Daminecâ, 17/80 Ianuarie 1910. Nr. 3

/

m Pip-j- iP fi

liiH 1

‘Jftâs ||

i iif!Î

i%-■

P r e ţu l a b o n a m e n tn în liPe un ân ..........................................4 cor. 40 bani.? e o jumătate de a n .....................2 ror. 20 bani.Hom&nia, America ţi alic tări străine 11 cor. anual. Abonamentele se (ac la „Tipografia Poporului", Sibiiu.

F o a ieApare în fiecare Duminecă.

INSERATE:să primesc Ia b i r o u l a d m i n l s t r a ţ i u n i l , (str.

Măcelarilor nr. 12).Un şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oară 12 bani

a treia-oară 10 bani.

Programul guvernolai.In şedinţa de Luni primministrul

Khuen a cetit programul guvernului. Pănă în şedinţă, deşi a fost întrebat din aaai multe părţi, n’a voit să destăinu- iască nimic din programul său, dar a «Sat expresiune speranţei, că programul va face o bună impresie asupra „na­ţiunii" şi chiar contrarii nu vor putea leece uşor preste el, de oarece el, Khuen voieşte a aduce armonie între rege si staţiune.

întrucât să vor împlini aceste nă­dejdi, ne va arăta viitorul apropiat, dar sica o putem constata, că programul lui Khuen n’a făcut vre-o impresie deose­bită şi n’a mulţămit lumea, politică. Aceasta mai cu samă din două pricini: Mtâiu, pentrucă în program sunt făgă­duieli vechi, făgăduieli făcute şi de alte guverne de mai nainte, fără să fie îm- •şKn’.tC; TnţrphayOj că le va împlini acum

? — îşi zice lumea politică.Di, aică parte în afaceri de mare

-j.ifcrea poatru noi d pentru ţară, cum e votul universal şi chestia naţionalită­ţilor, s’a pronunţat pe scurt şi nu de­stul de hotărît;

Khuen a început expunerea pro­gramului declarând, că scopul lui «*te a descurca criza pe cale constitu- Şională, legală. Dacă nu va reuşi să Sadeplinească acest lucru cu dieta de a«um, va disolva-o ş i va fa ce alegeri noue.

Aceasta a spus-o limpade şi hotărît.A trecut apoi la program, după

sare are de gând să lucre în o cârmu­irea ţării.

Amintind de Sancţiunea Pragma- Aisă, legea dela 1723, care asigură pe veacuri desvoltarea ţării, zice, că în ire- t i le m ilita re şi el făgăduieşte tot ce au i&găduit guvernele de mai nainte, pentru a se desvolta puterea armată în direcţie naţională.

In ce priveşte afacerea Croaţiei şi. Slavoniei, Khuen promite, că noul gu­vern să va sili a o rezolva după legiŞ» dreptate, având în vedere interesele Şării.

Despre banca naţională, neatâmatâ, Khuen zice, că Ungaria are drept asi- Surat la ea, dar el crede, că nu sunt date toate condiţiile, pentru întemeiarea ei acum. Nici dieta aceasta nu e în­voită întreagă cu banca neatâmată. La “napul său ţara îşi va da părerea în aceasta treabă.

După aceasta Khuen vorbeşte de­spre reforma sau schimbarea leg ii de* egere. Guvernul — zice Khuen —- © pen ru egalitatea drepturilor politice, dar

nu poate primi nici unul dintre proiec­tele cari s’au prezintat pănă acum. Kuen, zice că n u poate fa c e declaraţii m at am ănunţite , dar declară, că guvernul

.voieşte u n vot un iversa l f ă r ă p lu r a l i ­tate, care să nu ştirbească însă carac­terul maghiar al statului.

In ce priveşte chestia na ţiona lită ­ţ i lo r şi chestia socialismului, crede, că să va ajunge la rezultate bune prin re­forme grabnice şi drepte pe te ren u l adm in istra tiv şi prin aplicarea potrivită a legii despre în tr u n ir i s i în so ţiri (aso­cieri).

Promite apoi, că guvernul va în­griji de a da o întindere mai largă în ­vă ţăm ântu lu i p o p o ra l şi va propovădui pacea şi buna înţelegere între diferitele confesiuni din ţară.

In sfârşit vorbeşte despre reformele financiare , prim cari să se asigure echi­librul (cumpăna) între venitele şi chel­tuielile statului şi despre reformele j u s t i ­ţ ia re (pe terenul legilor), punând în vedere unele schimbări şi îmbunătăţiri, d. e. la legea despre asigurarea munci­torilor. Apoi promite îngrijire şi sprijin pentru desvoltarea şi înaintarea trebilor economice, industriale şi de comerciu.

Acesta e pe scurt programul noului guvern. Cum vedem şi cum am zis mai sus, el nu e destul de hotărit. Multe făgăduieli, cari le-am auzit şi dela alte guverne.

Aci numai la una reflectăm. Anume, dacă noul guvern crede, că chestia na­ţionalităţilor şi cea a socialismului o va putea rezolva n u m a i prin reforme admi­nistrative, fie ele cât de grabnice şi drepte, să înşală de-a binele şi neresol- vată va lăsa-o şi el, ca şi guvernele premergătoare. Aceasta însă nu este în înteresul patriei, a binelui şi întăririi ei;

Sibiiu, 28 Ianuarie n.P ro c e se , osân d e, te m n iţă .

Editorii dela început ai „Ţării 01tului“ din Făgăraş, Dr. Şenchea, Dr. Şerban şi Dr. Vasu, au fost osândiţi, din partea tribunalului din Braşov la 160 şi 20 cor. fiecare, în parte, pentru „politică fără cauţie“. In opt articole, scrise pe timpul adunărilor poporale, s-a găsit acea politică neiertată.

— Dl Emil Taus, dela „Lupta4' a fost osândit la trei luni temniţă de stat şi o mie cor. în bani pentru articolul despre legea de colonizări, publicat în nr. 38 din 1909, sub titlul „Ei vreau pământ“. Desbaterea, s’a ţinut Luni în 17 1. c. la curtea cu juraţi din Bu­dapesta.

In 15 Febr. n. Bă va pertracta la curtea cu juraţi din Segbedin procesul de pressă al părintelui Hlinca, pentru un articol apărut în foaia americană slovacă. Acest proces e aşteptat

cu mult interes de cei din Seghedin. Hlinca va ţinea o vorbire, în care va arăta şirul suferinţelor' sale.

— In temniţa de stat a Seghedinului a intrat în 15 Ian. c. fostul redactor resp. al „Drapelului" Nicolae Jugănar, osândit la 4

-luni şi 500 cor. pentru reproducerea unui ra­port despre congresul socialist, ţinut anul tre­cut în Viena.

Dl Jugănar a mai împlinit astă vară o osândă în Seghedin, de trei luni.

In temniţa de stat a Seghedinului mai este dl Victor Branişte, care iese în 2 Febr. c. T. Popovici, socialist, iar dintre slovaci Hlinca şi Periei. De curând a ieşit ţăranul Niculaie Pârvu.

In Vaţ să află dl Dr. Cassiu Maniu şi slovacul Ivanca.

E bine să ne aducem aminte cât mai des de aceşti bărbaţi ai noştri, cari sufer mizeria temniţelor. -

C um a n fo s t p rim iţi p r in ţ i i R om ân iei. Moştenitorul de tron al Româ­niei şi soţia sa, princesa Maria, au fost pri­miţi cu multă căldură la curtea împărăteasea din Berlin şi distinşi la diferite prilejuri. "In prezenţa prinţului moştenitor al Germaniei şi; a altor prinţi, .împăratul a învestit Marţi, săp­tămâna trecută nouă noi cavaleri ai ordinului „Vulturului negru“, între ei şi pe prinţul Fer- dinand al României.

Seara la orele 8, împăratul şi împără­teasa au dat o cină în sala Elisabeth a ea-, steiului regal, cavalerilor „Vulturului negru". La dreapta împărătesei a luat loc prinţul moştenitor german, la stânga ei p rin ţu l mo­ştenitor a l României. împăratul şedea în faţa împărătesei.

A doua zi, Miercuri, principesa Roma-, niei însoţită de împăratid ş i împărăteasa a vizitat biserica împăratului Wilhelm I. şi seara a vizitat Teatrul regal, însoţită de principesa Eilel Friedrich. A. S. R. Prinţul Ferdinand a vizitat dimineaţa pe cancelarul imperiului. Prinţii români au dejunat la Potsdam Ia prinţul şi principesa moştenitoare a Germaniei, în pa­latul de marmură.

Joi prinţii români au vizitat după prânz muzeul împăratului Friedrich şi au luat pe urmă ceaiul la prinţul şi principesa Karl Anton • de Hohenzollern. Seara au luat parte la o mare serbare, care a avut loc la castel.

Guvernul in parlament.Luni s’a prezentat, atât în dietă,

cât şi în casa magnaţilor noul guvern al lui Khuen-Hedervary. Dieta a ţinut şedinţă înainte de prânz, casa magnaţilor după prânz. In amândoue locurile prim­ministrul Khuen şi-a făcut cunoscut pro­gramul său de ocârmuire. In casa mag­naţilor, deşi unii şi-au esprimat, neîncre­derea faţă de guvern, Khuen a fost

Pag.F O A Î A P O P O R U L U I N r. s

primit în linişte, pe când în dietă a fost larmă uriaşă, tumult şi furtuni, preste tot o şedinţă foarte agitată.

Cetindu-se autograful regal (scri­soarea regelui) de numire a guvernului Khuen, s’a început o discuţie asupra lui, care s’a continuat şi în şedinţele următoare.

Prezentarea guvernului.Şedinţa dietei s’a început Luni după 10

ceasuri. In public s'a arătat un uriaş interes faţa de aceasta şedinţă. Galeriile erau tixite, încât mulţi cari au avut bilete de intrare, n’aa mai încăput. Asemenea şi deputaţii au fost în număr aproape complet.

Prezidentul Gâl deschizând şedinţa, pre- ziată pe rând înştiinţările, adresele şi cererile intrate la dietă. Intre aceste este înştiinţarea în scris a lui Khuen-Hddervâry despre nu­mirea guvernului şi că vrea să-şi areto în aceasta şedinţă scrisoarea regală de . numire.

Deputatul Nagy D. prezentă adresa co­misiei alese în afacerea băncii neatârnate. Cere sa fie desbătută adresa. '

In acest moment întră în sală noii mi­niştri, în frunte cu Khuen.

Deputaţii independişti izbucnesc în stri­găte asurzitoare. Ou ei împreună zbiară kos- suthiştii şi cei din stânga. Să aud strigăte : Trădători de patrie î Slugi împărăteşti! Căra­ţi -vă la Viena! . . . Unii deputaţi au început să fluiere...

Prezidentul vrea să facă linişte, sună clopoţelul, dar degiaba. Zgomotul nu înceată.

In mijlocul acestui ^zgomot să ridică Khuen şi zice:

— Prezint dietei preaînaltul autograf, (scrisoare) despre numirea guvernului.

Zgomotul, care încetase puţin, izbucneşte de nou şi cu putere.

Secretarul Hammersberg ceteşte auto­graful. Unii din deputaţi îl însoţesc cu cuvinte de batjocură şi dese întreruperi.

Discuţie asupra autografului. Furtună.

După cetirea autografului, prezidentul Găl zice, că autograful să va trimite casei magnaţilor. *

Iusth zice, că întâiu trebuie să se discute, sa se ia hotărire, apoi să se trimită autograful în casa magnaţilor. Să naşte o discuţie aprigă, la care iau parte Andrâssy, Bânffy, IIollo, Polonji ş. a. Şă ridică din când în când zgomot asurzitor. Prezidentul faee propunerea, să se verifice partea din protocol, unde să scrie despre prezentarea autografului. Mulţi din deputaţi sunt împotriva. Partizanii lui Iusth fac zgomot asurzitor, bat cu bâtele în mese. Furia lor să îndreaptă acum împotriva prezidentului Gâl, zicând că e una cu Khuen. Maioritatea dietei însă declară protocolul de verificat.

Când să vesteşte aceasta, pe independişti îi apuca o turburare pătimaşa. Nu să mai aude nimic, numai urlete şi ţipete neînţelese şi clo­poţelul preşedintelui. Deputaţii Gaâl Gaszton, urmat de deputaţii Nagy Gyorgy, Faikashâzy, Lovâszy Mârton,. Pozsgay şi Madarâsz dau năvală asupra tribunei prezidenţiale. Să nă­pustesc asupra prezidentului, dar sunt reţinuţi de alţii.

Pe tribună să încinge o adevărată luptă. Deputatul Pozsgay reuşeşte să zm'ulgă din- manile secretarului Hammersberg protocolul- şi-l aruncă în sală. Deputaţii constituţionali vin în-ajutorul prezidentului. Cu -mare greu- reuşesc să silească pe deputaţii justhişti să pără- scasea tribuna prezidenţială.

Era pe aci să se nască o păruială. Pre­zidentul e silit să suspende şedinţa.

Propunerea lui Justli. Programul guvernului.

După redeschiderea şedinţei, Justh ia cuvântul şi declară, că partidul nu are încre­dere în guvern şi faee următoarea propunere:

„Dieta luând cu respect omagial Ia cu­noştinţă autograful despre numirea guvernului ? în acelaş timp declară, că n’are încredere în guvernul Khuen-H^dervâry şi nu-1 sprijineşte“.

Propunerea însă nu se discută de-oeam- dafcă, ci îşi desvoaltă programul primministrul Khuen. Cuprinsul programului îl schiţăm în primul loc al foaiei noastre.

Când Kliuen a început să vorbească, îi se strigă:

—- Afară cu slugii împăratului! întreruperi de aceste se aud des cât

timp ceteşte Khuen programul, iar Ia sfârşit izbucneşte iarăş un zgomot uriaş. Deputaţii zbiară şi ameninţă, deputaţii poporali să ceartă cu socialistul Mezofi. Liniştea se restabileşte cu mare greutate.

Proiecte de legi.După restabilirea liniştei, Khuen-Heder-

vâry gată cu cetirea programului său şi p re ­zintă dietei următoarele proiecte de leg i: 1) proiectul de lege despre buget, 2) despre indemnitate pe 2 luni, 3) despre convenţia cu România, 4) şi 5) despre contingentul recru­ţilor şi 6) un proiect despre oprirea păşuna- ţului liber.; Prezidentul anunţă în mijlocul unui zgo­mot mare că aceste proiecte se vor trimite comisiilor cărora aparţin.

Asupra acestei anunţări a prezidentului se naşte iarăş o discuţie înfocată şi o larmă uriaşă, Hollo şi, alţi deputaţi susţin, că pur­cedem prezidentului e volnică. Hollo zice, că pănă când nu se discută scrisoarea regală, Jiu se'pot da proiectele de lege la comisii. Şi atunci dieta are-să hotărească. Discuţia asupra autografului regal* nu trebuie întreruptă.

In sfârşit, fiind timpul înaintat, şedinţa să închide în mijlocul unei vii agitaţii, pu- nându-se la ordinea zilei pentru şedinţa de Marţi discuţia asupra autografului regal.

I a c a s a magnaţilor.I rimministrul Khuen, după ce a trecut

înainte de prânz prin focul dietei, şi-a ţinut acelaş program după prânz în casa magna­ţilor. Aici, deşi nu aprobat! de toţi membrii casei, a avut o-primire liniştita. ■ ' ,

Prezidentul 1 deschizând şedinţa, ceteşteo copie a autografului regal despre numirea lui Khuen, apoi vesteşte, că originalul auto­grafului l-a oprit dieta. Tisza a înfierat acea­stă purcedere a dietei şi a propus, ca casa magnaţilor să protesteze împotriva ei. Pro­punerea s’a primit, provocând astfel un con­flict între dietă- şi casa de sus.

Atunci k intrat în casă Khuen şi şi-a cetit programul. Au vorbit apoi contele Hadik- Barkoezy Endre, contele Kârolyi Mihâly, şi alţii, între cari şi .contele Tisza Istvân. Ace­sta a rostit o remarcabilă vorbire, în favorul noului guvern, dar în contra votului u n i­versal, care — cum a zis dânsul — n u e de folos, nici naţiunii, nici dinastiei. Vorbirea sa a făcut senzaţie în cercurile politice şi ne vom mai ocupa cu eai !

Casa magnaţilor a luat apoi spre ştire numirea noului guvern şi şi-a exprimat nă­dejdea că noul guvern va rămânea pe teren constituţional şi legal.

Continuarea deshâterilorIn şediiiîelc dc Marţi şi de Miercuri

s au continuat desbaterile asupra numirii noului guvern. Şedinţele au foat mai liniştite, dar

totuşi cu zgomot, cu întreruperi şi huiduieli. Marţi s’au pronunţat diferiţii capi de partide în numele partidelor. A vorbit Andrâssy numele partidului constituţional, declarând ej na are deplină încredere în guvern, dar în demnitatea va vota-o, ca să nu împsdecg mersul ocârmuirii ţării.

Asemenea nu are încredere în guvern nici partidul poporal, dar pentra votarea sau ne votarea indemnităţii lasă voie liberă fie-cai A vorbit în numele partidului Zboray.

Ţinuta ce o observă partidu l nostru a l naţionalităţilor faţă de guvern a făcuto cunoscută prezidentul D r. Teodor Mikali A spus lămurit ce voim şi ce facem. Vorbi­rea o publicăm în alt loc al foaiei.

In şedinţa de Miercuri între alţii a ata­cat aspru guvernul deputatul Polonyi. Desbate- rile continuă.

Partitei wstw no»l p te .In noua stare de lucruri, creată prin !

numirea guvernului Khuen, partidul naţionali- Itâţilor şi-a arătat ţinuta, ce o va observa faţă jde guvern, hotărit şi precis, iar nu şovăitor !ca alte partide (d, e. cel poporal şi eu deosă- jbire cel constituţional). Aceasta e încă o, do- ]vadă, că noi stăm pe un temeiu politic goli#, 1

întrevederea cu Dr. Miliali. 1Primministrul Khuen a avut săptămâna l

trecută o întrevtdere cu prezidentul clubului j nostru, D r. Teodor Mihali,- la hotelul Bristol j Khuen a împărtăşit dlui Mihali programul, e# ] avea să-1 espună în dietă. In discuţia mai departe, primministrul a osândit proceduri \ de pănă acum a guvernelor maghiare fo ţi de celelalte naţionalităţi din patrie, şi a făcui ] promisiuni, că n o u l guvern va căuta să re* ! fa re rând pe. rând, gi eselile^din trecut. IC - nistrul-prezident a rugat apoi pe dl Mihali să stariie, ca clubul naţiunalist să observe îr dietă p ţinută reservată (adecă neduşmănoasă|. faţă de guvernul actual.

