Plan de Marketing Statiunea Sovata

8/13/2019 Plan de Marketing Statiunea Sovata

1/23

Academia de Studii Economice Bucuresti

MANAGEMENTUL MARKETINGULUI

- Plan de marketing -

Staiunea Sovata

Realizat de :

Pascaru Valentin Gabriel


2/23

2

CuprinsI. Introducere .......................................................................................................................................... 3

II. Potenialul Natural al Staiunii Sovata............................................................................................. 4

1. Aezarea geografic i relieful.............................................................................................................. 4

2. Clima ..................................................................................................................................................... 4

3. Hidrografie ............................................................................................................................................ 44. Vegetaie i faun.................................................................................................................................. 5

5. Faun..................................................................................................................................................... 5

6. Rezervaii naturale................................................................................................................................ 6

III. Analiza situatiei ................................................................................................................................... 6

1. Piata tinta: ............................................................................................................................................. 6

2. Factori demografici: .............................................................................................................................. 6

3. Factori geografici: ................................................................................................................................. 7

4. Factori comportamentali: ...................................................................................................................... 7

5. Nevoile si tendintele pietei:................................................................................................................... 7

6. Analiza SWOT ...................................................................................................................................... 7

7. Concurenta: ........................................................................................................................................... 8

8. Oferta de produse: ................................................................................................................................. 8

a) Obiective istorice, culturale, artistice ................................................................................................ 9

b) Cazare (uniti de cazare existente)................................................................................................ 10

c) Mas (restaurante, alte structuri de servire a mesei)....................................................................... 11

d) Divertisment .................................................................................................................................... 13

IV. Strategia de marketing pentru programul turisticO incursiune n inutul Secuiesc............ 15

1. Obiectivele de marketing .................................................................................................................... 15

2. Pieele vizate....................................................................................................................................... 16

3. Strategiile de marketing ...................................................................................................................... 16

4. Strategia de promovare ....................................................................................................................... 16

5. Strategia de pret .................................................................................................................................. 16

6. Strategia de distribuie........................................................................................................................ 177. Mixul de marketing ............................................................................................................................. 17

V. Produs turistic ................................................................................................................................... 18

Program tur isticO incursiune n inutul Secuiesc................................................................................... 18

1. Costuri produs turistic ......................................................................................................................... 20

a) CAZARE......................................................................................................................................... 20

b) TRANSPORT ................................................................................................................................. 21

c) SERVICII ...................................................................................................................................... 21

VI. Bibliografie ........................................................................................................................................ 23


3/23

3

I. IntroducerePrin planul de marketing creat dorim sa facem din Staiuna Sovata unadintre cele mai

importante obiective turistice din Romania, destinat iubitorilor de cltorii . Principalele obiective

urmarite sunt: creterea notorietii regiunii Sovata n raport cu celelalte regiuni ale tarii, prin

oferirea unor informatii complete privitoare la locurile pe care aceasta zona le are pentru vizitat;

atragerea unui numar cat mai mare de turisti din segmentul: aduli cu varste peste50 de ani si

cresterea vanzarilor de servicii turistice in aceasta zona cu cel putin 15% .

Pentru a atinge aceste obiective, vom adopta o strategie concentrata, adresandu-ne numai

segmentului de consumatori care ne intereseaza, si anume aduli cu varste peste 50 de ani .

Acestora le vom oferi turism cultural, balnear i turism de relaxare la preturi cat se poate de

accesibile.

Deoarece ne-am propus creterea cotei de pia a regiunii Sovata ca si regiune turistic,

vom aborda o strategie ofensiv. Vom oferi consumatorilor efectivi, dar i celor poteniali

alternative de calitate la preuri accesibile pentru un sejur care sa imbine in egala masura atat

dorinta de cunoastere a turistilor cat si relaxarea intr-o zona feerica. Vom incheia contracte cu cei

care se ocupa in mod efectiv de principalele obiectiv turistice existente in regiune si cu proprietarii

pensiunilor si hotelurilor din zon. Astfel vom putea oferi, prin discounturile de care vom beneficia

de la acestia, preturi accesibile turistilor pentru sejururi de calitate superioara. Vom avea o

prezen online activ, n special n reelele de socializare, creand pagini speciale unde vom

promova zona si atractiile turistice specifice. De asemenea, vom crea pliante care sa promoveze

zona si oferta de produse, pliante ce vor fi distribuite in marile magazine , in agentii de turism , si

in alte zone frecventate de segmentul mentionat .

