Principalele institutii financiare
internationaleCuprinsINSTITUTII FINANCIARE INTERNATIONALEPrincipii
de baza pentru functionarea eficienta a institutiilorBANCA
MONDIALARelatiile Romaniei cu Banca MondialaFONDUL MONETAR
INTERNATIONALStructura organizatorica a FMIConstituirea s
utilizarea resurselor FMIRelatia BNR cu FMIBANCA INTERNATIONALA
PENTRURECONSTRUCTIE SI DEZVOLTAREStructura si organaizarea
BIRDConditii generale de imprumutRelatia BNR cu BIRDBANCA EUROPEANA
PENTRU RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARERelatia BNR cu
BERDBibliografieINSTITUII FINANCIARE INTERNAIONALEMiscarea
internationala a mijloacelor banesti si sistemul pietei monetar -
financiare internationale dispune de o structura institutionala
adecvata, prin intermediul careia se realizeaza, n mod concret,
fluxurile monetare si se asigura efectuarea operatiunilor specifice
activitatilor monetar - financiare internationale. Aceasta
structura include institutii specializate localizate la nivelul
economiilor mondiale (banca centrala si bancile comerciale),
bursele si societatile financiare, agentii economici nonbancari,
institutiile guvernamentale, institutii monetar - financiare
internationale si cele regionale.La oricare dintre aceste niveluri
distingem:institutii care efectueaza nemijlocit operatiuni monetar
-financiare internationale;institutii care organizeaza, sprijina si
supravegheaza.Principii de baza pentru functionarea eficienta a
institutiilorToate institutiile financiare internationale se
ghideaza dupa cel putin trei principii de baza:promovarea
libertatii comertului international si a tranzactiilor de
capital;asigurarea asistentei de specialitate n fiecaretaran
vederea mentinerii stabilitatii economice si monetare interne si
externe;elaborarea politicilor economice lund n considerare
interesele tuturor tarilor membre ale acestor institutii.Este
foarte important ca institutiile sa fie capabile sa-si pastreze
seriozitatea pe pietele financiare, la adevarata lor valoare.
Majoritatea institutiilor financiare internationale sunt solide din
punct de vedere financiar. O trasatura esentiala a institutiilor
financiare internationale este solidaritatea ntre tarile membre ale
acestor institutii. Pentru functionarea eficienta a acestor
institutii,pe langa valoareacontributiei financiare important este
sidorinta politica de cooperare ntre tarile membre bazata pe
ncredere reciproca. Institutiile ntocmesc rapoarte detaliate asupra
activitatii lor, n care apar si comentarii critice. Analiza
introspectiva si autocritica au un rol benefic n readaptarea si
mbunatatirea activitatii n scopul pastrarii ncrederii cu care au
fost nvestite institutiile din partea tarilor membre,
partenere.Pentru a-si putea desfasura activitatea independent este
foarte important cainstitutiile internationale sa aiba propriile
surse de venituri.Un alt factor important n asigurarea succesului
institutiilor internationale este modalitatea n care se iau
deciziile. . Majoritatea institutiile financiare adopta proceduri n
care voturile depind de puterea economica si financiara a fiecarei
tari membre. Votul este adesea legat de contributia financiara a
tarii respective, n acest fel fiind asigurat faptul ca tarile cu
cea mai mare putere economica vor avea si cea mai mare contributie
financiara, primind n schimb o mai mare putere de decizie n cadrul
institutieiPentru infapuirea noii ordini monetare internationale in
urma conferintei de la Bretton-Woods au fost create un numar de
institutii cu caracter monetar si financiar. Acestea sunt: Fondul
Monetar International (FMI) , Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare(BIRD) si Banca
EuropeanapentruReconstructie si Dezvoltare.Rolul lor depaseste cu
mult pe acela al unei simple banci, printre obiectivele lor figurnd
dezvoltarea si organizarea cooperarii monetar - financiare a
statelor, asigurarea de asistenta si sprijin financiar pentru
dezvoltarea schimburilor, mentinerea stabilitatii si echilibrului
pe plan valutar, a echilibrului balantelor de plati, sustinerea
financiara a cresterii economice n tarile membre si cu deosebire n
cele mai putin dezvoltate.BANCA MONDIAL(BM)Banca Mondiala
reprezinta una dintre cele mai mari surse de finantare si de
asistenta pentru tarile aflate in tranzitie si dezvoltare. Scopul
ei principal este ajutorarea celor mai sarace populatii si state,
folosindu-si resursele financiare si umane, precum si experienta
bogata, pentru a reduce saracia din tarile n curs de dezvoltare,
crescnd nivelul cresterii economice si mbunatatind nivelul de
trai.Grupul Bancii Mondiale cuprinde 5 agentii cu functii distincte
pentru ndeplinirea misiunii Grupului : Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Asociatia Internationala de
Dezvoltare (IDA), Corporatia Financiara Internationala (IFC),
Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA) si
Centrul International de Reglementare a Diferentelor din Domeniul
Investitiilor (ICSID) .Termenul generic de Banca Mondiala se refera
n principal la BIRDsi IDA.Fiecare institutie are un rol distinct n
lupta mpotriva saraciei si mbunatatirea conditiilor de viata pentru
populatia din statele n curs de dezvoltare.Organul suprem de
conducere al Bancii Mondiale este Consiliul Guvernatorilor format
dintr-un reprezentat al fiecarui stat membru care, de regula, este
ministrul finantelor. Acest organism se ntruneste n sedinta cel
putin odata pe an, cnd are loc o sedinta comuna cu cea a
Consiliului Guvernatorilor FMI. Conducerea curenta a Bancii revine
unui Consiliul de Administratie numit si Consiliul Directorilor
Executivi format din 24 de membri. Consiliul de Administratie
conduce si intitutiile financiare afiliate( CFI, AID). Acesta este
format din reprezentantii Statelor Unite ale Americii, Frantei,
Marii Britanii, Germaniei, Japoniei si din 19 directori reprezentnd
grupurile de state. Conducerea Consiliului revine unui presedinte
ales pe 5 ani, care conduce si administratia Bancii. De regula,
presedintele Bancii este un reprezentant al SUA. Votul n cadrul
organismelor de conducere este proportional cu cota de participare
la Banca.Elaborarea politicii bancii revine unui Comitet de
Dezvoltare, ( care nu este institutionalizat), format din ministrii
de finante ai tarilor care au reprezentanti in Consiliul
Directorilor Executivi. Comitetul de Dezvoltare se ntlneste in
sedinta de 2 ori pe an, una din sedinte desfasurndu-se nnaintea
ntrunirii Consiliul Guvernatorilor si urmarind sa stabileasca
volumul transferului de resurse catre tarile n curs de
dezvlotare.Banca Mondiala are de trei ori mai mult angajati decat
FMI, acestia desfasurndu-si activitatea att la sediul central, ct
si la reprezentantele deschise n ntreaga lume ( la mijlocul anilor
1990 existau circa 40 de reprezentante).Banca Mondiala acorda
mprumuturi guvernelor si agentiilor guvernamentale care pot obtine
garantii solide din partea statului. Printre acestea se pot numara
oricare din cele 156 de tari membere care nregistreaza un venit
anual pe cap de locuitor sub pragul minim de creditare.Acordarea de
mprumuturi statelor membere - mprumuturile sunt destinate
finantarii unor proiecte ce duc la dezvlotarea economica,
rezulatele proiectului dnd posibilitatea rambursarii creditului.