Conferenţa clubului.- Clubul deputaţilor naţionalişti a ţinut # •

întrunire — convocată de mai nainte — Du­minecă, în 23 I. e. înainte şi după prânz. Â* fost prezenţi aproape toţi deputaţii şi întru­nirea a fost condusă de prezidentul clubului Dr. Mihali. _La discuţii au luat parte afară d» prezident, deputaţii noştri Dr. Lucaciu, Onos,Dr. I. Maniu, Dr. Vaida, apoi sârbul Dr. Poiit şi alţii.

S a desbâtut amănunţit starea politică fi s a luat hotărire pentru ţinuta deputaţilor noştri în dietă, faţă de noiil guvern.

Prezidentul Mihali a împărtăşit osie aflata la întrevederea cu contele Khuen, şi întrunirea* pe temeiul acestora, şi-a fixat ţinuta, însărci­nând pe dl Mihali a o face cunoscută în diet*-

Vorbirea dlui Mihali în dietă.Conform însărcinării primite, dl Mih&B

a ţinut Marţi în dietă o vorbire mai lung%In marginile căreia a arătat ţinuta rezervat*, ce a hotărit să o observe clubul faţă de ga-* vern. Iată pe scurt vorbirea dlui Dr. Mihali?

Domnilor deputaţi! înainte de toate tra*' j buie să ne exprimăm regretele asupra modului cum să face discuţia în dietă. In loc ca dom nii >j oratori să discute programul guvernului, diV @ută afaceri personale de mâna a doua (Apro- bări la naţionalişti. Zgomot). Eu nu voiu urm»1 aeest esemplu, ci voiu întră în miezul lu cru lu i»In ce priveşte reforma electorală, noi sânte® j convinşi eă între Coroană ş i popoare doM^ I neşţe cea m ai desăvârşită armonie, deş& j

fo s tu l guvern- a fă c u t tot ce i-a sta t în j tiiiţă ca să înlăture factorii, cari au stâruiS j pe lângă Coroană în interesul vo tu lu i uni?*■ > versal. . t

Nr. 3 F O A I A P O P O R U L U I Pag 33

Popoarele astăzi n u doresc alta decât să se vază liberate sau scoase de supt ju g u l iobăgiei politice. (Aprobări zgomotoase la naţi­onalişti).

Aceasta nu se poate, decât prin intro­ducerea unei legi de alegere drepte, demo­crate, în marginile cele mai largi.

încă în mesagiul din 1000 s’a impus guvernului prelucrarea proiectului de reformă electorală, bazată pe principiile democratice. Astăzi tot aşa se prezintă treaba — şi dacă este undeva vre-o neînţelegere, aceea este în parlamentul acesta, care nu e expresia po­poarelor ţării. Noi partidul naţionalităţilor tot­deauna am spus-o aceasta, din 3 Iulie 1906 pănă în ziua de astăzi.

In afară de aceasta, pe noi ne-au pre­ocupat mult problemele: naţionalistă ş i so­cială. Guvernul demisionat nu a lucrat nimic *;n direcţia aceasta.

Nici guvernul de acum nu poate pre­tinde să ne purtăm cu încredere fa ţă de el, de vreme ce nu a precizat nimic privitor la reforma electorală, chestia naţionalităţilor ş i la problema socială, muncitorească. Mai ales

| în privinţa celor două puncte din urmă srm- tem cu totul nemulţumiţi. (Zgomot şi contra­ziceri.) Prin urmare îmi iau voio să prezint următoarea propunere:

Să decidă dicta, că iu la cunoştinţă nu­mirea guvernului, şi că nu va sprijini acest guvern în acţiunile lui, decât dacă va rea­liza votul universal, secret, egal ş i după co­mune _ pe baza egalităţii de drept şi politice. Chestia de încrcdcro o ţine atârnătoare pănă la prezentarea ace,stai proiect14. (Aplauze în centru.)

Din ţări străine.Alegerile în Anglia.

Faţă de alegerile din Anglia şi de urmă­rile lor să arată un interea deoaăbit în în­treagă Europa. Statele sunt interesate, căci dela ajungerea la maioritate a uneia sau alteia din cele doue partide mari atârnă, pe lângă schimbarea sistemului de dare, şi sistemul ta­rifelor de vamă cu străinătatea şi cu coloniile engleze.

Până la încheierea foaiei noastre rezul­tatul alegerilor a fost următorul: 238 unio- nişti-conzervatori, 213 liberali, 36 din parti­dul muncitorilor şi 71 naţionalişti (irlandc-zi).

Cum să vede liberalii împreună cn de­putaţii muncitorilor, abia au o mică maioritate. Majoritatea parlamentară neîndoielnică va avea-o acel partid, la care să vor alătura na­ţionaliştii.

Intre cele două partide (conservatori şi liberali) este o luptă foarte aprigă. Urmările, ce ar rezulta, dacă liberalii vor rămânea în minoritate, aă văd din următoarele aprecieri ale foilor engleze:

Lorzii nu s’au sfiit a înfrica pe alegă­torii de prin sate, ameninţându-i că, dacă iz­butesc liberalii, vor urca arânzile şi vor da afară din oamenii ce ţin la curţile lor.

Po de altă parte lucrătorii din industriile cari sufăr şi’n cari e lipsă de lucru, s’au lă­sat ademeniţi de propaganda protecţionistil.

Luptă desperată cu lupii.

Iernile îşi cer de obiceiu jertfe de oameni, răpuşi de fiarăle sălbatice. O astfel de jertfii ne arată chipul de a zi. întâmplarea s’a petrecut în jurul Clujului. Un proprietar mergea călare spre un sat vecin, când de-odatăr s’a văzut încun-

jurat de-o haită de lupi. Calul spăriat l-a trântit jos şi a fugit. Omul nostru a scos revolverul şi s’a apărat cu curagiu, dar R ^ răzbit de mulţimea lupilor flămânzi. In cele din urmă, după o luptă cruntă, a fost sfâşiat de fiare.

In chip să vede lupta bietului om, pe viaţă, pe moarte;

> - % : Pagf. 34 . F O A I A P O P O R U L U I Nr 3 i

Sâ nu uităm că lorzii ca proprietari defibrici de bere şi de rachiu, în legătură ca erâşmarii, au dus luptă înverşunată în potriva liberalilor, cari au căutat să înfrâne beţia, a tât de răspândită şi de primejdioasă în Anglia.

„Dacă izbutesc a ajunge la cârmă pro- teoţioniştii şi fac reforma tarifelor vamale, conservatorii vor sta mult la putere. Sâ ştie că taxele vamale ocrotitoare au tendinţă de a creşte, nu de-a scădea. Din pricina intere­selor ce să leagă de acest regim, el capătă, foarte mare stabilitate.

Partidul liberal, fiind pentru schimbul slobod, ar remânea în delungă vreme departe de putere. Interesele coloniilor face acelaşi lucru, a r întări regimul. Şi Camera lorzilor, eşind biruitoare din lupta pe viaţă sau pe moarte ce-a purtat în potriva politicei cuprinsă în budgetul lui George Lloyd şi în tot pro­gramul de reforme în folosul muncitorilor şi a! clasei industriale şi comerciale, va fi spri­jin puternic pentru o domnie lungă conser­vatoare.

„Protecţionismul anevoie se va putea desfiinţa; anevoe se va răpi coloniilor tariful de preferenţă. Ar fi neyoe de. silinţi'mai pe sus de puterile omeneşti. Pentru liberali nu e vorbă acuma de-o simplă izbândă electorală, nu e vorbă de urcat sau de căzut; dar e vorbă de viaţa sau de moartea acestui partid.

Dfis Bucovina.' — Scrisoare particulară. —

Cernăuţi, 21 Ian. 1910.Dintre cele trei societăţi sau „Asocia-

ţiunii" pentru cultura şi literatura română, ale Românilor din Austro-Ungaria, Societatea noastrâr' din Bucovina .desvoaltă mai puţină activitate.

Asociaţiunea din Sibiiu lucră cu mare aparat, îngrijind de răspândirea învăţăturii de carte şi în popor, în masele ţărănimii.

Asociaţiunea din Arad s’a regenerat în | vremea din urmă şi cu toate că nu dispune de mari fonduri, în cercul ei lucră cu sârgu- inţă pentru cultura română.

Societatea noastră bucovineană a rămas îndărâptul acestor două. Un fel de lâncezeală stăpâneşte de mult aceasta însoţire, deşi mij­loacele nu-i lipsesc spre a pune la cale o lu­crare mai rodnică în sinul poporului român din> Bucovina.

Are apoi societatea noastră un frumos program de lucru, care dacă l-ar executa, mult bine ar face.

Iată în rezumat acest program: răspân­direa culturii în popor, editarea de cărţi ţ i broşurele cu conţinut poporal, tipărirea de cărţi pentru şcoale, aranjarea de confe­rinţe etc. din cari însă mai nimic nu s’a în­deplinit. Sunt frumoase pe hârtie, dar îri lu­crare nici una.

Are societatea, cum o ştiu toţi Românii de aici, o frumoasă bibliotecă, dar ea este în neorânduială şi să îmbogăţeşte puţin, poate cu câte vre-o scriere-două, trimise gratuit. . .

Cum zic, societatea are multe de toate, dar nu are şi n'a avut oameni cari să o puie In mişcare.

Aceasta stare de lucruri, puţin îmbu­curătoare, a fost scoasă la iveala la adunarea generală a Societăţii, ţinută nu de mult. Doi membrii au pus cu deosebire degetul pe rană.

Dl G. Tofan a aratat, că Societatea nu se întruneşte în fiecare an şi aşa nici comi­tetul nu-şi dă socoteala regulat, ceeace este una din cauzele stagnării. Aminteşte apoi alte Scăderi, cari privesc - biblioteca, cabinetul de

lectură, lipsa de conferenţe etc. Tot în felul acesta vorbeşte dl Ohisanovici, arătând în deo­sebi, că din programai Societăţii comitetul n ’a executat nimic. Susţine un internat, doar atât, dar numai atât nu e îndestulitor. 1

Constatându-se aceste, adunarea şi-a ales un nou comitet. Acesta este următorul:

Prezident Dionisie Bejan; vice-prezidenţi Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu; secretar George Tofan; casier Vasile Iemna, iar mem­bri: profesorii universitari Vasile Gheorghia, Ştefan Saghin şi Teodor Tarnavschi, profe­sorii Eugen Botezat, E. Forgaci, T. Sauciuc,A. Litvlniue şi Mihai Vicol, medicul Dr. Pro- copovici, George Sârbu, Eraclie Bocancea şi Dimitrie Bucevschi.

In noul comitet' sunt mai mulţi bărbaţi vrednici, oameni de muncă recunoscuţi. Astfel poate să întrezărim zorile unei ere noue. Să poate şi am şi aştepta-o aceasta. In vremile aceste, când să recere activitate înteţită pe toate .tereneţe vieţii, numai „Societatea pentru cultura şi literatura română" să lâncezească? E nefiresc lucru, ca să fie coada, pe când ea trebue să fie fruntea societăţilor noastre cul­turale. ‘

De altcum dl Bejan, prezidentul noului comitet a promis, că comitetul îşi va ţinea de datorinţă să desvoalte o activitate, o lu­crare mai inteţita, decât în trecut.

Să sperăm! Coresp-

De asein si faoeni în bx-Ibx?- Graţie guvernului coaliţionist am întrat

de-a binele în starea de ex-lex (în afară de lege), în ce priveşte dările. Noul guvern n’are drept să stringă dare de stat, nefiind votată in dieta nici indemnitatea sau budgetul pro- vizor şi nici budgetul regulat al anului 1910. Şi începând cu l~a Ianuarie a. c. deregăto- riile de dare n’au <drept. să socotească carnete de întârziere dupăjdările neplătite, pe 1910, pănă ce dieta nu votează budgetul.

Cât va ţinea starea de ex-lex, nu se ştie, dar probabil curând nu se va sfârşi.

In vederea acestei stări foaia băncilor noastre „Revista Economică“ din Sibiiu, dă următorul sfat cuminte băncilor:

„Băncile, în ziua când ar trebui să-şi plătească dările, — zice „Rev. Econ." — în loc să le verse în cassa statului, să le depună la sine însăş,ca depunere cu câştig, dându-le mai departe împrumut oamenilor şi câştigând cu ele. Când va înceta starea asta, le duce şi le plăteşte, că carnete n’are drept să-i ceară pentru întârziere, iar ce a crescut după acele sume, ca după depunere, să fie dat spre un scop cultural, după hotărîrea direcţiunii.

Având în vedere că ex-lexul ar ţinea timp mai îndelungat, apoi iacă ce s’ar în­tâmpla:

In 15 Februarie e terminul de plată a dării pentru pătrarul întâi de an. Băncile noa­stre au de plătit peste un milion şi jumătate în dări, aşadar Ia 15 Februarie ar avea de vărsat în cassa statului vre-o 400.000 cor. Aceste 400 mii, depuse zicem cu 5%, ar a- duce în un pătrar de an 50.000 "cor. ’ De va ţinea ex-lexul jumătate de an (ceeace uşor se poate să ţină şi mai mult), dările băncilor depuse la sineşi, ar aduce 100.000 cor. numai după rata pătrarului al doilea, care-i de plată la 15 Maiu, alte 50.000; de tot 150 de mii cor. pe care ele le-ar dărui pentru ajutorarea aşezămintelor noastre culturale, Ia care ar voi.

Lucrul nu are lipsă de tâleuire mai de­parte. E limpede. Ar fi un fapt frumos.

Sâ nădăjduim că toate băncile noastre îfi vor aduce aminte de acest lucru în. 15 8

Februarie şi vor aşeza ca depuse Ia cassa ! proprie sumele de dare, pe care ar avea să [a j plătească atunci la cassa statului. î

Precât aflăm câteva bănci au şi laat j hotărâre a face acest lucru negreşit. Urme- jzele toate". iI

Acest sfat îl dă „Rev. Econ.“ băncilor j noastre. Când am vestit întrarea ţării în star*. ! de ex-lex, am sfătuit pe cetitorii noştri, e£ I pe lângă tot ex-lexul, să-şi plătească flecar# regulat darea, ca sâ nu se îngrămădească, | căci dupăce ţara va veni în rânduială, darea I tot trebuie plătită, fâră carnete însă, cum a». I amintit.

Dăm şi acum acest sfat, dar unii di* oamenii noştri, cari vor voi, pot să urmeza sfatul „Rev. Econ.“ şi să depuie şi ei banii d® dare la bănci, iar carnetele să le cinstească pentru scopuri de obşte.

Dsla Reuniunea meseriaşilor noştri— Serata cea din. urmă din 1909. —

La sfârşitul lunei Decemvrie s’a ţinui la Reuniunea meseriaşilor noştri din Sibiiu cea din urmă serată din anul trecut, cu un pro­gram bogat şi bine eseeutat. La serată a luat parte ea de obiceiu o mare mulţime de me­seriaşi, tineri şi bătrâni, dame şi domni. Fiiai prezidentul V. Tordăşianu bohnv, serata a fost condusă de viceprezidentul G. Poponm.In vorbirea de deschidere dl Poponea a făcut pomenirea repozaţilor noştri A u g u stin Bunea,Ion R usu-Ş irianu şi Demetriu M arcu, ară­tând cum cei doi dintâiu, pe lângă alte merite,,, au fost calzi sprijinitori ai clasei meseriaşilor, iar D. Marcu, redactor şi scriitor, s’a ridicat din tagma meseriaşilor, fiind la început cule­gător tipograf. Să dă espresiune jalei pri* ridicarea celor de faţă, apoi să trece Ia prog­ramul literar al şedinţei. Programul a constat / 4 din 12 puncte, cari au fost eseeutate tca -b«* succes.

începutul I-a făcut un cvartet de meseriaşi, condus de dl I. Miga, esecutând frumos 2 cântări. A urmat apoi un tinăr student car# a predat cu mult haz monologul: „Pe nea­şteptate". Dl N. Topolog a cântat 2 doia* frumoase. Dl I. Miga s’a distins şi de date aceasta ea bun declamator în „Revolta1* d® ‘H. Lecca. Studentul teolog Ignaton a cântat pe violină mai multe doine, secundat fiind tot cu violina de dl E. Macsimilian, stud. teolog fiind viu aplaudat. A urmat iarăşi o cântare din partea dlui Mihail Neagu, stud. ped., bon cântăreţ de doine, după care stud. pedagog.N. Popovici, a ţinut o instructivă conferenţă' „Despre alcoholism", care a fost ascultată e*

, multă atenţiune. După dl PopOvici a urmat mititica V. Baciu declamând poezia: nLăcră­mioareleK de V. Alecsandri. Un tinăr student ni-a cântat iarăşi o doină frumoasă, iar d-şoars Eugenia Popp a declamat cu multă pricepere poezia: „Nu m’ai priceput", de Coşbuc. Dup& d-sa dl Ignaton a prins din nou vioara în mânfc şi, acompaniat Ia pian de stud. în teologie dlE. Macsimilian, au cântat împreună o romanţ* frumoasă, care a provocat de nou furtune de aplause. Pompiliu Hânza a predat cu mull haz anecdota de Speranţă: „Ovreul dup* doctor", iar încheierea a făcut-o practicantul ^ de tipografie I. Măgean, prin predarea bun» ’ a anecdotelor de Speranţă: „Dacă are dreptate* ■?* jţŢiganol prin lunci", stârnind mult hae-

La sfârşitul şedinţei s’au împărţit pri» sorţire 15 cărticele, iar în urmă dl Poponeţ aducând mulţumită prezidentului V. Tordaşiaw— deşi lipsea —- pentru înţeleapta eoaducer® de preste an, ineheie şedinţa.

Nr. 3 F O A I A P O P O R U L U I Pag 35

Mustrare.L a pălărie porţi o floare Ş i nu e din grădina mea,N ăfram ă p o rţi la cingătoare,D ar nu eu am cusut pe ea —Vai. bade, bade, nu te doare

S ă râzi de mine-aşa ?

