45
Academia de Studii Economice din Moldova Catedra “Filosofie şi Politologie” PROGRAMA ANALITICĂ ŞI PLANUL SEMINARELOR LA CURSUL DE “POLITOLOGIE” Autor: dr. hab. Victor SACA

politolog (1)

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: politolog (1)

Academia de Studii Economicedin Moldova

Catedra “Filosofie şi Politologie”

PROGRAMA ANALITICĂ ŞI PLANUL SEMINARELOR LA CURSUL DE

“POLITOLOGIE”

Autor:dr. hab. Victor SACA

Chişinău –2004

Page 2: politolog (1)

PREFAŢĂ

Actuala programă analitică este destinată studenţilor economişti şi cuprinde documentele teoretice şi metodice fundamentale ale studiului politologic integral - programa cursului, planul seminarelor, subiectele pentru referate şi dezbateri, pentru colocviu, bibliografia.

Sui generis programa cursului reprezintă un demers teoretic structurat asupra celor mai importante aspecte ale ştiinţei politice contemporane. Urmărind o anumită linie a continuităţii programa ţine cont , în acelaşi timp, de noile paradigme şi exigenţe ale cercetării politologice, întregeşte realizările şi experienţa predării ştiinţei politice în instituţiile de învăţământ superior, inclusiv în cadrul Academiei de Studii Economice.

Planul seminarelor, elaborat în conformitate cu programa cursului, are drept scop familiarizarea studenţilor cu problemele cardinale ale politologiei ce ţin de locul şi rolul acesteia în sistemul ştiinţei contemporane, de rolul puterii politice ca relaţie socială, de interacţiunea democraţiei politice şi economice în procesul modernizării societăţii, de fenomenul clasei politice şi liderismului politic, de impactul culturii, activităţii şi relaţiilor politice asupra procesului economic şi viceversa. Subiectele pentru referate , comunicări ştiinţifice şi dezbateri au caracter de problemă, sunt orientate spre o antrenare activă a studentului în procesul cercetărilor ştiinţifice , şi respectiv , spre o percepere creatoare, independentă a cursului de politologie.

În cadrul pregătirii de seminare, de testare şi colocviu se recomandă a utiliza următoarele manuale şi cursuri universitare: Politologia. Partea I (coord.V.Moşneaga). Chişinău, 1993; Politologia. Partea II (coord. V.Moşneaga). Chişinău, 1995; Politologia. Partea III (coord. V.Moşneaga). Chişinău, 1995; Politologia .Partea IV (coord. V.Moşneaga). Chişinău ,1998; Sandu I, Colaţchi A. Politologie. Introducere în studiul teoriei politice. Chişinău ,2003; Luca Ilie. Politologie. Timişoara,1995; Vălsan C. Politologie: Facultatea management - profil economic. Bucureşti, 2002; Tanţău R.M.. Introducere în ştiinţa politică : pentru uzul studenţilor. Bucureşti, 2000; Панарин А. Политология: учебное пособие. Москва, 2000; Пугачев В.П., Соловев А.А. Введение в политологию: учебник для вузов. Москва,2001. În lista literaturii recomandate sunt folosite următoarele semne convenţionale care indică biblioteca: A- biblioteca ASEM; N- biblioteca Naţională; H- biblioteca B.P.Haşdeu; Gh- biblioteca O.Ghibu; Al.fr.- biblioteca Alianţei franceze.

Programa analitică, în general, şi fiecare componentă a ei, în particular, acordă o atenţie deosebită interacţiunii politicului şi economicului la nivel instituţional, normativ şi relaţional, fapt ce va contribui efectiv la realizarea obiectivelor instructive şi educative în condiţiile concrete ale ASEM. Conştient de faptul că caracterul şi direcţiile acestei interacţiuni influenţează în mod decisiv procesul formării şi relaţiei elitei politice şi economice la etapa actuală, autorul doreşte succes tuturor celor ce au intenţii serioase în studierea ştiinţei politice.

2

Page 3: politolog (1)

Programa a fost discutată şi aprobată

la şedinţa catedrei “Filosofie şi politologie”

din 17.03.2004 Pr. verbal N.7

şef-catedră T. Dumitraş

3

Page 4: politolog (1)

Repartizarea în timp a tematicii de studiu la orele de curs

Nr.d/r Denumirea temei

Orede curs

1. Politologia ca ştiinţă şi obiect de studiu 22. Politica ca fenomen social 23. Fenomenul puterii politice 24. Sistemul politic 25. Societatea politică şi societatea civilă 26. Democraţia ca formă de organizare a societăţii 27. Partidele şi mişcările social-politice 28. Sisteme electorale 29. Elita politică şi liderismul politic 210. Opoziţia politică 211. Dimensiunea umană a politicului 212. Acţiunea politică şi sistemul relaţiilor politice 213. Procesul politic şi dezvoltarea politică 214. Politica socială 215. Politica internaţională 2

T O T A L 30

PROGRAMA CURSULUI

TEMA 1. Politologia ca ştiinţă şi obiect de studiu

Necesitatea şi importanţa studierii politologiei (ştiinţei politice). Specificul cunoaşterii politice. Geneza şi evoluţia istorică a ştiinţei politice. Tendinţele actuale ale dezvoltării politologiei. Constituirea şi instituţionalizarea ştiinţei politice în Moldova.

Obiectul de studiu şi structura politologiei. Conexiunea teorie politică - politologie. Interpretările moderne ale teoriei politice. Limbajul, aparatul categorial şi legităţile ştiinţei politice. Funcţiile politologiei. Rolul politologiei în viaţa socială.

Instrumentarul metodologic de analiză a fenomenelor politice: istoria şi actualitatea . Tipurile şi nivelurile metodelor de valorificare ştiinţifică a realităţii politice. Paradigmele de bază ale politologiei. Interacţiunea între paradigmele ştiinţei politice.

Locul şi rolul politologiei în sistemul ştiinţelor socio-umane. Politologia ca ştiinţă general integrativă. Teoria politică şi teoria economică: probleme de interacţiune. Rolul studiului politologico – economic în reformarea societăţii în tranziţie.

Politologia în ambianţa intelectuală şi culturală a contemporaneităţii. Diversitatea şcolilor politologice şi rolul lor în crearea unor noi paradigme de dezvoltare la hotarul secolelor XX- XXI.

4

Page 5: politolog (1)

Tema 2. Politica ca fenomen social

Politica - element constitutiv al naturii şi existenţei umane. Geneza politicului: determinări şi modalităţi. Producţia materială şi politicul.

Polisemia termenului de politică. Interpretările moderne ale politicului. Ipostazele manifeste ale politicii: sistemul politic, acţiunea politică, gîndirea politică. Dimensiunile structural - politice: normativă, instituţională şi relaţională. Noţiunea de geocronopolitică.

Funcţiile politicii. Rolul actorilor politici. Relaţia actor – obiect politic. Criteriile subiectivităţii politice.

Corelaţiile politicului şi economicului: istoria şi actualitatea. Politica şi proprietatea. Proprietatea privată şi existenţa politică. Determinism şi interacţionism în coraportul politicului şi economicului. Tendinţe actuale de interacţiune a politicului şi economicului. Aspecte politice şi economice a alienării.

Relaţia politică - cultură, politica –drept, politică –morală, politică - religie. Progresul social-economic şi politica.

Conceperea politicii ca o vocaţie şi o profesie. Economistul şi politica.

Tema 3. Fenomenul puterii politice

Conceptul de putere. Puterea ca relaţie socială. Specificul puterii politice în sistemul relaţiilor sociale. Lupta pentru putere ca indiciu al maturităţii politicii.

Interpretările moderne şi postmoderne ale fenomenului puterii politice. Proprietăţile puterii politice.

Sistemul puterii politice: statul, partidele politice, mass-media, opinia publică. Structura şi nivelurile puterii politice. Puterea şi “contraputerea”.

Legitimitatea ca act de întemeiere a puterii. Tipologia legitimităţii puterii politice. Legitimitatea şi legalitatea puterii.

Funcţiile puterii politice. Resursele şi formele puterii politice. Mecanismul realizării puterii: metode, mijloace şi principii. Semnificaţia şi corelativele autorităţii, prestigiului, influenţei şi forţei în procesul realizării puterii. Efectele puterii politice.

Rolul resurselor economice în funcţionarea puterii politice. Puterea politică şi puterea economică în societatea în tranziţie: intersectări şi interdependenţe. Puterea şi proprietatea. Puterea şi informaţia. Puterea şi morala. Cultura puterii. Savantul şi puterea.

Tendinţe şi probleme actuale de dezvoltare a fenomenului puterii .

Tema 4. Sistemul politic

Conceptul de sistem politic şi semnificaţiile acestuia în ştiinţa politică contemporană. Delimitări terminologice în analiza sistemică şi aplicarea lor la viaţa politică.

Trăsăturile de esenţă a sistemului politic. Structura sistemului politic: subsisteme şi interacţiuni. Funcţiile sistemului politic. Mecanismul şi nivelurile sale de interacţiune cu alte sisteme sociale. Locul şi rolul sistemului politic în ambianţa sistemului social global.

Relaţia sistem politic - sistem economic în cadrul raporturilor sociale. Influenţa determinismului politic asupra dezvoltării şi modernizării social-economice. Mecanismul optimizării legăturilor dintre sistemul politic şi sistemul economic. Rolul sistemului politic al societăţii în schimbare în reglarea şi dezvoltarea sistemului economic.

Modele şi criterii de tipologizare a sistemelor politice contemporane. Sistemul politic în Republica Moldova: problemele stabilităţii şi democratizării.

Destinele sistemului politic în epoca postmodernă.

5

Page 6: politolog (1)

Tema 5. Societatea politică şi societatea civilă

Noţiunea de societate politică. Substanţa şi structura societăţii politice. Statul - instituţie principală a societăţii politice. Sociogeneza statului şi elementele lui definitorii. Trăsăturile şi funcţiile statului. Statul ca fenomen civilizatoric. Orînduirea de stat. Tipurile structurii statale. Formele istorice şi actuale de guvernare şi nivelul dezvoltării economice a statelor.