Banca ofera valuta doar pentru finantarea proiectului, componenta
interna a investitiei - salariile, consumurile, intermediare fiind
finantate din resursele financiare ale tarii beneficiare. Resursele
Bancii Mondiale sunt formate din participatiile statelor membere la
capitalul Bancii, care este majorat periodic. Din contributia
statelor membere, numai 6 % se varsa, ramne in permanenta la
dispozitia ei, putnd fi solicitat n orice moment. Aceasta este una
din conditiile ce stau la baza credibilitatii Bancii, a doua
conditie fiind aceea ca mprumuturile nu pot depasii capitalul
subscris de membri, la care se adauga rezervele. Cota de
participare varsata, in moneda nationala a tarilor membere, are o
pondere redusa in totalul resurselor Bancii.Principala resursa de
finantare o formeaza lichiditatile obtinute de Banca pe piata
internationala de capital, aceasta reprezentnd 85% din totalul
pasivului Bancii. Resursele de pe pietele internationale se atrag
prin emisiunea de obligatiuni pe termen mediu si lung si plasarea
hartiilor de valoare pe termen scurt guvernelor, bancilor centrale
sau comerciale. De mentionat ca circa 50% din resursele mprumutate
colectate de Banca Mondiala provin din lansarea de titluri pe
termen scurt, aspect riscant in vedere ca creditele acordate sunt
pe termen lung. Astfel pot sa apara neconcordante la scandenta,
precum si diferente de dobanzi ce pot afecta profitul
Bancii.RELATIILE ROMANIEI CU BANCA MONDIALRomnia a devenit membra a
Bancii Mondiale in 1972. Din 1991, Banca Mondiala a finantat peste
30 de proiecte, acoperind o gama larga de activitati, cu un
angajament total n valoare de 3,9 miliarde USD.. La 19 iunie 2001,
Consiliul Directorilor Executivi al Bancii Mondiale a dezbatut
Strategia de Asistenta a Bancii Mondiale (CAS) pentru Romnia pe
perioada 2001-2004. CAS, elaborata in stransa colaborare cu
Guvernul Romniei, reprezinta un ghid al asistentei acordata tarii
de catre Banca Mondiala.Pna in prezent, Banca Mondiala a finantat
aproximativ 40 de operatiuni ntara, reprezentnd un angajament total
initial de peste 4 miliarde de dolari.Operatiunile de investitii si
mprumuturile de ajustare (PAL) abordeaza trei domenii
largi:Promovarea sectorului privat si dezvoltarea unor piete
eficiente. Aceasta include finalizarea agendei de privatizare,
imbunatatirea serviciilor de infrastructura, crearea unui mediu de
afaceri favorabil investitiilor si cresterii economice si
consolidarea eficientei pietei muncii.Edificarea unor institutii
din sectorul public si imbunatatirea guvernarii prin reforma
serviciului public, imbunatatirea gestionarii cheltuielilor publice
si a responsabilitatii, implementarea unei strategii mpotriva
coruptiei si reforma justitiei.Constituirea capitalului uman si
mbunatatirea protectiei sociale prin ameliorarea asigurarii de
servicii sociale n domeniul sanatatii si educatiei si imbunatatirea
sistemului de pensii.In plus, programele de dezvoltare rurala si de
reducere a saraciei vizeaza mbunatatirea infrastructurii rurale,
inclusiv sistemele de irigatii, serviciile sociale si sistemul de
finantare rurala, printr-un proces participativ. De asemenea,
operatiile bancii vizeaza mbunatatirea productivitatii agricole si
forestiere.Analiza si consultanta este esentiala pentru contributia
Bancii Mondiale la eforturile de dezvoltare a Romniei. Resursele pe
care Banca Mondiala le are in domeniul dezvoltarii, cercetarii si
al asistentei tehnice contribuie la identificarea domeniilor
prioritare si la abordarea dificultatilor din procesul de
dezvoltare.Portofoliul din Romnia este al doilea ca marime din
Europa si Asia Centrala n ceea ce priveste numarul de proiecte si
pe locul trei n ceea ce priveste angajamentul total.Directorul
Bancii Mondiale pentru Romania, Owaise Saadat a aratat ca Romnia
trebuie sa accelereze reforma justitiei si administratiei si sa
ncheie privatizarile majore in conformitate cu standardele UE
pentru a primi noi fonduri de la institutia financiara
internationala. Intr-un interviu acordat agentiei Reuters,
oficialul BM a precizat ca exista17 conditii care trebuie
ndeplinite n domeniul administratiei publice, al institutiilor
publice si in cel juridic.FONDUL MONETAR INTERNAIONAL
(FMI)Conferinta Monetara si Financiara din iulie 1944 dela Bretton
Woodsa prevazut nfiintarea a doua institutii:Fondul Monetar
International (FMI) si Banca Internationala pentru Reconstructie si
Dezvoltare (BIRD) - FMI urmnd sa detina rolul principal n cadrul
noului sistem monetar international. Institutie specializata a
O.N.U.Statutul FMI, adoptat de cele 45 de state participante la
conferinta, a intrat n vigoare la 27 decembrie 1945, activitatea
oficiala a Fondului ncepnd la 1 martie 1947.FMI are
urmatoareleobiective:sa promoveze cooperarea monetara;sa faciliteze
expansiunea comertului international;sa nlature restrictiile
valutare din calea comertului international si a fluxurilor
financiare internationale;sa acorde tarilor membre credite pe
termen scurt si mijlociu, n vederea reducerii dezechilibrelor
temporare de balanta de plati;sa promoveze stabilitatea cursurilor
