189

Introducere1

InseifurileBiblioteciiUniversităţiidinBudapesta, timpdedecenii,s-aupăstrat35decodice,înstadiidiferitededeteriorare.Printreeleseaflăşi12volume„Corvina”,demarevaloare.

Acestemanuscrise,datânddinsec.14–15,dupăocu-pareaBudeidecătreturci,aufostduselaIstambul.Dato-rităcondiţiilornefavorabilededepozitare,acestecodices-audeteriorat,dincauzaumidităţiiexcesiveaufostata-catedeciuperci,bacteriişialţifactoriorganicipatogeni.Cele35devolumeaufostdateînapoiUngarieiîn1877decătresultanulAbdulHamidII,ajungândastfelînBiblio-tecaUniversităţiidinBudapesta.2

Premergător restituirii, acesteaau fost restaurate„deurgenţă”.Probabil,fiinddezintegrate,coperteleoriginalealecărţiloraufostlegatedinnou,cumaterialenoi.Sta-rea lors-aagravatşimaimult înBibliotecaUniversită-ţii, dezintegrarea lor totală fiind iminentă. Din ordinulMinisterului Culturii ungare, specialiştii LaboratoruluiBiblioteciiNaţionale„Széchenyi”, în strânsăcolaborarecualteinstituţii,3auiniţiatînanul1983programul„Cor-vina”, care şi-a propus ca scop examinarea posibilităţi-lor de restaurare a pergamentului, precum şi stabilireamodalităţilor și tehnicilor de restaurare. Examinările şiexperimentele vizaudezinfectarea, consolidarea, fixareamaterialelorşiafoliilor,precumşicompletareaacestora.

Atunci s-aelaborat şi s-aexperimentat tehnologia şireţeta turnării pastei de pergament.4 Rezultatul acestui programa fost restaurarea a 31 de volumede codexuridinpergament,5decătrespecialiştiiBiblioteciiNaţionale

1 Înprezentapublicaţieautoriipublicădouălucrărisimilarecatemă,carepentruoprezentaremaieficientăatematiciiaparsubdouătitluridife-rite.Primaseocupăcupergamentulşipieleanetăbăcită,cunoştinţeledebazăşiproceselechimico-biologiceapărutepeparcursuldeteriorăriişi restaurării; prezentulmaterial se ocupă cu posibilităţile şi limitelerestaurării,modurileşimaterialelederestaurare.

2 Despre istoricul acestor codicemaimulte informaţii: http://konyvtar.elte.hu/letoltesek/Egyetemi_Könyvtár_füzet.pdf.

3 ProgramulafostafostsprijinitşidespecialiştiişiprofesoriidinCom-pania de cercetare şi dezvoltare a industriei de piele şi încălţăminte,Institutuldecercetareaindustrieihârtiei,Institutuldecercetareaindus-trieitextile,Universitatea„EötvösLoránd”,MuzeulNaţional,precumşispecialiştişiprofesoriaiUniversităţiideArteplastice.

4 Wouters2000.p.81.5 Dintre aceste codice, 27 de volume sunt în posesia Bibliotecii Uni-

versităţii, iar 4volume înposesiaBiblioteciiNaţionale „Széchenyi”.BeöthynéKozocsa1991–1993.

„Széchenyi”şiaiBiblioteciiUniversitaredinBudapesta. 6Înanii1970-80,îndomeniulrestaurăriiobiectelordin

piele,istoriceşietnografice,s-augeneratmaimulterezul-tateteoreticeşipractice.Indecursulanilors-auacumulatmulte experienţe şi s-au formulat noi idei şi opinii, dincare motive trebuie să reexaminăm importanţa şi loculrestaurării pergamentului şi a pielii netăbăcite, tehnicileşimetodelefolositeînrestaurare,rezumândcunoştinţelenoastreşirezultatelecercetărilorultimilorani.

Prezentalucraresebazeazăpecercetărilefăcutedere-stauratoriiUniversităţiideArtedecorative,pemuncacustudenţii,pestudiiledespecialitate,astfelbazându-neşiperezultatelealtorcolegi.

Înceleceurmeazăvomprezentadeteriorărispecificeunor categorii de obiecte culturale din pergament sau pie-lenetăbăcită,problemeleapăruteînprocesulrestaurării,materialele utilizabile în restaurare şi vomvorbi despreavantajeleşidezavantajelemetodelorderestaurare.

Scopulrestaurării,consideraţiieticeMajoritateaobiectelordinpergamentsaupielenetăbă-

cităseaflăîncolecţiilemuzeelor,arhivelorsaubiblioteci-lor,darşiînproprietateprivată.Intervenţiarestauratoruluipentrutratarealor,pelângăstareadesănătateşimateri-alelefolosite,esteinfluenţatădemulteorişidetipulco-lecţiei,aformeideproprietate,precumşideprezentareaulterioarăaobiectelor,modulşiscopulfolosinţeiacesto-ra.Deaceea,esteprimordialnecesarăstabilireascopuluişiaprocentuluirestaurării,depreferatcuconsultareacuproprietariiobiectului,saucumuzeologul,bibliotecarul,istoriculdeartă.

Documente arhivistice

Încazuldocumentelorşiactelordinarhive,ocerinţăpri-mordialăestepăstrareacâtmaibunăainformaţieipurtatădeacestea,fărăpierderisaulipsuri,precumşipăstrareaau-tenticităţiidocumentului.Acestlucruestevalabilşiîncazulîncaredocumentulestepăstratdemuzeesaubiblioteci.

În cazul cărţilor din biblioteci, cea mai importantăcerinţă este păstrarea condiţiei fizice, a funcţionalităţiişi esteticii cărţii. Păstrarea materialului, a structurii şi

6 Restauratorii care au lucrat în programul „Corvina” din BibliotecaNaţională Széchenyi: Beöthyné Kozocsa Ildikó, Ballagó Lászlóné,CziglerMária,CsillagIldikó,FarkasCsilla,K.HorváthÁgnes,LenteZsuzsa,M.ÁdámÁgnes, (BEK):SzlabeyGyörgyi.ExperimenteleşirezultateleveziB.Kozocsa1992.

Posibilităţilerestaurăriiobiectelordinpergament şipielenetăbăcită;consecinţeletratamentelorderestaurare

asupraobiectelordeartă

Ildikó Kozocsa Beöthyné – Márta Bendefy Kissné – Marianne Érdi – Katalin Orosz

190

conţinutului acestuia, suntdeopotrivă imperative.Func-ţionalitatea,utilizareacărţilordinbiblioteci,estenecesarăşiulterior,şidupărestaurare.7

Însituaţiaobiectelormuzeale,putemdistingetreimaricategorii:operedeartă,obiectedeuzsauornamentale,şiobiectedecult.

Încazulrestaurăriioperelordeartăplastică(miniaturi,pasteluri),atâtpăstrareaintegrităţiifiziceşiamaterialelororiginale,aaspectuluiestetic,câtșipăstrareaşiprezen-tareamesajului artistic reprezintă o cerinţă primordială.Ocerinţăfoartefrecventădinparteaistoricilordeartăestecurăţirealordeimpurităţiiritante,pete.

Laobiecteledeuzşideornamentcerinţadefondestepăstrareaintegrităţiifizice,afuncţionalităţii,prezentareamoduluideutilizare,iarpăstrareafuncţieiuzualeşiasem-nelordefolosinţăestetotatâtdenecesară.Înmultecazurinuesteocerinţăprimordialăaspectulesteticalobiectului,păstrareaurmelordefolosinţă(deformare,patinănobilă),esteundeziderat(dacănudăuneazămaterialului).

Obiecte spirituale, obiecte de cultseaflădeobiceiîncolecţiile etnografice. Au o valoare spirituală specială,caretrebuiefieluatăîncalculatuncicândsuntdepozitate,restaurate,prezentate.Printreacesteasenumărăobiectelespecificeşamanismului(tobe,veşminte,totemuri).Înpro-iectareaşiplanificarearestaurării,aintervenţiilorşiatra-tamentelor,trebuierespectatăcredinţaculturiirespectiveşiconsultareaprealabilăcudescendenţiiacestora.Încazulobiectelor spirituale nu este admis din partea acestor co-munităţianumitetratamente,nefiindacceptabileanumitemateriale(tratamentcuantiseptice,materiale„necurate”,nepregătitedupăritual,„necuşer”,completăritabuetc.).8

Este de importanţă primordială ca resturile corpuluiuman,săfietratatecurespectşipioşenie.(Mumiile,crani-ileindienilordinAmericasaumaoridinNouaZeelandă).

Posibilităţile şi limitele restaurării

Deşifazelerestaurării,moduldeoperare,instrumenteleşisoluţiileaplicatediferitelorobiectedinpergamentşipie-lenetăbăcităsuntasemănătoare,totuşiîncazulmultora,rezolvareaproblemelorpoatediferidelauncazlaaltul.

Pentrualegereasoluţionăriioptimedeconservare-re-staurare,trebuiesăcunoaştemnunumaicaracteristicileşicomportamentulmaterieiprimeaobiectului,cişiamate-rialelorşichimicalelor,soluţiilorfolositeîncursulrestau-rării,impactultratamentelorasupraobiectului,avantajeleşidezavantajeleacestora.

Dinaceastăcauză, înceleceurmează,descriemflu-xulunei restaurări îngeneral‚concepânddinnou,dupăcunoştinţelenoastredinprezent,posibilităţilepecare leavem la dispoziţie pentru dezinfectare, curăţire, fixareamaterialelorcolorate,consolidareaşicompletareaperga-

7 Funcţionalitatea,cerinţadefifolositeestenecesarăşiîncazulcărţilordinbiblioteciledinmuzee,însăînunelecazuri,cumarfipăstrarealorîncolecţiimuzeale,caobiectedeartă,aceastanuesteneapăratindis-pensabilă.

8 Kite–Tomson,2007.p.184.

mentuluişiapielii,remediereadistorsiunilorşiefectulpecare îl au toate aceste procedee şi soluţii asupra perga-mentuluişiapieliineprelucrate.

Cauzele infecţiilor microbiologice, funcţiile de viaţă ale bacteriilor şi mucegaiurilor

Factorii patologici biologici pentru obiectele din perga-mentşipielenetăbăcită sunt insectele,bacteriile şimu-cegaiul.

Insectele îngeneraldistrugmaterialeleobiectuluifi-zic,iarmicroorganismeledescompunchimicmaterialeleorganice.Contrainfestăriicuinsecteesteindicatăapăra-reaprealabilă(controale,curăţenie),precumşidezinfec-tareatotalăadepozitelor.Despreposibilităţile,avantajeleşipericolelemetodeloracestora,relateazăamănunţitlite-raturadespecialitate.9

Potrivit experienţei, foarte rar ajung în laboratoarelederestaurareobiectedinpergamentşipielenetăbăcităcuatacactivdeinsecte,astfelîncâtprezentalucrarenutra-teazăprocedeelespecificeacestora.

Infestareamicrobiologicăesteînsămultmaifrecven-tă,darfaptulcăestevorbadeoinfestareactivăsaunudemucegaiviuoribacterii,nusepoateconstatalaosimplăexaminare.Putemfisigurideaceasta,numaiatuncicândinfestareaesteînglobatărecentînmaterial,şidacăesteîn-soţităşideumiditate.Dinacestemotive,rezumămfunc-ţionarea microorganismelor dăunătoare, dezinfectantelecarepotfifolosite,impactulacestoraasupramaterialelor,apergamentuluişiapieliinetăbăcite.

Bacteriile sunt organisme unicelulare fără nucleu şimetabolism,careprezintăformaceamaiprimitivăavieţiivegetale.Nutrimentulnecesarestedobânditdindescom-punereamaterialelorneorganiceşiorganice.Descompu-nereaofaccuajutorulunorenzime,înprezenţaoxigenu-luisaufărăoxigen.Pentrumaterialeleorganicebacteriileaşazisheterotrofe10prezintăunpericolpentrucăsehră-nesccusubstanţeorganicesintetizatedealteorganismesaudematerialedegradate.

Bacteriile se înmulţesc prin divizare, în condiţii demediu optime, foarte rapid.11 În celule se formează unspor, numit endospor, celulă reproducătoare asexuată,careserveştelarăspândireaşisupravieţuireamicroorga-nismuluiîncondiţiinefavorabile.Metabolismulşiconţi-nutuldeapăalacestuiaesteminimal,esteoformălatentădeviaţă,careesterezistentăşi înmediuextrem,caldşiuscat. Înmomentul când condiţiiledinmediudevin fa-vorabile,condiţiadesporseschimbăînformăvegetală,însă atunci numai sunt termorezistenţi şi au nevoie deumezeală. Bacteriile sunt viabile într-o limită largă detemperatură,(0–45°C),darvieţuiescnumaipemateriale

9 Gilberg1990,Morgós2001,Brokerhofetal2007,Strang2012.10 Senumescheterotrofe,fiindcăsuntorganismecaresehrănescnumaicu

substanţeorganice,nuaucapacitateadeasintetizasubstanţeleorganicedinceleanorganice.(http://www.DEXonline)

11 Suntcapabilisăseînmulţeascănumaiîncâtevaore,săsedublezecan-titativ,prindivizare,producândmilioanedenoicelule.

191

organicecuumiditateproprieridicată.Pentruînmulţirealorestenevoiedeumiditaterelativă(UR)100%,şiumi-ditateridicatăasubstratului.12 Cele mai multe bacterii se dezvoltăfoartebineînmediuuşorbazic.(pH=7,2–7,5)Degradareaspecificăcauzatădebacteriiesteputrezirea,care este procesul de descompunere cu enzime a materi-alelordenaturăanimalăcuumiditateridicată.Cuaceastădescompunereneîntâlnimîncazulobiectelorarheologicedinpiele,cares-auaflatmulttimpînsolulumed.Colage-nulpoatefidescompusde foartepuţinebacterii (speciaClostridium)13dincauzastructuriisalestabile,dinlanţuritransversale şi tridimensionale. Pergamentul, din cauzaspecificuluiuşorbazic,estemaipericlitatdacăsepăstrea-zăîncondiţiideumezealăfoarteridicată,timpîndelungat,adicădacăînporiisăiseaflăpreamultăapăcapilară.14

Mucegaiurilesuntciupercisaprofitesauparazite,mi-croorganismevegetalecunucleudecelulă, fărăclorofi-lă, heterotrofe, care se dezvoltă pe suprafaţa substanţe-lororganiceşicareseînmulţescprinspori.15 Celulele cu membrană stabilă se divizează într-o direcţie, sunt spe-cialeşicreeazăfilamente lungi(hife).Acestefilamentealcătuiescmiceliulciupercilor,caresuntdeculoridiferiteşiaparpesuprafaţasubstratului.Fungiicareproducdes-compunerea,degradareamaterialelororganiceaobiecte-lordeartă,suntdinspeciaaşaziseiciupercicuconidie(Deuteromycota),careprinînmulţireasexuatăproducco-nidii,careseaflăpevârfurilehifelor,formaşiculoarealorfiindspecificespecieidemucegai.Sporiidedimensiunifoartemici,plutescînaer,serăspândesc,sestabilescpesuprafaţamaterialelorşiîncondiţiiprielnicesereproduc,ciclul se reia şi în fazavegetativăproducmii şimii deconidii.Asemănătorbacteriilor,suntcapabilesăsupravie-ţuiascăşiîncondiţiiextreme,rămânândviabile.Mucega-iuriledobândescdinsubstratnutrimentulnecesarfuncţi-onalităţii,adicădindescompunereamaterialuluiorganicaobiectuluideartă.Pentruaceasta,producenzimeşiaciziorganici,pecarelenumimsubstanţeprimarealemetabo-lismului.Tot de această categorie aparţin şi substanţelecareregleazăumiditateainternăasubstratului(glicerina).Substanţeleproduseînurmadescompuneriimaterialelororganice,pigmenţii,16rezultaţidindezvoltareamucegaiu-lui,darşisubstanţeolfactive,careemanămirosuri, şiceleantigen(denaturăproteică),şiantibiotice, sunt produsele secundarealemetabolismului.Aiciaparţinşisubstanţeletoxice,muco-polizaharidele,carepotprovocaalergiialecăilorrespiratoriilaom.

