Proiect Operatori Si Comunicare Final2

7/27/2019 Proiect Operatori Si Comunicare Final2

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-operatori-si-comunicare-final2 1/13

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE TIȘ

ECONOMIA AGROALIMENTARĂ I A MEDIULUIȘ

TERRA MILENIUL III

COORDONATOR: Conf. univ. dr. TRICĂ CARMEN

LASCAE ALEXANDRU

ANUL III, SERIA A,GRUPA 1325

2011

CUPRINS



CUPRINS

2.2.Operatori non-guvernamentali..................................................................8



1. PREZENTARE GENERALĂ

1.1. Sediul, scopul şi sursele de finanţare ale ONG-ului

Fundaţia TERRA Mileniul III este o organizaţie apolitica, neguvernamentală şi non-profit de protecţie a mediului, înfiinţată în baza legii 21/1924, conform hotărârii judecătoreşti nr. 15 din09.02.1998 la dosarul 38/PJ/1998. Denumirea Fundaţiei este TERRA Mileniul III, înfiinţată ca fundaţieîn Bucureşti, în ziua de 22 decembrie 1997, conform procesului verbal nr. 1/ 22 decembrie 1997.În toateactele şi înscrisurile privind activitatea Fundaţiei, denumirea acesteia va fi TERRA Mileniul III. Denu-mirea scurtă folosită de fundaţie va fi TERRA III.

Sediul fundaţiei este în România, Bucureşti, Str. Armand Călinescu nr. 7, etaj 5, ap. 20, Sector 2,021011,cu posibilitatea deschiderii de filiale şi sucursale, în funcţie de necesităţile acesteia. Decizia dedeschidere a filialelor sau sucursalelor (birouri de legătură) va fi luată de Consiliul Director al FundaţieiTERRA Mileniul III, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.Sediile Fundaţiei TERRAMileniul III se pot schimba numai cu acordul Consiliului Director.

Scopul acestei fundaţii este să dezvolte programe ecologice în vederea conştientizării populaţieiasupra efectelor schimbărilor climatice şi să promoveze programe de dezvoltare durabilă la nivel

naţional,regional şi global.

Sursele de finanţare ale acestui ONG provin din:• donaţii;

• subvenţii şi sponsorizări;

• alte venituri legale.

1



1.2. STRUCTURA ORGANIZATORICA

Numărul de membri ai fundaţiei TERRA Mileniul III nu este limitat. Componenţa membrilor este

următoarea: membri fondatori, membri de onoare.Membrii de onoare, precum şi membrii ConsiliuluiDirector nu pot păstra/dobândi aceste calităţi dacă au fost colaboratori sau ofiţeri ai Securităţii Românedin perioada comunistă.Membrii în funcţie precum şi persoanele propuse a dobândi această calitate auobligaţia de a semna o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens.iar cei fondatori sunt personaefizice semnatare ale contractului de asociere încheiat în Bucureşti la data de 22 decembrie 1997.Aceştiadin urmă sunt: Andrei Ileana Lavinia,Grigoriu Mircea, Pîrvănescu Dana, Stancu Cerasela, TomadiniVictor. Durata calităţii de membru de onoare este nedeterminată. Calitatea de membru de onoare poate firetrasă în aceleaşi condiţii ca şi cea de membru al Consiliului Director. Atribuţiile acestora sunt:- pot participa la şedinţele Consiliului Director, fără drept de vot;- pot reprezenta Fundaţia în relaţiile cu terţii şi în orice alt sens numai cu mandat special dat dePreşedintele Consiliului Director;

- promovează Fundaţia, valorile şi activităţile sale.

Organele de conducere ale Fundaţiei TERRA Mileniul III sunt:• Consiliul Director;• Cenzorul sau comisia de cenzori.

Consiliul Director este organul suprem de conducere întrunindu-se în şedinţe ordinare şi extraor-

dinare la solicitarea unuia dintre cei 5 membri ai acestuia; o dată pe an în şedinţe ordinare fiind convocatîn scris,cu minimum 14 zile înainte de data fixată, menţionându-se data şi ordinea de zi,iar şedinţeleextraordinare mai pot fi convocate şi de directorul executiv,cu 2 zile înainte de data şedinţei.Convocarea

membrilor se poate face prin orice mijloace tehnice disponibile Fundaţiei. Membrii sunt numiţi pe o perioadă de 3 ani. În cazul în care la expirarea mandatului acestora Consiliul Director nu decideînlocuirea membrului al cărui mandat a expirat, înseamnă că acest mandat se prelungeşte tacit cu încă 3ani.