Statul de drept: principiile şi mecanismele funcţionării.Statul social. Sarcinile statului contemporan în dezvoltarea social-economică a societăţii. Noţiunea de regim politic. Esenţa regimului politic. Regimul politic şi societatea politică.

Clasificarea regimurilor politice. Interacţiunea între tipul regimului politic şi dezvoltarea economică a ţării. Specificul regimului politic în Republica Moldova.

Fenomenul societăţii civile: repere conceptuale. Premizele apariţiei şi dezvoltării societăţii civile. Structura şi activităţile societăţii civile. Domeniul economic de activitate a societăţii civile. Societatea civilă şi statul: interacţiuni şi determinări. Constituţionalismul şi relaţia societate civilă-stat. Problema constituirii şi dezvoltării societăţii civile în Republica Moldova.

Tendinţe de dezvoltare în relaţia societate politică - societate civilă - societate economică.

Tema 6. Democraţia ca formă de organizare a societăţii

Conceptul de democraţie şi teorii despre democraţie. Interpretările actuale ale democraţiei. Democraţia ca principiu de organizare a societăţii. Democraţia ca sistem şi ca proces. Democraţia ca valoare general-umană.

Formele democraţiei. Democraţia reprezentativă (majoritară). Principiile democraţiei majoritare. Interacţiunea şi unitatea principiilor democratice. Suveranitatea poporului-nucleu al democraţiei. Principiul libertăţii şi pluralismului. Formele pluralismului politic.

Democraţia directă. Referendumul ca formă a democraţiei directe.Democraţia consociaţională : caracteristici definitorii. Condiţii favorabile pentru

democraţia consociaţională. Elemente consociaţionale în democraţia neconsociaţională. Dezvoltarea economică şi proiectarea consociaţională.

Bazele constituţionale ale democraţiei. Instituţiile democraţiei. Fenomenul parlamentarismului - caracteristica generală.

Multivalenţa experienţei democratice în lumea contemporană. Analiza comparativă a modelelor democraţiei politice. Perspectiva valorificării ei în condiţiile Moldovei.

Democraţia politică şi democraţia economică la etapa postmodernă: tangenţe şi tendinţe de dezvoltare.

Tema 7. Partidele şi mişcările social-politice

Conceptul de partid politic. Partidul - cea mai dezvoltată formă de organizaţie politică. Trăsăturile distincte ale partidelor politice. Geneza partidelor politice. Factorii şi condiţiile instituţionalizării partidelor politice. Structura şi funcţiile partidelor politice. Izvoarele şi mijloacele de finanţare a partidelor.

Tipologia partidelor politice. Sisteme de partide: monopartidism, bipartidism, pluripartidism. Etapa boo-mului partidist în societatea în tranziţie. Perspectiva partidelor politice în lumea contemporană.

Mişcările social-politice şi locul lor în sistemul politic. Configurarea şi tipologia mişcărilor social-politice.

6

Page 7: politolog (1)

Grupurile de presiune: trăsături, tipuri şi funcţii. Fenomenul corporativismului. Lobbysmul ca fenomen original al presiunii.

Corelaţia „partid-mişcare-grup de presiune”: aspecte generale şi particulare.Partidele, mişcările social-politice şi grupurile de presiune în Republica Moldova:

tendinţe şi perspective.

Tema 8. Sisteme electorale

Conceptul de sistem electoral în teoria politică contemporană. Interacţiunea sistemului electoral cu sistemul partidist : probleme şi perspective.

Legislaţia cu privire la sistemul electoral şi campania electorală. Sistem electoral şi drepturi electorale. Tehnologiile electorale. Structura electoratului. Comportamentul politic al electoratului. Fenomenul absenteismului. Funcţiile alegerilor.

Tipuri de sisteme electorale. Fenomenul majorităţii relative şi majorităţii absolute. Nivelurile reprezentării proporţionale. Sisteme electorale mixte. Repercusiunile politice ale diferitor tipuri de scrutin.

Noţiunea de marketing politic. Esenţa şi etapele marketingului politic. Locul şi rolul mass-media în efectuarea marketingului politic. Reclama politică în campania electorală. Organizarea şi reglementarea finanţării campaniilor electorale. Dimensiunile social-economice ale marketingului politic. Marketing politic şi marketing economic: interferenţe şi perspective de dezvoltare.

Tema 9. Elita politică şi liderismul politic

Teoriile clasice şi contemporane despre esenţa şi rolul elitei în societate. Noţiunile de “elită politică“, “clasă politică“, “elită conducătoare”: interferenţe şi semnificaţii.

Circulaţia elitelor. Elita ca agent politic. Tipurile de elită politică : guvernantă, de opoziţie, de influenţă .Sistemul de selectare a elitei politice.

Clasa politică: structură şi caracteristici definitorii. Funcţiile clasei politice. Mecanismul şi căile de formare a clasei politice. Clasa politică şi birocraţia. Particularităţile creării şi activităţii clasei politice în societatea moldovenească.

Clasa conducătoare: accepţiuni şi manifestări. Clasa conducătoare şi elita economică: forme şi modalităţi de interacţiune. Fenomenul dominaţiei economice. Elita economică şi elita politică în societatea în tranziţie. Tendinţe de interacţiune a elitei politice şi elitei economice în Republica Moldova.

Noţiunea de liderism politic. Determinările obiective şi subiective ale liderismului. Tipologia şi funcţiile liderilor. Liderul şi masa. Rolul liderului politic în dezvoltarea economică a ţării. Fenomenul liderismului politic în societatea moldovenească.

Elita politică şi liderismul politic în epoca postmodernistă: raporturi deterministe şi interacţioniste.

Tema 10. Opoziţia politică

Conceptul de opoziţie. Geneza şi evoluţia opoziţiei. Retrospectiva instituţionalizării politice a opoziţiei. Opoziţia politică - fenomen indispensabil al societăţii democratice contemporane.

Esenţa şi structura opoziţiei politice. Locul şi rolul opoziţiei în sistemul relaţiilor politice. Funcţiile opoziţiei politice. Manifestări la nivel de idee şi acţiune. Factorul critic vis-a-vis de

7

Page 8: politolog (1)

politica cercurilor guvernante. Programe social-economice a opoziţiei politice şi posibilităţile de promovare.

Opoziţia politică în lumea contemporană: generalul şi distinctul, modele de activitate şi eficienţe. Tipurile opoziţiei politice. Opoziţia “moderată” şi “radicală”, “loială” şi “fundamentalistă”. Opoziţia “unilaterală” şi “bilaterală”. Opoziţia parlamentară şi extraparlamentară. Particularităţile reinstituţionalizării şi funcţionării opoziţiei politice în societatea postcomunistă.

Tema 11. Dimensiunea umană a politicului

Personalitatea ca actor primar al politicii: adeziuni şi angajări. Tipurile orientării comportamentale a personalităţii. Nivelurile şi formele participării politice.

Personalitatea ca obiect al politicii. Socializarea politică şi aculturaţia politică. Direcţiile şi etapele socializării politice. Formarea atitudinilor şi opiniilor politice. Condiţiile de formare a calităţilor de HomoPoliticus, Homo Inteligents şi Homo Economicus.

Drepturile fundamentale ale omului ca factor al umanizării politicii. Conceptul de drepturi ale omului. Concepţiile şi declaraţiile despre drepturile omului: istoria şi actualitatea. Categoriile de drepturi ale omului. Drepturi personale şi drepturi cetăţeneşti. Drepturi social-politice. Drepturi economice. Drepturi sociale şi culturale. Libertatea economică ca bază a tuturor drepturilor şi libertăţilor omului. Interdependenţa drepturilor, obligaţiunilor şi responsabilităţii personalităţii.

Drepturi ale omului şi drepturi ale colectivităţii : concordanţe şi discordanţe.Reglementări naţionale şi internaţionale în domeniul drepturilor omului: probleme şi

contradicţii. Problema încălcării drepturilor omului. Prioritatea mecanismelor internaţionale de control şi monitorizare a respectării drepturilor omului.

Tema 12. Acţiunea politică şi sistemul relaţiilor politice

Conceptul de acţiune politică. Acţiunea politică - tip special de acţiune socială. Interdependenţa între acţiunea politică şi alte tipuri ale acţiunii sociale. Acţiunea politică şi acţiunea economică. Baza condiţională şi motivaţională a acţiunii politice. Trivalenţa acţiunii politice: necesitate – interes – comportament. Rolul interesului economic şi necesităţii economice în profilarea acţiunii politice.

Obiectul şi agenţii acţiunii politice. Interacţiunea individului, grupului social şi instituţiei sociale. Comportamentul agenţilor politici: participarea şi orientarea comportamentală.

Elementele structurale ale acţiunii politice. Relaţia scop-mijloace în acţiunea politică. Procesul şi rezultatul acţiunii politice.

Dihotomiile acţiunii politice. Tipologia acţiunii politice. Conducerea politică ca gen de activitate. Strategia şi tactica politică. Decizia politică-moment semnificativ al acţiunii politice şi economice. Dimensiunile politice ale deciziilor economice. Evaluarea acţiunii politice.

Relaţiile politice - expresie sintetică a relaţiilor sociale. Definirea relaţiilor politice. Interesul politico-economic – mobil al relaţiilor politice. Trăsăturile ontice ale relaţiilor politice. Agenţii relaţiilor politice. Modele istorice şi forme de relaţii politice. Relaţiile politice ca sistem de organizare, coordonare şi control a societăţii. Tipurile relaţiilor politice. Relaţiile politice şi relaţiile economice între determinism şi interacţionism.

Relaţii politice de conflict: cauze şi mecanisme de declanşare, faze de dezvoltare, disfuncţionalităţi. Conflicte politice şi conflicte economice . Alternativele conflictului politic. Modalităţi şi căi de soluţionare a conflictului politic şi economic.

8

Page 9: politolog (1)

Relaţii politice de consens: niveluri şi rol coeziv, integrativ în cadrul societăţii. Tehnica colaborării. Acordul, înţelegerea, asentimentul ca principiu fundamental al organizării politice şi ca formă universală a relaţiilor politice.

Particularităţile acţiunii şi relaţiilor politice în Republica Moldova.