Strategiile de marketing folosite au ca scop cresterea notorietatii regiunii Sovata si

perceperea ei ca o fiind o regiune specializata in practicarea turismului cultural , balnear i de

relaxare .


4/23

4

II. Potenialul Naturalal Staiunii Sovata

1. Aezarea geografic i reliefulOraul Sovata se afl pe cursul superior al rului Trnava Mic, n Depresiunea Praid-

Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Munilor Gurghiu (Carpaii Orientali). Este situat la o

altitudine de 475-530 m si la 60 km est de municipiul Trgu Mure. Se nvecineaz la nord cu

dealul Cireelu (912 m), la est cu dealul Stejaru (649 m), la nord-est cu dealul Becheci sau Biche

(1080 m), iar la nord-est cu Masivul Gurghiu, vrful Saca (1777 m).

2. ClimaStaiunea are o clima subalpin, cu veri rcoroase (temperatura medie n iulie este de

18,5C) i ierni blnde (temperatura medie n ianuarie este de -3,5C). Temperatura medie anual

este de 7,6C, iar media anual a precipitaiilor este de 750 mm.

3. HidrografieApe curgtoare

Rul Mure este cel mai mare ru i principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la

intrarea n jude, la Ciobotani i pn la ieire, n Cheani, rul strbate o distan de 180 km.

Colecteaz n albia sa apele mai multor praie precum Climnel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare,

Rstolia, Gloaia, Bistra (din munii Climani) i din munii Gurghiului principalii aflueni

Gudea, Slard, Iod, Sebe , rul Gurghiu i prul Beica.

Ceilali aflueni ai Mureului de pe cuprinsul judeului sunt: Luul, Lechina, Prul de Cmpie,

Nirajul, Cerghid, Lscud, ulia, Ozd.

Trnava Mic izvorete din Munii Gurghiului (vf. oimu) i are o lungime total de 185

km, o mare parte din drumul strbtut aflndu-se pe teritoriul judeului Mure. Afluenii principali

ai rului sunt praiele: Corund, Solocma, Cumedu, Veea, Nade, Agriteu i Cund.

Trnava Mare izvorte din judeul Harghita i strbate judeul Mure pe o distan mic,

ntre Vntori i Dane. Pe acest sector are urmtorii aflueni: Scroafa, Crbunari, Naghiroc,

apartoc i ae.


5/23

5

Principalele lacuri i iazuridin judeul Mure, n mare parte create artificial, sunt: Tureni -

iaz realizat pe Prul de Cmpie, Zau de Cmpie, ulia, Frgu, Lacul Ursu - n apropiere de

acesta fiind i lacurile: Aluni, Negru, Rou i Verde.

Alte lacuri cu scop piscicol n care este permis pescuitul sportiv: Hanul Pescarilor din Sancraiu de

Mures, Petiorul de Aur (de lng Sncraiu de Mure), Uilac (aproape de Vntori), Uila (lng

Bato), Toldal (30 km de Mure), Tureni (17 km de Mure), Pstrvria (15 km de Sovata).

4. Vegetaie i faunDatorit factorilor fizico-geografici vegetaia este difereniat n funcie de zonarea

altitudinal. Din perspectiva aspectelor floristice judeul Mure poate fi ncadrat n provincia

dacic, partea montan din nord-est face parte din inutul Carpailor Orientali, iar zona de deal din

inutul Bazinului Transilvaniei.

n subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetaia este format din pajiti primare i

secundare nsoite de pruc, poic, iarba stncilorjneapn, ienupr i anin verde. n etajul

montan (ntre 800-1600 m) vegetaia este format din: amestecate cu brad, fag, anin alb, anin negru,

lari, afiniuri, zmeuriuri, etc. Vegetaia etajului de deal i podi este grupat n 2 subetaje:

subetajul gorunetelor (gorun, cer, grni, carpen, tei, frasin, alunul, cornul, sngerul, lemnul

cinesc, porumbarul, mceul)i subetajul stejretelor ( stejarul, ararul, ulmul, jugastrul, pajiti sub

forma fneelor i puni naturale). Vegetaia intrazonal constituit din pduri de lunc, fnee de

lunc, stuf, papur, etc.

5. FaunCa i zon zoogeografic judeul Mure se ncadreaz n provincia dacic cu o faun

difereniat n 3 etaje: etajul montan, etajul de deal i podi, etajul apelor curgtoare.

Etajul montan este format din variate specii avnd numeroi reprezentani printre care:

cerbul carpatin, ursul brun, rsul, jderul, jderul de piatr, pisica slbatic, veveria, mistreul (,

lupul, Cprioara, cocoul de munte, cocoul de mesteacn, buha, huhurezul, piigoiul de munte, etc.