Să'nvârte hora ’n cercuri line Ş t jalea p iep tu l mi-a cuprins, Să'nvârte ceru’ntreg cu mine,Căct tu în horă nu mai prins.Tu nu mă m ai iubeşti. Văd bine

Că faci aşa ’ntradins.

Te-aş blăstăma şi n'am putere,'lu cel m ai rău d ’ntre flăcăi — N ic i inima ta nu voiu cere,D eşi mă arzi cu ochii tăi,Ş t dacă plâng, eu văd că-mi piere

Itibirea mea d ’intăi.

Fă Iade, f ă ce-ţi place fie,Eu nu am car cu patru boi,Eu n ’am în tinsuri de moşie,Ca multe fe te ’n sat la noi,D ar am şt eu, cum n ’au o •miez

A m ochii amândoi/M aria d in S ă la g îa

Ciobanul şi Balaurul.— Povesto Slovenească. —

I .A fost odată un cioban care păzindu-şl

•ile, uneori cânta din fluier, alte ori culcat aşa saJr’un cot privea nourii şi munţii, ori se uita la oi şi pe câmpia verde.

Intr’o zi de toamnă pe vremea eând şerpii îşi caută culcuşuri sub pământ ca să getreacă iarna, ciobanul nostru culcat la pă- soânt co capul răzimat de mână se gândea aşa

, «Lpirotea de somn.j)e- odată, mare minune! Iată că din toate

părţile se adună şerpii câtă frunză şi iarbă şi eu toţii se îndreaptă spre o stâncă, care se ridica în faţa ciobanului. Fiecare şarpe îndată *e ajungea lângă stâncă, luă pe limbă un fir «Se iarbă şi îl punea pe stâncă. Stânca se crăpă fi atunci şerpii întrau unul după altul într’ânsa.

Ciobanul se sculă, încredinţa cânelui său Dunai turma sa, hotărându-i s’o ducă acasă, ia r el se îndreptă spre stâncă.

— Trebue să văd şi eu ee-i eu iarba -asta şi unde se duc şerpii aceştia! se gândi el.

Rupse un fir de iarbă şi atinse cu el itânca care se deschise. Intră şi de-odată se găsi într’o peşteră a cărei păreţi străluceau âe aur şi de argint. In mijlocul peşterei se afia un jâlţ de aur; pe acest jâlţ stătea înco­lăcit un şarpe uriaş şi dormea.

împrejurul jâlţului erau îngrămădiţi mii 3e şerpi cari de asemenea dormeau, nici unul au se mişcă când a întrat ciobanul în peşteră.

Deocamdata locul acesta îi plăcu cioba- nalui şi se plimbă de ju r împrejur de mai multe ori, dar mai pe urmă îl cuprinse urâ­tul, îşi aduse aminte de oile sale şi voi să plece.

Am văzut, îşi zise el, ceeace doream să văd ; de-acum s’o şterg! Era uşor de spus: „b’o ştergM, dar cum? Stânca se închisese în urma lui după ce-a fost întrat. El nu ştia ce să facă, ce să spună, ca să o deschidă, a tre­buit să rămână în peşteră.

— Dacă-i aşa, hai să mă culciSe înfăşură cu sumanul sau, se culcă

♦i adormi.N a dormit aşa de mult, când fu de­

şteptat de uri zgomot.Se ridică într’un cot şi se uită împrejur:

ochii îi dădură în lacrimi de atâta strălucire, Pereţii straluceau, jâlţul aurit de asemenea,

I iar pe dânsul şedea bătrânul şarpe şi de jur împrejur şerpi puzderie cari lingeau jâlţul îm­părătesc.

De-odată toţi şerpii întrebară:— A venit vremea?Bătrânul împărat al şerpilor, îi lasă Bă

vorbească, pe urmă ridică încet capul şi zise:— A venit vremea!După ce spuse vorbele acestea el se ri­

dică în vârful cozii drept ca o prăjină, se sco- borî de pe scaun pe pământ şi se îndreptă spre uşa peşterti. Puzderia de şerpi se luă după dânsul.

Ciobanul se întinde ca după somn, cască, se scoală şi pleacă pe urmele şerpilor.

— Unde se duc ei, am să mă duc şi eu! se gândi el.

Era uşor de spus: „mă duc şi eu“. Dar cum? împăratul şerpilor atinge stânca care se deschide şi eso cu tovarăşii lui. Când şi

r *»w

I •> V >»>

/ -■ V s : , \' /;■ : ’i " V v .

' * , r*# r- ~

f Menelic II.

cel din urmă a fost eşit, ciobanul dă să ţâş­nească şi dânsul, dar stânca i-se închise în nas şi părintele şerpilor îi şueră cu vocea a- scuţită:

— Prietene, trebue să rămâi aici!— Ce să fac eu acolea? Gospodăria

voastră prea-i pe sponci. Eu nu pot să dorm necontenit. Lăsaţi-mă să ies. Oile mele stau singure în câmp, iar acasă mă aşteaptă ne- vastă-mea, o arţăgoasă de nu-i afli pereche; vai de maica mea ce-oi să păţesc dacă nu mă duc la vreme acasă 1

— Iţi dăm drumul numai dacă juri de trei ori, că nu vei destăinui nimănui, unde ai fost şi cum ai pătruns aici!

Ce să facă? Mocanul jură de trei ori, ca să poată scăpa.

— Dacă îţi calci jurământul are să fie rău de ‘ tine! şueră bătrânul şarpe când îi dădu drumul.

Iată pe ciobanul nostru scăpat! Dar câtă schimbare se făcuse pe lume! Era toamnă când a întrat în peşteră şi acum găseşte pri­măvară. începură să-i tremure genunchii de spaimă..

— Găgăuţ, găgăuţ ce sunt! Am dor­mit toată iarna; ce-are să zică. femeia mea ?

Aşa se gândea ciobanul nostru pe când se întorcea spre casă. De departe îşi zări fe- > meia; ea nu-1 băgă de seamă umblând după treburi. Deocamdată nu voi să dea ochii cu dânsa, gândindu-se la straşnicile mustrări ce avea să-l întâmpine, de aceea se ascunse în ţarcul oilor. In vreme oe el se afla acolo, iată că se apropie de femeie un boier frumos şi-o întreabă unde-i bărbatu-său?

Nevasta începu să plângă şi povesteşte cum toamna trecută omul ei s’a dus cu oile pe munte şi nu s’a mai întors. Poate că l-au mâncat lupii sau poate că vrăjitorii l-a» sfâ­şiat în bucăţii.

— Nu mai plânge nevestică, zise cio­banul, iacă eu trăiesc; lupii nu m’au mâneai şi nici vrăjitorii nu m’au rupt în bucăţi. Am trecut iarna dormind în ţarcul oilor!

El a îndrăznit să vorbească făcându-şi socoteala că faţă de străinul acela nu-i va zice nimic.

Dar de îndată ce a cunoscut vocea lui bărbatu-său, ciobăniţa noastră încetă de a mai plânge şi începu să ţipe:

— Să te trăznească Dumnezeu, nemer­nicule ! Halal, aşa cioban mai zic şi e u ! Lasă oile în plata celui de sus, se culcă în ţarc şi doarme toată iarna ca şerpii!

Mocanul îşi zicea într’ânsul că nevastă-sa are dreptate, dar cum el nu putea spune ce i-s’a întâmplat, tăcu şi nu suflă un cuvânt.

Dar boierul acela frumos zise cătră fe­meie, că nu-i cu putinţă să fi dormit el în ţarc, că trebue să fi fost în altă parte şi că dacă voeşte să spună unde a fost, apoi capătă un bun bacşiş dela dânsul.

Ciobăniţa se înfuriă amarnic pe bărbatu- său şi voi să ştie numai decât unde a fost. Boierul cel frumos o trimese în casă şi îi fă­gădui parale ca să tacă din gură. Pe urmă se puse să afle el însuşi, unde a petrecut cio­banul iarna. (Va urma).

f M enelic II .(Vezi ilustraţia).

Misiunea catolică din Harrar (Africa) a telegrafat foaiei „Osservatore . Romano “, din

. Roma, că Menelic II. împăratul Abessiniei a murit deja în 22 Dec. a tr. dar moartea îi să tăinuieşte, ca să nu isbucnească. răscoale în împărăţie.

O telegramă despre moartea lui Menelie a sosit şi la prezidiul parlamentului român, în Bucureşti.

Să pare deci, că în adevăr Menelic e mort, cu atât mai mult, că de mai multă vreme veneau ştiri despre el, că este greu bolnav.

Menelic II. Negus Negesti de Abessinia a fost un domnitor interesant. In toamna tre­cută s'au împlinit 20 de ani, de când s’a ur­cat pe tronul Abessiniei sau a Etiopiei, cum să mai zice. Atunci era în vârstă de 47 de ani. Etiopia, cam de mărimea Austro-Ungariei, constă din 6 provincii (ţinuturi). In fruntea fiecăreia să află câte un domnitor — raz — cu putere aproape neţărmurită. Menelic a fost şi el în fruntea unei astfel de provincii, dar luând în căsătorie pe fica Negusului de mai nainte, Teodoros, a făcut pretenţii la tron. în ­vingând pe toţi rivalii, s’a proclamat la 1889 de împărat, mai mare presto cei 6 razi. De aceea el îşi da şi titlul de „regele regi!or“.

La început Menelic şi împărăţia lui erau puţin cunoscute în Europa. Menelic a ocârmuit cu mână de fer şi şi-a creat mai nainte de toate o armată puternică de vre-o 200 mii de oameni. Cu aceasta armie a bă­tut la 1895 la Adua o mare armată ita­liană, care voia să-i ia teritorii şi să-l aducă • în oarecare atârnare de Italia.

Prin aceasta învingere a devenit de-o dată cunoscut în Europa. împărăţia lui a în­ceput să fie cutrierată de călători europeni, de gazetari, ingineri, ete. cari au mers şi pe

la curtea lui Menelic, au vorbit cu el, i-au cunoscut planurile şi străduinţele şi le-au dat în vileag.

Pag. 36 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 3

S’a văzut atunci, că acest împărat săl­batic, are atragere cătrâ cultura şi civilizaţia europeană.

E l şi-a dat silinţa a introduce unele lu­cruri de-ale civilizaţiei în ţara lui. La curtea lui a chemat din Europa ingineri şi industri­aşi iscusiţi, cu ajutorul cărora a făcut dru­muri, canale şi biserici frumoase, fiind şi el creştin. A plănuit trenuri, şi-a organizat ar­mata, a susţinut legături diplomatice cu sta­tele europene şi a bătut bani cu chipul lui şi cu inscripţia: »Abessinia nu cere dela nim e nimic, decât dela D zău «.

Dăm azi portretul ace3tui Domnitor african.

P o e z i i d i n p o p o r .Culese de I Pop, înv. în Şumal.

Draga’mi lelea cioicuşe Suflă’n foc, să uită’n uşe,Gura-i plină de cenuşe.

Ma dusăi la făgădău l'lă’n tâlnii cu socrul meu Tinerică-i fata mea Ţi-oi da patru boi cu ea,— Să-mi dai şasă lângă şasă Fata ta mie nu-mi pasă.Maicii-i trăbă ţăsăţoare Fata ta-i scurtă în picioare.De frumoasă nu-i dau bai Că-i cu dinţii ca la cai De o sută patru de ai (ani)Nu poate mânca mălai,

, E mândră, însprincenată Da la cap e cam tunată.E dragă feciorilor Ca buha găinelor.

; De s'ar uita în fântână Ar fagi o săptămână.

Harnică-i muerea mea Ohl harnică vai de ea,Că întro lună toarce o lână Şi mâncă-un sac de făină Şi-o eotareă de piparcă Şi-o măsură de păsulâ Şi zice că nu-i destulă,Când o văd în gura şurii Gândesc căi mama pădurii.

Ştii tu ţese în patru iţe ?Baio nu ştiu niai în două!Tot umblu cu poale nouă.Poţi-le tu tot purta Dacă nu’s de mâna ta. 1

’ Pentru un ciur dela poale O groştorit şepte oale.Pentru un ciur dela mâna O vândut fata faină.

Mă dusăi la mănăstire Şezui 40 de zile.Pusăi mâna pe psaltire,Cu ochii pe la copile.Şi mă'nchinai la icoane Şi "cu ochii la cocoane.Ce m’oi face vai de mine Că nu’s vrednic de popia.Ci numai de dăscălie.

Podul T u rzii.Vechiul pod ardelean, podul Turzii, cu­

noscut în un întreg colţ de ţară, a dispărut de pe malurile Arieşului; i-a sosit şi lui ceasul cel din urmă. Alcătuire arcuită, originală, construat numai din lemn, el a servit aproape un secol de trecătoare la mai multe generaţii de oameni. Romanii câmpeni cu cereale şi cu vite, Moţi de pe valea Arieşului, pănă de de­parte, din creerii Munţilor-Apuseni cu doniţe (bote) şi ciubere, călcat-au acest pod, fiicându-şi

intrarea în ungurescul oraş al Turzii, la tâ r­guri şi pe la judecătorii, străine de graiul şi de sufletul lor.

învechit de ani, bătrânul pod a fost dărâmat anul trecut şi acum un altul leagă cele două maluri ale râului, pod de fer, modern, tineresc, întocmai cum un june viguros înlo- cueşte pe moşneagul gârbovit.

De când ni-s’a dat să avem cunoştinţă despre aşezări omeneşti pe acest loc, oamenii şi-au făcut întotdeauna poduri peste undele mândrului râu al Munţilor-Apuşeni.

Ia lumea romană, în Dacia noastră să afla la. Turda de azi, cum ştiut este, oraşul Patavissa sau Potaissa, oraş mare, înfloritor şi o însemnată staţiune militară. Centrul lui, cu fortificaţii şi palate măreţe, era aşezat în­spre Cheia-Turzii. Calea romană, care vinea dela Napoca şi să îndrepta cătră Apulum, trecea pe la Potaissa, prin oraş. Urmele ei să văd şi acum şi poporul o numeşte drumul lui Traian. De pe podeiul Potaissei calea co­bora de vale la Arieş, preste care era costruat un pod măiestru. El să afla dinjos de moara Beclenii1), cam la o sută de paşi. Nu ne-a rămas nici o reminiscenţă scrisă despre acest pod, cum nu avem descrieri nici despre alte monumente din Dacia lui Traian. Ni s au păstrat însă, ca vechi martore ale măririi ro­mane, cele două capete ale podului, în ruină. Aceste s’au luptat biruitor cu valurile, uneori furioase ale râului auriu. Arieşul e apă domoală şi lină, dar câte odată, când să topesc grabnic zăpezile, sau pe munţi să descarcă puhoaie năpraznice, râul iese din firea sa blândă, de­vine sălbatic, să umflă şi valurile lui duc totul, ce le opreşte calea. Apa strică atunci podurile mai slabe, rupe iezăturile, şi pe la Turda şi mai în jos năpădeşte câmpia şi îneacă morile şi satele de pe maluri. La 1833, cu ocaziunea unei astfel de esundari, valurile apei au scos Ia iveală capul podului de pe malul drept, spălăcind năsipul, cu care era acoperit, pe când celălalt cap al podului, de pe malul stâng, era cunoscut mai de înainte. Ambele capete au fost alcătuite din cvadrate de peatră, pu­ternice, cari în parte mare au fost scoase din râu şi folosite la zidit. Cu deosebire să vede a fi fost lucrat artistic capul podului de pe malul drept. Un inginer, Iosif Ercsey a vizitat în anul amintit, aceste ruine şi a aflat rămăşiţe de stâlpi şi petri cu decoraţii artistice.2) Pe o peatră să afla figura unei broaşte uriaşe, întruchipând, cum să erede, apa râului, iar pe o altă peatră era o inscripţie romană, dar Ercsey n’a putut’© descifra. Ambele pietri au fost ziduite în temeliile unei pod preste un râuleţ şi astfel a dispărut singurul chrisov de peatră, care putea da desluşiri despre ve­chiul pod. Silvestru Moldovan.

(Va uwaa) ' — —-----------

Deslegarsa ghicitorilor.Deslegarea ghicitorilor, publicate în nu­

mărul de Crăciun, este următoarea:1 -

Prima ghicitoare a fost:1. Rămasu-ţi-a, Române

Speranţa în viitor. (A. Mureşanu.)

2. Dup’atâtea veacuri negre de dureri, de vijelie, Tu, an nou, ce ne vesteşti?

(K Alexandri.)3. Ca un glob de aur luna Btrălucea

Şi pe-o vale verde oştile dormea!(£>. Bolintineânu.)

4. Astă-zi iar ne chiamă Românimea, să ne• batem pentru ea. (r. Cărlova.)

e ... .*) aceasta e înafară di» oraş ei a fost a iamihei gTofeşti Bethlen, azi e proprietatea oraşului. Komanu îi zic: moara Beelenii.

*) Vezi Nemz. Târsalkodo, anul 1837.

5. Numai ţara mea nu are Pace 'n lume şi-alinare.

Din fie-care citaţiune dintre aceste eia® să va căuta câte o vorbă. Cele 5 vorbe cetite în şir ne dau un vestit verş al unui poet, » cărui nume începe cu literele D. B.

Deslegarea: Viitor de aur Rom ânim m are, de D im itrie Bolintineânu*

II.A doua ghicitoare:

te de şi în- es

te le zi mea poa-

re tă Soa- tot lu-

re nu toa- căl- soa-

Să se unească aceste silabe, ca să dea un proverb românesc.

Deslegarea: Soarele deşi este soare toi nu poate încălzi lumea toată.

III. treia ghicitoare:Ce are omul şi nu simte şi nu-i grea,

dar fâră el nu poate trăi?Deslegarea: Numele.

IV.A patra ghicitoare a fost:In tr’un coteţ să află iepuri de casă şi

găini, cu totul 96 de capete şi 284 picioare^ Câte găini şi câţi.ieguri sunt?