Tema 13. Procesul politic şi dezvoltarea politică

Conceptul de proces politic. Interpretările procesului politic în ştiinţa politică contemporană. Caracterul şi structura procesului politic. Interrelaţiile la nivelul procesului politic. Tipologia proceselor politice contemporane: criterii şi varietăţi. Procesul politic şi procesul economic: mecanisme de determinism şi interacţionism.

Criteriile dezvoltării politice. Interacţiunea între procesul politic şi dezvoltarea politică. Crizele dezvoltării politice şi dezvoltării economice şi căile de depăşire a lor.

Modernizarea politică: conţinutul şi forţele motrice. Tipurile modernizării politice: dimensiunea istorică şi actuală. Modernizarea şi instituţionalizarea politică. Corelaţia politicului şi economicului în procesul modernizării şi postmodernizării.

Relaţia modernizare – democratizare în condiţiile tranziţiei postcomuniste. Specificul modernizării politice şi economice în Republica Moldova.

Tema 14. Politica socială

Noţiunile de “politică socială”, şi “politică internă”. Conţinutul politicii interne: mecanisme, principii, scopuri şi mijloace, repercusiuni.

Direcţiile principale ale politicii interne: economică, socială, culturală, naţional - etnică, ecologică etc.

Politica economică şi rolul ei în dezvoltarea societăţii. Politica economică şi problema primatului între politică şi economie. Subsistemele politicii economice - politică industrială, agrară, investiţională, comercială, financiară, etc. - şi caracterul lor de interacţiune. Politica economică în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă.

Politica socială - sferă specifică a politicii interne. Actorii şi agenţii sociali ai politii interne. Esenţa, obiectivele şi mecanismele politicii sociale. Programe sociale şi activităţi sociale în domeniul protecţiei sociale, educaţiei, sănătăţii, familiei şi copilului, egalităţii genurilor. Evaluarea politicilor sociale.

Sfera politicii culturale şi rolul ei în realizarea transformărilor sociale de ansamblu. Specificul politicii culturale în societatea în tranziţie: reevaluări politice şi spirituale şi activităţi de resocializare politică şi culturală.

Politica internă în contextul intereselor comunităţii naţional-etnice. Politica naţional-etnică: obiective şi principii. Procesele etno – politice în Moldova: între evaluări şi deziderate. Problema federalizării Moldovei: realităţi şi perspective.

Interdependenţa direcţiilor politicii sociale şi problema unităţii şi integrităţii componentelor politicii interne.

Tema 15. Politica internaţională

Definirea politicii internaţionale. Profilarea şi manifestarea politicului sub forma relaţiilor internaţionale. Conţinutul relaţiilor internaţionale. Politica internaţională şi dimensiunile geocronopolitice ale relaţiilor internaţionale. Locul şi rolul factorului economic în cadrul relaţiilor politice internaţionale.

9

Page 10: politolog (1)

Elementele structurale ale politicii internaţionale. Actorii activităţii şi relaţiilor politice internaţionale. Mecanismul articulării şi agregării intereselor statale în procesul politic internaţional. Puterea internaţională. Specificul relaţiilor de putere pe arena internaţională.

Politicul şi economicul în procesul politic internaţional. Formele de organizare, reproducere şi desfăşurare a politicii internaţionale.

Paradigmele şi tendinţele politicii internaţionale. Globalizarea relaţiilor politice şi globalizarea economiei. Aspectele politice ale formării unui spaţiu economic mondial unic. Integrarea şi dezintegrarea politică şi economică ca tendinţe opuse ale relaţiilor internaţionale.

Formele interacţiunilor politice internaţionale. Sistemul unipolar, bipolar şi multipolar al procesului politic internaţional. Conflictele în cadrul relaţiilor internaţionale. Noţiunile de criză politică şi criză economică internaţională.

Politica externă: obiective , principii şi funcţii. Diplomaţia şi politica internaţională. Conceptul de securitate. Noile dimensiuni ale securităţii internaţionale. Terorismul şi problema securităţii naţionale şi internaţionale. Rolul organizaţiilor internaţionale în asigurarea securităţii şi păcii mondiale. Politica externă a Republicii Moldova: principii şi priorităţi.

10

Page 11: politolog (1)

REPARTIZAREAîn timp a tematicii de studiu la orele de seminar

Nr. d/o Denumirea t e m ei

Numărulde ore

1. Locul şi rolul politologiei în sistemul ştiinţei contemporane. 22. Politica şi economia: probleme de interacţiune. 23. Puterea politică ca relaţie socială. 24. Democraţia politică şi economică. 25. Elita politică şi liderismul politic. 26. Activitatea politică şi relaţiile politice în contextul modernizării societăţii. 27. Procesul politic internaţional. 2

Cultura politică. Conferinţă ştiinţifică de recapitulare.T O T A L 14

PLANULorelor de seminare

Tema 1. Locul şi rolul politologiei în sistemul ştiinţei contemporane (2 ore)

P l a n1. Politologia ca parte integrantă a sistemului de ştiinţe. Obiectul, metodele şi funcţiile

politologiei.1. Corelaţiile politologiei cu alte ştiinţe:

a)relaţia cu ştiinţele socio-umane;b)tangenţe cu ştiinţele reale;c)interdependenţa între teoria politică şi teoria economică;d) interpenetrarea ştiinţelor politice;e) politologia ca ştiinţă politică general-integrativă.

3. Paradigmele principale ale politologiei.

Subiecte pentru referate şi comunicări:1. Constituirea şi dezvoltarea politologiei: tradiţie europeană şi americană2. Sistemul conceptual al politologiei contemporane .3. Clasificarea ştiinţelor sociale şi împrumutul de metode.4. Interacţiuni între paradigmele ştiinţelor politice.5. Ştiinţele politice şi ştiinţele economice: interferenţe paradigmatice.6. Cauzele obiective şi subiective de interacţiune între teoria politică şi teoria economică.7. Modelarea politicii în contextul dezvoltării matematicii , maşinilor electronice de calcul şi

mijloacelor de programare.8. Problemele instituţionalizării ştiinţei politice în Moldova.9. Ştiinţa politică şi politica ştiinţifică: concordanţe şi discordanţe.

Întrebări pentru discuţii: 1. Ce comun şi ce deosebiri există între noţiunile de “politologie”, “ştiinţă politică”, “teorie

politică”?2. Cum înţelegeţi impactul interacţiunii în timp şi în spaţiu a factorilor politici şi economici în

constituirea politologiei ca ştiinţă de sinestătătoare?3. Ce factori obiectivi şi subiectivi determină necesitatea studierii şi cunoaşterii politologiei de

către cetăţean în general şi specialistul economist în particular?

11

Page 12: politolog (1)

4. Analizaţi instrumentarul ştiinţific al politologiei. Ce posibilităţi netradiţionale în studiul politologic oferă metoda sinergetică?

5. Caracterizaţi bazele interacţiunii politologiei cu alte ştiinţe sociale.6. Ce categorii şi metode a altor ştiinţe se utilizează mai des în politologie?7. Cum percepeţi corelaţia dintre sociologie, sociologia politică şi politologie, precum şi dintre

filosofie, filosofia politică şi politologie?8. Ce mecanisme de legătură cunoaşteţi între politologie şi economia politică, politologie şi

ştiinţele economice speciale?9. În ce constă specificul mecanismului de legătură a politologiei cu ştiinţele reale?

Literatura:Nr.1, Nr.2, Nr.3, Nr.4, Nr.5, Nr.6, Nr.7, Nr.10, Nr.11, Nr.12, Nr.16, Nr17, Nr.18, Nr.19, Nr.20, Nr.21, Nr.38a, Nr.44, Nr.45, Nr.63, Nr.64, Nr.74, Nr.96, Nr.128

Tema 2. Politica şi economia: probleme de interacţiune (2 ore)

P l a n1. Fenomenul politic: natura, structura şi funcţiile.2. Corelaţiile de subordonare şi/sau coordonare între politică şi economie:

a) sfera economică – bază materială de funcţionare a politicului;b) rolul coordonator şi îndrumător al politicului în dezvoltarea sferei economice.

3. Locul şi rolul actorului şi agentului politic şi economic în raporturile intersistemice “politică-economie”.

Subiecte pentru referate şi comunicări:1. Lumea politucului ca totalitate a dimensiunilor reale şi reflexive.2. Geneza interdependenţei politicului şi economicului şi problema coexistenţei lor în timp şi spaţiu.3. Relaţia politică-economice în contextul abordării marxiste.4. Paradigma developmentalistă despre îmbinarea politicii şi economiei. 5. Raporturile deterministe şi funcţionale între politică şi economie ca proces şi ca sistem.6. Politica economică şi căile de promovare a ei între actorul politic şi agentul economic.7. Particularităţile relaţiei politică-economie în societatea în tranziţie.8. Fenomenul politicianismului : repercusiuni asupra economiei.

Întrebări pentru discuţii:1. Ce însuşiri disting politica de alte sfere ale vieţii sociale?2. Cum înţelegeţi determinismul şi funcţionalismul economic şi politic în raporturile “politică-economie”?3. Cum definiţi noţiunea de politică economică şi în ce corelaţie ea se află cu noţiunea de economie politică?4. Caracterizaţi premizele politice de bază necesare pentru desfăşurarea reformelor economice de mari proporţii.5. Explicaţi de ce în practica economică a ţărilor democratice se aplică cu succes recomandările teoretice a şcolilor economice ce împărtăşesc diferite poziţii?6. Demonstraţi în baza exemplelor rolul factorului economic în asigurarea programelor politice.7. Ce înţelegeţi prin intervenţia statului în economie şi ce condiţii obiective fac necesară această intervenţie?

12

Page 13: politolog (1)

8. Cum interpretaţi interacţiunea politicii, economiei şi principiilor morale în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă?9. Ce legi cunoaşteţi în R.Moldova ce ţin de reglementarea proceselor economice? Analizaţi implementarea lor. 10. Cum explicaţi specificul interacţiunii între politică şi economie în condiţiile R.Moldova?11. Cum evaluaţi influenţa politicianismului asupra procesului de tranziţie la economia de piaţă?