12 Substratulestematerialulpecaresedezvoltămicroorganismulşiîldez-integrează,folosindu-lcanutriment

13 Kastaly2010.pp.9–15.14 UnbunexemplusuntcâtevaexemplaredecodiceaduseînapoidinTur-

cia, încares-audescoperitactinomicete,microorganisme înruditecubacteriile.(BeöthynéKozocsa1992.p.13.)

15 Nuseîncadreazănici înspeciaplantelorşinici înspeciaanimalelor,alcătuindoramurăaparte.

16 Peteledemucegaicaredegradeazăaspectulesteticalobiectelornusuntcauzatedeconidii,cidesubstanţeleşipigmenţiiproduşidehife.Aces-teapătrundîntreţesutul,fibrelepielii,ahârtiei,atextilei,îndepărtarealorputândfiposibilădoarcutratamentechimice.

Mucegaiul poate absorbi zaharurile simple (mono-zaharide), aminoacizi liberidin substrat,darpentru for-mareapeptidelorşiadizaharidei,trebuiesălereducăînaminoacizişizaharurisimple.Pentrumetabolism,elarenevoiedeomareumiditate,pecareoabsoarbedinmediu.Materialeleorganicecuconţinutdeproteinedinobiecteledeartăsuntbunepentrugerminareamucegaiului,numaidacăumiditateamediuluiestede70%,saupeste,untimpîndelungat.Însăcantitateaşiconcentraţiamaterialelordi-zolvatesuntdeasemeneafactorihotărâtori,pecareîipu-temcorelacuactivitateadeapă.17 Mucegaiurile pot folosi numaiapăcuactivitate0,7–0,98.Înapapurăşiînlichidecu substanţece reducumiditatea sub0,7,nu semai re-produc.Mucegaiurileaşanumitexerofile(caresuntrezis-tentelasecetă),sepotreproduceîntrevaloride0,7–0,9.Acesteaauconidii cuumiditate ridicată, caredupăger-minareproducglicerinăînsubstraturişiprinaceastasuntcapabilesăreglezeumiditateanecesară.Mucegaiurilene-xerofile,auconidiicuumiditatescăzută,astfelelepotîn-colţidoarlavalorimaimarideumezeală,0,98.Însădacăsedezvoltăşiacesteapotreglaumiditateadinsubstrat.18 Unele mucegaiuri des întâlnite pe materiale organice,aparţinând genuluiAspergilus, sunt xerofile:Aspergilusniger,Aspergilusflavus,Aspergilusfuningatus.Germina-reamucegaiuluicaşiîncazulbacteriilor,esteinfluenţatăşideparametriichimiciaimediului.PentrudezvoltareamucegaiuluipH-uloptimalmediuluieste înparteaaci-dă,între3–7%,darsepoatedezvoltaşiîntr-uncadrumailarg,întrepH2–9%.PH-ulsubstratuluiesteinfluenţatşidemucegaiuri,fiindcăeleproducacizimetabolici (acidcitric),însădacăvalorilepH-uluipesubstratsuntîntre4–7%,atuncitoatemucegaiurilesepotdezvolta.Aceastapoateficauza faptuluicăpeobiecteledinpergament şipielesedezvoltămaidesmucegaiuldecâtbacteriile.Spe-ciiledemucegaisuntcapabilesăsedezvolteîntrelimitefoartelargidetemperatură,dartemperaturainfluenţeazăvitezagerminării.Mucegaiurilesepotclasificadupăre-zistenţalorlatemperaturăîntreicategorii:speciitermo-rezistente,rezistentelager,mezofile(temperaturimedii),şixerofile(rezistentelatemperaturiînalte).

Îngeneraldeci,sepoatespunecădintrespeciileno-civeobiectelordeartăspeciileAspergillussedezvoltăşilatemperaturiridicate,dartotodatănunecesităumiditateridicată,caspeciilePenicilium.Celedinurmăsepotdez-volta şi la temperaturi joase, în camerele frigorifice saupealimenteledinfrigider.19 În cazul materialelor organice (proteine)sepotdezvoltaambelespecii.20

17 Activitateadeapăestecoeficientulpresiuniivaporilorapei interioareamaterialelorşipresiuniivaporilorapeicuratelaoanumitătemperatu-răşiUR.Dacăînlichidsuntmaterialedizolvatecasare,zahăr,proteinesauglicerină,presiuneavaporilorapeiscade,şiactivitateaapeiscadede la1,0–0,01.Viaţapoate săgerminezenumai în apă sau lichid cuactivitate0,99-0,60.(Florian2004.p.47.)

18 Acestapoatefiexplicaţiapentrufaptulcămucegaiurilesepotdezvoltaîntimpmaiscurtdecâtbacteriilepeobiecteaflateîncondiţiicuumidi-tateridicată.

19 Florian2004.pp.52–57.20 Kastaly2010.pp.23–24.

192

Tabel 1:Speciitermorezistenteşitemperaturilecaracteristiceviabilităţiilor

Minimum T Optim T Maximum T

Specii rezistente la ger

-2şi+3,6°C 7–24°C 30–45°C

Speciimezofile -2şi+8°C 25–40°C 35–48°C

Speciitermofile +12–30°C 37,5–50°C 50–60°C

Posibilităţile tratamentului obiectelor infestate21

Scopul tratării estedistrugereamicroorganismelorvii şiactive,nocivepergamentuluisaualtormaterialeconstitu-tivealeobiectuluideartă.Intervenţiapoatefiindividualăsauînmasă.Dezinfectareaînsineînsănuestedeajuns,estenecesarăşiîndepărtareamucegaiuluişiimpurităţilordepeobiecteledeartă.

Pentru că celemaimulte tratamentele dezinfectantedeseori au efecte negative asupra materialelor sau asupra operatorilor,trebuiebinecântăritănecesitateaşimoduldeoperare.Deciziaesteinfluenţatăînprimulrânddecazulîncaremicroorganismelesuntvii,activeorinu(germinare,dezvoltare).Acest din urmă aspect constituie o proble-mănumaidacăinfecţianuesteproaspătă,iarmaterialulobiectului este uscat. În cazulmucegaiurilor de pema-terialeuscate,laprimavederenusepoateconstatadacăacestaesteviabil.Înacestcaztrebuieluateprobesteriledinmucegai, apoi germinatepe sol de cultură sterilă şidezvoltate, analizate în condiţii adecvate. În condiţiilelaboratorului de restaurare aceasta nu se poate efectua.Probele trebuieduse în laboratoarespecialedemicrobi-ologie.22Datorităefectuluinocivaltratamentelordedez-infectarefolosirealoresterecomandatădoarîncazurideinfecţiivii,active.

Sunt mai multe posibilităţi pentru dezinfectare.O metodă mai blândă pentru protejarea obiectelor deartă,estecreareacondiţiilorneprielnicedezvoltăriimi-croorganismelor.Aceastasepoatefaceşicumodificareatemperaturiişi/sauaumezelii,creareadevacuumfărăoxigen,saupriniradiere.Înafaraacestorasepotfolosişi dezinfectante chimice.Dat fiind că pe obiectele dinpergamentşipielenetăbăcită,încondiţiilegeneralealecolecţiilor,infecţiilecubacteriisuntmairaredecâtcelecumucegai,înprezentalucrareneocupămcumetodeledecombatereamucegaiului,efectulacestora,avantajeleşidezavantajelelor.

21 Dacăesteposibil, infestarea trebuieprevenităprincreareaunuiclimatadecvat,prinaerisirea,curăţireaşidesprăfuireasistematicăadepozitelor.

22 ÎnOlandaafostdezvoltatăometodăcuunsetdeuneltesterilepecareşirestauratoriiopotfolosicuuşurinţă,constânddefaptdindouăepru-vetesterile.Într-unaseaflăunbeţişorcuvatăsterilă,încealaltăsoldeculturăsteril,apoiîncondiţiidelaboratorsepoateîncolţi.Metodanus-arăspânditînUngaria.(Brokerhofetal2007.)

Modalităţi bazate pe modificarea temperaturii

Temperaturajoasă(4°C)Latemperaturijoase–cuexcepţiacazurilordacăobiectuldeartăinfectatesterăcitsub0oC – mucegaiul devine in-activ,iseîncetineştedezvoltarea,darfărăuscarenuestedistrus.Dacăobiectulestereaduslatemperaturacamerei,microorganismulsereactivează.Decireducereatempera-turiila4°C,congelarea,estesuficientăpentruinactivare,pentrustopareadezvoltăriirapide,darnuşipentrudezin-fectare.

LiofilizareaÎncolecţiilepublicedeseoriseîntâmplăcaobiectelesăfieinundate;aceste„catastrofeude”,inundaţiile,suntcauza-tedeploisauspargereaţevilor.Pentruevitareainfecţiei,obiecteletrebuieuscatedeurgenţă.Însădacăestevorbadespreocantitatemaimaredecărţişihârtieinundateşiudateşieleauînceputsăsemucegăiască,atunciomoda-litatebunăarficongelareaobiectelorşiliofilizarealor.23 Dezinfectareaprin liofilizareestebeneficăpentrueradi-careamucegaiului, dar poate fi distructivămaterialului,cauzânddistrugereafizică(distrugereamembraneidece-lule)pedeoparte,iarpedealtăpartedistrugereachimicăamaterialului.24

Totodată, temperatura joasă reduce activitatea apei,oprindastfeldezvoltareamucegaiului.Dupăanalize s-aconstatatcăsporiiplinideumiditateşihifelesuntsensi-bilelacongelare,nusupravieţuiesclatemperaturijoase,darsporiiuscaţisuntfoarterezistenţi,fiindcăumiditatealorestefoartemică.Astfelnuseformeazăînelecristaledegheaţă.Conidiileînstarelatentănupierînfazadecon-gelare–decongelare.

Umiditatea liberădinmateriale (nuşicondensul)nuîngheaţănicisub0oCdacăseaflăînvaselecapilaremici,saudacăconţinesubstanţecereducpunctuldeîngheţ.

Pentru oprirea dezvoltăriimucegaiului obiectele tre-buie îngheţate la - 20°C sau sub acest nivel, pentru untimpscurt,casăevitămformareacristalelormarideghea-ţăcaredistrugfiziccelulelepergamentuluişialehârtiei.Şiîncazulcongelăriirapides-aobservatdilatareaporilormaterialelororganice,slăbireaţesutuluifibros.

Totatuncis-aobservatşifaptulcăîncursulliofilizării,umiditateadin straturile externe alematerialului evapo-rându-se, flexibilitatea acestora se reduce, ele devenindrigide,fragile.25

În timpul liofilizării trebuie avută în vedere măsuravacuumului, ca să evităm distrugerea materialului saua unor materiale de ornament (crăparea vopselelor sauafoiţeideaur).

23 În cazul liofilizăriigheaţa este sublimatădinmaterialulobiectului învacuum,la400C.

24 Aceastadinurmăsebazeazăpefaptulcăseformeazăcristaledegheaţăcarereţinapadincelule;deaceeacreştenivelulacizilormetabolicişialenzimelor,astfelformândunniveldistructivapH-uluişiunschimbdeioniîncelulelematerialului.

25 Banik–Brückle2010.p.175.

193

Decimetodadeliofilizareesteaplicabilănumaiînca-zulobiectelorinundate,atuncicândfilamentele,conidiilemucegaiuluisuntude,impregnatecuapă.Metodatrebuieefectuatăcuprudenţăpentruevitareadistrugeriimateria-lelorobiectuluideartă.

Radiaţii electromagnetice şi ionizante

Radiaţiiledeundescurte,cuenergieputernică(UV,gama)distrugmicroorganismeleprinmoleculechimiceactive.26 Dincauzaacestorradiaţiiputernice,elenusuntaplicabilepentrutratareapergamentuluişiapielii,fiindcăprovoacădezintegrareoxidantă.27

RadiaţiileUVsunteficientepentrudezinfectarealabo-ratoarelor,nuşiamaterialelor.

Radiaţiigamaaufostfolositeîndezinfectareamateri-alelordinhârtieînarhiveledinOlanda,pentruosingurădată,deşis-aconstatefectulnocivasupraunortipuridehârtii.Înalteţărinus-arăspânditaceastămetodă.

Mediu fără oxigen, folosirea vacuumului, vidare

Înmediuredusdeoxigen(0,1–1%)mucegaiulnusepoa-tedezvolta,darpoatesupravieţuişidupătreisăptămâni.Aceastămetodădecinuesteatâtdeeficientăfațădescă-dereatemperaturii;pedeasupra,estefoartegreudecre-atunastfeldemediu.Înmodpreventivsepoatecreaunastfeldemediufărăoxigen,pentrupăstrareaşidepozita-reaobiectelor.28Obiectulestepusîntr-unsacdinplasticermetic,sepunsubstanţeabsorbantealeoxigenului(Age-less29), care leagă chimic oxigenul din aer, astfel rezul-tândunmediufărăoxigen.ProdusulchimicAngelessînfolieimpermeabilăpoatesăreducăniveluloxigenuluisub0,01.Însăabsorbţiadeoxigenelibereazăcăldură,contri-buindlaridicareatemperaturii,ceeacedăuneazăperga-mentuluidegradat.