valutare si evitarea devalorizarilor monetare ca mijloc de
concurenta internationala.FMI are doua categorii de membri: membri
originari sunt considerate acele tari care au ratificat acordul de
creare a FMI pna la intrarea lui n vigoare; alti membri sunt
socotite toate celelalte tari care au aderatla FMIdupa intrarea n
vigoare a acordului. Aceasta delimitare a membrilor FMI are, n
principal, caracter onorific, dar uneori se tine cont de acest
lucru n desfasurarea activitatii Fondului.Numarul tarilor membre
ale FMI a crescut rapid, de la 29 de tari n anul 1945, la 125 n
1973, 151 n 1989 si 184 de tari membre n anul 2004.Romnia este
membra a FMI din decembrie 1972. Calitatea de membru al FMI da
Romniei, ca de altfel oricarui stat membru, posibilitatea de a
beneficia de toate drepturile ce i revin potrivit statutului si
reglementarilor de functionare cu ndatorirea de a-si ndeplini
obligatiile asumate prin semnarea acordului, precum si dreptul de a
se retrage oricnd din FMI pe baza unui aviz scris.Structura
organizatorica a FMIOrganizarea si functionarea FMI se bazeaza pe
asa numitele "cote parti " subscrisede tariile care adera la
aceasta organizatie, adicape volumul resurselor pe care statele
membre le pun la dispozitia FMI si caredetermina inclusiv numarul
de voturi de care dispune fiecare stat membruin organele de
conducere, precum si importanta mprumuturilor de care poate
beneficia fiecare tara. Cotele parti au fost exprimate in dolarisi
se fixeaza n functie devaloareacomertului exterior si de valoarea
productiei statelormembre in raport cu o serie de conditii politice
, favorabile , cel mai des , SUA si Marea Britanie.Organele de
conducere ale FMI sunt: Consiliul guvernatorilor, Consiliul
executiv si Directorul general. Pentru desfasurarea activitatii
sale, FMI este organizat pe comitete si departamente
specializate.Consiliul guvernatorilor constituie organul suprem si
stabileste liniile directoare ale activitatii Fondului(cu rol de
adunare generala). Fiecare stat membru este reprezentat de un
guvernator (Ministrul de finante sau Guvernatorul bancii centrale
si detineun drept de vota carui importantadifera in functie decota
parte de capital subscrisa de statul respectiv) si un supleant
numit de fiecaretara. Dintre membri Consiliului guvernatorilor unul
este ales presedinte. n sfera atributiilor sale intra: primirea de
noi membri, excluderea membrilor, modificarea statutului,
revizuirea cotelor de participare,ncheierea de aranjamente valutare
cu alte institutii etc. De regula, n luna septembrie a fiecarui an,
Consiliul guvernatorilor se ntruneste ntr-o sesiune ordinara, n
cadrul careia se examineaza activitatea Fondului n cursul anului
financiar ncheiat (1 aprilie - 31 martie) si se stabilesc liniile
directoare ale activitatii viitoare.Consiliul executiv este format
din 23 directori executivi, din care 7 sunt numiti si 16
alesi.Directorul general este numit de Consiliul executiv pe o
perioada de 5 ani. El prezideaza ntlnirile Consiliului executiv, nu
voteaza dect n situatia n care exista egalitate de voturi si poate
participa si la sedintele Consiliului guvernatorilor, dar fara
drept de vot.Comitetul interimar a fost nfiintat n anul 1974 ca un
organ consultativ compus din 24 membri, care da avize si face
rapoarte catre Consiliul guvernatorilor pe probleme privind
gestionarea si adaptarea sistemului monetar international.Comitetul
dezvoltarii constituit n acelasi an este un comitet ministerial
reunit al Consiliului guvernatorilor FMI si al Bancii Mondiale,
care analizeaza transferurile de resurse catre tarile n curs de
dezvoltare.La nivelul FMI sunt organizate departamente geografice
(Africa, Asia-Pacific, Europa, Orientul Mijlociu, Emisfera
Occidentala) si departamente functionale si servicii speciale
(Departamentul de finante publice, Departamentul juridic,
Institutul FMI, Departamentul monetar si valutar, Departamentul de
studii, Departamentul de statistici si Departamentul de
trezorerie).Constituirea si utilizarea resurselor FMIResursele FMI
se pot grupa n general n patru categorii:a). cote subscrise de
tarile membre;b). dobnzi si comisioane;c). vnzari de aur contra
valute convertibile;d). mprumuturi.a). Cotele de participare
constituie partea cea mai importanta din capitalul FMI,
fiecaretara, odata cu aderareala Fond, fiind obligata sa subscrie o
anumita cota. Pna n anul 1978 aceasta cota era formata din 25% aur
si 75% moneda nationala indiferent daca este convertibila sau
neconvertibila. . n trecut, aurul corespunzator fractiunii de 25%
se depunea la unul din cei patru depozitari acreditati ai Fondului
(Sistemul Federal de Rezerve al SUA, Banca Angliei, Banca Frantei
si Banca de Rezerva a Indiei). Moneda nationala este pastrata
ntr-un cont special la dispozitia FMI, la banca centrala sau o alta
banca dintararespectiva.Periodic, aceste cote sunt revizuite, de
regula n sensul maririi lor. Sporirea cotelor de participare este
determinata, n principal, de nevoia de resurse a Fondului pentru a
face fata solicitarilor sporite de finantare ale membrilor.