Este legal constituit dacă la lucrările sale participă minimum jumătate plus unu dintre membri săi,hotărârile fiind luate prin consens sau prin majoritatea simplă.Dacă la prima convocare nu se întruneştecvorumul, se procedează la o nouă convocare în termen de cel mult 15 zile de la prima.La a douaconvocare este statutar întrunit indiferent de numărul celor prezenţi,hotărârile adoptându-se prin consenssau prin majoritatea simplă. Atribuţiile acestuia sunt următoarele:

stabileşte strategia generală şi programele Fundaţiei; aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Fundaţiei;

aprobă bilanţul contabil al Fundaţiei; alege şi revocă cenzorul sau comisia de cenzori; înfiinţează filiale ale Fundaţiei în ţară sau în străinătate; aprobă încheierea de acte juridice, în numele şi pe seama Fundaţiei; aprobă organigrama şi strategia de personal pentru Fundaţie; aprobă modificările şi completările la statutul Fundaţiei cât şi dizolvarea acesteia; aprobă rapoartele directorului executiv.

Preşedintele Consiliului Director este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă de voturişi este membru fondator al Fundaţiei. Acesta reprezintă ONG-ul în relaţiile cu alte organizaţii, organele

şi organismele de stat, ale administraţiei cât şi cu cele similare prin obiect de activitate, interne şiinternaţionale,angajând-o faţă de acestea prin semnătură şi ştampila fundaţiei. Încheie acte juridice de

2



dispoziţie, conservare, reprezentare şi administrare în numele şi pe seama Fundaţiei, putând semnavalabil în numele acesteia ori de câte ori este nevoie şi are obligaţia să raporteze activitatea sa la primaşedinţă a Consiliului după ce a pus în aplicare hotărârile acestuia.Tot preşedintele angajează contractualsau revocă directorul executiv conform legislaţiei în vigoare.

Directorul executiv are următoarele atribuţii:a) reprezintă fundaţia în relaţiile cu terţii, încheind acte juridice de conservare şi administrare,

precum şi de reprezentare (angajare de avocat în numele Fundaţiei, delegare de atribuţii) în numele şi peseama Fundaţiei. Actele juridice de dispoziţie se vor încheia de către Directorul executiv în limitastabilită de Consiliul Director;

b) asigură conducerea operativă a fundaţiei între şedinţele Consiliului Director;c) Directorul Executiv poate fi împuternicit de unul din membrii Consiliului Director să îl

reprezinte la şedinţele extraordinare ale Consiliului Director;d) asigură realizarea proiectelor şi programelor aprobate de Consiliul Director;e) prezintă rapoarte Consiliului Director privind activitatea sa şi a personalului fundaţiei;f) răspunde de elaborarea şi propune aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli,bilanţului

contabil, regulamentului de ordine interioară;g) planifică şedinţele ordinare şi extraordinare ale Consiliului şi stabileşte ordinea de zi;h) întocmeşte organigrama fundaţiei şi o supune aprobării Consiliului Director;i) angajează, evaluează, promovează şi concediază personalul, încheie contracte de colaborare şi

stabileşte drepturile şi îndatoririle salariaţilor şi colaboratorilor.

Cenzorul sau comisia de cenzori sunt desemnaţi de către Consiliul Director pe o perioadă de treiani şi revocaţi tot de către acesta şi au competenţa de a verifica gestiunea financiară a Fundaţiei asupracăreia se întocmeşte un raport anual supus spre aprobare organului superior lor. Cenzorul sau comisia decenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv şi nu poate încheia acte de gestiune sub nici un motiv.Atribuţiile cenzorului sau comisiei sunt următoarele: verifică activitatea financiar-contabilă a fundaţiei,gestionarea patrimoniului acesteia,a filialelor şi a

sucursalelor; verifică concordanţa cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri şi cheltuieli şi programele

aprobate; realizează informarea legislativă curentă privind activitatea financiar-contabilă; întocmeşte un raport de cenzor, anual, care să cuprindă concluziile rezultate din verificări şi

propunerile pentru optimizarea activităţii ulterioare a fundaţiei; prezintă rapoarte Consiliului director. Va fi prezentat un raport anual referitor la bilanţul şi bugetul

de venituri şi cheltuieli ale fundaţiei şi rapoarte periodice la solicitarea Preşedintelui sau aConsiliului director;

îndeplineşte atribuţiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire la asociaţii şifundaţii.