Metode de dezinfectare cu gaze

EtilenăEtilena (H2COCH2)esteohidrocarburăgazoasă,incoloră,avândmirosasemănătoreterului,este reactivă, inflama-bilă şi explozivă.Pentru dezinsecţia obiectelormuzeale(textileinfestatecuinsecte)s-afolositîncepânddinanii1933. Potrivit experienței, aceasta distruge în totalitateoricefeldemicroorganism(sistemuldereproducere,spo-rii)sauinsecte.Estecompusădin10–15%etilenăşi80–90%dioxiddecarbon,caresefoloseşteînspaţiicutem-peraturi ridicate: 50°Cşiumiditatemărită:80–90%.Prinaceastămetodăsefacdezinfectărimultipleşiînmasă,de

26 Reichart2002.27 V.Kozocsaetal2013.28 Iskander1998VitrinelecuvacuumdinexpoziţiaMumiilorRegaledin

Cairo.29 Morgos2001.Angeless:Materialdeabsorbţiecuconţinutredusdesulf,

oxiddefierînvelitcusaredemare,careprinpreluareaoxigenuluisetransformăchimicînhidroxidmetalic.

proporţiimari, pentru cărţi, documente din biblioteci şiarhive.Darfiindfoartetoxic(cancerigen,mutaţiigeneti-ce)sefoloseştedoardupăregulifoartesevere.Materiale-le poroase absorb pe timp lung etilena; obiectele trebuie foartebineaerisite timp îndelungat şidemaimulteori,pentrueliminareaefectelornociveomului.30 În programul nostru,Corvina,s-afolositaceastămetodăpentrudezin-fectare în tratarea codicelor, la 25–30°Cşi la 60%UR.Dupătratament,s-auanalizatprofund,eventualeleefectedăunătoare ale tratării, dar nu s-au semnalatmodificăriniciînpergament,niciînstraturilevopsitesauaurite.31

Din1981înUniuneaEuropeanăesteinterzisăfolosi-reaacesteimetodeladezinfectareaplantelorşiaproduse-lorvegetale.Eaestepermisădoarpentrufolosinţăindus-trială(dezinfectarealâniişiablănurilor),iarînUngariasefoloseştedoarpentrusterilizareaînmasăacolecţiilordinarhiveşiabiblioteci.

Etilenanuesterecomandatăpentrudezinfectareaper-gamentuluipentrucămodificăstructurachimicăaaces-tuia.32

Formaldehidaşiparaformaldehida (polimeralformaldehidei)Pentrudezinfectareaînmasăadepozitelordinbibliotecişiarhiveşiastăziestefolosităformaldehida,carelatem-peraturacamereiesteungazincolor,cumirosiritant;încondiţii uscate este inflamabil şi în combinaţie cu aeruleste exploziv. Distruge eficient cele mai multe bacte-rii, speciidemucegai şi spori,fiind foarteactiv,fiindcăschimbăstructurachimicăacestora.Sepoatefolosişiînformă lichidă, sau gazoasă, cea din urmăfiindmai efi-cientă. În zilele noastre, aceasta se obţine din para-for-maldehidăprinvaporizare la temperaturi înalte.33 Fiind-căaldehida formicămodificăstructura, schemachimicăapieliinetăbăciteşiapergamentului,nusepoatefolosipentrudezinfectareaacestora,34 deci nici pentru biblioteci şiarhivecuasemeneamateriale,şipelângăaceastasuntsocotiteşicancerigene.

Uleiurieterice,volatile,uleiurinaturaleUleiurile eterice volatile sunt uleiuri naturale, ca uleiulplanteiAzadirachta indica, uleiul de ienibahar (Myrtuspimenta),uleiuldescorţişoară(Cinnamonumcassiasauaromaticum),lămâiţa(LippiasauAloysiacitriodora),elefiinddezinfectantenaturale.35Aparţinhidrocarburilorna-turalenesaturateca terpena, fenolul (acid fenic), cetonasaualdehida,careseizoleazădinuleiurietericeşicarelefac active chimic. Probabil aceste substanţe sunt dezin-fectante,distrugândmicroorganismele.Suntvolatile,so-lubileîngrăsimişiuleiuri.Efectullordezinfectantnuesteîncădovedit,elaflându-seînstadiudecercetare.

30 Kastaly–Schramkó2001.31 BeöthynéKozocsa1992.p.21–23.32 Florian2004.p.95.33 Cadirci2009.34 Kite–Thomson2006.35 E.Nagy-Várfalvi2013.p.82.

194

TimolCompusorganicdinclasafenolilor,caresegăsescînule-iurileetericeșiînuleiuldelămâiţă,desfolositînrestaura-reacărţilorînmodpreventivsauladezinfectare.Efectulacestuiaestepuslaîndoială;nus-adoveditîncăefectulde dezinfectare contra speciilor demucegai. S-a obser-vatîngălbenireahârtieidupătratare,slăbireaunorlacurişivopsele,înmuierealor,şis-ausemnalatanumitesimp-tomenociveasupraomului (staredevomă,ameţeală).36 Nus-aexperimentatefectulacestuiaasuprapergamentu-luişipieliinetăbăcite.

Dezinfectanţi organici folosiţi în stare lichidă

Preventol,(CMK)Preventol(CMK-NA)Formula chimică a acestuia este paraclorurămetacrezol. Crezolulesteunlichidextrasdingudronuldecărbune,ase-mănătorfenolului,cuproprietăţiantiseptice.Deasemenea,tetraclorurademetan,uncompusorganic lichid, incolor,cuunmirosplăcut,sefoloseştecasolventneinflamabillafabricarealacurilorșiainsecticidelor.Încombinaţiecuso-diul,existăprodusesubformădegranule.CMKsedizolvămaibineîntoluensauetanolșimaipuţinînapă.PreventolulCMK-NA,sedizolvăbineînapă.Însădacăajungepepielesauînochiestedeosebitdetoxic;încazulunuihabitataposestedeosebitdecontaminant.Dinpunctdevederechimicsuntmoleculestabile,carenusuntsensibilelaschimbărilechimicealemediuluiînconjurător.Estecertificatăeficienţaacestuiaasuprabacteriilorsaufungilor.

Încazulpieliinetăbăcite,serecomandăsoluţiadePre-ventol CMK în combinaţie cu etanol, 0,1–1%. Preven-tolulCMKeste foartevolatil, caurmare,vaporii sepotfolosipentrudezinfectarecaşigazele.Dincauzacompo-nentuluide clorură şi pentru că este foarte contaminantpentru mediu, astăzi este limitată folosirea industrialăaacestuia.Pentrudezinfectareaobiectelordeartăsepoa-tefolosinumaiîncazurijustificate,dartrebuiesăfieluatînconsideraţiecăformulaluisolubilăînapăestebazică(pH10,5–11,5).

PreventolON(Na-orto-fenil-fenolat)Estesolubilînapă,acetonăşiînetanol,însăînpetrolşiînderivateledeţiţeiesteaproapeinsolubil.Soluţialuiapoa-săestefoartebazică(pH11–12)!Estemaipuţinvolatil,rămâne în material, protejându-l mai îndelung. Pentrudezinfectaresefoloseştesoluţiaapoasă0,5–1%saualco-olică,prinumectaresauimersare.Datorităsensibilităţiilaapăapergamentuluişiapieliinetăbăcite,serecomandăsoluţiaalcoolică,prinpulverizaresauumectare,înaşafelîncâtobiectulsăfieaşezatîntrematerialeajutătoare,bineîmbibatînsoluţie.

Dupătratamentulaplicat,s-aobservatînsădecolora-reamătăsurilor,apigmenţiloralbdeplumbşiultramarin,probabildatorităcaracteruluibazicasoluţiei.37

36 Strang–Dawson,1991.p.4.37 Strang–Dawson1991.p.6.

Soluţiacuetanol70%Efectul dezinfectant provine din natura etanolului, careeste un abductor al apei, deoarece alcoolul etilic deshi-dratează celulele mucegaiului, denaturează proteineleacestuia,astfeldistrugându-l.Serecomandăosoluţiede70%etanolşi30%apă,careajutămoleculeledealcoolsăpătrundăînmembranelecelulelor.Deasemenea,esteeficient şi alcoolul propilic, care se evaporămai lent şirămânetimpîndelungatînobiect.Existăînsăpericolulcapergamentuldejagravdeterioratsăsedezintegrezeşimaimult,dacătemperaturadecontracţieestepreajoasă;chiarşiocantitatemicădeapăpoatesăcontribuielagelatini-zarealuipesuprafaţăsauînstraturilemaiadânci,înurmatratăriicuacestesoluţiilichide.Înainteatratăriiculichi-deestenecesarcaîncazulcoloranţilor,acernelurilorsauvopselelorsăseefectuezeprobedesolubilitate.

Concluzionând informaţiile expuse, în general sepoatespunecăîncazulinfectăriiactive,primulpastre-buiesăîlconstituieuscareaobiectului.Aceastasefacelatemperaturacamerei,asigurându-seoventilaţieadecvatăși având grijă ca temperatura să nu se ridice peste 20–25 0 C,pentrucămăreşterisculdeteriorăriipergamentuluiumed,gelificareaacestuia.Dacănuesteposibilăouscarerapidă(încazul infectării înmasă)estenecesarsăfolo-simliofilizarea.Cuaceastămetodăsepotdepozitaperga-menteşipieiude,iaruscarealorsepoatefacegrupat,înfazesuccesive.Dacăestenecesar,dezinfectareasepoateefectuaşipeobiecteleuscate.Totdeauna, înaintea trata-mentuluicusoluţiilichide,trebuiebinecalculateefecteleacestora asupra obiectului. După distrugerea microor-ganismelor, mucegaiul trebuie înlăturat de pe suprafaţaobiectelorfiindcăsporiişimicotoxinasuntfoartenociveşialergice;chiarşidupăextirparealor,acesteapotprovo-caalergiialecăilorrespiratoriişitenului.

Dinacesteconsiderenteserecomandăpurtareacostu-muluideprotecţie(mască,mănuşi,halat)şilucrulînaerliber în timpulcurăţirii şidezinfectării. Încazulcurăţiriisuprafeţeiesterecomandatătamponareacuocârpămoalesauvatăînloculpensulării,fiindcăaceastaelibereazăspo-rii.Acestemetodenusuntpreventive,nupotpreveniinfec-ţia,doarPreventolulCMKrămânecevatimpînmaterial.Încănuavemdatecuprivirelacâttimpsepăstreazăacestaînmaterialdupă tratament,dacăprotejeazămaterialul şiîncemăsură.Obiecteledejatratate,depozitateîncondiţiifavorabiledăunătorilor,sepotcontaminadinnou.38

Fixarea

Scopulacestuiprocedeuestefixareapesuprafaţăamate-rialelordescris,devopsit,saudecolorat(cerneluri,vop-sele, pigmenţi) şi ocrotirea obiectului în timpul tratării.Fixareapoatefidefinitivăsautemporară.

Fixareadefinitivăestenecesarăînstabilizareavopse-lelorşiacernelurilorpesuprafaţapergamentului,pentru

38 Despremetodeledeprotecţieînprevenireadeteriorăriimicrobiologicev.Brokerhofetal2007,Kastaly2010.pp.47–54.

195

apăstrainformaţiaşiaspectulestetic,avându-segrijăcamaterialuldefixaresănumodificeaspectulstraturilordecoloranţi.Încazulexfolieriiacestora,folosimadezivina-turalisausinteticefluide.Ocerinţănecesarăîncazulsta-bilizatorilorestecaaceştiasănumodificeaspectulvop-selelor(culoarea,tonul,luciul),săsefixezeflexibildarşidurabilpesuprafaţăşisăaibăoduratăcâtmaimaredeîmbătrânire.Rezultatulfixăriiestedeterminatdecalitatea,cantitateaşiconcentraţiaadezivului.Concentraţiasoluţi-eitrebuiebinestabilită,astfelîncâtadezivulsăsefixezebine.Trăsăturileopticealestraturilordecoloranţiconstauînrelaţiadintrepigmenţişilianţi(volumulconcentraţieipigmenţilor, PVC). Volumul critic al concentraţiei pig-menţiloresteatuncicândPVCesteîntre30–60%.Atuncivopseauadesubelestelucioasăşinetedă,darpedeasu-praesteporoasăşifărăluciu.Încazulvopselelorporoasetrebuiesăavemgrijăcalianţiisănuumplespaţiiledintrepigmenţi,altfelvopseauadevinelucioasă.Altăposibilita-tederiscesteaceea,căîntimpuluscării,adeziviipierzânddinvolum,semicşorează,ceeacepoateprovocacrăpăturiînvopsele.Decitrebuiesăsecalculezebinenecesitateafixăriişicaracteristicilematerialelorfolosite.

Dintreadeziviinaturalipebazădecolagensepoatefo-losisoluţiaapoasă0,5–1%acleiuluidepergament,age-latinei,acleiuluidepeşte.Acestematerialesuntflexibile,însă culoarea lor uşor gălbuie poate influenţa tonul co-loranţilor,componentuldeapăpoateinfluenţapergamen-tuldejadegradat,acestadevenindclisosșicauzândgeli-ficarealocalăasuprafeţei.39Culoareagălbuieacleiuluişiagelatineiestedatoratăreziduurilorcontaminanterămasedupă prelucrare (grăsime, albumine, elastină, glucide),careînprocesuldeîmbătrânireprovoacănuanţemaiîn-chise.Gelatinapurificatăesteaproapeincoloră,fiindbunăpentrurestaurare.Temperaturagelificăriicleiuluidepeşteesteceamaijoasă,acestaputândfifolositşilatempera-turacamerei;celelalteînsătrebuieîncălziteuşor,ceeacemăreşterisculdedeteriorareapergamentului.

