Upload
others
View
16
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
RapoRt geneRal privind activitatea UniUnii eUropene 2009
prețul în Luxemburg (fără tva): 7 eUr
ISSN 1977-0308
RapoRt geneRal privind
activitatea UniUnii eUropene2009
Comisia euRopeană
KA-A
D-10-001-RO
-C
ro
Raport general privind activitatea Uniunii Europene – 2009Comisia Europeană
Direcția Generală Comunicare
Publicații
1049 Bruxelles, BELGIA
Raportul general privind activitatea Uniunii Europene – 2009 a fost adoptat de
Comisia Europeană la 15 ianuarie 2010 sub cota SEC(2010) 18.
Ilustrația copertei: © CORBIS
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2010
2010 — 128 p. — 21 × 29,7 cm
ISBN 978-92-79-14346-5
doi:10.2792/18017
© Uniunea Europeană, 2010
Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.
Printed in Belgium
TipăriT pe hârTie înălbiTă fără clor
Prețul în Luxemburg (fără TVA): 7 EUR
Uniunea Europeană
Statele membre ale Uniunii Europene
Țări candidate
RapoRt geneRal privind activitatea
UniUnii eUropene2009
33
C u p r i n s
CuVÂnT-ÎnAinTE 6
1 rEDrEsArEA DupĂ pEriOADA DE CriZ Ă 8
SolUȚII la pRoBleMele IMeDIate 10 Planul de redresare al ue 10 Protecția oferită de moneda euro 12 investiții selec tive 13 stimularea și Prote jarea micilor întrePrinderi 15 sPrijin Pentru ocuParea forței de munc ă 16 restabilirea lichidității 19 eficientiz area Procedurilor 20
eDIFIC aRea UnUI SISteM FInanCIaR MaI pUteRnIC 20 ProPuneri inițiale 20 o nouă arhitec tură în domeniul suPravegherii 21 inițiative asociate 22
ReVenIRea la CReȘteRe SUStenaBIlĂ 24 Păstrarea echilibrului 25 cooPerarea internațională 27
2 COMBATErEA sCHiMBĂriLOr CLiMATiCE Și ECOnOMisirEA EnErGiEi 30
20 % pÂnĂ În 2020 – paCHetUl legISlatIV pRIVInD ClIMa ȘI eneRgIa 32 20/20/20 – anga jamentul ue în Privința reducerii, a creșterii și a economisirii 32 comercializarea certific atelor de emisie de ga ze cu efec t de seră 32 alte reduceri ale emisiilor 34 surse de energie regenerabile 34 c aPtarea și stoc area c arbonului 35 transPorturi mai curate 35 adaPtarea la clima în schimbare 37 oPortunități 37
eneRgIa 38 eficiența energetic ă – un mod inteligent de a economisi bani și de a Prote ja clima! 38 Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile 40 securitatea aProvizionării 41 energia nucleară – Parte integrantă a mixului energetic al euroPei 42 rețele – menținerea energiei „în mișc are” 42 Pași înainte c ătre o Piață a energiei comPlet liberalizată 43 cooPerare internațională 45 dimensiunea de dezvoltare 46
CopenHaga – Ceea Ce S-a ÎntÂMplat, Ceea Ce nU S-a ÎntÂMplat 48 drumul sPre coPenhaga 48 un acord limitat 52
r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | c U p r i n s
44
3 uE C A AC TOr MOnDiAL 54
eX tInDeRea ContInUĂ 56 țările c andidate 56 c andidații Potențiali se aProPie de ue 57 sPrijinul comisiei și contac tele interPersonale 58
o polItIC Ă De BUnĂ VeCInĂtate 59 Politic a euroPeană de vecinătate 59 Parteneriat și uniune 59
pRoMoVaRea pĂCII ȘI a SeCURItĂȚII 60 misiuni civile și militare 60 susținerea democrației și a drePturilor omului 63
a JUtoR UManItaR 65 finanțare și mec anisme 65 gestionarea c atastrofelor 66 ră zboi, refugiați și crize uitate 66
DeZVoltaRe 67 coerența Politicii de dezvoltare 67 dimensiunea acP 68 facilitatea Pentru alimente 70 Parteneriatele economice – un Pilon al Politicii comerciale și de dezvoltare 70
SCHIMBURI CoMeRCIale 71 Piețe deschise 71 Puteri economice 72 relații consolidate în întreaga lume 75
4 O uniunE EurOpEAnĂ MAi EFiCiEnTĂ Și MAi DEMOCrATiC Ă 78
MoDIFIC ĂRI ale C aDRUlUI InStItUȚIonal 80 un nou tratat Pentru o uniune mai eficientă 80 un Parlament euroPean reînnoit 82 noi Personalități Pentru o ue reînnoită 85
eFICIenȚĂ ȘI tRanSpaRenȚĂ 88 o mai bună legiferare 88 comunic are și relații interinstituționale 91 transParență 93
55
5 MAi MuLTE ÎMBunĂTĂȚiri pEnTru CETĂȚEnii EurOpEi 98
lIBeRtĂȚIle 100 c ălătoriile și transPortul 100 simPlific area schimburilor comerciale 102 noi tehnologii 103 deschiderea serviciilor 104 concurență 104
aC ȚIUnI În FaVoaRea BUnĂStĂRII CetĂȚenIloR 105 Protecția consumatorilor 105 menținerea sănătății euroPei 107 controale sanitare 108
gaRantaRea apRoVIZIonĂRII CU alIMente a eURopeI ȘI a UneI UtIlIZ ĂRI DURaBIle a MĂRIloR 109 agricultura 109 Pescuitul 111 Politic a maritimă integrată 112
SĂ ȚIneM legĂtURa – teHnologIIle InFoRMaȚIeI ȘI CoMUnIC aȚIeI ȘI MaSS-MeDIa 112 beneficii direc te Pentru cetățeni 112 mass-media 114 ac tualiz area c adrului de reglementare 114
HRanĂ pentRU MIntea ȘI SUFletUl eURopeI 115 cercetarea 115 educ ația 116 cultura 117
lIBeRtate, SeCURItate ȘI JUStIȚIe 118 un nou Program Pentru justiție și afaceri interne 118 imigrație și a zil 118 administrarea zonei de circulație fără PașaPort 119 drePturile cetățenilor 119 securitate 120
oCUpaRea FoRȚeI De MUnC Ă ȘI aFaCeRI SoCIale 120 locuri de munc ă 120 securitate socială 121 egalitate 122
r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | c U p r i n s
C u V Â n T - Î n A i n T EÎn anul 2009, Uniunea Europeană s-a confruntat cu situații dificile.
În statele membre, nivelul de trai al cetățenilor a fost amenințat de criza financiară
și economică. Perturbările fluxurilor internaționale în domeniul schimburilor
comerciale și al investițiilor au dus la pierderi de locuri de muncă și au încetinit
creșterea. Cererea de energie aflată într-o creștere constantă la scară mondială
a determinat o creștere a prețurilor gazului, petrolului și electricității, iar
întreruperile în furnizarea energiei electrice pe timp de iarnă au lăsat cetățenii UE
fără posibilități de încălzire și au întrerupt activitatea industrială. Amenințarea
reprezentată de schimbările climatice s-a amplificat: emisiile de gaze cu efect de
seră au continuat să crească, topirea ghețarilor și a calotelor polare a continuat,
iar țările UE au avut de suferit din ce în ce mai mult din cauza inundațiilor, a
secetei și a incendiilor.
În 2009, Uniunea Europeană a coordonat un răspuns bine calculat în fața acestor
provocări prin intermediul statelor sale membre și al instituțiilor sale. În calitatea
sa de comunitate stabilă și prosperă formată din 27 de state democratice, cu o
populație de aproape o jumătate de miliard de locuitori, cel mai mare spațiu
economic integrat din lume, reprezentând mai mult de 30 % din PIB-ul mondial
și 17 % din schimburile comerciale, UE posedă numeroase atuuri pe care le poate
folosi pentru a face față acestor provocări.
Colaborând cu parteneri internaționali și în cooperare cu aceștia, UE a putut
atenua efectele cele mai grave ale crizei mondiale pe teritoriul său și a putut
prezenta argumente convingătoare la nivel internațional în favoarea unei acțiuni
imediate și a unor măsuri menite să prevină prejudiciile pe termen mai lung.
Acțiunea comună a contribuit la direcționarea economiei pe calea redresării, a
permis evitarea unei instabilități prelungite pe piețele financiare, a oferit noi
posibilități în materie de securitate energetică și a lansat mișcarea în favoarea
durabilității ecologice și a unei societăți cu emisii reduse de dioxid de carbon.
6
77
Acțiunea coordonată a contribuit la protejarea economiilor naționale și a
economiilor private și a stimulat finanțarea pentru a păstra locuri de muncă și a
reinstaura creșterea. S-a acordat o atenție deosebită dezvoltării competențelor
care să răspundă necesităților viitorului, tehnologiilor ecologice pentru a stimula
piețele cu consum redus de carbon ale viitorului și noilor infrastructuri. Investițiile
au fost promovate la nivel european pentru a ameliora fiabilitatea și raportul
calitate-preț al aprovizionării cu energie. S-a ajuns la un acord în cadrul UE cu
privire la angajamente ambițioase privind reducerea emisiilor, eficacitatea
energetică și o societate mai ecologică.
UE a avut un rol de prim-plan în ceea ce privește pregătirea pentru un acord
global în cadrul negocierilor ONU privind schimbările climatice din luna
decembrie. Acordul de la Copenhaga rezultat în urma acestor negocieri nu ar
trebui să fie decât un prim pas către un angajament mai ambițios.
Prezentul raport general privind activitatea UE în anul 2009 cuprinde acțiunile
întreprinse și rezultatele obținute în confruntarea cu criza.
UE este mult mai mult decât un mecanism de răspuns la criză. Deși economia,
energia și schimbările climatice au fost în prim-planul actualității pe parcursul
anului, prezentul raport pune, de asemenea, în evidență realizările UE legate de
vasta gamă a activităților sale, de la promovarea democrației și a drepturilor
omului în întreaga lume la reducerea costului de utilizare a telefoanelor mobile
în interiorul UE.
Uniunea Europeană este un proiect fondat pe principiile libertății și solidarității.
