f eruoul drooo Dnltl(_/ I r I t-fgd pfint Sa osocietateButancasV

B-dul Tudor Vladimir"..u,ffiTelefon: 335.93. 1 8: 335.97.47

Fax. 337 .33.77

WILTIAM GOLDING

PilRAAAilDATraducere: ALFRED NEAGU

EDITTJRA ORZONTURIEDITURA SIRIUS

1

Era in toiul verii, dar ploaia rdpdise intreaga zi qi nu

dddea semne cd ar vrea sd se opreascd. Dacd ar fi sd descriucel mai bine vremea a$ spune cd era din aceea rezewatd anumepentru sdtbdtorile bisericeqti. Rafalele neostoite smulgeau dincopaci frunze verzi care ajungeau sd pluteascd ?n bdltoace.Din vreme in vreme se stirnea cite o pald de vint atit de furiosincit fdcea copacii sd geamd gi sd-gi agite bralele a implorare,cu toate cd-qi aveau rdddcinile infipte in pdmint de suficienttimp ca si gtie cd n-are nici un rost. Se intunecd devreme '- de

fapt, lumina fusese sdracd pe tot parcursul zilei, astfel cd

procesul se produse lent gi imperceptibil. Dar cind se incheie,dincolo de becurile de pe stradd intunericul deveni dens,

strdbdtut doar de ploaia continud. Cintasem la pian, lovindclapele cu s5lbdticie inutild, p?nd incepuseri sd-mi liuieurechile; alesesem studiul in do minor de Chopin care, atuncicind era interpretat de Moisevici, pdrea sd exprime toatd

amploarea qi for,ta iubiri mele, a pasiunii mele descreierate gi

fird speranld.Dar Imogen era logoditS, punct.

WILLIAM GOLDII{G

Aqa cd m-am lungit pe pat, cu g?tul uscat iascd, resemnatsd-mi rabd suferinfa. Singurul lucru care md smulgea cind gi

cind din adincurile ei era zgomotul brusc al cite unei rafalecare arunca ploaia in fbreastr[ ca pe niqte pumni de pietricele.Optsprezece ani e o virstd numai bund pentru suferinfa. Aitoatd puterea necesard sa induri gi nici o modalitate de apdrare.Dangdtul din turnul bisericii vesti miezul noplii qi, inainte dea doudsprezecea bdtaie, cele trei lumini alb-gdlbui din Pialdse stinser[. in mintea mea, Imogen trecea peste coline inLagonda ei verde, decapotabild, cu pletele lungi, rogcatefluturind gi dezvelindu-i chipul. Era doar cu cinci ani maimare decit mine. Trebuia sd fi fdcut ceva, insd acum era preatirziu. Fixam cu privirea tavanul invizibil, iar eacontinua s6se plimbe cu magina; l-amvdzut gi pe el, atit de sigur pe sine,atit de virstnic, atit de uriag ca proprietar aI ziarului Cronicade Stilbourne,inatacabil. I-am auzit vocea ca de finfar gi, peneagteptate, il lovi trdsnetul. Am vdzut cum coboard din certrdsnetul r6muros, apoi un noriqor de fum gi tipul a disp[rut.Nu gtiu cum, Imogen qi-a pierdut cunogtinfa. O purtam inbra1e.

Am sdritbrusc in capul oaselor, holbindu-md la fereastrdcu bdrbia sprijinitd de tdblia de la capatiiul patului. Zgomotulfuseseneagteptat de puternic, de asculit, o izbiturd in fereastrdde mai-mai s-o spargd, ca gi cum cineva ar fi tras cu o puqc[cu aer comprimat. Prin minte ?mi trecur[ ginduri doar pejumitate conturate despre crengi rupte sau figle smulse, darqtiam cd nu fusese nici una, nici alta. Pocnifura se repetd. M-amdat jos din pat la repezeald, cu pielea ca de gdin[ datoritdciudSleniei zgomotului, m-am dus la fereastr6 gi-am incercat

PIRAMIDA

sd vdd ce se petrece in Piald. Am auzit o pocniturd aproape

de obraz, aqa cd m-am ferit qi-apoi m-am uitat din nou afard;

chiar dincolo de balustrada care separa c[sufa noastrd de

pavajul dinjurul Piefei am zdritun chip alb, lucios. Amridicatstorul qi imediat v?ntul mi-a aruncat perdeaua de cinzinobraz.

