CAP 1. Localizarea i caracterizarea zoneiAezare
geograficnvecinat cu judeele Suceava la nord, Harghita la vest,
Bacu la sud i cu judeele Iai i Vaslui la est, Judeul Neam este
situat n partea central-estic a Romniei i se ncadreaz, din punct de
vedere geografic, ntre 46040' i 47020' latitudine nordic i 25043' i
27015' longitudine estic. Formele de relief au nlimi cuprinse ntre
1907m (vrful Ocolaul Mare) i 169 m (lunca Siretului).
Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante ruri ale
judeului sunt Siret, Moldova i Bistria. Lacurile existente pe
teritoriul judeului sunt artificiale, fiind amenajate n scopuri
complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaii,
piscicultur, rezerv de ap, agrement). Dintre toate, acumularea
Izvorul Muntelui este cea mai important, avnd o suprafa de
aproximativ 3120 ha i un volum de ap de aproximativ 1251 milioane
m3.
Ci de acces
Cile de acces ctre Piatra-Neam sunt DN15 dinspre Bacu i Bicaz,
DN15 C dinspre Trgu Neam, trecnd prin Humuleti i Blteti i DN15 D
dinspre Roman, trecnd prin Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce
ajunge la Hanul Ancuei). Accesul pe calea ferat se face pe linia
506, Bacu-Bicaz.
Distane rutiere:
Bucureti: 342 km
Iai: 136 km
Bacu: 61 km
Suceava: 100 km
Tihua: 218 km
Bicaz: 29 km
Trgu-Neam: 44 km
Borsec: 143 km
Lacu Rou: 65 km
Infrastructura de transport
Drumuri publice:
drumuri publice, total = 1 875 km, din care:
drumuri naionale = 422 km;
drumuri judeene i comunale = 1 453 km.
n partea de est, judeul este strbtut de drumul european E85
(Bucureti-Suceava) pe o lungime de 44 km.
Cele mai importante drumuri naionale sunt:
Bacu Piatra Neam;
Roman Piatra Neam;
Piatra Neam Bicaz;
Piatra Neam Tg. Neam;
Tg. Neam Braov.
Cale ferat
Judeul Neam este strbtut de 173 km cale ferat, din care 89 km
sunt electrificai, rutele
principale fiind:
Bacu Roman Pacani;
Bacu Piatra Neam Bicaz.Staii importante: Piatra Neam i Roman
Alimentarea cu apa: Principalele alimentri cu ap se realizeaza din
raul Moldova, cu captri de suprafa sau subterane care pot fi
influenate de scderea debitelor pe rul Moldova. n bazinul
hidrografic Moldova nu exist amenajri piscicole ce pot fi afectate
, iar sistemul de irigaii Tupilai Boteti este n conservare. n
funcie de amplasarea folosinelor consumatoare de ap i a posturilor
hidrometrice rul a fost mprit n dou sectoare, respectiv: Sectorul I
cuprins ntre postul hidrometric Tupilai i confluena cu rul Siret, n
lungime de 39 km.
Sectorul II cuprins ntre postul hidrometric Tupilai i intrare n
jude, n lungime de 24 kmReeaua sanitar
La nivelul anului 2012, activitatea sanitar pentru populaia
judeului Neam a fost asigurat n 1 116 uniti sanitare, reprezentnd
peste 2 la sut din numrul pe total ar, structurate n7 spitale, 53
cabinete medicale de medicin general, colare i studeneti, 259
cabinete medicale de familie, 242 cabinete stomatologice, 240
cabinete medicale de specialitate, 125 farmacii i puncte
farmaceutice, 67 laboratoare medicale, 87 laboratoare de tehnic
dentar i 36 alte uniti sanitare. Activitatea medical a fost
asigurat de un numr apreciabil de personal de specialitate: 788
medici, 243 stomatologi, 107 farmaciti, 2 658 personal sanitar
mediu.Uniti de nvmnt
n anul colar 2011-2012 judeul Neam a nregistrat o populaie colar
de 86 433 persoane aflate n toate nivelurile de educaie: precolar
(15,8 mii), primar i gimnazial (43,9 mii), liceal i profesional
(23,3 mii), superior (0,8 mii). Activitatea de educaie s-a desfurat
n grdinie cu 836 cadre didactice, 110 coli cu 3 105 cadre
didactice, 49 licee cu 1 400 cadre didactice i o instituie de nvmnt
superior cu 19 cadre didactice.Populaia
Populaia judeului Neam numr 452.900, 37,7 la sut dintre
acetia
locuind n mediul urban i 62,3 la sut n mediul rural. Densitatea
medie a populaiei este de
95 locuitori/km2.1.2 Dezvoltarea economico-social
Judeul Neam avea o populaie de 452. 900 locuitori. Neam este un
centru industrial, comercial i turistic de importan naional.