Abordarea comună urmărită de UE în domeniile economiei, energiei și mediului
în 2009 s-a situat în centrul activităților desfășurate pe teritoriul său în cadrul
politicii economice, sociale și a ocupării forței de muncă, precum și în ceea ce
privește politicile sale pe plan extern, cum ar fi promovarea democrației,
drepturile omului, asistența pentru dezvoltare, comerțul și ajutorul umanitar și
alte activități desfășurate dincolo de frontierele sale.
De asemenea, UE și-a transformat și și-a reformat instituțiile în cursul anului.
A fost ales un nou Parlament European, statele membre au ratificat Tratatul de la
Lisabona pentru a permite o funcționare mai eficientă și mai democratică a UE,
președintele Comisiei a fost ales de Parlament, a fost format un nou colegiu în
vederea instituirii și Consiliul European și-a desemnat primul președinte în
temeiul noului tratat. În același timp, reformele interne au dus la o reducere a
birocrației inutile și au permis cetățenilor UE și părților interesate să aibă o idee
mai clară cu privire la acțiunile pe care UE le întreprinde în favoarea lor și la modul
în care aceasta funcționează.
José Manuel Barroso
4 ianuarie 2010
r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | c U v n t - Πn a i n t e
CapItolUl 1 ReDReSaRea DUpĂ
peRIoaDa De CRIZĂ
În cursul anului 2009, lumea continuat să fie profund
afectată de o criză economică și financiară de o
amploare fără precedent în ultimii 75 de ani, iar
cetățenii UE și factorii interesați din diverse domenii au
avut la rândul lor de suferit. La începutul anului,
perspectivele erau deosebit de pesimiste – cu privire la
investiții, consum, creditare, locuri de muncă, dar și la
încrederea oamenilor în general. Spectrul unei
recesiuni profunde și de durată era prezent în
permanență, antrenând un cerc vicios marcat de o
cerere în scădere, planuri de afaceri diminuate, un grad
scăzut de inovare și reduceri ale locurilor de muncă. În
contextul acestor turbulențe, UE și statele membre au
colaborat prin acțiuni care vizau limitarea amplorii
încetinirii economice, evitarea consecințelor dramatice,
stimularea redresării și prevenirea reapariției
problemelor.
UE a contribuit cu instrucțiuni, fonduri, idei noi și
impuls pentru reformă.
Principalele atuuri economice ale UE – piața unică și
moneda euro – au fost de ajutor în eforturile de a-i
proteja pe cetățenii europeni. Au fost luate decizii
politice și s-a intervenit la scară largă, iar guvernele și
instituțiile europene au injectat fonduri cu scopul de a
evita cataclismul economic, de a proteja economiile
populației și de a reduce la minimum pierderea
locurilor de muncă. UE a formulat principiile unui nou
cadru de supraveghere pentru Europa, pentru a
preveni riscul de repetare a crizei, și a jucat un rol
central în dezbaterile internaționale cu privire la
măsurile preventive și la modalitățile de sprijinire a
celor mai vulnerabile țări în curs de dezvoltare în
eforturile lor a de a gestiona efectele crizei.
Au început, de asemenea, pregătirile pentru o strategie
de ieșire, care vizează redresarea finanțelor publice
odată cu ieșirea din criză și crearea condițiilor pentru o
abordare mai sustenabilă în viitor, cu perspective de
creștere îmbunătățite.
În fața crizei, UE a dat dovadă de un grad de cooperare
fără precedent la nivelul instituțiilor și statelor sale
membre, dar și la nivel internațional. Până la sfârșitul
anului au apărut anumite semne de redresare însă, așa
cum s-a subliniat la Consiliul European în ultima parte a
anului, incertitudinile și punctele slabe persistă și încă
nu este cazul să considerăm că s-a depășit momentul
critic.
10
s O L u Ț i i L A p r O B L E M E L E i M E D i AT E
Implementarea în 2009 a Planului european de redresare economică a consolidat protecția oferită de o monedă euro puternică și, în același timp, a impulsionat în mod selectiv investițiile și a oferit sprijin întreprinderilor mici. În paralel, UE a oferit susținere pentru locurile de muncă și pentru inițiativele de formare profesională, eficientizându-și în același timp procedurile astfel încât să garanteze măsuri cu efect rapid. Printr-o politică de control al ajutoarelor de stat fermă în ceea ce privește conținutul și flexibilă la nivel de proceduri, Comisia a reușit să protejeze piața internă și să asigure condiții echitabile pentru companiile europene.
pLAnuL DE rEDrEsArE AL uEPrintre primele reacții în fața turbulențelor apărute pe plan financiar s-au numărat
injecțiile de capital și reducerile dobânzilor de către Banca Centrală Europeană,
la care s-a adăugat un program de reformă a pieței financiare elaborat către
sfârșitul anului 2007. Până la finele anului 2008, UE a pus la punct un plan de
redresare economică (1), care cuprinde inițiative de stimulare a economiei reale și
care a fost aprobat de Consiliul European în decembrie 2008 (2).
În cursul anului 2009 a intrat în vigoare Planul european de redresare economică.
Acesta avea ca priorități recâștigarea încrederii întreprinderilor și consumatorilor,
relansarea creditării și a investițiilor și sprijinirea și crearea locurilor de muncă.
Elementul central al acestui plan era capacitatea Uniunii Europene de a stimula
cooperarea. UE a putut să își exercite influența datorită capacității sale de a
mobiliza acțiunile statelor membre și ale Uniunii, utilizând în cel mai eficient
mod atuurile fiecărei regiuni din Europa. Acest lucru a permis UE să contribuie la
conturarea unei reacții mondiale în fața crizei.
Planul de redresare a fost considerat o reacție îndreptată ferm către viitor. Acesta
a subliniat necesitatea investițiilor pentru îmbunătățirea competitivității Europei
și nu s-a limitat la măsuri de ieșire din criză, ci, în plus, a pus accentul pe stimularea
creșterii economice. Planul de redresare a avut în vedere stimularea economiei
prin intensificarea investițiilor în sectoare „inteligente” – infrastructură pentru
transporturi, tehnologii ecologice și eficiență energetică. Este vorba despre
un sTiMuL iMpOrTAnT
În cadrul planului de redresare se oferă un stimul fiscal de 2 % din PIB cu scopul de a
reinstaura încrederea în ceea ce privește puterea de cumpărare și de a relansa
împrumuturile bancare.
A juTOr DE sTAT FLExiBiL, DAr COnTrOLAT
A fost creat un cadru temporar pentru măsurile de ajutor de stat, al cărui scop era să sprijine accesul la finanțare în perioada
de criză, cu un grad mai mare de flexibilitate și proceduri de autorizare
simplificate. Finanțarea națională în cadrul acestei scheme a făcut posibilă
reîntoarcerea la stabilitate, prin reluarea creditării și accesul întreprinderilor la
finanțările de care aveau nevoie.
Uestatele Unite
Japonia
china
CrEȘTErE Și CriZĂ Creșterea PIB-ului, variația anuală reală în %; 2009-2011 sunt previziuni.
10
5
0
-5
-10
Sursa: Comisia Europeană.
1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011
11 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă
sectoare care promovează activitatea economică și ocuparea forței de muncă pe
termen lung și contribuie la realizarea unor obiective generale ale UE, cum ar fi
sustenabilitatea, mobilitatea și securitatea energetică.
Printre acțiunile întreprinse s-a numărat o infuzie masivă și coordonată de putere
de cumpărare în economia europeană cu scopul de a impulsiona cererea și de a
susține creșterea. Planul a necesitat adoptarea de măsuri bugetare discreționare
reprezentând cel puțin 1,5 % din PIB, echivalentul a 200 miliarde EUR. Ca urmare,
în perioada 2009-2010, măsurile discreționare luate de statele membre vor
reprezenta 2 % (1,1 % în 2009 și 0,9 % în 2010). Luând în considerare efectul
stabilizatorilor automați, cum ar fi ajutorul de șomaj și alte prestații sociale,
sprijinul bugetar general se va ridica la 5 % din PIB. UE a adoptat, de asemenea,
o atitudine fermă împotriva oricărei tendințe naționale de protecționism.
Planul a oferit, de asemenea, Comisiei Europene posibilitatea de a aborda problema
ajutorului de stat dând dovadă de imaginație. Comisia a adoptat o măsură
revoluționară prin introducerea unui cadru temporar pentru măsurile de ajutor de
stat în scopul sprijinirii accesului la finanțare în perioada de criză, astfel încât să se
poată reduce efectele negative asupra economiei reale (4). În conformitate cu
planul de redresare, acest cadru a mărit gradul de flexibilitate pentru aplicarea
ajutorului de stat în anumite situații, oferind statelor membre posibilități mai ample
de acordare a acestuia. Finanțarea națională în cadrul acestei scheme a făcut
posibilă reîntoarcerea la stabilitate, prin reluarea creditării și accesul întreprinderilor
la finanțările de care aveau nevoie. Intervenția excesivă din partea guvernelor ar fi
putut perturba funcționarea pieței interne, însă această măsură a recunoscut
necesitatea unei flexibilități atent calibrate în anumite împrejurări.
Planul european de redresare economică
În 2008, liderii UE au adoptat un plan general de combatere a crizei economice. Acest plan cuprindea măsuri pe care urmau să le aplice țările UE la nivel individual, precum și acțiuni care urmau să fie întreprinse de instituțiile UE. Elementele esențiale ale planului erau:
o infuzie majoră de putere de cumpărare în economie, pentru a impulsiona cererea și a stimula încrederea: 200 miliarde EUR (echivalentul a 1,5 % din PIB-ul UE), constând într-o contribuție majorată a statelor membre, de 170 miliarde EUR, la care se adaugă finanțare din partea UE, de 30 miliarde EUR, în scopul sprijinirii acțiunilor imediate;
acțiuni pe termen scurt cu scopul de a crește competitivitatea Europei pe termen lung, prin investiții „inteligente” (în competențe care să răspundă necesităților viitorului, în eficiență energetică pentru a crea locuri de muncă și pentru a economisi energie, în tehnologii ecologice pentru a impulsiona sectoare industriale majore pe piețele cu consum redus de carbon ale viitorului, precum și în infrastructură și interconectare pentru a promova eficiența și inovația);
10 acțiuni de redresare cu scopul de a crea pârghiile sociale și economice necesare – printre acestea, noile posibilități de finanțare pentru firmele mici, reducerea sarcinilor administrative și demararea investițiilor în modernizarea infrastructurii;
un principiu de bază, acela al solidarității și justiției sociale, în virtutea căruia să se asigure protecția locurilor de muncă prin măsuri legate de contribuțiile sociale, să se caute soluții cu privire la perspectivele de viitor ale persoanelor care își pierd locurile de muncă, să se reducă costurile energetice ale categoriilor vulnerabile prin măsuri direcționate de eficiență energetică și să se încurajeze crearea unei societăți mai incluzive.
