Cap.6. Tehnologia lucrarilor de exploatare 6.1.Cartea constructiei, receptia lucrarilor si stabilirea indicatorilor de

performanta de referinta 6.2. Supravegherea instalatiilor 6.3. Lucrari de mentenanta 6.4. Lucrari de reparatii curente si capitale

6.Tehnologia lucrarilor de exploatare Exploatarea instalatiilor pentru constructii este ansamblul de operatii si manevre executate pentru asigurarea adaptrii acestora la cererea specifica domeniului, n condiii corespunztoare tehnico-economice i de siguran. In cadrul lucrarilor de exploatare personalul specializat execut, pe lng manevre n instalaii, activiti de monitorizare, testare, mentenan si modernizare (atunci cand acestea nu fac obiectul proiectelor de investitii). 6.1 Cartea constructiei, receptia lucrarilor si stabilirea indicatorilor de performanta de referinta Cartea constructiei este suma de documente care in care s-au inregistrat toate documentele ce tin de proiectarea ,executarea , receptia si exploatarea investitiei. Cartea constructiei trabuie realizata si mentinuta conform reglementarilor obligatorii specifice. Cele actuale sunt cuprinse in Legea 10 din 1995 si Hotararea de Guvern 273 din 1994. Cartea constructiei ia nastere inainte de receptia finala iar in documentele receptiei finale se precizeaza ca partile participante la realizarea investitiei si-au indeplinit si obligatiile care rezulta din reglementarile privind cartea constructiei. Cartea constructiei contine documente care privesc proiectarea, executia, receptia, exploatarea, intretinerea, repararea, si urmarirea comportarii in timp a constructiei. 6.1.1 Documentatia tehnica privind proiectarea Documentatiile care si privesc proiectare si trebuie sa faca parte din cartea constructiei sunt urmatoarele:

- tema de proiectare, amplasarea constructiei, avize de specialitate care au stat la baza intocmirii proiectului;

- documentatia tehnica referitoare la constructia respectiva (caracteristici, detalii de constructie pentru elementele structuriii de rezistenta ca si pentru celelalte parti ale constructiei care asigura functionalitatea si siguranta in exploatare, scheme de instalatii efectiv realizate, cu toate modificarile aduse de proiectant, executant sau proprietarpe parcursul executiei lucrarilor);

- breviarele de calcul pe specialitati (actiuni, ipotze de calcul, rezultatele calculelor de dimensionare si verificare,etc.);

- indicarea distincta a diferentelor fata de detaliile de executie initiale, cu precizarea cauzelor care au condus la aceste diferente (dispozitiile de santier);

- caietele de sarcini privind executia lucrarilor (specificatiile tehnice). 6.1.2 Documentatia tehnica privind executia Documentatiile care si privesc executia si trebuie sa faca parte din cartea constructiei sunt urmatoarele:

- autorizatia de executare a constructiei; - procesul verbal de predare a amplasamentului si reperului de nivelment

general; - inregistrarile de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul

lucrarilor precum si celelalte documentatii intocmite conform prescriptiilro tehnice, prin care se atesta calitatea lucrarilor (rezultatele incercarilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor verbale de lucrari ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicari si dispozitii de santier, procesele verbale de probe specifice si speciale, etc.);

- procesele verbale de receptie a terenului de fundare, a fundatiilor si structurii de rezistenta, procesele verbale de admitere a fazelor determinante;

- procesele verbale privind montarea instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de urmarire speciala a constructiilor, daca este cazul, precum si consemnarea citirilor initiale de la care incep masuratorile;

- expertize tehnice, verificari in teren sau cercetari suplimentare efectuate in afara celor prevazute in prescriptiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare ca urmare a unor accidente tehnice produse in cursul executiei sau ca urmare a unor grseli de executie;

- caietele de atasament, jurnalul principalelor evenimente (inundatii, cutremure, temperaturi excesive, etc).

Documentatia tehnica privind receptia trebuie sa contina procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor, alte acte anexate acestora pe care comisia de receptie le considera necesare a fi pastrate in cartea tehnica a constructiei, alte acte incheiate ca urmare a cererilor comisiei de receptie prin care se prevad verificari sau cercetari suplimentare, cu indicarea rezultatelor obtinute si a modului de rezolvare.

6.1.3 Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in explatare si interventii in timp Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in explatare si interventii in timp trebuie sa contina:

- prevederile scrise ale proiectantului privind urmarirea comportarii constructiei, instructiuni de exploatare si intretinere si lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul exploatarii constructiei, documentatia de interpretare a urmaririi comportarii constructiei in timpul executiei si al exploatarii;

- proiectele pe baza carora s-au executat, dupa receptia finala a lucrarilor, modificari ale constructiei fata de proiectul initialefectiv realizat

- actele de constatare ale unor deficiente aparute dupa receptia executarii lucrarilor si masurile de interventie luate (procesele verbale de remediere a efectelor);

- proiectul de urmarire speciala a constructiei. 6.2. Supravegherea instalatiilor Supravegherea instalatiilor poate fi realizata continuu si inregistrata automat (monitorizata) sau poate fi realizata nepermanent , la anumite intervale de timp prin personal specializat, eventual autorizat (de exemplu fochistii in centralele termice).

Urmrirea cerinelor minime pentru asigurarea competivitii unei solutii realizate in domeniul instalatiilor pentru constructii fa de alte variante posibile nu se poate face dect prin crearea unor baze de date (istoric) care s cuprind informaii privind parametrii de exploatare ai sistemului. Iar un istoric relevant trebuie sa contina date precise si pentru un interval de timp care sa permita o analiza corecta. O dat creat baza de date se poate trece la calculul unor indicatori sintetici specifici activitii care, pe de o parte pot sa caracterizeze procesul de exploatare, iar pe de alta parte pot sa ofere ierarhizeze diverse solutii tehnice din punct de vedere al eficientei lor. Normarea unor indicatori sintetici (care pot fi de urmarire a performantelor de exploatare, de eficacitate, de eficienta etc.) cu o prezentare detaliat a modului n care acetia trebuie determinai, considerm c este soluia potrivit pentru a elimina subiectivismul n analiza, modernizarea sau crearea diverselor sisteme in domeniul instalatiilor pentru constructii. Procesul de supraveghere al instalatiilor trebuie sa se desfasoare conform cu instructiunile de exploatare, sa duca la inregistrarea tuturor parametrilor relevanti

reglementati prin acte normative specifice fiecarui domeniu sau stabiliti de conducerea firmei de exploatare sau a proprietarului acestora. Instalatiile moderne dispun de sisteme de management si comunicatie (SMC), prevzute s ndeplineasc urmtoarele funcii generale:

- sistem de management i control al ditributiei; - supervizarea sistemului de achiziii date i al calculatoarelor de proces

IPC, aferente surselor; - sisteme de supraveghere la distan, a contoarelor i calculatoarelor

de proces programabile; - management de reea; - interfaare operator; - sistem de afiare n mod grafic; - sistem de achiziie de date i istoric de evenimente, prin crearea i

utilizarea unei baze de date; - managemant-ul alarmelor generate; - urmrire proces; - generare de rapoarte, utiliznd baza de date create; - integrare n reea.

Arhitectura sistemelor de monitorizare

Arhitectura va cuprinde suportul necesar pentru diferite reele zonale extinse, folosind structuri hardware i software pentru a realiza conexiunea tuturor nodurilor sub un singur sistem integrat. Sistemul trebuie s permit supravegherea de la distan folosind comunicarea prin modem -uri standard. Sistemele de Management i Comunicaie trebuie sa permita comunicaia cu o varietate larg de subsisteme de control, utiliznd un singur pachet de driver. Sistemului de dispecerizare (parte a SMC) se bazeaz pe o reea modular de computere, utiliznd standarde industriale pentru sisteme de operare, reele i protocoluri de comunicaie. Funciile sistemului trebuie sa fie cele ale unei aplicaii de server client i includ urmtoarele module de baz:

- serverul de date proces administreaz driverele de comunicaie a interfeei de proces, comunicaia este spontan n sensul ca numai acele date sunt transferate pentru prelucrri ulterioare care s-au schimbat;

- serverul de funcii de proces administreaz funciile centrale ca alarmele, lista de evenimente sau arhivele, etc. i permit un acces sincron la funciile centrale din fiecare punct de lucru chiar i pe parcursul unor operaii multiplatform.