Literatura:Nr.1, Nr.2, Nr.3, Nr.4, Nr.5, Nr.6, Nr.7, Nr.8, Nr.9, Nr.10, Nr.11, Nr.14, Nr.16, Nr.18, Nr.19,

Nr.20,Nr.21, Nr.25, Nr.28, Nr.39, Nr.41, Nr.45 , Nr.144a, Nr173, Nr.184, Nr.218, Nr.228

Tema 3. Puterea politică ca relaţie socială (2 ore)

P l a n1. Concepţii şi definiţii ale puterii. Trăsăturile şi tipurile puterii politice.2. Resursele şi mecanismul funcţionării puterii politice. Rolul resurselor economice în sistemul de legitimare şi realizare a puterii politice. 3. Puterea politică şi puterea economică: intersectări şi interdependenţe.

Subiecte pentru referate şi comunicări:1. Sociogeneza şi natura puterii politice.2. Locul şi rolul puterii politice în sistemul social global.3. Corelativele autorităţii, prestigiului, influenţei şi forţei în procesul de realizare a puterii politice.4. Cunoştinţele politice şi economice ca resurse a puterii politice la hotarul secolelor XX- XXI .5. Rolul relaţiilor de proprietate în sistemul interacţiunii puterii politice şi puterii economice.6. Căile de transformare a puterii economice în putere politică.7. Puterea politică şi manipularea spirituală în contextul transformaţiei postcomuniste.8. Fenomenul puterii politice în R. Moldova: reformări şi probleme.

Întrebări pentru discuţii:1. Ce abordări ale puterii cunoaşteţi?2. Ce tendinţe noi caracterizează procesul corelativ dintre putere şi libertate la etapa actuală?2. În ce constă deosebirea dintre autoritatea puterii şi puterea autorităţii?3. Ce înţelegeţi prin resurse ale puterii?4. Ce presupune rolul specific al resurselor economice a puterii politice faţă de alte tipuri de

resurse?5. În ce corelaţie se află legitimitatea şi eficacitatea puterii? Numiţi premizele de slăbire şi consolidare a legitimităţii puterii .7. Ce înţelegeţi prin noţiunea de putere economică şi care sunt punctele ei de tangenţă cu puterea

politică?8. Ce rezultate poate obţine puterea politică în realizarea politicii economice?9. Explicaţi de ce actele legislative a multor ţări interzic politicienilor de a îmbina activitatea în

structurile puterii cu munca în diverse unităţi economice?

Literatura:Nr.1, Nr.2, Nr.3, Nr.4, Nr.5, Nr.6, Nr.7, Nr.8, Nr.9, Nr.10, Nr.11, Nr.12, Nr.16, Nr.17, Nr.18, Nr.19, Nr.20, Nr.21, Nr.26, Nr.40, Nr.138, Nr.167, Nr.216, Nr.229, Nr.232, Nr.235

13

Page 14: politolog (1)

Tema 4. Democraţia politică şi economică (2 ore).

P l a n1. Esenţa, formele şi principiile democraţiei. Democraţia ca valoare general-umană.2. Democraţia în contextul funcţionării şi interacţiunii sistemului politic şi sistemului economic.3. Democraţia politică şi economică între instituţiile statului şi structurile societăţii civile.4. Democratizarea ca proces politico-economic şi relaţiile de proprietate.5. Rolul partidelor politice în democratizarea procesului economic.

Subiecte pentru referate şi comunicări: 1. Democraţia politică şi alternativele ei istorice.2. Democraţia politică şi democraţia economică: mecanisme de interacţiune.3. Bazele democratice ale vieţii politice şi economice în condiţiile societăţii postmoderne.4. Pluralismul politic şi economic ca principiu de bază al democraţiei. 5. Locul şi rolul pluripartidismului în evoluţia procesului democratic..6. Rolul libertăţii economice în realizarea procesului politic democratic.7. Modelele contemporane ale democraţiei politice şi economice: aspect comparativ.8. Paradoxurile democratizării politice şi economice în Republica Moldova.

Întrebări pentru discuţii: 1. Ce delimitări terminologice există între democraţie, democratizare şi democratism?2. Cum înţelegeţi legătura între libertatea politică şi dezvoltarea mai amplă a forţelor de

producere?3. Este oare nivelul actual al economiei în statele capitaliste dezvoltate o consecinţă a

funcţionării democraţiei burgheze? Explicaţi acest lucru în baza exemplelor.4. Care sunt mecanismele sistemului politic şi sistemului economic de garantare a

democraţiei?5. Ce structuri ale statului şi societăţii civile instuţionalizează democraţia politică şi

economică?6. Ce valori şi neajunsuri ale democraţiei actuale cunoaşteţi?7. În ce constă sensul obiectiv al pluralismului politic şi economic şi prin ce se deosebeşte el de

pluralismul de opinii?8. Ce modele ale democraţiei politice şi economice cunoaşteţi şi care din ele corespund mai

adecvat societăţii moldave?9. Ce particularităţi sunt caracteristice procesului de constituire şi funcţionare a democraţiei în

R. Moldova?10. Asigură oare reforma sistemului politic şi economic din Moldova garanţii ale democraţiei?

Literatura:Nr.1, Nr.2, Nr.3, Nr.4, Nr.5, Nr.6, Nr.7, Nr.8, Nr.9, Nr.10, Nr.11, Nr.13, Nr.16, Nr.18, Nr.19, Nr.20, Nr.21, Nr.23, Nr.33, Nr.41, Nr.43, Nr.50, Nr.52, Nr.64, Nr.69, Nr.70, Nr.73, Nr.83,

Nr89, Nr.99, Nr.100, Nr.101, Nr.102, Nr.137, Nr.141, Nr.177, Nr.186, Nr.203, Nr.220.

Tema 5. Elita politică şi liderismul politic (2 ore)

P l a n1. Elita politică: semnificaţii conceptuale,structurale şi funcţionale.2. Tipurile elitei politice.3. Elita politică şi elita economică: forme şi dimensiuni de interacţiune.

14

Page 15: politolog (1)

4. Misiunea, funcţiile şi tipurile liderismului politic.

Subiecte pentru referate şi comunicări:1. Teoria clasei politice în concepţia lui Mosca.2. Circulaţia elitei în concepţia lui V.Pareto şi R. Mihels.3. M.Weber despre tipologia liderilor.4. Sistemul de selectare a elitei politice şi nivelurile ei de manifestare la etapa actuală.5. Elita politică şi lobby-ul economic.6. Problema profesionalizării clasei politice şi elitei economice în societatea postcomunistă.7. Particularităţile creării elitei politice şi elitei economice în R.Moldova.8. Liderii politici în procesul istoric.9. Imaginea liderului de tip democratic.10. Rolul liderului politic în dezvoltarea economică a ţării.

Întrebări pentru discuţii:1. În ce corelaţie se află noţiunile de elită politică, clasă politică, elită conducătoare, elită

economică?2. Ce condiţii şi factori generează caracterul elitar al societăţii?3. Ce trăsături comune şi distincte sunt între elita politică şi liderismul politic?4. Cum înţelegeţi impactul relaţiei elită politică - elită economică asupra dezvoltării societăţii?5. Ce calităţi trebuie să posede persoana care pretinde a fi lider politic? Numiţi factorii

principali de formare a anumitui tip de lider?6. Ce deosebiri există între fenomenele liderism politic şi populism? Care sunt relaţiile lor cu

masele?7. Argumentaţi opinia D-voastră referitor la cel mai optimal tip de lider politic.8. Stabiliţi deosebirea între noţiunile de lider politic, lider obişnuit, manager, conducător.9. Demonstraţi rolul liderului politic în progresul economic al ţării.10. Ce trăsături caracterizează liderul-comerciant, liderul-contabil, liderul-bancher şi care sunt posibilităţile lor reale de influenţă asupra liderismului politic?

Literatura:Nr.1, Nr.4, Nr.5, Nr.6, Nr.7, Nr.8, Nr.9, Nr.10, Nr.11, Nr.13, Nr.16, Nr.18, Nr.19, Nr.20,

Nr.21, Nr.42, Nr.97, Nr.112, Nr.134, Nr.139, Nr.168, Nr.170, Nr.171

Tema 6. Activitatea politică şi relaţiile politice în contextul modernizării societăţii. (2 ore)

P l a n1. Activitatea politică şi relaţiile politice – expresie sintetică a activităţii şi relaţiilor sociale. 2. Corelaţii structurale, tipologice între activitatea politică, relaţiile politice şi modernizarea

politică.3. Interdependenţa activităţii politice şi activităţii economice: experienţa societăţii

postmoderne.4. Interrelaţiile politice şi economice la nivelul modernizării : specificul societăţii în tranziţie.5. Particularităţile şi perspectiva modernizării politice şi economice în Republica Moldova.

Subiecte pentru referate şi comunicări:1. Factorii obiectivi şi subiectivi de conturare a activităţii politice şi relaţiilor politice.2. Agenţii individuali şi colectivi ai activităţii politice, relaţiilor politice şi modernizării politice:

interacţiuni şi determinări.3. Interesul politic ca mobil al modernizării activităţii şi relaţiilor politice.

15

Page 16: politolog (1)

4. Activitatea politică şi relaţiile politice ca mijloc de reglementare şi îndrumare a comunităţilor economice: cazul societăţii postmoderne şi postcomuniste.

5. Relaţia “scop-mijloace” în realizarea reformei politice şi reformei economice.6. Luarea deciziilor politice - moment semnificativ al activităţii politice şi economice.7. Rolul guvernării în înfăptuirea şi corelarea modernizării politice şi economice . 8. Strategia şi tactica activităţii politice între riscurile politice şi economice.9. Sindromul modernizării : crizele şi conflictele politice şi economice.10. Modernizarea politică şi economică în R.Moldova:între deziderat şi realitate.

Întrebări pentru discuţii: 1. Explicaţi sensul sintagmei „necesitate – interes – acţiune - activitate-relaţii - modernizare”.2. Cum înţelegeţi mecanismul activităţii politice de modernizare a relaţiilor politico-economice?3. Cum definiţi caracterul relativ autonom al activităţii politice, pe de o parte, şi dependenţa

aceste-i activităţi de factorii socioeconomici, pe de altă parte?4. Ce rol joacă personalitatea în parte faţă de alţi actori şi agenţi ai activităţii şi relaţiilor

politice?5. Cum înţelegeţi corelaţia dintre scop şi mijloace la diferite nivele de modernizare a procesului

politic?6. Caracterizaţi activitatea politică de modernizare a relaţiilor între factorii creării şi distrugerii,

ritmicităţii şi aritmiei, ordinii şi haosului, raţionalului şi emoţionalului, realismului şi utopismului politic.