Revizuirea generala a cotelor se face la intervale de pna la 5 ani,
dar fiecare membru poate solicita, atunci cnd se considera
ndreptatit, modificarea singulara a cotei sale. La data de 30
ianuarie 2003, Consiliul executiv a realizat ultima revizuire a
cotelor de participare (a 12-a), lasnd neschimbata valoarea
acestora de 213,7 miliarde DST.Cota de participare are o importanta
deosebita din punctul de vedere al tarii membre, deoarece de
marimea acesteia depinde: puterea de vot a tarii, volumul
ajutorului financiar care i se poate acorda si valoarea alocarilor
de DST.In cadrul FMI se aplica un sistem de vot ponderat cu cota de
participare. Fiecarei tari membre i sunt acordate 250 de voturi, la
care se adauga cte un vot suplimentar pentru fiecare fractiune de
100.000 dolari din cota de participare a tarii respective, astfel
ca participarea statelor membre la luarea deciziilor este
proportionala cu numarul total de voturi. Totusi, pentru anumite
hotarri de importanta deosebita (de exemplu, modificarea cotelor de
participare) este necesara unanimitatea.Cotele de participare cele
mai mari le au tarile dezvoltate, care detin 3/4 din total si,
deci, din voturi: SUA - 17,08%, Japonia - 6,13%,Germania- 5,99%,
Franta - 4,95%, Marea Britanie - 4,95%.b). Dobnzile si comisioanele
reprezinta o alta resursa a FMI, a carei marime depinde de volumul
creditelor acordate si de evolutia ratelor dobnzii.c). Vnzarile de
aur erau destinate, n formula vechiului statut, sa mareasca
resursele Fondului ntr-o anumita valuta pentru a face fata
solicitarilor deosebit de mari ntr-o moneda.d). mprumuturile se
utilizeaza n cazul n care disponibilitatile FMI devin insuficiente
comparativ cu solicitarile de finantare ale tarilor membre si se
obtin dela statele membre, de la alte organizatii sau pe baza unor
aranjamente.Dreptul de a primi ajutor financiar n valuta si alocari
de DST dela FMIeste proportional cu cotele-parti varsate, fapt care
creeaza diferentieri accentuate n redistribuirea resurselor
Fondului. Astfel, tarile cu o buna situatie economica si financiara
au si posibilitati mai mari de a apela la finantarile FMI si, n
plus, primesc cele mai mari alocari de DST, ceea ce constituie un
paradox, deoarece nevoi suplimentare de resurse manifesta tarile n
curs de dezvoltare, tari cu situatie financiara slaba, reflectata
si n marimea cotei lor subscrise si varsatela Fond.Otaramembra
poate utiliza DST pentru a obtine moneda straina de la alti membri
si pentru a face plati catre FMI. O astfel de utilizare nu
constituie un mprumut, statelor membre ale FMI fiindu-le alocate
DST pentru rezolvarea unor dezechilibre de balanta de plati, fara
ndeplinirea unor masuri de politica economica si fara obligatia de
rambursare. Otaramembra care si foloseste alocarile de DST plateste
Fondului o dobnda la o rata anuala de 1%-5%, n timp ce un stat care
detine DST peste alocarile sale ncaseaza o astfel dobnda.Tragerile
obisnuite pot fi efectuate n doua categorii:transele
propriu-zise;facilitatile de finantare.a.Mecanismul transelor,
destinat finantarii deficitelor generale ale balantelor de plati,
prevede 5 transe, fiecare de marime egala cu 25% din cota de
participare a tarii respective. Tragerea n prima transa, denumita
"transa rezerva" se face automat, n momentul n care
dorestetaramembra. Pe lnga aceasta transa exista 4 "transe de
credit", tragerile n cadrul lor putndu-se face succesiv, dupa
epuizarea disponibilitatilor din "transa rezerva" si dupa
examinarea situatiei concrete dintarasolicitatoare de catre
expertii FMI.n acordarea transelor de credit, FMI aplica principiul
conditionalitatii: cu ct sumele trase cumulativ de otaramembra sunt
mai mari comparativ cu cota de participare, cu att FMI va trebui sa
se asigure ca politica dusa de statul respectiv permite
echilibrarea balantei de plati si rambursarea fondurilor
mprumutate. Prin mecanismul transelor, o tara poate obtine maxim
125% din cota sa de participare, dar transele de credit superioare
se obtin cu o conditionalitate sporita.In limbaj tehnic ,
operatiunile de imprumutse numesc trageri , iar rambursarile se
numesc rascumparari.Imprumuturile ingajate de un stat membru se pot
derula sub forma "cumpararilor directe" si a "asigurarilor de
trageri"Cumpararile directereprezinta un imprumut acordat in moneda
convertibila pe gaj de moneda nationala (swap)Asigurarile de
trageri sunt decizii prin careFMI da siguranta unui statca va putea
sa efectuezecumparari de monedaconvertibila , in cursul unei
perioade precizatesi pana la un niveldeterminat . Asadar
asigurarile de tragerisunt liniide credit deschise pentru o
perioadade 12 luni.Tragerile n mecanismul transelor se pot face fie
sub forma cumpararii directe si imediate cu moneda nationala a
sumei corespunzatoare, fie sub forma unor facilitati
speciale:Aranjamentul "stand-by", pe baza caruiatarasolicitatoare
poate sa obtina sumele cuvenite, atunci cnd are nevoie, ntr-un
interval stabilit de 1-3 ani. El a fost creat n anul 1952 n scopul
de a ajuta pe termen mediu tarile cu dezechilibre temporare de
balanta de plati, acestea putnd obtine 100% din cota anual si 300%
din cota cumulat. n prezent, majoritatea creditelor acordate de FMI
au la baza aranjamente "stand-by" ncheiate de statele
membre.[1]Facilitatea de credit extinsa (EFF - Extended Fund
Facility) a fost instituita n anul 1974 si a permis Fondului sa
furnizeze statelor membre ajutoare echivalente cu un procent mai
mare din cota lor de participare (100% din cota anual, 300% din
cota cumulat) si pentru o perioada mai lunga dect prin mecanismul
transelor de credit (3 ani). Principalul obiectiv al acestei
facilitati l reprezinta ajutorarea statelor membre pentru a depasi
dificultatile de origine structurala ale balantei de plati, care
necesita n general o perioada de ajustare mai mare.b.Tragerile n
cadrul facilitatilor de finantarepot fi obtinute n situatiibine
specificate, de deficite ale balantelor de plati, n special de
catre tarile n curs de dezvoltare, astfel fiind create:Facilitatea
de finantare compensatorie (CFF - Compensatory Financing Facility)
creata n anul 1963, vine n sprijinul statelor care fac dovada unui
necesar financiar care sa compenseze o scadere temporara a
ncasarilor din exporturi (n special de materii prime,
semifabricate) sau o crestere temporara a costurilor importurilor
de cereale. Aceste tari care suporta majorari ale deficitelor
balantelor de plati au posibilitatea sa traga asupra FMI pna la 75%
din cota de participare. Din anul 1988 este inclusa n Facilitatea
finantarii compensatorii si contingentarii, care pastreaza
elementele esentiale ale finantarii compensatorii, dar cuprinde si
elemente legate de contingentarea exporturilor sau a
importurilor.Facilitatea de finantare a situatiilor neprevazute
(USFF - Uncertain Situations Financing Facility) ajuta statele
membre sa mentina dinamica reformelor, n cazul producerii unor
socuri externe. Dreptul total de tragere este de 80% din cota de
participare: 30% pentru deficitul ncasarilor din export, 30% pentru
situatii neprevazute si 20% o transa de credit
facultativa.Facilitatea de finantare a stocurilor tampon (BSFF -
Buffer Stock Financing Facility) a fost creata n anul 1969 pentru
tarile care nregistreaza dezechilibre de balanta de plati cauzate
de participarea lor la acorduri sau aranjamente internationale
privind formarea si functionarea stocurilor de materii prime,
tragerile putnd atinge 50% din cota.Facilitatea petroliera a
functionat temporar n perioada 1974-1975 si a fost destinata sa
finanteze tarile membre care au nregistrat deficite ale balantelor
de plati ca urmare a majorarii pretului titeiului, consecinta a
primului soc petrolier.Facilitatea "Witteveen" a fost creata n anul
1980 n scopul sprijinirii tarilor membre care se asteapta sa
nregistreze deficite importante ale balantelor de plati si care au
epuizat celelalte posibilitati de tragere asupra FMI.[2]Facilitatea
de ajustare structurala (SAF - Structural Adjustment Facility) si
Facilitatea de ajustare structurala extinsa(ESAF - Enhanced