- interfaa operator asigur interfaarea operatorului cu sistemul de dispecerizare n sensul de a prezenta anumite informaii procesate de serverele de date i de funcii despre procesul urmrit;

- baza de date parametrizate care se poate accesa prin intermediul unei interfee grafice, ea permite organizarea i configurarea rapid a meniului de sistem, parametrii vor fi memorai ntr-un sistem multiuser accesabil prin reea.

6.3. Lucrari de mentenanta Mentenanta este ansamblul tuturor aciunilor tehnice i organizatorice care se execut asupra sistemelor aflate n exploatare i care sunt efectuate pentru meninerea sau restabilirea strii tehnice necesare ndeplinirii funciilor pentru care au fost proiectate. Tipuri de mentenanta:

- bazat pe fiabilitate; - bazat pe stare; - bazat pe timp; - corectiv.

Mentenana bazat pe fiabilitate este ansamblu de aciuni i msuri realizate cu scopul de a stabili programul i coninutul lucrrilor de mentenan preventiv ce trebuiesc executate pentru a menine i eventual restabili, atunci cnd este necesar, starea tehnic a sistemului, utiliznd analize ale modurilor de defectare, analize de siguran, analize funcionale, analize de criticitate etc. Mentenan bazat pe stare este ansamblul activitilor de determinare si prognozare a strii tehnice a sistemelor i a lucrrilor de meninere si restabilire a performanelor, care rezult ca necesare n urma desfurrii acestor activiti. Mentenan bazat pe timp este ansamblu al lucrrilor periodice executate indiferent de starea tehnic constatat a sietemelor, prin care se menin si restabilesc performanele acestora. Mentenan corectiv este ansamblul lucrrilor de mentenan care se efectueaz n scopul readucerii sistemelor n stare de a-i putea ndeplini funciile pentru care au fost proiectate:

- dup producerea unui defect; - dup o ntrerupere voit a misiunii sistemelor atunci cnd este

iminent producerea unui defect a crui apariie nu a putut fi prevzut.

Mentenana corectiv presupune lucrri de reparaii i nlocuiri.

6.4 Lucrari de reparatii curente si capitale

6.4.1 Lucrari de reparatii curente si capitale la puncte termice

Probele la care se supun instalatiile de incalzire sunt: - proba la rece; - proba la cald; - proba la eficacitate; - proba la functionare a utilajelor si aparatelor.

Proba la rece se face in scopul verificarii etanseitatii si a rezistentei mecanice a instalatiei de incalzire. Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la dilatare si contractare a instalatiei de incalzire si a circulatiei agentului termic la temperatura nominala. Proba la eficacitate se face in scopul verificarii realizarii de catre instalatie a parametrilor prevazuti in proiectul instalatiei. Proba de functionare consta in verificari facute asupra utilajelor si aparatajelor componente ale instalatiilor de incalzire, in timpul functionarii acestora. Verificarile se efectueaza asupra cazanelor, schimbatoarelor de caldura, compresoarelor, vaselor de expansiune, sistemelor de reglare automata. Proba de functionare poate fi simultana cu proba de eficacitate sau cu proba la cald. La recipiente sub presiune si armaturile aferente supuse normelor ISCIR, reviziile se executa conform instructiunilor in vigoare specifice. Reviziile constau in verificarea:

- starii schimbatoarelor de caldura, a pompelor de circulatie, compresoarelor;

- etanseitatii schimbatoarelor de caldura, robinetelor etc., precum si ungerea si gresarea elementelor mobile ale pompelor, vanelor, supapelor de siguranta etc.;

- recipientelor sub presiune, a armaturilor de siguranta si a aparatelor de masura si control, conform prevederilor ISCIR.

Reparatiile constau in lucrari efectuate asupra instalatiilor punctelor termice, in vederea aducerii acestora la starea de functionare initiala. Reparatiile pot fi capitale si curente.. Reparatiile curente se realizeaza prin inlocuirea unoe elemente ale instalatiei, care pot efectua buna functionare a punctelor termice. Se executa fara scoaterea din functiune a instalatiei sau cu o intrerupere de scurta durata (sub o zi), atunci cand se fac in perioada de vara. Reparatiile curente pot avea caracter preventiv, fiind efectuate in vederea evitarii avariilor si defectarii instalatiilor. Reparatiile capitale constau in inlocuirea partiala sau totala a unor elemente ale instalatiilor punctului termic. Reparatiile capitale sunt in general planificate tinand seama de constatarile facute cu ocazia verificarilor si reviziilor efectuate la

instalatiile punctului termic. Intervalele de timp si volumul lucrarilor prevazute pentru reparatiile capitale sunt prevazute in normativul Peb204. Planificara reparatiilor capitale la punctele termice se coreleaza cu reparatiile capitale ale altor elemente ale sistemului de instalatii de incalzire (retele termice, instalatii interioare etc.).

Dupa executarea reparatiilor capitale se executa spalarea instalatiilor inclusiv a schimbatoarelor de caldura in vederea aliminarii impuritatilor (namolului). Spalarea se face cu apa rece sau calda folosind pompele de circulatie din punctul termic, protejate cu separatoare de namol. Se recomanda ca spalarea instalatiilor din punctul termic sa se faca impreuna cu spalarea instalatiilor intregului sistem de incalzire (retele termice, instalatii interioare etc.); in caz contrar, acestea vor impurifica din nou agentul termic din instalatie. Dupa efectuarea reparatiilor se executa la rece, la cald si de functionare. Verificarile, incercarile si probele prealabile punerii in functiune se fac atat la instalatiile de incalzire noi, cat si la instalatiile la care s-au efectuat reparatii capitale. Acestea se pot efectua la intreaga instalatie sau pentru parti din instalatie. Verificarile, incercarile si probele vor fi executate conform Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala I13 si a altor reglementari specifice. Inaintea efectuarii probelor se verifica:

- concordanta instalatiilor cu proiectul de executie; - caracteristicile aparatelor si concordanta acestora cu proiectul; - dimensiunile materialelor, conductelor, fitingurilor, armaturilor etc.; - pozitiile si amplasamentul aparatelor si echipamentelor; - pozitiile si caracteristicile elementelor de automatizare 9comanda si

executie); - suportii, pantele si pozitiile conductelor, accesoriilor, aparatelor si

echipamentelor; - protectia anticoroziva si termoizolatiile instalatiilor; - conformarea si masurile antiseismice ale conductelor, accesoriilor,

aparatelor si echipamentelor; - calitatea sudurilor.

Verificarea caracteristicilor elementelor componente se fac pe baza certificatelor de calitate si dupa caz de agrementare, puse la dispozitie de furnizori. Verificarile functionale si de siguranta specifice elementelor componente ale puntelor termice se refera la:

- sistemele de siguranta ale instalatiilor cu agent termic apa calda (conform STAS 7132 si art. 5.5 din normativ I13/1);

- circulatia agentului termic apa calda si echilibrarea presiunilor din instalatie (conform art. 5.6 si 5.7 din normativ I13/1);

- reglarea automata a instalatiei (conform art. 5.8 din normativ I13/1); - instalatia de preparare a apei calde de consum (conform art. 5.9 din

normativ I13/1); - asigurarea dezaerisirilor si golirilor instalatiei (conform art. 5.10 din

normativ I13/1). In timpul probei, instalatiile punctului termic se separa de retelele de agent primar sau secundar prin flanse oarbe sau prin doua vane montate in serie si care au intre ele un robinet de golire deschis. Se verifica daca toate celelalte robinete ale instalatiei probate sunt deschise. Curatarea schimbatoarelor de caldura de depunerile de piatra se efectueaza prin metoda chimica sau prin metoda mecanica, iar curatarea de namol prin metoda hidraulica. Aplicarea metodei de curatare mecanica depinde de tipul schimbatorului de caldura (boiler, schimbator cu fascicol de tevi, schimbator cu placi etc.). La curatarea chimica a schimbatoarelor de caldura se tine seama de insicatiile producatorului aparatajului. In general se utilizeaza o solutie de acid clorhidric cu concentratie de 2-5% cu inhibitor, in lipsa precizarilor furnizorilor de echipamente. Curatarea poate fi efectuata cu o instalatie care functioneaza in circuit inchis. La curatarea schimbatoarelor cu placi se evita substantele care pot ataca garniturile ( hidrocarburi, cetone, esteri sau alte substante indicate de producator) sau substante care pot ataca placile. Dupa curatare, se executa o neutralizare cu o solutie de soda, cu concentratie de 1% sau alta solutie indicata de producator, urmata de o spalare cu apa. Retele termice exterioare Reparatiile retelelor termice constau in lucrari efectuate asupra acestora in vederea aducerii lor in starea de functionare initiala. Reparatiile curente se fac prin remedierea defectiunilor la unele parti ale retelei termice, in scopul functionarii normale a acesteia, acestea pot fi facute si fara intreruperea functionarii intregii retelei termice, daca acest lucru este posibil. Toate modificarile efectuate vor fi consemnate in documente tehnice de exploatare si in cartea tehnica a retelei. Dupa reparatie se executa probele la rece si la cald eventual se fac masuratori pentru determinarea pierderilor de energie termica daca scopul reparatiilor a fost si de a imbunatatii izolarea termica a conductelor.

