1

Titlul lucrarii:

PLAN STRATEGIC DE MOBILITATE URBAN - MUNICIPIUL BRILA

ETAPA II- CONCEPT STRATEGIC SI SCENARII DE DEZVOLTARE A MOBILITATII URBANE IN BRAILA

Beneficiar:

PRIMARIA Mun. Brila - Consiliul Local Brila

Adresa:Piata Independenei nr.1, 810210, Brila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariaBrila.ro

Proiectant General:

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu- Bucureti Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiz i Consulting Adresa:Str. Academiei 18-20, 010014, Bucureti, Romnia Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro

Subproiectani de specialitate:

s.c. URBAN TRAFIC s.r.l. Bucureti s.c. ENVISO s.r.l. Bucureti s.c. MKBT Habitat s.r.l. Bucureti

Proiect nr. 30475/2014 ef Proiect: dr.arh. urb. Angelica STAN Director marketing UAUIM-CCPEC: ec. Dana RACU Data: ianuarie 2015

PLAN STRATEIGIC DE MOBILITATE URBANA - Mun. Brila

http://www.primariabraila.ro/http://www.uauim.ro/

2

Colectiv de elaborare:

Coordonare :

U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C. Conf. Dr. Arh. Urb. Angelica STAN Stud. Urb. Master Mobilitate Catalin Oncescu Stud. Urb. Master ADTR Laura Ferastrau Stud. Urb. Master ADTR Ioana Nenciu Stud. Urb. Master ADTR Monica Patraschioiu Proiectani de specialitate : s.c. URBAN TRAFIC s.r.l. Bucureti Ing. Eugen Ionescu Ing. Adrian Valcan s.c. MKBT Habitat s.r.l. Bucureti Asist.Dr.Urb. Mihai Alexandru Ing. Mihai Sercaianu Asist. Dr. Arh. Catalina Ionita s.c. ENVISO s.r.l. Bucureti Ing. Constantin Stan Asist.Dr.Urb. Octavia Stepan Consultant de specialitate: Conf. Dr. Arh. Mihaela Negulescu

3

cuprins

1. INTRODUCERE ......................................................................................................................... 7 2. CONTEXTUL PLANIFICRII MOBILITII PENTRU MUNICIPIUL BRILA ..................................... 9

2.1. CONTEXTUL STRATEGIC LA NIVEL EUROPEAN I NAIONAL..................................................................... 9

2.1.1. Strategia Europa 2020 ................................................................................................... 9

2.1.2. Alte documente strategice europene .............................................................................. 10

2.1.3. Corelare cu Master Planul General de Transport Naional ............................................ 12

2.2. CONTEXTUL STRATEGIC JUDEEAN, PERIURBAN I REGIONAL ............................................................... 14

2.2.1. PATZ PeriurbanBrila ...................................................................................................... 14

2.2.2. Zona periurban Brila .................................................................................................... 18

3. DETERMINANTE DE ORDIN STRATEGIC LOCAL N PLANUL MOBILITII BRILEI ...................... 21 3.1. MASTERPLANUL DE DEZVOLTARE URBAN AFERENT PUG BRILA ....................................................... 21

3.1.1. Viziune - Brila 2O22 corelarea PSUM cu viziunea de dezvoltare a municipiului Brila,

aferent masterplanului ntocmit n relaie cu Planul Urbanistic General .................................... 22

3.1.2. Determinante directe n planul mobilitii ...................................................................... 24

3.1.3. POLITICA 1 : OPTIMIZAREA ACCESIBILITII, CONECTIVITII I REMODELAREA

DURABIL A MOBILITII .............................................................................................................. 25

3.2. CONCLUZII ALE ETAPEI ANTERIOARE SI PREMISE DE ABORDARE ............................................................ 27

3.3. METODOLOGIA ELABORARII I DEMERS ........................................................................................... 31

3.4. LIMITRI I CONSTRNGERI ........................................................................................................... 33

4. DETERMINANTE DE ORDIN SOCIO-ECONOMIC N PLANUL MOBILITII BRILEI ..................... 34 5. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MOBILITII URBANE N MUN. BRILA ..................................... 39

5.1. CONCEPTUL DEZVOLTARII MOBILITATII URBANE IN BRAILA .................................................................. 39

A. ECHILIBRUL MODURILOR DE DEPLASARE >> UN AER MAI CURAT ............................................... 39

B. ECHILIBRUL DEPLASARILOR LA NIVELUL ORASULUI >> UN ORAS MAI PUTIN AGLOMERAT ................ 40

C. ECHILIBRUL CONECTIVITATII SI INTERMODALITATII >> UN ORAS MAI ACCESIBIL ............................ 41

5.2. MODELUL DEZVOLTARII MOBILITATII URBANE IN BRAILA .................................................................... 41

6. OBIECTIVE, DIRECTII DE ACTIUNE, PROGRAME SI PROIECTE DE DEZVOLTARE A MOBILITATII DURABILE ..................................................................................................................................... 43

6.1. OBIECTIVUL STRATEGIC OB01: MOBILITATE URBAN ECHITABIL I SIGUR ............................. 43

Direcia de aciune D01-1. Creterea accesibilitii la nivel intra-urban ....................................... 43

P01-1-1. Oraul distanelor scurte ................................................................................................. 43

P01-1-2. Oraul accesibil pentru toi ............................................................................................. 43

Direcia de aciune D01-2. Concilierea i echilibrarea modurilor de deplasare ............................. 44

P01-2-1.Descurajarea auto-mobilitii .......................................................................................... 44

4

P01-2-2. Dezvoltarea cu prioritate a transportului in comun si a deplasrilor nemotorizate ....... 45

P01-2-3. Dezvoltarea inter modalitii si punctelor de inter-schimb ............................................. 45

Direcia de aciune D01-3. Creterea siguranei deplasrilor ........................................................ 46

P01-3-1. Reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor .......................................................... 46

P0-3-2. Creterea securitii pietonilor i biciclitilor ..................................................................... 46

6.2. OBIECTIVUL STRATEGIC OB02: MOBILITATE URBAN DURABIL I PRIETENOAS CU MEDIUL .. 48

Direcia de aciune D02-1. Reducerea poluarii datorate traficului rutier ...................................... 48

P02-1-1. Dezvoltarea transportului in comun ................................................................................ 48

P02-1-2. Reducerea numarului de autovehicule in miscare la ore de varf .................................... 49

P02-1-3. Dezvoltarea mijloacelor de deplasare nemotorizate ...................................................... 49

P02-2-4. Managementul zgomotului datorat traficului rutier si feroviar...................................... 50

6.3. OBIECTIVUL STRATEGIC OB03: MOBILITATE URBANA ACTIVA SI EFICIENTA ........................................... 50

Direcia de aciune D03-1.Reducerea timpilor pierdui n trafic .................................................... 50

P03-1-1. Eficientizarea managemetului traficului ......................................................................... 50

P03-1-2. Imbunatatirea infrastructurii stradale ............................................................................ 51

Directia de actiune: D03-2. Ameliorarea articulrii cu zona periurban ....................................... 51

P03-2-1. Conectivitate sporit cu teritoriul periurban ................................................................... 51

Directia de actiune: D03-3.Corelarea cu dezvoltarea urban........................................................ 52

P03-3-1. Program de noduri intermodale ...................................................................................... 52

P03-3-2.Sustinerea si ntarirea centralitatilorurbane .................................................................... 53

Directia de actiune: D03-4. Corelarea dintre interesul public si cel privat in gestiunea mobilitii

urbane ............................................................................................................................................ 53

P03-4-1. mbuntirea si managementul ofertei de parcri publice .......................................... 53

P03-4-2. Armonizarea activitii TC public BRAICAR cu cea a operatorilor privai de TC (maxi-

taxi) .............................................................................................................................................. 54

P03-3-3. Armonizarea activitilor principalilor ageni economici, a transportui de marf i a

livrrilor cu sistemul de transport i mobilitate ............................................................................. 54

6.4. OBIECTIVUL STRATEGIC OB04: MOBILITATE URBANA GESTIONATA INTEGRAT ........................... 55

Direcia de aciune D04-1. Managementul comunicarii si promovarii mobilitatii urbane durabile

....................................................................................................................................................... 55

P02-2-4. Educarea cetatenilor in vederea adoptarii unei mobilitati durabile ............................... 55

P04-1-2. Pregatirea administratiei publice pentru implementarea PMUD ................................... 56

P04-1-3. Marketing-ul oportunitilor oferite de ora pentru deplasarile nemotorizate/

nepoluante ..................................................................................................................................... 56

5

Direcia de aciune D04-2. Managementul integrat al PUG si Planurilor de Mobilitate ............... 57

P04-2-1.Corelarea permanenta a reglementarilor urbanistice si a efectelor lor in plan spatial-

functional cu aspectele de trafic .................................................................................................... 57

Direcia de aciune D04-3. Eficientizarea monitorizrii i implementrii planurilor de modelare a

mobilitii durabile (PMUD) ........................................................................................................... 57

P04-3-1. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare permanenta a traficului rutier ....................... 57

P04-3-2. Corelarea tuturor datelor legate de mobilitate si dezvoltare urbana ............................. 58

P04-3-3. Pregtirea cadrului strategic si operaional de implementare a Planurilor de mobilitate

urbana durabila ............................................................................................................................. 58

Direcia de aciuneD04-4. Bugetarea corespunztoare a domeniului mobilitii urbane durabile

....................................................................................................................................................... 58

P04-4-1. Corelarea financiara dintre politicile de dezvoltare urbana, politicile economice, de

protecie a mediului si cele de mobilitate ..................................................................................... 58

P04-4-2. Echilibrarea bugetelor alocate mobilitii intre diferitele domenii ale acesteia ............. 58

6.4.1. Beneficii ale programelor si proiectelor propuse ............................................................ 59

7. SCENARII ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE A MOBILITATII URBANE .......................................... 61 7.1. SCENARIUL IF NOT( SAU "DO NOTHING") ................................................................................ 63

7.2. SCENARIUL REALIST - PESIMIST (DO MINIMUM) ............................................................................ 65

7.3. SCENARIUL REALIST- OPTIMIST (DO SOMETHING) .......................................................................... 69

7.4. SCENARIUL OPTIMIST + ( DO SOMETHING MORE) .......................................................................... 73

7.5. REZULTATELE PROGNOZEI DE TRANSPORT SI DE TRAFIC, PENTRU TRANSPORTUL CU AUTOTURISMELE, IN CAZUL

SCENARIULUI PESIMIST- PENTRU VARFUL DE DIMINEATA AM. ........................................................................ 78

8. PLANURI PRELIMINARE DE ORGANIZARE A MOBILITATII URBANE IN BRAILA- IN VARIANTA SCENARIULUI OPTIMIST-REALIST CORELAT CU PUG ....................................................................... 81 9. CONCLUZII SI RECOMANDARI IN CONTINUARE ....................................................................... 84

6

Lista figurilor:

Figura 1 ...................................................................................................................................... 17

Figura 2 ...................................................................................................................................... 17

Figura 3 ...................................................................................................................................... 18

Figura 4 Extras din Strategia de dezvoltare a teritoriului de Nord al Periurbanului Mun.