Structural Adjustment Facility) au fost instituite n perioada
1986-1987, avnd ca scop acordarea de fonduri n conditii de favoare
(termen de 10 ani din care 5,5 ani perioada de gratie, dobnda de
0,5% pe an) tarilor n curs de dezvoltare cu venituri mici, pentru
programe de reforma economica si pentru probleme repetate ale
balantei de plati. Cuantumul total al unei astfel de facilitati
este echivalent cu 50% din cota de participare a tarii, platibil n
trei anuitati.Facilitatea pentru transformare sistemica (STF -
Systemic Transformation Facility) a functionat n perioada aprilie
1993-decembrie 1995 si a constat n acordarea de asistenta
financiara tarilor n tranzitie cu dezechilibre ale balantei de
plati datorate gravelor perturbatii ale sistemului comercial si de
plati. Au beneficiat de aceasta facilitate 20 de tari, cea mai
importanta transa (0,5 miliarde DST) revenind Ucrainei.Facilitatea
liniilor de credit preventive (CCL - Contingent Credit Lines)a fost
creata n anul 1999 n vederea acordarii de credite pe termen scurt
tarilor membre a caror economie este fundamental sanatoasa si bine
gestionata, dar care se pot confrunta cu dezechilibre exceptionale
ale balantei de plati, generate de miscari necontrolate ale
pietelor de capital sau de propagarea efectelor unei crize
financiare internationale.Facilitatea de reducere a saraciei si
crestere (PRGF - Poverty Reduction and Growth Facility) a fost
introdusa n noiembrie 1999 pentru a ajuta tarile cele mai sarace sa
faca fata dezechilibrelor de balanta de plati. Pe baza strategiei
de reducere a saraciei a tarii n cauza se adopta programe pe 3 ani
si se poate obtine pna la 140% din cota de participare, n cazuri
exceptionale chiar 185%.Consiliul guvernatorilor a hotart n anul
2000 ca termenul de creditare sa fie de 2-4 ani pentru Acordul
"stand-by" si de 4-7 ani pentru Facilitatea de credit extinsa, n
timp ce pentru Facilitatea de reducere a saraciei si crestere
perioada de rambursare sa fie extinsa la 10 ani cu 5 ani perioada
de gratie.Relatiile BNR cu FMIRomnia este membra a Fondului Monetar
International (FMI) din anul 1972, cu o cota de participare care n
prezent este de 1030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala.
Romnia detine 10552 voturi, reprezentnd 0,49% din total.n cadrul
FMI, Romnia face parte din grupa de tari (constituenta) care
include:
Olanda,Ucraina,Israel,Cipru,Moldova,Georgia,Armenia,Bulgaria,
Bosnia Hertegovina,Croatia,Macedonia. Grupa de tari este
reprezentata n Consiliul executiv al FMI de un director executiv
olandez - domnul Jeroen Kremers. n cadrul biroului directorului
executiv, Romnia are un reprezentant care ndeplineste functia de
consilier al acestuia.Guvernatorul Romniei la FMI este Guvernatorul
BNR; Guvernator Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul
Finantelor Publice cu responsabilitati n domeniu.Romnia a acceptat
obligatiile prevazute n Articolul VIII al Statutului FMI, la 25
martie 1998. Prin aceasta, Romnia se angajeaza sa nu recurga la
introducerea de restrictii cu privire la efectuarea platilor si
transferurilor pentru tranzactii internationale curente si sa nu
participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici
valutare multiple, fara aprobarea/consultarea FMI.ncepnd cu anul
1991 asistenta financiara acordata de FMI s-a concretizat prin
aprobarea unui numar de sapte aranjamente stand-by.n calitate de
stat membru, Romnia furnizeaza FMI informatii si realizeaza
consultari anuale cu aceasta institutie, n conformitate cu
prevederile Articolului IVal Statutului FMI.
In cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a
standardelor internationale n domeniile relevante pentru
activitatea FMI, Romnia a participat la:Programul Bancii Mondiale
si FMI de evaluare a sectorului financiar. n acest context,
expertii BM si FMI au realizat Financial Sector Stability
Assessement - FSSA, raport ce identifica principalele
vulnerabilitati ale sectorului financiar romnesc si ofera un set de
recomandari pentru corectarea acestora.ROSC-Data Module (raportul
privind respectarea standardelor si codurilor), prin care expertii
FMI realizeaza o evaluare a practicilor romnesti privind
diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de Diseminare a
Datelor-SDDS (Romnia a aderat la acest sistem n mai 2005).FMI a
acordat Romniei asistenta tehnica n cteva domenii incluznd politica
monetara si organizarea bancii centrale, supravegherea bancara si
statistica.Banca Internationala Pentru Reconstructie si Dezvoltare
(BIRD)BIRD este o institutie de finantare,infiintata in anul 1945
in urma Conferintei de la Bretton-Woods , cu scopul sprijinirii
refacerii economiilor dupa razboi. Ea include 184 de membri si
corespunde mesajului promovat la Bretton-Woods de organizare,
armonizare si extindere a schimburilor internationale precum si de
o mai eficienta utilizare a resurselor internationale. Obiectivul
BIRD este reducerea saraciei n tarile n curs de dezvoltare,
solvabile si cu venituri medii, promovnd dezvoltarea durabila, prin
mprumuturi, garantii si servicii nelegate de mprumuturi - inclusiv
servicii de analiza si consultanta. Tipurile de programe sustinute
de BIRD se mpart n 2 categorii: programe pentru proiecte de
infrastructura economica si sociala si programe de ajustare
sectoriala, ca element de sustinere a reformei economice, promovate
prin programele de macrostabilizare ale FMI (ajustare programatica
structurala - PAL si ajustarea sectorului privat - PSAL).In
statutul BIRD au fost inscrise cinci obiective principale care
aveau sa fie urmarite de acest organism:Sprijinirea reconstructiei
economiilor;Participarea la dezvoltarea statelor member,inclusive a
celor mai putin dezvoltate;Promovarea investitiilor private in
strainatate pe baza garantiilor si a investitiilor
directe;Promovarea expansiunii armonioase pe termen lung a
schimburilor internationale, a echilibrarii balantelor de plati ca
si a factorilor de dezvoltare,care sa duca la imbunatatirea
productivitatii muncii si a calitatii vietii;Finantarea mixta, din
resurse interne si externe a proiectelor utile si urgente, tinand
cont de consecintele economice ale investitiilor
internationale.Structura si organizarea BIRDPotrivit statutului
BIRD, toate statele, indifferent de organizarea politica, pot adera
la acest organism. Singurul drept de veto revine, insa, SUA, care
detine mai mult de 20% din voturi. Exista, totusi, o conditie
imperativa pentru ca un stat sa devina membru al BIRD , si anume sa
fie deja membru al FMI, adica sa accepte codul de conduita al
acestuia, in ceea ce priveste schimburile si accesul la
informatiile economice esentiale.In momentul adeziunii la BIRD,
noul stat membru subscrie o fractiune de capital. Partea de capital
afectata fiecarui stat deriva din cota parte afectata de catre FMI
si se stabileste in funtie de importanta relativa a tarii in
economia internationala. Volumulsubscrierii determina numarul
voturilor fiecarei tari, astfel: fiecare stat membru primeste 250
de voturi in momentul adeziunii, indifferent de marimea
subscrierilor la care se adauga cate un vot pentru fiecare parte de
capital subscrisa.BIRD este condusa de catre Consiliul
guvernatorilor format din "guvernatorii" si "viceguvernatorii"
numiti de fiecare tara. "Guvernatorul" fiecarui stat (care poate fi
Ministrul de Finante , Guvernatorul Bancii Centrale, etc.) dispune
de ansamblul voturilor tarii respective.Consiliul guvernatorilor se
reuneste o data pe an in adunarea generala pentru a luadeciziile
cele mai importante privind activitatea BIRD : admiterea de noi
membri, modificarea capitalului social, ratificarea acordurilor cu
alte organisme internationale, repartizarea venitului net anual,
etc.. Toate atributiile Consiliului guvernatorilor , altele decat
cele enumerate sunt delegate administratorilor care conduc
operatiunile zilnice ale BIRD. Administratorii , in numar de 21,
isi au sediul laWashingtonsi reprezinta principalul organism de
directie format din reprezentantii permanenti ai statelor member.