Reparatiile capitale constau in inlocuirea partiala sau totala a unor parti din retea sau a intregii retele termice. In timpul reparatiilor capitale se executa un control si o verificare a restului instalatiilor. Reparatiile capitale sunt, in general, planificate si tin seama de fiabilitatea sistemului si starea lui la un moment dat. Reparatiile capitale sunt realizate conform unor grafice cuprinse in contractele incheiate intre furnizorii si beneficiarii energiei termice; ele necesita intreruperea furnizarii energiei termice. Retele termice cu conducte preizolate Reviziile constau in operatii de verificare si determinare a starii instalatiilor in vederea asigurarii functionarii in bune conditii a retelei termice. Reviziile conductelor montate in sol se fac prin sistemele de control a avariilor cu fir sau prin termografiere, care pot depista defectele termoizolatiei sau mantalei de protectie. Se face revizia elementelor vizibile ale retelei termice (piese de capat, piese de trecere prin pereti, racorduri la surse si consumatori). Se face revizia caminelor care cuprind vanele de sectorizare, aerisire si golire. Se revizuiesc toate elementele de legatura ala aparaturii de detectie a avariilor la sistemul de detectie ale tevilor preizolate inlocuindu-se conductorii deteriorati; deterioararea cablurilor de legatura conduce la erori de masura. Revizia aparaturii de masura si control a sistemului de depistare a avariilor se face conform specificatiilor producatorului. Reparatiile constau in lucrarile care se fac in vederea aducerii retelelor termice in starea de functionare initiala. Prin folosirea sistemelor de depistare a avariilor, utilizand firele de control si aparatura de masura sau termografie, avariile sunt depistate in stare incipienta, locul avariei fiind determinat cu precizie, urmand a se efectua reparatiile curente ale cnductelor. Defectiunile, incidentele si avariile care se produc mai frecvent si modul lor de rezolvare sunt:

- umezirea termoizolatiei pe portiunea continua a conductelor datorita fisurarii conductei sau distrugerii mantalei de protectie, care se remediaza prin inlocuirea portiunii defecte;

- umezirea termoizolatiei in zonele de imbinare sau la ramificatii datorita executarii defectuase a mansoanelor de protectie sau sau datorita distrugerii mansoanelor de protectie, care se remediaza prin inlocuirea mansoanelor de protectie defecte;

- fisurarea conductei datorita fie coroziunii si care se remediaza prin eliminarea cauzei care a condus la defectiune si se inlocuieste portiunea defecta, fie depasirii presiunii de serviciu sau inghetului si care se remediaza prin limitarea presiunii la valorile normale, asigurarea continua a circulatiei apei sau se golesc conductele cand se intrerupe functionarea o perioada mai lunga;

- ruperea imbinarilor sudate datorita sudurii necorespunzatoare, care se remediaza prin eliminarea cauzelor care au condos la ruperea sudurilor si executarea corecta a sudurilor.

- ruperea imbinarilor sudate datorita necompensarii dilatarilor sau a incalziri raciri bruste, care se remediaza prin asigurarea compensarii dilatarii conductelor, precum si evitarea si limitatea incalziri-raciri bruste;

- distrugerea compensatorilor de dilatare datorita calculului gresit al compensatorilor, care se remediaza prin refacerea calculului si luarea masurilor de compensare a dilatarii;

- distrugerea compensatorilor de dilatare datorita blocarii deplasarilor in zonele coturilor si ramificatiilor, care se remediaza prin prevederea de perne de dilatare suplimetare;

- distrugerea compensatorilor de dilatare datorita punctelor fixe care nu isi indeplinesc functiunile, care se remediaza prin reanalizarea si calcularea lor;

- distrugerea compensatorilor de dilatare datorita cresterii presiunii temperaturii agentului termic peste valoarea nominala, care se remediaza prin limitarea presiunii si temperaturii la valorile de calcul din proiect;

- distrugerea conductelor in urma dilatarii si contractarii datorita calculului gresit al lungimii maxime de pozare, care se remediaza prin refacerea calculului si prevederea functie de caz a compensatorilor de dilatare;

- distrugerea conductelor in urma dilatarii si contractarii datorita pozitionarii gresite a punctelor fixe si a compensatorilor de dilatare, care se remediaza prin repozitionarea punctelor fixe in urma unui calcul mecanic;

- distrugerea conductelor in urma dilatarii si contractarii datorita unui numar insufficient de perne de dilatare, care se remediaza prin cresterea numarului pernelor de dilatare;

- distrugerea conductelor in urma dilatarii si contractarii datorita unei pretensionari insuficiente, care se remediaza prin refacerea calculului mecanic al retelei si prevederea daca este cazul a compensatorilor de dilatare;

- distrugerea sau degradarea protectiei termoizolatiei datorita montajului indecvat, care se remediaza prin inlaturarea suportilor provizorii de montaj, inainte de realizarea umpluturii cu nisip;

- distrugerea sau degradarea protectiei termoizolatiei datorita existentei in stratul de nisip a impuritatilor (pietre, resturi din beton, resturi metalice etc.), care se remediaza prin inlaturarea impuritatilor si corpurilor straine din stratul de nisip;

- distrugerea sau degradarea termoizolatiei datorita temperaturii prea ridicate a agentului termic (peste 110oC), care se remediaza prin limitarea temperaturii agentului termic;

- distrugerea sau degradarea termoizolatiei datorita distrugerii mantalei de protectie, care se remediaza prin inlocuirea portiunii distruse;

- fisurarea vanelor datorita montarii descentrate, care se remediaza prin asigurarea coaxialitatii vanelor cu conductelor;

- fisurarea vanelor datorita strangerii gresite a prezoanelor, care se remediaza prin strangerea prezoanelor cu o cheie dinamometrica, cu limitatea presiunii de strangere;

- fisurarea vanelor datorita montarii flanselor neparalele, care se remediaza prin asigurarea paralelismului;

- fisurarea vanelor datorita inghetului, care se remediaza prin izolarea vanelor;

- semnalizarea eronata a locului avariei datorita masurarii gresite a lungimii firului de control, care se remediaza prin aplicarea corectiilor la lungimile masurate;

- semnalizarea incorecta a defectiunilor datorita descarcarii bateriei de alimentare a aparatului, care se remediaza prin inlocuirea bateriei;

- semnalizarea incorecta a defectiunilor datorita legaturii intrerupte la dozele de masura si aparate, care se remediaza prin refacerea legaturilor utilizandu-se conductori adecvati (recomandati de firma producatoare a aparaturii);

- intreruperea legaturii electrice in zonele de imbinare datorita dilatarii-contractarii sau a firului intins, care se remediaza prin refacerea legaturilor.

Reparatii curente pot fi facute si fara intreruperea functionarii intregii retelei termice. Modificarile si reparatiile effectuate se consemneaza in documentele tehnice de exploatare si in cartea tehnica aretelei. Dupa reparatii se executa probele specifice dupa caz:

- daca reparatiile se refera la conducte se fac probe la rece si la cald; - daca reparatiile se fac la imbinari sau la izolatiile locale se executa numai

probarea instalatiei de avertizare.