În martie, Comisia a prezentat o versiune actualizată a planului în comunicarea „Stimularea redresării economice europene” (3) și a formulat propuneri menite să instaureze un grad sporit de responsabilitate și credibilitate pe piețele financiare europene.
statele Unitespania austria
regatul Unitgermania
suedialuxemburg
sloveniaUe-27
republica cehăpolonia
Finlandaportugalia
FranțaBelgia
irlandaȚările de Jos
italiagrecia
estoniacipru
slovaciaMalta
letonialituaniaUngaria
danemarca Bulgaria
Sursa: Comisia Europeană.
inVEsTiȚii puBLiCE În VEDErEA COMBATErii CriZEiStimul fiscal în 2009, în % din PIB
0 1 2 3
12
prOTEC ȚiA OFEriTĂ DE MOnEDA EurOUniunea Economică și Monetară (UEM), care are la bază moneda euro, și mai ales
Pactul de stabilitate și creștere au avut efecte pozitive pentru statele membre și
pentru cetățeni în general. Chiar și în perioada de criză Pactul de stabilitate și
creștere a rămas stâlpul de susținere al cadrului bugetar al UE, în virtutea faptului
că era suficient de flexibil pentru a permite aplicarea măsurilor anticriză, și a
oferit, în egală măsură, cadrul necesar pentru consolidarea strategiilor pentru
viitor. Au fost evitate devalorizările competitive. Banca Centrală Europeană și
Comisia au acționat rapid pentru a garanta reacții coordonate la nivel european.
UE a reușit să acționeze prompt, decisiv și coerent datorită faptului că statele sale
membre au dat dovadă de unitate și de consens în politica economică și
monetară. Autoritățile, parlamentele, guvernele și băncile centrale europene au
demonstrat că sunt capabile să ia, chiar și în situații dificile, decizii care să
contribuie la protejarea monedelor naționale în fața crizei.
UE a oferit sprijin și pentru țările din afara zonei euro. În colaborare cu Fondul
Monetar Internațional, Consiliul a aprobat în ianuarie o propunere a Comisiei
care viza acordarea unui ajutor în valoare de 3,1 miliarde EUR pentru susținerea
balanței de plăți a Letoniei (5), cu scopul de a reduce presiunea exercitată pe piața
financiară și de capital din această țară. În mai, s-a convenit asupra acordării unui
ajutor similar și României, ajutor în valoare de 5 miliarde EUR (6), care urma să
contribuie la corectarea dezechilibrelor majore din economie. De asemenea,
pentru a reduce dificultățile legate de balanța de plăți cu care se confruntau
statele membre din afara zonei euro, UE a mărit în mai valoarea maximă a
ajutorului la 50 miliarde EUR.
Raportul anual asupra finanțelor publice pe care Comisia l-a publicat în mai
2009 (7) a remarcat o tendință de creștere a deficitelor bugetare și a datoriei
publice, ca urmare a alocărilor bugetare pentru întreprinderile aflate în dificultate
și a intervențiilor publice directe la nivelul sistemelor bancare. Recomandările
din raport legate de revenirea treptată la echilibru au fost aprobate de liderii UE
în concluziile Consiliilor UE din martie și iunie (8), iar la Consiliul European din
decembrie s-a reiterat necesitatea unei orientări a politicilor către „garantarea
sustenabilității finanțelor publice” (9).
De asemenea, pentru a contribui la protejarea economiilor investitorilor privați,
UE a armonizat în februarie (10) nivelul de protecție a deponenților, cu alte cuvinte
garanțiile de stat pentru economiile bancare. În iunie, s-a stabilit un nivel minim
de 50 000 EUR, care a fost majorat la 100 000 EUR până la sfârșitul anului 2010.
sTABiLiTATE În VrEMuri DE CriZĂ
„În ultimele luni am avut ocazia să remarcăm încă un avantaj oferit de euro:
criza financiară a demonstrat că, atunci când navigăm pe ape tulburi, este mai
bine să ne aflăm pe o navă mare, solidă și stabilă decât pe o barcă”, a afirmat
președintele BCE, Jean-Claude Trichet, în discursul susținut în Parlamentul
European la ceremonia de aniversare a 10 ani de la introducerea euro
(13 ianuarie 2009).
Președintele Comisiei, José Manuel Barroso,
a privit dincolo de actuala criză în viziunea
sa asupra Uniunii Europene în 2020.
© U
niun
ea E
urop
eană
, 200
9
13 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă
inVEsTiȚii sELEC TiVEInvestițiile UE au vizat obiective atent selecționate. Printre acestea s-au numărat
sectoare de o importanță incontestabilă pentru economia UE în ansamblu,
sectoare care oferă perspective pentru crearea rapidă de locuri de muncă, sectoare
care corespund politicilor și strategiilor generale ale UE în domeniul energiei, al
mediului, al micilor întreprinderi sau al coeziunii, precum și sectoare capabile să
consolideze competitivitatea UE odată cu sfârșitul crizei și cu redresarea economiei.
În cadrul Consiliilor Energie (11), Competitivitate (12) și Mediu (13) s-a discutat în
cursul anului conceptul de economie „inteligentă” eco-eficientă, cu accent pe
dezvoltarea competențelor înalte în domenii inovatoare care utilizează tehnologii
de ultimă oră și generează emisii reduse de carbon. Scopul acestor dezbateri a
fost stabilirea unei viziuni comune cu privire la modul în care Europa ar putea să
depășească atât criza climatică, cât și actuala criză economică printr-o tranziție
economică „verde”, refăcându-și în același timp potențialul de creștere.
În luna februarie, Comisia a prezentat un set de măsuri de susținere a industriei
auto (14), atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre. Aceste măsuri au avut
efectele dorite în combaterea scăderii dramatice a cererii și în identificarea de
soluții responsabile legate de consecințele sociale ale crizei. Planul european de
redresare a subliniat că parteneriatele public-privat reprezintă un mecanism de
reducere a efectelor crizei, care permite creșterea investițiilor în tehnologii
ecologice. Așa-numita „Inițiativă automobile ecologice” (15) a reprezentat un
astfel de parteneriat, care a sprijinit industria auto printr-o finanțare de
5 miliarde EUR destinată proiectării și fabricării de vehicule cu emisii reduse de
carbon. Această strategie a fost aprobată de Consiliu în luna martie (16). Măsurile
de susținere au vizat atât producătorii de automobile, cât și întregul lanț comercial
din sectorul auto, incluzând și numeroasele mici întreprinderi care oferă locuri de
muncă și generează inovație. Măsurile de susținere îndreptate către impulsionarea
cererii de automobile în statele membre au încurajat, de asemenea, consumatorii
să achiziționeze autoturisme mai ecologice.
Investițiile au fost canalizate către noi surse de creștere sustenabilă „inteligentă”
și către rețele ale viitorului, de la infrastructură digitală sau căi ferate de mare
viteză la superrețele de electricitate și gaze.
Deoarece conectarea la internet reprezintă un instrument eficient de stimulare a
redresării economice rapide, în special în zonele rurale, Comisia a adoptat în
martie o comunicare intitulată „Acces mai bun la tehnologiile moderne ale
informației și comunicării pentru zonele rurale” (17). Multe dintre exploatațiile
agricole și întreprinderile din zonele rurale care erau înainte izolate, în special
micile întreprinderi, se vor putea bucura de acces la piețele internaționale și de
modalități mai eficiente de a-și desfășura activitățile, având în același timp
posibilitatea de a-și îmbunătăți competitivitatea. În septembrie, Comisia a
adoptat orientări legate de modul în care poate fi utilizat ajutorul de stat pentru
o implementare rapidă a rețelelor de bandă largă (18).
inVEsTiȚii ECOLOGiCE
Măsurile pe termen scurt de consolidare a competitivității europene au venit în întâmpinarea celui de al doilea obiectiv al planului de redresare, și anume încurajarea investițiilor în tehnologii ecologice, eficiente din punct de vedere energetic, pentru crearea de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii și promovarea inovației. Astfel, statele membre au ocazia să își schimbe obiceiurile și să se orienteze spre o economie ecologică, cu emisii reduse de carbon.
Tranziția la o economie verde poate să
creeze locuri de muncă și să reducă emisiile
în același timp.
© R
EPO
RTER
S / C
laire
Dep
rez
14
A fost modificat sistemul de finanțare în cadrul programului UE Rețeaua
transeuropeană de transport (TEN-T) astfel încât fonduri în valoare de
500 milioane EUR, alocate inițial pentru perioada 2010-2013, au devenit
disponibile în 2009 în cadrul unei cereri de propuneri de proiecte care urmau să
fie implementate în perioada 2009-2010 (19). Având în vedere rolul central al
transporturilor în economie, îmbunătățirea infrastructurii de transport poate
acționa ca un catalizator pentru creșterea activității economice, contribuind în
același timp la dezvoltarea unui tip de mobilitate mai sustenabil.
TEN-T: transporturi moderne
În octombrie, Comisia Europeană a anunțat primul set de proiecte care urmează să fie implementate cu prioritate în cadrul
schemei de investiții TEN-T. De finanțare vor beneficia proiecte din 11 state membre.