Adezivul Jun Funori este un extract din alge roşii(Gloiopeltis tenaxşi furcata);de faptesteunextractdepolizaharidăpurificată.Soluţiaapoasăaluinuesteatâtdeeficient,însăîncombinaţiecucleiuldepeşteestecelmaibunfixativ,iarînacestcazsefoloseşteamestecul0,5–1%ambelorsoluţii,folositeîndiferiteproporţii,(4:1,1:1).40

Dintrederivateledeceluloză,soluţiacuetanol1–3%deKlucelG şi KlucelH (hidroxipropil – celuloză) s-adovedit a fi cea mai eficientă. Stabilitatea fotochimicăaacestoraestebună,elefiindsolubileşidupăîmbătrâni-reaartificială.41

Pentru stabilizarea exfolierii, descojirii foiţei deaur sau de argint, se poate folosi gelatină sau albuş deou,acesteafiindfolositeşiiniţialpentrustabilizarealor.Batembinealbuşuldeou, lăsămspumatimpdeozisăseaşeze, îl strecurămpentrua limpezi, adăugămalcool

39 BeöthynéKozocsaetal2013.40 Ritter–Masson2007.41 Shashoua–Rugheimer1997.

etilic10%,şiintroducemsubfolie.Dacăesteprearigidă,adăugămşipuţinăapă.Înmaimultereţeteserecomandăamesteculalbuşuluicuoţetdevin,daracesta,dincauzaacidităţii,nuesterecomandatpepergament.42

În cursul fixăriitemporareasigurămunstratdeprotec-torpentruvopsele,coloranţisensibililaapăsaualţisol-venţiorganici(vopsele,coloranţi,cerneluri).Stratulpro-tectortrebuiesăformezeunfilmuniform;încazulideal,acestaseîndepărteazălafinalulprocedeului.

Pentrufixaretemporarăfolosimadezivicareformea-zăopeliculă, sau adezivi cupolaritate contrară soluţieifolosite.Curăţirea şi înmuierea se fac cu soluţii polare,iarpentrufixareatemporarăsuntfolositesoluţiinepolare.

Dintreadeziviisubformădefilm,estebunăgelatinaaplicatăînmaimultestraturi,sauRegnalulfolositînre-staurareahârtiei,dizolvatînproporţiede1–2%înalcooletilic,aplicatlafel,dupăuscareastratuluianticipat.Ge-latinaestesolubilăînapăşiînalcool,deaceeafolosireaeiestelimitată.Regnalulpoatedaoprotecţie,dartrebuieaplicatşipedos,fiindcăpoatesăpătrundăînmaterialşisădizolvecoloranţii.Pentrucăesteunpolimermacromo-lecular,reconstituirealuidupătratamentestediscutabilă.Deşicaracteristicilesalesuntbune–nuîmbătrâneştere-pedeşinusedecolorează–nuseştieceefectareîntimpasupramaterialelorobiectuluideartă.

Adeziviiderivaţidinceluloză(KlucelG,H)folosiţiînfixareadefinitivă,nusepotadministra,fiindcăsuntsolu-biliînapăşiînalcool,astfeleineavândefectdeprotecție.

Pentru o perioadă tranzitorie în restaurare se poatefolosi ciclanul (C12 H24), soluţie nepolară, care este co-mercializată în formă cristalizată, albă. Se topeşte la61°C,punctuldeinflamabilitatefiindla87,6°C; este so-lubil în solvenţi nepolari (benzină, petrol, toluen, xilen,ciclohexan,acetatdebutilenă).Pentrufixareapeperga-mentsepoatefolosinumaisoluţiasaturată,îngeneralso-luţiacubenzină,aplicatăpeambelefeţeprinpensulare.43 Ceilalţisolvenţisuntnociviorganismuluiumanşitrebuiefolosiţicufoartemareprudenţă.Protejareapergamentu-luirezultădincristalizareasoluţieipefibreleşisuprafaţaacestuia,astfelfiindizolatevopseleleşicerneluriledecă-tresolvențiipolari.Seaplicădoarpeporţiunimaimici,altfel tratamentul nu are efect. Cristalizarea depinde deevaporareasolventului;dacăevaporareaestemailentăseformeazăcristale lungişimari, iardacăestemairapidărezultăcristalemici,subformădepraf.44 Este recoman-dabilăaplicareasolventuluipesuprafaţădemaimulteori,pentruaseformaocantitatemaimaredestratprotector.Avantajul acestei substanţe este acela că se sublimeazădinpergamentînmodtotal,relativrapid.Rapiditateasub-limăriidepindedematerialulaplicatşidetemperaturaşi

42 În trecut s-au adăugat la adezivi şi substanţe dezinfectante (timol,Nipagin),pentruprotejareapreventivăaobiectelorfaţădemicroorga-nisme.Fiindcănusecunoaşteefectuldeduratăalacestoraasupraper-gamentului,astăzielenusemaifolosesc.

43 Ceilalţiadezivisuntnocivisănătăţiiomului,deaceeafolosirealortre-buiesăfiecalculatăşicuprudenţă.

44 Watters2007.

196

presiuneamediuluiambiant.Dezavantajulestecăpepor-ţiuneatratatăpergamentulnusecurăţă,nuseînmoaie,şidin cauza dizolvării reziduurilor, pot apărea pemarginipetedeapă.45 Pentru aplicare se pot folosi numai ustensile carenusedizolvăînsolvenţinepolari.46 În aplicarea ori-căruitratamentdefixare,foarteimportantăesteprobadesolubilitate,fiindcăsolvenţiipotdizolvadiferitelevopselesaucerneluri.

Curăţirea ( uscată, apoasă)

Scopulcurăţiriiesteîndepărtareaimpurităţilornocivedepesuprafaţaşidinmaterialulobiectului,caredeterioreazăintegritateașiaspectulesteticalacestuia.Curăţireaesteun proces ireversibil, de aceea trebuie aplicat cumultăchibzuială,pentruafipăstrateşisemneleinofensivealeuzurii.Anumitesemnedefolosinţă,auvaloaredereferin-ţăasupraistoricului,autenticităţiişiaspectuluiesteticalobiectuluişidinpunctuldevederealeticiirestaurăriieletrebuiepăstrate.47Înniciuncazobiectulnutrebuiecurăţatexcesiv.

Curăţirea uscată, mecanică: înlăturarea depunerilorslablegatedesuprafaţă.

Curăţireaapoasăsaucusubstanţelichide: Dizolvarea şiîndepărtareaimpurităţilorimpregnateînpiele(saualtemateriale ale obiectului). Totdeauna, aceasta trebuie săfieprecedatădecurăţireauscată,mecanică,canucumvamurdăriadepesuprafaţăsăseinfiltrezeînfibreleperga-mentului.

Curăţireamecanicădesuprafaţăaobiectelordeartădepindedeprelucrareasuprafeţeilor,dartotdeaunaîncer-cămsăformămosuprafaţăuniformă.Estepreferabilcasoluţiafolosităsăfietestatăpeoporţiunemicăînainteafolosirii.Trebuiesăavemgrijădestraturileexfoliatealevopselelor şi cernelurilor, sănu le ştergemşi să evitămmetodelecareardeteriorasauarlăsaurmepesuprafaţalor.Folosireacreioanelordinsticlăsauahârtieideşlefuitnuserecomandăînniciuncaz,fiindcădeteriorămsupra-faţaşitexturamaterialului.Trebuiefolositeustensilefine(pensulemoi,aspiratorfin,buretedincauciuc(latex).

Cu excepţia celui din urmă, toate radierele lasă înurmăfirimituri.Acestea trebuie înlăturate,pentrucădincauzaconţinutuluidesulfşialaltorcomponente,încursulîmbătrâniriieleseînchidlaculoareşidevinacide.48

BureteledeLatexesteprodusdincauciucnatural,estefinşinu laseurme,fiind foartebunpentru îndepărtareafuninginiidepesuprafeţe.49

45 Ciclanulînsinepoatedizolvaimpurităţile,aceastafiindcauzaformăriiunorborduricoloratepemarginilesuprafeţelortratate.

46 Jägers–Sicken2012.pp.36–38.47 Înunelecazuri,păstrareaurmelordeuzurăseimpune.Deex.urmelede

funinginedepetobeledeşamani,deoareceînainteafolosiriilor,aces-teaaufostţinutedeasuprafoculuişiastfelpieleas-aîntinsmaibine.V.BeöthynéKozocsaetal,foto18.

48 Roelofsetal1999.49 Sunt comercializate mai multe feluri de burete despre care nu avem in-

formaţiilenecesare,deaceea,înaintedefolosinţăserecomandătestareaprealabilă.

Dincomerţsepoateprocuraşiprafderadieră,cucareînsăsepotcurăţadoaranumitepergamentedinlegăturilecărţilor,fiindcăacestanusepoateînlăturaîntotalitatedepesuprafeţelenetededepergamentsaupieicusuprafeţezbârcite.Sepotgăsiradieremaiflexibileşimaicompacte,deex.radieradinvinilşiputemobţineprinrăzuirefirimi-turidegumă,caresuntbunepentrucurăţireapergamen-tului;dupăaceasta,eletrebuieîndepărtateprinpensulare.

Folosirea radierei din burete (burete Wishab50), estetreaptaurmătoare.Serecomandăvariantaalbăaacesteia,cuconţinutdesulfmaimic,tăiatînbucăţele,fărâmiţat,fre-catfinpesuprafaţă.Sepotfolosişialtegumedinvinildacăsuprafaţapergamentuluisauapieliinuestedegradată.

În trecut, curăţirea cât mai bună a obiectului a fosto cerinţă importantă; astăzi însă, nu curăţirea excesivăesteprimordială,cipăstrareaurmelordefolosinţă,asem-nelor legatede istoricul şivârstaobiectului, acest lucrufiindagreatşidemuzeografişibibliotecari.Încazulper-gamentelorîmpăturite,murdărianuesteuniformă,exteri-orulfiindmaiînchislaculoare,fiindcăîncursulfolosiriis-amurdăritşis-aprăfuitmaimultdecâtinteriorul.Sco-pulnuestecurăţireauniformă,cipăstrareasemnelordedepozitare a acestuia (foto1).

Cealaltă metodă a curăţirii obiectelor din pergamentsaupielenetăbăcităarficurăţireaculaser, dar aceasta este încăînfazădecercetare.Metodasebazeazăpefaptulcă,înurmatratăriiculaserasuprafeţei,dinimpurităţiseformea-zăplasme,caresunt îndepărtateprinablaţiune.Întimpulacestuiprocedeuimpurităţilesetransformăşisedepărteazădepe suprafaţă.Lungimea razelor de laser este determi-natădetipulelementelor transmiţătoare.51 De intensitatea impulsurilordepindecefeldeimpurităţiestecapabilsăîn-lăture,însăacestlucrutrebuieîncăexperimentat.

Prinfocalizarearazelorsepoatereglamărimeaspaţiu-luidecurăţat;deasemenea,sepoatefolosipentrucurăţi-reaunorspaţiimaimici,printrerânduri(foto2).Potrivitexperimentelor,curăţireadesuprafaţăsepoaterealizacurazelaserfoarterepedeşiuniform,cuajutorulrazelorde532nm. În cazulmurdăriei impregnate în pergament sepotobţinedoar rezultateparţiale fără capergamentul săfiepericlitat.52Curăţireaspaţiilorscriseridicăanumitepro-bleme,fiindcărazelelaserpotschimbaculoareaanumitorpigmenţişipotştergecernelurile,maialespecelenegre.

Curăţireaapoasăsaucusubstanţelichide este folo-sită în general în cazul pergamentelor foarte infectate,îngeneral încazulpergamentuluineşlefuit, sauapiei-lornefinisate.Demulteorilasfârşitultratamentuluisefaceşiînmuiereaşireglareaînformăiniţialăaobiectu-

50 Materialul gălbui este pe bazăde radieră stiren-butadienă, albul estedinfactis,produsdinuleiurivegetaleprinîncorporareauneicantităţidesulf,prinîncălzire.Stratulalbastrudepeversoestepoliuretan.

51 HalogenurileemitrazelaserînspectrulUV(308nm),corpurilesolideîn spectrulvăzut (508nm) şi în infraroşu (1064nm); energia acestoraestevariabilă.PutereamarearazelorUVpoateprovocareacţiichimiceînpergamentsauînvopseleşicerneluri,iarrazeleinfraroşiipotdeteri-oramaterialuldincauzatemperaturiiînalte.

52 Hildenhagenetal.2008.

197

lui. Curăţireaapoasăsaucusubstanţe lichidereprezin-tăunriscreal.Pedeoparte,pieleaseumflădincauzaapei înmoddiferit, datorită texturiimai bune saumaislabe(aceastadepinzânddezonadeprovenienţădepecorpulanimalului-spate,abdomenetc.),ceeacepoatepricinuiondulaţiişideformăridefinitive,irecuperabile.Pedealtăparte,pesuprafaţapieliidezintegrate,ceamaimicăcantitatedeapăpoateprovocagelatinizareaaces-teia.Datorităacestorfactori,trebuiesăseaibăînvederetemperaturalaboratoruluişicondiţiileşiduratauscării.53 Curăţirea apoasă este riscantă şi în cazul suprafeţelorerodate de aciditate sau de oxizi metalici (coroziuneacernelurilor),fiindcăabsorbţiadeapăaacestorsuprafeţeestediferitădeceaapieliisănătoase.Fiindcămaterialeledevopsitşidescrissepotdizolvaînsoluţiilefolosite,înaintede tratament trebuie făcute testede solubilitatepentrufiecarecaz.

Soluţiileapoasesausolvenţiiorganici (emulsiiorga-nice, sau silicon) nu sunt recomandate pentru curăţireapergamentului şi a pielii netăbăcite; eventual ele se potfolosiîncazulpergamentelorutilizatepentrulegătură,darfolosirealortrebuiesăfiebinechibzuită.Nusepotfolosiemulsiilepreparatedinainte,fărăalisecunoaştecompo-nenţa chimică ci doar după examinarea componenţei şitestarealorpeosuprafaţădelucru.54

Celmaifrecventsefoloseştealcooluletilicsaupro-pilic, respectiv soluţia apoasă 60–70% al acestuia, printamponare,careeliminăimpurităţilepolare.Folosireaal-coolului propilic estemai avantajos, datorită evaporăriimailente,nuusucăatâtdemultpergamentul.

Murdăriagrasăsepoatedizolvacuspumasubstanţelorneionice,saucuspumaunorsăpunurispeciale, dar urme-leacestoratrebuieştersedepesuprafaţăcualcool.Acesttratamentsepoateaplicadoarîncazulpergamentuluine-şlefuitşialpielii,fiindcădepesuprafaţapergamentuluişlefuitnusepotînlăturaurmeledesăpun.

Acestesubstanţe,cumesteaşa-numitafieredebou,55 suntfolositedespecoperteledecărţişisepotobţinere-zultatevizibile.Şiînacestecazuritrebuiesăavemgrijăsănucurăţămobiectulînmodexcesiv(foto3).