Deslegarea este: 46 iepuri şi 50 găini.Bine le-au deslegat următorii: Rozaîia

Secaruşi (ab. Nr. 965), Mitric Bruja, (Buc®- vina), George Şuteica, Mateiu Grancia (a¥. Nr. 2685.), Ludovic Canti, Ioan Bucşa, Âr - ner Isac, Vasile Grămada, (Bucovina), Dumi­tru George, Crăciun Brinzei, Ion Cristeeew înv. (România), Vasile Galoş, înv., Daniil H - limon, Ioan Cornea, Ionel Frăţilă, Ioan Ilieş1. N., Ieronim Marian, înv., Ioana Brata, George Bona (ab. Nr. 8131.), Ion Caşa, Ioa* Ianciu, înv., Nicolae Munteanu, arândaş d« moşie, Ioan Crişan, Ioan Timofta, Alexandra Dedian, Popa Aron, comerc. Melania Paaco- vici, stud. lie. Dumitru Boariu, pantofar, loa» Bârză, funcţ. comerc. (România), Teodor Ira*~ can, Nicolae Ivan, înv. Aurel Sabo, stui. gimn., Ioan Borcia, faur, Ioan Sperchez, înv. Dimitrie Chirca, înv. penz. Petru Băroim, Ioan Dordea, Gheorghe Modran, Ioan Poriae, Ambrozie Geampa şi Dumitru Rusu, Toma Neagoe, Nic. Opriş.

Intre deslegători s’au tras la sorţi cărţi şi icoane şi le-au câştigat următorii:

1. Biblioteca „Foii Popor ului44,1—9. Ie-a câştigat Vasile Grămada din Ză~ hăreşti (Bueovina).

2. Cartea „Războiul nostru pentru nea-; târnare“ de G. Coşbuc, l-a câştigat dl Vasile Galoş înv. în Şomtelec.

3. Cartea „Ţara-noastră“ descr. Ardea­lului de Silvestru Moldovan, a câştigat-o i t Ioan Criateseu înv. în Ocniţa (România).

4. Portretul lui Şaguna, 3. esemplare, le-au câştigat dnii Toma Neagoe (Buzău),. Ioan Sperchez, înv. (Zârneşti) şi Rozalia S«- earuşi (Nădlac.)

5. Icoana Catedralei din Sibiiu, a câşti­gat-o dl Dim. Chirca, înv. penz. în Sălişte.

6. „Călindarul Poporuluiu', pe 1910, îe3 esemplare, pe cari le-au câştigat dnii Ni«J Muntean (Poiana), George Bona şi Ioan Ia n - ciu înv. (Âlmaş)

în total 10 premii, cari s’au esf adresa, celor ce au câştigat.

Nr. 3 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 37

Îndrumărip e n tr u îm pe d eca re a ră sp â n d irii b o a le io r

m o lip s ito a r e . * )Răspândirea boaleior molipsitoare numai

atunci să poate împedeca cu succes, când şi poporaţiunea conlucra cu pricepere şi zel. Ea face lucrul acesta prin aceea, că îndeplineşte întocmai şi punctual îndrumările medicilor şi ale autorităţilor administrative.

In cele următoare vom da îndrumări scurte, cum trebue să se poarte poporaţiunea pentru a să ajunge scopul amintit mai sus.

A . Cari sun t boalele molipsitoare?Să numesc boale molipsitoare, boale

lipicioase, boalole cari să pot lua dela o fiinţă la alta. Molipsirea să poate întâmpla direct »ri prin mijlocirea altora, cari ei înşişi au ră­mas sănătoşi, ori prin mijlocirea unor obiecte fferă viaţă, cu deosebire a alimentelor (bucate).

B. Cum ne putem păzi de molipsite?Cel mai bun mijloc de apărare contra

ioalelor molipsitoare este curăţenia temeinică in toată privinţa. Murdăria joacă cel mai mare rol la mutarea boaleior. Curăţenia în casă şi curăţănia propriei persoane este aşadară «ea mai însemnată cerinţă. — Dacă nu avem aâ îngrijim de bolnav, să ne ferim după pu­tinţă cât mai mult a veni în atingere cu bol­navul şi cu lucrurile lui.

Peste tot, dacă nu suntem siliţi a îngriji de bolnav, nici nu’l vom cerceta.C. Ce poate face capul fam iliei şi autorităţile

administrative ?1. Boala este a să anunţa fără amânare

primăriei comunale. A face înştiinţarea sunt îndatoraţi: medici, moaşe, preoţi, învăţători, ®apul familiei, proprietarul ori conducătorul anei întreprinderi, precum şi peste tot ori-cine, sare are cunoştinţă despre boală.

2. Bolnavul însuşi este molipsitor. Pentru .aceea vom despărţi (izola) pe bolnav de ai iu i, mai potrivit ducându-1 în un spital. Tran­sportarea să se facă însă de regulă numai cu »n ear anume pentru scopul acesta. Bolnavi

„molipsitori nu e permis să fie transportaţi întrăsuri publice; nu-i iertat a-i duce din o comună în alta, decât atunci dacă să transpor- tează în spital. Toate acele persoane, cari nu au de a face cu îngrijirea bolnavului, să fie ţinute departe de bolnav şi de odaia bolna­vului.

*) îndrumările aceste sunt date de oficiul de Tioeşpan al comitatului Sibiiu. Cunoştinţa lor credema, fi de folos obştesc. R . t F . P . *

3 Secreţiunile bolnavului sunt molipsi­toare. Scaunul, urina (udul), tusa (flegma) bolnavului trebuiesc dezinfectate (curăţite).

4. Materia molipsitoare să află în obiec­tele ce întrebuinţează bolnavul. Vestmintele, albituri şi haine de pat, tacâmuri, farfurii, apa, cu care s’a spălat ori în care s’a scăldat bolnavul, trebuiesc desinfectate, tot aşa cărţi, ziare şi jucării.

5. Boala să poate transmite prin perso­nalul îngrijitor; în urinare acesta să fie scutit de toate lucrările casnice, să nu să aplice în bucătărie şi economie ori în prăvălie. Dacă femeia îngrijitoare nu poate lipsi din bucătărie şi economie, atunci înainte de ce să apucă de un lucru, să-şi spele bine mânile şi obrazul şi să-şi schimbe vestmintele.

6. Membrii familiei încă pot transmite boala. De aceea copii din familii, în cari s’au ivit boale molipsitoare, sunt a să opri dela cercetarca şcoalei pentru un timp potrivit, iar celor în vârstă să nu li-se permită a merge în ateliere, adunări, şcoale etc.

7. Materia molipsitoare să află în odaia bolnavului. De aceea odaia bolnavului trebua în decursul boalei aerizată şi curăţită şi după vindecarea boalei desinfectată.

8. Mortul încă poate molipsi. De aceea esto a să opri cercetarea morţilor, a să permite participarea la înmormântare numai celor mai de aproape rudenii, a să opri pomenile.

D, Cari sun t cele mai însemnate boale molipsitoare (înfecţioase) ?

Aeestea su n t:1. Difteria (durere de gât) şi crupul. 2.

Scarlatina. 3. Pojarul. 4. Tusa convulzivă (mâ- gărească). 5. Vărsatul. 6. Lângoarea (tifus). 7. Tifusulpetechial (lângoare cu pete). 8. Dizenteria (inima rea). 9. Colera. 10. Parotita (aprinderea ghindului urechii). 11. Meningita epidemică (aprinderea peliţei creerului). 12. Trachoma. (boală de ochi) 13; Febra puerperală (frigurile leuzelor). 14. Varicela. 15. Tuberculoza pul­monară. (Boala de plumâni). (Va urma.)

Curătitor de apa, (filtru) fără parale.întrebuinţarea apelor turburi şi murdare

dau loc în cele mai multe caşuri, boaleior -celor mat grele. Boalele molipsitoare la oameni şi la animale, au adevărata causă în apa murdară.

Pentru ea apa să fie bună de băut, tre­bue sâ fie limpede, curată, fără gust şi farămiros.

V E S E L I A— Foiţa glumeaţă a „ F o ii P o p o r u lu i '. -

Spovedania Ţiganului.Dada ca cel mai cu minte Merge trei paşi înainte Cătră sfinţitul părinte Şi zice: Eu o să încep,Că parcă mă cam pricep.Popa întreabă frumuşel Dada zice după el:— Când te-ai Bpovedit Ţigane? Când aveau şi caii coarne.— La biserică ai fost?Când aveam popă de-al nost.— Câte posturi într’un an?Două pipe de duhan.— Câte zile 'n săptămână?Două pite albe ’n mânăŞi şi-un dărab de slănină— Cinstit-ai pe tatăl tău ?Toată ziua o’un mâcăti.

— Dar pe dulce mama ta? Pănă când se văeta.— Mult ai păcătuit, Ţiganei Oe-ţi pasă Popă Costane?— Acum ţi-oi da canon mare. ifumai dă-mi şi de mâncare.-— Vei posti două trei zile,Ca să capeţi mântuire.Xu postesc şi-o săptămână Ou pită şi cu slănină.— Ştii zice vre-o rugăciune? Ştiu fura mere şi prune.— Ce-ai păcătuit Ţigane? Qâei şi tu popă Costane.— Furat-ai al altuia?Ba şi dela Dumneata.Apoi popa se porni Paştile a le sfinţiŞi Ia Ţigani le’npărti,Insă care cum mânca lifumai din gură căsca,Din picioare scăpăra Din nas tot fum arunca Şi din ochi scântci ţipa,

Nu tot-d’a-una putem găsi apă care a i împlinească aceste condiţii. De obiceiu hem apă din fântâni cu gust sălciu, iar din râuri pline de tot felul de- necurăţenii.

Aceste ape trebuiesc neapărat, pentru a nu fi vatamâtoare, să fie mai întâi fierte şi. apoi curăţite (filtrate). Prin fierbere apa bă curăţă de milioanele de vermişori foarte mici, cât nu pot fi văzuţi cu ochii, ce sunt în eu şi mai cu seamă în apele stătătoare, iar filtrul sau curăţenia prin strecurare o face frumoaiu la vedere şi bună la băut.

Fiind însă că nu în toate locurile găsim filtruri şi nu la toată lumea îi dă mâna s£. cumpere, iată un mijloc prin care ori-cine îşi poate face singur filtru, poate chiar mai bun decât cele cumpărate:

Să ia un butoiaş, sâ aşază pe 2 căpătâie în picioare, apoi la partea din jos a doagei îi sâ pune o cană; cam la a treia parte din înălţime de jos în sus îi să pune un alt fund, căruia i să face cu un sfredel mic, dela 20—50 găuri, după mărime. Să pune apoi peste acest al doilea fund o pătură de 12—15 centrimetri, cam o şchioapă grosime, cărbuni mărunţi sau chiar jeratic stins, peste cărbuni să aşază cam de 2 degete de gros nisip de râu, bine spălat şi curăţat, peste nisip să pune. de un deget grosime, pietriş: totul să acoperă, cu o bucată de flanelă curată.

Să toarnă apoi apa pe de-asupra, care trecând în locul rămas între eele 2 funduri^ e curăţată prin năsip de toate murdăriile, iac cărbunii îi iau mirosul urât şi gustul rău.

Acest soiu de filtru, sau curăţitor e m ult mai bun, de cât filtrele de piatră, cari si* obicinuiese de obşte prin unele oraşe, şi cum să vede, costă foarte puţin.

Când nu mai funcţionează bine, e da ajuns să se reînoiască cărbunii, punându-se alţiL

Oamenii cari ţin la vitele lor, pot fac® ca şi ele să bea apă curată în chipul urm ător-

f Să desfundă un butoiu Ia un capăt, iar cel-l-alt fund să găureşte în mai multe locuri (50—100 găuri). Să pune apoi înăuntru una lângă alta mai multe pietroaie, nu toemsi: mari, de-asupra să toarnă nisip subţire, apoi sa pun bucăţi de cărbuni, peste cari să puns din nou nisip. Peste ele sâ aşază fundul ce am scos, pe care de asemenea îl găurim. S& aşază apoi acest butoiu pe nişte bolovani, sac pe pari, în iazul, balta sau gârla, unde adă— păm vitele, aşa cât să rămâie afară numai' atât cât e nevoie ca vitele să-şi bage capul înlăuntru. Apa pătrunzând în butoiu, pe de—

Frigurile-i scutura Cât paci dracu-i lua Iară dada cuvânta După ce lucrul vedea:— Măi părinte, mai mereu,Te rugăm pe Dumnezeu,Dă la cei mici puţintele Vezi că îi ia dracul de ele.

(Buzăul ungar). Com. de Tonta Neagoe/

Ţiganul tot ca el.Un Ţigan, al cărui tată era bolnav d®

moarte, nefiind preot în sat, s’a dus în satuE vecin, ca să cheme pe preotul de acolo b&-Iî grijască.

— Părinte, zise Ţiganul cătră preot, vino iute că tata trage de moarte, încă de când am plecat eu de acasă.

— Trăgea de moarte, zise preotul, atunci până ajungem noi va fi prea târziu, nu am; ce să mai caut.

— N’avea grije de asta, zice Ţiganul, că vecinii Ciucur şi Cula mi-au făgăduit că-'i vor ţinea de vorbă pănă vei veni să-l cu­mineci.

Pag 58 F O A I A P O P O R U L U I

«îesnpţ, şi trecând printre bolovanii, cărbtmii fi nisipul pus, iese de asupra curată, şi pe măsura ce este băută, alta vine în loc.

Nu putem în deajuns îndemna pe culţi .▼Sterii de vite, mai cu seamă în localităţile

nnde nu sunt ape curgătoare, de a între­buinţa acest mijloc de curăţire a apei, şi avem buna nădejde, că multe din boalele cari bântuie Astăzi, dacă nu vor pieri eu totul, cel puţin să vor rări mult. Când mă gândese câ în timpul caidurilor celor mari, cum bietele vite obosite de muncă şi aprinse de căldură, beau cn lă­comie apa murdară de prin şanţuri şi tot felul de lacuri, nu stau un minut la îndoială să zic, că boala le-o dau Binguri stăpânii, rari n’au nici o grijă de ele.

Const. C. Pop.-Taşcă.

S F A T U R I .Folosul ceŞt i. Ceapa să poate folosi pen­

tru multe scopuri şi anume e u numai ca nu- iremânt şi ca leac, ci şi în multe alte cazuri me face slujbe bune. Astfel să poate folosi şi pentru a curaţi aerul stricat din localităţi mu­cede sau din odăi (sobe). Câteva foi din ceapă le tăiem în două şi le aşezăm pe nişte tăiere cu apă. Aerul din localitate să curăţă în timp foarte scurt, iar ceapa primeşte un miros greu şi neplăcut. Să mai poate folosi şi pen­tru a spăria paserile dela fructele dulci ale pomilor noştri. Pentru scopul acesta acă- ţăm în pomi câte o ceapă tăiată dealungul în două.

N O U T Ă Ţ IG răbiţi cu renoirea abonamentu­

lui pe 1910 la „Foaia Poporului44, căci nu preste mult vom fi siliţi a opri tri­miterea foii la adresa acelora, cari n’au plătit preţul abonamentului.

Vechii abonaţi vor lucra pentru răspândirea luminii pe sate, dacă vor recomanda şi lăţi „Foaia Poporului4' între prietinii şi cunoscuţii lor. Indeo- sabi îi rugăm, ca să binevoiască fiecare a câştiga câte un nou abonat, prin ceeace se-ar face cu putinţă a scoate foaia cu îmbunătăţiri tot mai însemnate.

... Totodată rugăm pe toţi a-şi pro­cura în curând „ Călin darul Poporului" pe 1910 căci esemplarele trec zilnic. Banii pentru Călindar (45 bani) pot fi trimişi de-o-dată cu abonamentul la foaie.

Intre tovarăşi.Erau doi tovarăşi, cari făceau negoţ de

vite. Odată trebuind să pornească cu neşte porci la un targ, unul din tovarăşi a plecat, iar altul care avea încă o afacere de sfârşit, a rămas să vie în urmă. La plecare s’au în­ţeles ca cel ce plecase, îndată ce va sosi la oraşul de unde putea să meargă cu drumul de fier, să depeşeze (telegrafieze) celui rămas să vie şi el. '

Ajungând la gară, el dădu tovarăşului sau următoarea telegramă:

«Am sosit cu porcii în gară, numai tu lipseşti. Aş fi plecat cu trenul accelerat, dar nu se primesc dobitoace.

Dacă îţi trebue v r’un bou, gândeşte-te la mine“.

R ăspuns gata.— Cum ? vrei să-mi iei fata, tocmai

acuma când n’ai nici un lucru, nici o slujbă?— Păi tocmai acuma am şi eu timp

liber ca să mă însori

Director al băncii naţionale a României, după cum am vestit în un număr de mai na- nte, a fost numit dl Corneliu Cioran, de origine ardelean din Răşinar. „L’ Indepen- dance roumaine“, dela 5 (18) Ianuarie 1910, acrie despre numirea aceasta următoarele: „Ministrul de finanţe a numit director la Banca Naţională pentru o perioadă de 4 ani pe, dl Corneliu Cioranu, vechiu inspector general şi şef al serviciului secretariatului - acestei insti­tuţii, în locul dlui Comşa, al cărui mandat a expirat. Dl C. Cioranu este unul din cei mai vechi şi cei mai eminenţi funcţionari ai Băncii Naţionale, la care se găseşte dela 1881, deci aproape de 30 de ani. El a ocupat succesiv, cu cea mai mare dinstincţiune, posturile .de şef al agenţiei din Constanţa şi de director al sucursalei din Brăila înainte de a deveni in­spector general şi şef al secretariatului Ia cen­trala din Bucureşti, funcţiuni delicate în care şi-a câştigat stima şi simpatia tuturora. Astfel şi numirea la postul de director a produs cea mai bună impresie în cercurile noastre finan­ciare şi comerciale “. Dl C. Cioran şi-a făcut studiile la Viena şi a întrat de mult în ser­viciul băncii naţionale a României. II felicităm în înaltul său post !

N u m eri de p r o b ă din »Foaia Popo­rului« irimitem la cerere ori ş i cui. N e ru ­găm de adresă esactă.

Facem totodată cunoscut, că la toţi n o ii abonaţi, îndată după trimiterea pre­ţu lu i de abonament, li-se expedează un Că- lin d a r de p ă r e te p e lQ lo, care s’a dat ca D ar de Crăciun abonaţilor depă7iă acum.

Noul advocat din Sebeşul săs. dl D r.D w nitru Ştefan, face cunoscut, că şi-a des­chis cancelaria advocaţiaiă. Aviz Românilor din părţile Sebeşului.