3



4

Consiliul Director

Presedinte

Comisia decenzori

Director executiv

Pr OfficerComisia decenzori



1.3. Domenii de activitate

Domeniile în care s-a implicat acest ONG sunt:

Schimbările climatice- activităţile curente ale fundaţiei Terra Mileniul III în domeniulschimbărilor climatice se axează pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul energetic,

prin trecerea de la combustibili fosili şi energie nucleară la utilizarea surselor regenerabile de energie şiimplementarea proiectelor de eficienţă energetică.

Energie - se axează pe promovarea exemplelor de succes în utilizarea surselor regenerabilede energie, precum şi participare publică în elaborarea politicilor naţionale din domeniul energetic.Seaxează pe documentare, informarea publicului cu privire la costurile, impactul şi riscurile utilizăriienergiei nucleare şi participare publică în luare deciziilor.

Transport - se axează pe participare publică în procedura de evaluare a impactului asupra

mediului pentru proiecte de infrastructură de transport, pentru a reduce impactul negativ social şi demediu al acestora. De asemenea, TERRA Mileniul III sprijină comunitatea afectată de proiectul de pasajsuprateran Basarab din Bucureşti pentru a opri construirea acestuia.

Financiar - monitorizează investiţiile instituţiilor financiare internaţionale pentrua asigura că proiectele finanţate de acestea nu au impact negativ asupra mediului şi comunităţilor,şi

participă în procesul de imbunătăţire a politicilor acestora, în special în ceea ce priveşte mediu,infrastructura, accesul la informaţii, participare publică şi transparenţă.

Educţie ecologică – urmăresc îmbunătăţirea şi menţinerea calităţii vieţii,informarea şisporirea cunoştiinţelor despre mediu,conştientizarea rolului lor în crearea şi prevenirea problemelor demediu,sensibilizarea acestora faţă de natură,învăţarea unor deprinderi de viaţă care reduc impactulnegativ asupra mediului, cercetarea modalităţilor de reabilitare a stării mediului înconjurător prinantrenarea elevilor în activităţi de îngrijire a spaţiilor verzi, de reciclare a deşeurilor, de salubrizare alocalităţilor, creşterea dorinţei de a ocroti, respecta şi proteja natura prin implicarea copiilor în activităţicu caracter experimental şi demonstrativ,promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediuluiînconjurător.

5



1.4. Activităţi desfăşurate în cadrul fiecărui domeniu

A. În domeniul schimbărilor climatice se enumeră următoarele activităţi importante:

− au combinat metodele tradiţionale de informare şi conştientizare (pliante, broşuri,seminarii) cu unele inovatoare (film, expoziţie foto).

Activităţile din acest domeniu sunt de două tipuri: documentare (broşuri, film şi fotografii cu şidespre impactul şi efectele schimbărilor climatice în România) şi diseminare (reţele naţionale şiinternaţionale, seminarii, caravană cu filme, evenimente în şcoli, reţele de socializare, pagini web, mass-media) din perspectiva percepţiei populaţiei cu privire la acest subiect.

− elaborarea unor materiale-suport (“Ghidul profesorului” care va include aspecte variateale schimbărilor climatice relaţionate cu energia, transporturile, deşeurile şi agricultura; trusa deaplicaţii, pliante etc. )

− pagină web care va include o librărie virtuală deschisă publicului;−

Organizarea unei caravane de informare asupra utilizării surselor regenerabile de energieîn 13 oraşe din ţară: Bucureşti, Braşov, Cluj, Deva, Iaşi, Oradea, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş,Timişoara, Constanţa, Craiova şi Galaţi.

B. Activităţile principale din cadrul domeniului energetic sunt:− organizarea i func ionarea unui Comitet Local pentru Planificarea Energiei în Sărule ti;ș ț ș

− implementarea unui proiect demonstrativ la nivel local ca urmare a nevoilor si posibilităţilor identificate de CLPE Sãrulesti.