-Oliver! Oliver!Inima-mi tres5ri, insuflelitd de o speran{d nebuneascd,

dar nu era vocea lui Imogen.

- Ce-i?

-Mai incet!Silueta se aplecd lingd poarta noastrd, o deschise cu

prudenfd, se fofild pe poteca pietruit[ qi se opri sub fereastra

mea.

- Cine-i acolo?

- Eu sint, Evie. Evie Babbacombe. Nu mdvezl?

- Ce...

- Nu trezi pe nimeni. Coboard cu grijd. imbracd-te.Ah, gi te rog, grdbeqte-te. Sint...

- Agteaptd o clipd.M-am retras in camerd gi-am inceput sd cotrobdi dupd

haine. De ani intregi o tot vedeam pe Evie, dar nu vorbisemcu ea niciodatd. O vdzusem plutind pe trotuar cu acel mers al

ei unic: trupul neclintit, doar picioarele migcindu-se unul pe

lingd celdlalt de la genunchi in jos. $tiam cdlucreazd la doipagi, in vecini, ca receplionerd a doctorului Evans; qtiam cd

are plete negre, lungi qi lucioase qi o siluetd care schimbaradical croiala rochiei din bumbac alb cu albastru, qtiam cd e

fiica crainicuiui din orag qi cd locuieqte ?ntr-una din cocioabele

WILLIAM GOLDING

ddrdpdnate din Cartierul Lumindrarilor. Dar, fireqte, nuvorbiserdm niciodata. Nu fEcuserdm cunoqtinfi. Evident.

M-am strecurat ire sedri in jos in virful picioarelor,evitind atreiatreaptd qi auzind un sfordit slab din dormitorulpdrinlilor mei. Mi-am luat pelerina de ploaie de pe cuieruldin hol, dupd care am scos lanful, am tras zdvorul qi-amdescuiat uqa de laintrare cu mare grijd, caun ho! in fafa unuiseif. Evie stdtea ghemuitd de cealaltd parte a uqii.

* Ti-a trebuit o vegnicie!Evie scotea printre dinli un sunet ciudat, oarecum

melodios. Acum cd erarn la un pas de ea vedeam cd are oegarfd pe cap gi c5-gi {ine haina strins pe lingd trup cu ambelemiini.

- M-am zorit cit am putut. Ce vrei?

- Bobby Ewan e-n p[dure cu magina. Nu poate s-omigte din loc.

Toate presupunerile gi agteptdrile neldmurite care-ar fiputut sd-mi pluteasc[ in singe se evaporard dintr-o datd. BobbyEwan era fiul doctorului Ewan. Eram vecini qi nu-mi pl[ceade el. il invidiam pentru pensionul pe care-l urrnase, pentruviitoarea promovare la Cranwell qi, cel mai tare, pentrumotocicleta roqie.

- Tipul n-are nimic de-a face cu mine. De ce nu-lcheamd pe Henry Williams?

- O, Doamne.Evie se incovoie nilel gi se cldtind, apropiindu-se mai

tare de mine. Poate cd dincolo de nori rdsdrise luna sau poatecd norii ingiqi rdsdreau. Daq ?n orice caz, nu mai era beznd"deplin[, ci o lumin[ foarte slabd, difuzd,, p5r?nd sd vind in

10

PIRAMIDA

acelagi timp din toate pdrlile sau s[ existe chiar in substan]aintimd a aerului. in lumina asta puteam s-o vdd mai bine.Avea obrazul foarte alb, gura qi ochii ca trei prune negre,parlial acoperite de quvile de pdr. Apa se prelingea peste ea,

picura din ea. Smiorcdi, iqi incleqtd degetele pe bicepsul meu,inclind capul gi-l sprijini de pieptul meu.

- Mi s-a rupt gi tocul. Tata o sd...Dddu capul pe spate cu o migcare bruscd determinatd

de iminenlaunui strdnut qi-gi cuprinse gura cu ambele palme.Se cutremurd in tdcere. Scdpd un vint.

- Pardon.