Boala Ţarinei. Din Bucureşti se scrie, ca la curtea regaiâ română au sosit ştiri foarte îngrijitoare despre Ţarina Rusiei. Ea e ner­voasă în grad mare şi are bătaie de inimă. Doctorii nu-i pot alina suferinţele.

Director de bancă. Direcţiunea „Cassei de păstrare din Sălişte“ a numit de director executiv al băncii pe dl C o n s ta n tin H c r ţa , care ca contabil şi ' şef de cancelarie stă de aproape 20 de ani în slujba băncii. Numire foarte nimerită!

Darea suplefflentară. In comitatul Arad congregaţia din urma a hotărît urcarea dării suplementare cu 41/2°/o. De giaba au luptat membrii Români ca să scape pe bietul popor de aceasta nouă sarcină, căci şovinismul a învins. Hotărîrea a fost recurată, dar mini­sterul căzut a aprobat-o. Şi ce să va face cu banii? Doar să vor face ceva îmbunătăţiri2 pentru binele obştesc ? Aş, să va zidi în Arad un palat cultural şi să va răscumpăra locul unde ac fost ezecutaţi cei 13 generali răz­vrătitori dela 1848___

însoţire în Rebrişoara. Sub numele: în ­soţire de conzum şi valorizare s'a înfiinţat în Rebrişoara o nouă însoţire economică, cu scop de a procura membrilor articlii de consuma- ţiune de lipsă în condiţiuni mai favorabile.

In adunarea generală de constituire au fost aleşi membrii în direcţiune: Anton Precup, loan Rus, Macedon Ciuta, Demetriu Irini şi Ioachim Pop, locuitori în Rebrişoara.

Când va zbura Vlaicu ? Am scris, că dl Vlaicu, inginer de-ai noştri, îşi face o ma­şină de zburat în Bucureşti la arzenalul ar­matei. Dl Vlaicu a fost la Pariz, spre a-şi procura un motor, cu care să fie pusă în mişcare^ maşina. Motorul va fi gata în câteva saptamani. Preste tot maşina de zburat va fi gata de tot pe sfârşitul lui Martie, aşa că încercările de zburat să vor începe în cele dintaiu zile ale lui Aprilie. După părerea oamenilor pricepători zburatul va izbuti cu siguranţă. ■

Studenţi români în Pariz. După un ra­port al Academiei din Pariz, numărul studen-t ’ţ ™ a fost în anul 1908—1909 de 3326, din aceştia 233 sunt studenţi români, studenţi germani sunt în număr de 231.

Industriaş român premiat. „Gaz. Trans“. scrie, ca ministrul de comerciu la propunerea camerei de comerciu şi industrie din Braşov a premiat pe mai mulţi industriaşi din Braşov

eu câte 100 cor. şi diploma de recunoştim* pentru meritele câştigate în urma unei fo,* lungate şi conştienţioase munci. Suntem mân' dri, că între 4 premiaţi este şi un român Nicolae Furnică, unul dintre cei mai de froM parchetari din ţară, dela fabrica de parchet» lai Martin Copony. ~ ,

La fondul „Andrei baron de Şamina* pentru ajutorarea văduvelor şi orfanilor Z temeiat de Reuniunea meseriaşilor sibieni T mai dăruit: Nicolae Tâmovean, practicantX librărie 20 ; parohul Vasile Sfetea din Braşov Tocile dm prilejul distingerii sale cu brâ' roşu, anume: pentru sine, pentru soţia sa Elen» şi pentru copiii lor Maria, Elena, Victoria Eugenia, Polixema, Elvira, Aurel, Constantin' Vasile şi Traian, cor. 2 40. Alexandru Simon locotenent; x. y., câte 20 bani şi Vie. Tor dăşian, prezident, 10 bani.

Un stipendiu. Comitatul Sibiiului are disponibil un stipendiu de câte 26 coroane pe lună, deci în sumă de 260 coroane, pen­tru un elev, de naştere din acest comitat care va cerceta cursul de pomărit la şcoak> agronomică din Mediaş pe o durata de zeee luni, dm 15 Februarie pănă în 15 Decemvrie. Pentru banii aceştia respectivul elev primeşte locuinţă şi întreţinere în institut şi mai pri­meşte 10 cor. pe lună, din cassa şcoalei de pomi. Rugările pentru conferirea stipendiului sunt a să adresa dlui vicecomite al comita­tului Sibiiu, pănă la 10 Februarie n. c.

Cumpărare de mine. Guvernul adormit* nul ?.„eumPărat mineJe de aur, numite

„10 Apostoli dela Brad, dela baronul Gyorf? Arpad. Preţul de cumpărare este 170 ml Cor. Baronul Gyorfy a cercat de giaba să: înjghebeze un consorţiu (însoţire), care să-i cumpere minele. Acum fostul guvern a fericit ţara cu ele.

„ Mişcarea din India. Privitor la mişcarea de răzvrătire din India, despre care am scris.

trecut, să vesteşte, că mai mnlţi soldaţi indici sunt amestecaţi în aceasta miş­care. Acest^ fapt a produs mare senzaţie. Re­gimentul, căruia aparţin aceşti soldaţi va fi strămutat în lăuntrul ţărei.

O nouă ameninţare. La ministerul., de interne roman — cum vesteşte un ''zîar un­guresc a sosit săptămâna trecută o scri­soare adresată primului-ministru Ionel Brătianu.

Scrisoarea conţinea o ncuă ameninţare' cu moarte împotriva primului-ministru, care de prezent este dus în străinătate, pentru a se rensănătoşa în urma atentatului îndurat.

De data asta — serie odiosul criminal -— ţinta nu va fi greşită.

Epistola e scrisă cu maşina. Ea a fost predată poliţiei, care a rânduit o cercetare aspră, ca să descopere pe trimiţătorul scrisorii.

Moşie cumpărată. Pusta lui Ortuttat Gyula din hotarul Pecichii, în întindere de 500 jug. cat. a ajuns acum de curând în mâni 1 romaneşti. Advocatul român din Pecica Dr. Aurel Novac, a cumpărat aceasta avere pe??re a Ş1 parcelat-o între mai mulţi români dm Pecica. 1

,pasă Slirupată. In casa plebaniei rom.. cat. din Sibiiu, în piaţa mică, în urma slăbirei unui stâlp de peatră, s’a surupat în 18 şi 19 1. c. boltitura (cerimea) dela neşte odăi, in cari erau o şcoală de băieţi şi locuinţa ca­pelanilor, iar jos în piaţă erau bolţi. Nu s’a, primejduit nime, dar în marfa din boite s’a făcut mare pagubă. Poliţia a închis casa cu bârne şi s’a început repararea ei.

A ars palatul Ciragan. Joi în săptămâna, trecută a ars în Constantinopol palatul Ciragan,. unde ţinea parlamentul turc şedinţele. In urma vântului puternic flăcările s’au răspândit iute asupra întregei zidiri, nimicindu-o pe deplin. - Numai zidurile de marmoră au rămas, cari să ridică goale.

Acest palat a fost clădit de arhitectul Balian şi a costat 150 milioane de franci. Era edificiul cel mai frumos al capitalei turceşti.

Cauza focului nu e încă cunoscută, dar să crede, câ a fost pus. Doi muncitori cari au sărit din etagiul al 3-lea, şi-au rupt mem­brele şi au murit. Biblioteca parlamentului a, fost mistuită de foc.

Paguba se urcă la 50 mii. franci.Sultanul auzind despre foc a început;

să plângă. .

Nk 3 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 39

Cazuri de moarte. Vineri, în 8/21 1. o. a repozat în Sibiiu Adelina Tăslăuanu, n. Olteanu, soţia domnului O. C. Tăslăuanu se­cretarul „Asociaţiunii şi redactorul „Luceafă­rului14. înmormântarea s’a făcut Duminecă, în23 Ian. c. luând parte lume multă aleasă.

Actul înmormântării l-a săvârşit protop- yesbiterul Dr. Ioan Stroia cu parohul Ioan Baptist Boiu şi cu diaconul Dr. Vasile Stan. Răspunsurile doioase le-a dat corul seminari­ştilor, condus de. domnul profesor T. Po­povici.

Repozata a fost o femeie vrednică, de «ultură superioară şi cu frumoase pregătiri. De obârşie ardeleană, strănepoată a vestitului istoric Petru Maior, a fost crescută în Ro­mânia şi a fost mai multă vreme profesoară la azilul „Elena Doamna" în Bucureşti. Mă- ritându-să în Sibiiu, a îngrijit cu dragoste dc mamă de nepoţii săi orfani, băiaţii fostului profesor seminarial Dr. Daniil Barcianu şi so ţiei sale Silvia Olteanu. A scos apoi în tipar câteva broşuri din * Biblioteca copiilor ş i a tinerimii*, redigiată cu pricepere şi îngrijire. Pe repozata o deplâng afară de întristatul soţ, trei fraţi, toţi trei maiori în armata Ro­mâniei şi doue surori şi alte rudenii. Familia a dat următorul anunţ:

Adelina Tăslăuanu n. Olteanu după lungi suferinţe a încetat din vieaţă Vineri, în 8/21 Ianuarie 1910, la orele 12 ziua, în vârstă de .33 ani.

înmormântarea a avut loc Duminecă,• în 10/23 Ianuarie, în cimitirul central din

loc. — Jalnica familie.— Cu inima frântă de durere aducem

la cunoştinţa tuturor rudeniilor, cunoscuţilor şi pretinilor, cum că iubitul nostru soţ, tată, fiu, frate, cumnat şi socru, Jeronim Mircea mo tar în Ibişdorf, după un morb scurt dar foarte greu, provăzut cu sf. taine a încetat din viaţă în 6/19 Ian. a. c. în al 50-lea an al etăţii şi al 28-lea an al fericitei sale că­sătorii. Rămăşiţele pământeşti s’au aşezat spre vecinică odichnă în 8/21 Ian. a. c. în cimite- rul comun din Ibişdorful săsesc. — Jalnica

: familie.Dela Âsociaţiune. Duminecă, în 17/30

r Jţanuarie 1910 să vor representa în sala. mn-• zeul ai - . „ A soci aţi uni i “ piesele: ^Ca prin ro­m anea, comedie întrun act, după Gorlitz, şi „Arvinte ş i P e p e l e a comedie întrun act de T . Alexandri. La această producţiune va iebuta şi dl I. Dor dea, albsolvent de con­servator. Incepjitul Ia 5 oare seara. Conferenţă dlui Popescu care era să se ţină atunci, să amână pe Dumineca următoare, 5 Februarie n. c.

Viriliştii români ai comitatului Sălaj sunt următorii: Dr. George Pap, Florian Cocian, ®eorge Pap, (Băseşti) Andrei Cosma, Ioan Şimon, Dr. L. Gyurko, Vasile Mica, Petru Pop preot, George Filep, Mihail Pop port., Dr. Alex. Pap, Ioan Ch. Dragomir preot, Vasiliu Rob, Vasile Pop v. protopop, Teodor Lengyel, (mort)' Mibai Bohăţel, Dr. Iuliu Pap,

.Ioan Filep, Ioan Bancoş şi Dr. Mihaiu Pap.Cununii. Evuţa Bunea (Sadu) şi Aurel

'Terchila (Copşa-mică) îşi serbează cununia în 17 Ian. st. v. în biserica gr.-or din Sadu, la2 oare d. a..

— Alexandrina Petrovici (Ţela) şi Traian Cibian (Techereu), abs. în teol. îşi serbează ©ununia Duminecă, în 6 Februarie st. n. a. c. la 3 oare d. a., în biserica gr.-or. română

-din Ţela.Zăpezi şi inundaţii. După o vreme moale

şi fără ninsori, săptămâna trecută a venit ză­pada şi pe la noi. In Sibiiu a nins Duminecă noaptea, acoperind casele şi uliţele cu albeaţă, fi iarna şi-a arătat colţii, cu vreme rece, ge­roasă, care însă s’a muiat. A nins şi în alte părţi ale ţării. Pe la Pesta a iiins mult săp­tămâna trecută Dar mai mari ninsori au fost în părţile apusene ale Austriei, din pricina ©ărora s’a întrerupt şi legătura de comuni­caţie telegrafică cu Helveţia şi Italia.

, Mari furtuni cu zăpadă au fost şi prin apusul şi mijlocul Europei.

De altă parte în Francia, în urma ploi­lor de mai nainte s’au revărsat rîurile, făcând mari pagube. Râul Rhone s’a revărsat în mai toate oraşele de pe malurile lui, făcând stri­căciuni. Asemenea şi Sena, care eurge pe

-îa Pariz.

0 nouă stea cu coadă. Pe când oamenii aşteaptă să se ivească la primăvară pe cer cometa sau steaua cu coadă, numită Haley, despre care am scris şi . noi şi vom mai scrie, s’a văzut în unele locuri ale pământului o altă cometă. Anume s’a văzut în 17 Ianuarie c. în Iohannisburg, oraş în Africa de meazăzi, la câteva zile în Sicilia, la Reggio di Cala- bria, apoi în Francia sudică, aceasta nouă cometă. Zilele aceste s’a văzut şi în Ungaria şi să ve vedea şi pe la noi.

Ştiri din Cisteiu. Doi harnici economi din Cisteiu, cu numele Savin Murăşan cu soţia şi Simeon Cinu cu soţia au cumpărat pe sama sfintei biserici o cruce în preţ de 40 Cor. şi haine bisericeşti în preţ de 120 Cor. F ru­moasă faptă!

— Comitetul parocbial a pus o repartiţie de 5 fl. 20 cr. pe fiecare familie, ca în anul1911 să se zidească un nou locaş dzeesc.

0 sută şi unsprezece milioane , cor. în —fum. Direcţiunea centrală a tutungeriilor din Ungaria a făcut o statistică (arătare eu nu­meri) a deosăbitelor soiuri de tăbac, (tutun, duhan), ţigări, ţigarete etc. cari s’au pipat în cele dintâiu 10 luni ale anului trecut. După preţ s’au fumat tăbac în cele 10 luni în va­loare de 111 milioane şi 745 mii cor. cu 3 milioane 785 mii cor. mai mult, ca în acelaş timp al anului premergător. Poftim milioane prefăcute în — fum.

In legătură cu aceasta amintim, că în România, în anul 1909 s’a cultivat tutun peo suprafaţă de 8.252 hectare aparţinând mieilor cultivători.

Şesurile dunărene cultivă mai mult tutun şi printre judeţele cu cultură mai întinsă să socoteşte Ilfovul, VJaşca şi Ialomiţa.

Un succes al Românilor din Vârşeţ. DinVârşeţ, unde Românii sunt în mijlocul unei mări de Sârbi, să scriu următoarele: Sino­dul parochial sârb din Vârşeţ, nainte de a să constitui românii în parochie proprie, au hotărît eschiderea acestora dela dreptul lor la cimitirul confesional greco-oriental, cu înce­pere dela 1 Mai 1908.

Magistratul din Vârşeţ a aprobat decisul sârbilor, dar mulţumită intervenţiei dlui Dr. Emil Babeş advocat în Budapesta, ministrul a anulat acest decis, recunoscând dreptul Românilor la acest cim itir!

Aducem pe aceasta cale mulţumită dlui Dr. E. Babeş, deoarece cauza aceasta a apă­rat-o gratuit. — Traian Oprea, protoprezbiter.

De pe Bârgaie. Din Borgo-Prund ni să scrie, că Vineri, în 21 1. c. s’a ivit un eâne turbat în Borgo-Suseni şi pe drum a muşcat un copil, care a fost dus la spital. Cânele a fost omorit în Borgo-Prund. Medicul veterinar a constatat, că cânele a avut turbare în mă­sură mare.

însoţire în Suciiil de sus. Nu de mult s’a înregistrat firma unei însoţiri de consum şi valorizare din Suciul-de-sus, oare s’a înte­meiat încă în Maiu a tr. Direcţiunea să com­pune din 5 membrii aleşi pe 3 ani, cari sunt: Ludovic Szab6, Gavril Bude, Teodor Opriş, Ion Bude şi Petru Pop.

Ţigani hoţi. Săptămâna trecută, Joi noaptea patru Ţigani ungureşti au întrat în locuinţa notarului din Beregsas, au adunat tot ce au găsit de preţ, au .silit pe notar, ameninţând că-1 puşcă, să le dea banii din cassă, apoi s’au dus. In aceeaş noapte Ţiganii au furat câţiva cai din comună. Gendarmii s’au pus pe urma lor şi i-au prins în comitatul Săt- marului.

De 103 ani. In comuna Olaipatao din comitatul Şaroş (Ungaria) a murit zile aceste Mihaiu Timura, în vârstă de 103 ani. A lă­sat o văduvă, care e în etate de 95 ani. Soţii au trăit 75 ani împreună. '

Din Timişoara să scrie, că vechiul su- burbiu Mehala începând dela anul non a fost încopciat la oraşul Timişorii, primind numele de suburbiul „Francisc“, cara formează al cin­cilea cartier (parte) al oraşului Timişoarei. Cartierul are cam opt mii de locuitori, în majoritate români şi germani.

™ , Lue2ea Iuî APPonyi in practică. „Ţar*Oltului" sene următoarea păţanie şoadă:

Intr’o comună românească de pe vatra Oltului s’a prezentat inspectorul regesc ca nfc viziteze şcoala. La fine a examinat copii cântări pe ungureşte. Elevii cu bună râvnă ţi iutenţiune voiau să cânte:

*Leng a lobogo...«Dar exprimau şi accentuau foarte pocit

aceasta frază, zicând:L in g ca la băgău.Şi dl inspector a fost foarte mulţămit.,

Maghiarizarea merge înainte.. .

Rabinul „făcători de minuni". Poliţia dc graniţă din Sibiiu a pus mâna zilele trecute pe un rabin ovreu „făcători de minuni", cu numele Mendel Caplan care a nimerit la noi tocmai din Ierusalim. El vindea pe sate icoane şi dădea binecuvântare — să înţelege pe bani. Miraculosul rabin a fost trimis acolo de und« zicea că a venit — în Palestina.