Austria dezvoltarea pe patru linii a căii ferate de vest Viena-Linz: Gara Melk € 3 400 000
Belgia reconstrucția podului Noorderlaan € 1 342 000
Franța o nouă linie ferată de mare viteză „LGV Est” pe tronsonul Baudrecourt-Vendenheim € 75 996 000
Germania autostrada A3, Frankfurt-Nürnberg, renovarea podului peste Main la Randersacker € 2 395 000
și extinderea trimodală a capacității de transbordare a portului Köln € 3 330 000
Italia autostrada de centură a Romei – tronsonul de nord-vest – extinderea la trei benzi în ambele sensuri de la km 11+250 la km 12+650 – lucrări finale
€ 2 981 000
implementarea accesibilității nautice în portul Veneția-Marghera: dragare normală și de urgență pe două tronsoane ale canalelor de vest și de sud
€ 3 912 000
nodul Torino, tronsonul Susa-Stura, suprimarea blocajelor € 52 740 000
integrarea comunicării și supravegherii (IP1) € 4 048 000
Țările de Jos suprimarea blocajelor pe artera nord-sud A2 (E25): construcția tunelului de autostradă urbană în Maastricht
€ 15 000 000
Portugalia planul de dezvoltare a aeroportului din Faro – etapa I € 6 016 000
Spania drumul rapid SE-40 (Sevilla), tronsonul Coria del Rio-Dos Hermanas (tunelurile nord și sud)
€ 23 969 000
Suedia infrastructuri portuare în portul Malmö nord € 5 922 000
E6.21 conexiunea Partihall € 16 296 000
Ungaria construcția unui terminal comun pentru zborurile combinate Schengen și non-Schengen și pentru un transfer fluent de pasageri pe aeroportul din Budapesta
€ 7 560 000
Regatul Unit dragare și lucrări de reabilitare a estuarului Tamisei în cadrul portului multimodal integrat London Gateway și al dezvoltării logistice
€ 14 174 000
schema de gestionare a traficului pe coridorul A14 € 11 670 000
lucrări pe axa Felixstowe-Nuneaton € 9 234 000
15 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă
Pe lângă „Inițiativa automobile ecologice”, au fost lansate alte două investiții „inteli-
gente” în cadrul Planului european de redresare economică. Prin inițiativa „Fabricile
viitorului” (20) se investesc 1,2 miliarde EUR pentru susținerea creșterii productivității
industriale și implicit a competitivității. Astfel se asigură locuri de muncă de calitate
superioară și o creștere economică mai accelerată într-o perioadă marcată de
îmbătrânirea forței de muncă (21). Pe de altă parte, inițiativa „Eficiența energetică a
clădirilor” (22), care beneficiază de finanțare de un miliard de euro pentru cercetare,
va sprijini crearea unui număr mai mare de locuri de muncă, de mai bună calitate,
în sectorul construcțiilor, puternic afectat de criză. De asemenea, această inițiativă
va contribui la reducerea consumului de energie și implicit la combaterea schim-
bărilor climatice. Au fost realizate și alte investiții în dezvoltarea competențelor
necesare ale forței de muncă, pentru a răspunde exigențelor viitoare. Fondurile
pentru aceste parteneriate public-privat au fost puse la dispoziția beneficiarilor
prin intermediul bugetului celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și
au fost completate de investiții din partea sectorului privat.
Finanțarea prin intermediul programelor de cercetare ale UE contribuie în egală
măsură la crearea de noi oportunități (23). Parteneriatele public-privat beneficiază
de 3,2 miliarde EUR pentru dezvoltarea de noi tehnologii în sectorul fabricației,
al construcțiilor și în sectorul auto. Jumătate din fonduri provin din aceste
sectoare, iar cealaltă jumătate din bugetul Programului-cadru al UE pentru
cercetare și dezvoltare. Măsurile pe termen scurt asociate investițiilor inteligente
pe termen lung în cercetare și dezvoltare le pot permite țărilor Europei să își
mențină competitivitatea în perioada de criză actuală și să realizeze tranziția
către o economie bazată pe cunoaștere, cu emisii reduse de carbon.
sTiMuLArEA Și prOTE jArEA MiCiLOr ÎnTrEprinDEriSprijinul acordat întreprinderilor din UE a vizat în mod special întreprinderile
mici și mijlocii, care reprezintă cea mai importantă sursă de locuri de muncă din
Europa. Dificultățile pe care le întâmpinau multe dintre micile întreprinderi de
succes în finanțarea costurilor și a investițiilor curente puneau în pericol situația
a milioane de angajați și a familiilor acestora. Datorită noilor împrumuturi de la
Banca Europeană de Investiții, care au oferit acces la finanțare în condiții
avantajoase, a fost posibilă salvarea locurilor de muncă.
Datorită accesului la finanțare pe piețele financiare și statutului său de bancă a statelor
membre, Banca Europeană de Investiții s-a dovedit a fi un instrument foarte flexibil la
vreme de criză, care și-a extins și reorientat creditarea în funcție de prioritățile UE.
Către sfârșitul anului 2008, aceasta și-a anunțat intenția de a mări cu 50 % volumul de
împrumuturi acordate micilor întreprinderi, la 30 miliarde EUR în perioada 2008-2011.
În primele cinci luni ale anului, împrumuturile acordate micilor întreprinderi s-au
dublat ca volum comparativ cu aceeași perioadă a anului 2008. Cele mai importante
finanțări pentru micile întreprinderi se acordă prin „Împrumuturile BEI pentru
IMM-uri” și prin „Împrumuturile BEI pentru IMM-uri: scheme de partajare a riscului”.
Planul de redresare al UE a încurajat
investițiile în infrastructura
de transport – de exemplu, linia de tren
de mare viteză peste Pirinei.
© B
ELG
A /
AFP
/ Ra
ymon
d Ro
ig
16
Finanțările pentru 2009 s-au ridicat la 10,9 miliarde EUR, iar pentru 2010 se prevede în
linii mari un nivel similar. De asemenea, banca a furnizat 1 miliard EUR pentru
dezvoltarea piețelor pentru finanțări de tip mezanin în favoarea micilor întreprinderi,
dintre care 200 milioane EUR au fost alocate pentru 2009. În același timp, banca a
exercitat presiuni asupra băncilor sale intermediare pentru a le determina să elibereze
rapid fondurile necesare.
Un alt mod în care UE a ajutat întreprinderile și în special micile întreprinderi a fost
reducerea sarcinilor administrative. Pe parcursul anului 2009, planul de redresare a
impulsionat aplicarea Small Business Act for Europe (24), adoptat în decembrie 2008.
În acest fel, statele membre se angajează să reducă semnificativ timpul și costurile
aferente creării unei întreprinderi, aceasta presupunând inclusiv reducerea la 1 EUR a
cerințelor de capital pentru microîntreprinderi. Cele mai mici întreprinderi vor fi scu-
tite de obligația de a pregăti situații financiare anuale, economisind astfel aproximativ
7 miliarde EUR anual, bani care pot fi investiți în măsuri de creștere și de creare de
locuri de muncă. În februarie, Comisia a formulat propuneri în vederea implementării
acestor schimbări la nivelul statelor membre (25). Planul de redresare a inclus angaja-
mente suplimentare pentru a încuraja micile întreprinderi să desfășoare activități
comerciale transfrontaliere, pentru a garanta plata rapidă a facturilor de către
autoritățile publice și pentru a reduce tarifele aferente cererii de brevete.
A urmat rapid faza de implementare. În raportul către Consiliul Competitivitate din
luna mai, Comisia a remarcat progresele importante realizate de statele membre.
Au intrat în vigoare măsuri de facilitare a accesului la finanțare, de îmbunătățire a
mediului de reglementare și a accesului la piețe. Aceste măsuri de susținere a
economiei reale și a locurilor de muncă nu au doar un caracter social, în conformitate
cu valorile UE reprezentate de echitate și solidaritate. Ele au și o finalitate economică,
deoarece menținerea locurilor de muncă permite păstrarea forței de muncă
calificate și reducerea presiunilor asupra sistemelor de asigurări sociale și asupra
cheltuielilor publice, încurajând totodată activitatea economică.
sprijin pEnTru OCupArEA FOrȚEi DE MunC ĂÎn perioadele economice dificile întreprinderile sunt afectate rapid, iar primii care au
de suferit sunt deseori angajații. Politica de ocupare a forței de muncă ține în esență
de competența statelor membre, însă, dat fiind faptul că în urma crizei economice și
financiare a fost afectată economia reală și implicit locurile de muncă și creșterea
economică, UE a introdus măsuri menite să contribuie la combaterea creșterii
șomajului și la reducerea presiunilor exercitate asupra întreprinderilor. Criza a subliniat
importanța politicilor sociale în sprijinul persoanelor care își pierd locurile de muncă.
În cadrul unui summit privind ocuparea
locurilor de muncă desfășurat la Praga în luna
mai, s-au propus acțiuni concrete de protejare a
locurilor de muncă pe termen scurt și de creare
a unor oportunități mai bune de ocupare a
locurilor de muncă pe termen mai lung.
© U
niun
ea E
urop
eană
, 200
9
Sursa: Comisia Europeană.
O nOuĂ CrEȘTErE A ȘOMA juLui În uE Rata șomajului în % în cele 27 de state membre; 2009 – cifrele din luna august, 2010 – previziuni.
10
8
6
02000 2002 2004 2006 2008 2010
17 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă
Summitul privind ocuparea forței de muncă desfășurat în mai la Praga a propus
10 acțiuni concrete cu scopul de a proteja locurile de muncă pe termen scurt și
de a crea oportunități mai bune de ocupare a forței de muncă pe termen lung.
Printre aceste acțiuni se numărau utilizarea finanțărilor naționale și a Fondului
social european pentru dezvoltarea aptitudinilor profesionale și a nivelurilor de
competență a forței de muncă în Europa (adesea în combinație cu activități pe
termen scurt), precum și crearea mai multor posibilități de practică în UE pentru
tinerii aflați în șomaj. Propunerile au apărut într-o comunicare ulterioară – „Un
angajament comun pentru ocuparea forței de muncă” (26) – publicată în iunie, prin
care statele membre erau îndemnate să colaboreze pentru a transforma perioada
de recesiune într-o oportunitate de reînnoire și de creare a unei economii mai
productive, mai inovatoare, bazată pe competențe superioare, cu emisii reduse de
carbon. În comunicare se preciza că locurile de muncă ecologice au potențialul de a
deveni un segment esențial pentru creștere, deoarece numai sectorul energiei
regenerabile ar putea oferi 2,8 milioane de locuri de muncă până în 2020.
Liderii UE și-au reiterat angajamentul politic de a sprijini politici active pe piața
forței de muncă (27). Acest lucru presupunea gestionarea consecințelor crizei și
evitarea perpetuării unor rate ridicate ale șomajului, precum și menținerea
angajamentului față de creșterea ofertei de forță de muncă pe termen lung.