Din biotopul apelor curgtoare de munte pot fi amintite speciile: pstrvul, lipanul, lostria,

porcuorul de munte, crapul, cleanul, tiuca, somnu, raci, molute, raele slbatice.

n etajul de deal i podi pot fi ntlnite urmtoarele: animale - iepurele, cprioara, veveria,

nevstuica, prul, orbetele, celul pmntului, psri - cicocnitoarea, gaia, pupza, turturica,

porumbelul gulerat, cinteza, grangurele, cucul, fazanul, etc.


6/23

6

6. Rezervaii naturalePdurea Mociar de la Solovstru, aflat pe Valea Gurghiului - suprafa 48 ha. Aici se afl

unii din cei mai btrni arbori din Romnia, peste 700 de ani. n parcul dendrologic din Gurghiu

aflat pe Valea Gurghiului, alturi de speciile autohtone, exist i specii exotice de arbori din

Australia, America de Nord, America de Sud, Japonia. Amenajarea parcului a avut loc n 1740 de

ctre familia Bornemisza, n cadrul curii feudale de la Gurghiu.

III. Analiza situatiei1. Piata tinta:

Avnd n vedere c dorim s facem cunoscute frumuseile peisagistice ale Statiunii

Sovata si posibilitatea zonei de a deveni spatiul perfect de relaxare pentru iubitorii de

cultura si calatorii , ne propunem ca viitorii turiti s fie locuitoriai Romaniei. Potrivit

cercetarilor facute in ultimii ani, turistii de la noi din tara nu sunt pusi in tema cu oferta

de produse turistice existente in zona Sovata, acestia alegand ca si destinatii zone

precum: Amara , Arieseni, Balta Alba , Baile Olanesti , Baile Herculane.

2. Factori demografici:Turismul este o creatie umana, rezultata din nevoia de recreere. Pretutindeni si n

toate timpurile, omul a reprezentat principalul element al aparitiei si dezvoltarii

turismului. Cresterea numerica a populatiei, n special a populatiei urbane, a dus la

cresterea numarului de turisti. Structura populatiei pe grupe de vrsta influenteaza

volumul fluxurilor turistice, alegerea locului de destinatie, a perioadei deplasarii, a

mijloacelor de transport utilizate si a tipului de turism. De asemenea si structura

profesionala a turistilor reprezinta un factor foarte important in alegerea destinatiei

turistice. Vizam o participare mai mare a adultilor cu studii medii si superioare, cu

venituri medii si peste medie, locuitori ai mediului urban pasionati de cultura , calatorie

si care doresc s petreaca un sejur relaxant dar si fructuos din punct de vedere al

cunostintelor acumulate .


7/23

7

3. Factori geografici:Oferta noastra include promovarea intensiva a Statiunii Sovata cu principlalele

obiective turistice in randul locuitorilor din capitala, dar si a locuitorilor din marile

orase ale tarii. Am ales promovarea zonei in special in Bucuresti mizand pe numarul

mare de locuitori si posibilitatile financiare ale acestora, dar si pe expunerea mare la

media existenta aici in comparatie cu alte zone din Romania.

4. Factori comportamentali:Acestia se manifesta ca urmare a constientizarii rolului omului n natura si n societate.

Alegerea zonei Sovata ca si destinatie turistica are la baza factorii socio-culturali si

psihologici care depind de motivatiile turistilor, de criteriile care stau la baza alegerii

unei destinatii turistice, de experienta turistilor si de posibilitatile lor de evaluare in

raport cu experienta lor turistica. Factorii sociali cu cea mai mare influenta asupracomportamentului consumatorului sunt: cultura, clasa, pozitia sociala,

comportamentul familial si grupul (grupul de referinta). Potentialii turisti carora ne

adresam au un background cultural mediu si ridicat, avand o cultura generala bogata si

spirit aventurier.

5. Nevoile si tendintele pietei:Pe plan intern principalele nevoi ale potentialilor turisti sunt: nevoia de acumulare de

noi experiente si de cunoastere a unor noi oameni care sa le impartaseasca hobby-urile

si pasiunile , de relaxare , de imbunatatire a sanatatii .