− Evaluarea sociologica a nivelului de constientizare si informare a populatiei din comunaSaligny privind planul de construire a depozitului final de deseuri mediu radioactive;

− Monitorizarea progresului privind centralele Cernavoda 3 si 4 si Belene – Bulgaria.− Realizarea unui pliant cu informatii de baza cu privire la energia nucleara in Romania,

distribuit publicului larg in Bucuresti, impreuna cu o carte postala adresata primului-ministru siministrului economiei.

C. În domeniul transporturilor se remarcă următoarele activităţi:− realizarea unor instrumente de promovare transportului public ca solutie la reducerea

efectelor schimbarilor climatice – autocolante, film documentar (ce au fost distribuite/ promovate chiar in mijloacele de transport in comun);

− realizarea unui sondaj de opinie in randul cetatenilor cu privire la perceptia acestoraasupra calitatii transportului in comun in Bucuresti;

− modernizarea unui traseu-pilot, pentru o linie de autobuz, prin amplasarea unor hartiintegrate in statiile de autobuz;

− demararea unui protesc împotriva proiectului de pasaj suprateran Basarab;− organizarea unui seminar cu participanti din partea ONG-urilor, Ministerul Agriculturii,

Padurilor, Apelor si Mediului (MAPAM) si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

D. Domeniul financiar este susţinut prin activităţi precum:− lobby pentru investitii durabile ale IFI (studiu regional “Arrested Development: Energy

Efficiency and Renewable Energy in the Balkans”) pentru a determina redirectionarea investitiilor dinsectorul energetic catre proiecte cu beneficii reale pentru regiune si catre utilizarea potentialului

eficientei energetice si al surselor regenerabile de energie; participarea la adunarea generala a Bancii

6



Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD); participarea in procesul de revizuire a strategiei detara a BERD;

− cresterea gradului de informare cu privire la IFI (editarea buletinului Stability PactWatch);

− participarea la analiza implementarii noii politici a Bancii Mondiale in sectorul

industriilor extractive;− organizarea unui seminar axat pe conceptele de “fond structural” şi “fond de coeziune”;− participarea in procesul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de

varianta de ocolire a municipiului Constanta (finantat de BERD).

E. Educaţia ecologică a fost conturată de activităţi precum:− crearea unor cluburi "Vânătorii de deşeuri" la nivelul fiecărei şcoli, întâlniri ale echipei

de proiect cu membrii cluburilor pentru transmiterea informaţiilor referitoare la managementuldeşeurilor;

− realizarea materialelor necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor (două afişe:

"RRR - Reducere, Reciclare, Refolosire" şi "Cum să colectăm deşeurile reciclabile") şi asigurareacoşurilor de gunoi pentru categorii diferite de deşeuri a şcolilor;

− derularea unui program de educatie ecologica si elaborarea materialelor-suport pentrucursuri (manuale ecologice si caiete de lucru);

− Informarea elevilor si cadrelor didactice despre protectia mediului inconjurator si ZiuaPamantului;

− Realizarea unor afişe cu tema principală protecţia mediului înconjurător;acestea fiindrealizate de către elevii scolilor cu care a colaborat acest ONG.

7



2. ANALIZA RELAŢIEI DE COMUNICARE DINTRE ONG ŞI CEILALŢI OPERATORI

2.1. Operatori guvernamentali

„Terra Mileniu III” comunică cu următorii operatori guvernamentali:• Guvernele Islandei, Principatul Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar

al Spaţiului Economic European-sursă de finanţare pentru proiectul “O şansă pentrudezvoltarea durabilă a României”;

• Primăria Comunei Vlad Ţepeş prin testarea funcţionării unei instalaţii de valorificarea biomasei din deşeurile agricole datorită nevoii de combustibili,arderii paielor şi lipseiresurselor financiare;

• Ministerului Mediului şi Ministerul Educaţiei prin reprezentanţi ce au făcut parte din juriul anumitor concursuri organizate de acest ONG; primul operator oferind caravanaeducaţională de filme cu mesaj ecologic în anumite proiecte de informare a grupului ţintă;

• E-ON România-sursă de finanţare şi partener în anumite proiecte;• Uniunea Europeană prin Programul Phare 2004 - Societatea civilă, Componenta III

Democraţie, Drepturile Omului, Statul de Drept şi Independenţa Justiţiei.