Nusepotfolosiînălbitoripepergament,fiindcăaceş-tianupotfieliminațidepesuport,astfeldeteriorândşimaimultmaterialul,prinoxidare.Încadrulprogramuluiamintits-aexperimentatpeporţiunimicifolosinţaînălbi-torilor,dardefiecaredatăs-aobservatdegradareaperga-mentului,rigidizareaşifragilizareaacestuia.56

53 VeziînacestvolumBeöthynéKozocsaetal2013.54 Maidemults-afolositpentrucurăţireapergamenteloremulsiecusili-

con,produsdeInstitutuldeCercetareaPieliişiÎncălţămintei,cares-adoveditafifoartebazică.

55 Aşanumitasoluţiedefieredebouestecompusădinsare,apă,pigmenţi,colesterină,acizigraşi,acizidefiere,oxizianorganici,sulfaţi,mucină,lecitină, glicogeni , porfirine, carbamidă (uree). Http.//www.neogen.com/Acumedia/pdf/ProdInfo/7216_PI.pdf

56 BeöthynéKozocsa1992.p.35.

Înlăturarea intervenţiilor anterioare şi a adezivilor învechiţi

Deseoriseîntâmplăsăajungăînlaboratorobiecteresta-urate anterior. În aceste cazuri, din tratament faceparteşi îndepărtarea intervenţiilor neadecvate, inestetice şi aadezivilordeterioraţi,careîngreuneazăconservarea.Con-formeticiirestaurării,trebuiesăchibzuimasupranecesi-tăţiiacestuilucru,cântărindvaloareaistoricăsauinforma-tivăaintervenţieiaplicate.

Intervenţiileanterioareaufostfăcuteîngeneralcuper-gamentsauhârtie.Adezivulacestoraputeaficlei,gelatină,amidon, sau adezivi sintetici (acetat de polivinil, PVAc).Ometodăbunăestefolosireapasteidemetilceluloză,carearedestulăumiditatepentruaînmuiaadeziviipebazădecolagen,directpemargineaintervenţiei,pentrucaaceastasăpoatăfiîndepărtatămecanic.Ometodămaiblândăestetratareacuvaporide apăamaterialului, cuajutoruluneimembranepermeabile.Înambelecazuritrebuieluatîncal-culfaptulcăumezireaeste locală,ceeacepoateprovocatensiuniîntrepărţileumedeşiceleuscatealematerialului.

DezlipireaadezivilorPVAcsepoatefacecualcooleti-licsauacetonă,pecalemecanică,darprocesulestemailentşinecesităoumidificaremaiaccentuatăapielii.

Într-o perioadă, documentele din pergament au fostîntăritepeversocusităsubţiredinmătasesausintetică,prinlipirelamarginiledocumentuluicuPVAc.Înlătura-reaacestuiasefacedupămetodaexplicatămaisus.57

Încazulpergamentului slăbit,atacatdemucegaisaude coroziunea cernelii, riscul de degradare severă fiindmare, trebuie să ne gândim bine dacă aplicăm sau nuaceastămetodă,dacă îndepărtămsaunucorecţiaanteri-oară(foto4).

În anii 1960–70 a fost des folosită o hârtie specialănumităhârtiedecondensator,pentruintervențiileasuprapergamentuluiscrissauhârtiei.Aceastăhârtiefoartesub-ţirecufibrefinmăcinate,s-aîngălbenitîncursultimpului,adevenitacidăşitrebuieîndepărtatădepesuprafaţă.Mo-duldeînmuiereaadezivuluidepindedenaturaacestuia.

Fiindunmaterialscump,darrezistentîntimp,foiledepergamentdejascrises-aurefolositpentrulegăturacărţi-lor.Acestefragmentededocumentescrisesuntadevărateizvoareistoricedenepreţuitpentrumuzeologişi istoricişi deseori este cerută desfacerea acestora din legăturilecărţilor(foto5–6).

Însă totdeauna trebuiebinegândită separarea lor,fi-indcă dezintegrăm obiectul, documentarea ştiinţifică înacestecazurifiindobligatorie.Desfacereaşidesprindereafragmentelordinlegăturisefaceînfelulmaisusamintit,darapoieletrebuieîntărite,potrivite,lipiteîntreele.

Neutralizarea, stabilizarea chimică

În materialul colagenului, datorită anumitor influenţeexterne,poate săaparăalterareaoxidativă sauhidrolize

57 BeöthynéKozocsa1995.

198

acide.Încazulacestorobiectedegradatesepuneproble-mastabilizăriichimice,adicăoprireaalterăriiacidesaudea oxidării, încetinirea acestor procese prin neutralizareamaterieinocive,prindizolvareasauprinblocareaei.

Experienţelearatăcăstabilizareamaterialelorestemaimultcuriscdecâtestebeneficășiacestprocedeuastăzinumai este indicat. Pentru că această degradare ridicăproblemeserioaseîncazulobiectelordinhârtie,s-acer-cetat în prealabil stabilizarea oxidării cernelurilor. Dinacestemotive trebuieurmăriteevoluţiileexperimentelorînaceastăprivinţă,pentrupreluareaeventualelorrezulta-te,dartrebuiesăţinemcontneapăratdecomportamentulcolagenuluişidecaracteristicilesale.Deacestdomeniuseleagăşi„developarea”scrisuluicucernealăfero-galicăestompată,careestemenționatăîndescrieriledinsec.al19-lea58şis-afolositşiîncursulsecoluluial20-lea.Înca-drulacestortratăris-aufolositînmuiereaînapăaobiectu-luişitratamentelecuacizi,caredegradeazăpergamentul,deaceeaaceastămetodănuesteindicată.

Scrisulşters,decolorat,datorităcomponenţeimetaliceacerneliifero-galice,sepoatevedeabinepriniluminarecurazeUVşiscrisulastfel„developat”sepoatefotogra-fiapentrucitire(foto8–9).Aceastămetodăestemultmaiagreabilădinpunctuldevederealintegrităţiiobiectului.

Înmuierea cu substanţe lichide

Ceamaivechemetodăafostpulverizareasauumezireapergamentuluicuclei lichid,cumaterialeuleioase,gra-se,ceroase(lanolină,uleidecaşalot,cearădealbine,găl-benuşdeou).Dezavantajeleacestorapotfisolidificareafibrelor,modificarea suprafeţei, alterarea culorii şi a to-nului.Pedeasupra,aplicareaunormaterialegraseîngre-uneazălipirea,iaraciziigraşirezultânddindezintegrareatrigliceridelorsuntfactorinociviasuprapielii.Astăzinusemaifolosescastfeldemetode.

În anii 1980, specialiştii au experimentat impregna-rea pergamentelor rigidizate cu polietilenglicol (PEG) cuvarianta cugreutatemolecularămaimică (PEG400şi600).Aceastaesteo substanţăorganicăhigroscopică,macromoleculară,ceestesolubilăînapăşialţisolvenţi,(acetonă,alcool,benzol,glicerină,carbohidrază).Pielease înmoaie înurmaumidificării, absorbţiaapeifiind fa-vorizată;dezavantajulestecăînmediuuscat,arid,umidi-tateadinpergamentesteextrasă.Esteriscantşifaptulcăulteriorestegreudeextrasdinmaterialşiaceastanumaidupăînmuiereîndelungată,deciaceastămetodănucores-pundenicieticiirestaurării.

Umidificarea şi înmuierea pergamentului rigidizat,contractat,deshidratatdincauzatemperaturii,esteosar-cinădestuldegrea.Înacestscop,s-aexperimentatînanii6059impregnareapieliicusoluţiedecarbamidă(uree),di-zolvatăînalcooletilic5–10%,prinimersaretimpde20

58 DescrierealuiMoignodinBulletindelaSociétéChimiquedeParisdin1864.

59 Iniţialmetodaafostdezvoltatădeunrestauratorrus,Belaya,1969.

deminute;uneori, dizolvarea s-a făcut şi cupuţină apădistilată. Pergamentul era uscat între hârtii de sugative,apoipeliculizatcuemulsiedecearădebalenă(sperman-ţet)distilatăînbenzol1–2%.Efectuldeînmuierealcarba-midei(ureei)sedatoreazăfaptuluicăaceastaestecapabi-lăsădesfacălegăturiledeclorurădesodiudinpergamentşisăselegecuhidrogenuldecolagen.Deaceeasespunedespreeacăareefectdetăbăcire.Pentrucăestecapabilsăschimbăformulachimicăamaterialului,nu este indi-catăpentruînmuiereamaterialelor,darpentrudespărţireacolilordepergamentlipiteşicoagulate,niciastăzinusecunoaşteometodămaibună.

Încazulpergamentelortratatecucarbamidăsaucearădebalenăs-aobservatdupăcâtevadecenii,căpergamen-tuladevenittransparentsauînchislaculoare.Efectulpetermenlungesteinfluenţatdeconcentraţiasuspensieidecearădebalenă.Dacăconcentraţiasuspensieicubenzolnuestemaimaredecât1–1,5%,nuseobservăschimbări.UnbunexempluesterestaurareacodexuluiDozmatidinprogramulCorvina, ale cărui pagini, după înmuiere, aufostpeliculizatecuosuspensiede1%spermanţetșicarenicidupă40deaninusunttransparentesaumaiînchiselaculoare.60

Pentruumidificarearapidăapergamentuluisauapieliinetăbăcite,afostfolosităsoluţiadealcooletiliccuapădis-tilată60–70%,aplicatăprintamponaresauprinpulverizarepematerial,împreunăcucurăţireacusolvenţilichizi(vezidezavantajelemetodeiîncapitolulcurăţiriiapoase).

Pentruobiectelecompozite, înaintede tratament tre-buiecontrolatăreacţialasuspensiadecurăţireacelorlaltemateriale(lemn,textil,metal).

Structura pergamentului depinde foarte mult de con-diţiileuscării,deaceeaesteriscantăumidificareacuapăîn cursul restaurării. Pentru că întinderea originală esteaproape imposibil de refăcut, fiecare uscare modificăstructurafibrelor,saucoagularealor.

Înmuiere prin tratment cu vapori

Dupăcunoştinţelenoastredeazi,înmuiereaceamaimo-deratăapergamentuluisefacedeobiceiprinvaporizare,însă întremetodele şi ustensilele folosite sunt diferenţemari,caredetermină.Cunoscândstareaobiectuluideartă,putemalegedintreposibilităţiledate,celemaieficienteşimaisiguremetode.Aşacumammaiamintit,umiditateapergamentului şi a pielii netăbăcite degradate, îmbătrâ-nite, estemai scăzută, astfel scăzând şi nivelul reţineriişi preluării ei.Astfel,materialuldevinemai rezistent laumidificare,uscarealuiestemairapidă,fiindcăemiteapamai rapid,decât în starea lui iniţială.61 Acest comporta-mentmodificattrebuiesăluămînconsiderareatuncicândplanificămtratareapergamentului.

60 BeöthynéKozocsa1976.Menţionămcăcearadebalenăastăzinusemai comercializează, iar folosirea benzolului nu este indicată, fiindfoartenociv.

61 Haines1999,BeöthynéKozocsa2013.

199

În cazul pergamentului grav degradat, dezintegrat,trebuiebinecântăritdacăseaplicăsaunutratamentulcuvapori,pentrucăîncursulprocesuluichimicdepreluareaapei,valoriletemperaturiidecontracţiepotscădeasubniveluliniţial,şicolagenulsepoategelatiniza.

Tratamentulnuserecomandăniciîncazurideacidita-tesaucoroziuneacernelii,deoarecepoateactivamigrareaacizilor,şipoatedeterioraporţiunileîncăneatinse.

Tratamentul cu vapori se poate realiza prin utilizarea adiferitemetodeşiustensile.

Aparatul de producere a vaporilor cu ultrasunete.Cuajutorulultrasunetelordeînaltăfrecvenţă,sepotpro-ducevaporideapăfoartefini,înaerulmediuluiambiant.Fiindcănuseformeazăvaporideapădemărimemolecu-lară,picăturiledeapănupătrundînadânculpielii.Acestaareefectînprimulrânddoarînstraturiledesuprafaţăalepielii,cauzândtensiuniîntrediferitelestraturi.Îngeneralacesteaparatesuntfolositeîncorturifăcutedinmaterialesintetice, folie. Folosirea unuimic ventilator ridică efi-cienţa tratamentului.Avantajulmetodeiestecăsepoatemăsuranivelulumidităţiirelative.Dezavantajulestecănusepoatereglanivelulexactalumidităţiişifiindcăaparatulnufierbeapa,bacteriilesepotînmulţiîneldacăapaesteţinutămulttimp(foto10).

Folosirea membranelor semipermeabile (GoreTex,Sympatex)

Acestea sunt formate din mai multe straturi de mem-branesintetice,alecărorpori suntdemărimemaimicădecât picăturade apă.De aceea, apanupoatepătrundeprinmembrană,doarînformademoleculeseparate,fiindcapabilăsăpătrundăînparteaamorfăapielii,astfelmă-rindu-se posibilitatea umezirii uniforme(foto11).

Întimpultratamentuluicuvapori,aşezămmembranadirectpematerialşioacoperimcusugativăumezităşicufoliedepolietilenăcasădiminuămevaporarea.Avantajulacestoraestecăsepoatefolosipetoatăsuprafaţa,saulo-calizat,încazdenecesitate(obiectedinmaterialecompu-se)şinutrebuieexpustotobiectullaovaporizareextinsă.Încazulcutiilorcucorpdelemnpoatefioproblemădacălemnulnupoatefiizolatşiseumflăîntimpulvaporizării.Folosireamembraneloraredezavantajulcă sub folienusepoatecontrolaumiditatea.Esteunfactorderiscfaptulcădincauzaspaţiuluimic,semăresccantitativmolecu-leledeapăşiumiditatearelativăajungela100%,preci-pitându-se sub formă de lichid. Pentru aceasta, trebuiecontrolatămai frecventstareaobiectului.Menţionămcăumidificareamaterialelorfoartesensibilelaapăsepoatefaceşicususpensiecuconţinutmicşoratdeapă(etanol60%)prinmembrană,daratuncitrebuiecontrolatăstabili-tateacoloranţilor.Ştampilelesuntsensibilelaumidificare,dardatoritămărimiilormici,potfiacoperitecufoliedepolietilenă.

Coalanuseînmoaiepeaceastămicăporţiune,darsepoatenetezi.

Izolareaînfoliedepoliesterestenecesarăşiîncazulştampilelorsuspendatedinmetalsaucearăşiaşnururiloracestora,maialesdacăsuntcolorate.Seevităastfeldes-

prindereapigmenţilor,colorareapergamentului,coroziu-neametalelor.