Braila si Regulamentul - Cadru de Urbanism pentru acest teritoriu - sef proiect dr.arh.

Catalin Sarbu, 2011, ................................................................................................................... 20

Figura 5 Schema privind relationarea dintre cei 4 piloni ai Strategiei de dezvoltare propusa

prin PUG Braila si Obiectivele Strategice ale Planului Strategic de Mobilitate Urbana a

Brailei, sursa: Stan, A. ................................................................................................................ 22

Figura 6 ...................................................................................................................................... 24

Figura 7. Schema metodologica a Planului Strategic de Mobilitate Urbana, sursa: Stan, A...... 32

Figura 8 ...................................................................................................................................... 35

Figura 9 ...................................................................................................................................... 36

Figura 10 Model simplificat al mobilitatii urbane durabile in Mun. Braila, in concordanta cu

propunerile PUG, pe termen lung ............................................................................................... 42

7

1. Introducere

Oraele, locuri privilegiate ale dezvoltrii economice, sociale i culturale, trebuie nelese

prin potenialul pe care l dein pentru interaciune i schimb, potenial care, corect valorificat,

conduce la dezvoltare i la amplificarea atractivitii. Acest potenial nu poate fi ns corect

valorificat dect atunci cnd el poate fi accesat, atunci cnd oraul este accesibil.

Accesibilitatea oricrui ora, i deci i a municipiului Brila, poate fi discutat pe mai multe

paliere:

- nivelul regional/judeean

- nivelul intra-urban

Pentru Brila, plasarea geografic, dei favorabil ca poziionare n estul rii, este puternic

afectat de o anumit periferializare, identificat n prima etap a studiului prin nivelul sczut

al deplasrilor i al navetismului, innd potenialul de interaciune menionat mai sus - la

un nivel sczut: interaciunea agenilor economici, schimburile de mrfuri i de informaie,

schimburile culturaleetc. sunt mult sub posibilitile Brilei, ora poziionat la Dunre cu un

potenial intermodal semnificativ. Consecina acestei slabe accesibiliti este n mod evident

o relativ izolare i o centralitate latent per ansamblu.

Cel de-al doilea nivel al accesibilitii este cel intra-urban, acolo unde lipsa preocuprii

pentru dezvoltarea pe termen lung a oraului atrage investiii diversificate fr a corela

plasarea lor cu posibilitile de dezvoltare i de funcionare a oraului, unul din efectele cele

mai grave fiind utilizarea ineficient a infrastructurii oraului cu efecte asupra timpilor de

deplasare crescui pierdui n trafic, asupra calitii parametrilor de mediu, n fine asupra

bunstrii populaiei prin afectarea confortului zilnic.

Aa cum a fost constatat n analizele efectuate n Planul Urbanistic General i n etapa I a

prezentului plan strategic de mobilitate, o serie de tendine recente de dezvoltare a Brilei

ofer o imagine util pentru planificarea mobilitii:

- dei Brila este un ora relativ compact, fenomenul urbanizrii recente

produce un raport inegal ntre suprafaa construit a oraului din ce n ce mai

extins i numrul de locuitori densitate din ce n ce mai mic spre periferie.

Consecina este o alungire a deplasrilor la nivelul municipiului i la nivelul ariei de

influen a Brilei i imposibilitatea implementrii pe viitor a unui sistem de transport

public;

8

- fenomenul de extindere a atras dup sine i o anumit dispersie a funciunilor

de proximitate, slab reprezentat ns, dar cu efecte asupra esuturilor existente care

devin n unele cazuri deficitare. Efectul este naterea unor noi tipare de deplasare;

- dei Brila este un ora bine centrat pe zona sa istoric, creterea recent a

oraului ncurajat i de o serie de centre comerciale periferice produce un fenomen

de diluare a structurii urbane, determinnd astfel o ineficien a deplasrilor i implicit

a tramei stradale existente;

- dei reeaua stradal are o coeren net superioar oraelor romneti ea

este subdimensionat ntr-o serie de puncte, n special la orele de vrf i de cele mai

multe ori optimitaz exclusiv pentru traficul auto;

- dominana autovehiculului ca mod de transport are efecte vizibile nu numai

asupra aciunilor din partea admnistraiei, dar i, mai ales asupra spaiului public,

colonizat prin parcri improvizate n detrimentul pietonilor i al unor amenajri care

pot crete calitatea peisager a arterelor brilene;

- dei infrastructura de transport n comun este satisfctor dezvoltat, oferta

de transport public este nc discret cu lipsuri n deservire n zona periferic -,

imaginea care i este asociat este una n general negativ i cu o serie de

incoerene cauzate de reeaua de maxi-taxi;

Problemelor, pariale, sintetizate mai sus li se adaug i lipsa unui cadru strategic.

n concluzie, statutului periferic descris la nceput avnd ca efect o accesibilitate

regional sczut,

precum i accesibilitii intra-urbane care este puternic afectat de o dezvoltare necorelat

cu comportamentul de mobilitate, se impune o atitudine pro-activ la nivel regional precum i

o corelare strns ntre dezvoltarea urban i dezvoltarea mobilitii la nivel intra-urban n

care mobilitatea nu este o simpl utilizare a infrastructurii ci un vector de sporire a calitii

vieii.

n condiiile n care mobilitatea devine un factor esenial al dezvoltrii oraelor mai mult ca

niciodat - prezentul plan strategic de mobilitate pornete de la asocierea intim ntre

conceperea mobilitii i calitatea vieii.

9

2. Contextul planificrii mobilitii pentru municipiul

Brila

2.1. Contextul strategic la nivel european i naional

2.1.1. Strategia Europa 2020

Strategia cunoscut sub numele de Europa 2020 are la baz comunicarea

lansat la 3 martie 2010 de ctre Comisia European i intitulat EUROPA 2020 O

strategie european pentru cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii. Scopul

general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europenen urmtorul deceniu,

printr-o abordare tematic unitar a reformelor n plan economic i social, concentrat pe un

numr de 3 prioriti reprezentativecare definesc viziunea UEasupra economiei sociale de

pia pentru secolul XXI, viznd:

a) creterea inteligent, prin dezvoltarea unei economii bazate pecunoatere i inovare;

b) creterea durabil, prin promovarea unei economii mai eficiente, maiecologice i mai

competitive;

c) creterea favorabil incluziunii prin promovarea unei economii cu ungrad nalt de

ocupare a forei de munc care s asigure coeziuneasocial i teritorial.

Concluziile Planului de Aciune pentru Mobilitatea Urban din data de 24 iunie 2010

afirm c, Consiliul Uniunii Europene susine dezvoltarea Planurilor de Mobilitate Urban

Durabil pentru orae i zone metropolitane [...] i ncurajeaz dezvoltarea stimulentelor de

tipul expertizelor i schimbului de informaii, pentru crearea unor astfel de

planuri.Propunerile Comisiei Europene evidentiaza o mai mare importanta acordata

dimensiunii teritoriale si urmaresc stimularea politicilor urbane integrate pentru a intensifica

dezvoltarea urbana durabila n vederea consolidarii rolului oraselor n contextul politicii de

coeziune. Sunt prezentate mai jos principalele propuneri n acest sens1.

Patru dintre obiectivele tematice, care vor fi sprijinite din fondurile CSC n vederea

contribuirii la strategia Europa 2020 pentru o cretere inteligent, durabil i favorabil

incluziunii, conin prioriti corespunztoare de investiii specifice zonelor urbane (enumerate

la articolul 5 din propunerea de regulament privind FEDR). Este recomandat ca oraele s

combine aciunile sprijinite n cadrul prioritilor sectoriale de investiii specifice zonelor

urbane (s promoveze strategii pentru emisii sczute de dioxid de carbon n zonele urbane,

1 http://www.mdrap.ro/dezvoltare-teritoriala/dimensiunea-teritoriala-2014-2020-

10

s mbunteasc mediul urban, s promoveze mobilitatea urban durabil, precum i

incluziunea social prin sprijinirea regenerrii fizice i economice a zonelor urbane

defavorizate) i s le ncorporeze n strategia integrat de dezvoltare urban a oraului n

vederea punerii n aplicare

a principiului dezvoltrii urbane integrate [articolul 7 alineatul (1) din propunerea de

regulament privind FEDR]2.

2.1.2. Alte documente strategice europene

Un alt document strategic important la nivel european este Carta Alb a

Transporturilor Foaie de Parcurs pentru un Spaiu European Unic al Transporturilor Ctre

un sistem de transport competitiv i eficient din punct de vedere al resurselor, emis n

martie 2011 de catre Comisia European. Este propus posibilitatea transformrii Planurilor

de Mobilitate Durabil ntr-un proces de elaborare obligatoriu pentru orae de o anumit

dimensiune, n conformitate cu standardele naionale bazate pe liniile directoare ale UE. De

asemenea, se sugereaz ntrirea legturiidintre dezvoltarea regional, fondurile de

coeziune i orae /regiuni care au prezentat un certificat de Audit al Performanei i

Durabilitii Mobilitii Urbane. n cele din urm, Carta Alb a Transporturilor propune spre

examinare posibilitatea unui cadru-suport european pentru o implementare progresiv a

Planurilor de Mobilitate Urban n oraele europene.

Sunt precizate in acest document si urmatoarele iniiative- aciuni grupate n cteva

categorii:

o Un Sistem de Mobilitate eficient i integrat

o Un spaiu european unic al transporturilor

o Promovarea locurilor i condiiilor de munc de calitate

o Transport sigur

o Calitate i fiabilitate a serviciilor

o Inovare pentru viitor: Tehnologie i comportament

o O strategie european de cercetare, inovare i implementare n domeniul

transporturilor

o Promovarea unui comportament mai sustenabil

o Mobilitate urban integrat

o Infrastructur modern i finanare inteligent

o Infrastructura de transport: coeziune teritorial i cretere economic

2 http://www.mdrap.ro/dezvoltare-teritoriala/dimensiunea-teritoriala-2014-2020-

11

o Un cadru de finanare coerent

o Stabilirea preurilor corecte i evitarea distorsiunilor

Dimensiunea extern: aceasta se refer predominant la aciuni la nivelul UE fa de

aciunile

la nivel naional.

o Strategia UE pentru regiunea Dunrii

innd cont de faptul c Brila este riveran Dunrii, fiind aadar amplasat pe axa TE3-T nr.