2.2. Operatori non-guvernamentali

• Asociaţia Municipiilor din România (AMR) partener strategic în anumite proiecte,fără de care ONG-ul nu ar fi putut să îşi desfăşoare anumite activităţi în municipiile:Timişoara, Craiova, Iaşi, Galaţi, Călăraşi, Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti.

• ICEMENERG Bucureşti contract în cadrul Programului Intelligent Energy for Europe;• Cooperativa Social Insieme –relaţii de parteneriat;• Asociaţia Comunelor din România prin colaborarea cu anumite sate slab dezvoltate;• Federaţia Transport & Enviroment prin coordonarea programului• Asociaţia ALMA-RO,Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, Asociaţia

Ecopolis, Fundaţia pentru Parteneriat şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile prinorganizarea forumului ONG-urilor de mediu;

• Salvaţi Vama Veche şi GRINDA,îmreună au contribuit la cercetarea “VotulVerde”

• Coaliţia pentru Mediu - o asociere de 69 ONGuri de mediu, în cadrul căreia TERRA IIIasigură activitatea de secretariat şi se regăseşte şi la nivelul Comitetului de Reprezentare prin

preşedintele organizaţiei.Relaţii de parteneriat cu: - Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România , AIDRom,Amoeba

Eco Center , Gheorgheni,Asociatia Pro Convenţia Carpatică, Târgu Mureş,Asociaţia "Floarea Reginei",Sinaia;ONG Mare Nostrum, Constanţa,Asociaţia "Prietenii Pământului"Galaţi, Asociaţia pentru

protecţia mediului "Rhododendron", Târgu Mureş,şi Asociaţia "Sighişoara Durabilă”.

8



2.3. Legislaţie în domeniul schimbărilor climatice• Legea nr. 24 din 6 mai 1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra

schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 (publicat în M.O. nr. 119/

12.05.1994);• Legea nr. 3 din 2 februarie 2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a

Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 (publicat în M.O.nr. 81/16.02.2001);

• Hotărârea Guvernului nr. 645 din 7 iulie 2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale a României privind schimbările climatice (SNSC 2005-2007) (publicat în M.O. nr. 670/27.07.2005);

• Hotărârea Guvernului nr. 1877 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Planului naţional deacţiune privind schimbările climatice (PNASC 2005-2007) (publicat în M.O. nr. 110/6.02.2006);

• Hotărârea Guvernului nr. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naţionale privindSchimbările Climatice (CNSC) (publicat în M.O. nr. 465/30.05.2006);

• Hotărârea Guvernului nr. 1570 din 19 decembrie 2007 privind înfiinţarea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau dinreţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto(publicat în M.O. nr. 26/14.01.2008);

• Ordinul Ministrului nr. 1170 din 29.09.2008 pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea laefectele schimbărilor climatice – GASC (publicat în M.O. nr. 711/20.10.2008);

PUNCTE FORTE

Statele care au dreptul suveran de a exploata propriile lor resurse, au şi datoria de a faceastfel ca activitãţile exercitate, în limitele jurisdicţiei lor sau sub controlul lor, sa nucauzeze daune mediului în alte state sau regiuni care nu depind de nici o jurisdicţienationala.

Mãsurile care permit sa se înţeleagã schimbãrile climatice şi sa se facã fata acestora au oeficacitate pentru mediu şi o eficacitate socialã şi economicã maxime, dacã ele se bazeazã

pe consideratii ştiinţifice, tehnice şi economice corespunzãtoare şi dacã ele sînt constantreevaluate în lumina noilor progrese realizate în aceste domenii.

Diferite mãsuri luate pentru a face fata schimbãrilor climatice îşi pot gãsi în ele însele justificarea economicã şi pot, de asemenea, sa contribuie la rezolvarea altor probleme demediu.

Tãrile situate la o înãlţime mica fata de nivelul marii şi alte tari insulare mici, ţãrile avîndzone de coasta puţin înalte, zone aride sau semiaride sau zone supuse inundatiilor, seceteişi desertificarii, precum şi ţãrile în curs de dezvoltare avînd ecosisteme muntoase fragilesînt deosebit de vulnerabile la efectele nefaste ale schimbãrilor climatice.