În cazul hidratării obiectelor vopsite, colorate şi cuînscrisuri,datorităURridicate,lianţiipigmenţilorsepotînmuia,potslăbişivopseauasepoatelipidematerialeleajutătoare.Acestlucrutrebuieanticipat,verificatînainteaprocedurii.

În cazul umidificării la distanţă, se aplică pe obiectmaimultestraturidesugativăumezită,apoiseacoperăcuofoliepolietilenăpentruasemicşoraevaporarea.Înca-zulidealcândapanusestrecoarădintr-unstratînaltul,apaesteprezentădoarsubformădevapori(decisubfor-mămoleculară).Avantajeleşidezavantajeleseaseamănăcuceledincazulutilizăriimembranelorsemipermeabile,dacămaterialulnuintrăîncontactcuapalichidă.Menţi-onămcăumiditatearelativăaaeruluisepoatemărişiprinaşezareaunortăviplinecuapăreceîncameradevapori-zare,saucusugativeumede.

În cazul suspensiilor saturatecusăruri în spaţiu în-chis, se formeazăunechilibrualUR,care sedatoreazăfaptuluicăprocesuldeemisiedevaporideapăasuspen-sieişipreluareaacestuiadeaer,esteînechilibru.ValorileURîncazulanumitorsărurisuntdiferite,însăacesteva-lorisemodificădoarînmicămăsurălaschimbăriletem-peraturii.(Tabel2).62

Tabel 2:URaeruluidedeasupradiferitelorsuspensiisaturatedesaredinspaţiileînchise

SareT °C 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00

MgCl2 33,6 33,5 33,3 33,1 32,8

K2CO3 43,1 43,1 43,1 43,2 43,2

NaBr 63,5 62,2 60,7 59,1 57,6

NaCl 75,7 75,7 75,6 75,7 75,3

KCl 87,7 86,8 85,9 85,1 84,3

Mulţumită acestor valori, în camerele de evaporarecu suspensii sărate, avem posibilitatea să reglăm con-stantoumiditatearelativă(UR)de50–60%şisăînmuiemmaterialeleîncondiţiisigurepeoduratădeluniîntregi.Cameradeevaporarepoatefiformatădintr-uncortdefo-lie, cu suspensia saturată de sare pusă în tăvi.Obiectulcaretrebuieumezitseaşeazădeasupraacesteisuspensii,pegratiiacoperitecumaterialeajutătoare.Pentrucăsareapoatesăsecondensezepepereţiivaselor,esteimportantcaaceastasănuintreîncontactcuobiectul.63

AvantajulmetodeiestereglareaUR,fărăsănefacemgriji pentru răcirea spaţiului în timpul nopţii şi pentrucondensarea apei din această cauză.Acelaşi efect îl areşireglareaURîntr-unspaţiuînchis,cusilicageldinainte

62 Járó1991.pp.54–55.63 Acestlucrusepoateevitadacăacoperimvaselecumembranesemiper-

meabile.

200

condiţionat. Există şi camere de vaporizare care suntclimatizate şi astfel se poate regla UR şi temperatura.Înacestea,apaajungedoarsubformădevapori,decisubformămoleculară.

În general, sunt recomandate tratamente mai lente,maiblânde,cadeex.umidificareacususpensiesaturatădesareplasatăîntr-unspaţiucuUR60–65%.Dupăexpe-rienţaautorilor,materialelefoartesensibilesepotînmu-ia eficient şi în spaţii cuUR50–55%.Bineînţeles, esteunprocedeumailent,darefectulestemaiuniform,maiblând,controlabilşinuexistărisculdemucegăire.PutemreglaoURde50%şideasuprauneisuspensiisaturatedesare,64saucusilicagelcondiţionatdinainte,într-ocamerăînchisăperfect.65

Încazulcândfolosimunaparatcuultrasunetepentruvaporizare, clima trebuie controlată instantaneu, fără sălăsămcaURsăseridicepeste80%.Dacăpergamentulnuseînmoaietimpdecâtevaore,atuncinutrebuiesăîllă-sămpestenoapteîncondiţiiridicatedeUR(80%),fazelerepetatedeuscare/umidificaretrebuindevitate.66

Trebuie sămenţionămproblemele ridicate de cură-ţirea şi hidratarea textilelor decorate cu fire de pieliţăsaucupaietedingelatină.Fireledinpieliţesuntfoartesubţirişinusunttăbăcite,astfelsuntfoartesensibilelaumezealăchiarşilahidratareaprinvaporizare.Paieteledin gelatină de asemenea sunt sensibile,mai ales celenetratatepe suprafaţă .Acestea sepotumfla în timpulvaporizării, foliametalicăaplicată la suprafaţă sepoa-tecrăpasausedislocă,iarîntimpuluscării,paietelesemicşoresc,sedeformează.

Netezirea, presarea, uscarea

Hidratarea,înmuiereapergamentelorsauapieliinetăbă-citeesteurmatăobligatoriudenetezirea,redareaformeioriginale,apoiuscarealor.Încursulacestuiprocedeutre-buielăsatmulttimppentrurefacereaumidităţii,casămi-nimalizămtensiuneadinstructurafibrelor.

Scopulacestuiprocedeuesteredareacâtdemultposi-bilaformei,mărimii,integrităţiifiziceşiesteticeaobiec-tului. Bineînţeles că unele deformări, ca cele datorateuzului(întindereamaterialuluiînurmaplierii)nusepotremedia,iarastăziacestlucrunureprezintăocerinţănicidinparteacercetătorilor.Încazulsuprafeţelorscrise(do-cumente,manuscrise,cărţi),estemaipreferabilcaacesteasăfielizibile,săfieposibilcaimaginile,iniţialele,mini-aturilesăfiestudiate,iarcărţilesăpoatăfirăsfoite.Înca-zulobiectelorplatevorbimdesprenetezire, iar în cazulobiectelor tridimensionale vorbim despre procesul de co-rectare,modelareşiajustarelaformainiţială.Acestadinurmăcuprindeşilipirea,întărirea,completareaobiectuluidesprecarevomvorbiîncapitolulurmător.

64 AmesteculdeNaClşiMgCl2.65 Dacăfolosimuncortdinfolie,carenuseînchideperfect,obţinemva-

lorirelativmaimicicucâtevaprocente.66 VeziBeöthynéKozocsaetal.

Netezirea pergamentului umed se face prin presare sau întindereperamă. Înurmahidratării,fibreledecolagense dilată, materialul devenind maleabil şi astfel putemîncercanetezireapliurilor,adeformărilor.Trebuiesăfimprecauţiîncazulsuprafeţelorscrise,pictate,ornamentatecufoliemetalică,pentrucăacestematerialesepotcrăpadincauzamăririisuportului.

Presareasefaceîntotdeaunaîntrematerialeajutătoarenetede(Bondina,Hollytex,folieneţesutădepoliester)şifoidesugativă,precumşiîntrescânduridepresă.Avemnevoiedeacestematerialepentruprotejareasuprafeţei,cacernealasănuselipeascădematerial.

Dincauzaumidităţii,materialulvopselelorseînmoaieşisepoatelipidesuprafaţamaterialuluiajutător.

Presarea trebuiesăfiede intensitatenormală,echili-brată,pentrucăpresareaputernicăpoateînchegafibrelepergamentului,acestadevenindastfeltransparent.Cucâtestemaiumedmaterialulşicucâtmaimareestepresa-rea,cuatâtmaimareesterisculdeadevenitransparent.Dezavantajulpresăriiesteşifaptulcăîncazulcodiceloriluminate,materialeledesuportdesubfoliilemetalicepotsăcrape,săsedeteriorezedincauzapresiuniimari.

În cazul ştampilelor atârnate, şnurul acestora trebu-ieferitdepresare,printăiereamaterialuluideprotecţie,deschizândnişteorificiipentruele.Pentrucăştampilelereprezintă autenticitatea documentului, acestea sunt im-portante şi trebuie tratate în timpul restaurării împreunăcudocumentul.67Înacestecazuri,întindereaesteometo-dămaiblândădecâtpresarea.Încazulfigurinelordetea-tru deumbrăseprocedeazălaonetezireuşoară,cucon-tragreutăţi,fiindcăgrosimeaobiectelornuesteuniformă,iarmaiales la îmbinareapărţilorcomponente, straturilesuntmaigroase.Acesteasepotnivela,contracaracuma-teriale ajutătoare (filţ, sugativă),netezite şiuşorpresateîntrescânduri,cucontragreutăţi.

Materialulevantaielorconstădinpergamentsubţireşifin,hidratareaacestuiafiindfăcutăuşor,prinvaporizareacareestenecesarăpentruconsolidare.Netezirea se faceîmpreunăcuconsolidarea,peunsuportsolid,înformădezigzag,asemănătoarecuceaaevantaiului.68

Documentele, pergamentele din legăturile de cărţi,pieile de tobe şi sulurile de pergament foarte deteriora-te se pot netezi celmai eficient şi blând prin întindere.Înprocesulde tăbăcireapergamentului,structurafinalăacestuiaseformeazăînurmaîntinderii,fibreledecolagenîntinseseaşeazăparalelcusuprafaţa,iarvaruldintreeleasigurăcevaspaţiuîntrefibre,astfelmaterialulfinitdevi-neopac,alburiu.

Încursulfolosinţeişialprocesuluideîmbătrânire,dinpricinarepetăriiciclurilordeumiditate–uscare,semodi-ficăstructuracolagenului,pergamentulsedeformează,se

67 Dislocarea ştampilei, îndepărtarea şnurului se poate face numai cuacordulproprietarului /bibliotecarului /muzeologului,şinumai încazdenecesitate,fiindcăpericliteazăintegritateaobiectului.Încazdedes-prindere,dupătrataretrebuieremontatăînmoduliniţial,fixatăşibinedocumentatăînscrisşifotografic.

68 Darabos2007.

201

erodează,faptcareaccentueazăşimaimultefectelefiziceșicaracteristiciletehnicedepreparareşidepozitare.

Avantajul procedeului de întindere după înmuiere,constăînredareastructuriiiniţiale.Întindereanupoatefipreaputernică,nupoatefiatâtdemareprecumceadelatăbăcire,pentrucăobiectulsepoatedegradaşimaimult.

Încazulobiectelorunidimensionaleîntindereasepoa-teefectuaînmoddiferit,dartotdeaunaseurmăreştefor-mareaunuisistemflexibil.Marginilepergamentuluisuntînveliteîntrefilţurișicartoaneşiaşasuntprinseîncleme,întinse,traseuniform,fixatepechenar.

Fixareaclemelorsepoatefacecubenzidesusţinereelastice,adezive,saudinscai(foto12–13).

Avantajulacesteimetodeestecăîntimpuluscăriiper-gamentulsepoate„mişca”,sedesprindedinclemedacăîntindereaestepreastrânsă,astfelevitămdistorsiuneaşidegradareamaterialului.Estefoarteimportantcaîntinde-rea săfieechilibrată,uniformă, iaruscarea foarte lentă.Materialul întinspecadru, trebuieacoperit cuBondina,sugativăsaucufilţ,apoicuofoliedepolietilenă.

Pergamentelefoartedegradate,cudeficienţesauarse,pot fi netezite local şi cu ajutorulmagneţilor. Întindemmaterialulumezitpeotablăinoxidabilă,69învelităînma-teriale protectoare, apoi fixămmarginile şi rupturile cumagneţimici, înveliţi în textile, (bumbacsauBondina),acoperimcusugativăsauBondinaşicufoliedepolieti-lenă(foto14).Estenecesarcaputereamagneţilorsăfiecorespunzătoare,pentrucasăpermită„mişcarea”uşoarăapergamentului.

Oriceprocedeuurmăm,temperaturacamereideresta-urare trebuiemenţinută la unnivel echilibrat, dacă esteposibilîntre20–22oCşila50–55%UR.Arfioptimămen-ţinereavalorilorlaacestnivelpetottimpultratamentului.Astfelputemasigurauscarealentă,progresivăşiumidita-teaoptimă,calasfârşitulprocedeuluisămairămânăatâtaumiditateînpergament,încâtsă-iasigureflexibilitatea.

Consolidarea, completarea, redarea formei iniţiale a pergamentului

Scopulacestuiprocedeucomplexestestabilizareafizicăamaterialului,redareaformeiprinlipireapărţilorcompo-nente,consolidareaşicompletarealui.

Consolidarearealizatăîntrecut(careastăzinuestere-comandată),consta înconsolidareamaterialuluicuade-zivilichizi(cleidepergament,gelatină,suspensielichidădehidroxipropil - celuloză),prinpensulare saupulveri-zare.Însă,dincauzaumidităţiiridicateaadezivului,pro-teinelesepotgelatinizaşi semodificăstructurafibrelormaterialului,precumşiculoareaobiectului.70

Consolidareapergamentuluişiapieliinetăbăcite,gravdeterioratefizic şi slăbitede factoriidegradanţi, se faceprinconsolidarea,întărirealorcualtematerialepeolatură

69 Peanumitetablenuselipescmagneţii,deaceeaeletrebuietestateîna-inteafolosinţei.Sepotfolositablezincatesausmălţuite.

70 Vezicapitolulînmuieriipergamentului.

(aceastaseîntâmplămaides),saupeambelelaturi.Sepotfolosipieliţe71,maţsintetic,hârtie,pergamentsubţire,saupergamentturnatdinpastă,(vezimaijosdescrierea).

Dacămaterialuldeconsolidare trebuie lipitpeo su-prafaţă scrisă, este de preferat un adeziv şi unmaterialtransparent,careestepieliţa.

Consolidareasefaceîngeneralcuadezivipebazădecolagen(gelatină,cleidepeşte,cleidepergament),ami-don(amidondegrâusaudeorez),derivațiaicelulozei,adezivisintetici(acrilat,acetatdepolivinil). Înalegereaadezivului,trebuieluaţiîncalculfactoriiurmători:umidi-tateaadezivului,reacţiasachimică,temperaturafolosită,închegareastratuluidefilm,putereadelipire,flexibilita-tea,şisolubilitatea.72

Avantajuladezivilorpebazădecolagenestecăaceștiaformeazăpesuprafaţăunstratdefilmprotector,seleagăbinedefibrelepergamentuluişialepielii,seîncheagăre-pedeşisepotdesprinde.Dezavantajullorestecădatorităumidităţii ridicate,73 sunt uşor acizi şi se poate lucra cueinumaiîncălziţi.Ceimaiflexibilisuntcleiuldeperga-mentşiclei depeşte,caresepotaplicalaotemperaturămaijoasă.Aceştiasepotfolosiîncazulpieilordetobă,lapieilenetăbăcite,însăîncazulfoilordepergamentpentruscrisseinfiltreazărepedeşilasăurmedureşipeteînchise.Încazulconsolidăriicupieliţă,sefoloseşteîngeneralcleidepeştesaudepergament,amestecatcuamidondeorez.