Fiecare administrator ales dispune de un numar total d voturi , iar
deciziile se iau de obicei prin "consens" , dupa discutii ample si
detaliate asupra fiecarei probleme.In 1974 a fost creat Comitetul
de Dezvoltare, amanatie comuna a Consiliului guvernatorilor a FMI
si a Consiliului guvernatorilor Bancii Mondiale. Rolul sau este sa
studieze toate aspectele transferului de resurse catre tarile cu
economie in curs de dezvoltare sis a faca propuneri pentru
imbunatatirea eficientei.Una dintre prerogativele administratorilor
este de a numi presedintele BIRD care coordoneaza ansamblul
activitatilor, alaturi de care exista un numar de vicepresedinti
din care doi prim vicepresedinti.Unul dintre vicepresedinti
coordoneaza sectorul finantelor, (i.e. a imprumuturilor, structura
capitalului, trezoreria, cheltuielile effectuate) in timp ce , cel
de-al doilea vicepresedinte coordoneaza sectorul operatiunilor (
i.e. aspectele economice si tehnice privind imprumuturile acordate
de BIRD).Conditii generale de imprumutmprumuturile acordate de BIRD
revin, de regula, direct guvernelor tarilor beneficiare iar, atunci
cnd se finanteaza proiecte private, este obligatorie garantia
guvernamentala.Prima conditie pentru a obtine un imprumut de la
BIRD este catarabeneficiara sa fie membra a acestei institutii.
Creditele sunt acordate statelor, organismelor publice si private
cu conditia sa detina garantii guvernamentale.Daca in primii ani de
dupa cel de-al doilea razboi mondial creditele s-au acordat
preponderant pentru refacerea economiilor apartinand tarilor din
Europa Occidentala, dupa 1950 ele au fost indreptate covarsitor
catre tarile cu economie in curs de dezvoltare.Pana in iulie 1982
creditele acordate erau remunerate cu o rata fixa a dobanzii de
11,6%. Pentru ca BIRD sa poata avea acces la refinantarea pe termen
scurt, in conditii mai putin oneroase , a fost nevoita sa
reintroduce un mecanism care sa ii permita ajustarea costului
resurselor la rata dobanzii perceputa la creditele pe termen scurt.
De aceea, incepand cu 1982 , se practica rate variabile ale
dobanzilor in functie de costul ponderat al imprumuturilor angajate
de BIRD pe o durata de 12 luni care preced data acordarii
creditului.Durata si intervalele de amortizare a creditelor
acordate, precum si perioada de gratie se fixeaza in functie de
tipul imprumutului si calitatea debitorului.BIRD acorda cu
prioritate credite pentru imbunatatirea infrastructurii, pentru
eradicarea saraciei, pentru agricultura si energie, adesea
procedand la cofinantare , impreuna cu guvernele tarilor care
beneficiaza de credite. Pentru a beneficia de credite pentru
dezvolatre, debitorul trebuie sa depuna un proiect de dezvoltare
care parcurge mai multe etape numite "ciclul proiectelor". Etapele
successive sunt urmatoarele:Identificarea obiectului proiectului
pentru a constata daca intra in programul de finantare al
BIRD;Pregatirea proiectului de catre debitor, cu asistenta din
partea BIRD;Evaluarea proiectului presupune reexaminarea de fond a
tuturor aspectelor cuprinse in proiect si definirea cadrului de
executie;Negocierea si supunerea proiectului aprobarii
administratorilor se finalizeaza cu intocmirea "contractului" intre
debitor si BIRD denumit "Acord de imprumut"Executarea si
supravegherea .Debitorul poarta responsabilitatea derularii
proiectului, BIRD limitandu-se numai la rolul de supraveghere, fara
sa intervina direct;Evaluarea finala care apreciaza daca obiectivul
proiectului a fost atins; incidenta economica si sociala;
gestionarea proiectului; rezultatele financiare, etc.Relatia BNR cu
BIRDRomnia a devenit membra BIRD n 1972, acceptnd Rezolutia
Consiliului Guvernatorilor nr.280/28.11.1972 care stabileste
termenii si conditiile de aderare. n prezent Romnia detine 4011
actiuni din capitalul Bancii, iar valoarea subscriptiei varsate
este de 30,5 mil.USD. Conform HG nr.34/1997, guvernator pentru
Romnia este ministrul finantelor publice, iar guvernator supleant
este viceguvernatorul BNR desemnat n acest sens de catre
guvernatorul bancii centrale a Romniei. Activitatea Bancii Mondiale
n Romnia a fost reluata n anul 1991. La 31 decembrie 2005, datele
privind relatia BIRD - Romnia au ilustrat un portofoliu de 88
acorduri (n derulare si finalizate), cu o valoare totala de 7190
mil. USD. n derulare erau nregistrate :21 acorduri de mprumut,
reprezentnd un angajament net de 1651,6 mil.USD;5 granturi acordate
n cadrul Facilitatii de Protectie a Mediului (GEF-Global
Environment Facility), cu o valoare de 31,32 mil.USD.n cursul
anului 2005 au fost semnate 3 acorduri. Conform Raportului Anual
BIRD pentru anul financiar 2004-2005, angajamentele fata de Romnia
au reprezentat 17 la suta din portofoliul activ privind Europa si
Asia Centrala. La 31 martie 2005 a fost finalizat PAL 1
(Programatic Adjustment Loan), cu o valoare de 150 mil.USD, program
destinat sprijinirii procesului de reforma pna n 2007, anul n care
Romnia urmeaza sa adere la Uniunea Europeana.Romaniaa aderat la
Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare in 1972,
fiind ca si in cazul aderarii la FMI, singurataradin blocul
rasaritean cu exceptandIugoslavia, care a intreprins la acea data
un asemenea pas.In conformitate cu statutul BIRD, orice stat care
devine membru al acestui organism financiar international si
subscrie actiuni la capitalul BIRD are obligatia sa verse in contul
acesteia 20% din valoarea capitalului subscris din care 2% in aur
sau dolari SUA, la Federal Rezerve Bank, New York si 18% in moneda
nationala.Contul pentru cota din capital subscrisa in moneda
nationala este deschis la Banca Nationala a Romaniei. Cota
desubscriptie, platita in moneda nationala, face obiectul
mentinerii valorii. Astfel,taranoastra efectueaza incepand cu anul
1992, operatiunea de mentinere a valorii cotei Romaniei subscrise
in moenda nationala.Obiectivul major urmarit inRomania, prin
aderarea sa la BIRD, este acela de atragere de resurse financiare
necesara procesului general de dezvoltare economica.Ca membru