6. Analiza SWOTPuncte Tari

Zona propice pentru desfasurarea numeroaselor tipuri de turism (cultural , balnear , de relaxare , ecoturism ,turism culinar s.a. )

Raportul foarte bun calitate-pret al serviciilor oferite; Zona insuficient exploatata turistic; Infrastructur specific pentru turism ,structuri pentru spa, turism

termal, balnear, sporturi n natur, timp liber

Puncte Lipsa unei promovari adecvate a zonei;


8/23

8

Slabe Echipamente i faciliti de tratament i agrement nvechite Sezon turistic scurt Lipsa activitilor / divertismentului de sear

Oportunitati

Dezvoltarea retelelor sociale si a mediului online; Targurile de turism si expozitii viitoare; Diversificarea i creterea atractivitii turistice (intern, extern) Oportunitati mari de afaceri si investitii straine;

Amenintari

Zonele cu atractie turistica ridicata care vizeaza acelasi segmentde consumatori;

Ofertele variate de turism adresate aceluiasi segment deconsumatori;

Promovarea intensa a altor zone cu potential turistic din Romania

7. Concurenta:Regiunea Sovata, desi reprezinta o parte a tarii noastre deosebit de frumoasa si plina

de potential turistic mai ales pentru cei care cauta relaxarea, nu este atat de cunoscuta

sau atat de bine promovata ca alte regiuni. Astfel ca, aceasta regiune are o concurenta

serioasa cand vine vorba de a castiga calea catre concediul si inimile potentialilorturisti. Zonele concurente pot fi usor enumerate, incepand cu Amara , Arieseni, Balta

Alba , Baile Olanesti , Baile Herculane

8. Oferta de produse:Regiunea Sovata este valoroasa din punct de vedere al obiectivelor ce pot fi vizitate si al

frumusetii unice a peisajelor,al locurilor de cazare i alimentatie publica .


9/23

9

a) Obiective istorice, culturale, artistice Muntele de sare - Cu un spectaculos aspect i care se afl n spatele Lacului Rou i Lacului

Verde. Specialitii susin c, odinioar, n tinereea planetei noastre, aici se ntindea Marea

Mediteran la retragerea apelor, n urm a rmas i Muntele de Sare. Cu toate c masivul

de sare este, aa cum i spune i numele, alctuit din sare, pe laturile sale cresc pduri de

fagi i stejari, dar se gsesc i pduri de castani, carpeni sau mesteceni.

Vila Justiiei - La inceputul anilor 1900 Ministerul Justitiei a inceput constructia acestei vilecare a functionat de-a lungul anilor ca Centru de Pregatire ,odihna si tratament pentru

personalul din Ministerul Justitiei. In anul 1997 a inceput renovarea centrului iar in 2002 s-a

dat in folosinta si functioneaza ca Centru de Pregatire si odihna, pentru personalul din

Sistemul Justitiei.

Izvorul Maria - cu ap potabil, aflat n parcul din imediata vecintate a autogrii dinSovata.

Vila Berndy - construit n memoria primarului municipiului Trgu Mure Prtia Aluni-> amenajat lng cabana cu acelai nume tot mai solicitat de iubitorii

sporturilor de iarn.Partia de ski Alunis este situata la 8 km de statiunea Sovata, pe cursul

superior al raului Tarnava Mica, in Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest

ale Muntilor Gurghiu. Este formata din partia mare si traseul pentru incepatori. Este

omologata de Ministerul Turismului si are un grad mediu de dificultate.

Lacul Negru - Singurul lac de origine antroposalin din staiunea Sovata este Lacul Negru,situat n partea sudic a Muntelui de Sare. Lacul s-a format ntr-o min prsit de sare,

datnd din ocupaia romana. Lacul este situat n interiorul staiunii Sovata, pe strada

Bradului. Bazele de tratament ale hotelurilor din localitate se alimenteaz cu ap din lacul

situat ntr-o cavitate salin adnc, nconjurat de pdure, unde lumina soarelui nu ajunge,

din acest fapt lacul primind i denumirea de Negru. Lacul Negru prezint i el efectul de

heliotermie, astfel c vara, temperatura apei variaz n funcie de acumularea cldurii solare

n apa srat, apa cald fiind protejat de un strat de ap proaspat provenit din rulee,care nu se amestec cu ap sarat, ci se menine la suprafat, acionnd ca un izolator termic.

Centrul Cultural Domokos Kzmr - Centrul Cultural Domokos Kazmer din oraul Sovata,este noua denumire oficial a Casei de Cultur din staiunea mureean. Este amplasat chiar

n centrul oraului pe Strada Principal, undeva n apropierea Primriei i a Grupului colar.