Incepand cu 2007, PIB-ul judetului a inregistrat o scadere
considerabila, vrful negativ (-9,2 la sut) fiind nregistrat n anul
2009.Nivelul PIB/locuitor a consemnat n perioada 2006-2008 o
dinamic pozitiv, pentru ca n anii 2009 i 2011 acesta s se plaseze
sub cel realizat n anul 2008.n perioada analizat, rata omajului s-a
situat sub media nregistrat la nivelul regiunii nord-est. Cu toate
acestea, pe fondul declinului economic, valorile atinse n anii 2009
(8%) i 2010 (7.8%) au depasit considerabil nivelurile consemnate n
jude n anii precedeni.CAP 2. Caracterizarea potenialului
turistic
2.1 Resursele naturale Relieful judeului Neam se suprapune
parial Carpailor Orientali, Subcarpailor Moldovei i Podiului
Moldovenesc. Aadar unitile de relief predominante n jude sunt cea
muntoas, reprezentat de Carpaii Orientali prin munii Bistriei,
masivul Ceahlu, munii Hma, munii Tarcu i munii Stnioarei.
Clima judeului Neam este temperat continental. Caracteristicile
climei sunt determinate de variaiile de altitudine i de
particularitile circulaiei atmosferice.Temperatura medie anual
crete progresiv de la vest spre est, din zona montan spre regiunea
dealurilor subcarpatice i de podi. Ct privesc maximele termice,
temperatura maxim absolut de 38,6oC (august 1952 ) s-a nregistrat
la Piatra-Neam, n timp ce minima de -33,2oC (februarie 1954) s-a
nregistrat la Roman.
Precipitaiile au valorile medii cele mai mari n regiunea montan,
scznd cu ct ne deplasm spre est (Ceahlu-Toaca peste 700 mm,
Piatra-Neam 649 mm, Roman 529 mm).
Reeaua hidrografic: Lungimea total a rurilor ce traverseaz
judeul Neam este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistria are
118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracu 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1
km.
Flora i fauna: Flora si fauna prezenta in imprejurimile orasului
Piatra-Neamt este destul de bogata si variata. In padurile din jur
se intalnesc in general conifere (brad, molid si pin) si foioase
(fag, mesteacan, carpen, stejar, cires, mar, plop) dar si arbusti
(corn, maces, alun etc.), alaturi de numeroase specii de graminee,
flori si plante caracteristice stepei.Dintre vietuitoare pot fi
amintite cele de talie mica (veverita, bursucul, iepurele,
soarecele, dihorul, nevastuica, vulpea), dar si, ce-i drept mai
rar, mistretul, caprioara, cerbul si ursul carpatin. Speciilor de
mamifere li se adauga cotofana, sticletele, pitigoiul,
ciocanitoarea, gaita, cioara, cucuveaua, randunica, lastunul,
pupaza, ciocarlanul, scatiul etc. in apele Bistritei si Cuejdiului
se intalnesc specii de pesti mici (mreana, boistean, porcusor
etc.), iar in lacul de acumulare de la Batca Doamnei - din ce in ce
mai rar - pastrav, clean, si stiuca.PeteriPestera Munticelu este
situata la intrarea din Cheile Bicazului, in baza calcaroasa Surduc
Munticelu, pe versantul stang al raului Bicaz.
Petera Toorog se mai numete local i "Jgheabul cu Gaur", deoarece
versantul n care se gsete petera este brzdat de un torent cu
talvegul puternic nclinat (jgheab) fa de care ea se gsete cu 60 de
metri mai sus.