7. Ce mecanisme de reglementare a relaţiilor politice şi economice utilizează actorii societăţii postmoderne şi tranziţionale.

8. Care sunt sarcinile strategiei politice şi sarcinile tacticii politice? Specificaţi corelaţia dintre strategia şi tactica politică a factorului de putere din R.Moldova vis-a-vis de promovarea reformelor politice şi economice.

9. Activitatea politică şi relaţiile politice ca şi oricare altele sunt legate de un anumit risc. Ce reprezintă riscul politic? Care sunt raporturile acestuia cu riscul social şi riscul economic?

10. Cum apare sindromul modernizării? Care sunt tangenţele crizei politice şi crizei economice?11. Cum percepeţi rolul relaţiilor de conflict şi de consens în realizarea modernizării.

Literatura:Nr.1, Nr.2, Nr.3, Nr.4,Nr.5, Nr.6, Nr.7, Nr.8, Nr.9, Nr.10, Nr.13, Nr.19, Nr.20, Nr.21, Nr.62a, Nr.94, Nr.103, Nr.135, Nr.185, Nr.199

Tema 7. Procesul politic internaţional (2 ore)

P l a n1. Conceptul de proces politic internaţional. Conţinutul relaţiilor internaţionale.2. Politica internaţională şi politica externă: semnificaţii geocronometrice şi interacţiuni.3. Paradigmele şi tendinţele actuale a politicii internaţionale.4. Globalizarea relaţiilor politice şi globalizarea economiei.

Subiecte pentru referate şi comunicări:1. Problemele globale ale contemporaneităţii şi influenţa lor asupra relaţiilor internaţionale.2. Conceptul de securitate internaţională după evenimentele din 11 septembrie 2001.3. “Noua ordine mondială” ca formă de organizare, reproducere şi desfăşurare a procesului

politic internaţional.4. Sistemul bipolar şi unipolar al procesului politic internaţional.

16

Page 17: politolog (1)

5. Problema constituirii sistemului multipolar al relaţiilor internaţionale postmoderne.6. Relaţia “integrare - dezintegrare politică şi economică” în cadrul comunităţii internaţionale

actuale.7. Aspecte actuale ale concurenţei geopolitice în domeniul strategiilor economice şi politice.8. Politica internaţională - expresie sintetică a economiei internaţionale.9. Ideea şi practica unificării Europei.10. R.Moldova în sistemul relaţiilor internaţionale: principii şi priorităţi.11. Extinderea Alianţei Nord - Atlantice ca factor al securităţii în Estul Europei.

Întrebări pentru discuţii :1. Determinaţi conexiunea între noţiunile de „proces politic internaţional”, “politică mondială”,

“politică internaţională”, “politică externă”.2. Ce reprezintă în sine lumea contemporană, care sunt trăsăturile ei definitorii?3. Ce forţe social-politice se ciocnesc pe arena iternaţională şi respectiv, ce contradicţii a lumii

contemporane determină mersul dezvoltării mondiale?4. Ce sistem al procesului politic internaţional – unipolar, bipolar, multipolar - se formează în

condiţiile actuale? Argumentaţi răspunsul.5. Ce presupune “noua ordine mondială” şi care sunt condiţiile principale a promovării unor

relaţii internaţionale echilibrate?6. în ce constă specificul problemelor globale şi ce forme de colaborare internaţională în

soluţionarea acestor probleme cunoaşteţi? Este oare posibilă excluderea completă a războaielor din viaţa omenirii la etapa actuală?

7. Cu ce probleme se confruntă astăzi organismele internaţionale în asigurarea securităţii şi păcii?

8. Cum înţelegeţi legătura între problemele geopolitice şi interesele economice regionale şi internaţionale?

9. Ce interese şi valori pot fi considerate drept prioritare în politica externă a R.Moldova? Cum înţelegeţi perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană?

10. Cum explicaţi rolul extinderii blocului NATO în Estul Europei.

Literatura:Nr.1, Nr.3, Nr.7, Nr.8, Nr.9, Nr.10, Nr.13, Nr.16, Nr.19, Nr.20, Nr.21, Nr.38, Nr.49, Nr.53,

Nr.54, Nr107, Nr.153, Nr.156, Nr.157, Nr.158, Nr.160, Nr.165 ,Nr.189, Nr.196, Nr.224

Tema 8. Cultura politică. Conferinţă ştiinţifică de recapitulare (2 ore)

P l a n1. Conceptul, structura şi funcţiile culturii politice.2. Tipologia culturii politice. Cultura politică de piaţă şi etatică (birocratică).3. Subiecţii şi factorii principali de formare şi dezvoltare a culturii politice. Interacţiunea

factorilor economici şi politico-culturali.

Subiecte pentru referate şi comunicări:1. Cultura politică ca parte integrantă a culturii umane.2. Subculturile politice la etapa contemporană.3. Cultura politică şi cultura economică: intersectări şi determinări.4. Cultura politicianului şi cultura antreprenorului ca factor de sinteză a relaţiilor de piaţă.5. Cultura politică şi marketingul politic.6. Criteriile tipologizării culturii politice.

17

Page 18: politolog (1)

7. Trăsăturile generale şi particulare ale culturii politice în societăţile Vest-Europene.8. Aspecte corelative între elementul parohial, dependent şi participativ al culturii politice:

cazul societăţii în tranziţie.9. Cultura politică posttotalitară în R.Moldova.10. Rolul studiului politologic în formarea culturii politice şi civice a tineretului studios.11. Impactul businessului asupra relaţiilor politice - direcţie specifică în dezvoltarea şi

transformarea culturii politice.

Întrebări pentru discuţii:1. În ce corelaţie se află noţiunile de cultură civică şi cultură politică?2. De ce cultura politică nu poate fi universală, unică pentru toate timpurile şi toate popoarele?3. Ce reprezintă structura culturii politice şi care sunt elementele ei principale?4. Cum are loc procesul de formare a culturii politice şi ce influenţă manifestă asupra acestui

proces factorii economici?5. Cum explicaţi mecanismul interacţiunii între cultura politică şi cultura economică?6. Cum înţelegeţi sensul subculturilor politice? Caracterizaţi aspectele lor social-economice.7. Ce tipuri ale culturii politice sunt mai semnificative la etapa actuală? Compuneţi modelele

principale ale culturii politice.8. Evidenţiaţi criteriile de bază ale unei înalte culturi politice.9. Ce factori determină nivelul culturii politice a electoratului? Aduceţi exemple cu privire la

influenţa culturii politice a societăţii asupra campaniei electorale şi a rezultatelor alegerilor.10. Prin ce explicaţi că cultura politicianului şi cultura antreprenorului este un factor de sinteză

a relaţiilor de piaţă?11. Ce posibilităţi reale oferă studiul politologic în formarea culturii politice şi civice a

studenţilor ?

Literatura:Nr.1, Nr.4, Nr.6, Nr.7, Nr.8, Nr.9, Nr.10, Nr.11, Nr.13, Nr.16, Nr.19, Nr.20, Nr.21, Nr.24, Nr.31, Nr.60a, Nr.68, Nr.88, Nr.127, Nr.172, Nr.197a, Nr.213, Nr.233a

18

Page 19: politolog (1)

BIBLIOGRAFIELiteratura obligatorie

1. Andriş Alexe. Politologie sau ştiinţa politică. -Bucureşti, 1997 (A).2. Dicţionar al vieţii politice şi sociale (sub direcţia lui Dominique Chagnolland).-

Bucureşti,1999(A).3. Fisichella D. Ştiinţa politică: probleme, concepte, teorii. - Chişinău, 2000 (A).1. Ильин В.В. Политология: учебник для вузов. - Москва, 2000 (A).2. Luca Ilie. Politologie.- Timişoara, 1995 (A).3. Oxford.Dicţionar de politică, Univers enciclopedic.- Bucureşti, 2001 (N).4. Пугачев В.П., Соловев А.А. Введение в политологию : учебник для вузов.-Москва,

2001 (A).5. Панарин А. Политология: учебное пособие .- Москва, 2000(A).6. Политическая энциклопедия. В 2-х томах (ред. Г Семигин).- Москва, 2000 (A).7. Политология: Cловарь справочник .- Москва, 2001 (A).4. Политология. Учебное пособие для высших учебных заведений (под.ред.Полунина).-

Москва,1996 (N).8. Politologia. Prelegeri la cursul universitar. Partea I. (coord. Moşneaga V. ş.a.). - Chişinău,

1993 (N,A).9. Politologia. Prelegeri la cursul universitar. Partea II –III (coord. Moşneaga V.). - Chişinău,

1995 (N).10. Politologia. Prelegeri la cursul universitar. Partea IV (coord. Moşneaga V.). - Chişinău, 1998

(N).11. Popescu T. Politologie : material didactic .-Chişinău, 1998 (A).12. Sandu I. Politologie : introducere în studiul teoriei politice.- Chişinău, 2002 (A).13. Tanţău R.M. Introducere în ştiinţa politică: pentru uzul studenţilor anului I.- Bucureşti, 2000

(A).14. Современная политическая теория (составитель Д. Хелд).- Москва, 2001 (A).15. Tămaş Sergiu. Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civică. Ed. a 2a.- Bucureşti,

1996 (A).5. Vâlsan C. Politologie: Facultatea Management – profil economic, anul I. Comerţ, anul II. .-

Bucureşti, -2002 (A).16. Зеркин Д. Основы политологии. Курс лекций.- Ростов-на-Дону, 1996 (A).