Reparatiile capitale constau in inlocuirea partiala sau totala a unor parti din retea sau a intregii retele termice. Reparatiile capitale se executa in urma constatarilorprivind starea retelei termice in timpul functionarii prin utilizarea sistemelor de detectie sau termografie. Reparatiile capitale sunt planificate de dispecerul retelei termice si se realizeaza conform unor grafice. Planificarea reparatiilor capitale se face, de regula, in afara sezonlui de incalzire, intr-o perioada stabilita de comun accord cu beneficiarii si furnizorii de energie termice. Perioada executarii reparatiilor capitale si implicit a intreruperii energiei termice se stabileste printr-o anexa la contractul de furnizare a energiei termice. Pentru evitarea intreruperii furnizarii energiei termice o perioada indelungata datorita inlocuirii retelei termice se prevede fie racordarea consumatorilor la alta sursa sau prin alta retea, fie realizarea unei retele termice provizorii. Toate modificarile rezultate se inscriu in Cartea constructiei retelei termice. Instalatii interioare de incalzire centrala Revizia instalatiei interioare de incalzire se face anual, in perioada de calda a anului atunci cand acestea nu functioneaza. In efectuarea reviziilor se tine seama de rezultatele controalelor si verificarilor periodice facute instalatiei si se executa acele operatiuni care nu au putut fi realizate in timpul functionarii instalatiei. Se executa, in special, operatiuni de:

- etansare a elementelor instalatiei si a intregului ansamblu; - functionare a robinetelor de reglare ale aparatelor de incalzire; - functionare a instalatiei de reglare automata; - functionare silentioasa a agregatelor cu piese in miscare; - functionare a aparatelor de masura; - umplere si asigurare a presiunilor instalatiei; dezaerisire; - manevrarea usoara a armaturilor; - completare a izolatiei termice si a protectiei acesteia.

Actiunea de revizuire a instalatiei se incheie cu probe la rece. Aparatele de masura inclusiv contoarele se verifica prin confruntarea valorilor indicate de acestea cu cele ale unor aparate etalon mobile; verificarea se face sezonier. In functie de instructiunile producatorilor se face intretinerea si remedierea lor de catre o unitate autorizata sau inlocuirea lor in cazul unor indicatii inexacte ale aparatelor.

Sistemele de reglare automata se verifica si intretin conform instructiunilor furnizorilor. Este indicat ca toate operatiunile sa fie efectuate numai de catre personal specializat, cu care personalul de exploatare curenta sa fie in permanenta legatura. Ca urmare a verificarilor si reviziilor facute asupra instalatiilor interioare rezulta ca unele elemente ale instalatiei prezinta o fiabilitate redusa si este necesara repararea lor. Reparatiile curente se fac la unele elemente ale instalatiei care pot afecta buna functionare a intregii instalatii. Repararea se executa in general fara scoaterea din functiune a instalatiei sau cu o intrerupere pe o scurta perioada de timp (sub o zi), atunci cand se face in perioada de incalzire. Daca esteposibila amanarea lor, ele se programeaza pentru perioada de vara. In cazul cand este necesar, se face inlocuirea unui element al instalatiei, obisnuit un aparat de incalzire sau un agregat, cu altul similar care nu este montat ca rezerva in instalatie. In sezonul de incalzire inlocuirea se organizeaza astfel incat sa se faca in mai putin de o zi. Dupa o reparatie curenta sau o inlocuire, pentru partea din instalatia aferenta se face o proba la cald inainte de a fi repusa in functiune intreaga instalatie. In situatiile in care, ca urmare a unor modificari, o parte din instalatie nu mai este necesara, se prevede dezafectarea acesteia. Operatiunea se face pe baza unei documentatii tehnice care trebuie sa prevada, eventual, ce operatiuni noi de reglare sunt necesare ca urmare a noii situatii. Reparatiile capitale se fac in scopul inlocuirii unor elemente de instalatii, care sa asigure functionarea intregii instalatii interioare de incalzire la parametrii prevazuti in proiect. Ciclurile perioadelor de timp intre doua reparatii capitale sunt fixate prin reglementari, in functie de durata normala de serviciu a instalatiei. Perioada si data reparatiei se stabilesc in functie de starea instalatiei asa cum rezulta din verificarile si reviziile facute in decursul exploatarii. Se au in vedere, in special:

- gradul de uzura a elementelor instalatiei si influenta in exploatare; - aparitia defectiunilor si starea remedierilor facute; - gradul de corodare (exterioara si interioara) a instalatiei si de depunere

in interiorul instalatiei; - aspectul fizic al instalatiei.

Instalatii de ventilare si climatizare

Reviziile sunt operatii de verificare a starii instalatiilor in vederea asigurarii functionarii acestora in conditii normale si sigure. Modul de verificare a instalatiilor in cadrul reviziilor se detaliaza in instructiunile de exploatare. Reviziile se fac obligatoriu in perioadele de intrerupere a functionarii instalatiilor, in general coordonat cu reviziile celorlalte instalatii. Reviziile se executa obligatoriu anual de catre beneficiarul instalatiei, utilizand personalul propriu sau firme specializate. Principalele operatii de intretinere la ventilatoare sunt:

- echilibrarea rotoarelor avand in vedere rotirea fara atingerea carcasei; - indreptarea paletelor indoite; - ungerea lagarelor sau rulmentilor conform prescriptiilor producatorului; - intinderea uniforma a curelelor de transmisie; sageata maxima (d) a

curelei presate nu trebuie sa depaseasca valoarea calculata.; - alinierea saibelor, rotilor de transmisie si a motoarelor de antrenare

(rotile trebuie sa fie aliniate si paralele in ambele planuri); - strangerea suruburilor si a piulitelor sistemului de ancorare sau a

suporturilor.

Principalele operatii de intretinere la filtrele de aer sunt: - inlocuirea filtrelor colmatate sau deteriorate dupa verificarea gradului

de retinere a acestora; - curatarea periodica a filtrelor prin spalare, scuturare etc.; - inlocuirea lichidului de curatire; - ungerea elementelor in miscare; - verificarea sistemului de masurare a presiunii inainte si dupa filtre; - verificarea sistemului de autocuratire si avertizare a colmatarii.

Principalele operatii de intretinere la bateriile de incalzire sau racire sunt: - realizarea etansarii racordurilor bateriilor la instalatie (pe circuitul

aeraulic sau hidraulic); - curatirea aripioarelor de praf, impuritati sau alte corpuri straine, prin

suflare cu aer sau spalare cu jet de apa; - spalarea interioara a bateriilor in vederea inlaturarii depunerilor de

namol sau piatra; - dezaerisirea periodica a instalatiilor de incalzire aferente bateriilor; - curatirea si dezaerisirea oalelor de condensat.

Principalele operatii de intretinere la camerele de umidificare sunt: - curatirea pulverizatoarelor astfel incat stropirea sa fie fina; - curatirea bazinului de depunerile de namol; - curatirea separatoarelor de picaturi; - curatirea preaplinului si racordului la canalizare; - vopsirea si protejarea elementelor supuse coroziunii;

- curatirea filtrului; - curatirea sistemului de umidificare ca abur (duze, ventile, oale de

condensat etc.). Principalele operatii de intretinere la canalele de aer sunt:

- verificarea si repararea canalelor de aer, restabilirea etansarilor etc; - verificarea, repararea termoizolatiei; - verificarea, repararea si readucerea in pozitiile initiale a dispozitivelor de

reglare; - controlul sustinerilor; - refacerea protectiei anticorozive.

Principalele operatii de intretinere la dispozitivele de inchidere si reglare sunt: - controlarea modului realizarii inchiderii indreptandu-se paletele sau

jaluzele deformate; - strangerea piulitelor; - refacerea etansarii.

Instalatii interioare de distributie a apei in cladiri Revizia instalatiei se face periodic, de regula o data pe an, si consta in: - controlul etanseitatii instalatiei (conducte, imbinari, armaturi de inchidere si de

serviciu); - verificarea gradului de corodare sau depunere prin demontarea unor armaturi

de pe traseu si controlarea capetelor conductelor; - verificarea modului de fixare a suporturilor conductelor si armaturilor si a

gradului de uzura a garniturilor aferente; - verificarea mansoanelor de trecere prin pereti si plansee si a izolatiei dintre

manson si conducta; golurile din pereti si planseele cu rol de protectie la foc, vor fi etansate, obligatoriu, cu materiale rezistente la foc;

- verificarea modului de functionare a armaturilor de inchidere (usurinta in manevrare, gradul de inchidere si deschidere, starea garniturilor); in cazul blocarii sau reducerii sectiunii de trecere din cauza depunerilor, armaturile se vor demonta si se vor curata, iar pentru etansare se vor folosi garnituri noi;

- verificarea etanseitatii robinetelor de retinere, verificarea reductoarelor de presiune prin demontarea si verificarea pieselor componente si la nevoie inlocuirea celor defecte;

- verificarea reglajului instalatiei. Dupa fiecare revizie sau dupa fiecare interventie la care s-au folosit robinetele de inchidere pentru reglajul hidraulic al instalatiei, se va efectua reglarea din nou a instalatiei. Defectele intalnite frecvent la conducte si armaturi si modul de remediere a acestora sunt mentionate in anexele A1 si A2