18, prioritile sale de dezvoltare se plaseaz n contextul regiunii Dunrene n cadrul creia

este situat. n acest sens, documentul strategic european cel mai nou si relevant pentru

dezvoltarea regional a zonei Dunrene este Strategia UE pentru Regiunea Dunrii.

Strategia Dunrii este o strategie intern a Uniunii Europene la care sunt invitate s participe

si statele tere riverane, intre care i Romnia. Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt:

conectivitatea (transport intermodal, cultur i turism, reele de energie),

protecia mediului (managementul resurselor de ap, protecia biodiversitii i

managementul riscurilor), creterea prosperitii regiunii Dunrii (educaie, cercetare,

competitivitate),

mbuntirea sistemului de guvernare (capacitate instituional i securitate intern).

Relevana documentului european pentru PSMU Brila provine att din aceste 4 principii

enunate anterior la care strategia de abordare a PUG a aderat deja n mod public, ct i din

sistemul operaional i instituional care va decurge din aceast strategie i care va influena

pozitiv implementarea PUG Brila.

n suita documentelor care conin precizri fie de ordin general, fie cu referire

concret la Planurile de mobilitate, amintim i :

- Carta verde pentru Transportul Urban European (Green Paper on European Urban

Transport), EC 2007, EP 2008.

o http://ec.europa.eu/transport/clean/green_paper_urban_transport/doc/2007_09_25_gp_urban_

mobility_ro.pdf

- Planul European pentru Mobilitate Urbana (European Plan for Urban Mobility 2009-

2012), EC

2009.http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/urban_mobility/doc/apum_state_of_play.pdf

- European Action Plan for Freight Transport Logistics

2007.http://ec.europa.eu/transport/logistics/freight_logistics_action_plan/doc/action_plan/2007_com_lo

gistics_action_plan_en.pdf

- Directive 2010/40/EU - on the framework for the deployment of Intelligent Transport

Systems (ITS) in the field of road transport and for interfaces with other modes of

transport, EP and the Council of European Union, 2010, Government Decision No.

835/2011.

http://ec.europa.eu/transport/clean/green_paper_urban_transport/doc/2007_09_25_gp_urban_mobility_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/transport/clean/green_paper_urban_transport/doc/2007_09_25_gp_urban_mobility_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/transport/themes/urban/urban_mobility/doc/apum_state_of_play.pdfhttp://ec.europa.eu/transport/logistics/freight_logistics_action_plan/doc/action_plan/2007_com_logistics_action_plan_en.pdfhttp://ec.europa.eu/transport/logistics/freight_logistics_action_plan/doc/action_plan/2007_com_logistics_action_plan_en.pdfhttp://ec.europa.eu/transport/logistics/freight_logistics_action_plan/doc/action_plan/2007_com_logistics_action_plan_en.pdf

12

- European Strategy for safety roads 2020 Towards a European road safety area:

policy orientations on road safety 2011-2020, EC

2010.http://ec.europa.eu/transport/road_safety/pdf/com_20072010_en.pdf

2.1.3. Corelare cu Master Planul General de Transport Naional

Master PlanulGeneral de Transport Naional analizeaz obiectivele majore ale sistemului

naional de transport, constituind un instrument strategic de planificare a interveniilor majore

(proiecte i alte aciuni) ce sunt semnificative pentru obiectivele de transport la scar

naional. Acest lucru implic faptul c o serie de intervenii la scar redus nu fac obiectul

Master Planului, ceea ce nu nseamn c aceste intervenii nu pot i nu trebuie s fie

promovate i finanate de ctre Ministerul Transporturilor, ci faptul c Master Planul nu este

un instrument adecvat pentru planificarea acestora, aceste msuri urmnd s fac obiectul

unui proces distinct de definire, planificare i prioritizare.

Obiectivele-cheie stabilite n Caietul de Sarcini pentru Master Planul General de Transport

sunt legate de:

- Eficiena Economic: sectorul transporturilor trebuie s contribuie la economia

naional iar beneficiile economice pe care le genereaz trebuie s depeasc

costurile;

- Sustenabilitate: sistemul de transport trebuie s fie eficient din punct de vedere

energetic i s lase generaiilor viitoare un sistem viabil;

- Siguran: sistemul de transport trebuie s fie unul sigur;

- Dezvoltare economic: sistemul de transport trebuie s faciliteze dezvoltarea

economic naional;

- Financiar: Master Planul trebuie s permit creterea gradului de absorbie a

fondurilor UE.

Amintim i Obiectivul strategic de mediu al Master Planului General de Transport Naional i

anume:

OM1: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne de transport, cu luarea n considerare a

efectelor asupra mediului.

Obiectivele specifice de mediu ale MPGT sunt:

o OM1-1 Promovarea proiectelor de investiii n transporturi care contribuie la

realizarea unui sistem de transport durabil, cu msuri de evitare i reducere a

efectelor adverse, cum sunt emisiile de poluani n atmosfer, poluarea fonic n

http://ec.europa.eu/transport/road_safety/pdf/com_20072010_en.pdf

13

zonele urbane i, pe rutele cu circulaie intens, poluarea apelor i a solului datorat

surselor difuze, impactul asupra peisajului i patrimoniului cultural;

o OM1-2 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser provenite din sectorul

transporturilor;

o OM1-3 Protecia sntii populaiei prin mbuntirea condiiilor de mediu i

desiguran a transportului;

o OM1-4 Reducerea impactului asupra biodiversitii cu asigurarea de msuri pentru

protecia i conservarea biodiversitii ct i asigurarea coerenei reelei naionale de

arii naturale protejate.

14

2.2. Contextul strategic judeean, periurban i regional

2.2.1. PATZ PeriurbanBrila3

In cadrul Obiectivului strategic 1 (Definirea, asumarea i promovarea rolurilor

teritoriale ale Zonei Periurbane Braila/ Sistemului Urban Braila Galati) Strategia de

deyvoltarea aferenta PATZ Periurbana Braila, precizeaza ca palier prioritar de

actiune, in contextul coridorului pan-european de transport VII Dunarea:

o Crearea unui sistem multi - modal de transporturi

o Cresterea conectivitatii aeriene la nivel European si intercontinental prin

dezvoltarea Aeroportului International Dunarea de Jos pe raza localitatii Vadeni,

din arealul periurban.

o Cresterea conectivitatii rutiere la nivelul teritoriului national/regional/zonal prin

dezvoltarea unor infrastructuri majore de transport drum expres Braila Galati.

o Cresterea si eficientizarea conectivitatii rutiere si feroviare, la nivel national prin

construirea podului peste Dunare, la Braila

o Dezvoltarea mobilitatii la nivelul zonei periurbane prin crearea liniei de metrou

usor ce va facilita un transport usor, rapid si eficient la nivelul sistemului urban

Braila Galati.

o Crearea unui nod intermodal in legatura cu infrastructurile majore de transport

necesare: transport aerian, rutier/feroviar, fluvial/maritim.

In cadrul acestei documentatii este explicitat Obiectivul strategic 4 Configurarea

sistemului inter-modal de infrastructura si servicii de transport aerian, rutier, feroviar

si fluvial Braila-Galati si sunt specificate o serie de programe si masuri:

Paliere de implementare

Programe i msuri

General

o Crearea unui sistem multimodal de transporturi bazat pe principiile durabilitatii,

inovarii si securitatii, capabil sa asigure legaturi rapide si eficiente cu pietele

internationale, valorificand pozitia geo-strategica deosebita a regiunii, cu

accent deosebit pentru racordarea optima a regiuni la sistemele teritoriale

invecinate pentru fluidizarea maxima a circulatiei bunurilor, persoanelor si

3 PATZ- Periurban Brila, proiectant Halcrow Romnia srl, 2011, www.halcrow.com/romania

http://www.halcrow.com/romania

15

informatiilor, asigurand un standard european al infrastructurilor

o Crearea liniei de metrou usor ce va facilita un transport usor, rapid si eficient la

nivelul sistemului urban Braila Galati.

o Construirea podului peste Dunare, la Braila

Infrastructura

rutiera

o Autostrada Giugiulesti- Galati Braila Slobozia Calarasi (conf. PATN

sectiunea 1 Retele de Transport)

o Drum expres sau cu 4 benzi:Targu Secuiesc Focsani Braila Tulcea ;

Braila Buzau; Ramnicu Sarat Harsova Constanta; Braila Galati-pentru

care exista studiu de fezabilitate

o Realizarea unui nod intermodal de trasport - sustinut de diversitatea

posibilitatilor de transport existente si de perspectiva: transport rutier, transport

naval, transport CF, transport aerian.

o Realizarea unei variante a traseului de drum pentru antrenarea in dezvoltarea

zonei si a teritoriilor din insula Mare a Brailei, precum si traversarea acesteia

pe directia vest-est cu pod peste Bratul Macin,

o Realizarea a doua poduri rutiere si feroviare la sud de municipiul Braila cu

traversare peste bratul Navigabil al dunarii si peste Bratul Macin pe traseul

drumului expres

o Construirea unui drum perimetral cursului Dunarii, care sa racordeze zona de

dezvoltare din nordul municipiului Braila la zona de interes turistic a Parcului

Natural Balta Mica a Brailei; realizarea unui traseu pentru biciclete care sa

insoteasca acest drum perimetral

o Realizarea unei retele rutiere in nordul municipiului Braila, care sa relationeze

aeroportul propus cu drumul expres Braila-Galati, drumul expres Buzau-

Braila- Tulcea si drumul de centura al municipiului; reteaua de drumuri va fi

detaliata prin studii ulterioare si se va adapta intentiilor de dezvoltare

functionala din teritoriu. Configurarea acestui sistem de transport va fi

adaptata masurilor de ameliorare a conditiilor dificile de construire din cauza

restrictiilor hidrologice, astfel incat anumite sectiuni de drum vor avea si rol de

diguri.

o Traseul drum expres Galati- Braila- Slobozia

o Realizarea drumului de centura pentru Municipiul Braila si racordarea sa la

drumul expres Braila-Buzau si drumul expres Braila-Galati cu trecere peste

podul rutier spre Macin, precum si la traseul autostrazii.