Stabilizarea concentratiile de gaze cu efect de sera în atmosfera la un nivel care saîmpiedice orice perturbare antropica periculoasa a sistemului climatic într-un interval detimp suficient pentru ca ecosistemele sa se poatã adapta natural la schimbãrile climatice,

9



pentru ca producţia alimentara sa nu fie ameninţatã, iar dezvoltarea economicã sa se poatãdesfasura în mod durabil.

Pãrţile au dreptul sa acţioneze pentru o dezvoltare durabila şi trebuie sa se ocupe efectivde aceasta.

Pentru îndeplinirea angajamentelor lor partile se angajeazã sa incurajeze şi sa faciliteze lanivel naţional şi, dacã este cazul, subregional şi regional, conform legilor şireglementãrilor lor şi potrivit capacitãţilor lor punerea la punct şi realizarea de programede educaţie şi formare, inclusiv prin consolidarea organismelor naţionale şi prin schimbulsau detasarea de personal însãrcinat sa formeze experţi în materie, mai ales pentru ţãrileîn curs de dezvoltare.

A fost creat un organ subsidiar de asistare ştiinţificã şi tehnologicã, însãrcinat sa furnizezeîn timp util conferintei pãrţilor şi, dacã este cazul, celorlalte organe subsidiare, informaţiişi recomandãri privind aspectele ştiinţifice şi tehnologice ale convenţiei. Acest organ,deschis participãrii tuturor pãrţilor, este multidisciplinar.

Fiecare parte pentru a-şi îndeplini angajamentele privind limitarea cantitativã şi reducereaemisiilor şi în scopul promovãrii unei dezvoltãri durabile, va trebui sa aplice şi/sau saelaboreze politici şi mãsuri în concordanta cu circumstanţele sale naţionale.

Fiecare parte trebuie sa-si evalueze schimbãrile survenite în stocurile de carbon, camãsura verificabila a schimbãrilor nete în emisiile de gaze cu efect de sera, adicãdiferenţa dintre emisie şi reţinere ca urmare a activitãţilor umane legate de schimbareafolosinţei terenurilor şi de exploatãrile forestiere limitate în împãduriri, reimpaduriri şidespaduriri, începând cu anul 1990.

PUNCTE SLABE

o Mecanismul financiar este constituit pe baza unei reprezentari echitabile şi echilibrate

a tuturor pãrţilor, în cadrul unui sistem de gospodãrire transparent.o Orice parte poate propune amendamente la convenţie.

o Orice reduceri de emisii care au fost omologate, în care o parte achiziţioneazã de la

alta parte vor trebui adãugate cantitãţii alocate partii care achiziţioneazã.

10



2.3. Avantaje

Organizaţia non-guvernamentală „Terra Mileniu III” are ca preşedinte pe un consilier membru in

Comitetul Economic şi Social European (CESE), ceea ce constituie un avantaj pentru aceasta.CESE este un organism consultativ, care ofera o platforma formala de exprimare a punctelor devedere despre problematicile Uniunii Europene. Opiniile sale sunt inaintate unor institutii precumConsiliul, Comisia si Parlamentul European. Astfel, CESE joaca un rol esential in procesul de luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene;astfel îşi vor putea promova mai uşor proiectele la nivelinternaţional.

O altă categorie de activităţi aparte ale Fundaţiei TERRA Mileniul III o reprezintă participarea în diferite structuri la nivel naţional şi european, precum:

Comitetul Economic şi Social European, membru titular; Comisia naţională pentru schimbări climatice, din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării

Durabile, membru titular; Grupul de Lucru inter-ministerial pentru elaborarea Planului Naţional de Adaptare la

efectele schimbărilor climatice, membru titular; Comitetul Naţional de Monitorizare pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu,membru

titular; Comitetul Naţional de Monitorizare pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane, prin participarea unui membru supleant; Comitetul Naţional de Monitorizare pentru programul Operaţional Regional, membru

observator; Comitetul Naţional de Monitorizare pentru Programul Operaţional Sectorial Transport, membru

observator.

11

Documents

Proiect Operatori Si Comunicare Final2