Literatura suplimentară6. Alegerile într-o societate democratică (Mihai Cernencu, Corneliu Ciurea , Elena Negru, Oleg

Serebrian).- Chişinău, 2001 (A).7. Alain Fairaine. Qu’est-ce que la democratie?. - Fayard, 1994 (Al.fr.).17. Almond Gabriel, Verba Sidney. Cultura civică: Atitudini politice şi democratice în cinci

noţiuni. - Bucureşti, 1996 (A).18. Almond Gabriel. Comparative Politics Today: a Worldview. - New York. Harper Collins

Publisbers, 1992 (A).19. Амелин В.А. Власть как общественное явление.-„Социально- политические науки”,

1991, №2 (N,A).20. Aндрайн Чарлз. Сравнительный анализ политических систем. Эффективность

осуществления политического курса и социальные преобразования: учебное пособие.- Москва, 2000(A).

21. Андреев С. Политика как социальное явление.- „Социально- политические науки”, 1991, №4 (N,A).

22. Андреев С. Политические системы и политическая организация общества.- „Социально – политические науки”, 1992 (N.A).

19

Page 20: politolog (1)

23. Андреев С. Политические движения и политические процессы. – „Социально – политические науки”, 1991, №8 (N.A).

24. Anikin V. Cultura compromisului în societate: realitatea şi perspectivele. – „Socio-analiză”, 1996, Nr.2 (A).

25. Антонович И. Общественные движения и проблема власти.- „Социально – политические науки”, 1991, №4 (N.A).

26. Arblaster A. Democraţia.- Bucureşti, 1998 (A).27. Aristotel. Politica. - Oradea, 1996 (A).28. Arhiliuc V. Pluralismul politic şi dreptul internaţional. – „Moldova şi lumea”, 1993, Nr.1.29. Aspecte ale conflictului transnistrean (red.V.Bahnaru).- Chişinău, 2001 (A).30. Aspecte ale practicii parlamentare, relaţiile dintre parlament şi guvern (R.Moldova):

Culegere de materiale.- Chişinău , 1997 (A).31. Барковскиий М. «Лестер Браун: Глобальные проблемы и политика». – „Социально –

политические науки”, 1991, № 4 (N,A).38a. Belostecinic G. Ştiinţa şi învăţământul economic - piloni ai creşterii economice. - „Rolul ştiinţei şi învăţământului economic în realizarea reformei economice din Republica Moldova (25 - 26 septembrie 2003). Vol.II. Conferinţa internaţională”. - Chişinău, 2003 (A).32. Белов Г. Политика и ее роль в развитии общества . – «Социально – политические

науки», 1991,№ 9 (N,A).33. Bencheci D. Puterea politică şi ordinea socială în perioada de tranziţie : manifestări şi

interdependenţe (cazul Republicii Moldova ). Autoreferatul tezi de doctor în ştiinţe politice. - Chişinău, 2003(A).

34. Blanovschi A. Statul şi economia : note de curs. - Chişinău, 2002 (A).35. Блондель Г. Политическое лидерство. - Москва,1990 (N).36. Bondrea A. Opinia publică, democraţia şi statul de drept. - Bucureşti, 1996 (A).37. Bremond Janine, Sciences economiques et sociales. P.VIII. Le Politique.- Paris, 1990 (A).38. Bremond Janine, Geledan Alain. Dicţionar economic şi social (100 articole tematice, 1500

definiţii). - Bucureşti, 1995 (A).39. Britain’s. System of Government. - London, 1992 (A).40. Brown Lester R., ş.a. Semne vitale 1995: Tendinţe care ne modelează viitorul. - Bucureşti,

1996 (probleme globale). - (A).41. Brucan S. Pluralism şi conflict social: o analiză socială a lumii comuniste. - Bucureşti, 1990

(A).42. Borş V. Politica externă a Republicii Moldova (procesul de formare şi realizare ). Autoref.

tezei de doctor în ştiinţe politice. - Chişinău, 2002 (A).43. Budge I. Parties and democracy: coalition formation and guvernement functioning in twenty

states.- Oxford University Press, 1993 (A).44. Carpinschi A. Orientări ideologice actuale: tendinţe şi semnificaţii. - Chişinău, 1991 (A).45. Carl Bertelsmann-Prize. Democracy and Efficiency in Local Government. v.I-II.- Foundation

Publishers, 1993-1994 (A).46. Cereş I. Aderarea Republicii Moldova la organizaţiile politice şi economice internaţionale.

Relaţiile economico-comerciale externe (1991-1995). Autoreferatul tezei de doctor în istorie. - Chişinău, 1998 (N, A).

47. Cereş I. Republica Moldova în relaţiile economice internaţionale . Aderarea la organismele politice şi economice internaţionale. Relaţiile economice-comerciale externe (1991-1995).- Chişinău, 1998 (A).

48. Chantal Millon-Delsol. Les idees politiques au XX-e siecle.- Presses Universitaires de France,1991 (Al.fr.).

49. Capitalism ,socialism and dictatoriship: outgrowing communistand capitalist dictarships: conference proceedings.- Luxemburg, 1999 (A).

50. Chiriac L. Campania de advocacy şi activitatea de lobby.- Chişinău, 2003 (A).

20

Page 21: politolog (1)

51. Chistruga I. Problema apariţiei societăţii civile (Aspectul filosofico-politic). Autoreferatul tezei de doctor în politologie. -Chişinău, 1997 (A).

52. Chistruga I. Societatea civilă şi statul în Republica Moldova. – „Moldoscopie ( Probleme de analiză politică)”. Partea IV. -Chişinău, 1994 (N,A).

53. Киструга И. Социальная энтропия и «онтологическое единство» постсоветского пространства. - „Republica Moldova la începutul mileniului III: realităţi şi perspective” .- Chişinău, 2001 (N).

60a.Киструга И. Модернизаторский потенциал современного педагогического пространства.- „Rolul ştiinţei şi învăţământului economic în realizarea reformei economice din Republica Moldova (25-26 septembrie 2003). vol. II. Conferinţa internaţională”.- Chişinău, 2003 (A).54. Ciobanu L. Situaţia demografică a Republicii Moldova: informaţie de sinteză. -Chişinău,

1992 (N). 55. Citoyennete e nationalite. Politique d’aujourd’hui. -Presses Universitaires de France. - fevrier

1991 (Al.fr.).62a Ciubotaru M. Eficientizarea sistemului de reglamentare de stat a activităţii economice în

Republica Moldova.-„Rolul ştiinţei şi învăţământului economic în realizarea reformei economice din Republica Moldova (25-26 septembrie 2003). vol. II. Conferinţa internaţională”.- Chişinău, 2003 (A).

56. Ciumara M. Economie, politică şi interesul naţional.- Bucureşti , 1997 (A).57. Ciumara M. Politica economică. - Piteşti, 2001 (A).58. Constituţia Republicii Moldova. Cu modificările şi completările din 5 iulie 2000.- Chişinău, 2000 (A).59. Cornelius H., Faire Shoshana. Ştiinţa rezolvării conflictelor: Fiecare poate cîştiga. -

Bucureşti, 1996 (A).60. Cotelnic A., ş.a. Perfecţionarea mecanismului protecţiei sociale a populaţiei or. Chişinău în

perioada tranziţiei la economia de piaţă.- Chişinău, 1994 (A).61. Культура и реформа .- «Полис», 1993, №.2 (N).62. Dahl Robert A. Democracy and its critics. - London, 1989 (A).63. Даль Р. Введение в экономическую демократию. - Москва, 1991 (A).64. Daniel-Luis Sciller. Les partis politiques. - Paris, 1993 (Al.fr.).65. Daniel Gaxie. Explication du vote. – „Presses de la fondation nationele des sciences

politiques”, 1989 (Al.fr.).66. Democracy. Governance. Participacion: Europe and CIS. - New-York, 1996 (A).67. Denquin Jean-Marie. Introduñtion a la science politique. - Paris, 1992 (A).68. Democracy, market economics and development: and Asian perspective (ed. F. Igbal…).-

Washington , 2001 (A).69. Doctrine politice: concepte universale şi realităţi româneşti (coord. Mungiu – Pippidi.A) .-

Iaşi, 1998 (A).70. Doctrinele partidelor politice.- Bucureşti, 1996 (A).71. Dogaru I., Danisar C. Drepturile omului şi libertăţile publice. - Chişinău, 1998 (N).72. Dowding K. Puterea .- Bucureşti, 1998 (A).73. Dragomir C. Tranziţia politică actuală: Metamorfoza unui sistem de semnificaţii. - Cluj, 1992

(A).74. Drucker Peter F. Post-Capitalist society. - USA, 1990 (A).75. Drepturile omului în Republica Moldova.- Chişinău,1998 (N).76. Dunleavy P. Teoriile statului : politica democraţiei liberale.- Chişinău , 2002 (A).77. Дюверже М. Политические партии.- Москва, 2000 (A).78. Eminescu M. Publicistică. - Chişinău, 1990 (N,H).79. Философский словарь.- Москва,1989 (N,H,A).80. Formaţiuni politice din Moldova (1991-1998).- Chişinău, 1998 (A).