Contribuția Uniunii Europene la aceste eforturi a inclus promovarea cooperării, a
coordonării și a învățării reciproce.
Fondurile UE pentru coeziune – mai ales Fondul social european și Fondul
european pentru dezvoltare regională, în luna mai – și împrumuturile acordate de
Banca Europeană de Investiții au fost adaptate astfel încât să asigure un nivel
maxim de creare și menținere a locurilor de muncă. În iulie 2009, Comisia a propus
noi norme (28) care facilitau modificarea de către statele membre a programelor
lor, astfel încât să exploateze la maximum aceste fonduri în contextul crizei și să își
orienteze intervențiile către zonele cele mai afectate de criză. Pentru a contribui la
păstrarea locurilor de muncă prin formare și reconversie profesională, Comisia a
propus adaptarea normelor de finanțare, astfel încât să fie posibilă, de exemplu,
combinația program de lucru redus-reconversie profesională.
FOrMArEA prOFEsiOnALĂ Și prOGrAMuL rEDus DE LuCru
Schema ProAct, prin care se oferă finanțare de 40 milioane EUR în cadrul Fondului social european, ilustrează modul în care UE a sprijinit ocuparea forței de muncă și a reacționat în fața crizei economice, prin dezvoltarea aptitudinilor profesionale ale angajaților. ProAct oferă alternative la concediere prin susținerea programului redus de lucru, în combinație cu activități de reconversie profesională în zilele nelucrate. Această schemă ajută persoanele care urmează cursuri să își finalizeze stagiile de formare profesională în condițiile în care întreprinderile angajatoare se confruntă cu o scădere a activității comerciale ca urmare a crizei.
Sursa: Comisia Europeană.
ȘOMA juL În ȚĂriLE uERata șomajului în %
0
5
10
15
20
Țăril
e de J
os
dane
mar
ca
austr
ia
cipru
luxe
mbu
rg
Malt
a
repu
blica
cehă
Bulg
aria
slove
nia
rom
ânia
rega
tul U
nit
italia
portu
galia
germ
ania
polo
nia
Belg
ia
sued
ia
Finlan
da
Fran
ța
grec
ia
Ue-2
7
Unga
ria
slova
cia
irlan
da
esto
nia
litua
nia
leto
nia
span
ia
2008
2009 august
2010 previziuni
18
Statelor membre li s-a oferit posibilitatea de a utiliza fondurile necheltuite din
perioada de programare 2000-2006. Numai din Fondul social european au fost
deblocate lichidități suplimentare de 7 miliarde EUR, iar pentru 2009 s-au putut
utiliza avansuri (de circa 2,3 miliarde EUR) pentru finanțarea unor măsuri active
de sprijinire a pieței muncii și a altor activități legate de criză. În total, în perioada
2007-2009, statele membre au primit din acest fond plăți în avans de peste
6,1 miliarde EUR pentru a-și începe mai repede programele. De asemenea, UE a
introdus plăți și granturi forfetare, simplificând astfel procedurile administrative
pentru numeroase organizații locale mici care primeau finanțare pentru proiecte
legate de ocuparea forței de muncă în cadrul Fondului social european.
În iulie 2009, Comisia Europeană a propus un nou instrument de microfinanțare (29)
care să ofere microcredite micilor întreprinderi și persoanelor care și-au pierdut
locul de muncă și doresc să înființeze o mică întreprindere. Aplicarea acestei
facilități a avut la bază expertiza BEI și a Fondului european de investiții. Acest
lucru presupunea realocarea unor fonduri de 100 milioane EUR din bugetul UE
existent cu scopul de a pune microcredite în valoare de 500 milioane EUR la
dispoziția viitorilor întreprinzători care nu îndepliniseră criteriile normale pentru
obținerea fondurilor necesare înființării unei întreprinderi. În decembrie, legislația
propusă se afla în faza de aprobare de către Parlament și Consiliu.
La rândul său, Fondul european de ajustare la globalizare, conceput inițial în vederea
sprijinirii persoanelor care și-au pierdut locul de muncă în urma schimbărilor
intervenite în schimburile comerciale internaționale pe fondul relocărilor care
afectează activitatea economică la nivel local, a fost reorientat către susținerea
persoanelor concediate ca urmare a crizei economice și financiare actuale (30). Acest
instrument a contribuit la protejarea locurilor de muncă și le-a oferit persoanelor
intrate în șomaj posibilitatea de a reveni în câmpul muncii mai repede și în condiții
mai avantajoase. Conform unui studiu publicat în 2009 (având la bază date din
2008), 69 % dintre lucrătorii aflați în șomaj au fost ajutați astfel să găsească un nou
loc de muncă. În Spania, șomerii din industria auto au beneficiat în 2009 de fonduri
în valoare de 2,7 milioane EUR, în Germania au fost aprobate fonduri de
5,5 milioane EUR pentru a sprijini persoanele intrate recent în șomaj în domeniul
telecomunicațiilor, în Irlanda au fost alocate fonduri în valoare de 14,8 milioane EUR
pentru susținerea persoanelor concediate din sectorul IT, iar în Portugalia șomerii
din industria textilă au beneficiat de fonduri în valoare de 832 800 EUR.
De asemenea, înainte de sfârșitul anului, Comisia a propus acordarea de sprijin,
în cadrul fondului, pentru 480 de lucrători din industria echipamentelor electrice
din Lituania, pentru 400 de lucrători din industria auto din Austria, pentru 1 793
de foști angajați ai companiei Karmann din Germania, pentru 1 500 de foști
angajați ai companiei Volvo și ai furnizorilor acesteia din Suedia și pentru 435 de
lucrători din domeniul construcțiilor din Țările de Jos. În decembrie, Parlamentul
a adoptat o rezoluție cu scopul de a susține diverse programe (31).
Pe lângă fondurile puse la dispoziție, UE a mai oferit și informații legate de
accesarea și utilizarea acestora. De exemplu, în aprilie a avut loc un seminar a
cărui temă a fost „Gestionarea dimensiunii sociale a crizei în sectorul auto”, în
cadrul căruia statele membre au fost informate în legătură cu oportunitățile
oferite de Fondul social european și de Fondul de ajustare la globalizare.
Prin astfel de măsuri, UE a sprijinit statele membre în eforturile acestora de
reintegrare pe piața muncii a persoanelor intrate în șomaj, ajutându-le să se
concentreze asupra celor mai afectate categorii și să își mențină investițiile în
dezvoltarea competențelor și în activitățile de formare profesională.
Pentru a face posibilă o mai mare flexibilitate în aplicarea cotelor TVA în sectoare
unde acestea ar putea stimula crearea de locuri de muncă, Consiliul a adoptat
AC ȚiuniLE COMunE, EsEnȚiALE pEnTru CrEArEA DE nOi LOCuri DE MunC Ă
„Nu putem opri criza să genereze șomaj. De altfel, multe persoane au fost deja afectate. Însă prin acțiuni imediate în colaborare cu
guvernele naționale, cu instituțiile europene și cu partenerii sociali, avem convingerea că
vom putea reduce suprimarea locurilor de muncă și vom putea ajuta milioane de
oameni să găsească noi locuri de muncă, în condiții mai avantajoase”, a declarat José
Manuel Barroso în cadrul sumitului special pentru ocuparea forței de muncă, desfășurat
în luna mai.
FOnDuri uE DE OrDinuL MiLiArDELOr DE EurO pEnTru CHELTuiELi sOCiALE
UE a oferit finanțare de ordinul miliardelor de euro în cadrul cheltuielilor prevăzute
din Fondul social european în vederea sprijinirii persoanelor afectate de criza economică și a propus în același timp
relaxarea obligațiilor statelor membre de a contribui la cofinanțarea pentru
2009-2010. De asemenea, UE a transformat Fondul european de ajustare la globalizare
într-un instrument de contracarare a consecințelor sociale ale crizei.
19 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă
directiva TVA revizuită, care permite tuturor statelor membre doritoare să aplice cote
reduse pentru servicii cu utilizare intensivă a forței de muncă, prestate la nivel local
(în sectoare ca acela al locuințelor, al reparațiilor minore de bunuri, al alimentației
publice, al serviciilor de îngrijire personală și la domiciliu, al grădinăritului etc.).
rEsTABiLirEA LiCHiDiTĂȚiiAcțiunile întreprinse pentru protejarea economiei reale și implicit a întreprinde-
rilor și a locurilor de muncă au implicat deopotrivă măsuri de redinamizare a
piețelor. În cursul anului 2009, piețele financiare au avut în continuare nevoie de
sprijin, iar lichiditatea s-a menținut la un nivel precar, fapt care a restrâns activi-
tatea economică a întreprinderilor și a consumatorilor. Pentru a se încuraja credi-
tarea s-au practicat în continuare reduceri drastice ale ratelor dobânzilor-cheie
din zona euro. Acestea au scăzut de la 2,5 % în decembrie 2008 la un minim
istoric de 1 % în iulie 2009.
Scăderea ratelor dobânzilor nu a fost singurul instrument utilizat. După infuziile
suplimentare de lichidități și furnizarea de lichiditate pe termen lung în 2007,
Banca Centrală Europeană a continuat măsurile atipice de politică monetară. În
2008, aceasta și-a intensificat eforturile prin adoptarea unui sistem în cadrul căruia
nu s-a bazat pe o abordare care ar fi permis ca licitațiile să determine costul
împrumuturilor băncii centrale și astfel ar fi dus la o scădere a volumului acestora,
ci a fixat un nivel scăzut al dobânzii la creditele acordate instituțiilor financiare,
furnizând apoi, la prețul respectiv, un volum de lichidități pe măsura cererii. Efectele
acestei abordări s-au intensificat în 2009, oferindu-se de trei ori lichiditate nelimitată
cu dobândă de 1 % timp de un an (de două ori mai mult față de cea mai lungă
perioadă de scadență anterioară). După ce, în 2008, banca a mărit lista activelor
acceptate ca garanție pentru aceste împrumuturi, până la mijlocul anului 2009
valoarea activelor eligibile a depășit nivelul de 12 trilioane EUR, fapt care a contribuit
la relaxarea constrângerilor impuse în cazul împrumuturilor bancare. În 2009,
Eurosistemul a lansat o nouă măsură îmbunătățită de susținere a creditării, și
anume achiziționarea graduală a unui portofoliu nou de obligațiuni garantate
totalizând 60 miliarde EUR, cu scopul de a contribui la reactivarea pieței și de a
facilita astfel finanțarea băncilor și fluxurile de credite din economie (32).