Cele dou[ prune ale ochilor m[ privird pe deasuprapalmelorincleqtate peste gurd. Din dosul palmelor se auzi unchicotitjenat.

*Zi,Evie, ce vrei sd fac?

- SA-1 ajufi sd scoati maqina din iaz.

-Diniaz!- ^frll unde, drept inainte prin pddure, in virful dealului -

te rog, Olly! Nu trebuie sd afle nimeni. Ar fi ingrozitor...- Asta-l privegte pe el gi pe taicd-sdu - caraghios fbrd

minte!Robert era cu trei luni mai mare decit mine, iar Evie cu

trei luni mai micd.

- Olly, nu-nfelegi: nu-i magina lui taicd-sdu!

- Sa-i fie invdldturd de minte.

- O, Oliver, amqezut cd ai sd vrei!Evie pdgi inainte, lipindu-se de mine. ii simleam sinii

apdsindu-mi pieptul qi, ca qi cum ar fi putut sd emane miresmedupl bunul plac, am surprins o undd de parfum care-mi tdie

11

WILLIAM GOLDING

respiralia. Haina afrrnalipit[ de ea, udi leoarcd, iarpe dedesubtnu mai avea mare lucru.

- Trebuie sd fie aproape miezul noplii...- Trecut de-acum.

$tiu. Dacd afld.tata...in ciuda aerului rece qi umed al nopfii, inima incepu sd-mi

bubuie. Din proprie inifiativi, brafele-mi o cuprinserd.Tremura frrd incetare.

- Bine.Ea-mi strinse bralele.

- O, Olly, eqti intr-adevdr un prieten de nddejde.Pruna din partea de jos a felei se ridicd in sus qi-mi

ddrui un focdit rece. Apoi Evie md impinse la o parte.

- Grdbegte{e. Ai putea sd mergi cu bicicleta.

- N-am far. O sd alerg * gi, Evie...* Ce-i?

-Ce-ar frdacd.... vreau sdzic, oare amputea...Evie pdru sd ?ncerce sd-qi indrepte finuta: ridicd o min6

ca gi cum ar fi vrut s[-qi dea la o parte p5ru1 lipit de ploaie peobraji.

- Om trdi gi-om vedea, nu?

$i cu asta plecd, travers?nd Piafa cu un mers impiedicatgi chinuindu-se sE inventeze povestea pe care s-o spund acasd.

M-am asigurat c5 am sd pot intra inapoi in curte, aminchis cu grijd poarta de fier qi-am pomit tiptil. Ajuns la odistanld suficient de mare fald de casb am luat-o la fugd pelingd primdrie, in josul Strdzii Mari, cdtre Podul Vechi.Rafalele pdreau mai potolite, dar continua totuqi si plou[virtos, aga cd pe cind am ajuns in dreptul atelierului auto al

I2 13

PIRAMIDA

lui Henry Williams, apa mi se prelingea de pe fa\dpe git. Cutoate cd n-aveam nici un chef sd-i ajut pe Robert Ewan, mdsimfeam fericit gi emofionat. Vedeam cu ochii minlii nu peEvie Cea udd gi innoroitd, cu chipul redus latreipmne pe unpetic alb, ci pe Evie ?n rochie de var[, mergind cu picioarelecare, degi unii puteau sd le considere prea scurte pentrufrumuselea perfectd, atingeau totugi pdmintul gi erau cit sepoate de potrivite. Potrivite pentru ce? in cazul lui Evie,rdspunsul pdrea evident. Ea era fenomenul nostru local qifiece masculpe o razdde mai mulli kilometri era congtient deexistenfa ei. Poate cd nu respira{ia precipitatd a sexualitdliiperpetuu trdite frcea cabuzele sd-i fie mereu intredeschise qirdsfiinte, ci nasul ei, cit se poate de neadecvat pentru respira{ie,insl perfect pentru a exprima insolen{a. pdrul lung pind laumeri plutea precum un nor in ritmul mersului - coapseleneclintite, picioarele migc?ndu-se doar de la genunchi in jos,trupul suplu, foarte feminind in uniforma de stradd - o rochiede bumbac, $osete albe gi sandale. N-avusesem niciodatdnorocul sd o studiez cu amdnuntul in lumina zllei, darprivirile furige pe care i le aruncasem in trecere imiintipdriserd in minte qi genele ei. Alergind pinbezndqi ploaiespre Podul Vechi, m-am trezit gindindu-md la nigte pensulepentru pictat - nu instrumentele delicatnetezite ale artiqtilor,ci acelea din copildrie, frecate atit de tare in recipientul cuvopsea incit perii inc?lcifi ajung {epogi gi stau in toatedirecfiile. Am iufit pasul cu gindul la genele aceleaintrezdritefugitiv - nu, la aglomeralia aceea de mici pensule carefluturau atit de agreabil. Nici n-am bd,gat de seamd pantacare ducea spre cocoaqa Podului Vechi. Evie n-avea nimic