21

Page 22: politolog (1)

81. Fruntaşu P. ,Rusnac Gh. Republica Moldova pe calea democratizării.- Chişinău,1999 (N).82. Fruntaşu P. Sistemele politice contemporane (analiza comparativă). Partea I-II.- Chişinău,

2001 (N).83. Geopolitica. vol.I.- Iaşi, 1994 (A).84. Ghid de idei politice. -Bucureşti, 1991 (N).85. Ghideanu T. Concepţia social-politică a lui Eminescu. -Iaşi, 1980 (A).86. Gleick Games. La theorie du CHAOS: vers nouvelle sciens. -Paris, 1989 (A).87. Глухов А. Политические конфликты и кризисы. Консенсус и политические методы его

достижения.- «Государство и право»,1993, №6 (N).88. Гозман Л. Политическая психология.- Ростов- на Дону, 1996 (N).89. Grawitz Madeleine. Metodes des sciens sociales. New Edicion. - Paris, 1993 (A).90. Gustave Le Bon. Psihologia maselor. -Bucureşti, 1991 (N).91. Hall J. Statul. – Bucureşti, 1998 (A).92. Hăgan Trofim. Politica şi democraţia.- Cluj-Napoca, 1995 (A).93. Xэллoуэл Dжoн H. Моральные основы демократии. –Москва, 1993 (À).94. Held David. Models of Democracy. - Stanford, University Press, 1987 (A).95. Herbert Mc Closky, J.Zaller. Capitalism et democratie. – „Economica”, 1990 (Al.fr.).96. Huntington Samuel P. Ordinea politică a societăţilor în schimbare.- Iaşi,1999 (A).97. Huntington Samuel P. Viaţa politică americană. - Bucureşti, 1994 (A).98. Хeнкин С. «Три консенсуса на пути к демократии»(Испания в переходный период к

демократии).- „Полис”,1993 (N).99. Хeнкин С. Политика пакта : испанские иллюстрации (о «пакте Мoнклoa»).-

„Полис”,1996, № 5 (N).100. Hoffman S. Ianus şi Minerva: eseuri asupra teoriei şi practicii politicii internaţionale.-

Chişinău, 1999 (A).101. Ideologies. Partis politique et groupes sociaux. –„Presses de la fondation Nationale des

sciences politiques”, 1991 (Al.fr.).102. Ierzy I. Wiatr.Социология политических отношений. - Москва, 1979 (N).103. Ильин М. Коваль В. Что есть политика и что наука о политике.-«Полис», 1991,

№4 (N).104. Ильин М., Коваль В. Две стороны одной медали: гражданское общество и

государство.- «Политические иследования», 1992, №1-2 (N).105. Ильин М., Коваль В. Личность в политике: «Кто играет короля?» -«Полис»,1992,

№3 (N).106. Impactul trecutului totalitar asupra noilor democraţii din Europa Centrală şi de Est. -

Chişinău, 2000 (A).107. Incursiune în studiul conceptelor. - Bucureşti, 1995 (A).108. Iorga N. Discursuri parlamentare. v.I. - Bucureşti, 1939 (A).109. Iorga N. Discursuri parlamentare. v.II. - Bucureşti, 1940 (A).110. История политических и правовых учений: Хрестоматия (сост. и ред. Г.Демиденко,

Г.Борисов).- Белгород,1999 (А).111. Istoria gîndirii politice în Moldova. Partea I. -Chişinău, 1994 (N,A).112. Jacques Chevallier. Elements d’analyse politique. -Presses Universitaires de France, 1985

(Al.fr.).113. Jean Charlot. La politique en France. -Fallois, 1994 (Al.fr.).114. Jean Charlot. Les partis politiques et le systeme des partis en France. – „Ministere des

Affaires Etrangere”, 1992 (Al.fr.).115. Jean Rossetto. Les institution politiques de la France. - Paris, 1992 (Al.fr.).116. Jean-Claude Maklet. Textes sur les libertes publiques. - PUF, 1988 (Al.fr.).117. Jean Morauge. La liberte d’expression. Que sais-je? - PUF, mai 1993 (Al.fr.).118. Jean Roche, Andre Pouille. Libertes publiques. - Dalloz, 1995 (Al.fr.).

22

Page 23: politolog (1)

119. Juc V. Din istoria gândirii politice româneşti (În Moldova): material didactic.- Chişinău ,1997 (A).

120. Камалов М. Демократическая политическая культура: американский опыт. Вестник МГУ. Сер.12.- „Социально- политические исследования”, 1991, №6 (N).

121. Khan Rais A., Mcniven James D. - An introduction to Political Science. - Nelson Canada, 1993 (A).

122. King Ch. Moldovenii: România, Rusia şi politica culturală. - Chişinău, 2002 (A).123. Lavroff D. Histoire des idees politiques de l’antiquite a la fin du XVIII siecle. - Dalloz,

1994 (Al.fr.).124. Lavroff D. Histoire des idees politiques depuis le XIX siecle. - Daloz, 1993 (Al.fr.).125. La politique en France XIX-e - XX-e siecle. - Paris, 1991 (Al.fr.).126. L’aunee politique, economique et sociale. - en 1995. Editions, evenements et tendances. -

Paris, 1996 (Al.fr.).127. Lawson Kay. Omul şi politica (o întroducere în politologie). - Chişinău, 1996 (A).128. Лебедева М. От конфликтного восприятия к согласию.- „Полис”, 1996, №5 (N).129. Lescu M. Rolul presei Republicii Moldova în democratizarea sistemului politic a

societăţii . Autoreferatul tezei de doctor în politologie. - Chişinău, 1997 (A).130. La Democratie dans tous les etats: systemes politiques entre crise et renouveau

(ed.Corine Gobin et Benoit Rinoux). – Louvain - la - Neuwe: Academia Bruylant, 2000 (A).131. Le pouvoir (sous la coord. de Guislain). -Brial, 1994 (Al.fr.).132. Les figures du pouvoir. Galerie de portraits. - Brial, 1994 (Al.fr.).133. L’etat contemporan: theorie et practique. Theme du XVI congres mondial de sciens

politique. -Paris, 1985 (N).134. Lijphart A. Democraţii: modele de guvernare majoritară şi consensuală în douăzeci şi

una de ţări. - Chişinău, 1999 (A).135. Lijphart A. Democraţia în societăţile plurale .- Bucureşti, 2002.136. Lindblom Gh. Elaborarea politicilor. - Chişinău,2003 (A).137. Lipset Seymour Martin. Political Man: The social Bases of Politics-Expanded. Ed.

Baltimore: The Johns Horkins University Press, 1981 (A).144a Макконнелл К., Брю С. Экономикс.- Мoсква,1992 (N).138. Machiavelli N. Principele. -Bucureşti, 1994 (A).139. Marin C. Societatea civilă: între mit politic şi pledoarie socială .- Chişinău, 2002 (A).140. Марченко М. Механизм адаптации политической системы современного Запада.-

«Советское государство и право». 1991, №1 (N).141. Mazilu D. Drepturile omului – concept , exigenţe şi realităţi contemporane. -Chişinău,

2000 (N).142. Marinescu C. Naţiunea şi statutul naţional în societatea contemporană. Referat de doctor

habilitat în politologie. - Chişinău, 1996 (A).143. Mass-media în societăţile în tranziţie : realităţi şi perspective.- Chişinău, 2001 (N).144. Mihut L. Dilemele ştiinţei politice. Incursiune în studiul conceptelor. - Bucureşti, 1995

(A).145. Minorităţile naţionale şi relaţiile interetnice : tradiţie europeană şi experienţa noilor

democraţii pentru Moldova. Vol 1-2.- Iaşi, 2002 (A).146. Миронатиев А. Актуальные проблемы мирового политического процесса. -

„Социально- политический журнал”, 1993, №4 (N).147. Michel Dobry. Sociologie des crises politiques. Presses de la fondation des sciences

politiques, 1992 (Al.fr.).148. Mitran I. Politologia în faţa secolului XXI.- Bucureşti, 1997 (N).149. Moldova şi integrarea europeană (red. C. Vârlan).- Chişinău, 2001 (A).150. Moldova: cooperare pentru dezvoltare. Mai 1996, - Chişinău, 1996 (A).

23

Page 24: politolog (1)

151. Moldova între Est şi Vest: identitatea naţională şi orientarea europeană.- Chişinău , 2001 (N).

152. Moldova, România, Ucraina: integrarea europeană şi migraţiunea forţei de muncă.- Chişinău, 2000(N).

153. Moldova, România, Ucraina: integrarea în structurile europene.- Chişinău, 2000 (N).154. Moldoscopie (Problemele analizei politice). Partea I - Chişinău, 1992; Partea II -

Chişinău, 1993; Partea III - Chişinău, 1993; Partea IV - Chişinău, 1994; Partea V - Chişinău, 1995; Partea VII - Chişinău, 1995; Partea VIII - Chişinău, 1997; Partea IX.-Chişinău,1997 (coordonator Moşneaga V.). - (N,A).

155. Moldovanu D. Tranziţia : interdependenţa transformărilor sistemice şi a integrării în economia mondială. -Chişinău, 1997 (A).

156. Moraru V. Mass media vs politica.- Chişinău ,2000 (N).157. Морс Фламэн. История либерализма и современный либерализм.-Москва, 1995

(N).158. Moţoc Iu. Teoria relaţiilor internaţionale : sursele filosofiei morale şi a dreptului.-

Bucureşti ,2001 (A).159. Мошняга В. Молдова-96: Президентские выборы, политические партии и

избирательные технологии.- Кишинев, 1997 (N).160. Мухин А.А. Бизнесс- Елита и государственная власть. Кто владеет Россией на

рубеже веков? – Москва , 2001(A).161. Мясников О. Субьекты политики.- «Социально- политический журнал».1993, №5-6

(N).162. Население Молдовы и трудовая миграция: состояние и современные формы. -

Кишинэу ,2000 (N).163. Nedelea M. Istoria României: Compendiu de curente şi personalităţi politice.

Paşoptismul, conservatorismul, liberalismul. -Bucureşti, 1994 (A).164. Nedelea M. Istoria României: Compendiu de curente şi personalităţi politice. Socialismul,

naţionalismul, naţional-ţărănismul, extremismul de dreapta. - Bucureşti, 1994 (A).165. Nonna Mayer, Pascal Perrinean. Les comportements politiques. -Paris, 1992 (Al.fr.).166. Negoescu Gh. Marketing, politică, liberalism. - Galaţi , 1998(A).167. Negrea R. Banii şi puterea.- Bucureşti, 1990 (A).168. Nunberg Barbara. The State After communism : Administrative Transitions in Central

and Eastern Europe.-Washington,1999 (A).169. Ойснышев А. Аристотель.- Москва,1989 (N).170. Омельчкин О.В. История демократических идей: учебное пособие. – Кемерово,

2000 (A).171. Oprea I. Nicolae Titulescu. - Bucureşti, 1996 (A).172. Ovidiu Trăsnea. Filosofia politică. - Bucureşti, 1986 (N).173. Pascaru A. Societatea între conciliere şi conflict: cazul Republicii Moldova.- Chişinău,

2000 (N).174. Pitagora. Legile morale şi politice (trad. din limba franceză). - Oradea, 1996 (A).175. Pluripartidismul în Moldova: esenţa şi specificul formării.- Chişinău,2000 (N).176. Plano Jack C. ş.a. Dicţionar de analiză politică. - Bucureşti, 1993 (A).177. Politica industrială şi comercială în Republica Moldova.- Chişinău, 1997 (A).178. Плевако Н. Конфликт и консенсус в политике и на рынке труда.- „Полис”, 1995,№

6 (N).179. Прзеворски А. Демократия и рынок. Политические и экономические реформы в

Восточной Европе и Латинской Америке.- Москва, 2000 (A).180. Политические идеологии (Учебное пособие для студентов).-

(ред. Ленчина М. И др.). –Кемерово, 1997 (A).181. Pop Iftene. Basarabia din nou la răscruce. - Bucureşti, 1995 (A).