Infrastructura

feroviara

o Linia de cale ferata cu viteza pana la 160 km/h Galati Braila Faurei

Buzau reteaua TEN-F (conf. PATN sectiunea 1 Retele de Transport)

o Linie de cale ferata de interes local pe traseu nou - Braila - Macin - Isaccea -

Tulcea (conf. PATN sectiunea 1 Retele de Transport)

o Lucrare de arta pod rutier/feroviar la Braila (conf. PATN sectiunea 1 Retele de

Transport)

16

o Traseu de metrou usor care asigure un transport public rapid si economic

pentru zona de dezvoltare propusa in nordul Municipiului Braila

Infrastructura

navigabila

o Lucrari de amenajare a cailor navigabile, conform PATN Seciunea Cai

Navigabile: fluviul Dunarea pe sectorul Braila Ceatalul Ismailului, sectorul

Braila Ceatalul Ismailului si Ceatalul Sf. Gheorghe i sectorul Braila -

Cernavoda Calarasi

o Lucrari de modernizare in punctele de traversare cu bacul si de acostare nave

de pasageri in portul Braila- Bac Smardan si Bac IMB;

o Punct de trafic RO-RO nou in portul Braila;

o Lucrari de modernizare in porturi existente pentru nave pasageri in portul

Braila;

o Port turistic si debarcader Braila,

o Regularizarea raului Siret, pentru a permite navigatia, in amonte de municipiile

Braila si Galati.

o Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare, de la Calarasi km 375 - la

Braila km 175 (conf. Directiei Generale Transport Naval din cadrul M.T.I)

o Sistem de supraveghere si control al traficului de nave pe Dunare (conf.

Directiei Generale Transport Naval din cadrul M.T.I)

o Constructia danei din avalul Portului Braila, in cadrul cheului de marfuri,

finalizarea cheului vertical de 150 m i finalizarea frontului de acostare cu inca

150 m, pe structura deja existenta;

o Dana de descarcare produse petroliere pentru reconversia pe carbune la

Chiscani la 12 km amonte de Braila.

o Dezvoltarea si extinderea portului de ambarcatiuni de agrement, din zona

centrala a municipiului Braila

Infrastructura

aeriana

o Constructia unui aeroport international in zona Galati-Braila (conf. PATN

Sectiunea 1 Retele de transport)

Proiecte

prioritare pentru

Regiunea Sud-

Est

o Crearea unui nou aeroport regional in zona Braila-Galati

o Modernizarea infrastructurii rutiere care leaga zonele Braila-Galati cu

Dobrogea

o Construirea podului peste Dunare in zona Braila Judetul Galati

o Modernizarea infrastructurii de transport Galati Braila Buzau Bucuresti

o Imbunatatirea conexiunii feroviare intre orasele capitale de judet din cadrul

Regiunii Sud-est

o Imbunatatirea infrastructurii porturilor fluviale-maritime (Braila, Galati, Tulcea,

Sulina)

o Dezvoltarea si modernizarea transportului public intre Braila si Galati

o Transport public frecvent rapid si accesibil intre localitatile din Delta

o Modernizarea infrastructurii de acces catre Autostrada A2 (Galati Braila-A2)

17

Figura 1

Figura 2

18

Figura 3

2.2.2. Zona periurban Brila

Strategia de dezvoltare a teritoriului de Nord al zonei periurbane a Municipiului Brila

s-a conturat ca urmare a concluziilor PATZ Periurban Braila si in intentia de a duce mai

departe scenariul de dezvoltare a sistemului urban Braila- Galati, detaliind asupra

19

posibilitatilor de mobilare urbanistica, peisagistica si tehnica a acestui teritoriu. Consideram

oportuna mentionarea acestor propuneri strategice, dat fiind ca ele se articuleaza peun

scenariu de dezvoltare a unor infrastructuri importante- rutiere, feroviare, portuare, aeriene

la nord de mun. Braila.

Viziunea aferenta acestui studiu pleaca de la constatarea ca, datorit barierelor

naturale (Dunrea i Siretul) Municipiul Braila (alturi de municipiul Galai), are n continuare

n mod firesc o dezvoltare predominant pe direcia vestic i sudic, tendin de dezvoltare

accentuat de conformarea geo-morfologic a terenului din aceast zon4. Punctul de

plecare n formularea acestei viziuni a fost acela c Brila i periurbanul su, ca i entitate

funcional i definitorie n structura sistemului urban Brila-Galai (singurul sistem definit

prin Legea 351/2001 PATN Seciunea a IV-a, Reeaua de localiti) reprezint a doua

aglomeraie urban din Romnia ca mrime (dupa Bucureti), iar prin amplasamentul

privilegiat la intersecia unor drumuri comerciale europene, cu potenial de revitalizare cnd

condiiile vor fi favorabile, reprezint o posibil Poart Estic a Uniunii Europene5.

Masurile propuse pentru atingerea vizunii prezentate mai sus vizeaza:

- reconfigurarea structurii reelei de localiti urbane a Judeului Brila

- creterea accesibilitii teritoriului la distane mari

- creterea accesibilitii teritoriului periurban

- amenajri hidrotehnice complexe

- dezvoltarea instituional, care s asigure un mecanism de administraie a sistemului

urban.

Dezvoltarea viitoare propus a Zonei Periurbane a Municipiului Brila presupune

creterea numrului locuitorilor n urmtorii cca 25 de ani de pn la 800000 locuitori, iar

ntr-un orizont de timp mai ndeprtat de peste 1,2 milioane. Creterea corespunztoare

numrului locurilor de munc care s suin aceast populaie se va asigura prin

dezvoltarea zonelor de activiti i a structurilor pentru locuire pentru populaia estimat mai

sus, pe teritoriul Brila Nord6.

Principalele obiective pe care se structureaz o posibil dezvoltare a Zonei Brila Nord se

sprijin pe trei mari principii de aciune, care definesc i domeniile de intervenie care stau la

baza propunerilor de natur spaial i urbanistic:

- asigurarea acesibilitii la nivel local, regional i internaional;

- asigurarea siguranei exploatrii teritoriului vizat;

4 Memoriu general in cadrul Strategia de dezvoltare a teritoriului de Nord al Periurbanului Mun. Braila si

Regulamentul - Cadru de Urbanism pentru acest teritoriu - sef proiect dr.arh. Catalin Sarbu, 2011, p.9

5 ibidem, p.9

6 ibidem, p.10

20

- valorificarea potenialului agricol al regiunii i intrarea pe piaa marilor productori /

distribuitori de hran;

Figura 4 Extras din Strategia de dezvoltare a teritoriului de Nord al Periurbanului Mun. Braila si Regulamentul -

Cadru de Urbanism pentru acest teritoriu - sef proiect dr.arh. Catalin Sarbu, 2011,

21

3. Determinante de ordin strategic local n planul

mobilitii Brilei

3.1. Masterplanul de Dezvoltare Urban aferent PUG Brila

Componenta strategica a PUG Brailaa urmarit stabilirea unor direcii fundamentale pentru

dezvoltarea oraului - orientari pe termen lung cu rol de a ghida dezvoltarea oraului i de a

o articula tendinelor globale.

Masterplanul strategic al PUG Braila are la baza un set de valori considerate

esentiale pentru Braila:

1. Dunrea element generator i emblem a oraului- punanad accent pe

identitatea orasului marcata de prezenta Dunarii si nevoia de a re-integra acest

element in viata orasului

2. Zona central inim a oraului i a motor al aglomeraiei urbane - vizeaza

nevoia de echilibru a structurii urbane si a mentinerii centralitatii istoric dobandite

a orasului, precum si necesitatea ca zona centrala sa dobandeasca un caracter

turistic de calitate, sustinand in plan economic, cresterea urbana.

3. Structura urbana - continuitate i reinventare: accent pus pe oimagine

coerent asociata unui oras dens, atrgtor, emancipat, pe baza unor rapoarte

de continuitat a tradiiei urbane bogate a Brailei (i nu de negare sau distrugere a

ceea ce s-a dovedit valoros in trecut), prin gesturi de recuperare, reconversie,

reinventare, refolosire i adaptarea spatiala si functionala la noiile nevoi.

Masterplanul strategic al PUG Braila isi fundeaza viziunea de dezvoltare urbana pe 4

piloni, care se mentin si pentru strategia de dezvoltare a mobilitatii orasului.

Acestia sunt:

1. Pilonul social: sustine calitatea spatiului public asociat unei comunitati

sociale diverse si deschise, in baza continuitatii generaiilor, a stabilitatii i

siguranei local

2. Pilonul patrimonial: sustine si promoveaza valorile cadrului natural (cu

precdere Dunrea) in sensul respectarii, punerii n valoare i amplificarii

22

lor, precum si valorile cadrului construit, in sensul revitalizarii i re-activarii

durabile.

3. Pilonul economic: sustine puterea economic a Brailei bazat pe

specificul propriu care valorific situarea ca port la Dunre, industria de

calitate, parial eficientizat, o educaie performant i deschis, dublat

de cercetare, favorizand dezvoltarea unei fore de munc locale i

regionale bine calificat.

4. Pilonul administrativ:sustine o administraiei capabila s construiasc

parteneriate mpreun cu sectorul public, privat i cu diverii actori urbani,

s integreze i s canalizeze diversele politici sectoriale ctre binele public,

ntrind astfel comunitatea local i stimulnd dezvoltarea prin susinerea

continuitii n planificare.

Figura 5Schema privind relationarea dintre cei 4 piloni ai Strategiei de dezvoltare propusa prin PUG Braila si

Obiectivele Strategice ale Planului Strategic de Mobilitate Urbana a Brailei, sursa: Stan, A.

3.1.1. Viziune - Brila 2O22 corelarea PSUM cu viziunea de dezvoltare a

municipiului Brila, aferent masterplanului ntocmit n relaie cu

Planul Urbanistic General

Brila este n 2022 un ora cu identitate recunoscut, accesibil i cu

vizibilate sporit n spaiul dunrean i european, cu rol cheie n

sistemul urban Brila-Galai susinut de o tradiie puternic, de o

comunitate nchegat i deschis ctre multiculturalitate, i de

atractivitate turistic i economic.