În februarie, Comisia a formulat o serie de instrucțiuni (33) referitoare la modul în
care urmau să fie tratate ajutoarele de stat în raport cu „activele depreciate”, cu
alte cuvinte instrumentele de investiții cu grad mare de risc pe care le dețineau
numeroase bănci. Salvarea activelor depreciate îmbunătățește poziția financiară
a băncilor și simplifică creditarea în favoarea economiei reale.
GArAnȚii DE sTAT pEnTru BĂnCi
Începând cu luna octombrie a anului trecut, au fost puse la dispoziția băncilor garanții publice în valoare de aproximativ 3,6 trilioane EUR, aproape o treime din PIB-ul UE, pentru a acoperi datoriile sectorului financiar. Scopul acestor garanții nu a fost acela de a salva bancherii, ci de a oferi perspective stabile, făcând astfel inutilă utilizarea garanțiilor.
0
-1
1
2
3
4
5
6
1999 2001 2003 2005 2007 2009
%
Surse: Comisia Europeană/BCE.
rATELE inFLAȚiEi Și ALE DOBÂnZii
rata directoare a dobânzii pentru împrumuturile acordate de Banca centrală europeană
rata inflației în zona euro
20
EFiCiEnTiZ ArEA prOCEDuriLOrUE a eficientizat o parte din procedurile sale pentru ca cetățenii să poată beneficia
mai rapid de instrumentele puse la dispoziția lor.
Cerința legată de aprobarea prealabilă a Comisiei pentru finanțare din fondurile de
coeziune a fost relaxată pentru moment, accelerându-se astfel procedurile pentru
proiecte în valoare de 50 milioane EUR (sau 25 milioane EUR pentru scheme de
mediu). În perioada 2007-2013 se implementează 900 de astfel de proiecte la scară
extinsă, care reprezintă o investiție totală de 120 miliarde EUR. Comisia a mai
elaborat o serie de proceduri simplificate pentru a permite implementarea
accelerată a investițiilor având la bază fonduri structurale și de coeziune.
S-a adoptat, de asemenea, un acord de reducere cu 40 % a costurilor pentru
înregistrarea mărcilor începând cu mai 2009, ceea ce permite întreprinderilor din
UE să economisească până la 60 milioane EUR anual. Conform estimărilor, un alt
acord la nivel de guverne privind acceptarea facturării electronice în cazul
întreprinderilor mici – prin modificarea Directivei TVA în ceea ce privește normele
de facturare – va conduce la realizarea de economii de până la 18 miliarde EUR
pe an și va reduce în același timp obligațiile administrative ale întreprinderilor, va
oferi sprijin întreprinderilor mici și mijlocii și va ajuta statele membre în
combaterea fraudei. (La aceasta a contribuit și programul UE pentru o mai bună
reglementare. Pentru mai multe detalii, a se vedea capitolul patru.)
E D i F i C A r E A u n u i s i s T E M F i n A n C i A r M A i p u T E r n i C
În condițiile în care UE și statele sale membre au fost nevoite să se lupte pentru a depăși perioada de criză, confruntându-se cu efectele scăderilor de la bursele internaționale și cu diminuarea veniturilor gospodăriilor și a viitoarelor pensii ale cetățenilor UE, una dintre priorități a fost prevenirea reizbucnirii unei crize similare. În viziunea UE, acest lucru necesită o reformă profundă în domeniul reglementării și supravegherii piețelor financiare. Au fost necesare acțiuni decisive atât la nivelul UE, cât și în cadrul forurilor internaționale majore, cu scopul de a stabili principii comune pentru o supraveghere mai eficientă. În strânsă colaborare cu principalii săi parteneri, UE a depus eforturile necesare pentru a pune bazele unei noi arhitecturi în domeniul supravegherii și pentru a elabora legislația complementară necesară pentru a garanta securitatea și stabilitatea piețelor financi-are internaționale.
prOpunEri iniȚiALEÎn 2008, Comisia a apelat la un grup de experți la nivel înalt care să formuleze
recomandări pentru un cadru îmbunătățit de supraveghere financiară, capabil să
împiedice reapariția unei crize financiare. Acest grup a fost prezidat de fostul
președinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Jacques
de Larosière. Raportul elaborat a formulat 31 de recomandări clare referitoare la
o mai bună reglementare și supraveghere. Președintele Comisiei, José Manuel
Barroso, care a salutat rezultatele acestei inițiative, a afirmat: „Criza ne-a arătat de
ce trebuie să consolidăm cooperarea în materie de supraveghere la nivelul UE,
de ce trebuie să punem la punct sisteme mai eficiente de gestionare a situațiilor
de criză, de ce trebuie să avem un set de reguli de bază, stabilite la nivel înalt, atât
în domeniul reglementării, cât și în cel al supravegherii, care să fie aplicate pentru
toate întreprinderile de către organisme de supraveghere de prim rang.”
Planul UE pentru o mai bună reglementare a
băncilor a fost pregătit de un grup de experți
condus de experimentatul bancher francez
Jacques de Larosière.
© A
FP /
Geo
rges
Gob
et
21 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă
Pe baza raportului de Larosière, Comisia a prezentat în martie 2009 comunicarea
intitulată „Stimularea redresării economice europene”. În acest document se
propuneau reforme având cinci obiective principale:
să creeze un cadru de supraveghere mai eficient și mai reactiv, care să facă
posibile detectarea și combaterea riscurilor de pe piețele financiare;
să acopere lacunele existente în cadrele de reglementare la nivelul UE și la
nivel național;
să garanteze încrederea investitorilor privați și a IMM-urilor că economiile lor
se află în siguranță iar drepturile le sunt respectate;
să îmbunătățească managementul riscului în societățile financiare și să asigure
o legătură directă între stimulente și sustenabilitatea rezultatelor;
să asigure sancționarea mai eficientă a abuzurilor.
O nOuĂ ArHiTEC TurĂ În DOMEniuL suprAVEGHEriiConsiliul European de primăvară a sprijinit recomandările referitoare la noul
sistem și a însărcinat Comisia cu elaborarea rapidă a proiectelor legislative
aferente. În luna mai, Comisia a prezentat un concept detaliat de reformă
financiară care stabilea structura, rolurile și responsabilitățile a două noi
organisme, Comitetul european pentru riscuri sistemice și Sistemul european al
supraveghetorilor financiari (34). Consiliul European din iunie 2009 a salutat
propunerile Comisiei (35) și a recomandat implementarea lor rapidă, astfel încât
noile structuri să poată deveni operaționale în cursul anului 2010. În septembrie,
Comisia a adoptat propunerile legislative care vizau crearea noului sistem. În
octombrie a fost adoptată o nouă propunere legislativă în vederea adaptării
textelor juridice existente la noul cadru de supraveghere.
În urma negocierilor din cadrul Consiliului, miniștrii de finanțe au decis în octombrie
crearea Comitetului european pentru riscuri sistemice, organism responsabil cu
supravegherea macroprudențială în cadrul sistemului financiar din UE și au solicitat
Președinției să înceapă negocierile cu Parlamentul European cu privire la legislația
în domeniu, în vederea obținerii unui acord după prima lectură. Consiliul European
a aprobat aceste concluzii la reuniunea din octombrie (36).
În Consiliu au început discuții și pe marginea propunerilor Comisiei de înființare
a unor autorități europene de supraveghere pentru supravegherea
microprudențială, în vederea stabilirii unui acord cu privire la abordarea generală
de urmat, astfel încât la summitul din decembrie să poată fi analizat un pachet
legislativ complet de stabilire a unei structuri de supraveghere în UE. În
decembrie, miniștrii de finanțe din UE au convenit asupra unei abordări generale
privind proiectele de regulamente care vizau înființarea a trei noi autorități de
supraveghere a serviciilor financiare din UE: o Autoritate bancară europeană, o
Autoritate europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale, și o Autoritate
europeană pentru valori mobiliare și piețe. Consiliul European din decembrie și-a
exprimat speranța că întregul pachet legislativ va fi adoptat rapid în urma
negocierilor cu Parlamentul European, astfel încât noul sistem să poată fi
operațional în 2010.
rEGLEMEnTArEA sEC TOruLui FinAnCiAr LA sC ArĂ EurOpEAnĂ
În 2009, liderii UE au elaborat măsuri care să garanteze că o criză de asemenea amploare nu se va mai repeta. Astfel, s-au înființat două noi organisme – Comitetul european pentru riscuri sistemice și Sistemul european al supraveghetorilor financiari.
pArLAMEnTuL EurOpEAn – AC Țiuni prOMpTE pEnTru un sEC TOr FinAnCiAr MAi siGur
„Parlamentul European a întreprins acțiuni prompte și responsabile ca răspuns la propunerile formulate. Înainte de încheierea mandatului său, Parlamentul a finalizat lucrările pe marginea proiectelor referitoare la schemele de garantare a depozitelor, la agențiile de rating, la cerințele de capital în sectorul bancar și la Solvabilitate II”, a declarat președintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, la reuniunea Consiliului European din iunie.
22
iniȚiATiVE AsOCiATEMiniștrii au mai discutat modalități de consolidare a mecanismelor de asigurare
a stabilității financiare în UE și au convenit asupra mai multor măsuri pe termen
scurt, care vizau mai ales mecanisme îmbunătățite de coordonare între guverne
și alte părți. O altă preocupare a fost legată de dezvoltarea unui sistem de
reglementare mai eficient, în special cu privire la intervenția rapidă și la
soluționarea problemelor bancare.