PesteraSfintei Teodora de la Sihlaeste unul dintre locurile
sfinte din zona Neamtului. Aflata la mica distanta de manastirile
Neamt, Secu si Sihastria, pestera sfintei Teodora atrage zilnici
multime de credinciosi aprinsi de dorul rugaciunii si al vietii
curate.
Rezervaii naturale
Rezervaia floristic "Dealul Vulpii" este localizat pe versantul
sud-vestic al dealului Vulpea, din apropierea cartierului Ciritei,
component al municipiului Piatra Neam.Parcul Naional Ceahlu - este
situat n vestul judeului, la 10 km vest de Bicaz i este delimitat
de vile Bistriei, Bistricioarei, Bistrei, i Bicazului (supraf.=5800
ha.
Parcul Naional Cheile Bicazului - Rezervaie geologic i
peisagistic, care se ntinde n Masivul Hma pe o distan de 10 km de-a
lungul Vii Bicazului, pe raza comunei Bicaz-Chei, la 27 km sud-vest
de oraul Bicaz. Asocierea tipurilor de roci diferit colorate i
variate ca form i alctuire, ntlnite pe traseul Bicazu Ardelean -
Lacu Rou, face ca imensa despictur a vii Bicazului s constituie
unul din cele mai remarcabile trasee turistice din Carpai.
Cheile ugului - Rezervaie geologic aflat la captul sudic al
Masivului Munticelu, cu 350 m nainte de confluena ugului cu
Bicazul, pe raza comunei Bicaz-Chei. Are o suprafa de 90 ha. Demn
de observat n slbticia acestui fenomen carstic este microrelieful
caracteristic format prin erozoiunea calcarelor.RESURSE
ANTROPICEVESTIGII ARHEOLOGICE I MONUMENTE DE ARTMuzeul de istorie i
arheologie Piatra Neam - A fost nfiinat n anul 1934 de ctre
preotulConstantin Matasi deinecea mai important colecie
arheologicaparinnd culturii eneoliticeCucuteni(mil. IV-III .H.).
Alturi de aceasta, n muzeu sunt prezentate civilizaia
traco-geto-dacic din zon, locuirea medieval, aspecte ale istoriei
locale din epocile modern i contemporan, activitatea muzeografic
din jude .a.nfiinat n anul 1957, Muzeul de Istorie din Roman
deinecele mai bogate colecii de materiale de provenien dacic,
rezultate din cercetrile din cetatea de la Brad i din alte aezri de
pe Valea Siretului, ct i valoroase vestigii medievale ale oraului
atestat documentar la 31 martie 1392.Muzeul de art Piatra Neam -
deine bogate colecii de pictur, grafic, sculptur i tapiserie,
semnate de artiti romni renumii:Lascr Vorel, Aurel Bieu, C.D.
Stahi, Ion uculescu, Nicolae Tonitza, Aurelia Ghia, Iulia
Hlucescu.a.Periodic, slile muzeului gzduiesc expoziii temporare ale
unor artiti din ar i strintate.Muzeul de etnografie Piatra - Neam -
nfieaz aspecte ale locuinei rneti tradiionale de pe Valea Bistriei,
costumul popular romnesc din zon i principalele meteuguri din
regiunea subcarpatic a Moldovei (prelucrarea lemnului, esutul,
cojocritul etc.). Muzeul Etnografic Nicolae Popa din Trpeti
Dei acest veritabil muzeu nu face parte din Complexul Muzeal
Judeean, nu putem s nu menionm colecia enofolcloric a lui Nicolae
Popa din Trpeti, cunoscut colecionar pasionat dar i creator de art
popular autentic.
Muzeul de tiinele Naturii Piatra Neam - A luat fiin n anul 1960,
n imobilul donat de regretatul Iulian Antonescu, ca urmare a
iniiativei dr. Mihai Ciobanu. Deine ocolecie de peti fosili unic n
lume, dar i exponate rarisime din geologia, flora i fauna munilor
Neamului (Ceahlul, ndeosebi).