Esplosie de dinamit. In minele erariale din Ghelar băieşii Ion Dan şi Vasile Lucacic ău voit să desgheţe la foc dinamitul îngheţat. Şase cartuşe de dinamit au esplodat. Dan a fost omorit pe loc, iar lui Lucaciu i-a fost sfărâmat piciorul drept. Cercetarea a dovedit, că încălzirea dinamitului nu s’a făcut după regulele prescrise.

Apel pentrn casa de orfani a învăţăto­rilor. Colegi! Adunarea generală a reuni unei noastre din acest an a decis cu multă însufle­ţire înfiinţarea „Orfelinatului" proiectat de membrul fundator al reun. noastre dl Iuliu Bardossy, insp. reg. în penz.

Iar Excelenţia Sa dl Dr. Victor Miha- Iyi de Apşa înaltul patron al Reuniunei noa­stre a sigilat ideia, contribuind cu suma de 100 coroane pentru orfelinat.

„Mă bucur, fii mei — zise prea banul Părinte şi Cap al nostru — că vă interesaţi de soartea voastră şi în aceste zile grele.... din parte-mi veţi avea tot sprijinul...."

Colegii Aceste părinteşti cuvinte ne-au umplut de bucurie întipârindu-se adânc Îb inimile noastre şi au potenţat în noi cei pre­zenţi la adunare, iubirea cătră cauza noastră, iar pentru învăţătorimea Arehidieeesei trebue să fie un echou puternic al deşteptării!

Deci, subscrişii, din iubire colegială ceo cunoaşteţi în inimile noastre, ne rugăm să. vă aduceţi aminte de cauza noastră care este cauza neamului întreg: trimiţând la adresa, cassariului Nicolau Pop profesor în Blaj —- Balâzsfalva, câte una două coroane pentru în­mulţirea fondului orfelinatului. — Ioan Pampu. Romul Botezan, George Spătăcean.

Soartea prinţilor greci. In urma stărilor politice tulburi din Grecia, cei cinci fii ai regelui Greciei, dela îndepărtarea lor din armată auo soarte nu prea îmbucurătoare

Prinţul moştenitor Constantin este acum locotenent-general în rezervă, prinţul George vice-admiral în disponibilitate, de asemenea: prinţul Nicolafe ca colonel în rezervă. Tot aşa şi prinţul Andreiu şi Cristofor, bine înţeles cu grade mai mici.

Ei nici nu să află în Grecia ci locuiess râzlâtiţi prin Europa, în Anglia, Francia şi Rusia.

Imprăştiarea familiei regale este un semn sigur, după unii, că dinastia greacă să va re­trage din fruntea regatului grec.

La fondul pentru înzestrarea fetelor să­race al Reuniunii meseriaşilor sibieni, a mai dăruit: Alexandru Şimon, locotenent, 20 banij Nicolae Licareţi, sublocot., 50 bani; Ioan. Imbăruş, expeditorul „Foii Poporului" 20 bani; George Lazar, cui. tip. cor. T85 adu­naţi cu pălăria la convenirea din ziua întâia de Crăciun (după reprez. teatrală); George Lazar, cui. tip. 20 bani.

starea sămănăturilor. Din rapoartele so­lite la cancelaria însoţirii economilor din Un­garia, cu datul de 20 Ianuarie c. să vede, că starea sămănăturilor este în toate părţile bună. Sămănăturile sunt frumoase şi dacă vre­mea va fi priincioasă, sa prevede o roadă bună. Ninsoarea din zilele aceste e favorabilii pentru câmpuri. '

Fag 40 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 3

w A b ona ţii cei noi primesiio fi N r ii >Foii P opoiuluh dela înce­p u tu l anului, dimpreună m călindaiul de păre te pe anu l ig io .

Mulţăţllită publică. Din prilejul trecerii cele vecinice a prea iubitei noastre Maria

C, Gligor, mulţâniim călduros tuturor celor ce au binevoit a lua parte la înmormântarea scumpei noastre răposate, precum şi celor ce aia binevoit a ne condola, pentru dragostea şi aiângăerea arătată în aceste momente ne­norocite. — In numele jalnicei familii: Coman frligor, înv. penz.

Teatru. Dintre piezele din săptămâna aceasta remarcăm comedia în 3 acte „Hohe Politik", jucată ca novitate a doua oară Marţi sara, cu mult succes. -

Luni şi Miercuri s’au dat doue beneficii, Luni în beneficiul lui Karl Eeif novitatea „Der Brandstifteru, dramă în un act şi comedia „Dnrchs Ohr", comedie în 3 acte. Miercuri in beneficiul lui R. Baumann : „Der Traum ein Leben", iar Joi opereta „Der Fidele Bauer:" Teatrul e foarte cercetat şi jocul artiştilor eseelent. In pregătire mai multe pieze bune.

I n f ie c a r e oda ie de cop ii să-şi aducă aminte c» mulţumită de pescarii norvegieni, care p0 marea viforoasă prind ştiucele, din cari să scoate- escelentul aleiu de peşte. Aeesta să, ofere în forma cea mai gustoasă şi mai uşor de mistuit în „ E m u l z i u n e a S c o t t " , nn» dintre cele mai buite leacuri nutritive,

-®*re să capătă în farmacii.

Productiif?si şi petreceri.IN DOBRA.

Inteliginţa română din Dobra aranjează în 30 Ian. v. (12 Febr. n ) 1910 o petrecere îa sala hotelului Jă „Husar". Venitul curat e menit „Asoeiaţiunii" desp. Dobra.

IN ŞOMTELEC. 7Curatoratul bisericei gr.-cat. din Şomtelec

în vită la o serată teatrală împreunată cu joc, în sala şcoalei gr.-cat. de cătră tinerimea din Şomtelec în 6 Faur n. 1910 sub conducerea înv. Vasile Galoş, cu următorul grogram: 1 .

. Cât de d rag . . . (cântare) 2. Dragoste încur­cată (piesă teatrală în 2 acte de Boşca) 3. Cncul-Toaree lele, (cântare) 4, Ispita de G. Coşbuc (deelamare) 5. Foaie verde de săcară (cântare) 6. Vrăjitoarea (piesă teatrală întrun act de Cătanâ) 7. Mariţa (dialog cântat) 8. Achim filăru (monolog de Bănuţ) 9. In temeiul codrului (eantare) 10. Herşeu Boccegiul (mo­nolog) II. Nunta lui Pârjol (teatru la sat.)12. Vânătorul (marş final). Venitul curat e destinat pentru prevederea nou edificândei şeoale cu celea necesare. — Vasile Cosma m. p. preoţ preşedinte. Vasile Galoş m. p. înv. notar.

IN MERCUREA.■ ^Reuniunea meseriaşilor din Miercurea**

aranjează o petrecere cu joc Duminecă în 30 - Ianuarie st. n. c. în sala hotelului ^La trei Arabi11 din loc. Venitul curat este destinat pentru reuniune, . . , ,

IN FĂGĂRAŞ;Tinerimea ţăranilor români din Făgăraş

aranjează o producţiune teatrală Duminecă, la 30 Ianuarie st; n. 1910 în sala hotelului „Paris “ (Sorea) din Făgăraş. Venitul curat este de­stinat pentru fondarea unei biblioteci a tineri- inei romane din , Făgăraş. Să joacă piezele: Ileana Cosinzeana, piesă teatrală în 6 acte şi Doi Surzi, comedie cu cântece într’un act. După producţiune urmează dans.

Cărţi şi reviste.Biblioteca Tineretului. „Asociaţiunea

pentru literatura romana şi cultura poporului român1* a îmbogăţit literatura pentru tineret ca o nouă publicaţie care de sigur va aduce

| cele mai bune servicii educaţiei artistice a a tinerelor generaţii. Sub titlul „Biblioteca Tinerimii", îngrijită de secţia şcolară, a în­ceput să publice o serie de broşuri, cari cu­prind o lectură potrivită şi aleasă pentru ti­neretul dela ţară şi dela oraşe. Pănă acum au apărut patru numere şi anume: Nr. 1. „Puiul" de Ioan Al, Brătescu-Voineşti, Nr. 2. „Vestitorii" de Mihail Sadoveanu, Nr. 3. „Meşterul orb" şi „ Luminărică" de 0. Ne­gru zzi, Nr. 4. »Darul lui Christos" şi „La fereastră" de Ioan Popovici Bănăţeanul. Fie- care broşură se vinde numai cu 6 bani (trei creiţari), aşa că o poate cumpăra şi cel mai sărac tânăr.

Literatura noastră pentru tinerime pănă acum e foarte săracă în opere de adevărată valoare. Afară de „Biblioteca Copiilor şi a Tinerimii" publicată de dna A. O. Maior în editura revistei „Luceafărul", nu cunoaştem nici o publicaţie făcută cu pricepere şi cu în­grijire. De aceea credem că „Biblioteca Tine­retului" tipărită de secţia şcolară a Asociaţianii îndeplineşte o lipsă arzătoare şi nădăjduim că toţi membri „Asoeiaţiunii" se vor grăbi să o răspândească mai ales între tinerimea dela sate. Cele patru broşuri apărute pănă acum sunt o garanţă că s’a făcut un început bun, care trebue sprijinit din răsputeri pentru a se putea continua în aceleaşi condiţii.

-Atragem îndeosebi atenţiunea învăţăto­rilor şi preoţilor noştri asupra acestei publi­caţii, care se poate comanda dela Biroul Aso­ciaţiunii (Sibiiu, Str. Şaguna Nr. 6) şi dela Librăriile noastre. -

POŞTA REDACŢIEI ŞI ADMINISTBĂTIEI.

-11 ie ^Usica l. Ioan, în Polefilva. Am primit cu mulţumită abonamentul la foaie de 6 cor. pe anul 1910.

Ocolişan în Becii-liereml-mare, Adresa s’a schim­bat. „Calendarul Poporului" cuprinde poveşti şi p0e- sii destule. Trimite 40 file vi preţul şi 5 Meri ’ pentru porto. Ca să plăteşti când primeşti Călindarul nu să poate, fiindcă atunci ar costa porto mai mult.

V. U. în 'Velina, Scrie la Fried. Homm, Sibiiu Weinanger 6 şi George Părău, Sibiiu, Wagnergasse 10

F. C. în C. Despre lucrurile ce voeşti Dta a afla să publică din timp în timp inserate în „Foaia Po­porului . Când vei afla aşa un inserat scrie acolo.

V. W. Un călindar îţi trimitem. Să fie româ­nesc sau nemţesc ? Pilule de care întrebi le capeţi în ori ce faimacie mai mare. Un şir petit se numeşte nişte litere mici de tipărit. Catalogul numit am spus să ţi-se tnmită. Cele trimise să publică.

1. Ch. A'ănov.în Bite. Foaia vi-o trimitem, dacă veţi binevoi a lucra câto ceva, mai cu samă lucrări poporale, scrisori scurte etc. . . ■

V. O. în Şomtelec. Din poezii vom da negreşit chiar în nrul ce vine. Invitarea o publicăm aci m. Pre­miul ce l-aţi câştigat/s’a trimis.

Z. T. în Galaţi (Pui). Călbeaza greu, sau mai de loc nu să poate vindeca. Trebuie oile păzite ca să nu capete. N’a fost bine, că le-ai lăsat să pască în locuri umede.

I. C. C. în J. Din poeziile poporale vom pu­blica. „Erai“ nu să publică, e slab ritmul

'Ab. 13r> 21oi N, M. în P. Dacă ţii să păstrezi licenţa, nu poţi să ai slujbă de stat, nici nu poţi să o muţi nici pe soţie, nici pe rudenie de aproape,

DrSgiişani. Vom folosi glumele. Multumite, Mai trimiteţi. „Dragoste la ţară“ e cam slăbuţă!

Mai multora. Răspunsurile să vor da în nrul viitor.

Redactor resp. Silvestru Moldovan. Editura şi tiparul: „Tipografia Poporului8

Se poate căpăta în tot looul

26 1 -4 2 a lui Sârgcremă de dinţi neîncunjurat de lipsă păstrează

Dacă slăbesc copilaşi!ai iS Ic dai

BmuMmea lui Scoţişi vai vedaa spra cea m ai m are bnenrie in to erc tre sp ra bine, o d szvo 'tsre puternici

şi v iaţă sănătoasă.Deja m ulţi copilaşi, despr*

cari părinţii aveaa slabi nld«jdi, a e fost scăpaţi pria

EMULZIUNEA LUI SCOTTcar» e neîntrecută In privinţa cu­răţeniei părţilor ei constitutiv* p pu te rea de n u tră m in t

l: Preţul unei sticle origi­nale 2 cor. 50 f.

Să capStS în ori fi ce farmacie.

Garantat cnrat na mai cu maica pescariul — ca semnu! procedare!

!m Scott. 227 19—28

ANUNŢ.Să caută un lucrător bun şi priceput

pentru a putea conduce o şcoală cu viţă d« vie (pepinerie) în mărime de circa 2—3 ju-. găre cat. pe timp de 7—8 luni în an, eventoaf în decurs de mai mulţi ani.

Plata — care o primeşte lunar dela în­soţirea de credit din loc — să va statori la, încheierea contractului, după învoire şi vrednicie.

Conducătorul e dator să poarte un jur­nal despre cheltuelile mărunte

Doritorii de a să angaja în acest p*ât sunt rugaţi a se prezenta la subscrisul pre­şedinte al însoţirii pănă cel mult la io F e­bruarie st. n. a. c. documentând: 1 prin ate­stat sau carte de serviciu destoinicia şi price­perea, iar 2, starea materială şi purtarea, morală prin un atestat dela primăria comunală.

Apoldul-mic, (com. Sibiiu) la 19 Ianuarie 1910.

Vasile EVfuşoiu21 1—2 preşedinte

Prăvălie şi traficăde închiriat sau de vândut într’una din co­munele ţârei Oltului, în jurul Făgăraşului, în mijlocul comunei, poziţie bună, asortată cu- tot feliul de marfă şi mobile, casă de zid cu 3 odăi, 1 pivniţă, curte, grădină, grajd de vite şi de nutreţ. La dorinţă şi întreagă economia dela câmp. Din cauze familiare sunt silit a-le închiria sau a-le vinde. Preţ moderat.

Doritorii binevoiască a adresa scrisorile la administraţia „Foii Poporului" în Sibiiu da unde să vor trimite proprietarului în scrisoare închisă. 3 3_ 3

Vinuri bune vechidin anii 1907 şi 1 9 0 8

in cantitate mai mare se află spre vânzare pe lângă preţuri moderate la 27 1-5

I©r©»im SpermeSibiiu, strada Zeughofplatz Nr. 1B

Nobiîilări de viţe de vie şi soreai.acum încheiu contracte de iifergre pen­

tru toamna acestui an sau pentru primăvara snuiui Pentru toate cantităţile, cu preţurile cele nui

Spre scopul de a-mi mări stabilimentul mt u sunt aplicat a opera în comun cu proprietari de viisau cu comercianţi, ca Associd.germană°r2S^0nt*en'^ *U român“ maghiară şi

A ljx m d ra Szttcs F ini, cultivator de- vu, Bihardidszeg, Ungaria, . 239 16 - ; t

Numai marfă bună şi solidă, Preţuri ieftine, garanţie conştieiiţloasă.

l u l i u E r 5 sS IB IIU , strada Cisnădiei Nr. 3.Cea mai mare prăvălie transilvani de oroloage, bijuterii, arg in tării şi a u r ir i i îşi recomandă produsele ieftine, şi vrednice de preţ de oro» loage, aurării etc. 262 15—

Preţcarante ilustrate la dorinţă gratis şi franco

l , J

nr. 3 F O A I A P O P O R U L U I Pag 41

■ mlift I iii 11Al fli'ilVi r4nf~ii h- ^ # wlhnfr* »AiAAAiAiA.il isAa*>inti«1'Trf»i1»sf,nflirf~sifti il*i i

Secţia I :

Am onoare a face, cunoscut onoratului public, c î e p o z l l w l

, , a « i u x u , i , in , ,C H

m eu d c m ă r fu r i :

u şi m m n n , « p e , 9 - S w i - A S trufa de tricot, lână şi bumbac. 819 6—26

Secţia II: inai nainte M. D a n ie l : stofa da haine, barehente, fl&nale de tenis, perină şi haind de pat, articli de blănărie.i î « ţ i i ni f i i f n n n n albituri pentru dame, coperitoare cusato, de vată, garnituri, faţa da masă şi coperi- 1111I I î l S fi H *oai'® Pa » ct^e raa* ^un0 OOÎ,S0 0 fas<>ni şaluri şi n&fVâm', stofa da dantelă şi U l i i i y* y llU llllU j de perdele, covoare Înaintea patului ş i in casă şi linoleu.

pentru cămăşi, materie pentru şorţe, vinete şi albastre.Cele mai bune oxfordurl

j a f JVţănuşî glace şi de stofă escelente! Anticii de blană şi de stofă, cu preţuri reduse pană la Crăciun.

Gustav Zimermann, Pia(a-mare 1.

Un biliardde marmora şi în stare bună, să află « le

v & u asa re cu preţ moderat la

4 5 2—3

Dumitru Gupuîn Sălişte, comit. Sibiiului

V i n b u n ş i n a t u r a lde Cllt, prima calitate, bine îngrijit este de vânzare. Kecolta anului 1903—1904— 190,7 şi 1908, dela 55 litre în sus. Pot servi pe ori şi cine

13 2—3George C a z a n

în Szelistye, comit. Sibiiu

De dat în arândă.Am de dat în arândă o b o l tă m a re

•u to t aranjamentul şi măsurile de lipsă, 2 «chilii de locuit padimentate, sub ele pivniţă; oulină de vară şi iarnă, grajd pentru 8 vite, grânar cu pivniţă sub el, coteţ pentru porci, -şopron pentrn cară, toate închise cu pălan şi toate aproape nouă; grădină pentru legume în îsnijlocul comunei, care e românească şi se află in depărtare de 4 chilometri dela staţiunea

«căii ■ ferate Miheş. Cine ar voi să le iee în iarândă, sâ se informeze .de-a dreptul dela sub- aerisa, ori să vină în persoană. 5 3—3

. -■•■■■ A N A BOZ AC,în Mezo-Velker, u. p. Mezo-Mehes

Ficurii de sfomochd e Brâdy

cuM aica D om nulu i de M a ria ze ll

ca marcă de scutire, şi pentru aceasta numite „picurii de

j stoaiacli de Mariazell11, sunt cel mai bun leac, valorat de 30 ani, contra la orice su fe r in ţă de m is tu ire , a rsu r i de stom aoh, ingr&şare, dureri de cap ş i de stom aoh, colică, in som nie , lip sa de sânge, a nem ie etc. Să capătă în farmacii eu preţul de 80 fileri şi Cor. l -40. 6 sticle cu 5 Cor. 3 sticle duple cu Cor. 4 50, expedează tranco produ- centul C. Brâdy, farmacia „Regele

Ungariei , Viena, I. Fleischmarkt 1. Depou 241. Să fim atenţi la marca de scutire cu Maica

Domnului de Mariazell, pachetare roşă şi subscrie­rea, c a p e ch ip u l d in c lişe u l de aci. 9 3—20

Marca ds scutiră': „Anker".

Linîment Capsici comp,,Înlocuitor pentru

 rs k s r-P a in -Ex p e lle reste an leac de casă valorat de mult, care s i foloseşte de mulţi ani ca fricţiune siguri = la pedagră, reum atism şi răceli. =ătentle. cauza imitaţiilor de puţini va-------L_1 loâresifim precauţi la cumpărareşi să primim numai sticle originale In ţatule cu marca de scutire „Anker* şi cu numele R iehter. Cu preţnl de 80 OL, C. 1*40 şi Cor. 2-— să capată aproape In toate far­maciile. Depozit principal la Iosif TBrSk,

farmacist în Bndapeata.Fumacia- Ini Dr. Riehter la

„ L eu l de aur* în Praga. ::= = Şossauâ Elisabeta Nr. 6 nou. =====

Espediţie silnici. 242 17—26

Lemne de foc,m ă r a i i t e ş l l e ^ ţ u r i

S23 4

în mic şi cu vagonul sâ află laEduiiril Zimmer manii

-12 _____ Balingasse 14._________

Cateva cuvinte asupra boaleior sesrete.

E trist, — dar in realitate adevărat că la ttterasa de azi b bătătoare la ochi mulţimea accloi jEEieni. a cfcror sS,ngc şi sucuri trupeşti sunt atro- Qete şi cari tu urma uşurinţei din tinereţe şi prin Aprinderi rele şi-au sdruncicat sistemul nervos şl puterea spirituală. E lin p n l suprem ea asestei st&d îngrozitoare se pună capăt. Trebue s i (Ie cineva care să dea tinerime: desluşiri bine-voitoare, stacsrc şl amănunţite ta tot ce priveşte viaţa semi­ţii, — trebue s i fie cineva căruia o m e n ii să-şl f»eredinţs*e fără tsaoiă, fără sfială şi cu tacredsrc alcasuriis lor secrete. Dar nu e in deajuas insă a jettiinu i aceste năcazuri ori şi cui, d trebue s i ne idresim ueui astfel de medic spsdalist, conştisndos, sare ştie s i dea asupra vieţei sfaturi bune sexuale $ ştie a ajuta şi morburilor ce deja eventual exişti stanei apoi v a îaceta, existenţa boaleior sesreta.

De o chemare at&t de m ăreaţi şi pentru tcast scop • institutul renumit in toata ţara il O-raiui P A L O C Z , medie de sp ita l, speei&Iist (Budapesta VII, Râk6czi-ut. 1©), unde pa l&ngl discreţia eaa mai strictă, primeşte ori-cine (at&t b ir b iţii cât şi femeile) desluşiri asupra vieţei sexuale, onde sângele şi supările trupeşti ale bolnavului si co tiţi, nervii i-se întăresc, to t organismul i-se aii betsaxa de materiile de boală, chinurile mfleteşti •■ss iisiftssc.

F i r i contarbarea ocupaţiunilor silnica dr. P A L O CZ vindecă deja de ani de cile repede şi radical ea netodu l său p rop ria da v iudassre chiar şi caşurile cele mai negisse, ranete sifilitice, boalele ds ţeve, bsşică, nervi ţi şira spînirei, înce­puturile de oonfusie a raiuţei, armirile onaniei ş: ile sifilisului, erecţiunile de’ spaimă, slăbirea outerei bfirbiteşti (impotenţa), v&tSmăturiie, boalele de c&ng« do piele şi toate boalele organelor sexuale fem» tşti. P en tru femei e sală de a ş tep ta re se p a ra ţi fi eşira se p a ra ţi . In ceeace priveşte cura, depir tarea s a este piedeci, c id dac i cineva, din ori c* csusi n’ar putea veni In persoană, atund cu plă­cere i se va da răspuns amănunţit foarte discret, prin scrisoare (in «pistoli e de ajuns'a ss alătur» aumai marca de răspuns.) Limba rom&nâ se vor fcaşte perfect. După Încheierea curei, epistolele se u d , orie la dorinţă să retrimit fiecăruia. înstitutulse Îngrijeşte şi de medicamente speciale. Visitels se primesc incepftnd dela 10 ore a. m. şi pănă la 5 ore p. ta. (Dumineca pănă la 12 ore a. m.) Adresa: Dr. PALOCZ, medic de spital, specialist, Budapest VII. Râk(5czi-ut. 10. 80 87 —"i>|irT>j|i~nBiTlu*»u>Ti>iL<% ii»1T ii*ni>i înii#îii

ATENŢIUNE5 0 , 0 0 0 p j f l r e o l i t < l e g l i e t e l

4 păreclii de gliete numai pontru Cor. G &0. Pentru Încetarea de plată a mai multor fabrici

mari, am fost însărcinat a vinde o m ire can'.itatc d e ghete adânc sub preţul de fabricare. De aceea eu vând ori şi cui 2 p&rechi de gliet » au şlnoare p en ­tru domni şi 2 pea tru dane, d i piele b ru n i sau neagră, galoşite, cu capă, cu talpa b itu tă tare c t cuie, fasonul’cel mai nou, foarte eîeg. M ărim eidup i misură. Toate 4 părechile costă numai Cor. 6'50. Espedare cu rambursă. * 2—

C. GRtJNER, export de ghete, CmcotIi Hr. 193.Schimbul e admis şi banii retour.

Ludovic Ferencz,croitor de bărbaţi,

Sibiiu, str. Cisnădiei Nr. 12,recomandă p. t. publicului

o e le m a l n o n e sto fe «Se i a r n l: îra m a re a s o r tim e n t;

n o n t ă ţ O esosite chiar acum, psntm ItUllIB dCb&pbaţi s to f e engleze şti, f r a n ţ u z e ş t i ^[ n â ig e n e , din cari se esecută d u p ă măsură cele mai moderne vestminte precum: SSGftO, SSEJllSfE, şi flSIHB ifl sa lon , cu preţuri foarte moderate. -

D e ose b ită a ten ţiu n e merită n o u ­tăţile de stofe pentru pOPdisilIFÎ ŞÎ „ B a g l a m " , cari se află totdeauna în deposit bogat. ■

Asupra FBUBPBnZilOF confecţio­nate în atelierul meu, îmi permit a atrage deosebita atenţiune a O u ., domni preoţi şi teologi absolvenţi.

In caşuri de urgenţă confecţionez un rînd complet de haine în timp de- 24 ore. 81 ss —

Uniforme pentru vo lun ta ri, cum f î to t felal de artic li da uniform ă, dnp& p re ­scrip ţie c ro itu ra cea mai nou&.

0 mare prâjitorie de cafeaşi . .

moară de măcinat, mânată cu forţă electricăIn legătură cu prăvălia mea de a r tic li d e b ă că n ie — dar ca s e c ţ ie sp e c ia lă — an» în­fiinţat In S ib iiu , P la ta -m a re Nr. 2 0 , după c e l m al nou ş l bun s is te m şi Invit onor.public să biuevoiască a le cerceta.

Totodată Îmi iau voie a face cunoscut onoratelor econoame, că mai jos iusemnatele

amestecuri de cafea— prăji re aproape z iln ic ă — să compun cu cunoştinţă de specialitate, aşa că eu sunt In plăcuta poziţie a furnisa nu numai c a lita t iv c e a m al e s c e le n t ă c a fe a , ci şi prin f ix a r e a c e lo r m ai Ieftine preţuri, îmi voiu da silinţa a m ulţum i p e deplin în toate privinţele pe onor. mei muştorii.

A m estec A. 1 k ilo C or. 2 -8 0 „ 3 -2 0 „ 3 -6 0 „ 4 —

4 - 4 0 „ 4 - 8 0

,iiiiiiiii

A. 1B . 1C. 1D. 1E . 1F. 1

i i,i

P r ă j i t d e s c h is s a u în c h is .

L a d o r in ţa s ă m a - e in â p ro a sp ă t.

Mai departe am iu depozit m are a so r tim en t d e c a fe a cru d ă (noprăj'ită) cu p reţu r ilec e le m al Ieftin e. .................. . ■ . ri . A. „

La comando pe postă dola3lti!o în sus — fie şi soiuri dooscbito — rcbomfic jmnJUato am porto.

Cu distinsă stimă J L 4 0 « r i o v i e 5 i . c l x s ^P la ţa -m a ra Nr. 2 0 .

Pag. 42 F O A I A P O P O R U L U I

S u c u r s a l a b ă n c e i c o r n e r -

B3!S|

Nr. g

claie ungară din PESTA“0 Central» In Budapesta,

JîS i b i i u , J P i a ţ - a m a M r e N n 3 .

î n f i i n ţ a t a f a b h d M 8 4 i . o ( a p î t a l k a c ţ i f k m t d g (or. 9 4 , 0 0 0 . 0 0 0 . -

Primeşte bani c u libele de depunereş i p lă te ş te S ă ră n ic i o a b z ic e re , p e lâ n g ă c e a m a i fa v o r a b i lă p e r c e n tu a r e .

Darea după interese o plăteşte institutul din al său, dela 1 Ianuarie 1910.

cumpără şi vinde rente, scrisuri de amanetare, acţiî, losuri, cum şi monede de aur şi argint, primeşte hârtii de preţ pentru păstrare şi administrare, încasează cupoane şi efecte sorţite, asigurare contra perderilor de curs la sorţiri procurare de cauţiuni de căsătorie pentru militari.

T c m t e i n f o r m a ţ i i l e d o r i t e s â d a n c e i p l ă c e r e .e s -

Kr. 62 Epitr. 1910 \ 24 1—3

Fnbllcsţlniie.Conzistorul arctidiecezan dă pe 6 an i

cu începere din 1 Ianuarie 1910 în arândă moşia comasată într’o tablă dela Iclandul- mare şi Budâiul de câmpie, în mărime de €31 jugăre catastrale, arător, fânaţ şi păşune,— cum şi casa din Iclandul-mare en edificiile economice, toate în stare bună, în calea lici-

Jtzţiunei publice,. care se va ţinea M ercuri în 10/23 Februarie 1910 la 9 oare .a m. în can­celaria Conzistorului archidiecezan (Strada Mă­celarilor Nr. 45 parter în dreapta, biroul prezidial). ^

■: Pănă la acest termin se primesc şi oferte închise şi sigilate, provazute cu timbrul de o coroană şi cu vadiu de 5 ®/e dela preţul stri­gării, care s’a stabilit cu 12,000 cor. deci va- ăinl are să fie de 600 Cor. în numărar sau M rtii de valoare. '

In ziua de licitare ofereBţii, cari vor să liciteze verbal, au asemenea să pună vadiu de 800 cor. la mâna comisarului conzistorial loan de Preda, fiscal conzistorial.

Observăm, că preste 50 de jugăre ară­tor este sâmănat cu grâu de toamnă, iar pă­durea se va folosi după planul de exploatare şi după condiţiunile speciale ce se vor stabili

In contract.Condiţiile de licitare şi alte informaţiuni

se pot lua dela referentul asesor Nieolau Ivan pănă la ziua de licitare.

S ib i iu din şedinţa senatului epitropese ţinută la 9/22 Ianuarie 1910.

C onzistoful archidiecezan.

Szdm: 116/910 fszb. 22 1—2

23 1—1N r. 256/910

Publicatiune s>e licitaţie.Din partea subscrisului scaun orfanal se

publică prin aceasta, că la 1 Februarie a. c. dimin. la 9 ore se va vinde de bună voie pe calea licitaţiunei' în cancelaria subscrisului scaun orfanal casa minorenei Eleonora Szdsz în Napszeben, Zeughofplitz sub N r. 15 in­dusa în protocolul funduar al oraşului Nagy- «zeben Nr. 852, Nr. topografic A f 1489.

Preţul de strigare e 13,000 coroane, va- dium e 10°/o; casa se va da plus offerentului.

Condiţiunile de licitaţie se pot vedea în orele ofieioaEe în cancelaria subscrisului scaun orfanal.

Nsgyszeben în 20 Ianuarie 1910.Scaunul orfanal comitatens

Goftschlingprezident

Doi băieţiin etate de 14 ani se primesc la L a z a r H tm c ip , măsar în T m n î ş o r . 19 i _ s

Tipografia Poporului, Sibiiu.

Pâlyâzati hlrdetmâny.Szebenvârmegye szâsz'ebesi jârâsba be-

kebelezett rekitta i kdrjegyzoseg, melyhez Re- kitta es Sztrugdr kiskozsegek tartoznak — a korjegyzo nyugdijazâsa kBvetkeztdben meg- iiresedv(5n, arra ezennel pâlyâzafc hirdettetik.

Felhivatn ak mind azok kik ezen korj egyzoi âllâst elnyerni ohajtjâk, hogy az 1883. evi 1. tcz. 6. §-a, illetve az 1900 dvi XX. tcz. 3 §-a detelmdben felszerelt, eddigi alkalmazta- tâsukat & nyelvismerettiket igazolo pâlyâzati k6rv<5nyeiket a szâezsebesi jârâsi foszolgabi- rohoz folyo evi feb ru a r ho j- ig bezârolag annyival inkâbb, nyujtsâk be, mert a kesobb beerkezendo kervenyek figyelembe vdtetni nem fognak.

A korjegyzo javadalmazâsa a kovetkezo:1. Fizetds . . 1600 korona2. Lakbăr . . . 100 „3. Iroda âtalâny . 60 „4. Vilâgitâsi âtalâny 40 „5. A magân munkâîatok utân jâro sza-

bâlyrendeletileg megâllapitott dijak.A vâlasztâs hatârnapja utoiag fag ki-

tiizetni.S z â s z s e b e s 1910. tSvijanuâr ho 20-ân.

A jâr. foszolgabiro helyett:G oos Henrik

: szolgabiro , , 1909 B. 498/4 con. 500. . 20 1—1

0 F i l s e g e a Klrafy t n v e h e n lA szerdahelyi kir. jârâsbirosâg, mint

btinteto birosâg becstilet sdrte3 vdtsegevel vâ- do!t Oresteân Jânos elleni btintigyben a Beu Jakab <5g Popa Mozes magânvâdlok âltal emelt vad felott Szerdahelyen 1909 evi december ho 27-<5n Thomândl Odon kir. aljârâsbiro Ku- bâszky Gyorgy jegyzokonyvvezeto Dr. Macelâr Gyorgy i\gjv&d mint magânvâdl<5k k(5pviseloje r&zvdtdovel megtartot nyllvânos târgyalâs alapjân a vâd t5s vedelem meghall- gatâsa utân a kîivetkezoleg

IT E L T :Oresteân Jânos a ki 37 dves gor. kel.

valâsu szuletett Kisapoldon lakikV Kisapoldon magyar honos csalâdi âllapeta nos, 2 gyer- mek atyja, foglalkozâsa korcsmâros, vagyonos btoosnek mondatik ki a btkv, 261. §-ban irt azon §. szerint minosiilo becstilets^rtds v6ts<5- giSben elkovetve azâltal, hogy Kisapoldon 1009 ^vi december ho lG ân Beu Jakab ma- g<tnvadlor61 azt âllitotta, hogy ez a k(5zs^gi erdo penzăt megette es zsebre vâgta; 6s ez^rt a btkv. 261. §-a elso tetele alapjân a 91. §. alkalmazâsâval az 1892 «îvi XXVII tcz. 3! §-âban irt colokra forditando 15 nap alatt ea v6grehajtâs terhe mellett a szerdahelyi kir. jarâsbirosaghoz befizetendo, bebâjhatlansâg ese- t^n a btkv 55 §-a (5rte]mc’ben egy (1) napi fogbazra atvaltoztatand(5 husz (20) korona ponz- btlntetdsre it^ltetik.

Vâdlott koteles az esetleg felmertilendS biintigyi kSltsdgeket 15 nap alatt az 1890 evi 43 tcz. 9. §-âban irt v^grehajtâs terhe alatt; megfizetni. '

KBteles tovâbbâ vâdlott Beu Jakab ma- gânvâdlonak 15 nap alatt a v^grebajtâs terhe mellett huszonn^gy (24) korona kârtdritest meg­fizetni, megjegyeztetv^n hogy ezen osszegben a magânvâdlo âltal elolegezett tanudij is benn- foglaltatik. /

Dr. Macelâr Gyorgy tigyv<5d dija ds kia- dâsa 24 koronâban âllapittatik meg sajât fel- dvel szemben.

Ellenben a' Popa Mozes magânvâdJd» âltal a btkv 261 §-ban meghatârozott becstt- lets(jrt& v^tsdge miatt emelt vâd alapjân meg- inditott biinvâdi eljârâs a bp. 323 §-a a lap jân megsztintettetik.

Veglil elreudeltetik, hogy ezen it*51et egesz terjedelmdben indokaival egylitt a Nagysze- benben megjeleno „Foaia Poporului“ ezim» lapban eliteltnek koltsegiire kozze tetess(5k.

INDOKOKMinthogy a vâdlott terh^re rott azon-

vâdat, hogy vâdlott Kisapoldon 1909 (5vi de­cember hÎ5 lG-ăn a kepviselo testiileti alkalmâ- val a k8zs6g hâza elott Beu Jakabrol azt ul- litotta, hogy ez a kozsdgi erdo penzt megette 6s zsebre vâgta, vâdlott tagadâsâval szemben Popa Miklos Toporcsân Jânos tanuk eskfc alatt bizonyitottâk, a birosâg tekintettel arra, hogy vâdlott ezen tdrnye a rendelkezo r&zben irt becsuletsărtâa vsjts^geuek osszes alkoto ele- •meit magâban foglalja 6s vâdlottal szemben a. beszâmitast kizâro okok egyike sem forog fenn, vadlottat abban bilno3nek mondotta ki.:,

A biintet^s mertdkenek megâllapitâsâ âi egyhito koriilmănyek gyanânt figyelembe ve- tettek, vâdlott btintetlen elo^lete, felhe vtilt ke— de51yallapota ds csalâdos volta, sulyosito korttl-- mdny pedig nem forogvân fenn, a kiszabott buntetds vâdlott cselekmânyânek mdrvdvel a biln5ssdg6nek fokâval arânyban âllonak talâl- tatott.

Az âllamkincstâr âltal elolegezett biinugyi , koltsdgekben elmarasztalâsa a B. P. 480 §-a. elso bekezdeseben talâlja alapjât.

A kârteritea melyben a kdsz kiadus va» okozott sztiksdges koltsdg is bennfoglaltatik a,B. P. 489 §-illetve a 479 §-alapjân ittilte- tett meg.

Az iigyvddi koltsegek megâllapitâsât a. bp. 485 §-a indokolja. A Popa M<5zes âltal vâd târgyâvâ tett becsliletsdrtds vdtsdge miatt meginditott biinvâdi eljârâs az£rt volt meg- szuntetendo, mert nevezett magânvâdlo ezen : vâdjât a târgyalâson elejtette.

Az itdlet kozzdtdteldnek elrendeldsdt &. a bp. 277 §-a indokolja.

Szerdahely 1909 december h<5 27 napjânA kir. jârâsbir(5sâg mint biinteto biro-

B4st61:.' Thomândlkir. aljbiro

Cerneala de inaprimst Otto B&er, Drezda—Budapesta.

Nr. 3 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 43

Vinuri de masa mirate,litra ea 40 şi 48 fiieri ia campărsre de cel pnţin 50 litre ofere negaatoria 14B 88- de vinuriJ O S E F SOHULT2Z

S b iiu , s t r c d a U r e z a îu i 2 0

Sarea ă® stomacka farm acistu lu i S ch au m an n

in compoziţia sa îmbunătăţită do nou, introdusă cu cel mai bun succes do mai mult de 30 ani, este şi rămâne cel mai bun mijloc contra tuturor felurilor do boale de stomach, a boalelor -de intestine şi lipsei do apetit. Nu ne putem lipsi de el la rogu- larea şi păstrarea unei buno mistuiri. Cine are În­clinare spre slăbire să ia asemenea sare do sto­

mach de doue ori pe zi.Preţul unei cutii Cor. 1‘50. Espodare zilnică pe postă cu rambursă, de cel puţin 2 cutii. Să capătă

in toate farmaciile şi drogheriile.Depozit principal laboratorul chemic-farmaceu. al

farmacistului 290 6—20luliu Schaumann lângă Viena.

WT* E p i le p s ia * Cine suferă do epilepsie, nevoie şi alto boale de aceste nervoase, să ceară o carte de desluşire, care sS capătă g ra ­tis şi franco prin »Priv. Schwanen-Apothcke«, 197 Frankfurt a M. (Germania). 28—52

Blrtim ca mimtoto ţriae-ţromll ;1 dlţloni It onoar».

Fabrica de motoare şi de maşine

E alm âr şi EngelB u d a p e s ta V., U p o t-lc d r a t 22.

îşi recomandă motoarele de benzin, locomo- bilele de benzin, precum şi motoarele sale de gaz Bugativ, cele mai simple şi întocmite pentru maşine de îmblătit şi pentru mânarea de mori, cari se pot vedea ori şi când puse

în mişcare în V. Lip6t-kî3rut 22.

Garauţă deplină pentru îmbl&tit escelentl 802 Novitate singur esistentft! 30—20

Aceste motoare, au mers uniform, şi în urma construcţiei lor foarte simplă să pot manua uşor şi de cel mai neespert om.

List& de preţ gratia şi franco.Preţuri iefîne de pl&tit ingrate!!

Vifâ oltoite de vieta sortare conştienţioasă, recunoscută in

ţaţa întreagă

Port-alt oi americanideplin desvoltate şi crescute iu teren deloroa,

Viţe nobile europene,!a cclc mai bune soiuri de vin şi de file-

gorii şi pentru struguri de masă

Pădureţi de acaţi şi glediciQ lifereazi cu preţuri moderate

Pep in iera p rim ă a rd e lea n ă aiul

+■ \\ V i—yr.'-.vM i h a i l A m b r o s i

In BlctHaş (Medgyes Nagykukiilloraegye).

P rie tin u l v iie ru lu i 254 16 -îatalog al soiurilor şi preţ curant împicunat ca in- itracţiunc populară şi practică pentru plantarea viilor

tnmite la cerere ori şi cui,, gratis şi fraaco.

u

„ A J U T O R U LSocietate pe neţii în Şeica-mare

Avem onoare a aduce la cunoştinţă publică, că banca ,,A Ju to rn l“ cu sediul în Şeica-mare (Nagyselyk) în Piaţa Nr. 371 şi-a început activitatea în 9 No- emvrie st. n. 1909 şi se ocupă cu toate operaţiunile de bancă sprijinind economia poporului nostru şi prin întreprinderi de acest fel.

Banca „Ajutorul" primeşte depuneri spre fructificare cu 5*/*°/0» iară mai mari şi stabilo dela Cor. 1000 în sus cu 6%. Depunerile corporaţiunilor se primesc cu C°/0. Depuneri şi ridicări se pot face şi pe cale poştală cu cecuri. Darea după depuneri o plăteşte institutul separat.

Banca „Ajutorul" e deschisă în toate zilele de lucru dela 8—12 oare a. m. şi dela 2—5 p. m.

Rugând On. public de binevoitor sprijin, semnăm cu toată stima305 9 —10 D i r e c ţ i u n e a .

Auleo I

Afurisita de tusă mă inneacă.

La tus&, r&guşalft şi întrocnare ajută sigur şi repede

Pastilela de piept ale lui Eggerau un gust admirabil şi nu strică pofta de mâncare.

Un carton 1 cor. şi 2 cor.C arton de probă, 50 fii.

Depoul central:

farm acia „L a palatin"B u d a p e s t , VI., Vâczi kOrut 17.

In Sibiiu să poşte căpăta Ia Guido Fabritius, Carol Morscher, Carol MtlUer, E Rutnm'.er, Karl Pissel, August Teutsch.

In Ssbcş la Wilhelm Ledsrhilger şi Ludvîg Binder. 240 38-26

ssstsaTrăiască!

Pastilele lui Egger mă scăpară iote.

$

Am onoare de s aduce la cunoştinţa preaonoratului public călător, că necruţând nici o oboseală precum şi cheltuială am renovat hotelul, restaurantul şi cafeneaua con­dusa de mine de 10 â&i sub firma

„H otel M IHAIU"S t r â d s T u r n u l u i ( S a g g a s s e ) N r . 11,

sdaptându-le conform csrinţalor timpului şi comodităţii onor. public călător.

O d ăi eo m fo rta b ile şi cu rate co?.* î^îfsut 8ervicin d8la... ..—— O d a ie d.© s o a ld â

C a f e n e a şi r e s t a u r a n t de mână primă-în casă. C u l in ă e s c e l e n t â , prjţuri ieftine şi sîrviciu atent. — B e r e p r o a s p ă t şi anume sibiană de Hsbsr- minn, btre neagră de trei stejari şi bere Dreher de Steinbruch, precum şi v i n u r i c u r a t e şi n a t u r a l e de butoi sau butelii.

Mulţâmind pentru Încrederea dovedită faţă ds mina şi pănă acuma în o măsură atât de mare, rog a mi-o păstra-o, onorâadu-mă şi pe viitor şi sfmoez

S ib i iu , 1909, Septsmvris. cu stimă

io a n m m & m247 16— hotelier şi propriet. Q

Pumpâ catenarâ-rapid = pentru fântâni =

cu globuri de gumi, patent.A n u să c o n fu n d a c u a lte s istem e.

Prestafiune stabilă:a pompei Simple cam 5000 litrea pumpel d uple » 1 0 , 0 0 0 „

Reprezentanţa Ia: 28 51—152

Carol F. JicMi, Sibiiu şi Alba-Ma.P u m p e to td e a u n a în depozit.

Descrieri şi preţuri la dorinţă.

Pag. 44- F O Â I Â ' P O P O R U L U I Nr. 3

2 S a lo n d e p ă lă r i i d e m o d ft

1 August Gruber1 S i b i i ui Piaţa mare Nr. 19, etâgml I.U Deposit da confecţiune de pă lări i1 ds m o d 8 ds cele mai elegante şi articli ^ ds modă de toate preţurile, ţi modele ori- | | ginals vienezc ţi pariziene. 86 43—

Voleşti sâ îa îssorî?Suntem împuterniciţi din partea mai multor

dame (între cari unele cu copii nelegiuiţi sau cu scă­deri trupeşti e tc), cu av e re dela 5—600,000 car. să le căutăm soţi potriviţi. Nufsai domni (şi fără avere), cari au gânduri serioase şi nu sunt împiedecaţi pen­tru o căsătorie g rab n ică să scrie pe adresa

L .. S c f c L l e s i î t g e r ' 212 22—SS________ BERLIN 18, Deutschland

m b b q q mde certificate dela medici şi privaţi au- tenticate de notariul public dovedesc, că

Caramelele de pieptcu cei trei brazi

a l e l u i Kaiserde lătură isai bine o»ICCSI

T U S Arăguşeai®, troacna, catar,

insa măgăreascâP achet 20 şi 40 flleri., Doză 60 flleri.

SI «pată la lanos Bndake? în Szdkely- Keresztur (Cristurul - să- cuesc) cum şi î i toate farmaciile, drogheriile şi bScSniile mai bune.

Grand Hotel „Ostbahnhorv.B u d a p e s ta , VII. Thcikcily-ut 18, Telefon 64 -5 7 . Vis-a-vis cu laturea de plecare â călei ferate de Ost, aranjat cu cel mai mare comfort. Preţul odăilor dela Cor. 2-40 în ras, inclusive lumina electrică. Pentru domnii oficeri cvartir transcenal. Oficiu postai şi te­legrafic in hotel. Comunicaţie electrică din toate păr- ţii©* Să capătă ieftin odăi lunare. Pensionat de rangul

prim în hotel, dela 6—8 Cor. încălzire centrală. §08 5—6 _________Proprietar H e r a c l i S a m a

Cel mal cn efect f i mai ieftin ==: PURGATIV

P ilu le le p u rg a tiv ezaharizâte ale lui -

Philipp Nemtein.CFUule „^lisâbâfa** als lui Tfaustein).

Aceste pilule sunt a se pre ieri tuturor preparatelor similare, clei sunt în toată privinţa libert da arîei substanţe vltăml* fsare; se aplică eu mare succes la toats morburile abdominale, strat uşoare, curăţă «âcgele şi nici un mijloc nu a msi favora­bil mai nevătămâf or da a combate

Constîpaţiunil©izvorul r’gur al ca lor mai multe motburi. fiind zaharisit® le iau cu drag pănă şi copii. 1 cutie conţinând 15 bac. costă 30 bani. 1 tnb care conţinu 8 cutii, dsci 120 buciţi costă numai 2 Cor. la comandă2 Cor. 45 fii. franco. 281 10-10

Luaţi seâm ăl PSzîţi-vă de falşuri. Să cerem numai f i - lulele purgative ale lui Jfcu* Stein philipp. Veritabil» numai în cb sui când cutiilf şi prospec tul sunt provăzute cu marca firmei noastre In imprimare ro- şie-neagră Situl Leopold şi sub* scriirca Farmacia Philipp Neu* stain. Embalagele no&stre pa­

tentate trebue să fia contrasemnate de firma noastră Farmacia lui Philipp Neustein »la si. Leopold*. Viena I. Plankengasse 6. Depozit In Sibiiu in toate farmaciile.

Tipografi» Poporului, Sibii«;

s %

Elîifur-n! institut d©' ia>slgiirare a»rd@î©asi

„ T E A F S S V T , V A N T 4 “Stra d a G is n id ie i S. S I B I I U

recomandăS t r a d a Gisnădiei S.

■ ■ Asigurări împotriva f o c u lu ipentru e d if ic i i , recolte, m ă r f u r i , m aiin i, m o b ile etc. pe lângă premii recu­noscute de cele mai eftine, şi în cele mai favorabile condiţii, cum şi

Asigurări asupra vieţii(pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cât.- dela aşezămintele confesionale cu avantagii deosebite), pe CQZUl lîîOI’fii, şi CU tcritliil ÎÎX, cu g l i t i r e s i m p l i sau d u b lă a capitalului; asigurări (jB ZGStrB (copii), pentru sBpyicfiil m il i ta r , şi asigurări pe § p s ^ ii î n m o r m â n to p s , mai departe asigu­rări dl acsitien te c o r p o r a ie , contra infrdCfiei (furt prin spargere) şi asi­

gurări de p a g u b e !h apaduefe. i s i ~ p t * pr§sp§cte în combinaţiile c t î i mai Variate n trimit si se dan gratuit orics

m form a jii în birourile j ) i m j i u n ? i , s tr ad a O'snâdiei $ r .’5 f i la to a ts age ntn riU .P e r s o a n e v e r s a t e In A c u ls i ţ l i , c a r i a u le g ă tu r i b u n e , s e p r im e s c în s e r - ,

v ic iu l I n s t i tu tu lu i în c o n d i ţ i i f a v o r a b i le .

nCHDiENfL.A I I e i n e c h i e r B a f Ă m

: aus dsr Schufzengel'fytfţjftktdes

A .T h ie r p y in P r e ^ fa iJabei Rohlfsch Saueitmiiin,

îf.'T S 'î'lR iv— Scutit prin lege. — < 10 2—26

S inguru l veritab il cu căluguriţa ca marcă de scutire.Are efect sigur la toate îmbolnăvirile organelor de respiraţie, tuse, scuipat de flegmă, răguşală, catar de gâtlej, boale de plumâni, sgârciuri do stomah şi a-lte dureri de stomali, aprinderea tuturor.organelor interne, lipsa do apetit, mistuire grea, îngrăşare etc. Estern la toate durerile de gură, durere de dinţi, rane de arsură, junghiuri de membre, bube, special influenţa etc. 12 sticlo mici sau 6

duplo sau o sticlă de familie specială, pentru călătorie Cor. 5.

A lif ie d e e e n t i fo l i i a farmacistului fl. THIF.rrysingura veritabilă, de efect surprinzător, sigur şi neajuns, chiar şi )> i , fel de cancer, umflături, răniri, aprinderi, picioare slabe, abscese, dep •.! corpurile străine, materiile do coptură, face adeseori de prisos operaţii > ;= = = = = = i = = = = = 2 doze Cor. SV60. - •••

Să ne adresăm laF a r m a c i a - I n g e r u l protector a iui f l . T f t i e r r y î n P r e p d a l â n g ă Hohitsch

09 este ElBGtro-Vitaiizerul?Mulţi văd acest anunţ fără s5»l cetească, multă lume pri­

veşte în general anunţările cii indiferenţă, b i chiar cu o ideie pre­concepută şi simte un fel de frici de tot ce este nou. Şi totuşi a trecut de mult vremea aceia de prejudiţii, când se credea că o cauză bună nu are nevoie de reclamă. Iruadar vom avea articole bune, dacă nu le vom face cunoscute publicului, nimeni nu le va cunoaşte. Noi publicăm zilnic, succesele minunate obţinute de aparatul Eleatro-Vitalizer, zilnic creşte numitul adepţilor acestei metoda, şi totuşi sunt încă muiţi suferinzi care se lasă influenţaţi da neîncredere şi care pentru că nu au auzit nici odată de acest aparat nu şi-l aplică. Aceşti bolnavi se pedepsesc singuri. S lăbi­ciunea generală nervoasă, slăbiciunea sexuală, bolile reum a­tice, bolile nervoase de stom aeh şi de inimă, nevralg iile , du­re r ile de_ cap îi de spate, vâjâi&’a îa urechi, p recum şi v a­riatele^ simptom e ale neurasten iei şi istariei se tratează pe calea cea mai naturală cu tjsitoful electricităţii. AJresânda-vă printr’o carte poştilă institutului nostru, primiţi g ra tis şi franco o carte frumos ilustrată în care găs'ţi descrierile tuturor boaleior care se pot _trata cu succes cu aasst metod precum şi succesele obţinute pănă acum Cu aparatul Eiectro-Vitalizer. l î ’ 2—2

l*8 t. de ord. m&d. E le k tro -V ita fe r, Bpesta, Karisrinq 2 . M .5I.Ij S c r i s o a r e d e ram lţăm ire .

1 Ioa Ilie, z id a r Iityo, Arad-m., scrie la | 28 August 1909: Prea Onorate Dle Doctor: | Cu cea mai mare bucurie vă comunic că du­şi rerile mele din regiunea inimii au dispărut,I după folosirea timp de 6 luni a aparatuluiI Electro-Viializer. Scaunul mi-s’a regulat, mer- | sul mi-s’a înlesnit, pot călători pe jos, cu tră- J sura, cu bicicleta; am început iarăş lucrul zi-

dântului, pot să mă odihnesc bine, ceiace odi­nioară perdusem în total, astăzi laudă Domnului, am recâştigat iar, na mii sunt vecimc iritat, spaima nu-mi mai pricinueşte jumătate din moarte ca mai înainte. Bătaia de inimă îmi era foarte teribilă dsr acum, lăudat fie bunul Dzeu, cu toate sunt în rând şi nu este avere in lume care aş putea tăgădui rezultatele aparatului

j Eiectro-Vitalizer. Rog deci, dle Doctor, sâ bine- | voiţi a publici» aceste puţine rânduri In stati-i stica dv., căci pot să documentez ori-cui mi-

s ar adresa, cele afirmate mai sas.

C a p o H p e n t r u o c a r t e g r a t t d t â .

, Cătră

Electro -Vitaliier, institut de ordinaţiuae medical

Budapesîa, ^arlsring 2. Mezanin Si.Binevoiţi, vă rog, a-mi trimite o broşură din lucrarea d-v.: >T rata t d e s p r e e l e c » t r o t e r a p i a m o d e r n ă <. Gratis şi franco.

Numele:

Comuna:

Judeţul, com it.:

Cerneala ţis iisprissat Otto Baer, Dcmii—Bmis-pem,