În aprilie, Comisia a adoptat o propunere de directivă privind administratorii
fondurilor de investiții alternative (37). Referindu-se la fondurile speculative, la
capitalul privat și la alte tipuri de fonduri instituționale, directiva a completat un
gol existent în legislația UE în materie de reglementare. Aceasta prevede că
administratorii trebuie să fie autorizați și supuși supravegherii, astfel încât să se
garanteze că fondurile sunt transparente, dispun de standarde corespunzătoare
în materie de guvernanță și utilizează sisteme bine puse la punct pentru
managementul riscului, al lichidității și al conflictelor de interese. Propunerea a
identificat patru tipuri de fonduri, acoperind astfel riscurile asociate mai multor
modele comerciale. În cursul anului, Parlamentul European a lucrat în ritm
accelerat pe marginea acestei propuneri. Banca Centrală Europeană a formulat
deja un aviz favorabil cu privire la propunerea de legislație, iar Consiliul European
a subliniat în decembrie necesitatea de a accelera și mai mult lucrările pentru
adoptarea acesteia.
În urma consultărilor lansate în iulie și a unei audieri publice desfășurate în
septembrie, Comisia a stabilit în luna octombrie acțiunile care urmează să fie
întreprinse în scopul consolidării piețelor instrumentelor derivate (38), produse
financiare complexe cu grad de risc ridicat. Într-o altă comunicare se sublinia
necesitatea unor măsuri care să vizeze creșterea transparenței pieței instrumen-
telor derivate, reducerea riscului de contraparte și a riscului operațional în proce-
sul de tranzacționare și un grad mai mare de integritate și supraveghere. În cursul
elaborării propunerilor legislative pentru anul 2010, Comisia și-a exprimat în
mod clar disponibilitatea de a colabora cu autoritățile din întreaga lume pentru
a garanta coerența abordărilor strategice la nivel mondial.
COLABOrArE În BEnEFiCiuL CETĂȚEniLOr EurOpEni
„Trebuie să facem tot posibilul pentru a combate șomajul și pentru a împiedica o
reizbucnire a crizei, trebuie să ne protejăm cetățenii. Avem nevoie de o abordare
comună pentru a elabora strategii adecvate de ieșire din criză, deoarece
perspectivele economice sunt încă neclare”, a afirmat președintele
Parlamentului European, Jerzy Buzek, într-un discurs susținut în cadrul reuniunii
informale a șefilor de stat sau de guvern, care a avut loc în septembrie.
Noile norme UE vor îmbunătăți gestionarea
riscului în firmele financiare și vor lega
stimulentele pentru angajații băncilor de
performanța durabilă.
© IM
AG
EBRO
KER
23 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă
Prin intermediul unui nou acord s-a mărit gradul de securitate a tranzacțiilor cu
swapuri pe risc de credit (39), produse financiare complexe utilizate de cumpărători
pentru a se asigura împotriva „evenimentelor de credit”, cum ar fi împrumuturile
neperformante. Comisia a mai propus cerințe mai stricte referitoare la capitalul
pe care trebuie să îl dețină băncile pentru a se proteja împotriva riscurilor asociate
operațiunilor de împrumut, precum și reforme care să vizeze plata unor
stimulente către bănci, astfel încât să se evite încurajarea sau recompensarea
asumării de riscuri excesive. Directiva Solvabilitate II, adoptată de Parlamentul
European în aprilie și de Consiliu în noiembrie (40), prevede noi norme pentru
societățile de asigurări. Acestea sporesc competitivitatea sectorului european al
asigurărilor și oferă în același timp un grad mai mare de protecție pentru titularii
de polițe și pentru beneficiari. Regulamentul privind agențiile de rating de
credit (41) a intrat în vigoare în luna decembrie.
În octombrie, Comisia a desfășurat consultări cu privire la măsurile necesare
pentru un nou cadru al UE în domeniul gestionării crizelor din sectorul bancar. În
scopul garantării stabilității financiare și a continuității serviciilor bancare în
contextul unei crize transfrontaliere, comunicarea identifică instrumentele
necesare pentru un cadru de gestionare a crizelor la nivelul UE. Printre aceste
instrumente se numără intervenția rapidă a supraveghetorilor bancari în scopul
remedierii neregulilor existente în bănci, măsurile de soluționare a situațiilor de
criză bancară pentru reorganizarea băncilor cu probleme și introducerea unor
cadre de insolvență pe baza cărora băncile falimentare să poată fi lichidate.
Comunicarea privind ajutoarele pentru restructurare acordate băncilor (42) a luat în
considerare o reevaluare detaliată a băncilor care beneficiază de asistență, dar nu
sunt fundamental solide, precum și comunicarea de informații privind activele
depreciate și gestionarea acestora, retragerea din activitățile generatoare de
pierderi și posibilitatea fuziunilor cu instituții concurente viabile sau chiar a
închiderii. Băncile și acționarii ar trebui să contribuie la orice proces de restructurare
din resurse proprii, iar statul și contribuabilii ar trebui să fie recompensați în mod
adecvat pentru orice sprijin oferit. Pentru a se evita denaturarea concurenței,
restructurarea băncilor ar trebui să fie în așa fel concepută încât să împiedice orice
denaturare temporară finanțată din ajutoare de stat, mergându-se chiar până la
privarea băncilor de active sau aplicarea unor constrângeri legate de investițiile
sau strategiile de marketing ale acestora. Scopul acestor orientări generale este
acela de a împiedica băncile care au primit ajutoare de stat să se bucure de acestea
în mod incorect, precum și de a restabili echilibrul pe piața internă.
În noiembrie, Consiliul miniștrilor economiei și finanțelor a căzut de acord cu
privire la o abordare generală referitoare la o serie de cerințe de capital și politici
de remunerare mai stricte în sectorul bancar (43).
Comisia Europeană și miniștrii de finanțe ai statelor membre au beneficiat de
avize din partea altor instituții ale UE. În cadrul reflecției cu privire la reforma
cadrului de supraveghere european, UE a primit contribuții din partea Băncii
Centrale Europene, în special cu privire la modificările regimului de reglementare
a fondurilor speculative și a agențiilor de rating, precum și la armonizarea
legislației privind valorile mobiliare. De asemenea, Banca Centrală Europeană a
contribuit și la crearea de contrapărți centrale europene pentru compensarea
swapurilor pe risc de credit. În iunie 2009, Sistemul European al Băncilor Centrale
și Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare
și-au finalizat recomandările privind sistemele de decontare a valorilor mobiliare
și contrapărțile centrale din UE. La rândul său, Parlamentul European a creat o
comisie specială pentru criza financiară, cu scopul de a monitoriza procesul de
reformă în domeniu.
inFLuEnȚA uE AsuprA rEFLEC ȚiEi G20 În MATEriE DE rEspOnsABiLiTATE
Europa a constituit forța motrice a acțiunilor internaționale din cadrul summitului G20 din septembrie, evidențiind necesitatea reglementării suplimentare astfel încât instituțiile financiare să poată fi trase la răspundere.
24
Bugetul UE pentru 2010, adoptat în decembrie, prevedea angajamente de
2,4 miliarde EUR pentru continuarea finanțării planului UE de redresare economică
pentru întreg anul. În același timp, printr-o declarație comună, Parlamentul,
Consiliul și Comisia au îndemnat statele membre să regândească modul în care
gestionează programele bazate pe fonduri structurale și de coeziune, astfel încât
aceste fonduri UE „să faciliteze depășirea efectelor crizei economice” și, mai ales, „să
susțină creșterea și competitivitatea și să reducă pierderea locurilor de muncă”.
r E V E n i r E A L A C r E Ș T E r E s u s T E n A B i L Ă
UE a reușit să reacționeze imediat în fața crizei și a elaborat rapid planuri de prevenire a unor eventuale repetări ale acestei situații. Pe de altă parte, însă, s-a ajuns la concluzia că măsurile de intervenție și de prevenție nu sunt suficiente. În 2009, o altă preocupare a fost legată de modul de revenire la o creștere sustenabilă odată cu estomparea crizei și de modalitățile de relaxare a presiunii exercitate de măsurile de intervenție asupra finanțelor publice. Se impunea o strategie de ieșire din criză, care să implice retragerea stimulului fiscal și care să funcționeze nu doar la nivelul UE, ci și la nivel mondial, inclusiv în țările în curs de dezvoltare.
După cum se arată în concluziile Consiliului European din octombrie, reacția
politică îndrăzneață în fața crizei economice și financiare a început să dea roade
în cursul anului. Declinul considerabil al activității economice europene a luat
sfârșit, fiind înlocuit de stabilizarea piețelor financiare și de redobândirea
încrederii. Cu toate acestea, redresarea incipientă a continuat să fie atent
monitorizată cu sprijinul permanent al guvernelor și al băncilor centrale, în
așteptarea unei redresări certe.
Pentru a răspunde așteptărilor și pentru a întări încrederea, s-a convenit asupra
necesității de a elabora o strategie coordonată de abandonare a politicilor
generalizate de stimulare fiscală. Consiliul European din octombrie a invitat
Consiliul și Comisia să pregătească strategii de ieșire din criză.
În octombrie, miniștrii de finanțe au convenit asupra principiilor pentru
abandonarea măsurilor de sprijin bugetar (44). Strategiile de ieșire ar trebui
coordonate între țări în cadrul Pactului de stabilitate și creștere și ar trebui să
garanteze retragerea la timp a măsurilor extraordinare. Acestea ar trebui să
includă o consolidare bugetară structurală suplimentară de peste 0,5 % din PIB
anual, precum și ample reforme structurale. De asemenea, strategiile ar trebui
elaborate în cadrul Pactului de stabilitate și creștere și ar trebui lansate cel târziu
în 2011 sau chiar mai repede în țările unde condițiile economice permit acest
lucru, dar cu condiția ca redresarea să se confirme. Reuniunea Consiliului
European din decembrie a confirmat aceste principii generale și a invitat Consiliul
să își continue lucrările la strategiile de ieșire și să prezinte un raport până în iunie
2010, atât în domeniul bugetar, cât și în cel financiar.
sEMnE DE rEDrEsArE
În octombrie, indicatorul percepției generale asupra economiei a crescut la
86,0 (+3,4 puncte) pentru UE și la 86,2 (+3,4 puncte) pentru zona euro, aceasta
fiind cea de a șaptea creștere consecutivă pentru ambele serii comparativ cu luna
martie 2009.
Conform previziunilor economice de toamnă ale Comisiei publicate în
noiembrie, „redresarea economică este iminentă în momentul de față, iar temerile
legate de o recesiune profundă și prelungită se estompează”.