Muzeul Memorial "Calistrat Hoga" Piatra Neam
Unicul muzeu dedicat clasicului literaturii romneCalistrat Hoga,
funcioneaz chiar n casa n care a locuit scriitorul cea mai mare
parte a vieii. Reamenajate pe baza consemnrilor Sidoniei Hoga
(fiica scriitorului), spaiile muzeale ofer vizitatorului ambiana
casei de la nceput de secol XX.Muzeul Memorial " Ion Creang"
Humuleti
n casa n care s-a nscut scriitorulIon Creang, avem o
reprezentare sugestiv a universului descris cu atta talent
nAmintiri din copilrie. Remarcabile sunt att interiorul casei
printeti, ct i expoziia foto-documentar referitoare la viaa i
activitatea clasicului literaturii romne.Casa Memorial "Veronica
Micle" Trgu Neam
n casa n care poeta i-a petrecut primii ani ai vieii i unde
istoricul Nicolae Iorga a aezat o plac memorial, s-au reconstituit
dou camere de epoc i s-a ntocmit o expoziie foto-documentar.
Munii judeului Neam adpostesc de asemenea si un numr nsemnat de
mnstiri construite n vremuri de rstrite pentru Moldova, de
domnitori precum Alexandru cel Bun, Petru Muat, tefan cel Mare,
Bogdan Vod.Complexul Mnstirii Neamului poart amprenta domnitorilor
menionai, primele zidiri datnd din secolul al XIV-lea.
La 9 km de Trgu Neam este construit ntre muni Mnstirea Agapia,
unul dintre cele mai cunoscute i mai apreciate monumente din aceast
parte a rii, o strveche vatr de cultur i credin, un nepreuit tezaur
de art.n anul 1785, la nici 12 km de Trgu Neam ncepe construirea
Mnstirii Vratec, care va
deveni cea mai mare mnstire de maici din Romnia (peste 400
maici).Palatul Cnejilor din Localitatea Ceahlau se numara printre
cele mai importante monumente istorice din intreaga regiune a
judetului Neamt, fiind o constructie, aflata in prezent in
ruine.
Cetatea Neamt este o cetate medievala din zona Moldovei,
localizata in partea nord-vestica a orasului Targu Neamt, la o
distanta de aproximativ 46 de km de acesta, pe Culmea Plesului, la
o altitudine de 480 metri.
La 4 km de orasul Piatra Neamt se afla de asemenea si Cetatea
Batca Doamnei, care se inalta ca o straja a lacului de acumulare
construit prin acumularea hidroelectrica a vaii Bistritei.
Obiceiuri tradiionale n Neam
Obiceiurile cu ocazia srbtorilor de iarn sunt cele mai bogate i
mai vesele dintre manifestrile folclorice din Neam. De la sbtoarea
Crciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestri la care
particip toat colectivitatea, impresionnd prin costumaiile
originale, muzic tradiional, mesaj tematic i recuzit. Cntecele de
colind, uratul cu pluguorul, jocurile cu mti, dansul ciuilor i
teatrul haiducesc sunt obiceiuri de un farmec i originalitate
deosebit care mbogesc repertoriul naional. Obiceiuri religioase de
peste an reprezint prilejuri de bucurie i petrecere n colectiv a
acestora. Cele mai importante sunt srbtoarea Patelui i a hramurilor
bisericilor moment n care se admira frumuseea costumelor populare.
Obiceiuri familiale diferite de la sat la sat sunt acele ceremonii
sau ritualuri n care toi stenii trebuiau s se ncadreze pentru a
respecta datina locului. Dintre ele fac parte naterea i botezul,
nunta i nmormntarea.
Gastronomie: Oaspeii sunt primii n pensiuni cu inima deschis, cu
un pahar de uic sau de vin iar gastronomia este o aventur tentant.
Meniul casei este compus din bucate i buturi naturale tradiionale
preparate de gospodinele casei: tochitur cu mmligu, srmlue cu
smntn, bor trnesc, tob, crnai afumai, pastram, plcinte, cozonac,
afinata, viinat, vin, etc.CAP 3. Analiza infrastructurii generale i
specificeAnaliza in dinamica tabel IAnii20072011I 2011/2007
Nr. unitati1221631.33
Nr. Locuri
-capacitate existenta428950331.17
-capacitate in functiune126987714156371.11
Gradul de ocupare26.519.40.73
In urma analizei tabelului, se observa ca numarul unitatilor de
cazare cat si al locurilor a crescut considerabil din 2007 pana in
2011. Acest fapt se datoreaza cresterii numarului de vizitatori
atrasi fiind de frumusetile judetului Neamt, a condiiilor
favorabile de care dispune, a frumuseii locurilor, puritii aerului,
apelor, zonei montane, precum i a inestimabilului patrimoniu
cultural i religios existent.