BIRD,Romaniaa beneficiat si beneficiaza de o serie de drepturi ce
decurg din aceasta calitate. Astfel, ea a contactat de la BIRD
imprumuturi pentru dezvoltarea economica in conditii mult mai
avantajoase decat pe piata capitalurilor.Calitatea de membra
asigura tarii noastre posibilitatea participarii la licitatiile
organizate de BIRD pentru realizareaproiectelor de investitii
finantate de Banca. Pentru proiectele de investitii care urmeaza sa
se realizare intaranoastra cu imprumuturile BIRD, furnizorii romani
beneficiaza de o marja de preferinta 15% fata de pretul firmelor
strine, mai avantajoase. Se ceeaza, astfel, conditii propice,
pentru promovarea exporturilor romanesti, in special cele de
tehnologie, asistenta tehnica si know-how. In al treilea tara
noastra obtine asistenta tehnica pentru lucrarile de investitii ce
urmeaza a se realiza intaranoastra ( daca aceasta asistenta se
considera utila). In al patrulea rand,Romaniabeneficiaza de
pregatire superioara , prin institutul propiu al BIRD al unor cadre
romanesti. In aderarea Romaniei la BIRD face posibila obtinerea
unor informatii de foarte buna calitate privin economia mondiala,
comertul international, ajutorul public, pentru dezvoltare, datoria
externa etc., informatii care contribuie la mai buna participare a
Romaniei la diviziunea internationala a muncii, la promovarea
omertului si cooperarii internationale.Calitatea portofoliului
Bancii inRomanias-a imbunatatit constant in ultimii cativa ani. In
timp ce indicatorii globali de performanta sunt pozitivi, cateva
probleme comune de punere in aplicare persista. Acestea includ: (i)
nevoia de a acorda o atentie speciala dezvoltarii capacitatii de
monitorizare si evaluare; (ii) nevoia de a alinia cerintele de
raportare financiara la cele mai bune practici internationale si
(iii) nevoia de a intari procesul de stabilire a prioritatilor
bugetare de catre Guvern, pentru a asigura alocarea fondurilor din
cadrul imprumutului BIRD si finantarea echivalenta, pentru a obtine
un impact maxim de dezvoltare de la portofoliul Bancii.Banca
Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare(BERD)Banca Europeana
pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a fost infiintata in data
de 29 mai 1990, iar activitatea a fost inceputa, de facto, la data
de 17 aprilie 1991. La intalnirea inaugurala Consiliul
Guvernatorilor a ales Presedintele si Directorii BERD si a adoptat
Rezolutia nr.8 prin care banca se autorizeaza sa inceapa
operatiunile. Sediul BERD a fost stabilit la Londra.BERD este
condusa de catre Consiliul Guvernatorilor, in care se regaseste un
guvernator numit de fiecaretara(in persoana Ministrului de Finante
sau echivalent). Consiliul guvernatorilor deleaga cea mai mare
parte din atributii Consiliului Directorilor care raspunde de
politicile si operatiunile generale ale bancii. Conducerea
executive este asigurata de catre Presedintele bancii sub
indrumarea Consiliului Directorilor.BERD este proprietatea tarilor
member, care au calitatea de actionari in urma subscrierii unei
cote parti din capitalul bancii. Cota parte de capital subscrisa da
dreptul tarii respective la un numar de voturi. Capitalul total
subscris este de 20 de miliarde de euro din care s-au varsat 5
miliarde. Soliditatea capitalului bancii, politicile financiare si
operatiunile prudente fac ca BERD sa fie cotata ca o banca sigura
(rating AAA).BERD acorda credite tarilor care prezinta pentru
proiecte de investitii viabile. Pentru finantarea proiectelor si
pentru propriile nevoi operationaleBERD nu utilizeaza direct
capitalul actionarilor, ci, beneficiind de un rating inalt,
contracteaza imprumuturi pe pietele internationale de capital prin
emisiunea de obligatiuni proprii si altor instrumente de credit.
DeoareceBERD poate obtine fonduri in conditii favorabile, poate sa
isi structureze imprumuturile in asa fel incat sa raspuna
cerintelor clientilor sai. Titlurile emise de BERD sunt
achizitionate de investitori diferiti, cum ar fi bancile centrale,
fondurile de pensii, companiile de asigurari, etc.Banca Europeana
de Investitiieste institutia financiara a Uniunii Europene si a
fost stabilita n conditiile Tratatului de la Roma.Prin promovarea
unei dezvoltari echilibrate a ntregului spatiu comunitar BEI
contribuie la coeziunea economica, sociala si teritoriala a UE.BEI,
ai carui actionari sunt cele 27 de state membre ale UE, este
condusa de Consiliul Guvernatorilor, alcatuit din cei 27 de
ministri de finante. BEI are personalitate juridica si autonomie
financiara, avnd rolul de a prelua finantarea pe termen lung a unor
proiecte concrete, a caror viabilitate economica tehnica, ecologica
si financiara este garantata. Resursele necesare pentru acordarea
mprumuturilor provin n mare parte din obligatiuni plasate pe
pietele de capital; BEI dispune nsa si de resurse proprii. n
perioada 1994-1999 activitatile BEI s-au axat n mare parte pe
urmatoarele sectoare: transporturi, telecomunicatii, energie, apa,
nvatamnt.n urma apelului lansat de Consiliul European la Lisabona
pentru sprijinirea mai puternica a IMM-urilor s-a nfiintat Grupul
bancar EIB, alcatuit din EIB si Fondul European de Investitii
(FEI), cu scopul cresterii competitivitatii economiei europene. n
cadrul initiativei "Inovatia 2000" banca promoveaza spiritul
antreprenorial si inventiv si dezvoltarea resurselor umane cu
credite pe termen mediu acordate IMM-urilor, garantii bancare si
disponibilizarea capitalului de risc.n afara UE banca sustine
strategiile de aderare ale tarilor candidate si ale celor din
vestul peninsulei balcanice. Banca aplica de asemenea aspectele de
natura financiara prevazute n tratatele ncheiate n cadrul politicii
europene de colaborare cu tarile n curs de dezvoltare. n acest
context, banca desfasoara activitati n spatiul mediteranean si n
tarile dinAfrica, Caraibe si Pacific (statele ACP).Relatia BNR cu
BERDRomnia a ratificat Acordul de nfiintare a BERD n anul 1990,
facnd parte dintre membrii fondatori ai acestei institutii.