Rezultatele constatarilor facute cu ocazia verificarilor si reviziilor vor fi trecute intr-un proces verbal pentru a fi avute in vedere cu ocazia reparatiilor curente si capitale. Reparatiile curente se fac pentru remedierea defectiunilor constatate cu ocazia verificarilor si reviziilor si au drept scop mentinerea sigurantei in functionare a instalatiei. Reparatiile capitale constau in inlocuirea partiala sau totala a unor parti din retea sau a intregii retele interioare de alimentare cu apa rece. Reparatiile capitale sunt de regula planificate si tin seama de durata de folosinta a elementelor instalatiei si de rezultatele verificarilor anterioare. In cazul inlocuirii obiectelor sanitare sau a accesoriilor acestora se recomanda ca inlocuirea sa se faca cu obiecte sanitare, respectiv armaturi de serviciu, care conduc la un consum mai mic de apa si de energie si au o mare fiabilitate; in acest scop se recomanda: - folosirea WC si pisoarelor dotate cu robinete de alimentare cu apa rece sub

presiune cu diverse sisteme de actionare, avand consum redus de apa pentru spalare;

- dotarea lavoarelor, cazilor de baie (dus), bideurilor si spalatoarelor cu baterii amestecatoare cu consum redus de apa si mare fiabilitate.

Din aceasta categorie de baterii se recomanda; baterii cu monocomanda, bateriile cu cartus interior ceramic, abteriile cu elemente de etansare ceramice, bateriile cu dispozitiv automat de amestec, bateriile prevazute cu elemente de forma torica, cu filet trapezoidal cu deschidere lenta cu dubla etanseitate etc. Pentru a inlatura principala cauza a defectarii armaturilor (impuritatile din apa) se recomanda montarea pe racordul de alimentare cu apa (la apometru) a unui filtru (baterii de filtre) pentru retinerea impuritatilor. Reparatiile accidentale sunt reparatiile care trebuie efectuate indata ce a aparut o defectiune, care pericliteaza siguranta in functionare a instalatiei. Instalatii exterioare de alimentare cu apa rece Revizia retelei se face parcurgand traseul acesteia pentru a constata starea retelei si a constructiilor aferente (ca la verificare) precum si usurinta de manevrare (inchidere si deschidere) a vanelor, functionarea hidrantilor, fantinilor si armaturilor de golire. Revizia retelei se face de doua ori pe an (de regula inainte si dupa perioada de inghet. Reparatiile curente constau in remedierea defectiunilor constatate cu ocazia operatiunilor de verificare si revizie.

In cazul unor defectiuni care impun inlocuirea unor portiuni mai mari din retelele metalice subterane, se recomanda sa se prevada si masuri de protectie electrica, in special in cazul terenurilor agresive si a celor bogate in curenti electrici, in paralel cu o izolatie intarita a conductei. Se va da o atentie deosebita modului de umplere cu pamant a transeii, dupa efectuarea reparatiei, pentru a avita spargerea tubului sau distrugerea izolatiei prin lovire cu corpuri tari sau scoase din umpluturi sau aduse din alte locuri. Dupa efectuarea reparatiei si umplerea cu pamant a transeii, este obligatoriu aducerea terenului la starea initiala (anterioara ivirii defectiunii). Reparatiile capitale se planifica in functie de starea generala a retelei si constau in inlocuirea unei portiuni de retea sau/si a unor accesorii (vane, hidranti etc.) care au suferit deteriorari avansate. Statii de pompare Revizia statiei de pompare se face annual, urmarindu-se cunoasterea in deteliu a fiecarui element al statiei in vederea unor eventuale interventii care sa permita evitarea unor accidente. La agregatele de pompare se va verifica:

- starea generala a agregatului; - modul de fixare pe postament; - modul de racordare la retelele de aspiratie si refulare; - starea instalatiei de alimentare cu energie electrica; - starea instalatiei de automatizare; - nivelul de zgomot produs in timpul functionarii.

La rezervoare se va verifica:

- starea stratului de protectie interior si exterior; - gradul de corodare; - starea izolatiei termice; - calitatea imbinarilor; - modul de functionare a robinetelor de alimentare cu apa; - starea flotoarelor si modul in care sunt reglate; - starea sorbului in general si a elementelor componente; - starea preplinului, inclusiv existenta garzii hidraulice (daca este cazul); - etanseitatea la trecerea conductelor prin peretii rezervorului; - modul de fixare pe postament.

Rezervorul se va curata de depuneri, se va spala si daca este necesar se va grundui si vopsi cu grund si vopsele agrementate pentru contact cu apa potabila.

5. Tehnologia executiei lucrarilor de instalatii pentru constructii

5.1 Organizarea executiei Tehnologia execu iei lucr rilor de instala ii pentru construc ii 1. Cadrul juridic

- selecia antreprenorului - contractul de antrepriz

2. nsuirea proiectelor

- verificri efectuate de antreprenor 3. Elaborarea documentaiei de execuie de ctre antreprenor

- DE i POE 4. Pregtirea produciei 4.1 Graficul de execuie

- identificarea procedurilor i instrumentelor de lucru specifice - determinarea necesarului de for de munc.

4.2 Graficul de aprovizionare

- materiale i prefabricate - utilaje pentru montaj - dotri necesare execuiei (echipamente, scule,dispozitive i utilaje).

4.3 Fluxul de numerar previzionat pentru realizarea lucrrilor.

4.4 Planul calitii.

5. Ordinul de ncepere a lucrrilor, preluarea amplasamentelor i al fronturilor de

lucru 5.1 Aprobarea directorului executiv pe planul de pregtire a produciei i anunarea beneficiarului asupra posibilitii de ncepere. 5.2 Beneficiarul anun intenia de a ncepe lucrarile autoritii publice care a emis autorizaia de construcie i IGESIG.

5.3 Instructajul de protectia muncii si PSI specific lucrarilor 5.4 Preluarea amplasamentele i a fronturilor de lucru. 6. Lucrri de instalaii pentru construcii 6.1 Proceduri: - nclzire, ventilare i aer condiionat

- sanitare i gaze

- electrice i automatizri. 6.2 Instruciuni de lucru:

- mbinarea conductelor (sudur, filet, presare) - montare utilaje (cazane, chillere, splituri, recipiente-SH, VE) - pozare cabluri. 6.3 Formulare

Anexa Protec ia muncii n Romnia Scurt istoric privind evolu ia i dezvoltarea protec iei muncii n Romnia In Muntenia prima referire la activitatea este la nceputul secolului al XVIII-lea, cnd la cererea industriailor i organelor de stat au fost formulate recomandri privind desfurarea unei activiti susinute de educare a muncitorilor pentru a-i feri de pericolele la care sunt expui, indicndu-li-se i mijloacele de combatere a lor. n a doua jumatate a secolului XIX au fost publicate Legea sanitar, respectiv Regulamentul industriilor salubre, care cuprindeau dispoziii referitoare la securitatea muncii, munca femeilor i copiilor, prevenirea bolilor profesionale i altele. Astfel, n art. 5 din Regulamentul industriilor salubre se prevedea: n orice stabiliment industrial cu mai mult de 10 lucrtori, atelierele vor avea un spaiu de cel puin 5 mc de fiecare lucrtor, iar plafonul va avea nlimea de cel puin 3 m, iar n art. 6 se stipula: Pentru a nltura pericolul rnirii lucrtorilor n timpul funcionrii mainii, va trebui prevzut un spaiu liber, destul de larg pentru a permite circulaia, iar organele de transmisiune ale mainilor, ascensoarele, roile legate de vreun motor se vor mprejmui cu parapete de siguran. Din aceeai perioad dateaz i alte acte normative care cuprindeau reglementri privind protecia muncii cum ar fi: Legea pentru repausul n zilele de duminic i srbtori din 06.03.1897; Legea privind munca femeilor i minorilor n industrie i exploatri miniere din 22.02.1906; Legea privind ajutoarele de boal i lehuzie din 16.06.1923; Legea privind munca minorilor i femeilor din 13.04.1928. n anul 1934 este promulgat Legea privind accidentele de munc. Acest act normativ poate fi considerat actul de natere al instituiei proteciei muncii pentru ara noastr n accepia modern a termenului ce o desemneaz. n 1936 a fost nfiinat Ministerul Muncii, Sntii i Ocrotirii Sociale care va avea n structura sa i un serviciu al organizrii i ocrotirii muncii. n anul 1953, s-a nfiinat n cadrul Consiliului Central al Sindicatelor, Inspecia tehnic de stat pentru protecia muncii i n subordinea sa, Institutul de cercetri tiinifice pentru protecia muncii. La nivel teritorial, controlul proteciei muncii era exercitat de inspectori ncadrai n consiliile regionale i oreneti ale sindicatelor, coordonai metodologic de inspecia sus amintit. n luna decembrie 1965 a intrat n vigoare Legea nr. 5 cu privire la protecia muncii care cuprindea obligaii i rspunderi, precum i organizarea activitii, n condiiile economiei centralizate. Cu ncepere de la 1 ianuarie 1966 a fost organizat Comitetul de stat pentru protecia muncii ce avea n subordine nspecii regionale, Institutul de cercetri tiinifice pentru protecia muncii. S-a creat o astfel de structur care s cuprind coordonarea i controlul proteciei muncii la nivelul organelor tutelare ale unitilor economice.