Analiza in structura tabel IINr. Unitati din care:2007Val.
Abs.122 Val. %2011
Val. Abs. 163 Val. %
-hoteluri1512.39%137.97%
-hoteluri si hosteluri si hoteluri pentru
tineret21.63%42.45%
-moteluri43.27%31.84%
-vile turistice32.45%42.45%
-cabane turistice54.09%74.29%
-campinguri10.81%21.22%
-tabere de elevi si prescolari32.45%31.84%
-popasuri turistice43.27%42.45%
-pensiuni1613.11%3018.4%
-pensiuni agro-turistice6351.63%8853.98%
-casute turistice10.81%10.61%
-bungalouri43.27%31.84%
-spatii de cazare pe nave10.81%10.61%
Nr. Locuri din care:2007
Val. Abs.4289 Val. %2011
Val. Abs. 5033 Val. %
-hoteluri168439.26%129525.73%
-hoteluri si hosteluri si hoteluri pentru
tineret621.44%1012%
-moteluri1964.56%1843.65%
-vile turistice741.72%1052.08%
-cabane turistice3297.67%3627.19%
-campinguri200.46%1102.18%
-tabere de elevi si prescolari47211%4729.37%
-popasuri turistice1182.75%1182.34%
-pensiuni2796.5%55611.04%
-pensiuni agro-turistice90921.19%159431.67%
-casute turistice200.46%280.55%
-bungalouri521.21%791.56%
-spatii de cazare pe nave741.72%310.61%
In urma analizei in structura se observa o crestere atat a
unitatilor de cazare cat si a locurilor existente fiind o dovada a
cresterii numarului de turisti. Considerabil a crescut numarul
vilelor turistice, a pensiunilor agro-turistice si bungalourilor,
acestea fiind mult mai accesibile turistilor si la preturi
acceptabile. Interesul manifestat pentru frumusetile judetului
Neamt este dovedit prin aceasta ascensiune a spatiilor de cazare,
proprietarii fiind nevoiti sa isi mareasca capacitate de cazare si
reabilitarea lor in asa fel incat sa raspunda cerintelor turistilor
dornici sa viziteze atractiile turistice din Neamt.
Grafic pentru nr.unitati turistice 2007
Grafic pentru nr.unitati turistice 2011
Grafic pentru nr. locuri cazare 2007
Grafic pentru nr. locuri cazare 2011Analiza in structura pe
categorii de comfort 2011 tabel IIIDenumireTOTAL 1634 Stele
113 Stele
742 Stele
681 Stea
7Neclasificate
3
-hoteluri131561-
-hoteluri si hosteluri si hoteluri pentru tineret4-31--
-moteluri3-21--
-vile turistice41111-
-cabane turistice7-421-
-campinguri2--2--
-tabere de elevi si prescolari3-----
-popasuri turistice4--223
-pensiuni30112161-
-pensiuni agro-turistice88845341-
-casute turistice1--1--
-bungalouri3-12--
-spatii de cazare pe nave1-1---
Se observa un numar semnificativ mai mare al unitatilor de
cazare de 3 stele, urmate de cele de 2 stele datorita preturilor
acceptabile si deoarece raspund cerintelor de comfort ale
turistilor.
Turistii pot defasura diverse activitati in judetul Neamt,
modalitati prin care sa isi petreaca timpul liber:
Astfel, pentru amatorii de pescuit sunt amenajate mai multe
balti si lacuri unde se poate practica pescuitul sportiv. Se poate
pescui pe Lacul Izvorul Muntelui, Lacul Zimbraria, Lacul Balta
Porcului, Lacul Simionesti, Lacul Danaila sau Iazul Unghi.