Un alt fapt inedit este c acest cldire este nscris n Lista Monumentelor Istorice din

Romnia i asta se vede i cu ochiul liber prin arhitectura deosebit a acestei construcii din

Sovata.


10/23

10

Lacul Ursu- n localitatea Sovata gsim cel mai mare lac srat heliotermic al lumii (40235m2), singurul lac heliotermic al Europei (nclzindus-se de la soare). Fenomenul de

heliotermie (vara, temperatura apei variaz n funcie de acumularea cldurii solare n apa

srat, apa cald fiind protejat de un strat de ap proaspat provenit din rulee, care nu se

amestec cu ap sarat, ci se menine la suprafat, acionnd ca un izolator termic.

Componentele principale ale apei este sarea de mas (NaCl), a crei concentraie este mai

mare la adncime, varieaz ntre 6-31%. Turitii vin la Lacul Ursu atat pentru relaxare cat si

pentru vindecarea anumitor boli ginecologice, reumatismale, endocrine, metabolice,

neurologice.

De asemenea, in zona, posibilitatile de cazare sunt multiple, turistii putand alege in a se

caza in gazda la localnici, experimentand astfel traiul acestora si mancarea traditionala

gatita chiar de ei, sau pot alege varianta pensiunilor sau a hotelurilor.

b) Cazare (uniti de cazare existente)Pentru cazare n staiuneaSovata avem urmtoarele hoteluri:

Hotel Danubis Sovata **** A fost votat ca cel mai bun hotel din Romnia n anul 2004.Este singurul hotel de 4 stele n Sovata si se situteaz la 200 de m de Lacul Ursu. Este un

hotel total renovat cu propria lui baz de tratament. Ofer servicii terapeutice, wellness i

fitness.

Hotel Edelweiss *** Hotelul Edelweiss se afla localizat pe Str. Stana de Vale nr.9, inmijlocul unui minunat cadru natural si al unui parc cu o suprafata de 6000 m2. Pozitia pe

care acest hotel o detine este una privilegiata, facilitand accesul usor catre principalele

puncte de interes ale Statiunii Sovata.

Hotel Pacsirta **** este situat n centrul staiunii Sovata Bi, n vecintatea Lacului Ursu. Hotel Brdet ** Hotel Aluni ***situat la 100 m de Lacul Ursu, pune la dispozitia turistilor 284 locuri de

cazare. Pe langa serviciile turistice clientii pot beneficia si de tratamente cu aerosoli salini inincinta salii de tratament salin din complexul Alunis.

Datorita realizarii practice si a dotarilor Incintei Haloterapeutice, mediul creat in interiorul

acesteia corespunde tuturor exigentelor de calitate europene in ceea ce priveste confortul

termic al persoanelor care vor efectua procedurile de haloterapie.

Pensiuni n staiunea Sovata:

Pensiunea Isuica *** Pensiunea Eurosandoor


11/23

11

Pensiunea Klarissa Pensiunea Barbatina Pensiunea Casa Maria Hanul Conitei Pensiunea Rubin

c) Mas (restaurante, alte structuri de servire a mesei)

Restaurant Terasa Boema Sovata MureEste situat la numai 2 minute de lacul termal srat Ursu. Restaurantul - teras Boema ofer

un agreabil loc de popas n stil tradiional.Terasa Boema propune o bogat buctrie tradiional cu

specific romnesc i secuiesc, dar i reete internaionale.

Restaurant Ciuperca Mica / Kicsigomba, SovataEste situat pe malul Lacului Ursu. Este un restaurant cu o lung tradiie culinar. Pe terasa

Ciupercii Mici, asa cum este denumit nc de la inceputurile sale restaurantul, sunt prezente

fotografii reprezentative din perioada comunist, pe cnd avea doar un etaj.


12/23

12

Astzi este structurat pe dou etaje, n centrul su aflndu-se o scar n spiral care le leag.

Dei din exterior pare destul de mic, putem spune c este foarte bine compartimentat, astfel c nu

d impresia de strmt sau aglomerat, nici mcar cnd este la capacitate maxim.

Restaurant Danubis SovataRestaurantul i ateapt musafirii cu buffet suedez i buctrie deschis oferind o gam

larg i variat de meniuri cu specialiti transilvnene i internaionale, precum i muzic live. n

incinta hotelului mai gasii o teras de var, drink bar i cafe bar.

Orar : 7:00 - 10:00; 12:00 - 16:00; 18:00 - 23:00

Drink bar, Caf

Orar : 9:00 - 24:00; n timpul verii : 9:00 - 2:0


13/23

13

Restaurant EdelweissRestaurantul hotelului are 60 locuri fiind prevzut cu un semineu i si asteapt clienii cu

un meniu bogat i select, duminic fiind deschis doar pentru oaspeii cazai. De restaurant apartine

i o teras cu 60 de locuri.