23

OBIECTIVE STRATEGICE

FUNDAMENTALE ALE

DEZVOLTRII BRILEI :

O1. DUNREA ELEMENT

IDENTITAR AL BRILEI

O2. BRILA: ORA CU COEZIUNE

SPAIAL - FUNCIONAL I

PATRIMONIU CONSTRUIT

VALORIFICAT

O3. BRILA : ORA N ARMONIE

CU MEDIUL

O4. BRILA : ORA DINAMIC I

PLIN DE VIA

24

Figura 6

3.1.2. Determinante directe n planul mobilitii

25

3.1.3. POLITICA 1 : OPTIMIZAREA ACCESIBILITII, CONECTIVITII I

REMODELAREA DURABIL A MOBILITII

Scopul politicii: restructurarea sistemului de transport i mobilitate cu accent prioritar pe

modurile de deplasare puin poluante, asigurnd totodat o accesibilitate ameliorat n

ansamblul oraului i o conectare eficient la reeaua regional/naional/internaional.

inta este contribuirea la meninerea unui ora compact, durabil i prietenos n care cuvntul

cheie este concilierea ci nu competiia mijloacelor de transport.

+++ Program de dezvoltare a reelei rutiere de mare capacitate i de racordare la

reeaua teritorial/regional

(proiecte posibile : podul peste Dunre, schimbtoare rutiere, centura ocolitoare)

Ameliorarea conectivitii Brilei ca punct nodal de transfer pentru ameliorarea cooperrii cu

regiunea i cu Galaiul i cu malul drept al Dunrii dar i pentru anticiparea unei bune

legturi rapide la culoarul pan-european IX. Miza mbuntirii acestei conectiviti o

constituie att consolidarea Brilei ca punct atractiv pe harta regional dar i ranforsarea

legturilor cu destinaiile importante regionale i transfrontaliere.

+++Program complex aeroport Nord

(proiecte posibile : aeroport, zona logistic)

Realizarea aeroportului Brila Galai pentru ameliorarea accesibilitii naionale i

internaionale i pentru consolidarea cooperrii teritoriale pe orizonal. Scopul este constituit

de valorificarea unei anse a Brilei de a deveni un centru coordonator pentru turism n

zon.

+++Program de integrare a modurilor de deplasare i de ameliorare a intermodalitii

(proiecte posibile : noduri intermodale, puncte de transfer, zone logistice)

Programul vizeaz intermodalitatea - crearea condiiilor de transfer civilizat, rapid,

confortabil, ntre diversele moduri de transport prin crearea unor poli intermodali sau puncte

de transfer facil. Scopul este att mrirea accesibilitii de ansamblu a oraului, ct i

atingerea unui nivel de transport confortabil i cu consum mic de energie.

+++Program de dezvoltare i susinere a reelei de transport n comun

(proiecte posibile : trasee privilegiate pentru transportul n comun)

26

Dezvoltarea integrat a sistemului de transport pentru ameliorarea acoperirii teritoriale, a

conectivitii reelei de transport, pentru diversificarea i creterea calitii ofertei de

transport (ca infrastructur i servicii) pentru toate categoriile de utilizatori (inclusiv pentru cei

cu mobilitate redus sau asistai social). Programul urmrete extinderea ariei de deservire

a transportului n comun i o facilitare a utilizrii acestui mod de deplasare. De asemenea,

se impune o corelare a nodurilor de transport n comun cu punctele atractoare de fluxuri,

existente i propuse, astfel nct transportul n comun s devin un vector de dezvoltare.

+++Program de zonificare cu automobilitate redus

(proiecte posibile: zona falezei Dunrii, zonele pericentrale de locuine)

Programul i propune stabilirea unor zone cu mobilitate redus n care trebuie ncurajat

mersul pe jos i modurile uoare de deplasare concomitent cu descurajarea traficului auto.

Zone n care accesul i staionarea automobilelor sunt controlate /limitate, sau/i n care

viteza de deplasare este limitat, n favoarea unei caliti crescute a mediului urban i/sau a

punerii n valoare a unui patrimoniu valoros.

+++Program complex de mobilitate n zona hiper-central cu favorizarea pietonilor i

a transportului public

Scopul programului este pietonizarea zonei centrale prin restricionarea traficului auto pe

mai multe strzi prin devierea sa, i amenajarea corespunztoare pentru traficul pentru

riverani i pietonal. Scopul programului este ridicarea statutului centrului istoric, n special a

zonei patrimonial valoroase i repretentative, prin diminuarea impactului automobilului

asupra calitii aerului, asupra imaginii urbane i a asupra funcionalitii zonei centrale.

+++Program de parcri de transfer

Un sistem parcri park&ride, i bike&ride care s susin convingtor politica de limitare a

automobilelor n zonele sensibile la traficul motorizat i cu ridicate exigene de calitate a

aspaiului urban (ex: zona central). Localizarea lor va fi n legtur cu nodurile de transport

n comun, n relaie cu staii de TP nodale, pe linii de transport cu capacitate i nivel al

serviciilor de transport ridicate: tramvai n sit rezervat, amplasate n formule intermodale,

simple sau complexe, n relaie cu staiile de TP, n locuri strategice, locuri poart, de

intrare n perimetre n care autmobilitatea trebuie diminuat.

+++Program de parcri de reedin

Crearea unei oferte de parcri rezideniale multietajate, subterane sau supraterane, pentru

eliberarea spaiior publice, cu prioritate n zonele cu locuire de ridicat densitate (zona

27

central, marile ansambluri de locuine colective) cu tarif preferenial pntru riverani, i cu

tarife mai mici decat n parcrile la destinaie, astfel nct s fie ncurajate deplasrile ctre

alte zone cu moduri de transport alternative automobilului.

+++Program de circulaii prietenoase

(proiecte posibile: reea de piste ciclabile, promenade amenajate)

Crearea unui sistem de pietonale la scara oraului (trotuare mari, confortabile, pietonale i

piaete pietonale), i cu prioritate n zone n care exigenele de calitate a locuirii, de ambian

uban agreabil sunt foarte ridicate. Regndirea, ameliorarea i extinderea reelei de

infastructuri pentru biciclete, la nivelul oraului, n relaie cu sistemul verde al acestuia i cu

mari generatori de trafic (campusuri universitare, uniti de nvmnt, zone de recreare,

zone comerciale etc.): circulaii, parcri stradale, parcri de transfer park&ride, servicii

publice de nchiriere i mentenan a bicicletor, condiii pentru transportul bicicletelor n TP

de mare gabarit etc.

+++Program de circulaii eficiente

Programul i propune restructurarea tramei stradale pentru a concilia diferitele mijloace de

deplasare i a rezolva n acelai timp problemele de aglomerare n trafic i de trafic de

tranzit. Programul impune o corelare mai bun a nivelurilor diferite de circulaii i n acelai

timp cu reeaua de parcri propuse, dar mai ales cu activitile urbane.

3.2. Concluzii ale etapei anterioare si premise de abordare

In urma analizei situatiei existente a mobilitatii urbane in Braila, s-au conturat

urmatoarele concluzii, pe capitole de studiu:

a) Racordarea mobilitatii in teritoriu

Exista o serie de oportunitati majore pe care Braila le poate valorifica in viitor privind

o mai buna racordare a mobilitatii in teritoriul regional, national si european. O serie de

avantaje sunt demne de mentionat aici:

- prezenta coridorului VII PAN European

- buna racordare (radiala) la drumurile naionale principale si secundare

- capacitatea drumurilor locale de a prelua pe termen scurt /mediu creterile estimate

de trafic rutier

- racordarea la strategia de dezvoltare Dunarii

28

- demararea studiilor privind sistemul urban Braila-Galati

- demararea studiilor privind construirea aeroportului International de la Vadeni

O serie de proiecte sunt deja luate in considerare in scopul cresterii conectivitatii

orasului la nivel teritorial, constituindu-se in premise pozitive de dezvoltare a mobilitatii

Brailei:

- proiectul de constituire a sistemului urban Braila- Galati- dezvoltarea mobilitatii si

conectivitatii la nivelul zonei periurbane (metrou usor, drum expres)

- strategia Dunarii / potential ridicat de dezvoltare a transportului, fluvial si maritim

- legatura rapid cu Autostrada Mrii Negre;

regularizarea rului Siret, pentru navigaie, n amonte

- podul peste Dunare prevzut n Planul de Amenajare a Teritoriului Naional

Seciunea I Reele de transport;

- lucrari de amenajare a cailor navigabile, conform PATN Sectiunea Cai Navigabile-

cresterea conectivitatii aeriene la nivel European si intercontinental prin dezvoltarea

Aeroportului de la Vadeni

b) Infrastructura i circulatia rutier

Analiza situatiei existente a scos la iveala o serie de calitati pe care mobilitatea urbana din

Braila le are, dar si o serie de defecte.Acestea privesc atat componenta -suport a circulatiei

rutiere (infrastructura rutiera), cat si componenta dinamica a acesteia (traficul).

Calitati ale mobilitatii urbane in Braila (de mentinut):

- reteaua stradala existenta este bine configurata si echilibrata spatial

- accesibilitatea auto este buna pe zonele centrale si semicentrale, mai putin pe cele

extrem -periferice

- exista un nivel de serviciu al traficului auto satisfacator in zona centrala

- lipsa unor probleme majore privind traficul rutier intern, de penetratie si de tranzit.