Pentrupergamentesensibilelaapă,dintreadeziviipebazădeamidon,ceamaibunăestepastafiartăaamidonu-luidinorez,pentrucăareumiditatescăzutăşiselipeştesolid,însăseusucăfoartelent,esteuşorrigidăşiestegreudedizolvatdepesuprafaţă.Încazulfolosiriiacesteia,dincauzăcăseîncheagăfoartelent,trebuiecasuprafeţeleli-pite săfie ţinute strânsemult timp,ceeacenu sepoatefaceîncazulobiectelortridimensionale.

Derivațiicelulozeideobiceinusuntsuficientdetaripentrupergamentsaupiele,însăsuntsolubiliînalcoolşisepotfolosiîncazulmaterialelorsensibilelaumiditate.

Adeziviisinteticisuntdispersiiapoase,suntputernicişiaderăbinelamaterial;avândpolimerimari,einusuntabsorbiţidefibrelematerialuluişifiindsolubili,potfiîn-depărtaţimecanic.74

Adeziviipebazădeacrilat(Lascaux496,362-ames-teculadoiadezivicuniveldiferitdepolimerizare,alcă-roramestec3:1estefolosit),seîncheagădestulderepede,iarcombinaţicuamidonsuntflexibilişidurabili.

Acetatul de polivinil este de asemenea un amestec apos, având o aciditate uşoară, nu se absoarbe în pieleşi formează un strat flexibil.Dezlipirea lui se face prin

71 VeziînprezentulvolumBeöthynéKozocsaetal.72 Timpulde închegarealadezivilor înseamnă timpul încareceledouă

suprafeţese lipesc fărăafipresate, fărăasedesprinde.Aceastaesteimportantîncazulobiectelortridimensionale,cândpresareaşifixareanusepotrealizaaltfelşisuprafeţelenusepot lipidoarţinându-leînmânăunanumittimp.

73 Îngeneralsefolosescsoluţiileacestorade25–55%.Nguyen.1995.74 Înlăturareaadezivuluidepindedestareaobiectuluişidematerialulcon-

solidantsaudecompletare.BeöthynéKozocsa1995.

202

umflarealuişimecanic.Sefoloseşteîmpreunăcuamido-nuldeorezpepergament.

Încazulobiectelortridimensionale(tobe,leagăne),hi-dratareaşiconsolidareapergamentuluişiapieliierodateşidistorsionate,sefaceînaceeaşifază.Datoritădimensi-unilor,fixarealipiturilorestemaidificilă.Pieiledetobăsecomportăînmoddiferitdatoritămetodelorşiloculuidepreparare.Deseori pieile tobelor sunt netăbăcite; ele aufostuscateşidupăcurăţireşihidratareaufostîntinsepecorpultobei.Dincauzauzuriis-aucontractat,s-audefor-mat,rupturiles-audesprins.Dupăexperienţelenoastre,înurmaumidificăriiprinvaporizarepieleaseîntinde,margi-nilerupturilorînstadiuumedpotfipotrivite,darîntimpuluscăriisedesprindiar,dincauzacontractăriipielii.75

Înacestecazuri,oposibilăsoluţiearfifolosireapie-liţelorşiamaţelorsinteticeînconsolidareatotalăapieliitobei,saufixareaporţiuniiruptepeunmaterialconsoli-dant.Încazulconsolidăriitotale,pieliţelesinteticeume-ziteseîntindpetoatăsuprafaţa,suntlipitesaucusutepebenzidebumbac,saucucatgutdecorpul tobei,apoiseusucă lent.Dupăaceastase lipeştepieleaoriginalăuşorumezitădeea.Încazultobelorcuformealungite,con-solidareanecesitămultăcreativitate,putemfolosidiferitegreutăţişimagneţipentrufixareşinetezire.

Uneoritrebuierăsturnate,întoarsecususulînjos,casăpoatefineteziteşiconsolidate(foto15–16).

Discurilerezonantedepesuprafaţatobeiprezintăalteprobleme (foto17).

Învelişul leagănelor este din piele netăbăcită, astfelcădemulteori rupturile şi degradărilenu sepot reme-dia.Însăpentruprocesuldenetezireşiconsolidarepoatefi folosit un suport dur, solid (lemn sau carton), pentrubandajarea lor, iarpentrupresare sepoate folosiun saccunisip.Pentruconsolidareamaterialuluisepoatefolosihârtiejaponezăcolorată,fiindcărupturileîngeneralsuntde câţiva milimetri, iar introducerea unui material maigrosarfiinestetică(foto18).

Completarea pergamentului degradat şi erodat saua pielii slăbite trebuie făcută cu pergament de aceeaşigrosimeşinuanţă,printurnareadepastădefibră,saucuajutorulfoilordepergamentturnate,croite,decupate.Per-gamentulalespentrucompletaretrebuiesăaibăgrosimesimilară,sănufiemaisoliddecâtoriginalul,fiindcăcre-eazătensiunişideformeazămaterialul.Marginilemateri-aluluidecompletaretrebuiesăfiemaimaricucâţivammşi trebuiesubţiate.Totdeaunacorectarease facedinspreverso,nupesuprafaţascrisă.

Procesuldeconsolidareşicompletarepoatefipericli-tatderidicareabruscăaumidităţiicolagenului.Alegereaadezivuluiestefoarteimportantă.Tensiuneadininteriorulmaterialuluipoatefiscăzutăprinprocesuldevaporizaretotalăasuprafeţeipieliişiprinlipireacompletărilorîntr-unsingurpas.Încazulobiectelorcompozite,deseoriva-porizareapoatefinumailocalăşiînacestecazuritrebuiesăprocedămcumultăprudenţă.

75 Érdi2002.

Pentru întregirea pergamentelor foarte deteriorate sefolosescadezivicuumiditatescăzută,pentruevitareade-gradăriiulterioare.

Laîntregireașiîntărireapieilorslăbite,cutemperaturăde contractare joasă, precumşi a pergamentelor atacatedecoroziuneacernelii,trebuiefolosiţiadezivicuumidi-tatecâtmaiscăzută,casăevitămdegradareaprogresivăamaterialului.

Turnarea pastei din fibre de pergament

Completareacolilordepergamentatacatedeinsecte,sub-ţiate, slăbite demucegai sau arse şi întărirea, întregireaacestorasefacecelmaieficientprinturnareapasteidinfibredepergament.

Metodaungureascăaacestui tipdecompletarea fostexperimentatăîncadrulprogramului„Corvina”,înlabora-toarelederestaurarealeBiblioteciiNaţionale„Széchenyi”,înanii1980.Proceduraestesimilarăcuturnareamanualăahârtieişiputemdistingetreitipurideturnare:turnareacupastăumedă,turnareacupastăsemiuscată,şiturnareacupastăuscată.Pentruturnare,seamestecăopastădinpraf,fibredepergamentşidinfibredehârtiemăcinatemediu,amestecatăcuapăşialcooletilic,dispersatăînalcoolpro-pilicşiadăugândapoihidroxipropil-celuloză,76 aceasta din urmăfiindnecesarăpentrufixareafibrelor.Prinadăugareaunorcoloranţi,pastapoateficoloratăîntonuriarmonice,similarecupergamentuloriginal.Maidemult,pentruco-lorareapastei se folosea ceai sau cafea; astăzi se adaugălafibreledepergamentcoloranţicompuşi,complecşi, iarlacelulozăcoloranţidirecţi,folosindu-secoloranţispeciali.Înacestecazuri,întâisecoloreazăfibrele,apoiseamestecăînpastăpentruarezultanuanţapotrivită.

Pentrucompletare,coalaoriginalădepergamentesteumezităcualcoolpulverizatşisepunepeositădinmătaseartificialăpemasaderestaurarespecială.Pastaesteintrodu-săpeporţiuneadeficientăculingura,cupipeta,cuflacoanecuciocsaucuopompăşipelângăaspirareacontinuă,selasăpemasăpânăcândumiditateascaderadicalșiabiasemaisimte.Atunci,coalaîntregităestepusăîntremateriale-leprotectoare,fixată,şidupăuscareestepresată(foto19).77 Procedeulcupastăsemiuscatădinfibredepergamentim-plicăsăsetoarnepemasaspecialăopartedinpastă,căreiaîireducemumiditateapânăcândestedoaruşorumedăşiatunci decupămmărimea şi formanecesară şi o aşezămpefoaiaoriginalădepergament,careesteumezităcusus-pensiedealcool la70%,apoiestepusă întresugativeşipresată.78

Încazulturnăriipasteiuscate,foaiaturnatăesteusca-tăînîntregime,apoidecupatălaformadorităşilipitădecoalaoriginală,careurmeazăafiîntregită.

76 Pentru turnareapasteidefibrenu suntdeajunsfibrele sauprafuldepergament,fiindcăavândfibrescurte,pergamentuldevinetranslucidşirigid.Estenecesarăadăugareafibrelordeceluloză,înproporţiede1:1.BeöthynéKozocsa1992.pp.44–46.

77 VeziSzlabey1992.,BeöthynéKozocsa1994.78 VeziFarkas1992.

203

Prinprocedeulturnăriipasteiumede,pergamentulesteumezitputerniccususpensiedealcooletilic60–70%saucu alcool propilic. Înaintea procesului de turnare trebuiefăcutetesteledesolubilitateacernelurilorsauavopselelor,evaluatăstareapergamentuluişivaloriledetemperaturădecontractareaacestuia.Numaiînposesiaacestordateputemjudecaavantajeleintervenţiei(integritatefizicăşiestetică,suprafaţăuniformă,completareadecvată),saudezavanta-jele(risculcapergamentulsădevinăcleiosînurmaumidi-ficării).Trebuiemenţionatcăîntregirilecupastădinperga-mentturnată,potfidizolvatecususpensiedeetanol60%şipotfiîndepărtate,decimetodaestereversibilă.

Depozitarea obiectelor restaurate

Depozitarea obiectelor din pergament şi piele netăbăcitărestaurate,determinăduratadeviaţăaacestora.Colagenuldinmaterialeestesensibillamodificărilevalorilordeumi-ditateşideaceeatrebuieasiguratecondiţiidepăstrarecon-stanteşioptime.Încazulunuipergamentnousaualuneipieinoineprelucrate,umiditateaoptimăamaterialuluiestede12–14%,într-unmediucuumiditate50–55%UR,deciaceastăclimăesteindicatăpentrudepozitare.Însăîncazulpergamentului degradat care a pierdut din umezeală, s-adeshidratat,iarproceseledeacidificareşideoxidarepro-gresează în condiţii deumiditate ridicată, cercetătorii re-comandăunmediumaiuscatde40–45%79 pentru evitarea degradării.Temperaturadeterminăreacţiileoxidante(dândenergiereacţiilorchimice),deaceeaacesteobiectetrebuiepăstratelatemperaturirelativjoase,de16-18oC.

Obiectele trebuie bine protejate de praf, acoperitesau ambalate înmateriale adecvate şi astfel depozitate.Obiectele tridimensionale trebuie puse în cutii speciale,bineaşezate,sausprijinite,înpoziţiederepaus,asigurân-du-li-se integritateaşifiindprotejatededegradărifizice(foto20).

Concluzii

Relatarea,expunereateoriilorşiexperienţelorpracticederestaurareapergamentuluişipieliinetăbăcite,acumulateîndecursulde30deani,afostinstructivăpentrunoiînmulteprivinţe.Amobservatcusatisfacţiecămetodeleşisoluţiileexperimentatedinperioada„eroică”arestaurăriianilor80,suntcunoscute,folositeşidezvoltateîncadrulanoiexperimentări.

Este necesară regândirea, reevaluarea metodelor încontinuu,fiindcăs-auschimbatfoartemultelucruriînul-timeledecenii.

Reguliledeocrotireamediuluişiasănătăţiiaudeve-nitmai severe şi restauratorii au devenitmai conştienţiînaceastaprivinţă.Sepotdocumentadupăfoaiatehnicăa soluţiilorchimice şipe internetdesprecomponenţa şiefectul acestora.Anumite substanţemai nocive nu suntfolosite,pentrurespectareasănătăţii(alcoolmetilic,ben-

79 Hansen–Sobel1991.p.24.

zol,timol),iaralteledinmotivedeocrotireanaturii(cearadebalenă),chiardacăacesteanupericliteazămaterialele.

Aşteptărileşicerinţelefaţăderestaurares-aumodifi-cat.Pânănudemult,scopulprimordialafostcaobiectuldeartăsăfiecâtmaibinecurăţit,maineted,săsemenemaimultcuoriginalul,pecândastăzicerinţaestecaur-meledefolosinţăsănufieînlăturate.

În deceniile trecute – în primul rând pentru ocrotireapatrimoniuluiculturalscris–s-audesfăşuratprogramedecercetare serioase care s-au ocupat cu cercetarea perga-mentuluicamaterial.Avemcunoştinţemainuanţatedespreproceselecaresedesfăşoarăînmaterialîncursulpreparăriişiîmbătrâniriiacestuia.Ştimcă,odatăcuavansareadezin-tegrării,semicşoreazătemperaturadecontractare,căîm-bătrânind,materialulîşipierdeumezealaşinupoatepreluadecâtocantitatemicădeapăîntimpîndelungat,iaruscareadecurgemairapid.Încursulpreluăriiapeiseproducecăl-dură, caremăreşte risculmaterialuluide adeveni cleios.Amconstatatfaptulcăumiditatearelativărecomandatămaidemulterade50–55%,pentrupăstrareaflexibilităţiiacola-genului,dardezintegrareachimicăsepoatemicşoraşidacăreducemURla40–45%întimpuldepozitării.

Înmulte cazuri nu avem informaţii concrete despreefectulunorsoluţiiasuprapergamentuluişiapieliinetă-băcite,darexperimentelesusamintiteaudoveditcăreac-ţiilelorlafactoriiexternisuntmaicomplexedecâtne-amînchipuit.