Restaurant PacsirtaOferta culinar a restaurantului se bazeaz pe gusturi transilvnene i internaionale.

d) Divertisment

Renumele Sovatei se datoreaz lacurilor, ce prezint fenomenul de heliotermie.

n Sovata exist n total ase lacuri srate, dou cu ap dulce si un alt lac srat transformat n

mlatin (Lacul erpilor. Lacurile srate din Sovata sunt de tip carstic formate din doline de sare n

depresiuni mici sau mari, ns formarea lor este legat si de exploatarea srii din trecut. Astfel se

remarc: Lacul Ursu, Lacul Negru, Lacul Aluni, Lacul Mierlei, Lacul Verde i Lacul Rou ca

lacuri cu ape sarate si Lacul Paraschiva si Lacul Dulce ca lacuri cu apa dulce.

Lacul UrsuFormat in anul 1875 este cel mai mare lac heliotermal din lume si unic n Europa. Lacul are

o adancime, circa 18 m la suprafa, temperatura apei poate avea 10-20 grade, la 1metru se


14/23

14

nregistreaz o temperatur de 30-40 de grade Celsius, iar la peste 1.5 metri temperatura poate avea

40-60 grade, aceste temperaturi fiind n funcie de anotimp.

Prtia de ski SovataPartia din Sovata are o lungime de 1200 metri i o diferende nivel de 350 metri pe traseul

de dificultate medie i o lungime de 1100 metri cu diferen de nivel de 350 metri pe prtia cu

dificultate sczut. Prtia este dotat cu o instalaie de telescaun,precum i cu o instalaie schi-lift

pe 300 metri peprtia destinatnceptorilor.

Salina PraidEste una dintre cele mai mari mine de sare din tara si Europa ale carei inceputuri istorice

dateaza din epoca romana. Salina Praid este situata in jud. Harghita, la 5 km de statiunea Sovata.

Prin exploatari masive de sare au ramas goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a

individualizat un microclimat de salina, cu temperaturi relativ constante, intre 14-16 C, umiditate

scazuta 66-70% si presiune mai mare decat la suprafata in medie de 735-738 mmHg.

Corundul


15/23


16/23

16

Atragerea unui numar mai mare de turisti din segmentul - adulti cu varste de peste 50 de ani,pasionati de calatorie, cunoastere , relaxare;

Promovarea atraciilor turistice din regiunea Cheile Nerei (lacuri, pesteri); Pozitionarea regiunii Sovata in mintea consumatorilor ca o regiune cu atractii diverse si preturi

accesibile;

Creterea numarului de inoptari cu minim 10%; Cresterea vanzarilor de servicii turistice in regiunea Sovata cu minim 15%;

2. Pieele vizateAvnd n vedere c dorim s facem cunoscute posibilitatile zonei Cheile Nerei, ne

propunem ca viitorii turiti s fie locuitori ai Bucuretiului sau rezideni ai oraselor mari ale tarii.

Ne propunem s atragem, n primul rnd, turisti cu vrste de peste 50 de ani, iubitori ai

gastronomiei romanesti, locuitori ai mediului urban, cu venituri si educatie medie sau peste

medie.

3. Strategiile de marketingPentru atragerea turistilor vom adopta o strategie concentrata, n sensul n care le vom

oferi consumatorilor nostri, produse sau servicii corespunztoare nevoilor lor. Avnd n vedere

faptul c ne-am propus creterea cotei de pia a regiunii Sovata ca si regiune turistic, vom

aborda o strategie ofensiv. Vom ncerca s le oferim consumatorilor efectivi, dar i celor

poteniali alternative de calitate la preuri accesibile.

4. Strategia de promovareStrategia de promovare va avea loc pe mai multe planuri, pentru a obine maxim de

rezultate. n acest scop, am acordat o atenie sporit promovrii online prin reelele de socializare

cum ar fi Facebook sau Twitter. Totodat, se vor distribui pliante care sa explice oferta de produse

si sa o prezinte potentialilor clienti in marile magazine.

5. Strategia de pretn ceea ce privete politica de pre se va folosi atat strategia pretului de patrundere pe

piata cat si strategia preturilor orientate dupa preturile concurentei. Posibilitile de cazare sunt

numeroase pentru potenialii consumatori, oferindu-li-se un raport calitate/ pret avantajos.