WILLIAM GOLDING

din frumuselea sacrd a lui Imogen. Era lumeascd din cap

pina-n picioare.insd dealul abrupt care ducea spre pddure m-a

determinat s[ incetinesc pasul pind la ritmul de mers nor-mal gi sd-mi vin in fire. in definitiv, nu trebuia s6-l uit pe

Bobby Ewan cu motocicleta lui roqie qi cu qcoala lui renumitdgi cu superioritatea-i deliberatS. Mai era gi sergentulBabbacombe. Cind mi-am adus aminte de sergent, amincremenit locului. Dacd ar fi qtiut cd i-am sdrutat fata-mdrog, fusesem sdrutat de ea - dupd miezul nopfii, probabil cd

mi-ar fi sucit gitul. Sau, mai rdu de-atit,le-ar fi spus pdrinlilormei. Cele doud mdsuri erau de calibru egal. SergentulBabbacombe: ingrijitor la primdrie, administrator alecarisajului, om de ordine in bisericd, crainicul oragului qi

defindtor al altor slujbe r5mase ca relicve ale obqtegtei noastreistorii locale. Poate cd sergentul Babbacombe stirnea hazulin uniforma lui de crainic din secolul al optsprezecelea; dar,gindindu-mdla el in postura de tatd, ii vedeam mai degrablpieptul imens, pumnii zdraveni gi chipul sanguinolent cuochi bulbucafi belicos. Am strins din ochi cu o strimbdturd,cdci cintdream pentru prima oard o intrebare veche de cindiumea: cum e cu putin!6 ca, din asemenea tafi, si se nascdasemenea fiice?

O clipd mai frrziu amsimlit in ndri acea undd neagteptat[de parfum, de parcd Evie ar fi fost prezentl, gi sergentul s-atopit din mintea mea. M-am grdbit pe povirnigul dealului, cupantalonii uzileoarcd qi lipili de glezne, cu apa picurindu-mide pe pdr in ochi. insd ploaia gi vintul se mai potoliserd gi,

?nainte sd mi afund in tunelul de copaci, amvdzut deasupra

I4 15

PIRAMIDA

lor un petic de cer senin pe unde incerca sd, rdzbatd,luna. invale, inapoia mea, orologiul bisericii bitea ora unu.

Pe cind md apropiam de spaliul deschis de lingi iazulPiciorul Berbecului, se mai luminase un pic. Reugeam sd

disting forma automobilului cu doud locuri pe malul cel maidepdrtat de drum, dar inconjurat de apd. Robert Ewan apirudin intunericul pddurii gi iegi la drum, agteptindu-md.

- Tinere Olly?Apropiindu-m[, mi-am dat seama cd tremura gi mai

virtos decit Evie, dar frceaeforturi hotirite de a ignora acestlucru. Era subliratic Ai ciolInos, cu opt centimetri mai inaltdec?t mine, cu o claie de pir cinepiu qi profilul aidoma Duceluide Wellington. Se zgrlbuleaintr-un impermeabil de sub carese iveau doi genunchi albi, goi-golufi. De la genunchi in jos,pind la glezne, avea o mullime de vindtdi innegrite, iar maijos de vindtdi, $osete adunate injurul gleznelor. ii mai rdm[sesedoar un singur pantof.

- Da, eu sint. Iisuse! Zi-i aqa, ai comis-o in stil mare.

- Ce-ai ajuns aqa tirzitt,pentru numele lui Dumnezeu?in fine, acum cd ai ajuns, hai sd trecem latreabd.