La 10 kilometri de Targu Neamt se afla Depozitul de armasari
Dumbrava, cunoscut sub numele de Herghelia Mariei Sale. Depozitul
de armasari a fost construit pe locul vechilor grajduri ale lui
Stefan cel Mare. In prezent, aici se pot face plimbari cu trasura
si sunt ogranizate cursuri de echitatie pentru adulti si copii.
Tot in Neamt, se afla si Baza Hipica Virgil Barbuceanu, una
dintre cele mai frumoase din tara, aflata la poalele Muntelui
Cernegura. Aici se organizeaza plimbari de agrement cu caii sau cu
trasura si cursuri de echitatie. Cei mici pot face plimbari cu
poneii.
La Bicaz, pe lacul Izvorul Muntelui, este amenajata o zona de
agrement pentru turisti. Aici se pot inchiria barci, salupe si
hidrobiciclete si se organizeaza minicroaziere cu vaporul. In zona
se organizeaza si plimbari de agrement la stana turistica.
In sezonul rece, in judetul Neamt se pot practica numeroase
sporturi de iarna, pe cele doua partii amenajate pe muntii Cozla si
Durau. CAP.4 Analiza circulatiei turisticeAnaliza in dinamica tabel
IV20072008200920102011I 2011/2007
Nr. sosiri1566651600491488401309711332290.85
Nr. innoptari3369783460363205422747672743180.81
Sejur mediu2.152.162.152.092.05
In tabelul de mai sus se observa ca numarul sosirilor scade
considerabil de la un an la altul. In 2007 inregistram valori
ridicate de 156665 de turisti, iar in 2011 valorile scad la 133229
de turisti. Acest lucru se datoreaza scaderii veniturilor
populatiei, dar si orientarii turistilor spre alte zone sau in
strainatate. Aceeasi situatie se petrece si in cazul innoptarilor
care impreuna cu sosirile influenteaza variatiile sejurului mediu,
acesta scazand de la un an la altul.
Analiza in structura tabel V2007
2008200920102011
Abs.%Abs.%Abs.%Abs.%Abs.%
Nr. Sosiri156665100160049100148840100130971100133229100
-romani12939282.5913701585.613201788.6911774189.8911691187.78
-straini
2727317.412303414.41682311.311323010.111631812.25
Nr. Innoptari336978100346036100320542100274767100274318100
-romani29178086.5830435387.9529231991.1925316492.1325185091.8
-straini
4519813.424168312.05282238.81216037.87224688.2
Sejur mediu2.152.162.152.092.05
-romani2.252.222.212.152.15
-straini
1.651.81.671.631.37
Din tabelul de mai sus se observa o scadere atat in randul
romanilor cat si al strainilor dornici de a vizita judetul Neamt.
Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Putem incepe cu cresterea
preturilor pe piata turistica si scaderea veniturilor. De asemenea
criza modifica perceptia romanilor asupra concediilor, acestia
reorientandu-se spre destinatii mai ieftine si chiar mai eficiente
cum ar fi vacantele in strainatate la preturi accesibile. In ceea
ce priveste ponderea turistilor straini in structurile de primire
turistica, cele mai mari valori sunt intregistrate in 2007 datorita
perioadelor in care erau preturi mai scazute si criza nu isi facuse
inca aparitia. Sejurul mediu de asemenea a inregistrat valori
descrescatoare fiind influentat in principal de numarul sosirilor
si al innoptarilor din perioada 2007-2011.
Anul 2007 pentru sosiri
Anul 2007 pentru innoptari
Anul 2007 pentru sosiri
Anul 2011 pentru innoptari
Previziune pentru numarul de innoptari
a) Metoda sporului mediu
AniiNumar innoptari (mii turisti)Tii=y1+ *ti(yi-i)
20073369790
20083460361
20093205422
20102747673
20112743184
= - 15.66Deoarece sporul mediu este negativ metoda nu poate fi
folosita.b). Metoda indicelui mediu de dinamica
AniiNumar innoptari (mii turisti)Tii=y1*Iti(yi-i)
200733697903369790
20083460361316760857084176
20093205422297754519292944
2010274767327988926234884
20112743184263096125933284
I= 0,94(yi-i)= 1528545288 = = 17484.53=310528,4
v = * 100= 5.63%