Indicatorul principal urmrit a fost constituit din evoluia accidentelor de munc, cu prioritate a celor mortale, cu invaliditate i colective. Accidentele cu incapacitate temporar de munc intrau n preocuprile Direciei centrale de statistic. Aceast concepie organizatoric a fost meninut pn la sfritul anului 1989 timp n care instituia de stat respectiv a trecut prin mai multe transformri ncepnd cu 1 ianuarie 1990, activitatea de protecie a muncii, prin obiectivul su principal, prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, a necesitat schimbri structurale i de concepie, materializate ntr-o nou organizare a instituiei de stat specializat, care coordoneaz i controleaz domeniul asigurnd cadrul de reglementri corespunztor etapei actuale. n prezent, structura instituiei proteciei muncii cuprinde urmtoarele compartimente: - Inspecia de Stat pentru Protecia Muncii care coordoneaz activitatea celor 41

inspectorate de stat teritoriale pentru protecia muncii precum i a Institutului de Cercetri tiinifice pentru Protecia Muncii;

- Direcia general pentru metodologie, norme, standarde i indicatori de protecia muncii;

- Direcia autorizare ageni economici, certificare echipamente tehnice, avizare echipamente individuale de protecie i grupe de munc.

Prin noua lege a proteciei muncii din anul 1996 s-a renunat la structurarea pe criterii administrative a normelor de securitate a muncii (norme departamentale) acestea fiind nlocuite cu norme specifice, fundamentate pe criteriul factorilor de risc. Mai mult, datorit deschiderii rii noastre ctre Uniunea European i Organizaia Internaional a Muncii, Legea proteciei muncii, Normele generale de protecie a muncii precum i normele metodologice, conine prevederi ce valorific experiene ale unor ri cu tradiie n acest domeniu. n acelai timp, au fost introduse standardele de securitate a muncii ( nu trebuie confundate cu standardele tehnice ) ca documente normative ce cuprind msuri tehnice cu caracter obligatoriu. A fost, de asemenea, definitiv lista cu Normele specifice de securitate a muncii care cuprinde 154 de titluri, pe activiti caracterizate prin riscuri comune. Organizarea, realizarea, coordonarea i controlul activit ii de protec ie a muncii

Organizarea activitii de protecie a muncii. n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare, activitatea de protecie a muncii din ara noastr, este structurat pe dou niveluri: naional i la nivelul persoanelor juridice i fizice. Protectia muncii la nivel national Organizarea proteciei muncii la nivel naional. Art. 4 alin. 1 din Legea nr. 90/1996 stabilete ca Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i Ministerul Sntii, prin organele lor de specialitate centrale i teritoriale, organizeaz, coordoneaz i controleaz activitatea de protecie a muncii. Dup cum se cunoate, n structura Ministerului Muncii i Proteciei Sociale se regsesc: a) la nivel central, direcii de specialitate, ce asigur: fundamentarea i promovarea

actelor legislative, normative i metodologice n domeniul proteciei muncii; controlul aplicrii legislaiei de protecia muncii n ntreaga economie naional; organizarea, coordonarea i controlul inspectoratelor teritoriale; informarea Guvernului privind protecia muncii; coordonarea activitii de cercetare tiinific de profil; reprezentarea statului ca organ de specialitate n domeniul protecia muncii, n relaiile de cooperare internaional; certificarea echipamentelor tehnice i a echipamentelor individuale de protecie i de lucru;

b) la nivel teritorial, inspectorate de stat pentru protecia muncii, care exercit atribuiile de ndrumare i control ale Ministerului Muncii i Proteciei Sociale n toate unitile aflate n raza lor teritorial de activitate.

Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, prin organismele sale colaboreaz cu celelalte ministere i, n primul rnd, cu Ministerul Sntii pentru exercitarea atribuiilor sale specifice privind protecia muncii. Ministerul Sntii dispune de o structur asemntoare, sub form de direcii centrale, inspectorate teritoriale i un institut de cercetri tiinifice, care au acelai rol ca i organele Ministerului Muncii i Proteciei Sociale n problemele de igien a muncii. Potrivit art. 6 alin 1 din Legea nr. 90/1996, Ministerul Sntii emite norme obligatorii privind igiena muncii i avizeaz standarde i acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sntatea salariailor la locul de munc. Domeniile pentru care se elaboreaz normele de igien a muncii sunt precizate explicit prin lege. Atribuiile Ministerului Sntii n domeniul proteciei muncii sunt detaliate de Hotrrea Guvernului nr. 460/1994 privind organizarea i funcionarea acestui minister. Potrivit art. 2 din acest act normativ Ministerul Sntii are, printre altele, urmtoarele atribuii: - asigur i rspunde de organizarea activitii de asisten medical preventiv, de

urgen, curativ i de recuperare medical ce se acord prin unitile sanitare;

- ndrum i controleaz modul de aplicare al normelor de igien i sanitar-antiepidemice n mediul de via al populaiei i la locul de munc;

- coordoneaz, ndrum i controleaz activitatea unitilor de ocrotire i asisten medical a mamei i copilului, asisten medical de urgen i la locul de munc;

- avizeaz i aprob, dup caz, proiectarea i realizarea investiiilor n domeniul sanitar.

Protectia muncii la nivelul firmelor Persoanele juridice i fizice i stabilesc activitatea de protecia muncii n funcie de urmtoarele criterii legale: - natura activitii; - complexitatea activitilor desfurate; - riscurile specifice condiiilor de munc; - numrul salariailor. Aceast sarcin revine de drept patronului, preedintelui, directorului general sau directorului etc., care are i rspunderea pentru realizarea securitii muncii. n funcie de criteriile de mai sus, persoanele juridice vor stabili personalul cu atribuii n domeniul proteciei muncii sau, dup caz, vor organiza compartimente de protecie a muncii. De asemenea, prin statutele i regulamentele privind organizarea i funcionarea persoanelor juridice vor fi stabilite obligaii i rspunderi n domeniul proteciei muncii n conformitate cu prevederile Legii nr. 90/1996. Desfurarea activitilor de producie i a prestaiilor de servicii este condiionat de obinerea autorizaiei de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii, emis de ctre inspectoratele de stat teritoriale pentru protecia muncii, din subordinea Ministerului Muncii i Proteciei Sociale (art. 9). Deosebit de normele amintite, persoanele juridice i fizice sunt obligate s elaboreze instruciuni proprii de aplicare a normelor de protecia muncii, n funcie de particularitile proceselor de munc (art. 5 alin.6). Art. 7 alin.1 din Legea nr. 90/1996 stabilete: Contractele colective de munc ce se ncheie la nivelul unitilor, grupurilor de uniti, ramurilor de activitate, precum i la nivel naional vor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protecia muncii, n conformitate cu prevederile prezentei legi, a cror aplicare s asigure prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale. Prin aceast dispoziie imperativ nu trebuie s nelegem c ncheierea tuturor contractelor colective de munc a devenit facultativ, obligatorie, ci faptul c, atunci cnd se ncheie astfel de contracte n temeiul Legii nr. 130/1996, ele trebuie s cuprind i clauzele amintite. Art. 7 alin2 din Legea nr. 90/1996 stabilete: n contractele individuale de munc, n conveniile civile, cu excepia celor care au drept obiect activitile casnice, precum i n contractele de colarizare vor fi stipulate clauze privind protecia muncii, stabilindu-se i rspunderea prilor.

n aceeai ordine de idei este de menionat i dispoziia art. 7 alin. 3, potrivit creia, conveniile internaionale i contractele bilaterale ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri strini n vederea efecturii de lucrri cu personal romn pe teritoriul altor ri, vor cuprinde clauze privind protecia muncii. Conducerea firmei are obligaia de a constitui i pune n funciune sistemul organizatoric al proteciei muncii la nivelul unitii, prin luarea urmtoarelor msuri: - se vor desemna persoanele sau compartimentele specializate de protecia muncii; - se vor stabili, prin intermediul regulamentului de ordine interioar, precum i al

fiei postului, funciile i atribuiile celor implicai n realizarea securitii muncii. O atenie deosebit se va acorda la conceperea fiei postului pentru personalul celor dou servicii de specialitate, de protecia muncii i medical.

