Prelevarea unei probe de apă din Dunăre din zona Giurgiu

Coordonator:Giani Apostol Studenţi:Boboc Ovidiu Grigore Anamaria

Paraschivescu Roxana

Coordonatele geografice ale punctului de prelevare: 43.871978, 25.973269

RELIEF

Relieful judeţului Giurgiu este caracterizat de o varietate de forme, specifice poziţionării de-a lungul fluviului Dunărea: luncă, zone terasate, insule, bălţi, canale.

Teritoriul oraşului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepă şi luncă şi reprezintă unitatea geomorfologică cea mai tânără a reliefului, în mare parte rezultat al acţiunii Dunării, constituit fiind din luncă, insule, bălti şi canale (braţe). Suprafaţa dintre fluviu şi Câmpia Burnazului, cu lăţimi de peste 10 km, este subdivizată în: grind, lunca internă, lunca externă şi uneori terasa de luncă, dispuse longitudinal şi inegal dezvoltate; lângă albia minoră se desprinde fâşia grindurilor, cu înălţimi de 1-5 m şi cu lăţimi de la câteva zeci până la câteva sute de metri. După o fâşie de tranziţie, se conturează zona mai joasă a depresiunilor şi cuvetelor lacustre mai spre nord, la contactul cu terasele detaşându-se uneori încă o fâşie. Prima terasă, situată la doar 3-4 m deasupra luncii, este urmată de o a doua, ce se înalţă cu 13-14 m deasupra luncii, culminând cu cea mai înaltă, Câmpia Burnazului, de 60-65 m, ce domină lunca fluviului. În spaţiul Giurgiu lunca are altitudini de 20-27 m, fiind îndiguită şi canalizată pe mari suprafeţe şi transformată în teren agricol. În apropiere se întâlnesc braţe şi canale, adaptate pe foste gârle, a căror utilitate este legată de navigaţie, agricultură sau potenţial turistic.

CLIMAClima județului este temperat continentală. Vara este un anotimp cu temperaturi

ridicate ce poate duce chiar la secetă, iarna cu geruri și crivăț. Vitezele cele mai mari le au vânturile dinspre NE, care pot atinge iarna 125km/h. Precipitațiile medii sunt de 500mm.

Situaţia debitelor şi nivelurilor în intervalul 09.10.2015, ora 07.00 – 10.10.2015, ora 07.00

Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în uşoară creştere, având valoarea de 2350 m3/s, sub media multianuală a lunii octombrie (3850 m3/s). În aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere pe sectorul Gruia – Calafat, la Călăraşi, Galaţi şi Tulcea, în creştere pe sectorul Bechet – Vadu Oii şi la Isaccea şi staţionare la Brăila.

Prognoza debitelor şi nivelurilor în intervalul 10.10.2015, ora 07.00 – 17.10.2015, ora 07.00    

Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere până la valoarea de 3500 m3/s, situându-se sub media multianuală a lunii octombrie (3850 m3/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere exceptând în prima parte a intervalului sectorul Calafat – Giurgiu unde vor fi în scădere.

FLORA ŞI FAUNA

Denumirea ariei protejate Localizare Categori

e IUCN Tip Suprafață(ha)

Observații(foto)

Ostroavele Cama - Dinu - Păsărica Giurgiu IV avifaunistic și

floristic 2.400 declarat prin HG 1143/2007

Parcul Natural Comana

Comana V mixt 24.963 declarat prin HG 2151/2004

Pădurea Manafu Ghimpați IV floristic 28

Pădurea Oloaga - Grădinari Comana IV floristic 248 arie inclusă în Parcul Natural

Comana

Pădurea Padina Tătarului

Comana IV floristic 230 arie inclusă în Parcul Natural

Comana

Pădurea Teșila Vlașin IV forestier 52,50

În Lunca Dunării s-a dezvoltat o vegetaţie ierboasă şi lemnoasă, cele mai răspândite specii fiind salcia şi plopul. Pe terase se găsesc stejari şi vegetaţie specifică silvostepei. Arbuştii cei mai răspândiţi sunt păducelul, măceşul şi lemnul câinesc. Insulele Mocanu şi Mocănaşu găzduiesc specii de păsări precum lişiţa, raţa sălbatică şi eretele alb, iar în Pădurea Bălănoaia trăiesc căprioare şi fazani. Fauna acvatică din Dunăre cuprinde somnul, crapul, mreana, scrumbia, dar şi specii din familia sturionilor, ca: morunul, nisetrul, cega şi păstruga

Situri protejate: