-Proiect Marketing în Turism-

Cuprins

2

Marketing în Turism 2013

1. Analiza principalelor tendinţe ale pieţei turistice din România (caracteristici generale):

1.1. Analiza macromediului de marketing

1.1. Principalele forme de turism practicate, tipuri de produse de turistice oferite ;

1.2. Caracteristicile pieţei turistice ;

1.3. Oportunităţi şi ameninţări identificate pe piaţa turistică din România.

2. Motivaţia şi obiectivele noului produs turistic ; nevoile specifice identificate 

3. Aspecte legate de segmentarea, ţintirea, poziţionarea şi diferenţierea pe piaţă

3.1. Variabile de segmentare considerate;

3.2. Atractivitatea segmentelor selectate;

3.3. Profilul consumatorului vizat;

3.4. Strategii de poziţionare şi diferenţiere a produsului;

3.5. Analiza concurenţială;

4. Prezentarea produsului turistic creat 

5. Consideraţii privind strategia de preţ

5.1. Factori consideraţi în stabilirea strategiei de preţ ;

5.2. Strategia de preţ utilizată şi obiectivele ei.

6. Canalele de distribuţie utilizate

6.1. Obiectivele şi funcţiile canalelor de distribuţie ;

6.2. Intermediarii de Marketing utilizaţi.

7. Politica de promovare

7.1. Obiectivele comunicării, mesajul creat, canalele media selectate si metode de măsurare a

eficienţei comunicării ;

7.2. Publicitate ;

7.3. Promovarea vânzărilor ;

7.4. Relaţii publice  ;

7.5. Vânzările personale (forţa de vânzare) ;

7.6. Marketing direct şi online .

8. Anexe

9. Bibliografie

1. Analiza principalelor tendinţe ale pieţei turistice din România

2

Marketing în Turism 2013

1.1. Analiza macromediului de marketing

Societatea modernă este caracterizată, din perspectivele tipurilor dominante de activitate, ca o

economie a serviciilor. Prin propor iile atinse de dezvoltarea turismului în zilele noastre, a volumului ț

de activitate şi a numărului de personal angajat direct sau indirect în industria turistică, acest sector

economic de prestări de servicii rivalizează cu nivelul şi proporţiile multor ramuri de importanţă

maximă ale economiei.Turismul este astăzi considerat de analişti ca unul din cele mai dinamice

secoare economice, cu o evolutie mereu oscilanta, fiinde definit ca industria cea mai profitabila a

sfarsitului de secol XX.

În comer ul interna ional, turismul ocupă a doua pozi ie după petrol, înregistrând un ritm de ț ț ț

cre tere superior mediei mondiale. În prezent, pe piaţa turistică mondială se înregistrează o ș

concurenţă acerbă, atât între firmele de turism, cât şi între diferitele destinaţii turistice. O altă

tendinţă importantă în acest domeniu al sectorului terţiar o constituie accentuarea globalizării pieţei

turistice.

Prin urmare putem afirma că, la începutul acestui secol şi mileniu, turismul va provoca o

“revoluţie” în dezvoltarea economiei mondiale. Pe piaţa turistică mondială, ţările care vor reuşi să

atragă turiştii vor fi cele care dovedesc preocupare la nivelurile de vârf pentru creşterea

competitivităţii sectorului turistic.

Din punct de vedere demografic, în Europa, segmentul de vârstă al “seniorilor”, în cadrul

populaţiei, va continua să crească numeric, pe termen scurt şi mediu. Persoanele mai în vârstă vor

continua să aibă o stare bună de sănătate şi vor beneficia de planuri de pensii anticipate şi de pensii

bine finanţate. Totuşi, pe termen lung, există riscul de a interveni un declin al fondurilor de pensii şi o

creştere a vârstei de pensionare, guvernanţii având dificultăţi sporite în a finanţa aceste pensii.

Nu trebuie neglijată, însă, nici piaţa turistică a tinerilor, care reprezintă peste 20% din turismul

global. Persoanele având între 16 şi 35 de ani călătoresc tot mai mult, iar acest segment de clientelă

va fi, de asemenea, foarte important pe pieţele emergente din afara Europei. Pe de altă parte, a

crescut numărul persoanelor care trăiesc singure, iar structura familiilor a evoluat, de asemenea,

îndepărtându-se de modelul familial tradiţional, compus din doi părinţi şi doi copii. Datorită

mondializării, multe familii s-au mutat şi trăiesc în alte ţări, ceea ce a amplificat numărul călătoriilor

turistice având ca motivaţie vizitele la prieteni şi rude.

Macromediul de marketing reprezinta totalitatea factorilor externi firmei turistice ce exercita

influenta asupra stării i evolu iei ei i asupra cărora firma nu are un control sau o influen ă directă.ș ț ș ț

1.1. Principalele forme de turism practicate, tipuri de produse turistice oferite

2

Marketing în Turism 2013

România se află printre cele mai frumoase si atrăgătoare destina ii turistice ale Europei ț

Deoarece dispunem de un poten ial foarte diversificat de forme de relief i un poten ial foarte bun ț ș ț

antropic ceea ce duce la o diversitate a formelor de turism.Pricipalele forme de turism practicate in

România sunt următoarele:

turismul sportiv este o formă a celui de agrement, ponderea cea mai însemnată ocupând-o

sporturile nautice de vară, cele de iarnă, pescuitul sportiv, dar şi alte manifestări sportive

ocazionale.

turismul de odihnă şi recreere, de refacere a psihicului şi tonusului pierdut pe perioada anului,

pe fondul agitaţiei urbane.

turismul religios ce constă în pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult.

turismul de tratament şi balneoclimateric, practicat încă cu scop de refacere a sănătăţii sub

prisma perioadelor viitoare, ca urmare a creşterii longevităţii. România are un potenţial

natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse

diponibile. Climatul României este în mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice,

incluzând arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin şi de mine sărate.

turismul de agrement , practicat de călătorii care caută să profite de frumuseţile naturii, locuri

şi obiceiuri noi, etc.

turismul cultural, presupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor culturale şi spirituale, a

monumentelor de artă şi arhitectură, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de artă.

turismul de afaceri este acea formă de turism practicată de angajaţi sau de alte categorii de

persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara ţării de reşedinţă, incluzând:

participarea la întâlniri de afaceri, târguri şi expoziţii, conferinţe şi reuniuni.

turismul de cumpărături (shopping tourism) determinat de deplasările ocazionale în alte

localităţi (ţări) în vederea achiziţionării unor produse în condiţii mai avantajoase decât cele

oferite pe plan local (naţional) sau a unor produse pe care nu le oferă piaţa locală.

turismul montan În România, practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de

dezvoltare datorită potenţialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpaţilor. Între

tipurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de un potenţial natural ridicat pentru

dezvoltare.

turismul de litoral mulţumită Mării Negre, România are posibilitatea de a dezvolta turismul

litoral. Structurile de cazare pe litoralul Mării Negre sunt concentrate cu precădere în zona de

coastă, având oportunităţi limitate de expansiune. Reabilitarea şi modernizarea litoralului

2

Marketing în Turism 2013

românesc şi alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de litoral din ţările europene constituie

în continuare un obiectiv specific pentru turismul de litoral.

turismul rural si agroturismul În România are o ofertă de cazare şi alimentaţie deosebită, de la

cabane şi pensiuni cu caracter rustic la cele dotate la standarde de trei stele, acest tip de turism nu

este bine dezvoltat deocamdată, având în vedere că prezintă o mare cerere pe piaţa de desfacere

turistică, implică investiţii reduse şi grad de risc scăzut şi totodată reprezintă o resursă pentru forţa

de muncă rurală. Turismul rural ar putea fi practicat în toată perioada anului şi de asemenea ar putea

fi mai bine dezvoltat prin facilitarea pescuitului, vânătorii, drumeţiilor.

1.2. Caracteristicile pieţei turistice

În anul 2012, comparativ cu anul 2011, atât sosirile, cât şi înnoptările în structurile de primire

turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat creştere cu 9,3% respectiv, cu 6,6 %.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2012 au însumat 7653,4 mii, în

creştere cu 9,3%faţă de cele din anul 2011.Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică

cu funcţiuni de cazare au reprezentat în anul 2012 78,4% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii

străini au reprezentat 21,6% din numărul totalde sosiri, ponderi apropiate de cele din anul

2011.Sosirile în hoteluri deţin în anul 2012 o pondere de 75,5% din totalul sosirilor în structurile de

primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de anul 2011, sosirile în hoteluri în anul 2012, sunt în

creştere cu 7,7%.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2012 au însumat 19091,4 mii,

în creştere cu 6,6% faţă de cele din anul 2011.

Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au

reprezentat înanul 2012 82,8% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini

au reprezentat 17,2%.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2012 a fost de 25,9% pe total structuri de

cazareturistică, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de anul 2011.

Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2012 s-au înregistrat la hoteluri (32,1%) şi la

vile turistice (19,6%).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul

2012 de 7936,7 mii, în creştere cu 4,3% faţă de anul 2011. Majoritatea vizitatorilor străini provine din

ţări situate în Europa (94,2%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 58,9% din totalul sosirilor

vizitatorilor străini în România.

2

Marketing în Turism 2013

Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din: Ungaria (33,1%),

Bulgaria (20,2%),Germania (9,4%), Italia (7,3%) şi Polonia (6,4%).Transportul naval şi rutier a

înregistrat în anul 2012,comparativ cu anul 2011, cea mai mare creştere respectiv 12,9% şi 6,9%

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul

2012de 11148,9 mii, în creştere cu 1,9%, comparativ cu anul 2011. Mijloacele de transport rutier au

fost celemai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 75,9% din

numărul totalde plecări. Comparativ cu anul 2011, cele mai mari creşteri în anul 2012 s-au înregistrat

la transportul naval(12,9 %) şi la cel rutier (6,9%).

Numarul de turisti din intreaga lume a depasit pentru prima oara, in 2012, pragul de un miliard

de persoane, iar tendinta de crestere se va mentine si in 2013.Astfel, cresterea turistilor ce viziteaza

alte tari a crescut cu 4%, ajungand la 1,035 miliarde in 2012, de la 996 de milioane in 2011

Cu toate ca 2012 a fost un an de instabilitate economica constanta in intreaga lume, cu toate

acestea, turismul international isi continua evolutia iar tendinta de crester a numarului turistilor

internationali se va mentine si in 2013

O crestere semnificativa a numarului de turisti straini s-a inregistrat in zona Asiei Pacifice, de

6,5 procente, ajungand la 233 de milioane de oameni. Cea mai mare evolutie a numarului de turisti

straini a fost inregistrata in sud-estul Asiei, unde au venit cu 8,7% mai multi turisti straini decat in

2011.

Singurele destinatii catre care turistii nu s-au mai inghesuit in 2012 au fost cele din Orientul

Mijlociu, scaderea fiind puse pe seama conflictelor din regiune.Se estimeaza ca tendita de crestere a

turistilor la nivel mondial nu se va mentine doar pentru anul 2013 si ca va ajunge la 1,8 miliarde in

2030 .

Printre primele zece destinaţii turistice, veniturile au crescut semnificativ în Hong Kong

(+16%), Statele Unite (+10%), Marea Britanie (+6%) şi Germania (+5%).De asemenea, un număr

semnificativ de destinaţii din întreaga lume a înregistrat o creştere de peste 15% în veniturile pentru

turismul internaţional, cum ar fi Japonia (+37%), India şi Africa de Sud (ambele +22%), Suedia şi

Republica Coreea (ambele cu +19%), Thailanda (+18%) şi Polonia (+16%).

Deşi din cele zece mari pieţe cele mai mari rate de creştere a cheltuielilor în străinatate s-au

înregistrat în economiile emergente, cum ar fi China (+42%) şi Rusia (+31%), unele pieţe tradiţionale

au înregistrat rezultate pozitive.

2

Marketing în Turism 2013

1.3. Oportunităţi şi ameninţări identificate pe piaţa turistică din România.

Oportunită ile i amenin ările in mai mult de mediul extern al ării nu pot fii anticipate i ț ș ț ț ț ș

sus inute sau prevenite prin măsuri de natura sa.Trebuie desfă urată o analiză permanentă a ț ș

evolu ilor economice, sociale i politice din pie ele intă pentru a observa schimbările care apar, ț ș ț ț

schimbări care pot influen a pozitiv sau negativ activitatea turistică interna ional-receptoare a ț ț

României.

Prin pozitia geopolitică care o de ine la nivelul continentului, România benficiază de un mare ț

avantaj fa ă de ările concurente.România se află la intre tăierea celor mai importante rute comerciale ț ț

ale continentului: Se află la jumătatea dintre nordul i sudul Europei precum i pe drumul ce leagă ș ș

Europa de veste de Asia.Acest avantaj se poate dezvolta din perspectiva turismului de tranzit, cât i ș

din perspectivele turismului de relaxare i de odihnă prin distan ele relative reduse dintre România iș ț ș

ările din Europa de vest.Dezvoltarea unei infrastructuri la nivel occidental va reduce timpul parcurs ț

în condi iile în care călătoriile rutiere de in cea mai importantă pondere în preferin ele de transport ț ț ț

ale turi tilor străini sosi i în România.ș ț

Siguran a României, comparativ cu alte state europene receptoare de turi ti cum ar fi Spania ț ș

unde au avut atentate teroriste.Intrarea României în NATO pentru străini înseamnă siguran ă, ț

stabilitate, protec ie i garan ia unei ări aflată în reconstruc ie economică i afirmarea clară a ț ș ț ț ț ș

democratiei. Diversitatea cadrului natural oferă premisele unei dezvoltări viitoare ale turismului

asigurând totodată i o varietate de forme de turism.Prin varietatea formelor de relief: mun i, litoral, ș ț

podis, câmpii, delta României se află printre cele mai frumoase si apreciate destina ii turistice ale ț

Europei.

Printre amenintarile importante cu care se confruntă România afirmăm deterioarea situa iei ț

economice în tările din Europa de vest i în special a marilor emi ători de turi ti: Germania, Fran a, ș ț ș ț

Marea Britanie, Olanda , Italia, Austria. Criza financiară, cre terea ratei omajului i a infla iei ceea ce ș ș ș ț

duce la instabilitate i incertitudine economică.ș

Cre terea pre ului petrolului pe plan interna ional va avea efecte negative asupra fluxurilor ș ț ț

turistice.Prin cre terea pre urilor la biletele de avion i cre trea pre urilor carburantilor la turi tii ș ț ș ș ț ș

care preferă transportul rutier.Lipsa infrastructurii la nivel cât mai apropiat de cel european duce la

scăderea investi iilor străine pe teritoriul României.ț

2. Motivaţia şi obiectivele noului produs turistic

2

Marketing în Turism 2013

Ceea ce ne-a determinat să alegem aceasta temă a fost zona,care este una dintre cele mai

frumoase din România i care are o sumedenie de locuri incredibile de văzut pentru toată lumea. ș

Prezenţa unui cadru natural deosebit, zonă cu munţi, cu susur de ape la orice pas, cu paji ti presărate ș

de aşezări temporare de vară, conferă plaiurilor bucovinene o funcţie prioritar turistică, putându-se

practica agroturismul.

Oferta turistică a Bucovinei se axează în principal pe programe de turism cultural, punctul forte

fiind vizitarea binecunoscutelor biserici pictate, parte din ele (Arbore, Mănăstirea Humorului,

Moldoviţa, biserica “Sfânta Cruce” Pătrăuţi, Probota, biserica “Sfântul Gheorghe” Suceava, Voroneţ)

fiind incluse în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Oamenii locului au păstrat vii valorile culturale ale zonei: portul şi dansul popular, tradiţiile

şi obiceiurile din timpul Sărbătorilor de iarnă şi de peste an, obiceiul încondeierii ouălor la Paşti,

Bucovina fiind destinaţia potrivită practicării:

1. turismului cultural şi ecumenic, dacă este să ne referim la motivaţia turistică. Nu trebuie

uitate minunatele mănăstiri bucovinene înscrise în patrimoniul UNESCO: Moldoviţa, Suceviţa, Humor,

Voronet, Putna, Arbore. În completarea patrimoniului favorabil practicării turismului cultural,

amintim şi muzeele bucovinene, Colecţia etnografică “Ion Gramada”, ceramica neagră de Marginea;

poate fi dezvoltat ţinând cont de faptul că regiunea se află pe tărâmul mănăstirilor bucovinene.

De asemenea, se mai pot practica şi alte forme de turism:

2. turismul cinegetic - se adresează iubitorilor de aventuri cinegetice şi pescarilor, existând un bogat

fond de vânătoare: urşi, mistreţi, căprioare, iepuri, şi piscicol: păstrav, mreană, boisten. Specia

principală din zona montană, care prezintă interes cinegetic major, este cerbul carpatin. Pe pârâul

Valea Putnei, în localitatea cu acelaşi nume, este amplasată o păstrăvărie aparţinând Ocolului Silvic

Pojorâta, care produce păstrav pentru consum şi puieţi pentru popularea apelor de munte;

3. drumeţia montană – favorizată de existenţa în zonă a mai multor frumoase trasee marcate, din care

amintim vechiul “Drum al tătarilor”, până în comuna Cârlibaba, şi celălalt, spre mănăstirea Moldoviţa.

Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos, fie cu ajutorul cailor pe care fiecare localnic îi poate pune la

dispoziţia turiştilor; de asemeni, de un farmec deosebit sunt traseele montane către masivul muntos

Rarău şi Giumalau.

4. turismul de odihnă şi recreere - întruneşte aici toate condiţiile pentru a fi practicat, ţinând cont de

efectele benefice ale climei şi de frumuseţea peisajului din jur;

5. turismul de agrement - poate valorifica numărul de cabaline care există, organizându- se cursuri de

echitaţie, plimbări pe poteci de munte.

2

Marketing în Turism 2013

Bucovina reprezintă, alături de litoral şi de unele părţi ale Ardealului, una din regiunile cu cea

mai mare căutare în turismul internaţional.

Obiectivele acestui nou produs turistic sunt să facă excursiile şi sejururile în Bucovina mai

căutate de către toate segmentele de turişti. În primul rând am vrea să le arătăm turiştilor noştri cele

mai frumoase locuri din natură.Am identificat câteva nevoi ale unui grup nou format, grupul oamenilor

trecuţi de prima tinereţe dar încă activi. Acest grup are nevoie de activităţi şi excursii specifice. De i nuș

pot fi la fel de activi ca tinerii, dar încă nu vor să renunţe la viaţa activă pe care o duceau înainte de

pensionare de exemplu.

Am alcătuit un sejur care să le permită să fie atât de activi cât pot ei fii, ţinând cont de faptul că

nu mai sunt tineri, dar să le şi permită să se relexeze şi să vadă părţi din istoria României. Grupul

identificat de noi are nevoie de mişcare, dar şi de relaxare.Sunt dornici să viziteze locuri noi, să vadă

lucruri noi şi să fie activi în acelaşi timp. Vor să facă lucrurile pentru care nu au avut timp în trecut

când lucrau şi îşi creşteau copii şi aveau grijă de toată familia lor, puneau bani deoparte pentru

viitorul copiilor lor şi pentru perioada de pensionare.

3. Aspecte legate de segmentarea, ţintirea, poziţionarea şi diferenţierea pe piaţă

3.1. Variabile de segmentare considerate;

Identificarea potenţialului turistic al zonei unde urmează să se practice excursiile. Chiar dacă

această zonă este recunoscută pentru turismului religios aici se practică i alte forme de turism,astfel ș

având posibilitatea de a-şi consuma energia fie în drumeţii, fie la locul de destinaţie, unde să se

organizeze concursuri cât mai diverse şi atractive pentru această categorie de vârstă. Astfel, pachetele

turistice concepute sunt destinate şi pentru turism montan (drumeţie), turism cultural şi, bineînţeles,

turismul de petrecere plăcută a timpului liber şi recreere.

Între variabilele de segmentare pe care le-am considerat în proiectul nostru se regăseşte

vârsta potenţialilor clienţi, pentru că oferim acest produs turistic mai mult oamenilor care au trecut

de 40 de ani,dar i nepo ilor,cu vârsta cuprinsă între 7-13 ani.ș ț

O altă variabilă de segmentare pe care am considerat-o este suma cheltuită în general pe un

sejur de 7 zile. În cazul acestei variabile de segmentare ne-am orientat spre segmentele care sunt

dispuşi să cheltuiească mai mult de 1000 Ron pe un sejur de 8 zile.

A treia variabilă utilizată este mărimea grupului cu care ar prefera să călătorească.

Segmentul selectat de noi nu iubeşte grupurile foarte mari, perferă grupurile mici de maxim 30 de

persoane.

2

Marketing în Turism 2013

A patra variabilă de segmentare este motivul pentru care doresc potenţialii clienţi să plece în

vacanţă. Consumatorul vizat de noi doreşte să plece într-o vacanţă sau într-un sejur în Bucovina

deoarece vrea să vadă locuri noi pentru el, în sânul naturii şi nu în ultimul rând vrea să se relaxeze

dar să facă şi ceva mişcare pentru a vedea aceste locuri frumoase.

A cincea variabilă de segmentare este nivelul aşteptat al serviciilor oferite de o agenţie de

turism. Potenţialii clienţi vor ca toate excursiile din programa sejurului să se desfăşoare conform

acestei programe, vor ca totul să fie clar şi nu permit existenţa unor taxe ascunse. Segmentul

selectat de noi nu permite nicio abatere de la contractul semnat cu agenţia de turism.

Am segmentat populaţia şi în funcţie de sensibilitatea lor la schimbările de preţ. Segmentul

selectat de noi a fost pu in sensibil la schimbările de preţ.ț

3.2. Atractivitatea segmentelor selectate.

A devenit faimos în primul rând în Statele Unite ale Americii, unde societatea s-a dezvoltat

altfel decât în celelalte ţări. În Statele Unite ale Americii oamenii după ce se pensionează într-un fel

îşi iau lumea în cap şi încep să hoinărească nu doar prin ţara lor dar şi prin alte ţări din lume şi

petrec din ce în ce mai mult timp descoperind locuri noi, trăind experienţe noi.

Este un segment atractiv pentru că oamenii care s-au pensionat dispun de foarte mult timp

liber şi totodată dispun şi de sume mai mari pentru aceste vacanţe doarece nu mai trebuie să aibă grijă

de copii şi deoarece au muncit o viaţă întreagă şi şi-au pus banii deoparte pentru acest timp.

Este atractiv pentru majoritatea serviciilor oferite de către prestatorii de servicii. Este un segment

care a devenit atractiv prestatorilor de servicii în urmă cu câţiva ani, când cercetătorii au observat că

oamenii care s-au pensionat deja profită mai des de ofertele de vacanţe.

Acest val a trecut acum şi pe continentul european şi cetăţenii britanici, italieni, francezi, danezi,

olandezi încep să călătorească din ce în ce mai mult. Un lucru interesant este că cuplurile mai în vârstă

din Marea Britanie încep să se îndrăgostească de unele dintre locuri pe care le-au văzut şi încep să se

intereseze în legătură cu modul în care îşi pot cumpăra case sau vile în locurile lor preferate. Aceste

case cumpărate de cele mai multe ori lângă mări, în locuri calde devin a doua lor casă. Cert este că în

aceste cazuri agenţiile de turism nu mai sunt solicitate de către ei, dar există posibilitatea ca ei să

recomande aceste locuri şi altor cunoscuţi, iar agenţiile de turism pot să-i ajute pe ei să vadă acele

locuri superbe de care s-au îndrăgostit cunoscuţii lor.Ideea este că acest val s-a extins în toată lumea şi

pensionarii pasivi din toată lumea încep să devină pensionari activi, care călătoresc mai mult decât

celelalte segmente şi în consecinţă cheltuiesc mai mult pe călătorii decât celelalte segmente, dar au şi

aşteptări mai mari decât ceilalţi fiindcă sunt mai experimentaţi.

2

Marketing în Turism 2013

3.3. Profilul consumatorului vizat;

Consumatorul nostru şi-a întemeiat familia, şi-a educat copii, şi-a crescut copiii, a vut grijă de ei

şi de educaţia lor, i-a ajutat să facă primii paşi în viaţă, a muncit timp de aproximativ 30-35 de

ani şi acum se poate odihni după toate cele făcute de el/ea pentru ceilalţi şi poate să se ocupe de sine.

Consumatorul vizat de noi nu este doar interesat de natură, mai mult de atât iubeşte natura şi

toate minunile ei, nu se sfieşte de la excursii pe jos, în care vede locuri minunate.

Deşi îi place să călătorească, nu-i place gălăgia şi preferă grupurile mai mici. Dacă este vorba de

cupluri atunci ei preferă cuplurile, iar dacă sunt singuri atunci preferă pensionarii care sunt singuri, în

acest mod putând lega prietenii.

Consumatorul nostru pune mare preţ pe curăţenie şi pe respectarea contractului şi al

programei stabilite. În plus la locurile de cazare vrea eleganţă, stil şi simplitate, dar totodată vor ca

totul să fie de o calitate superioară.

3.4. Strategii de poziţionare şi diferenţiere a produsului;

Poziţionarea este tehnica prin care se încearcă crearea unei imagini sau a unei identităţi

în mintea consumatorului vizat de către produsul turistic. Trebuie să găsim un element relevant care

ne diferenţiază produsul de celelalte produse de pe piaţă. Totodată putem spune şi că produsele se

poziţionează pe piaţă fără o strategie de marketing în spate, deoarece poziţionare se bazează pe

percepţiile consumatorilor, iar aceste percepţii nu pot fi schimbate peste noapte.

Noi credem că produsul nostru turistic are o poziţie destul de bună chiar de la început, fiindcă

am putea fii printre primele agenţii cu un produs turistic exclusiv pentru pensionarii activi din ţară,

dar mai cu seamă din străinătate care vor să vadă locurile superbe pe care Bucovina le are de oferit.

Produsul nostru turistic va fi poziţionat ca un produs exclusiv pentru pensionari activi, pentru

că această trăsătură îi conferă unicitate, cel puţin pe termen scurt. După cum ştim, în cazul serviciilor

inovaţiile nu pot fi înregistrate la oficiile corespunzătoare, deci orice poate face acelaşi lucru de îndată

ce află despre inovaţie, astfel sarcina noastră este să încercăm să fim mereu cu un pas înaintea tuturor,

să descoperim noi segmente de piaţă şi să venim cu noi produse turistice în întâmpinarea nevoilor lor.

În afară de faptul că produsul nostru va fi poziţionat ca unul exclusiv pentru pensionarii

activi, acest produs va fi poziţionat şi ca unul care oferă servicii şi programe de calitate superioară.

Este important să alegem o zonă şi să facem tot ce ne stă în puteri ca să fim cei mai buni în acea zonă.

Totodată trebuie să gestionăm aşteptările consumatorilor noştri. Trebuie să îi spunem ce îi

putem oferi, şi acest lucru trebuie să fie făcut clar, ca să nu avem aşteptări pe care să nu le putem

2

Marketing în Turism 2013

îndeplini. Dar totuşi trebuie să încercăm să depăşim aşteptările consumatorilor pentru a-i oferi mici

surprize în ce priveşte nivelul de calitate al serviciilor.

3.5. Analiza concurenţială;

Printre punctele tari ale Bucovinei întâlnim : existenţa multor atracţii turistice; corespunde

nevoilor şi prestarea serviciillor de calitate,iar singurul punct slab este transportul turi tilor care se ș

poate face doar cu autocarul.Oportunită ile pe care le vor găsi turi tii aici sunt schimburile de ț ș

obiceiuri între localnici i turi ti,iar minusul acestei zone este vremea instabilă.ș ș

4. Prezentarea produsului turistic creat

Produsul turistic creat de noi este unul integral, constituit atât din servicii de bază cât şi

auxiliare. În funcţie de durata ofertei, acest produs turistic este durabil, fiind caracterizat de faptul că

atât nevoia de turism, cât şi modul ei de satisfacere poate fi menţinută pe o anumită perioadă de timp,

fiind legată de obiective turistice durabile. În funcţie de motivaţie turistică acest pachet de recreere şi

vacanţă.

Circuitul arată în felul următor:

Ziua 1:

2

Marketing în Turism 2013

8.00 – 12.00: Deplasare cu autocarul din Cluj-Napoca la Gura Humorului

12.00 – 13.00 : Prânz la Pensiunea Voichiţa

13.00 – 15.00 : Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina - Gura Humorului

15.00 – 19.00: Mănăstirile Voroneţ şi Humor

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o institutie singulara în reteaua culturala

romanească, fiind singurul muzeu care a reusit sa transpuna cu mijloace muzeotehnice obisnuite acel

segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, natiune: traditia populara. Muzeul a fost

creat in anul 1958 ca muzeu etnografic reprezentativ pentru zona etnografica Humor.Muzeul

Obiceiurilor Populare din Bucovina, organizat in cele cinci sali situate la etajul imobilului, a fost

deschis publicului in luna noiembrie 2005.

Mânăstirea Vorone supranumită Capela Sixtină a Estului. Este situată în satul cu acela i nume, ț ș

la 36 km de Suceava i la numai 4 km de centrul ora ului Gura Humorului. Ea constituie una dintre ș ș

cele mai valoroase ctitorii ale lui tefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni Ș

i 3 săptămâni ceea ce constituie un record pentru acea vreme. Pictura interioară a bisericii datează în ș

cea mai mare parte din timpul lui tefan cel Mare, anul 1496.Ș

Mănăstirea Humor este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1530 de către

marele logofăt Toader Bubuiog. Biserica "Adormirea Maicii Domnului” este construită în plan triconc,

cu abside laterale, dar fără turle. Construită în stilul moldovenesc cristalizat în ultimul deceniu al

domniei lui tefan cel Mare (1457-1504), această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care Ș

o deosebesc de bisericile tefaniene. Este vorba de lipsa turlei de deasupra naosului, precum i de ș ș

prezen a pentru prima dată, în arhitectura moldovenească, a unui pridvor deschis i a taini ei, ț ș ț

încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor.Soclul bisericii este din bucă i mari de piatră cioplităț

19.00 – 20.00 Servirea cinei si cazarea la Pensiunea Voichita

Ziua 2:

2

Marketing în Turism 2013

8.00 – 9.00: Servirea micului dejun la Pensiunea Voronet

9.00 – 10.00: Deplasare de la Gura Humorului la Suceava , iar drum se va vizita Casa Memoriala

Ciprian Porumbescu

Muzeul si Casa Memoriala „Ciprian Porumbescu , aflate în comuna cu acelasi nume . Muzeul este

adapostit de o casa veche boiereasca din sec. XVIII, Monument de arhitectura, ilustrând cele mai

importante momente din viata si activitatea marelui nostru compozitor (1853-1883), autorul

nemuritoarei „Balade”, al primei operete românesti „Crai Nou” si a „Tricolorului”, fostul imn national al

României. Casa memoriala este amenajata în una dintre constructiile gospodariei parohului Ieraclie

Porumbescu, tatal lui Ciprian Porumbescu, expozitia memoriala adapostind numeroase obiecte de

epoca, inclusiv mobilier original.

10.00 – 11.00 : Cetatea Scheia

Amplasată pe creasta dealului Zamca, la o altitudine de 384 m, în nord - vestul municipiului

Suceava, construită în timpul lui Petru I Musat, avea forma unui romb, cu ziduri groase de 3 m. La

fiecare colţ se înalţa câte un turn de apărare de formă rectangulară. În partea estica, zidul era sprijinit

de 3 contraforţi.

Nu există drum de acces la ruinele cetă ii i nici măcar un indicator care să-i semnaleze ț ș

existen a, multă lume ne tiind nici de existen a ei i cu atât mai pu in de locul unde se află. La cetate ț ș ț ș ț

se poate ajunge pe un drum forestier printr-o pădurice până se ajunge într-o creastă de deal.

11.00 – 12.00 Vizitare Hanul Domnesc Suceava si Muzeul de Istorie şi Etnografie

Este una dintre cele mai vechi construcţii civile din oraş şi a fost ridicat în secolul XV-XVI, într-o

zonă a oraşului medieval unde erau situate atelierele meşteşugăreţti, pe locul unei construcţii mai

vechi. Elementele de arhitectură moldovenească se păstreaza la parterul clădirii, cu ziduri grose din

piatra (tavane boltite, intrări în arc semicirculare, ferestre semianaltate cu arcuri semicirculare,

ferestre practicate în grosimea zidului, pardoseli de cărămidă).

În camerele de la parter sunt reconstituite mai multe încăperi ale unui han medieval: sala de

han ;salonul de oaspe i ; camera de odihnă ; cămara ; bucătăria .ț

12.00 – 13.00 Muzeul National al Bucovinei

2

Marketing în Turism 2013

Înfiinţat în anul 1900, din iniţiativa unor intelectuali suceveni, deţinător, iniţial, al unui

patrimoniu restrâns, rezultat din săpăturile arheologice începute în anul 1895 la Cetatea de Scaun,

muzeul şi-a îmbogăţit de-a lungul timpului colecţiile, şi-a amplificat şi diversificat în permanenţa

activitatea. Dispune în prezent de valoroase colecţii arheologice, numismatice, fonduri memoriale şi

documentare, cărţi, reviste, manuscrise, partituri, arme, uniforme, pinacotecă.

13.00 – 14.00 Servirea pranzului la Pensiunea Leaganul Bucovinei

14.00 – 16.00 Muzeul Satului Bucovinean

Este situat în parcul Cetaţii. Este alcătuit din case originale, strămutate din diferite zone ale

judeţului Suceava şi amplasate într-un cadru natural adecvat.Muzeul în aer liber este conceput ca un

sat tradi ional bucovinean i ar urma să cuprindă la momentul în care se va finaliza organizarea sa un ț ș

număr de 80 monumente de arhitectură populară: biserică, coală, gospodării ărăne ti, ateliere ș ț ș

me te ugăre ti, instala ii tehnice, crâ mă, un interior de mină i un traseu de mocăni ă.ș ș ș ț ș ș ț

Construc ii expuse: Coliba din Câmpulung Moldovenescț

Casa de locuit din Ro uș

Crâ ma din aru Dorneiș Ș

Atelierul de olărit din Marginea

Moara de apă din Mănăstirea Humorului

Gospodăria tradi ională din Strajaț

Biserica de lemn i clopotni a din Vamaș ț

Loc de comemorare a martirilor Bucovine

16.00 – 18.00 Observatorul Astronomic Suceava

Situat într-o clădire cu arhitectură specifică. Dotat cu aparatură modernă, observatorul

sucevean oferă publicului, spectacole de planetariu, ce prezinta evoluţia diurnă şi nocturnă a stelelor şi

planetelor, observaţii astronomice cu telescopul.

De la ora 18.00 se cazeaza la Pensiunea Leaganul Bucovinei unde vor lua cina si vor avea parte de

activitati specific zonei bucoviniene.

2

Marketing în Turism 2013

Ziua 3

9.00 – 9.30 Servirea micului dejun la Pensiunea Leganul Bucovinei

9.30 – 12.00 Vizitarea Cetatii de Scaun a Sucevei

Cladita in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391), Cetatea de Scaun a Sucevei avea la

inceput o forma dreptunghiulara, cu latura de sud de 36 m si cea de est de circa 40 m.

La capete si la mijlocul fiecarei laturi se gaseau turnuri de aparare de forma patrata.Din ordinul

lui Stefan cel Mare incaperile din interior sunt restaurate si se adauga zidul de incinta care inconjoara

fortul. Zidul de incinta a fost construit in doua etape: in prima etapa, inainte de anul 1476, se

construieste un zid lat de 1,5 m, intarit cu turnuri patrate, in a doua etapa, inainte de anul 1497, se

adauga la primul zid un al doilea, lat de 2 m, iar turnurile patrate devin semicirculare.

12.00 – 13.00 Ruinele Palatului Domnesc

Ruinele Palatului Domnesc se afla la numai cateva zeci de metri de biserica Sfantul Dumitru.

Aici, Petru Musat I a construit pe partea vestica a asezarii o casa domneasca si un turn; locuinta din

piatra in vederea supravegherii drumului de acces in oras.Astfel, prin includerea vechilor cladiri de

zid, dar si prin noi constructii definitiveaza ansamblul Palatului Domnesc prin care Curtea Domneasca

de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument de asemenea gen din intreaga Moldova.

13.00 – 14.00 Servirea pranzului la Pensiunea Leaganul Bucovinei.

14.00 - 14.40 Deplasarea de la Suceava la Radauti.

14.40 – 15.30 Vizitarea Templului Evreiesc din Radauti

Prima sinagoga din Radauti a fost construita in anul 1830, in centrul orasulu.Templul evreiesc

din Radauti este un lacas de cult evreiesc din municipiul Radauti este situat in centrul orasului.A fost

construit in anul 1883, unele surse indicand eronat anul 1879 ca an al constructiei..

15.30 – 17.00 Gradina Zoologica din Radauti

2

Marketing în Turism 2013

Unul dintre punctele de atractie al gradinii zoologice il constituie speciile de lei si tigri.

Vizitatorii mai pot admira diferite specii de cai si ponei, vulpi, ursi, specii de porci originare din Asia,

lame, lebede, precum si numeroase specii si subspecii de pasari. Principala atractie ramane totusi

numarul mare de specii de maimute.

17.00 – 18.30 Herghelia Radauti

De-a lungul timpului, numarul speciilor de cai de rasa gazduite aici s-a marit. Astfel, in 1826 au

fost adusi primii armasari din rasele Gidran Arab si Siglavy. In 1856, numarul cailor care erau crescuti

aici era de 1.132.In prezent, Herghelia de la Radauti se intinde pe o suprafata de 610 ha si dispune de

294 de cai, dintre care: 9 armasari pepinieri, 56 de armasari de monta, 45 de iepe-mama si 128 de alte

categorii (tineret, sport, agrement).

Caii de la Herghelia Radauti apartin rasei Shagya Arab, cu cele opt linii din cadrul rasei:

Dahoman, El-Sbaa, Gazel, Hadban, Koheilan, Mersuch, Shagya, Siglavy-Bogdady.

18.30 – 19.00 Deplasarea spre Manastirea Putna , aici se cazeaza si vor servi cina….

Ziua 4

7.00 – 7.30 Servirea micului dejun

7.30 – 12.00 Participarea la activitatile bisericesti.

Mănăstirea Putna, prima şi cea mai importantă ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel

Mare şi Sfânt, străjuieşte de peste cinci veacuri ţinutul legendar al Bucovinei. Cronicarul Ion Neculce

istoriseşte astfel despre felul în care a fost ales locul pe care avea să fie zidită mănăstirea: „Ştefan-vodă

cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este

2

Marketing în Turism 2013

lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariul“.

12.00 – 12.40 Deplasare de la Manastirea Putna la Sucevita.

12.40 – 15.00 Servirea pranzului la Manastirea Sucevita si vizitarea Manastirii Sucevita

Asezata in mijlocul unui incantator peisaj de munte cu pante domoale si impadurite,

binecunoscute calatorului care strabate plaiurile Bucovinei, pe valea paraului al carui nume il va

imprumuta, Manastirea Sucevita pare la prima vedere o impunatoare cetate medievala, cu ziduri

inalte, prevazute cu metereze si drum de straja, intarita la colturi cu puternice turnuri de aparare.Cu

atat mai mult, drumetul care patrunde pe portile grele de stejar, ferecate in fier, prin gangul boltit al

turnului de intrare, va fi surprins de linia supla si de volumele armonioase ale arhitecturii bisericii ce

se inalta in mijlocul acestei cetati, dar mai cu seama de frumusetea neobisnuita a picturilor care

acopera in intregime fatadele, pastrandu-si peste veacuri prospetimea culorilor.

15.00 – 15.40 Deplasare de la Sucevita la Moldovita

15.40 – 17.00 Vizitarea Muzeului cu Ouo decorate si vor face o plimbare cu Mocanita.

Pe seara se vor caza la Manastirea Moldovita unde vor lua si masa de seara.

Mănăstirea Moldovi a este una din vechile a ezări călugăre ti, cu un important i glorios trecutț ș ș ș

istoric, străjuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord, situată în comuna Vatra Moldovi ei la o ț

distan ă de circa 15 km de comuna Vama.Ea continuă stilul arhitectonic al mănăstirilor moldovene ti, ț ș

stil cristalizat în epoca lui tefan cel Mare.Ș

Elemente tipice goticului târziu transilvănean, care pot fi sesizate aici, dovedesc că la

construc ie au participat i me teri pietrari din Ardeal.Pictura interioară, realizată la cinci ani după ț ș ș

ridicarea bisericii, reprezintă, alături de pictura Mănăstirii Vorone , un excep ional document artistic ț ț

al epocii de strălucire spirituală din vremea celor două domnii ale lui Petru Rare .ș

Ziua 5

8.00 – 9.00 Servirea micului dejun la Manastirea Moldovita

2

Marketing în Turism 2013

9.00 – 9.30 Deplasare de la Moldovita la Câmpulung Moldovenesc

9.30 – 11.00 Vizitarea Muzeul Etnografic Ioan Grămadă

Casa “Ion Gramada” din statiunea turistica Campulung Moldovenesc reprezinta o constructie

tipica pentru inceputul secolului al XIX-lea. Este o casa de tip orasenesc, ridicata de tarani instariti

carora Grigore Ghica Voda, domnul Moldovei, la 12 martie 1737, prin carte domneasca, le recunoaste

starea de razesi de bastina din Campulung.

Casa a fost ridicata din lemn cioplit de patru parti, folosindu-se si materialul provenit din

demolarea altor doua case.

Influenta oraseneasca dezvolta in planul locuintei cu tinda si doua incaperi, un al doilea rand de

spatii de locuit, dispus in spate, intreg ansamblul fiind imprejmuit de o prispa din barne cioplite.

Streasina larga este sustinuta de stalpi crestati, cerdacul pastrandu-si forma traditionala.

11.00 – 13.00 Deplaserea spre Manastirea Rarau si vizitarea acesteia.

13.00 – 14.00 Servirea mesei la Manastirea Rarau

Manastirea Rarau, aflata in satul Chiril, comuna Crucea, judetul Suceava, este o manastire

ortodoxa de calugari, ctitorita de catre domnitorul Petru Rares, in anul 1538. Manastirea se afla pe

Muntele Rarau, la aproximativ 25 de kilometri de asezarea de la poalele acestuia. Aproape de cota

1.400 se inalta doua biserici.

Cea veche dateaza din vremea cand la carma Moldovei se afla bravul Petru Rares, iar cea noua a

fost sfintita in anul 2000.

Oamenii de pe aceste meleaguri i-ar fi spus de atunci Todirescului "Rarau" (de la numele

domnitorului), iar stancile care au ajutat-o pe doamna sa scape cu viata au fost numite "Pietrele

Doamnei".

14.00 – 18.00 Deplasarea spre Pietrele Doamnei si admirarea privelistei(relaxare)

Pietrele Doamnei, sub acest nume sunt cunoscute unele dintre cele mai interesante forme

geologice din Masivul Rarau, lant muntos din Carpatilor Orientali. Accesul in aceasta rezervatie se

poate face fie din orasul Campulung Moldovenesc, fie prin localitatile Pojorata, Mestecanis, Slatioara

sau Chiril.

2

Marketing în Turism 2013

Pietrele Doamnei denumite popular si Turnurile Gotice sunt constituite din 3 turnuri, inalte de

aproximativ 70 metri, cel mai inalt avand o altitudine de 1634 m, sunt situate la mica distanta de

Cabana Rarau. Impreuna cu zona inconjuratoare formeaza o rezervatie complexa care atrage an de an

numerosi iubitori ai naturii.

Stancile sunt alcatuite din calcare mezozoice si sunt incercuite de un covor de blocuri dispuse

haotic, pe una dintre stanci se poate urca cu usurinta si fara echipament de alpinist. Spre sud se

invecineaza cu Pietrosul Bistritei, spre vest cu Giumalaul, spre nord cu Muntele Tomnatec, iar spre est

se intind Pajistile Todirescu din preajma Codrului secular Slatioara.

Denumirea acestor stanci de Pietrele Doamnei provine, se pare, de la faptul ca, pe vremea lui

domnitorului Petru Rares, care a gasit aici adapost sigur pentru familia sa, doamna, sotia sa, se urca

deseori pe stanci si scruta zorile in asteptarea sotului.

La ora 19.00 se vor caza in Hotel Zimbru din Campulung Moldovenesc , aici vor servi si masa de seara.

Ziua 6

La ora 9.00 Servirea micului dejun la Hotel Zimbru si deplasarea spre Vatra Dornei ,iar in drum se vor

opri in Pasul Mestecanis , unde privelistea este minunata.

12.00 – 13.00 Muzeul Etnografic al Bucovinei

Muzeul Etnografic reprezinta un loc in care cultura si traditia orasului Vatra Dornei, a Bucovinei

in general, sunt extrem de bine ilustrate. Micutul satuc alegoric creat in incinta primariei Vatra Dornei

este poate primul loc ce ar trebui vizitat de catre orice turist. Sunt prezentate unelte gospodaresti

2

Marketing în Turism 2013

vechi, interioare traditionale de case, elemente de port popular sau mestesuguri.

13.00 – 14.00 Servirea pranzului la Pensiunea Casa di David

14.00 – 15.00 Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturii

Este constituit din 2 secţii : Secţia de Faună şi Floră din zona Dornelor şi Secţia de Cinegetică

din Judeţul Suceava.Exponatele de faună şi floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural

ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a

naturii de taxonomie, filogenie şi ecologie.

Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă : peşti, amfibieni, reptile, păsări şi

mamifere. Diorama cu cerbul atacat de o haita de lupi iarna este unică în România. Flora zonei

dornelor este foarte bogată în specii. În expoziţii prezentăm specii rare, endemice, relicte glaciare.Este

prezentat şi un interior vânătoresc realizat cu obiecte din coarne căzute, blănuri, fazani şi capete de

căprior naturalizate.

Ultima sală este Sala Trofeelor unde sunt expuse trofee de blană, trofee de coarne şi trofee de

colţi de mistreţ, unele chiar medaliate.

15.00 – 18.00

Relaxare in parcul din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care traiesc acolo, si pentru

concertele sustinute in sezonul estival de orchestra de alamuri.

Parcul orasului are o suprafata de 50 ha, este declarat rezervatie dendrologica a Academei Romane

fiind si principala zona de concentrare a izvoarelor minerale.De asemenea, in parc traiesc veverite,

denumite popular ``Mariana``, care reprezinta un punct mare de atractie al parcului, pe langa speciile

rare de arbori.

La ora 18.00 se vor deplasa spre Pensiunea Poiana Izvoarelor pentru a servi masa de seara cat

si pentru o seara relaxanta , in varf de munte. Acolo se vor caza si vor avea parte de foarte multe

surprize.

Ziua 7

9.00 – 10.00 Servirea micului dejun la Pensiunea Poiana Izvoarelor

10.00 – 12.30 Vizitarea Manastiri Acoperamantul Maicii Domnului

2

Marketing în Turism 2013

Manastirea Acoperamantul Maicii Domnului, aflat in satul Gheorghiteni (localitatea Dorna Arini,

judetul Suceava) este un asezamant monahal de maici, ce impodobeste plaiurile bucovinene, prin

arhitectura sa ce parca atinge cerul si prin rugaciunea nevoitoarelor.

Monument unic in Romania, manastirea este ridicata in intregime din lemn. Manastirea

Acoperamantul Maicii Domnului din Dorna-Arini este strajuita de o clopotnita tot din lemn, cu

inaltimea de 60 de metri. Din Vatra Dornei, spre Piatra Neamt, la aproximativ cinci kilometri de

statiune, arinii strajuiesc de o parte si de alta malurile Bistritei.

Cadrul pitoresc a atras de timpuriu pe viitorii locuitori, care au denumit zona in deplina

concordanta cu ambientul - Dorna Arini. Pitorescul farmec al locului este infrumusetat cu manastirea

aflata la poalele dealului Barnarelului.Ctitorul Manastirii Acoperamantul Maicii Domnului este Inalt

Prea Sfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

La ora 12.30 pornind de la Manastirea Acoperamantul Maicii Domnului se pleaca spre Zugreni

acolo unde se va lua masa de pranz la Cabana Zugreni si turisti vor petrece o zi de neuitat intr-o “Oaza

de relaxare”:

Cabana se afla pe o insulita creata natural de apele Bistritei. Este o oaza de liniste, superb

amplasata intre munti. Pe insulita sunt amenajate alei de promenada, spatiu de facut gratar,

scranciobe de lemn si multa multa verdeata. Pe malul raului se poate campa, se poate pescui, zona

fiind vestita ptr pastrav si lostrita.

De asemenea in zona creste o floare rara, acolo fiind singurul loc din lume unde creste -

Petrosia Levita Mentosa.Dimineata pe balconul camerelor ai parte de un peisaj care iti taie rasuflarea,

muntii inconjurati de ceata fiind desprinsi parca dintr-un film.La capitolul agrement au mese de

biliard, ATV-uri si multa bunavointa din partea personalului care locuieste acolo.

La ora 18.00 deplasarea spre Pensiunea Poiana din Comuna Dorna Candrenilor , sat Poiana Negri unde

se va face cazarea.

Natura a creat un mic coltisor de Rai din Bucovina. Privelistea feerica, aerul curat, poate cel mai

pur din Romania si izvorul de apa minerala din vecinatate au transformat pensiunea Poiana in locul

ideal pentru o evadare in natura.

2

Marketing în Turism 2013

Restaurantul este decorat in cel mai autentic stil bucovinean, veti gasi meniuri traditionale ce

va vor fi servite de catre ospatari imbracati in costum traditional.

Din bucataria pensiunii nu lipsesc produsele ecologice proaspete, din gospodaria

proprie.Livada de pomi fructiferi ofera un spatiu de agrement din care nu lipsesc foisorul, gratarul si

terenul de tenis.

La cererea turistilor se pot organiza: drumetii montane, focuri de tabara, partide de vanatoare,

plimbari cu sania sau trasura, turism ecvestru.

Ziua 8

9.00 – 10.00 Servirea micului dejun la Pensiunea Poiana

10.00 – 12.30 Vizitarea Aerodromului din Comuna Dorna Candrenilor Sat Floreni.

Aerodromul Floreni situat langa Vatra Dornei, î i oferă posibilitatea să te bucuri de ț

împrejurimile naturale pe care le vei regăsi în această zonă deosebită.

Aici beneficiezi de avantajele pistei betonate pentru a face zboruri de agrement deasupra celor

mai frumoase locuri ale Bucovinei. Avionul ultrau or folosit este un Apollo FOX i are un loc pentru ș ș

pilot şi unul pentru pasager.Instructorul îţi prezintă principiile, tehnicile de pilotaj i măsurile de ș

securitate. În numai 15 minute poţi face un tur complet cu avionul deasupra sta iunii Vatra Dornei.ț

12.30 – 13.00 Deplasarea de la Poiana Negri la Piatra Fantanele

13.00 – 14.00 Servirea pranzului la Hotel-Castel Dracula

In cadrul acestei zone vom vizita Manastirea Piatra Fantanele si Hotel-Castelul Dracula

Manastirea Piatra Fantanele a fost finalizata la sfarsitul anului 1929, sub ctitoria preotului Vasile

Luncan.

Parintele a ridicat un mic lacas de cult, care apoi a fost inchis pana in 1994 cand prinde din nou

viata datorita lui IPS Bartolomeu Anania, devenind parohia credinciosilor din sat.

Viata de obste este formata din 20 de maicute, recunoscute pentru harnicia lor, conduse de

Maica Stareta Panfilia, de la Manastirea Varatec. De asemenea, manastirea detine si un atelier de

pictura. In prezent, anual pe data de 8 septembrie la Manastirea Piatra Fantanele se aduca credinciosi

pentru a lua parte la sluja hramului. Daca va printe noapte in aceasta zona nu ezitati sa cereti cezare

2

Marketing în Turism 2013

maicutelor - manastirea are in dotare 20 locuri de cazare.Manastirea se afla in Pasul Tihuta la

aproximativ 200 m de sosea, la granita dintre Ardeal si Moldova

Castelul Dracula

Fantasticul Pas din Muntii Bargaului care face legatura intre Transilvania si Bucovina, constituie o

atractie deosebita din punct de vedere turistic. In aceasta zona mirifica, hotelul inaugurat in 1983 in

stilul unei case medievale se ridica la hotarele dintre judetele Bistrita-Nasaud si Suceava, amplasat la

altitudinea de 1116 m in imediata apropiere a DN 17.

Castelul-hotel Dracula domina larga panorama a muntilor, fiind locul ideal pentru iubitorii de natura si

in acelasi timp de confort. Arhitectura medievala a castelului si a curtii interioare impresioneaza prin

originalitatea sa.Primavara, vara si toamna se pot face drumetii. Iarna, sunt la dispozitia dvs.

partii si intinse terenuri de schi, babyschi, partii pentru saniute, organizandu-se si plimbari cu sanii

trase de cai bargovenesti.

16.30 – 19.00 Intoarcere din Piatra Fantanele in Cluj – Napoca.

5. Consideraţii privind strategia de preţ

5.1. Factori consideraţi în stabilirea strategiei de preţ ;

Din categoria factorilor interni care influentează deciziile de stabilire a pre urilor fac parte: ț

obiectivele de marketing, strategia de marketing, costurile si organizarea.

Obiectivele de marketing ale firmei turistice trebuiesc definite cu maxima claritate, în strănsă

legătură cu strategia de produs. Principalele obiective strategice sunt: supravie uirea, maximizarea ț

profitului curent, maximizarea cotei de piata si dominatia pietei prin calitatea produsului.

2

Marketing în Turism 2013

Strategia de marketing trebuie coordonata in mod corespunzator cu deciziile de pret ale firmei,

deoarece orice decizie vizand variabilele mix-ului de marketing poate influenta decizia de pret

(distributie, promovare etc.). De foarte multe ori, anumite firme folosesc pretul drept factor de

pozitionare a produsului, utilizand asa-zisa tehnica de calculatie inversa a pretului (in functie de pret

se stabilesc caracteristicile produsului respectiv), influentand in acest fel deciziile referitoare la

celelate elemente ale mix-ului de marketing.

În cazul mixului de marketing turistic preţul are o flexibilitate înaltă, derivată din uşurinţa cu

care se poate modifica preţul în funcţie de evoluţia componentelor din mediul extern al firmei/agenţiei

turistice.

Preţul este singura componentă a mixului de marketing care produce venituri, celelalte necesită

doar cheltuieli. Putem spune că preţul beneficiază de o poziţie privilegiată în structura mixului de

marketing turistic.

Firma turistică trebuie să-şi stabilească preţurile în concordanţă cu situaţiile concurete de pe

piaţa produselor turistice. Preţul poate fi stabilit printr-o singură decizie sau o serie de decizii, bazate

pe o analiză prealabilă a costurilor şi a situaţiei de pe piaţă, având în vedere realizarea obiectivelor

firmei.

În stabilirea strategiei de preţ luăm în considerare atât factori interni cât şi externi. Factorii

interni însumează obiectivele de marketing, strategia de marketing, costurile şi organizarea, în timp ce

natura pieţei şi a cererii, concurenţa şi alţi factori conjuncturali fac parte din factorii externi.

Obiectivul de marketing al firmei turistice sunt maximizarea cotei de piaţă şi dominaţia

pieţei prin calitatea produsului.

Costul este cel mai important element pe care se bazează procesul de fundamentare a preţului,

deoarece preţul final acoperă costrile de producţie, de distribuţie, de promovare dar în acelaşi timp

conţine şi marja de profit a firmei.

Modul de organizare a unei firme turistice poate constitui un punct de plecare în aprecierea

mărimii preţului, fiindcă agenţii de vânzări au o mare libertate să negocieze preţul în cadrul unor

limite, chiar dacă în linii mari conducerea stabileşte preţul produsului turistic.

Natura pieţei şi a cererii stabileşte limita superioară a preţului. Nivelul acestuia este determinat

de beneficiile pe care le poate avea un consumator plătind un anumit preţ pentru un produs

turistic.Totodată nivelul preţului depinde şi de modul în care consumatorii percep preţul respectiv şi

de valoarea pe care o atribuie diferitelor avantaje obţinute de pe urma achiziţionării produsului

turistic respectiv. Deja ştim că există o cerere pentru un astfel de produs turistic, din multitudinea de

oferte de acest gen din străinătate.

2

Marketing în Turism 2013

Concurenţii sunt un important factor de influenţă asupra mărimii preţului, deoarece orice

modificare practicată de ei la nivelul preţului poate genera anumite reacţii din partea firmei noastre,

dar totodată poate genera o schimbare şi din partea consumatorilor. Trebuie să

fim atenţi permanent la preţurile concurenţei şi să reacţionăm dacă credem că este cazul să

contrabalansăm o schimbare făcută de către concurenţii noştri.

În stabilirea preţului am luat în considerare şi reacţiile consumatorilor. Din studii reiese că

diferitele segmente au un grad diferit de sensibilitate la preţ. Trebuie să ştim dacă consumatorii vizaţi

de noi sunt sau nu sensibili la preţ. În cazul produsului nostru turistic şi ăn cazul segmentului

identificat de noi consumatorii nu sunt sensibili la preţ, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să

fim atenţi în stabilira preţului şi că nu trebuie să ştim ce preţuri practică concurenţii noştri, atât direcţi

cât şi indirecţi.Preţul ales de noi trebuie să îndemne şi distribuitorii să recomande produsulu nostru

turistic.

Percepţia consumatorilor despre produsul turistic depinde într-o mare măsură de preţul

practicat, preţul constituind un puternic factor de imagine a mărcii. Preţul trebuie să fie în

concordanţă cu poziţia percepută sau dorită de firma de turism.

5.2. Strategia de preţ utilizată şi obiectivele ei.

Strategiile de preţ pot fii de 3 feluri: tactica de smântânire, tactica de aliniere la concurenţă

şi tactica de penetrare. Din acest punct de vedere noi am ales tactica de aliniere la concurenţă,

deoarece credem că pentru un produs care este la început de drum este mai uşor să ne raportăm la

preţurile concurenţilor, chiar şi dacă majoritatea lor sunt concurenţi indirecţi.

Această tactică de preţ presupune ca firma turistică să se plaseze într-un platou al preţurilor

unde sunt şi cei mai mulţi concurenţi ai firmei. Trebuie să ştim care sunt principalele noastre

avantaje concurenţiale, avantajele care ne distanţează de concurenţi într-un mod bun. Trebuie să

aducem la cunoştiinţa consumatorilor acele avantaje şi atribute care ne fac produsul mai bun decât

celelalte produse turistice de pe piaţă.

Lucrăm pe o piaţă unde concurenţa reacţionează rapid la variaţiile de preţ, şi ofertele ieşite din

comun din cauza locaţiilor sau a preţului sunt copiate foarte repid de celelalte firme de pe piaţă.

Deoarece produsul nostru este unul nou, tactica de smântânire este ideală pentru că încă nu

putem fi siguri de modul în care va fi primită de către segmentul identificat de noi.

Într-o altă ordine de idei în funcţie de nivelul preţurilor putem vorbi despre 3 tipuri de

strategii: strategie preţurilor joase, strategia preţurilor moderate şi strategia preţurilor înalte.

Strategia aleasă de noi este strategie preţurilor moderate, deoarece este un produs nou, în plus

2

Marketing în Turism 2013

această strategie este în concordanţă cu nivelul de calitate al produsului, iar noi vrem ca nivelul de

calitate al produsului să fie reflectat de către produs.

Obiectivele legate de vânzări se urmăresc când: se pot obţine profituri mari prin controlul

pieţii, trebuie utilizată capacitatea de producţie existentă prin mărirea producţiei dar cu costuri

unitare scăzute şi profituri unitare mici, care contribuie la profituri totale mari.Obiectivele interne ale

organizaţiei pot impune pe termen scurt modificări ale preţului

Obiectivele legate de profit se stabilesc şi urmăresc atunci când firma este interesată de

rezultatele financiare imediate ce se reflectă în venituri

maximizarea profitului presupune să obţii cel mai mare profit posibil, ca diferenţa între încasări şi

cheltuieli. Aceasta înseamnă să stabileşti un preţ cât mai mare, dar atât de mare cât poate suporta

piaţa, deci depinde de rezistenţa consumatorilor la creşterea preţurilor(câţi clienţi pierd?). Este vorba

de elasticitatea la preţuri a cererii în această situaţie.

6. Canalele de distribuţie utilizate

6.1. Obiectivele şi funcţiile canalelor de distribuţie ;

Distribu ia asigură adaptarea ofertei la cererea turistica,asigura transferul serviciilor turistice ț

de la prestatori la beneficiarii lor, prin intermediul punctelor de vanzare din reteaua turistica.

De cele mai multe ori, tinand cont de momentul de timp in care se efectueaza prestatia turistica,

acest transfer se realizeaza anterior prestatiei (prin vanzarea in avans), caz in care se acorda o atentie

speciala operatiunilor de rezervare a serviciilor turistice.

Distributia faciliteaza achizitionarea si consumarea serviciilor turistice de catre clientela si are

rol de consiliere a clientilor in in ceea ce priveste alegerea produsului turistic.  Pe langa selectia si

furnizarea acelor combinatii de servicii turistice solicitate de clientela, distribuitorilor le revine adesea

rolul de a identifica -pe baza unor activitati de cercetare si cunoastere a ofertei turistice-, acele

produse turistice care pot conveni clientilor, in functie de criteriile de apreciere care stau la baza

delimitarii segmentelor de consumatori.

Distributia joaca un rol care poate fi asimilat celui de Aavocat@ al clientelei, in ceea ce priveste

rezolvarea posibilelor litigii sau evenimente neplacute, sau de reprezentant delegat al acestora intr-o

serie de activitati cu caracter administrativ (de exemplu obtinerea vizelor, sau pierderea bagajelor

etc.), scutind astfel turistii de o serie intreaga de probleme, care solicita timp sau competenta.

2

Marketing în Turism 2013

Prin personalul implicat, distributia nu numai ca asigura posibilitatea unei ocupari eficiente a

fortei de munca calificata corespunzator din zona respectiva (gazde, ghizi etc.), dar, implicit, prin

realizarea contactului initial cu clientii poate conduce, indirect, la cresterea calitatii produsului turistic.

Canalul de distribuţie este traseul parcurs de un produs de la locul de producţie la cel al

consumului. Distribuţia produselor turistice se realizează într-un mod mai diferit decât distribuţia în

cazul bunurilor materiale, dar în strână dependenţă de condiţiile determinate de evoluţia

componentelor mediului extern al firmei turistice.

Conceptul de distribuţie turistică se referă la canalele de distribuţie, la vânzarea şi cumpărarea

produselor turistice, la dotarea tehnică a celor implicaţi în vânzare şi la fluxurile particulare adiacente

cum ar fi fluxul tratativelor, fluxurile informaţionale, Realizarea conexiunii dintre prestatorii de

servicii şi clienţii lor se realizează prin intermediul distribuţiei turistice.

Dimensiunile canalului de distribuţie sunt similare cu cele întâlnite în cazul bunurilor

materiale, având trei dimensiuni: lungimea, lăţimea şi adâncimea. În funcţie de strategia la care se

recurge produsul turistic poate fi distribuit prin intermediul unor canale de dimensiuni diferite,

constituind o reţea vastă de canale de o mare diversitate.

În funcţie de lungimea canalelor de distribuţie putem vorbi despre canale directe, canale

indirecte scurte şi canale indirecte lungi. Noi vom utiliza toate trei din aceste canale de distribuţie.

Canalul de distribuţie direct va fi utilizat de către firmă, deoarece cu ajutorul acestui canal putem fi în

contact direct cu clienţii noştri şi putem să-i cunoaştem mult mai bine nevoile, dorinţele şi pretenţiile,

dar şi percepţiile lor despre produsul oferit. Prin vânzare directă putem să oferim produsul nostru la

un preţ mai convenabil, deoarece eliminăm intermediarii şi putem să exercităm un control total asupra

distribuţiei produsului turistic.

Vom realiza distribuţia directă prin:

vânzare directă, caz în care serviciul este solicitat în mod direct de către turist, fără existenţa

unor contacte prealabile cu firma noastră

vânzarea prin intermediul mijloacelor interactive moderne de comunicare, care câştigă din ce

în ce mai mult teren la scară mondială.

În zilele noastre doar un canal direct de distribuţie nu este eficace şi avem nevoie şi de canalele

indirecte cu toate că nu putem controla aceste canale în totalitate.

Distribuţia indirectă se utilizează atunci când firmele turistice nu pot pot executa în mod

eficient anumite operaţiuni turistice, nu pot pătrunde direct pe anumite pieţe sau vor să micşoreze

anumite riscuri de natură tehnică sau economică. Noi vom utiliza canalele indirecte deoarece suntem o

firmă nou înfiinţată şi mică, dar vrem să ne vindem produsele în toată ţara dar şi în străinătate şi ne

rămâne doar opţiunea utilizării canalelor de distribuţie indirectă din cauza mărimii.

2

Marketing în Turism 2013

6.2. Intermediarii de Marketing utilizaţi.

În functie de pozitia ocupata de-a lungul canalului de distributie, intermediarii turistici pot fi

angrosisti sau detailisti. Principalele categorii de intermediari care opereaza pe piata turistica sunt

urmatorii:

Touroperatoare. Organizeaza si vand pe cont propriu , direct sau prin intermediari , pachete de

servicii turistice (voiaje ”forfetare”) sau componente ale acestora .

Detailiste. Vand, in contul unei agentii de turism touroperatoare, pachete de servicii turistice sau

componente ale acestora.

Vom utiliza drept intermediari agenţiile de turism distribuitoare/agenţiile de voiaj, care

îndeplinesc rolul de detailişti, distribuind produsele propuse de către firma noastră. Aceste agenţii

asigură si asistă turiştii,îi informează şi îi consiliează. Vom recompensa aceste agenţii prin comisioane.

7. Politica de promovare

7.1. Obiectivele comunicării, mesajul creat, canalele media selectate si metode de măsurare a

eficienţei comunicării

Obiectivele comunicării, mesajul creat, canalele media selectate si metodele de măsurare a

eficienţei comunicării.

Prin politica de promovare dorim primul rând să comunicăm potenţialilor clienţi că există un

astfel de produs pe piaţa din România şi că este disponibil tuturor turiştilor de vârsta a doua, care vor

să facă mişcare în timp ce văd locuri noi. Vrem să facem cunsocute locurile acestea superbe din

Bucovina, dar vrem şi să arătăm oamenilor mai în vârstă din România că se poate face turism şi la

vârsta lor. Vrem să încurajăm pensionarii pasivi să devină pensionari activi şi să vadă posibilităţile de

călătorie care stau la dispoziţia lor, la preţuri atractive.

Ne-am stabilit printre obiective să le arătăm şi pensionarilor activi din străinătate ce locuri

superbe sunt de văzut în România, în Bucovina. Vrem să deschidem ochii lumii, să vadă ce potenţial

are această regiune din România.

Vom face promovarea în revistele pentru femei. Aceste reviste au şi siteuri pe internet, deci

vom investi şi în reclame pe siteurile acestea.

Vom face promovarea produsului şi în magazinul de turism Vacanţe şi călătorii. Vom promova

produsul nostru şi în revistele precum Libertatea,A la Z,Adevărul, Natura,Terra Magazin.

2

Marketing în Turism 2013

Deşi ştim că fluturaşele nu sunt cele mai eficiente mijloace de promovare, în prima fază vom

folosi şi această metodă, pentru a informa oamenii de existenţa acestui produs pe piaţă.

Vom face promovare produsului şi prin spoturi la radio. Staţiile de radio la care ne-am gândit

sunt Radio Zu,Pro FM, Europa FM şi Radio România Actualităţi.

Vom măsura eficienţa comunicării prin numărul de oameni care sună la birourile noastre să

afle mai multe informaţii despre produsul promovat, numărul de oameni care intră în agenţiile noastre

şi afirmă că au auzit de acest produs şi sunt interesaţi să afle mai multe informaţii despre el. Vom mai

realiza un chestionar, pe care îl vom aplica în locurile aglomerate don oraş şi în locurile pe care ştim că

oamenii trecuţi de 40 de ani le frecventă. Cu ajutorul chestionarului vom putea ştii cât de eficace a fost

comunicare noastră şi vom ştii la ce capitole trebuie să lucrăm şi prin ce mijloace trebuie să promovăm

mai mult produsul nostru.

7.2. Publicitate

Mesajele publicitare nu sunt transmise doar unui singur individ, ci unui grup întreg de oameni,

identificaţi de noi ca segmentul ţintă pentru produs. Acţiunilor care au drept scop perezentarea

indirectă a unui mesaj în legătură cu produsul nostru turistic. Raportul emiţător-receptor nu se

realizează direct, ci prin mijlocul unui canal de comunicaţie în masă iar răspunsul la mesaj se

recepţioneză indirect la un anumit interval de timp de la începerea promovării.

Obiectivul publicităţii este să le prezinte potenţialilor clienţi acest produs nou şi să îi facă să

vrea să profite de acest serviciu oferit de firma noastră, deci vom face publicitate de informare.

Mijloacele şi tehnicile de publicitate utilizate de noi vor fi:

presa cotidiană, care este unul duntri cele mai folosite vehicule de publicitate.

Cotidienele în care vom face publicitate sunt: Adevărul, Gândul, Dilema Veche, etc.

presa periodică, ca TravelWeek şi Vacanţe şi călătorii

radio-ul, care acoperă rapid şi cu regularitate o mare parte din public şi asigură o selectivitate

ridicată pe lângă costrui moderate.

După cum am mai spus vom avea spoturi publicitare la Radio Zu, Pro FM, Europa FM şi Radio

România Actualităţi.

Publicitatea prin tipărituri. Rolul acestui mijloc de publicitate este doar să stârnească interesel,

conţinând doar informaţiile cele mai importante şi aducând la cunoştinţa oamenilor unde se

pot găsi mai multe informaţii.

Publicitatea directă, prin utilizarea internetului. Vom promova produsul nostru doar pe

2

Marketing în Turism 2013

siteurile online ale revistelor, ci şi pe siteul oficial al firmei.

7.3. Promovarea vânzărilor

Simpla publicitate nu este suficientă pentru a-l determina pe un client potential sa se

transforme in cumparator de produse turistice.Ca urmare, publicitatea trebuie urmata (sau

insotita)si de alte forme promotionale,una dintre ele fiind promovarea vanzarilor.

Promovarea vanzarilor este un mijloc promotional,al carui obiectiv este acela de stimulare a

vanzarilor in randul consumatorilor.

Un produs cuprinde o multitudine de atribute şi carateristici care includ beneficii şi utilităţi din

punct de vedere funcţional, social sau psihologic.

Orice produs se află în legătură cu o serie de alte produse. Întâlnim produse de tot felul, de la

cele care satisfac nevoi de bază, până la cele care satisfac nevoile individuale ale consumatorului.

Astfel se utilizează diferite metode de promovarea vânzărilor precum..

Reducerile de preţ

Foarte des aplicate,astfel îi convingem pe consumatori să călătorească,dar în acela i timp să i ș ș

călătorească.

Vânzările grupate,reprezintă un ansamblu de tehnici promoţionale ce vizează vânzarea

simultană sau succesivă a două sau mai multe produse la un preţ mai mic celui rezultat din

însumarea preţurilor individuale.

Cupoanele sau bonurile de reduceri,este o metodă selectivă, acordând o reducere de preţ unui

public .

Există deci un cerc în care se învârt la nesfârşit cei doi factori importanţi:

realizarea calităţii în servicii din turism pentru atragerea vizitatorilor;

investiţii pe măsură pentru a avea cu cei atrage.

Dacă aceşti factori sunt realizaţi, atunci putem spune că turismul constituie o sursă de bani

continuă.

Bazându-ne pe acest principiu, toţi factorii în drept investesc în „industria turismului” pentru

a deveni una dintre cele mai prospere zone ale României.Conform unor aprecieri referitoare la

formarea imaginii în turism am concluzionat că un turist mulţumit, satisfăcut de locul unde şi-a

petrecut vacanţa, prin transmiterea informaţiilor, a valorii lor, poate influenţa alţi cinci turişti

2

Marketing în Turism 2013

potenţiali pentru a-şi petrece, în viitor, vacanţa la locul respectiv de sejur, în timp ce un turist

nemulţumit de calitatea serviciilor mai ales de personalul din turism, influenţează zece turişti

potenţiali.În acest context, comportamentul lucrătorului din turism sub aspectul corectitudinii şi

solicitudinii este hotărâtoare în crearea unei imagini pozitive privind destinaţia turistică.Consiliul

local a amenajat în acest sens diferite magazine cu produse artizanale, cu obiecte bisericeşti, cu

suveniruri – atât în oraş cât şi la punctele turistice din zonă.

De asemenea am investit i în publicitate, verbală sau venită, vizuală sau auditivă, directă sau ș

indirectă.

Am elaborat:

ghidul reţelei hoteliere locale;

publicaţii referitoare la muzee, obiective, turistice culturale, de agrement, etnografice;

hărţi turistice ale oraşului şi a zonei turistice;

videocasete;

birouri de informare turistică;

Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie de strategii care să aducă

venituri atât pentru populaţia zonei cât şi pentru economia în ansamblu. Aceste strategii sunt

necesare şi pentru turişti care vor să îşi petreacă cât mai plăcut timpul liber.

Bucovina este una din zonele cele mai importante în ceea ce priveşte potenţialul turistic prin

monumentele istorice şi de arhitectură, artă populară, cadrul natural de care dispune, factorii

terapeutici, aici trăind oameni primitori, gospodari, buni păstrători ai unor tradiţii multiseculare şi,

dacă, la acestea se adaugă creşterea calităţilor serviciilor oferite, împreună cu susţinerea acestei

activităţi printr-o campanie publicitară eficientă, atât în ţară, cât şi în străinătate prin toate aceste se

speră la dezvoltarea cât mai puternică a turismului în Bucovina.

Turiştii vin în Bucovina să vadă minunile acestei zone încărcate de istorie, să pipăie piatra, să

absoarbă atmosfera fermecată a unei ţări de basm.

7.4. Relaţii publice

Este nevoie de o campanie de relatii publice intrucat regiunea , desi este de o valoare culturala

incontestabila , nu reuseste sa motiveze participarea uniua dintre publicurile sale principale , si

anume turisti. Aceasta problema este cauzata de lipsa de vizibilitate a acestei regiuni in randul

publicului vizat

Problemele critice care influenteaza asupra activitatii turistice:

2

Marketing în Turism 2013

-Promovarea insuficienta a unor obiective turistice(numar redus de centre de informare turistica ,

lipsa materialelor promotionale de tipul brosurilor oferite gratuit in unitatile de cazare , lipsa unor

ghiduri culturale din care turistul sa poate afla activitatile si evenimentele culturale ce se desfasoara

pe parcursul sejurului sau).

-Lipsa organizarii evenimentelor care sa puna in evidenta traditiile si obiceiurile din regiune

-Masuri insuficiente luate pentru pastrarea monumentelor istorice si culturale

-Oferta de agreement insuficienta – agentii economici din domeniu nu dispun de echipamente de

recreere si practicare a sporturilor accesibile turistilor

7.5. Vânzările personale

Rezultatele unei firme turistice, dacă ne referim în special la volumul încasărilor din serviciile

prestate, depind în mare măsură de structura, dimensiunile şi eficienţa forţei de vânzare.

Această categorie de personal reprezintă firma, fie că sunt angajaţii proprii a firmei sau doar

intermediari.

În sectorul turistic factorul uman constituie unul din elementele esenţiale ale satisfacerii

depline ale clientului, datorită caracteristicilor serviciilor turistice, a căror prestaţie este legată   de

persoana prestatorului şi implicării clientului în procesul prestării serviciilor. Din aceasta idee se

desprinde faptul că implicarea umană comportă 2 aspecte: participarea personalului de contact şi a

clientului care creează 2 concepte: marketing intern şi interactiv.

Marketingul interactiv indică faptul că relaţia vânzător cumpărător şi mai ales modul cum este

percepută această relaţie, determină în mare măsură calitatea produsului turistic. În marketingul

bunurilor tangibile, calitatea depinde mai puţin de modul în care sunt obţinute.

Forţa de vânzare trebuie să prospecteze piaţa ca să identifice poteţialii clienţi, care fac parte din

segmentul identificat de noi, dar încă nu au beneficiat de avantajele produsului nostru. Forţa de

vânzare trebuie să ştie totul despre produsul nostru, este inacceptabil ca potenţialul client să fie mai

informat în ce priveşte produsul. Totodată forţa de vânzare trebuie să poată identifica ce tip de

informaţie produce impactul cel mai mare asupra diferiţilor clienţi.

Ca tehnica de comunicare de natura promotionala, forta de vanzare ocupa o pozitie

semnificativa in cadrul optiunilor pe care o organizatie le poate face pentru a-si atinge obiectivele

sale generale.

Forta de vanzare este considerata ca fiind o componenta a sistemului comunicational al

organizatiei, tocmai datorita avantajelor oferite si anume, contactul direct cu consumatorii si

2

Marketing în Turism 2013

adaptarea rapida la nevoile acestora, interactivitatea relatiei vanzator-client, participarea activa a

fortei de vanzare pana in momentul finalizarii vanzarii, asumarea rolului de consultant in procesul

vanzarii.

Aşadar,organizăm i oferim o gamă diversificată de aranjamente turistice, care include ș

deplasarea, sejurul, agrementul, etc., în cadrul acestei zone,Bucovina.Ca rezultat final, în produsul

turistic oferit se materializează nu numai serviciile prestatorilor, ci şi serviciile proprii ale agenţiei

ceea ce imprimă o oarecare originalitate produselor turistice, totodată crescând gradul de satisfacere

a beneficiarilor, adică turiştii consumatori.

În calitate de intermediar între prestatorii de servicii primare şi turişti, şi conform obiectului de

activitate, prestăm numeroase servicii turistice care sunt oferite într-o mare diversitate de combinaţii

posibile, începând de la servicii independente până la “pachetele” de servicii cu totul inclus. Toate

aceste servicii se pot grupa astfel:

servicii ce ţin de organizarea şi vânzarea de programe turistice: tour-uri, sejururi, excursii,

manifestări culturale, artistice, sportive, etc.

servicii privind rezervarea şi comercializarea serviciilor de cazare, de transport, de

alimentaţie, agrement, tratament , închirierea de autoturisme cu/fără şofer;

servicii de rezervare şi comercializare de bilete pe mijloacele de transport, bilete la spectacole

şi manifestări artistice, sportive, etc.

7.6. Marketing direct şi online

Marketing online include promovarea pachetului turistic în social media.Astfel am creat adresă

de facebook i twitter,pentru că este a a de des folosită acum de toată lumea,chiar i de oameni de ș ș ș

vârsta a doua.Am creat i un site pe google în care ne promovăm pachetul turistic i pe blog,dar cum ș ș

am spus i mai sus i în diverse site-uri de specialitate, SEO, creare newslettere.ș ș

Marketing direct – relaţii publice (conferinţe de presă, comunicate de presă,lobby.), organizăm

evenimente, creaţie publicitară, servicii de media buying, direct mailing, proiecte speciale.

ANEXE Motto- BUCOVINA TURISTICĂ

„In inima Carpatilor, acolo unde batranele paduri adanci si paraielevesele mai spun povesti despre eroi

puternici, acolo unde ursii se ascund inluminisuri si cocosii de munte canta triluri desavarsite in soarele

care tainic apune, acolo a dus Dumnezeu o bucata de paradis. Aceasta tara minunata poseda puteri

necunoscute si o stralucire secreta, care dau putere trupului si incanta sufletul. “Bucovina de aur” este

un dar ceresc, o lume vrajita, cumnimeni nu ar mai crede ca exista.”

2

Marketing în Turism 2013

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

http://www.bucovinaturistica.ro/ghid.htm

http://judetulsuceava.ro/

http://www.hotel.castel.dracula.tourneo.ro/F_New/

http://distanta.ro/

http://www.pensiuneapoiana.ro/

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-acoperamantul-maicii- domnului-67873.html

http://www.piatrafantanele.go.ro/index.html

www.cazare-vatradornei.com

www.vacanta.com

www.romanianmonasteries.org

http://www.turismbucovina.ro/ghid_bucovinean.htm