Deaceea,trebuiesănestrăduimsăexecutămpeobiec-teledeartănumaiaceletratamentecaresuntîntr-adevărnecesare pentru păstrarea lor, să evaluăm starea lor înfuncţie de pH-ul şi de valorilemăsurate ale temperatu-riidecontracţie, săminimalizămtratamenteleapoaseşicususpensiilichide,înmuiereasăsefacăprinvaporizarelentă şi progresivă, uscarea să fie lentă.Anticipat trata-mentelor,esteobligatoriutestareasolubilităţiipemodeledelucru,pentrudiminuareariscurilorşicontrolulperiodicastăriiobiectelorrestaurateanterior.

Bineînţeles,sunt încă foartemulte întrebări fără răs-punsuri,problemeneelucidate,darsperămcărezultateleelaborateanoişinoicercetări,sevorrăspândişisevoraplicaînpracticaderestaurare.Aceastavafisarcinavii-toarelorgeneraţiiderestauratori.

204

BIBLIOGRAFIE

BANIK,G.–BRÜCKLE,I.(2010):PrinciplesofWaterAbsorptionandDesorptioninCellulosicMaterials.In:RestauratorVol.31.pp.164–177.

BELAYA, I. K. (1969): Softening and Restoration ofParchmentinManuscriptsandBookbindings.In:Res-taurator1969.Vol.1.pp.20–51.

BEÖTHYNÉ KOZOCSA Ildikó (1976): Papír- és per-gamenkéziratok restaurálása az Országos Széchényi Könyvtárban. In: Múzeumi Műtárgyvédelem 3. pp.90–91. (Restaurareamanuscriselor din pergament şihârtielaBibliotecaNaţionalăSzéchenyi.)

BEÖTHYNÉKOZOCSAIldikó(1992):Középkoriper-gamen kéziratok konzerválási eljárásainak kutatása és fejlesztése.AzOrszágosSzéchényiKönyvtárFüzetei3,Budapest,p.62.(Cercetareaşidezvoltareametode-lor de conservare a manuscriselor de pergament din EvulMediu.CaieteleBiblioteciiNaţionale,Szechenyi,Budapesta)

BEÖTHYNÉ KOZOCSA Ildikó (1991–1993): A Cor-vina-program: Az Országos Széchényi Könyvtár év-könyve. pp. 267–277. (Programul Corvina:AnuarulBiblioteciiNaţionale,Széchenyi)

BEÖTHYNÉ KOZOCSA Ildikó (1994): A budapestiDantekódex restaurálása. In:MagyarKönyvszemle.Vol.4.pp.434–440.(RestaurareacodiceluiDantedinBudapesta.)

BEÖTHYNÉKOZOCSAIldikó(1995):KétXIII.száza-dipergamenoklevélrestaurálása.In:Műtárgyvédelem24.pp.77–81.(Restaurareaadouădocumentedinper-gamentdinsec.13.)

BEÖTHYNÉKOZOCSAIldikó(2002):Adebrecenifes-tett pergamen típusú könyvkötések kötéstechnikai sajátosságai. In: Debreceni festett pergamenkötések.Szerk.: Krankovics Ilona, Déri Múzeum, Debrecen.pp.31–39.(Caracteristicilelegăturilorcărţilordinper-gamentpictatedinDebreţin.MuzeulDéridinDebre-ţin.RedactorKrankovicsIlona)

BROKERHOF,A. – vanZanen,B. – van deWatering,K. – Porck, H. (2007): Buggy Biz, Integrated PestManagementinCollections.NetherlandsInstituteforCulturalHeritage(ICN),Amsterdam.p.79.

BROKERHOF, A. – van Zanen, B. – den Teuling,A.(2007):Fluffystuff,IntegratedcontrolofmouldinArchives.NetherlandsInstituteforCulturalHeritage(ICN),Amsterdam.p.39.

CADIRCI, S. (2009):Disinfection of hatching eggs byformaldehyde fumigation – review. In:Arch.Geflü-gelk,73(2),Stuttgart.pp.116–123.

CALNAN, C. N. (1985): Fungicides used on leather.LeatherConservationCentre,Northampton.p.24.

DARABOS Edit (2007): Egy legyező restaurálása.Magyar Képzőművészeti Egyetem, diplomamunka.(Restaurareaunuievantai.UniversitateadeArtePlas-ticedinBudapesta.Lucraredediplomă.)

E.NAGYKatalin–VÁRFALVIAndrea(2013):Nemes-

asszony öltözéke vont arannyal, ezüsttel.A soproniKecske-templombanfeltárt,17.századelejinőivisele-tegyüttesleletmentése.In:Műtárgyvédelem36/2011.pp.73–88.(Portulcufiremetalicedinaurşiargintaluneidoamnearistocratedinsec.17.)

ÉRDI Marianne (2002): Egy dob pergamenjének restaurá-lásiproblémái.In:Debrecenifestettpergamenkötések,Szerk.: Krankovics Ilona, Déri Múzeum, Debrecen.pp. 59–70.(Problematica restaurării pergamentuluiuneitobe.In:LegăturipictatedinDereţin)

FARKASCsilla(1992):Egybársonykötésűcorvinares-taurálásánakproblémái.In:Könyv-éspapírrestaurálá-sikonferenciaelőadásai1990.Budapest.pp.165–174.(Problemele restaurării unui codiceCorvina legat încatifea.)

FLORIAN, Mary-Lou (2004): Fungal facts – Solvingfungal problems in heritage collections. ArchetypePublication,London.p.142.

GILBERG,Mark(1990):Inertatmospheredisinfestationusing Ageless®oxygenscavenger.In:ICOMComitteeforConservation.VolII.,pp.812–816.

HAINES,BettyM.(1999):Parchment–Thephysicalandchemical characteristics of parchment and the materi-alsusedinitsconservation.TheLeatherConservationCentre,Northampton,p.33.

HAJDUZsófia(1998):Egydebrecenifestettpergamen-borítású doboz restaurálása, konzerválása. In: Scrip-tamanent,Apapír-éskönyvrestaurálásműhelytitkai,PapírésNyomdaipariMűszakiEgyesület,Budapest.pp.41–46.(Restaurareaşiconservareauneicutiiînve-litecupergamentpictat.In:Scriptamanent)

HANSEN,Eric F. – SOBEL,Henry (1991):The effectsof relative humidity on some physical properties of modern vellum: implications for the optimum relative humidityforthedisplayandstorageofparchment.In:TheBookandPaperGroupAnnualVol.10.Fall1991.http://cool.conservation-us.org/coolaic/sg/bpg/annual/v10/bp10–09.html

HILDENHAGEN,J.–LENTJES,M.–DICKMANN,K.–GELLER,B.2008:Systematiccasestudyoncommoncleaning problems on paper and parchment by using Nd:YAGlaser(w,2w,3w).LasersintheConservationofArtworks,London.

ISKANDER, Nasry Yousef (1998): Controlled-Envi-ronment Cases for the Royal Mummy Collection.Oxygen-FreeMuseumCases,TheGettyConservationInstitute,USA,pp.47–52.

JÁRÓ Márta (1991): Klimatizáció, világítás és raktá-rozás a múzeumokban. Budapest, Magyar NemzetiMúzeum.p.160.(Climatizarea,iluminatulşidepozi-tareaînmuzee.)

JÁRÓMárta(2004):Fémfonal-variációkésakészítésük-hözhasznált anyagokegyszerűmeghatározása törté-netitextíliákkezeléseelőtt.In:Restaurálásitanulmá-nyok,Tímár-Balázsyemlékkönyv,Szerk.:Éri IstvánBudapest,pp.71–78.(Variaţiidefiremetaliceşidefi-nireasimplăamaterialelorcomponenteînainteatrată-

205

riitextileloristorice.In:Studiiderestaurare.Red.ÉriIstván,Budapesta.)

JäGERS, Elizabeth – SICKEN, Anne (2012): Uner-wünschte Rückstände. Neue Erkenntnisse zur Be-handlung textilerOberflächenmitCyclododecan. In:Restauro6/2012.pp.36–38.

KASTALY Beatrix (2010): Múzeumi gyűjteményekanyagait károsító mikroorganizmusok. MúzeumiÁllományvédelmiFüzetek7,Budapest,p.76.

http://www.allomanyvedelem.hu/userfiles/files/Allo-manyvedelem_7_vegso-1.pdf. (Microorganisme dău-nătoarematerialelordincolecţiilemuzeale.Caietedeocrotireapatrimoniuluimuzeal,Budapesta.)

KASTALYBeatrix –SCHRAMKÓPéter (2001):Vizs-gálatokagyöngyösikönyvleletetilén-oxidosfertőtle-nítéseután,Műtárgyvédelem27.pp.129–135.(Consi-deraţiidupădezinfectareacuoxiddeetilenacărţilordescoperite din Gyöngyös.Ocrotirea patrimoniului,Budapesta.)

KITE,Marion–THOMSON,Roy (2006):Conservationof leather and relatedmaterials.Elsevier, London, p.31,184.

MORGÓSAndrás (2001):Műtárgyakkorszerű fertőtle-nítése. In: ISISErdélyiMagyarRestaurátor Füzetek1.Szerk.KovácsP.HaázRezsőMúzeum,Székelyud-varhely,pp.21–42.(Dezinfectareamodernăaobiecte-lordeartă.In.ISIS,OdorheiuSecuiesc.MuzeulHaázRezső).

NGUYEN,Thi-Phuong(2007):Azselatin,mintragasztó-anyag,Egy ígéretes anyag rövidbemutatása. In:Mű-tárgyvédelem 2007/32. Magyar Nemzeti Múzeum,Budapest,pp.15–22.(Gelatinacaadeziv.Prezentareauneimateriipromiţătoare.

DR.REICHARTOlivér(2002):Levéltárianyagokmik-róbás szennyeződésének biodegradációs és egyész-ségügyi vonatkozásai, valamint a gamma sugárzáshatása. Budapest,http://bfl.archivportal.hu/data/fi-les/174190365.pdf(2013.03.10.)(Referinţeleinfec-ţiilormicrobiene,stareadesănătateşibiodegradareamaterialeordinarhive,precumşirazelegamma)

RITTER, Michaela – MASSON, Olivier (2007): Meg-erősítés JunFunori-val: különféle festékréteg prob-lémákkal bíró tárgyak kezelése a gyakorlatban.In.Műtárgyvédelem2007/32.MagyarNemzetiMúzeum,Budapest,pp.57–63.

ROELOFS, Wilma G. Th. – DE GROOT, Suzan-HOFENKDEGRAAFF, Judit H. (1999): DieAus-wirkungvonRadierpulvern,KnetgummiundRadier-gummiaufPapier.In:Preprintvom9.InternationalenKongressderIADA,Kopenhagen,pp.131–137.

ROZSONDAI Marianne (2002): A festett pergamenköté-sekhelyeazeurópaikötéstörténetben. In:Debrecenifestett pergamen kötések, Szerk.: Krankovics Ilona,DériMúzeum,Debrecen,pp.16–30.(Locullegături-lordinpergamentpictateînistografialegăturilor).

SHASHOUA,Y.–RUGHEIMER,A.(1997):Anevalua-tion of the use of cellulose ethers in paper conservation

at the BrithisMuseum. In: IPC Conference Papers,London,pp.150–159.

STRANG, Thomas J.K. – DAWSON, John E. (1991):Controlling Museum Fungal Problems. CanadianConservationInstitute,Ottawa,p.8.

WATTERS,Chris(2007):Cyclododecane:Acloserlookatpracticalissues.In:AnatolianArchaeologicalStud-ies,Vol.XVI.Tokyo,Japan,pp.195–204.

WOUTERS,Jan(2000):Therepairofparchment:Filling.In:ReviewsinConservation,IIC,London.pp.77–86.

ildikó Kozocsa BeöthynéRestauratordehârtieşicarteE-mail: ildiko.beothy@gmail.com

Marianne ÉrdiArtistrestauratordecarte,hârtieşipieleŞefdesecţieBibliotecaNaţionalăSzéchényiE-mail: erdima@oszk.hu

Márta Bendefy KissnéInginerchimist,restauratorpieleMuzeulNaţionalMaghiarTel.:+36–1-323–1416E-mail: kissne.bendefy@gmail.com

KatalinOrosz,DLAArtist restaurator carteTel.:+36–1-323–1416E-mail: oroszkata.rest@gmail.com

Traducere:IrénFarkas,ÉvaBenedek

LISTA FOTOGRAFIILOR

Foto1. Decolorare pe versoul documentului de perga-mentpăstratpliat,dupărestaurare(MuzeulNaţio-nalMaghiar,fotoNyíriGábor).

Foto2. Probădecurăţirecurazeilaserpesuprafaţaunuiactdinpergamentscris(proprietateprivată,fotoOroszKatalin).

Foto3. Copertădinpergamentfoartemurdărită,dupăcu-răţireexcesivă(fotoOroszKatalin).

Foto4. Fragmentdedocumentconsolidatcusitădemă-tase (Arhivele Naţionale Maghiare, foto OroszKatalin).

Foto5–6.Fragmentedemanuscrise folositepentru legătu-radecarte,copertăşicotor(Bibliotecanaţională,Szechenyi,fotoTóthZsuzsanna).

Foto7. Fragment din coala de pergament degradat al unui codice, din sec.15., cu coroziunea cernelii (fotoOroszKatalin).

206

Foto8–9. Imagineaunuiscrisestompatdepeundocument,înluminănormalăşiultravioletă(proprietatepri-vată,fotoNyíriGábor).

Foto10. Înmuierea pielii cu aparat de vaporizare cu ultra-sunete.

Foto11. StructuramembraneisemipermeabileSympatex.Foto12–13. Întinderea pe chenar unui act din pergament

cuclemeşibenzisintetice(fotoNyíriGábor,re-stauratorSophieKurtzman).

Foto14. Întinderea, netezirea protejată, precaută, a unuipergament,cuajutorulmagneţilor.

Foto15–16. Întinderea pieliţelor artificiale consolidante,fixarealorşipresareapieliioriginaledupălipire,peo tobădinNouaGuinee (MuzeulEtnografic,fotoOroszKatalin,restauratorMadarászAndrea).

Foto17. Suprafaţa tobeidupă restaurare,cudiscuri rezo-nantedinceară(fotoNyíriGábor).

Foto18. Fixarea consolidărilor prin bandajare şi săculeţedesarepecorpulcăluţului(fotoNyíriGábor,re-stauratorHajdúViktória).

Foto19. Întregirea unei pagini a codicelui Albucasis prin turnareapasteidinpergamentpemasaspecialăderestaurare(evacuarea,absorbireagazelorşiava-porilordeapă).(BibliotecaUniversităţii)

Foto20. Depozitarea într-o cutie specială a unui evantaidinpergamentconsolidat(MuzeulNaţional,fotoOroszKatalin,restauratorKozákBrigitta).