Rolul principal n organizarea proteciei muncii la nivelul persoanei juridice i fizice trebuie s revin celor dou servicii specializate care vor avea urmtoarele atribuii: a) Compartimentul de protecia muncii are sarcina de a analiza i stabili conform

unor metodologii general acceptate, nivelul de securitatea muncii desfurate de unitate i msurile optime de prevenire ce se impun, sens n care va:

- identifica i evalua factorii de risc de accidentare i mbolnvire profesional; - analiza calitatea activitii de prevenire; - elabora propuneri privind liniile directoare ale politicii de prevenire; - stabili msuri i aciuni ce pot elimina ce pot elimina sau anihila factorii de risc i a

mijloacelor necesare pentru realizarea respectivelor msuri i aciuni; - elabora proiectul programului annual de protecia muncii. b) Serviciul medical va colabora la toate activitile menionate pentru serviciul de

protecia muncii att n domeniile legate de prevenirea mbolnvirilor profesionale, ct i la analiza factorilor de risc sub aspectul gravitii lor tipuri de leziuni poteniale, consecinele lor asupra strii de sntate, a capacitii de munc.

n lipsa serviciului medical sau a medicului specialist n medicina muncii se va apela obligatoriu la uniti de profil, cum ar fi: Institutul de Igien i Sntate Public, Facultatea de Medicin, centre i laboratoare de cercetare medical. Indiferent de nivelul ierarhic, fiecare salariat este obligat s furnizeze celor duo servicii de specialitate, datele necesare unei ct mai riguroase fundamentri a planului i programului de protecia muncii. PIF Pentru efectuarea lucrarilor de punere in functiune si a verificarilor aferente autorizarii initiale de functionare utilizatorul final are obligatia de a pune la dispozitie agentului economic care urmeaza sa efectueze punerea in functiune si verificarile tehnice urmatoarele documente:

a) documentatia tehnica insotitoare a aparatului si toate documentele referitoare la provenienta acestuia Documentele referitoare la provenienta aparatului inseamna:

1. pentru aparatele provenite din import si achizitionate de utilizatorul final de la un distribuitor autorizat (recunoscut) de un producator din strainatate sau de la un vanzator recunoscut de acesta: - copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului (eliberate de ISCIR); - factura de cumparare; - certificatul de calitate si de garantie (completat de ultimul vanzator in relatie directa cu utilizatorul final). Nota 1: Distribuitorul autorizat/vanzatorul are obligatia sa puna la dispozitie utilizatorului final o data cu aparatul o copie de pe avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului in baza caruia/careia a introdus in Romania aparatul respectiv. Pe copia sus-mentionata, confirmata prin semnatura si stampila in original, se inscriu datele de identificare a aparatului (seria si anul de fabricatie). Nota 2: In cazul in care aparatul este achizitionat de utilizatorul final de la un vanzator care se afla la capatul unui lant de distributie, copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului va fi confirmata prin semnatura si stampila in original atat de importatorul initial care a efectuat importul, cat si de vanzatorul final care va inscrie seria si anul de fabricatie ale aparatului pe copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare. Nota 3: Modelul avizului tehnic in vederea importului este prezentat in anexa F iar modelul dovezii de acceptare in vederea importului este prezentat in anexa G; 2. pentru aparatele provenite din strainatate, importate de utilizatorul final in nume propriu: - copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului (eliberate de ISCIR); - factura de import; - certificatul de calitate si de garantie. Nota 1: Avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului trebuie sa fie personalizat/personalizata, eliberat/eliberata in numele utilizatorului final si sa nu cuprinda la rubrica ,,Observatii" restrictii de utilizare nesolutionate. In cazul in care avizul tehnic/dovada de acceptare are astfel de restrictii, se vor prezenta si actele care dovedesc rezolvarea acestora. Nota 2: Nu se admite inceperea lucrarilor de punere in functiune la aparatele care au fost importate cu conditionari si care sunt nerezolvate la data punerii in functiune; b) proiectul instalatiei in care urmeaza sa fie incorporat aparatul; c) documentele care dovedesc legalitatea instalarii si utilizarii aparatului; d) procesele-verbale de receptie a lucrarilor adiacente (racordari la reteaua de combustibil gazos, racordari la reteaua de energie electrica, racordari la reteaua de apa etc.).

Verificarea calitii produselor primite de la furnizori A. Materiale, elemente de construcii-instalaii 1. Certificarea de conformitate Regulamentul privind certificarea de conformitate a calitii produselor folosite n construcii aprobat prin H.G. nr. 766/1997, stabilete cadrul normativ general al aciunii de certificare de conformitate a calitii produselor folosite n construcii. Certificarea calitii produselor folosite n construcii se efectueaz prin grija productorului n conformitate cu metodologia i procedurile stabilite pe baza legii de ctre organisme de cercetare. La lucrrile de construcii se interzice folosirea de produse fr certificarea calitii lor, care trebuie s asigure nivelul de calitate corespunztor cerinelor stabilite n contracte sau subcontracte. Conform Regulamentului aprobat prin H.G. nr.766/1997, productorii i furnizorii de produse folosite n construcii-materiale, elemente i echipamente de construcii-instalaii au urmtoarele obligaii i rspunderi: a. s solicite organismelor de certificare acreditate efectuarea certificrii de conformitate pentru produsele folosite n construcii, fabricate i livrate spre a fi utilizate la: - construciile din categoria de importan excepional sau deosebit; - lucrrile publice finanate din bugetul de stat sau din bugetele administraiilor locale i din credite garantate de stat; - lucrile la care utilizarea acestor produse condiioneaz realizarea cerinelor eseniale, indiferent de de categoria de importan a acestora, de proveniena fondurilor de investiii aferente sau de natura proprietii asupra construciilor respective. b. s furnizeze organismelor de cerfificare acreditate toate datele i informaiile necesare, privitoare la unitile productoare i a produselor, pentru care au solicitat certificarea de conformitate. c. s faciliteze i s asigure organismelor de certificare acreditate condiiile necesare pentru desfsurarea tuturor activitilor legate de aciunea de certificare i conformitate. d. s efectueze toate operaiunile de control i ncercare a produselor supuse certificrii de conformitate ce le revin conform sistemelor de certificare adoptate. e. s emit declaraia de conformitate pentru produsele livrate, corespunztoare domeniului de utilizare asigurnd competena tehnic i probitatea profesional ale personalului propriu implicat n operaiunile aferente certificrii de conformitate prin sistemul declaraiei proprii. f. s rspund solidar cu executanii lucrrilor de construcii conform legii pentru viciile ascunse ale acestor lucrri, cauzate de calitatea necorespunztoare a produselor folosite n construcii, furnizate i puse n lucrare cu respectarea indicaiilor i condiiilor speciale stabilite de fabricani sau de furnizori.