25 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă
Cu prilejul prezentării programului pentru noua Comisie, președintele Barroso
și-a prezentat viziunea legată de viitorul Uniunii Europene în următorii 10 ani,
dincolo de perioada de criză. El a subliniat că ieșirea din criză poate să marcheze
trecerea la o nouă economie socială de piață, o economie mai inteligentă și mai
ecologică, în care prosperitatea să se datoreze inovării și unei mai bune utilizări a
resurselor și a cărei principală componentă să fie cunoașterea. Președintele
Barroso a denumit această agendă comună Strategia UE 2020 (45). În vederea
unei propuneri oficiale care va fi prezentată șefilor de stat sau de guvern din UE
la reuniunea din primăvara anului 2010, Comisia a lansat în noiembrie o
consultare publică pentru a beneficia de o gamă cât mai largă de sugestii cu
privire la liniile generale ale acestei strategii.
pĂsTrArEA ECHiLiBruLuiObiectivul strategic al Planului european de redresare economică era pregătirea
pentru revenirea la creștere. Scopul său era plasarea UE în cea mai favorabilă
poziție cu putință în momentul estompării efectelor crizei: o economie
competitivă, capabilă să răspundă necesităților viitorului. Era așadar necesar să
se garanteze coerența numeroaselor măsuri adoptate pe termen scurt pentru a
sprijini ocuparea forței de muncă, întreprinderile sau sectorul financiar cu
obiectivele UE pe termen lung.
Această strategie de pregătire pentru o creștere viitoare a constituit nucleul
multor inițiative și acțiuni întreprinse la nivelul statelor membre și al UE ca
răspuns la criza economică. Ea a fost promovată și prin intermediul comunicării
„Stimularea redresării economice europene”, adoptată în martie 2009. Pe
parcursul crizei, statele membre au împărtășit o viziune comună, acceptând
necesitatea reformelor structurale ca pe o condiție obligatorie pentru un viitor
sustenabil.
Pentru a încorpora această abordare de perspectivă în inițiativele de gestionare
a crizei, UE a formulat în ianuarie 2009 recomandări pentru fiecare țară cu privire
la reformele structurale impuse în contextul Strategiei de la Lisabona (46),
recomandări adaptate în funcție de Planul european de redresare economică.
Acestea se refereau la aspecte precum costurile forței de muncă, concurența pe
piețele energetice și reducerea sarcinilor administrative pentru întreprinderi.
Scopul recomandărilor era menținerea și îmbunătățirea competitivității
economiilor statelor membre astfel încât să se poată obține beneficii maxime
odată cu redresarea economică.
Comisia a propus cerințe mai stricte pentru
capitalul pe care băncile trebuie să îl dețină
pentru acoperirea riscurilor prezentate de
operațiunile lor de împrumut.
© IM
AG
EBRO
KER
26
Au fost întreprinse diverse acțiuni într-un mod care să permită menținerea unui
echilibru optim între obiective divergente. Stimularea redresării întreprinderilor
era vitală, dar măsurile adoptate au luat în calcul și păstrarea locurilor de muncă
sau garantarea respectării regulilor pieței interne și a principiilor concurenței, pe
care se bazează prosperitatea pe termen lung. Era esențială respectarea normelor
fundamentale ale UEM, dar la fel de important era să se utilizeze și posibilitățile
de flexibilitate oferite de aceasta.
Așadar, în paralel cu programele de garanții și recapitalizare adoptate în vederea
stabilizării băncilor, UE controla cu strictețe modul de aplicare a acestor programe.
Planurile naționale de salvare și recapitalizare nu aveau voie să genereze
distorsiuni ale pieței interne. Normele UE în domeniul concurenței și al ajutoarelor
de stat au garantat soluții viabile care să nu creeze situații discriminatorii în
raport cu instituțiile fără probleme sau între statele membre. Deficitele excesive
acumulate de majoritatea statelor membre trebuie corectate, dar acest lucru
trebuie să se facă în mod inteligent și hotărât, conform Pactului de stabilitate și
creștere revizuit și ținându-se cont de situația specifică a fiecărui stat membru.
UE s-a asigurat că măsurile adoptate de statele membre ca răspuns în fața
recesiunii sunt limitate în timp și a redus la minimum orice riscuri de perturbare
a comerțului și a concurenței. Cele mai multe programe naționale aprobate vizau
facilitarea accesului întreprinderilor la creditare, pentru a contracara dificultățile
sistemice întâmpinate de sectorul bancar.
Planul de redresare a fost conceput pentru a garanta că reacțiile complexe în fața
crizei sunt proporționale cu situația economică individuală din fiecare stat
membru. Planul a ținut cont de situația economică a fiecărei țări și de capacitatea
fiecăreia de a întreprinde acțiuni corectoare, dar a insistat în același timp și pe
necesitatea coordonării în vederea obținerii de rezultate optime și pentru a evita
efectele de contagiune care ar favoriza anumite state membre în raport cu altele.
Așadar, cu toate că măsurile naționale de stimulare a cererii puteau varia, se
impunea ca ele să fie îndreptate către obținerea de rezultate imediate și să aibă
un caracter temporar, completând alte priorități de investiții în infrastructură,
competitivitate, întreprinderi mici, formare profesională și ocuparea forței de
muncă.
Pactul de stabilitate și creștere era suficient de flexibil pentru a permite
implementarea măsurilor anticriză, dar oferea în același timp un cadru pentru
strategiile de consolidare viitoare. Stimulentele fiscale și alte măsuri de sprijin
pot accentua deficitele și nivelul datoriei, însă, potrivit pactului, aceste efecte
trebuie considerate ca fiind temporare. Odată cu redresarea, economiile statelor
membre trebuie să vizeze obiective realiste, care să le permită revenirea la
stabilitate. Între timp, termenele stabilite pentru corectarea deficitelor excesive
au luat în considerare factorii specifici economiilor naționale, precum și marjele
de manevră disponibile.
Situația delicată a finanțelor publice din statele membre a devenit în mod
inevitabil un motiv de îngrijorare la nivel național și la nivelul UE. Deja în 2010,
stimulentele considerabile acordate economiei europene de statele membre și
de instituțiile UE vor atinge 5 % din PIB. Această injecție de lichidități se dovedește
a fi deosebit de eficientă pentru sprijinirea încrederii în piețe, însă prețul plătit
este agravarea deficitelor publice și a datoriei publice. Pentru a asigura echilibrul
pe termen lung, Comisia și-a păstrat vigilența în raport cu programele de
stabilitate ale statelor membre și a atras atenția asupra deficitelor publice
identificate.
rEspEC TArEA rEGuLiLOr
„Nu se poate concepe solidaritatea europeană în absența responsabilității
naționale. Pentru a putea menține și întări încrederea în piața internă, este
obligatoriu ca toate statele membre să respecte regulile pieței”, a subliniat Mirek
Topolánek, prim-ministru ceh și președintele Consiliului European, într-o
intervenție în cadrul summitului informal al liderilor UE din martie.
27 r a p o r t g e n e r a l 2 0 0 9 | r e d r e s a r e a d U pĂ p e r i o a d a d e c r i Z Ă
COOpErArEA inTErnAȚiOnALĂDe la declanșarea crizei, UE a susținut în mod constant la nivel internațional
necesitatea unei mai bune reglementări. Eforturile concertate depuse de UE în
cadrul G20 și G8 i-au oferit pârghiile necesare pentru a contribui la luarea deciziilor
la nivel mondial și pentru a-și exercita influența în cadrul discuțiilor legate de
revizuirea reglementării financiare la nivel internațional. Influența UE a fost vizibilă
cu ocazia declarației cu privire la înființarea unui organism nou, Consiliul pentru
Stabilitate Financiară, de la reuniunea G20 la care au participat liderii mondiali,
desfășurată la Londra în aprilie. Consiliul include în prezent reprezentanți ai
Comisiei Europene, ai Spaniei, ai Țărilor de Jos și ai țărilor G20, care cooperează cu
Fondul Monetar Internațional pentru a emite avertismente rapide cu privire la
riscurile macroeconomice și financiare care pot apărea. De asemenea, la summitul
G20 desfășurat la Pittsburgh în septembrie, liderii UE au obținut angajamentul
ferm din partea G20 față de o economie globală sustenabilă, etică și echilibrată.
Participanții la reuniune au convenit asupra necesității de a ține sub control primele
exorbitante și de a trage la răspundere instituțiile financiare internaționale. Consiliul
European din octombrie a salutat angajamentul G20 de a lua măsuri de consolidare
a sistemului internațional de reglementare financiară, printre care se numără
reforma standardelor internaționale de compensare.
UE a insistat în permanență în favoarea menținerii unui comerț deschis și s-a
opus cu vehemență barierelor protecționiste. De asemenea, a promovat ideea
de sprijinire în continuare a lichidității pe piețele financiare, atât timp cât este
necesar, pentru a permite o redresare susținută în urma crizei.
Comisia a fost prima care a acționat în urma acordurilor convenite la summitul
G20 de la Londra, propunând o strategie de sprijinire a țărilor în curs de dezvoltare.
În cadrul acestei reuniuni s-a pledat pentru respectarea promisiunilor legate de
acordarea de ajutoare, pentru o mai bună utilizare a ajutorului pentru dezvoltare
astfel încât să poată fi mobilizate și alte fonduri, pentru aplicarea anticipată și
reorientarea angajamentelor existente către beneficiarii cei mai vulnerabili. UE
și-a asumat un rol principal și în ceea ce privește eficientizarea ajutoarelor
existente, pe baza colaborării dintre cele 27 de state membre și Comisie.
La mai puțin de o săptămână după reuniune, Comisia a prezentat o serie de acțiuni
pe care UE ar putea să le întreprindă imediat pentru a ajuta țările în curs de
dezvoltare să depășească criza economică actuală. La momentul respectiv, liderii
UE declarau: „Recesiunea nu trebuie, nu poate și nu va fi utilizată ca scuză pentru a
nu ne respecta promisiunile legate de continuarea suplimentării ajutorului.”
inFLuEnȚA uE AsuprA rEFLEC ȚiEi G20 În MATEriE DE COMErȚ
Europa a fost cea care a stabilit agenda acțiunilor internaționale la summitul G20 din septembrie. Pe baza propriilor convingeri, UE a pledat pentru rezistența îndârjită în fața oricărei te