Deficieneale mobilitatii urbane in Braila (de corectat):

- prezena unor puncte si zone de discontinuitate a retelei stradale - fluxuri de

circulatie depasite pe anumite tronsoane de intrare in oras si la limita zonei centrale

- prezena unor trame stradale disfunctionale/ neierarhizate/ inaccesibile in zonele

periferice

- dezechilibru major in privinta modurilor de deplasare - peste 66 % din depladari se

fac cu auto personal si cu TC (autobuz si maxi taxi)

29

- deplasari puternic poluante - peste 70% din deplasari se fac cu mijloace auto

poluante (auto personal, autobuz si maxi taxi)

- afectarea negativa a zonei centrale/ centrul istoric cu trafic de tranzit cu volume mari

- accesibilitate scazuta in zonele periferice si extrem-periferice

- prezenta unor intersectii critice, cu numar crescut de evenimente rutiere

- grad nesatisfacator de dotare si semnalizare a retelei rutiere

- grad nesatisfacator in privinta starii fizice a imbracamintilor stradale, pe anumite

tronsoane

c) Transportul n comun

- prezenta liniei de tramvai, mijloc de transport urban nepoluant- de incurajat si extins,

actualmente puternic neglijat din cauza lipsei de modernizare si a concurentei din

partea maxi taxi

- prezenta celor doua sisteme complementare BRAICAR si maxi-taxi, facand fata

cererii actuale, dar necesitand armonizare atat in plan tehnic, cat si administrativ

- accesibilitate si deservire buna a TC in zonele centrale si semicentrale

- - accesibilitate redusa in zonele periferice - de remediat

- - slaba relationare dintre punctele cu dotari sociale (scoli, gradinite) din cartiere si

statiile de TC - de remediat

d) Infrastructura i circulaia feroviar

Calitatile mobilitatii sub acest aspect sunt:

- acces direct la magistralele de cale ferata din teritoriul invecinat, inclusiv in Ucraina si

Moldova

- capacitati satisfacatoare de transport

- buna relationare a liniei CF la structura orasului si la zona portuara

Deficienele mobilitatii pe cale ferata remarcate in Braila sunt:

- degradarea accentuata a retelei de transport feroviar, lipsa investitiilor in

infrastructura CF

- lipsa de eficienta economica datorata concurentei pe care transportul privat (maxi

taxi) o face transportului pe calea ferata

- lipsa unor traversari rutiere peste calea farata, necesare relationarii mai bune a

retelei rutiere a orasului

- amenajarea precara a unor treceri peste calea ferata, unele prezentand aspecte de

nesiguranta pentru pietoni si soferi

30

- lipsa unor politici mai ferme de incurajare si extindere a transportului pe CF in zona

periurbana si la nivel regional

e) Infrastructura si circulaie blanda: pietonal i velo

Concluzia privind acest capitol este ca desi exista cateva realizari in privinta unei mai

bune oferte de circulatie pietonala (existenta unor segmente pietonizate precum Str. Mihai

Eminescu, promenada falezei, Esplanada), totusi ele nu se constituie intr-un sistem coerent,

iar conexiunea dintre aceste moduri blande de deplasare nu este realizata la nivelul orasului.

Persista inca o serie de neajunsuri de tipul:

- lipsei de continuitate a fragmentelor de reea pietonala din zona central i lipsa de

conectare pietonala si velo a principalelor elemente de interes public ale orasului

(parcul Monument, zonele sportive, faleza, zona istorica, etc)

- relaionarea defectuoas a fronturilor opuse ale unor artere majore (de ex. Calea

Clrailor care dispune de un numr redus de treceri de pietoni fa de nevoile de

traversare ale acestei artere);

- calitatea precar a trotuarelor (att mbrcmini i geometrie rampe la bordur,

ecluze, etc., ct i mobilier stradal) n zona central i n zonele rezideniale;

- lipsa unor zone sau trasee pietonale sigure ctre colile generale (clasele I-VIII) i

ctre grdinie; lipsa zonelor 30 i/sau a zonelor cu trafic calm n jurul colilor i al

grdinielor si n zonele rezideniale (aleile dintre blocuri i/sau parcele),

- lipsa unor strzi amenajate n conformitate cu categoria stzii (grad IV) i cu

caracterul rezidenial de tipul home zones;

- blocarea trecerilor de pietoni cu autoturisme staionate, lipsa rampelor la bordur, a

extinderilor trotuarelor (ecluze) n dreptul trecerilor de pietoni pentru scurtarea

distanei de traversare, a refugiilor/medianelor centrale sau a trecerilor de pietoni

nlate la cota trotuarului;

- lipsa sistemelor de ghidare i orientare pentru pietoni (panouri cu hri la scara zonei

cu indicarea zonelor i obiectivelor de interes, a distanelor i timpilor de parcurs

pentru pietoni ctre aceste obiective; indicatoare ctre zonele de interese)

- accesibilitatea sczut a unor staii de transport n comun datorit lipsei refugiilor sau

a amenajrilor adecvate care s nlesneasc traversarea sigur i confortabil ctre

staie.

f) Parcare

Problema parcarii este si ea, pe ansamblul orasului, nerezolvata, desi exista

cateva elemente pozitive care se remarca - de tipul amenajarii unui numar relativ

31

mare de parcaje de resedinta in zonele de cartiere cu locuinte colective, existenta

unor parcari amenajate in alveole, in zona centrala, ajutand la fluidizarea traficului

pe artere vechi (alaturi de sistemul de sensuri unice). Multe din problemele parcarii

in Braila provin si din comportamentul neadecvat al soferilor si utilizarea defectuoasa

a unor spatii urbane pentru parcare, in absenta unei oferte coerente si accesibile din

partea municipalitatii.

g) Inter- modalitate

Se remarca prezenta unor puncte de concentrare a mai multor moduri de

transport (parcare/ rutier/CF, autobuz, tramvai, naval), fara insa ca acest

potential de intermodalitate sa fie valorificat prin politici si masuri adecvate.

3.3. Metodologia elaborarii i demers

Metodologia propusa pentru aceasta lucrare a urmarit cateva repere:

a) racordarea strategiei de mobilitate la contextul strategic extern (la nivel european,

national, regional, judetean, etc)

b) racordarea strategiei de mobilitate la contextul strategic intern, conturat in cadrul

PUG Braila- masterplan strategic de dezvoltare si in cadrul strategiei de dezvoltare a

teritoriului de Nord al Periurbanului Mun. Braila

c) abordarea multi-modala a mobilitatii

d) folosirea in mod integrat a tuturor datelor de mobilitate avute la dispozitie

e) coroborarea datelor oficiale cu cele din cercetarea empirica si cu cele furnizate prin

colectare

f) elaborarea unui concept strategic privind mobilitatea urbana pe baza concluziilor

analizei situatiei existente, precum si luand in considerare concluziile studiilor

demografice si socio-economice care prezinta prognoze de evolutie viitoare a

orasului.

g) elaborarea unor scenarii de dezvoltare a mobilitatii urbane pe baza diferitelor nivele

de anticipare a cererii si ofertei de transport7 in corelare cu scenariile de dezvoltare

urbana propuse de PUG

7 aceste scenarii se vor detalia in urmatoarea etapa a Planului de Mobilitate Urbana Durabila care va dezvolta

modelul de transport al orasului

32

h) elaborarea unui cadru strategic de implementare Planurilor de Mobilitate in corelare

cu principiile enuntate in Ghidul de Pregatire a Planurilor de Mobilitate Urbana

Durabila- Ghid pentru autoritatile contractante (aparut in Romania in decembrie

2014, ca versiune pentru dezbatere publica).

Figura 7. Schema metodologica a Planului Strategic de Mobilitate Urbana, sursa: Stan, A.

33

3.4. Limitri i constrngeri

Prezenta lucrare trebuie inteleasa ca document de fundamentare strategica a

Planului de Mobilitate Urbana Durabila, plan care intra in obligatiile Municipalitatii

Braila de a fi realizat in conformitate cu prevederile europene in acest domeniu.

Intrucat metodologia de realizare a unui PMUD este foarte complexa si nu cuprinde

elemente strategice de planificare a mobilitatii urbane, aceasta lucrare vine sa

pregateasca procesul de realizare si implementare a unui viitor PMUD, abordand

intreaga problematica a mobilitatii urbane de la nivel teritorial - la nivel local si de la

nivel de concept, pana la nivel de programe si proiecte.

34

4. Determinante de ordin socio-economic n planul

mobilitii Brilei

n afar de prevederile diverselor documentaii de amenajarea teritoriului, de urbanism sau a

diverselor strategii la nivel, european, judeean etc., estimarea nivelului mobililtii la nivel

intra-urban este important din perspectiv socio-economic, acolo unde previziunile se

mpart n dou direcii diferite:

1. Un scenariu pesimist, care n principiu se nscrie n tendina recent de scdere a

populaiei a ultimilor dou decenii.

2. Un scenariu optimist care se nscrie ntr-o tendin uoar de cretere de ~5% a

populaiei

n ambele scenarii au fost folosite date statistice furnizate de Institutul de Statistic i mai

ales msurtori efectuate cu ocazia elaborrii planului urbanistic general. Au fost astfel

posibile determinri empirice la nivel de cvartal (insul) att a populaiei ct i a numrului

de locuri de munc la nivelul anului 2014.

Mergnd pe cele dou scenarii enunate au fost fcute estimri de scdere/cretere bazate

pe tendinele naturale recente i, concomitent, cu propunerile de dezvoltare ale planului

urbanistic general, miznd pe zonele indicate ca fiind de cretere natural sau de cretere

coordonat n scopul unei eficientizri a utilizrii terenului la nivel urban.

Previziunile se refer la o durat de timp de cca 10 ani de la elaborarea PUG-ului, deci

aproximativ pn n anul 2022 i permit punerea n eviden a unor zone majore de evoluie

a oraului de care se ine ulterior cont n planificarea mobilitii.

35

Figura 8. Prognoza locurilor de munca, Nr. angajati/agent economic. scenariul 1/sursa: Alexandru M.,2015

36

Figura 9. Prognoza locurilor de munca:Nr. angajati/agent economic. scenariul 2/sursa: Alexandru M.,2015

37

Figura 10.Prognoza populatiei_ scenariul 1/sursa: Alexandru M.,2015

38

Figura 11.Prognoza populatiei_ scenariul 2/sursa: Alexandru M., 2015

39

5. Viziunea de dezvoltare a mobilitii urbane n mun.

Brila

n anul 2025 oraul Brila va avea un sistem de transport viabil i

durabil, care sprijin dezvoltarea i economia local. Sistemul de

transport va contribui la mbuntirea sntii, siguranei i a calitii

vieii tuturor locuitorilor i vizitatorilor Brilei.

Viziunea de dezvoltare a mobilitatii urbane in Braila se sprijina pe o serie de intrebari

derivate din concluziile analizei situatiei existente :

1. Cum poate fi imbunatatita situatia actuala a mobilitatii in Braila?

2. Care sunt constrangerile de ordin economic, social, cultural si administrativ?

3. Exista dorinta, vointa si putinta de a realiza schimbari in situatia mobilitatii in

Braila?

4. Exista o viziune comuna, impartasita de toti actorii urbani implicati, asupra

mobilitatii si asupra modului in care pot avea loc imbunatatirile?

5.

5.1. Conceptul dezvoltarii mobilitatii urbane in Braila

Raspunzand acestor intrebari conturam o viziune privind viitorul mod de constituire a

mobilitatii urbane. Conceptul central al acestei viziuni este cel al ECHILIBRULUI,

exprimat prin urmatoarele domenii de actiune:

A. ECHILIBRUL MODURILOR DE DEPLASARE >> un aer mai curat

IN PREZENT IN VIITOR

~ 57 %~12%

~5%~6%

~2%

~55%~35% ~15%

~12%~13%

autoturism autobuzmaxi-taxi

tramvai pietonibiciclete autoturism tramvai autobuzmaxi-taxi

40

In prezent, Braila este dominata de prezenta automobilului privat, care acopera cea

mai mare parte din totalul deplasarilor cotidiene ale locuitorilor (75%). Acest fapt, cumulat cu

faptul ca urmatorul mijloc de transport utilizat frecvent de braileni este autobuzul sau maxi-

taxi (12%), face ca orasul sa ajunga la un nivel foarte ridicat de poluare datorata emisiilor

CO2 din traficul rutier.