Investitorii, proiectanii, executanii de lucrri de construcii, proprietarii sau utilizatorii, dup caz, au urmtoarele obligaii i rspunderi: a. s cear i s utilizeze la executarea lucrrilor de construcii numai produsele pentru care exist certificare de conformitate. b. s prevad n contractele ncheiate cu productorii sau furnizorii de produse folosite n construcii sau cu ali ageni economici implicai, clauze referitoare la obligativitatea efecturii certificrii de conformitate calitii produselor potrivit Regulamentului privind certificarea de conformitate a calitii produselor folosite n construcii sau cerinelor speciale impuse de specificaiile tehnice aplicabile construciilor n cauz. 2. Agrementul tehnic Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee i echipamente noi n construcii aprobat prin H.G. nr.766/1997, prezint sistemul de organizare i elementele metodologice de elaborare a agrementului tehnic n construcii. Agrementul tehnic este componena sistemului calitii n construcii prin care se atest aptitudinea de utilizare a noilor produse, procedee i echipamente n construcii, pentru care nu sunt elaborate reglementri tehnice naionale. Pentru acestea, agrementul tehnic stabilete condiii de fabricaie, transport, depozitare i de punere n oper. Pot solicita agrement tehnic productorii sau, cu acordul acestora, utilizatorii sau agenii economici cu activitate de comer pentru produse i echipamente realizate ca urmare a unui proces tehnologic definit. Activitatea de agrement tehnic n construcii este condus i coordonat de ctre comisia de agrement tehnic n construcii. 3. Documente care atest calitatea materialelor i elementelor de construcii primite

de la furnizori Asigurarea cerinelor de calitate ale construciilor pe durata derulrii lucrrilor constituie o obligaie a participanilor la procesul de execuie i este condiionat att de calitatea materialelor i a elementelor de construcii nglobate n lucrare, ct i de calitatea execuiei. n acest scop, executanilor de lucrri de construcii-montaj (antreprenori i subantreprenori) le revin urmtoarele obligaii: - Aprovizionare cu materiale i elemente de construcii i instalaii de bun calitate (conform art.8 din Legea nr. 10/1995) nsoite de documente de certificare (certificat sau declaraie) de conformitate sau agrement tehnic pentru noi produse i procedee. - Verificarea calitii materialelor i elementelor de construcii att la primirea acestora n depozitele unitii ct i la punctele de lucru, naintea punerii n oper. Comisiile care verific calitatea produselor la primirea n depozit vor avea n componen personal tehnic autorizat (director cu aprovizionarea, control tehnic de calitate, etc.) n funcie de structura organizatoric a fiecrui antreprenor.

Operaiile de verificare a calitii materialelor i elementelor de constucii sosite n depozitele unitii se efectueaz, de regul, prin sondaj, pe loturi i sortimente, iar pentru laminatle din oel, inclusiv pe arje i constau, n principal, din msurtori, probe de laborator pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice i chimice i examinarea condiiilor de aspect. Rezultatele verificrilor i determinarrilor efectuate se compar cu: - prevederile contractului sau subcontractului referitor la cerinele de calitate; - prevederile documentelor de calitate care nsoesc materialele emise de furnizor:

certificat sau declaraie de conformitate; agrement tehnic pentru materiale noi; buletin de analiz.

- prevederile prescripiilor tehnice ale proiectelor tehnice de execuie i ale caietelor de sarcini dac prin acestea se prevd condiii speciale de verificare.

Constatrile comisiei de primire a mrfurile se vor consemna n Registrul pentru recepia calitativ a materialelor, prefabricatelor i elementelor de construcii-instalaii nainte de introducerea acestora n lucrare Pentru materialele care condiioneaz asigurarea rezistenei de ansamblu i stabilitatea construciilor efii punctelor de lucru vor cere eliberarea Certificatului de garanie pentru calitatea materialelor livrate. Acest document va fi predat investitorului (beneficiarului) mpreun cu celelalte documente care atest execuia lucrrilor n vederea ntocmirii crii tehnice a construciei. La punctele de lucru, naintea punerii n oper, fiecare ef de punct de lucru, are obligaia de a efectua verificarea calitii materialelor, corespondena acesteia cu prevederile contractului, documentelor de certificare de conformitate emise de furnizor, prescripiile tehnice, proiectului sau caietelor de sarcini. n cazul constatrii unor defecte ale produselor se va ntocmi documentul Not de refuz la recepia calitativ a produselor. Produsul cu defect va fi pstrat n custodie la dispoziia furnizorului n vederea remedierii sau nlocuirii acestuia. 4. Dotri, utilaje, echipamente i instalaii tehnologice (independente sau cu montaj) Pentru acestea proiectul tehnic al investiiei trebuie s precizeze: - desenele de ansamblu; - schemele tehnologice ale fluxului tehnologic; - schemele cinematice, cu indicarea principalilor parametrii; - schemele instalaiilor, hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicaii, reele de combustibil, ap, iluminat etc., ale instalaiilor tehnologice; - planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestaii, sarcini etc.,inclusiv schemele tehnologice de montaj; - diagramele, monogramele, calculele inginereti, tehnologice i de montaj, inclusiv materialul grafic necesar punerii n funciune i exploatrii. - liste cu utilaje i echipamentele din componena planurilor tehnologice, inclusiv parametrii, performane i caracteristici. Pentru fiecare lucrare, caietele de sarcini pentru furnizori de utilaje, instalaii i echipamente tehnologice (independente sau cu montaj) vor conine:

- breviarele de calcul pentru dimensionare; - nominalizarea planelor care guverneaz lucrarea; - proprieti fizice, chimice, de calitate, tolerane, probe, teste etc. cu indicarea standardelor; - descrierea execuiei, montajului; - ordinea de execuie, probe, teste, verificri; - standardele, normativele i alte prescripii care trebuie respectate la utilajele, confecii montaj, probe, teste, verificri; - condiiile de recepie; - responsabiliti pentru teste, verificri, probe. La preluarea de la furnizor a utilajelor, echipamentelor i instalaiilor tehnologice (independente sau cu montaj) trebuie verificat starea tehnic a acestora precum i existena documentelor de atestare a calitii acestora care const din: - verificarea existenei Crii tehnice a produselor, Certificatul de conformitate sau Agrementul tehnic pentru produse noi; - verificarea existenei documentelor coninnd regulile de montaj i de punere n funciune a utilajelor unicate de mare complexitate care se asambleaz la locul de instalare i la care ne se pot face probe complete, documente care trebuie elaborate cu acordul investitorului; - asigurarea asistenei tehnice dinpartea unitii productoare n vederea montrii, abrobrii, punerii n funciune i predrii n exploatare a utilajelor i instalaiilor complexe care se asambleaz i se probeaz n final la locul de instalare; - verificarea existenei prilor componente ale utilajelor, a poziiei acestora i a racordurilor, precum i controlul strii fizice a ansamblelor i subansamblelor, a utilajelor i instalaiilor tehnologice, motoarelor i aparatelor preluate de la furnizor; - recepia materialelor, fabricatelor i semifabricatelor naintea punerii n oper, respectiv verificarea calitii i dimensiunile acestora, corespondena cu datele nscrise n documentele de atestare a calitii emise de furnizor i a prescripiilor tehnice; - verificarea caracteristicilor tehnice nscrise pe echipamente utilaje i instalaii tehnologice, comparativ cu prevederile proiectului tehnic de execuie, a Crii tehnice a produselor, a Certificatul de conformitate i Agrementul tehnic . n cazul lucrrilor de montaj utilaje i echipamente tehnologice, executantul lucrrii de montaj are n vedere urmtoarele: - recepionarea calitativ a lucrrilor (elementelor) preluate, n cazul n care acestea vor deveni ulterior ascunse sau inaccesibile prin nglobarea lor n elemente de construcii. - documentele de lucrri ascunse trebuie ntocmite de executantul care pred frontul de lucru mpreun cu investitorul; - intrarea la montaj nu se va face nainte de semnarea procesului verbal de predare-primire a frontului de lucru de ctre executantul care pred frontul de lucru, reprezentantul autorizat al investitorului i executantul lucrrilor de montaj. 5. Metodologia de verificare a calitii execuiei pe antier Controlul calitii execuiei pe antier presupune verificri n urmtoarele etape ale unei lucrri: a. nainte de nceperea executrii; b. n timpul executrii; c. la terminarea lucrrii.

Verificarea calitii execuiei se face prin: - constatarea existenei i examinarea coninutului documentelor de atestare a calitii materialelor utilizate i a conformitii lor cu prevederile proiectului i prescripiile tehnice, precum i a agrementrii tehnice pentru produsele noi; - examinarea vizual i prin msurare a elementelor componente ale lucrrii din punct de vedere al poziiei, formelor, dimensiunilor i a celorlalte condiii de calitate, inclusiv ncadrarea n limitele abaterilor admisibile; - verificarea rezultatelor ncercrii probelor de control, prevzute n fia de control de calitate (F.C.C.) i n prescripiile tehnice. Modul de efectuare a controlului i fazele de control a execuiei sunt stabilite i exemplificate n procedurile tehnice de execuie pe lucrare (Fia de control de calitate F.C.C.; Fia de nsoire F.I.) sau procedurile de control, n funcie de cadrul documentat creat prin sistemul de conducere i asigurare a calitii proprii fiecrui executant.