Capitalul subscris si varsat de Romnia are valoarea de 96 mil.euro
(respectiv 9600 actiuni).Consiliul Guvernatorilor Bancii este
alcatuit din reprezentanti ai tuturor statelor membre. Ministrul
finantelor publice este guvernator pentru Romnia, iar guvernatorul
Bancii Nationale este guvernator supleant.Constituenta din care
face parte tara noastra includeArmenia,Georgia,Moldovasi
Ucraina.Cea mai recenta strategie de piata pentru Romnia a fost
aprobata n decembrie 2005; acest tip de document este revizuibil
din doi n doi ani.Romnia se situeaza pe locul al treilea n rndul
tarilor de operare din punct de vedere al volumului finantarii
(dupa Federatia Rusa, concurnd cu Polonia pentru locul doi).Din
1991 (cnd BERD a devenit operationala) pna la 31 decembrie 2005,
BERD a acordat Romniei un sprijin financiar n suma cumulata de
3183,3 mil. euro (reprezentnd 2645,9 mil. euro sub forma de
mprumuturi, 536,1 mil. euro investitii de capital si 1,3 mil. euro
garantii [n total 179 de acorduri semnate]); 66,45% din suma totala
a finantarii a sustinut sectorul privat. Pe parcursul anului 2005,
BERD a semnat cutaranoastra 27 de proiecte n suma de 503,7 mil.
euro.BIBLIOGRAFIE:Liliane Donat , Bogdan Dima , "Economie
monetara",Editura Mirton ,
2002Internet:www.worldbank.orgwww.eib.orgwww.mae.rowww.fmi.rowww.bnr.rowww.ebdr.comwww.imf.orgAsistenta
financiara
Una dintre responsabilitatile principale ale FMI este sa acorde
imprumuturi tarilor care au dificultati de balanta de plati,
oferind acestor tari posibilitatea de a-si reface stocul de rezerve
internationale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a
platii importurilor si de reinstaurare a conditiilor de crestere
economica. Spre deosebire de bancile de dezvoltare, FMI nu acorda
imprumuturi pentru proiecte specifice.
Tipuri de imprumuturiDe-a lungul anilor, FMI a dezvoltat o serie
de tipuri de credit, numite si "facilitati", concepute astfel incat
sa raspunda nevoilor specifice fiecarei tari membre. Tarile cu
venituri reduse pot lua imprumuturi cu dobanda preferentiala, prin
Facilitatea de Crestere Economica si Reducere a Saraciei(PRGF)si
prin Facilitatea privind Socurile Externe(ESF). Imprumuturile
nepreferentiale sunt in general de tipul Acordului Stand-by(SBA),
ocazional folosindu-se si Facilitatea Extinsa (EFF), Facilitatea de
Suplimentare a Rezervelor(SRF)si Facilitatea de Finantare
Compensatorie(CFF).FMI ofera siasistenta financiara de urgenta,
pentru a sustine refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale
si a conflictelor, uneori la dobanda preferentiala. In cadrul
Strategiei pe Termen Mediu, FMI discuta posibilitatea introducerii
unui nou instrument de finantare pentru economiile emergente, care
raman vulnerabile la socurile externe, in ciuda politicilor interne
solide. Acest instrument ar oferi finantarea necesara mentinerii
increderii si reducerii riscului de criza.
Asistenta financiara pentruRomanias-a materializat in programe
de imprumut de tipul Acord Stand-by. Incepand cu 1972, Romania a
folosit resursele FMI indouasprezece ocazii (detaliate mai jos) ca
suport financiar pentru programele economice ale guvernului.Totusi,
Acordul stand-by aprobatin iulie 2004 si cel din martie 2011 au
fost de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane
nu au intentionat sa faca trageri.
In data de 4 mai 2009, Consiliul Director al FMI aproba un nou
Acord stand-by pe 24 de luni, in valoare de 11.44 milardeDST (12.95
miliarde EUR), ca parte a unui pachet financiar international care
inlcude alte 5 miliarde EURprin facilitatea Uniunii Europene de
sprijinire a balantei de plati, 1 miliard EUR prin programele DPL
ale Bancii Mondiale si 1 miliard de la alte institutii
internationale.
In data de 25 martie 2011, cu ocazia celei de-a saptea evaluari
in cadrul Acordului stand-by 2009-2011, autoritatile romane
auadusla cunostinta Board-ului ca ultima transa, cea de-a opta, in
valoare de 874 mln DST nu va fi efectiv trasa. Cu aceeasi ocazie
Board-ul a aprobat solicitareaprivind un nou Acord Stand-by, pe o
perioada de 24 de luni, in valoare de DST 3090.6 mln, respectiv 300
procente din cota. Autoritatile si-au exprimat intentia de a nu
efectua trageri dinacest nou acord.
Totalul creditelor nerambursate la sfarsitul lunii februarie2011
se ridica la10569 milioane DST, respectiv 1025.52% din cota.
Tipul AcorduluiData AprobariiData Expirarii sau RezilieriiSuma
Aprobata (milioane SDR)Suma Trasa (milioane SDR)
Stand-by10/03/7510/02/7695.095.0
Stand-by09/09/7709/08/7864.164.1
Stand-by06/15/8101/14/841,102.5817.5
Stand-by04/11/9104/10/92380.5318.1
Stand-by05/29/9203/28/93314.0261.7
Stand-by05/11/9404/22/97320.594.3
Stand-by04/22/9705/21/98301.5120.6
Stand-by08/05/9902/28/01400.0139.75
Stand-by10/31/0110/15/03300.0300.0
Stand-by preventiv07/07/0407/07/06250.00 (nefinalizat)*
Stand-by05/04/200903/15/201111443.010569**
Stand-by preventiv03/31/201103/31/20133090.60
*Suma trasa este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-by
preventiv (precautionary). Programul nu a fost finalizat, numai
prima evaluare fiind incheiata.** Acordul a fost finalizat si
ultima transa, a opta, in valoare de 874 mln. DST, a fost aprobata,
dar autoritatile au decis ca nu este nevoie sa traga efectiv
aceasta transa;