17/23


18/23

18

V. Produs turisticProgram turistic O incursiune n inutul Secuiesc

Ziua 1 ( 1 iunie)

Turitii vor pleca din autogara Piatra Neam cu destinaia Sovata, durata traseului fiind de 2

ore si 55 minute . Plecarea va fi dimineaa la ora 9 urmnd ca acetia s ajung la destinaie la ora

12:00 , urmnd s fie cazai la Hotel Alunis Sovata .

La ora 1300turitii sunt invitai , pentru a servi prnzul, la restaurantul hotelului.

La ora 1500 avem inclus n program o vizit a staiunii Sovata cu trenuleul, aceasta fiind o

modalitate relaxantde a se familiariza cu staiunea.Participanii se vor urca n tren la hotelul unde

sunt cazai .La ora 2000fi servit cina .

Ziua 2 (2 iuni e)

Servirea micului dejun de tip bufet suedez ntre orele 8:00-10:00.

incepand cu ora 11:00 acestia vor vizita Salina Praid .

La ora 1400acestia vor servi masa de pranz.

Ora 15:00 Parcul de agrement Adrenalin Plus Sovata

Seara se incheie la ora 20:00cand turistii vor servi cina in restaurantul hotelului.

Ziua 3(3 iuni e)

Ziua incepe cu un mic dejun intre orele 8:00-09:30.

9:30-12:00 Dupa acest mic dejun se v-a participa la o drumetie. Cel mai popular traseu n Sovata

este cel care nconjoar lacurile din staiune (Lacul Ursu, Lacul Alunis, Lacul Mierlei, Lacul Verde,

Lacul Rou, Lacul Paraschiva, Lacul Tivoli , Lacul Negru )


19/23

19

ncepnd cu ora 13:00turitii sunt invitati la o plimbare cu mocanita acesta fiind reabilitat recent,

mocnia cu aburi circul din nou pe traseul Sovata - Cmpu Cetii. Durata unei cltorii este de

1h i 45min.

La ora 20:00 turistii sunt invitai s serveasccina.

Ziua 4(4 iuni e)

8:009:00 -servirea micului dejun dup care se face chek-out din hotel

10:0013:00 plecarea spre Corundul.

13:30-14:30 pranz restaurant Edelweiss

Urmat de vizitarea Bisericii Schimbrii laFai bisericile catolice din Odorheiul Secuiesc i la

Muntele de Sare, inedit prin vegetaia crescut chiar prin muntele de sare.

18:00 plecarea spre Piatra-Neam.

Obiective turistice

Salina Praid este una dintre cele mai mari mine de sare din ar i Europa ale crei

nceputuri istorice dateaz din epoca roman. Salina Praid este situat n jud. Harghita, la 5 km de

staiunea Sovata. Prin exploatri masive de sare au ramas goluri subterane de mari dimensiuni,

unde s-a individualizat un microclimat de salina, cu temperaturi relativ constante, intre 14-16 C,

umiditate scazuta 66-70% si presiune mai mare decat la suprafata in medie de 735-738 mmHg.

Corundul se situeaza langa drumul national 13A, la 11 km de Praid, 18 km de Sovata, 29

km de Odorheiu Secuiesc si 80 km de Miercurea-Ciuc. Este una din cele mai mari comune alejudetului Harghita, cea mai renumita asezare a Tinutului Sarii. Numele de Corund e inseparabil de

ceramica populara, fiind unul din centrele olaritului popular din Transilvania. Locuitorii comunei

au ndeletniciri variate.

Biserica Schimbarea la fa este o biseric din lemn, construit ntre anii 1931-1932.

Interiorul a fost pictat n tehnictempera in vara anului 1934. Cele mai reprezentative picturi sunt

Iisus la doisprezece ani in templu, intrarea in Ierusalim, Iisus la fantana lui Iacov.

Mocnia Sovata,sau locomotiva cu aburi pentru linie ngust seria 764052, face parte

din lotul de 10 locomotive construite n anul 1949, la fabrica Chrzanowo din Polonia, din care dou

au ajuns n Romnia, fiind conservate pn n anul 2011, n depoul Sibiu. Locomotivei propriu-zise

i s-a adugat tenderul ( componenta unde se depoziteaz apa i crbunele), care a fost produsla

UzineleReian anul 1916. Capacitatea rezervorului de ap estede 3 mc, iar cea a combustibilului

de 3 tone. Mocnia funcioneaz cu crbune sau lemn de esen tare.