- Unde !i-i celdlalt pantof? $i pantalonii?

- inghifili de ape, fl[cdu, replic[ Robert incercind sdpard nongalant, dar contrazis de un cldnldnit neagteptat dindinfi. Scufun da[i frrdurmd.

Cunosc maqina aia! E maqina lui Bounce*! Maginadomniqoarei Dawlish!

*Porecl6, aluzre la mersul personajului, bounce insemnind a

fopdi. (n. trad.).

WILLIAM GOLDING

Robert ?ntoarse spre ea profilul de duce.

-Astan-are importanfd. Hai sdne hotdrim ce-i de fEcut.

-Dat cum...?Robert fbcu un pas qi-gi aplecd fala spre mine.

- Nu-i treaba ta. Dar dacd vrei sd qtii, o duceam petin[ra noastrd prietend, domnigoara Babbacombe, la balul dinBumstead. Nu puteam s-o duc cu bicicleta pe vremea asta,nu? Aga cd amimprumutat maqina lui Bounce pentru o or5-doud. Nu cred cd s-ar supdra, nu? Dar oricum, nu-i nevoiesd-i spui.

Am infeles cI fiul doctomlui Ewan nu putea s-o ducdla dans pe fiica sergentului Babbacombe in maqina tatdlui sdu.

Nici n-a fost nevoie sd md gindesc. Era de la sine in{eles.

- Am priceput.

-Mul,tumit?Robert a rdmas in mijlocul drumului, lopdind qi

tremurind, c?t timp mi-am scos pantofii gi gosetele. Apa erafoarte rece, dar pulin adincd. Robert, fiind Robert, nu-giddduse seama cd existd dou[ modalitdfi de a iegi dintr-uniazqi-gi petrecuse timpul incercind sd impingd magina cu spatele,in susul dealului, cind cujumdtate din energia consumatd astfelar fi putut s-o impingi drept prin apd,,pind,pe partea cealaltd.Am scos-o la drum qi, cit timp m-am aqezatpe pragul lateralca s[-mi incall ciorapii gi pantofii, Robert igi fdcu de lucru cubujiile qi se luptd cu schimbdtorul de viteze.

Pe cind imi legam gireturile, renunlase; se ridicd, stinddin profil intre mine gi lun[.

- Degeaba, tinere Oliver. Va trebui sd impingi.

-Cine? Eu? Darde ce nu?mpingi chiartu afuriseniaasta?

t6 L7

PIRAMIDA

- Fldcdu, judecd un pic. Cineva trebuie sd lind volanul.Tu nu gofezi, aqa-i? in plus, eqti mai solid ca mine.

- MAi, sd fiu al naibii!Totuqi, avea dreptate. Deqi Robert era mai inalt ca mine

cu opt centimetri qi se purta intotdeauna de parcd cei optcentimetri ar fi fost treizeci, eu eram de doud ori mai soliddecit el. Am simlit brusc cum md ineacd minia.

- Iisuse! Da' qtiu c[ te pricepi si dai din gurd! Dupdce-ai bdgat blestemata de magind-n blestematul de iaz!

M-am sculat in picioare gi mi-am zburlitparul cu migclriviolente.

- CalmeazS-te, fEcu Robert. Dac[ vrei sd gtii, nu euconduceam.

- Atunci cum mama dracului...

- Vrei s[ stai aici toatd, noaptea? Md rog... scosesemmagina de pe drum gi trlsesem sub copacul dla pentru o porliede ghionli qi gidilituri. Ceea ce-mi aminteqte... stai aga oclipitS.

Dddu fuga pe malul iazului, urcd panta uqoarb ?n virfulcdreia era copacul cu pricina gi veni cu brafele ?ncircate.

- Dugumeaua.

- Ce naiba?!Deschise portiera magini qi incepu sd aqeze scindurile

la locul 1or. Trebdluind, mai spunea cite ceva peste um[r, caunei companii de soldafi care trebuie bine dispugi ca s6indeplineascd o operafiune grea, dar nu periculoas[.

- in maqinile astea nu-i prea mult loc. Tindra noastrdprietend qedea pe locul din fa!d, iar eu am scos scindurile casd pot sta pe jos. Te-ai prins? Doar cd am luat-o la vale -