In viitor, prin implementarea unui plan de mobilitate durabila coerent si corect, Braila

ar putea re-balansa distributia modala a deplasarilor, inclinand balanta catre transportul in

comun si al deplasarilor blande.

O tinta posibila care deriva din aceasta directie de modelare durabila a mobilitatii

este reducerea cu min.60% a utilizarii automobilului personal si cresterea cu 50% a

ponderii deplasarilor cu tramvaiul.

B. ECHILIBRUL DEPLASARILOR LA NIVELUL ORASULUI >> un

oras mai putin aglomerat

Situatia prezenta a Brailei denota, in linii mari, o segregare si in acelasi timp un

dezechilibru in repartitia spatiala a modurilor de deplasare intre zona centrala, semicentrala/

cartiere si periferica. Mai precis, zona centrala a Brailei este tranzitata de traficul greu si de

fluxurile majore de trafic auto, cartierele rezidentiale cele mai aglomerate genereaza un trafic

important pe care insa nu il absorb, ci il difuzeaza in restul teritoriul orasului (mai ales in

zona pericentrala si catre anumite puncte cu concentrari de activitati), transportul in comun

cu autobuz si maxi taxi este acoperitor dar nu se coreleaza principalelor puncte de generare

a traficului, iar tramvaiul este intr-o situatie si mai precara.

Aceste aspecte ale unei mobilitati dezechilibrate se reflecta in fenomene de congestie si

agomerare nepredictibile a traficului si conduc la multiple disfunctionalitati - atat in plan

spatial, cat si in plan socio-economic si al conditiilor de mediu.

In viitor, Braila isi poate schimba acest comportament deficitar al mobilitatii, reducand

pana la minim nivelul congestiei printr-o distributie spatiala integrativa si controlata a

IN PREZENT IN VIITOR

ECHILIBRUL DEPLASARILOR IN TERITORIUL ORASULUI

CENTRU

CARTIERE

PERIFERIE

marf

autoturism autobuz/maxi-taxi tramvai

pietonibiciclete

41

diferitelor moduri de transport, urmarind cu prioritate protejarea centrului istoric si valorile

acestuia.

C. ECHILIBRUL CONECTIVITATII SI INTERMODALITATII >> un oras

mai accesibil

Braila isi propune pentru viitor o mobilitate

sociala in sensul in care unei mai bune

conectivitati a retelei stradale in plan spatial

ii va corespunde si o mai buna conectivitate

a modurilor de deplasare si a participantilor

la trafic, fara a mai exista avantaje ne-

echitabile pentru o anumita categorie.

Aceasta mobilitate sociala se va baza pe o

re-distributire echilibrata, "in retea a

modurilor de deplasare, urmarind atat segmente egal deservite,pe de o parte, si pe de alta

parte, crearea unor puncte de inter-schimb si inter-modalitate.

5.2. Modelul dezvoltarii mobilitatii urbane in Braila

In corelare cu PUG Braila, axele conceptuale dupa care se ghideaza modelul de dezvoltare

al Planului Strategic de Mobilitate, sunt urmatoarele:

- axa structurala - urmareste ca mobilitatea urbana in Braila, indiferent de scenariile

de evolutie si interventie care vor fi adoptate sa intareasca si sa promoveze centralitatea si

poli-centralitatea orasului, protejand nucleul istoric si extinzand caracterul central in punctele

cu concentrare de functiuni

- axa sociala - urmareste ca mobilitatea urbana in Braila sa ajunga la o distributie

echitabila pe toate planurile- al modurilor de transport, al tipurilor de utilizatori, etc

- axa economica - mobilitatea orasului va stimula dezvoltarea economica a orasului

si va urmari principalele tendinte pozitive de redresare economica si de dezvoltare turistica

- axa de mediu- urmareste ca mobilitatea urbana in Braila sa condula, pe terme

mediu-lung, la o ameliorare a calitatii factorilor de mediu (si sa ii aduca in limitele impuse

de UE)

42

Figura 12Model simplificat al mobilitatii urbane durabile in Mun. Braila, in concordanta cu propunerile PUG, pe

termen lung

43

6. Obiective, directii de actiune, programe si proiecte de

dezvoltare a mobilitatii durabile

6.1. Obiectivul strategic OB01: MOBILITATE URBAN

ECHITABIL I SIGUR8

Direcia de aciune D01-1. Creterea accesibilitii la nivel intra-urban

Aceasta directie de actiune se sprijina pe urmatoarele posibile programe:

P01-1-1. Oraul distanelor scurte

Proiecte propuse:

P01-1-1.a Proiecte pilot de

accesibilizare pietonal pentru

dotrile de proximitate

P01-1-1.b Proiecte de piste

ciclabile articulate cu punctele de

interes din ora

P01-1-1.c Proiecte de parcri de

reedin

P01-1-2. Oraul accesibil pentru toi

Proiecte propuse:

8corelat pilonului I /PUG: domeniul social

44

P01-1-2.a. Proiecte punctuale de spaii publice

P01-1-2.b. Reea pietonal cu amenajri specifice

pentru persoane cu dizabiliti

P02-1-2.c. Proiecte de parcri destinate

conductorilor auto cu mobilitate redus

p01-1-2.d. Proiecte de extinderea a transportului in

comun in zonele rezideniale dense/ periferice cu

accesibilitate sczut

p01-1-1.e. Creterea accesibilitii rutiere si

pietonale prin modelarea profilelor stradale in zonele

dens populate

p01-1-2.f.Proiecte pentru echiparea staiilor de

transport n comun cu instalaii i sisteme pentru

utilizarea acestora de ctre i informarea

persaonelor n etate i a celor cu deficiene de

vedere

Direcia de aciune D01-2. Concilierea i echilibrarea modurilor de deplasare

Aceasta directie de actiune se sprijina pe urmatoarele posibile programe:

P01-2-1.Descurajarea auto-mobilitii

Proiecte propuse:

45

P01-2-1.a Reamenajarea zonei cu sensuri unice

de circulatie auto in arealul centrului istoric

p01-2-1b. Restricii orare privind accesul

autovehiculelor de marfa in arealul centrului

istoric

p01-2-1.c Crearea n zonele rezideniale (pe

strzile de deservire local de gradul IV) a

zonelor 30 sau a zonelor cu limitare de vitez

de tipul home zones

P01-2-1.d Proiecte de parcri cu plat

difereniat n funcie de momentul zilei

P01-2-1.e Restructurare profile stradale n

beneficiul pietonilor, biciclitilor i transportului n

comun

P01-2-2. Dezvoltarea cu prioritate a transportului in comun si a deplasrilor

nemotorizate

Proiecte propuse:

P01-2-2.a Proiecte de culoar unic pentru

transportul n comun i taxiuri

P01-2-2.b Proiecte de spaii publice asociate

traseelor si statiilor de transport n comun

P01-2-3. Dezvoltarea intermodalitii si punctelor

de inter-schimb

P01-2-3. Dezvoltarea inter modalitii si punctelor de inter-schimb

Proiecte propuse:

46

p01-2-3.a. Proiecte multiple de park&ride n

relaie cu funciunile importante, centura

ocolitoare si arterele majore de penetratie

Direcia de aciune D01-3. Creterea siguranei deplasrilor

Aceasta directie de actiune se sprijina pe urmatoarele posibile programe:

P01-3-1. Reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor

Proiecte propuse:

p01-3-1.a Proiecte de amenajare specific a

carosabilului n scopul reducerii vitezei

p01-3-1b. Reorganizarea trecerilor rutiere la

nivel cu calea ferata

p01-3-1c. Reconfigurare geometric a

interseciilor

p01-3-1.d Proiecte pentru limitarea vitezei de

deplasare pe strzile cartierelor rezideniale

la 30km/h

p01-3-1e Proiecte de monitorizare, nlocuire

i completare a sistemelor de indicatoare i

marcaje rutiere

P0-3-2. Creterea securitii pietonilor i biciclitilor

Proiecte propuse:

47

P01-3-3.a Proiecte de extindere a

trotuarelor i pistelor ciclabile, n

special n zonele periferice

p01-3-2.b Amenajarea trecerilor de

pietoni cu sisteme moderne de

semnalizare i traversare (rampe,

ecluze)

p01-1-2a. Renovarea pasarelei

pietonale peste calea ferata si

construirea a inca uneia noi.

p01-1-2d. Integrarea sistemelor de

acces pentru handicapati

p01-3-2e. Modernizarea sistemului de

iluminat public prin dezvoltarea

sistemul de tele-management i

optimizarea funcionrii surselor de

lumin n perioadele de trafic redus,

prin diminuarea / creterea fluxului

luminos.

Exemplu: ipoteza de reamenajare a pasarelei peste CF Braila sa devina sigura si atractiva

48

6.2. Obiectivul strategic OB02: MOBILITATE URBAN

DURABIL I PRIETENOAS CU MEDIUL9

Pentru atingerea obiectivului strategic care se refara la cresterea sustenabilitatii si a

atractivitatii mobilitatii urbane in Braila, se propun cateva directii de actiune, considerate

prioritare:

Direcia de aciune D02-1. Reducerea poluarii datorate traficului rutier

Aceasta directie de actiune se sprijina pe urmatoarele posibile programe:

P02-1-1. Dezvoltarea transportului in comun

Proiecte propuse:

Exemplu> posibilitatea amenajarii

traseului de tramvai catre Statiunea

Lacul Sarat cu pista de biciclete

p02-1-1a. Modernizarea transportului electric pe Bdul

Independentei

p02-1-1b. Modernizarea transportului electric in cartierul

Brailita

p02-1-1c. Modernizarea transportului electric pe Sos.