Garnitura de tren are 3 vagoane, dou nchise i unul tip gondol. Toate vagoanele au olungime cuprins ntre 11 i 12 metri. Vagonul gondol a fost construit 1953, iar celelalte dou n


20/23

20

anii 1985 i 1991. Cele trei vagoane au fost renovate n anul 2003 i au o capacitate total de 90 de

locuri.Viteza maxim a mocniei este de 35km/h, iar autonomia este de 30 km/h.

Pret: Pretul serviciilor constituie un factor important in atragerea segmentului de

consumatori vizat.. Pretul intregului sejur este foarte avantajos, obtinandu-se discounturi

semnificative de la partenerii nostri.De asemenea pentru un grup de 20 persoane se va acorda o

reducere de 20% din pretul total al sejurului.

1. Costuri produs turistica) CAZARE

Pentru cazarea turitilor vom apela la serviciile hotelului AluniSovata. Este un hotel de 2

stele situat la 100 m de Lacul Ursu. Pe lng serviciile de cazare hotelul mai pune la dispoziia

turitilor urmtoarele servicii: sal de fitness, piscin cu ap srat i dulce, camer de tratament

salin, centru de tratament reumatologic i ginecologic, etc.

Am contactat prin e-mail acest hotel i am fost informat cu privire la tariful de cazare.

Tariful de cazare pentru perioada 1-4 iunie 2014 este de 120 lei/pers/noapte.

Vom beneficia de o reducere de 10% i tariful de cazare va fi de 108 lei/pers/noapte.

Pentru o camer dubl tariful va fi de: 108 lei*2= 216 lei camerdubl

Vom avea nevoie de un numr de 10 camere, deci total tarif de cazare = 216lei * 10 =2160 lei

Turitii vor beneficia de acces gratuit la piscinele cu ap dulce i srat , saunele i sala de fitness

ale Complexului Aluni.


21/23

21

TOTAL TARIF CAZARE = 2160 lei * 3 NOPI + CAZARE OFER 96 LEI * 3 NOPI = 6768

LEI

b) TRANSPORTPentru transportul turitilor vom apela la firma de transport Alis Grup. Firma a fost

contactat tramite e-mail i ulterior telefonic pentru a stabili preul. Vom plti firmei 1365 lei

pentru transportul persoanelor. Microbuzul va rmne la dispoziia noastr. n acest pre nu este

inclus cazarea oferului.

c) COSTURI - SERVICIIPrima ziprnz25lei/zi/pers * 20 = 500 lei

- Prnz ofer = 25lei

trenule = 6lei/pers * 20 = 120 lei

cin = 20lei/per * 20 = 400 lei + cin ofer =420 lei

Total prima zi = 1065 lei

A doua zisalina Praid = parcare microbuz 10 lei + pre bilet 20 lei * 20 = 410 lei

prnz = 25lei/per *20 + ofer 20 lei = 525 lei

parc Adrenalina Plus = 20lei/pers*20 = 400 lei

cina = 20lei/pers * 20 + ofer 20 lei= 420 lei

Total a doua zi = 1755 lei

A treia ziprnz = 25 lei/pers*20 + ofer 25 lei= 525 lei

Mocnia=30lei/pers * 20 = 600 lei

Cin = 20lei/pers * 20 + ofer 20 lei= 420 lei

Total a treia zi = 1545 lei

A patra ziprnz = 20 lei/pers * 30 + ofer 30 lei = 630 lei

Total a patra zi = 630 lei

TOTAL SERVICII = 4995 LEI


22/23

22

TOTAL COST PRODUS TURISTC = CAZARE 6768 LEI + TRANSPORT 1365 LEI +

COST SERVICII 4995 LEI = 13128 LEI

Costul pachetului turistic pentru 20 de persoane fr adaos este de 13128lei.

Costul pachetului turistic pentru o persoan fr adaoseste de 656,4 lei.

Se percepe un comision de 20% de ctre agenia de turism.

Costul pachetului turistic pentru 20 de persoane cu adaos este de 13128 lei * 20% + 13128 lei=

15753,6 lei

Costul pachetului turistic pentru o persoan cu adaoseste de 656,4 lei * 20% + 656,4 lei=787,7 lei


23/23

23

VI. Bibliografie http://sovata.ro/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata http://www.sovata-alunis.ro/
http://sovata.ro/http://sovata.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Sovatahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sovatahttp://www.sovata-alunis.ro/http://www.sovata-alunis.ro/http://www.sovata-alunis.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Sovatahttp://sovata.ro/

Documents

Plan de Marketing Statiunea Sovata