24

Page 25: politolog (1)

182. Probleme globale ale omenirii: Starea lumii 1996 (coord. Brown Lester R.). - Bucureşti, 1996 (A).

183. Remy Richard C. United States Government: Democracy in action. - New-York, 1993 (A).

184. Republica Moldova la începutul mileniului III: realităţi şi perspective.- Chişinău, 2001.185. Republica Moldova : istoria politică (1989-2000). Documente şi materiale (Mihai

Cernencu, Andrei Galben, Gheorghe Rusnac, Constantin Solomon).- Chişinău , 2000 (A).186. Ringold Dena. Roma and the transition in Central and Eastern Europe: trends and

challenges.- Washington, 2000 (A).187. Robertson David. The Penguin Dictionary of Politics. - London, 1993 (A).188. Roman V. Tranziţia de la revoluţia din România, 1989 la războiul din Iugoslavia, 1999.-

Sibiu, 1999 (A).189. Rusnac Gh., Moşneaga V. Concepţia politicii externe: fapte şi factori. - “Moldova şi

lumea”, 1993, Nr.7-8 (N,H).190. Ravenschi S. Concepţiile social- politice ale lui Max Weber şi însemnătatea lor pentru

contemporaneitate. Autoref. tezei de dr. în ştiinţe politice .- Chişinău , 2001 (A).197a Rumleanschi P. Managementul cunoştinţelor în sistemele inteligente ,rolul lui în dezvoltarea vieţii economice în Republica Moldova. -„Rolul ştiinţei şi învăţământului economic în realizarea reformei economice din Republica Moldova (25-26 septembrie 2003). V.II. Conferinţa internaţională”. - Chişinău, 2003 (A).191. Rusnac Gh., Ciobu E. Birocratismul şi urmările lui sociale. - Chişinău, 1992 (N,A).192. Saca V. Interese politice şi relaţii politice : dimensiuni tranzitorii.- Chişinău, 2001

(N,A).193. Saca V. „Coeziune naţională” în societatea moldavă. - „Moldova şi lumea”, 2003, Nr.2

(N,H,A).194. Saca V. Conflictul şi politica. - “Socio-analiză”, 1996, Nr.1 (N,A).195. Saca V. Fenomenul conflictului politic: aspecte integrative şi dezintegrative. -

“Economica. Supliment”. - Chişinău, ASEM, 1997 (A).196. Sartori G. Teoria democraţiei reinterpretată. - Iaşi, 1999. 197. Scase Richard. Clasele sociale.- Bucureşti, 1998 (A).198. Shafritz Jay M. The Dosey Dictionary of American and Politics. - Cicago, 1988 (A).199. Simone Goyard-Fabre. Philosophie politique XVI-e - XX-e siecle. - PUF, 1987 (Al.fr.).200. Skinner Q. Machiavelli.- Chişinău, 2001 (A).201. Smith Gordon. Politics in Western Europe: comparative analysis.- New-York, 1984 (A).202. Smith A.D. Naţionalism şi modernism: un studiu critic al teoriilor recente cu privire la

naţiune şi naţionalism.- Chişinău, 2002 (A).203. Statul naţional şi societatea polietnică: Moldova în anii 90. - Chişinău, 1997 (N).204. Solomon C. Aspecte ale vieţii politice în Republica Moldova (1989-2002).- Chişinău, 2002 (N).205. Spinei T. Introducere în politologie.- Chişinău, 2003 (N).206. Старостина Е. Политическая культура в Испании.-„Мировая экономика и

международные отношения”, 1994, №2 (N,A).207. Стивенсон Дуглас К. Америка: народ и страна (перевод с англ. ). -Москва, 1993

(À).208. Stratulat B., Fruntaş P. Conştiinţa şi politica. - “Moldova şi lumea”, 1991, Nr.9 (N).209. Sleahtiţchi M. Eseu asupra reprezentării puterii : cazul liderilor.-Chişinău, 1998 (A).210. Şofransку O. Republica Moldova: capital geopolitic.- Chişinău, 1999 (A).211. Шварценберг Р. Политическая социология.- Москва,1992 (N).212. Thoveron Gabriel. Comunicarea politică azi (trad. din limba fr.). - Oradea, 1996 (A).213. The Democratic Developmental State : politics and institutional design (ed. by M.

Robinson, G. White ). – Oxford, 1998 (A).

25

Page 26: politolog (1)

214. Tismăneanu V. Reinventarea politicului: Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel. -Iaşi, 1997 (A).

215. Titulescu Nicolae. Documente confidenţiale. - Bucureşti, 1992 (A).216. Toffler Alvin. Previziuni şi premise.- Oradea, 1996. Interviu cu autorul cărţilor “Şocul

viitorului”, “Al treilea val” etc. (N,A).217. Ţău N. Diplomaţie în culise: suveranitate, independenţă, război şi pace. 1990- 1998.-

Bucureşti, 2002 (A).218. Ţurcan G. Cultura politică a studenţilor şi procesul democratizării societăţii. - „Valorile

spirituale în procesul educaţiei”, Conferinţa Ştiinţifică Interuniversitară.- Chişinău, UTM, 2003.

219. Untilă V. Traiectoria evoluţiei politice.- Chişinău, 2003 (A).220. Voicu G. Concepţia elitară a lui Max Weber.-„POLIS”, 1995, nr.4 (N).221. Вебер М. Избранные произведения.- Москва,1990 (N).222. Weber M. Politica o vocaţie şi o profesie.- Bucureşti, 1994 (N).223. Wight M. Politica de putere.- Chişinău, 1998 (A).224. Wolff Francis. Aristote et la politique. -Paris,PUF, 1991 (A).225. Zavtur A. Puterea politică şi conflictul social.- Chişinău, 1999 (N).226. Zavtur A. Conflictul social: esenţa, cauzele, funcţiile şi particularităţile. – „Revista de

filosofie şi drept”. - Chişinău, 1996 (N).233a Zelinschi A. Cultura organizaţională ca factor de creştere a eficacităţii manageriale în contextul reformelor socio - economice din Republica Moldova.- „Rolul ştiinţei şi învăţământului economic în realizarea reformei economice din Republica Moldova (25-26 septembrie 2003). vol.II. Conferinţa internaţională”. - Chişinău , 2003 (A).227. Zelgler Harton L. The political community: a comparative introduction to political

systems and society.- London, 1990 (A).228. Зуев В. «Власть» в системе политических категорий. - «Государство и право»,

1992, № 5 (N).

26

Page 27: politolog (1)

SUBIECTEPentru examen (colocviu)

la disciplina „Politologie”

1. Obiectul de studiu şi structura politologiei. Interpretările moderne ale teoriei politice.

2. Teoria politică şi teoria economică: probleme de interacţiune.3. Politologia în contextul cultural al contemporaneităţii.4. Funcţiile teoriei politice.5. Paradigmele de bază ale politologiei. 6. Ştiinţa politică şi politica ştiinţifică: concordanţe şi discordanţe.7. Fenomenul politic: esenţa, structura, funcţiile.8. Timpul politic şi spaţiul politic. Noţiunea de geocronopolitică.9. Determinismul şi interacţionismul în coraportul politicului şi economicului.10. Aspecte politice şi economice ale alienării.11. Fenomenul puterii politice: concept , trăsături, tipuri.12. Resursele şi mecanismul funcţionării puterii politice.13. Problema legitimităţii puterii politice.14. Rolul economicului în funcţionarea puterii politice. Puterea politică şi puterea

economică: intersectări şi interdependenţe.15. Esenţa şi structura sistemului politic. Funcţiile sistemului politic.16. Modele şi tipuri a sistemelor politice contemporane. Sistemul politic în Republica

Moldova.17. Relaţia sistem politic - sistem economic în cadrul sistemului social-global.18. Noţiunea de regim politic şi clasificarea regimurilor politice contemporane.

Specificul regimului politic în Republica Moldova.19. Fenomenul societăţii civile: caracteristica generală.20. Democraţia ca formă de organizare a societăţii. Principiile democraţiei

reprezentative.21. Experienţa democratică în lumea contemporană. Democraţia politică şi

economică: tangenţe şi tendinţe de dezvoltare.22. Partidul politic: abordare conceptuală , structurală şi funcţională.23. Tipologia partidelor politice şi a sistemelor de partid.24. Grupurile de presiune. Fenomenul lobbysmului şi corporativismului.25. Noţiunea de sistem electoral şi proces electoral.26. Marketing politic şi marketing economic: interferenţe şi perspective de

dezvoltare.27. Elita politică. Teoriile clasice şi contemporane despre esenţa şi rolul elitei în

societate.28. Noţiunea şi substanţa liderismului politic.29. Personalitatea ca actor şi obiect al politicii. Socializarea politică a

personalităţii.30. Conceptul de drepturi ale omului : istoria şi actualitatea.31. Acţiunea politică. Rolul interesului economic în profilarea acţiunii politice .32. Relaţiile politice - expresie sintetică a relaţiilor sociale.33. Relaţii politice de conflict şi de consens. Problema integrităţii Republicii Moldova.34. Noţiunea de proces politic. Dimensiunile de esenţă şi structurale ale procesului

politic.35. Dezvoltarea politică şi economică a societăţii.

27

Page 28: politolog (1)

36. Modernizarea politică. Corelaţia politicului şi economicului în procesul modernizării.

37. Politica internaţională. Paradigmele şi tendinţele de dezvoltare ale procesului politic internaţional la etapa actuală.

38. Esenţa şi funcţiile politicii externe. Politica externă a Republicii Moldova: principii şi priorităţi.

39. Conceptul de cultură politică. Structura şi funcţiile culturii politice.40. Cultura politică şi cultura economică în procesul civilizatoric contemporan.41. Rolul studiului politologic în formarea culturii politice şi civice a tineretului studios.42. Esenţa, structura şi funcţiile ideologiei politice.

28