Baldovinesti

p02-1-1d. Modernizarea transportului electric in zona

Parc Monument- Radu Negru

p02-1-1e. Modernizarea transportului electric pe Calea

Galati

p02-1-1f. nfiinarea unei Autoriti pentru integrarea

Transportului Public municipal i periurban

p02-1-1g. Proiecte pentru creterea capacitii (nr. de

vehicule)i extinderea reelei de transport n comun

p02-1-1h. Modernizarea/ nnoirea parcului de autobuze

existent i achziionarea unei flote cu emisii zero sau ct

mai reduse, autobuze electrice sau hibride

p02-1-1i. Modernizarea flotei de tramvaie i

achiziionarea de soluii modulare adaptate dimensiunii

municipiului.

p02-1-1j. Mentenana periodic a sistemului de transport

9corelat pilonului II /PUG: domeniul patrimoniu si mediu

49

n comun prin auditarea periodic a soluiilor n funciune

P02-1-2. Reducerea numarului de autovehicule in miscare la ore de varf

Proiecte propuse:

p02-1-2a. Dezvoltarea unui sistem de transport in

comun public dedicat scolarilor

p02-1-2b. Reducerea numarului de licente acordate

transportului privat de tip maxi-taxi

p02-1-2c: Proiecte pentru nfinarea i ncurajarea de

centrelor i schemelor de partajare a unui automobil,

de tip Car pooling i Car sharing

P02-1-3. Dezvoltarea mijloacelor de deplasare nemotorizate

Proiecte propuse:

Exemplu > posibilitate de amenajare a promanadei pietonale a falezei Dunarii

p02-1-3a. Integrarea de piste de biciclete in profilul

transversal al arterelor de tip bulevard

p02-1-3b. Construirea unui circuit velo pe promenada

falezei Dunarii si in relatie cu parcul Monument

p02-1-3c. nfiinarea unui grup de coordonare local

pentru proiectele i iniitivele legate de modurile de

deplasare nemotorizate

p02-1-3d. Realizarea unui ghid pentru proiectarea,

planificarea i ntreinerea reelei pietonale i pentru

biciclete care s fie utilizat n formarea i pregtirea

personalului relevant din cadrul administraiei locale

p02-1-3e. Crearea unui sistem de trasee sigure

(pietonale si pentru biciclete) ctre coli i/sau Planuri

de cltorie/ deplasare pentru coli

50

P02-2-4. Managementul zgomotului datorat traficului rutier si feroviar

Proiecte propuse:

Exemple de bariere de zgomot aferente unei artere cu trafic auto intens (sus) si caii ferate (jos)

p02-1-4a. Realizarea planului de zonare sonora a

Brailei

p02-1-4b. Instruirea soferilor privind modul de

condus in vederea reducerii emisiilor nocive

p02-1-4c. Instituirea de zone 30 in toate ariile

rezidentiale expuse poluarii sonore datorate traficului

p02-1-4d. Modernizari ale tronsoanelor rutiere

tangente zonelor rezidentiale expuse la zgomot

p02-1-4e. Masuri de tip poluatorul plateste/

reducerea poluarii la sursa

p02-1-4f. Instalarea de bariere de zgomot si noxe in

zonele expuse la poluarea datorata traficului feroviar

si naval

6.3. Obiectivul strategic OB03: Mobilitate urbana activa si

eficienta10

Directii de actiune, programe si proiecte propuse:

Direcia de aciune D03-1.Reducerea timpilor pierdui n trafic

Aceasta directie de actiune genereaza o serie de posibile programe de dezvoltare, dupa

cum urmeaza:

P03-1-1. Eficientizarea managemetului traficului

Proiecte propuse:

10corelat pilonului III /PUG: domeniul economic

51

p03-1-1a nfiinarea unui Centru de Mangement al Traficului, care s funcioneze pe baza

unui sistem inteligent de control al traficului

p03-1-1b. Instituirea unui program de intervale orare, dedicate pentru aprovizionare i

salubritate

p03-1-1c. Devierea traficului de tranzit pe centur i pe Bd Dorobani

p03-1-1d. Organizarea unor trasee dedicate pentru traficul greu, ocolind zonele locuite

p03-1-1e. Instituirea unor trasee rezervate pentru situaii de urgen i deszpezire

p03-1-1f. Semaforizare corelat pe artere de tranzit

p03-1-1g. Implementarea soluiilor automate a achiziie a datelor de trafic prin senzori

instalai la nivelul carosabilului.

P03-1-2. Imbunatatirea infrastructurii stradale

Proiecte propuse:

p03-1-2a. Proiect modernizare centur

p03-1-2b. Proiect de construire a inelului ocolitor intermediar de circulatie (intre Centura si

str. Delavrancea)

p03-1-2d.Prelungirea arterelor Targoviste, Valea Calugaresaca si Cezar Petrescu in zona

Promex si legatura peste calea ferata cu Sos. Baldovinesti

p03-1-2e. Realizarea de noi treceri peste calea ferata (NV -Inelul median, SV- str. Dorului)

p03-1-2f. Modernizarea i reabilitarea infrastructurii stradale prin refacerea mbrcmintei

rutiere pentru zonele aflate n stare avansat de degradare

p03-1-2g. Reamenajarea strzilor de acces aferente zonei de traversare a Dunrii cu bacul.

Directia de actiune: D03-2. Ameliorarea articulrii cu zona periurban

Aceasta directie de actiune genereaza o serie de posibile programe de dezvoltare,

dupa cum urmeaza:

P03-2-1. Conectivitate sporit cu teritoriul periurban

Proiecte propuse:

52

p03-2-1.a Transport naval pentru turism n

legtur cu IMB i zona Mcin

p03-2-1.b Cale prioritar ctre aeroport Vdeni

P03-2-1.c Pod rutier i feroviar peste Dunre

P03-2-1.d. Proiect complex zona periurban

Brila nord

P03-2-1.e.Proiect linie tramvai pentru legtura

cu Galai

p03-2-1.f Proiect linie tramvai de agrement i

turistic Lacu Srat

Figura 13. Podul peste Dunre ntre Brila, Galai i Tulcea peste Dunare la Braila- proiect aflat in faza de

studii- prin care se va realiza interconectarea unor coridoare de transport agreate de Comisia European i care

vizeaz dezvoltarea unei zone de grani a Uniunii Europene.

Directia de actiune: D03-3.Corelarea cu dezvoltarea urban

Aceasta directie de actiune genereaza o serie de posibile programe de dezvoltare,

dupa cum urmeaza:

P03-3-1. Program de noduri intermodale

Proiecte propuse:

53

p03-3-1.a Proiect reamenajare gara Brila

p03-3-1.b Proiect complex port Brila

P03-3-1c. Proiecte de noduri intermodale de

mici dimensiuni corelate traseelor ciclabile si

statiilor TC

P03-3-2.Sustinerea si ntarirea centralitatilorurbane

Proiecte propuse:

p03-3-2.a Proiect restructurare Zona

industrial Nord- Promex

p03-3-2.b Proiect restructurare Promex

p03-3-2.d. Proiecte prelungire a tramei

stradale in zonele de restructurare urbana

p03-3-2.e Proiect de amenajare complexa

a intrarilor in oras

Directia de actiune: D03-4. Corelarea dintre interesul public si cel privat in

gestiunea mobilitii urbane

Aceasta directie de actiune genereaza o serie de posibile programe de dezvoltare,

dupa cum urmeaza:

P03-4-1. mbuntirea si managementul ofertei de parcri publice

Proiecte propuse:

54

p03-4-1a. Amenajarea de parcri in cadrul profilelor

strzilor (n spic, acolo unde limea trotuarului

permite sau parcri de-a lungul carosabilului).

p03-4-1b.Crearea unui sistem de parcare cu tarife

difereniate in funcie de durata

p03-4-1c.Coordonarea dintre tipul de parcare si tipul

de zona funcional creia i se adreseaz (rezidenial,

instituii, comercial)

p03-4-1d.Amenajarea unui sistem de parcaje/ garaje

de tip park&ride in zona centurii oraului, corelat cu

transportul in comun

P03-4-2. Armonizarea activitii TC public BRAICAR cu cea a operatorilor

privai de TC (maxi-taxi)

Proiecte propuse:

p03-4-2a. Masuri de limitare a licenelor de operare TC in anumite areale din cadrul oraului

p03-4-2b. Masuri de impunere a extinderii traseelor de maxi-taxi in zonele cu accesibilitate

sczut si cu trame stradale deficitare ca gabarit

P03-3-3. Armonizarea activitilor principalilor ageni economici, a transportui

de marf i a livrrilor cu sistemul de transport i mobilitate

Proiecte propuse:

P03-3-3a.Dezvoltarea unui Plan al serviciilor de livrare n ora pentru a mbuntii eficiena

livrrilor ctre i n ora

P03-3-3b. Realizarea a 2 centre de consolidare a mrfurilor (centre de distribuie)11

P03-3-3c. Realizarea n parteneriat cu agenii economici/ angajatori de work travel plans

(planuri de deplasare ctre locul de munc) pentru angajai

11

relizarea distribuei prin preluarea mrfurilor de pe tiruri, pe mijloace de transport de mic capacitate i durbaile

(furgonete, biciclete cargo) sau prin calea ferat (tramvai-tren).-Acest proiect poate intra i la D03-1.Reducerea

timpilor pierdui n trafic

55

Figura 14. http://www.smh.com.au/business

6.4. Obiectivul strategic OB04: MOBILITATE URBANA

GESTIONATA INTEGRAT12

Directii de actiune, programe si proiecte propuse:

Direcia de aciune D04-1. Managementul comunicarii si promovarii mobilitatii

urbane durabile

Aceasta directie de actiune genereaza o serie de posibile programe de dezvoltare,

dupa cum urmeaza:

P02-2-4. Educarea cetatenilor in vederea adoptarii unei mobilitati durabile

Proiecte propuse:

p04-1-1a. Promovarea integrata a mobilitatii durabile

in colaborare cu toti actorii urbani implicati (ONG-uri,

proprietari, municipalitate, investitori, etc).

p04-1-1b. Promovarea in scoli si licee a principiilor

moilitatii durabile si a beneficiilor deplasarilor

nemotorizate

12corelat pilonului IV /PUG: domeniul administrativ

56

P04-1-2. Pregatirea administratiei publice pentru implementarea PMUD

Proiecte propuse:

p04-1-2a. nfiinarea unui grup de coordonare local pentru proiectele derivate din PMUD

p04-1-2b. Deschiderea pe site-ul municipalitatii a unei linii de tip call center permanent cu rol

de captare si sintetizare a opiniei publice exprimate cu referire la proiectele de mobilitate

p04-1-2d.Facilitarea parteneriatelor internistuionale, n special cu structuri tip ADI prin

organizareadentlniriperiodicecuAsociaiaZona metropolitan Dunrea de Jos , precum i

cu alte ADI ncurs de formalizare, pentru optimizarea i implementarea liniilor comune de

aciune.

p04-1-2e.Creterea capacitii autoritii publice de implementare a proiectelor de i