PROTEZA MOBILIZABILA(1)

8/15/2019 PROTEZA MOBILIZABILA(1)

1/33

PROTEZA MOBILIZABIL! Edenta!iile par !iale "i protezele mobilizabile. Clasificarea protezelormobilizabile. În edenta ! ia par ! ial !, men ! inerea ! esuturilor restante în cele mai bune condi ! ii "i

pentru cât mai mult timp este mai important ! decât înlocuirea a ceea ce sa pierdut.Edenta! ia par ! ial" se define#te prin absen! a de la unul pân" la 15 din! i pe

arcad", dup" perioada lor de erup! ie. Absen! a din! ilor de pe arcad" determin" apari! ia bre#elor edentate sau a spa! iilor edentate. Ele se pot prezenta fiem"rginite la ambele capete de din! ii restan! i, purtând denumirea de bre#eintercalate, fie m"rginite numai la o extremitate, denumite bre#e terminale.Prezen! a ambelor tipuri de edenta! ie, posibil" pe o arcad", define#te edenta! iamixt". Persisten! a unui num"r redus de din! i, 13, ia numele de edenta! iesubtotal".Etiologia edenta"iei par "iale Cauzele obi#nuite ale edenta! iei par ! iale suntreprezentate de acele afec! iuni ale aparatului dentomaxilar ce fac necesar " extrac! ia din! ilor care nu mai pot fi salva! i.1. Complica! ii ale cariei dentare,2. Parodontopatiile marginale cronice profunde cu afectare grav" a suportului

parodontal3. Etiologie mixt": boal" carioas" – parodontopatie,4. Abraziunea exagerat" 5. Malpozi! ii dentare exagerate determinate de lipsa tratamentului în edenta! ii

în care apar migr "rile dentare orizontale #i verticale ce nu pot fi rezolvate

terapeutic odontal sau ortodontic6. Traumatismele7. Interven! iile chirurgicale în cazul tumorilor maligne sau benigne de la nivelulmaxilarelor impun în momentul tratamentului chirurgical #i extrac! ia din! ilorafecta! i, precum #i a din! ilor din vecin"tatea forma! iunii tumorale8. Anodon! iile sau oligodon! iile congenitale9. Iatrogenia stomatologic" 10. Neglijen! a pacientului fa!" de tratamentul stomatologic.

Clasificarea edenta"iei par "iale Edenta! ia par ! ial" se prezint" sub foartemulte forme clinice determinate de pierderea de la un singur dinte pân" lar "mânerea ultimului dinte pe arcad". Realizarea unei clasific"ri optime pentruformele clinice de edenta! ie par ! ial" urm"re#te câteva obiective care s" formeze un sistem capabil de a îngloba toate aspectele menite s" indice #isolu! iile terapeutice posibile, s" permit" fixarea rapid" a tipului de edenta! ie,clasificarea s" fie simpl" #i s" se re! in" u#or, clasificarea s" fie acceptat" deto! i speciali#tii.Prima clasificare a fost f !cut ! de W. E. Cummer în 1921 #i are la baz" pozi! ia

liniilor cro#etelor, linie care trece prin din! ii stâlpi, linie fulcrum, în jurul c"reiaprotezele basculeaz".- edenta! ie par ! ial" clasa I, când linia cro#etelor este în diagonal" fa!" de linia

median" di1 33


2/33

- edenta! ie par ! ial" clasa a IIa, când linia cro#etelor este transversal" - edenta! ie par ! ial" clasa a IIIa, când linia cro#etelor este unilateral" - edenta! ie par ! ial" clasa a IVa, c"nd linia cro#etelor este poligonal".În 1923, E. Kennedy propune o clasificare didactic", u#or de re! inut, în func! iede topografia edenta! iei fa!" de din! ii restan! i:- clasa I, edenta! ie bilateral" plasat" posterior fa!" de din! ii restan! i

(biterminal" sau terminoterminal"),ideal sau minim compromisa.

- clasa a IIa, edenta! ie unilateral" plasat" posterior fa!" de din! ii restan! i(uniterminal"), moderat compromisa.- clasa a IIIa, edenta! ie lateral" delimitat" anterior #i posterior de din! i

restan! i,substantial compromisa.- clasa a IVa, edenta! ie frontal", de o parte #i de alta a liniei mediane,

delimitat" posterior de din! ii restan! i,sever compromisa.(Exceptând clasa a IVa, toate celelate clase pot avea un num"r maxim depatru bre#e edentate suplimentare, în afara edenta! iei de baz" a claseirespective. Aceast" clasificare are meritul de a permite o vizualizare rapid" a

edenta! iei #i de a orienta medicul spre anumite principii de proiectare aprotezelor, specifice fiec"rei clase de edenta! ie.)În 1958 O. C. Applegate, aduce câteva complet"ri clasific"rii lui Kennedy:- clasa I, edenta! ie terminoterminal", biterminala.- clasa a IIa, edenta! ie uniterminal",- clasa a IIIa, edenta! ie lateral" care va fi tratat" adjunct, proteza mobilizabila- clasa a IVa, edentatie frontal" (anterioar "),- clasa a Va, edenta! ie lateral" cu lipsa caninului, în care se indic" tratament

adjunct,

- clasa a VIa, edenta! ie lateral" redus", care se protezeaz" conjunct (protezafixa)

Totodata Applegate stabile"te si câteva reguli de utilizare a clasificarii luiKennedy:- clasificarea trebuie s" urmeze #i nu s" precead" extrac! iile dentare, care arputea s" modifice clasificarea ini! ial",- dac" al treilea molar lipse#te, el nu va fi luat în considerare în clasificare,- dac" al treilea molar este prezent #i va fi utilizat ca dinte stâlp, el va fi luat în

considerare în clasificare,- dac" molarul doi lipse#te #i nu este necesar s" fie înlocuit, neavândantagonist, el nu va fi luat în considerare în clasificare,

- suprafe! ele edentate cele mai posterioare determin" ordinea clasei deedenta! ie, întinderea „modific"rilor” nu este luat" în considera! ie, ci numainum"rul lor.

Profesorul Costa, clasific" topografic edenta! ia par ! ial" în:- edenta! ie frontal" (F), când lipsesc din! ii incisivi #i/sau caninii,- edenta! ie lateral" (L), când lipsesc premolarii #i/sau molarii, delimitat"

anterior #i posterior de din! i restan! i,- edenta! ie terminal" (T), când lipsesc premolarii #i/sau molarii, delimitat" numai anterior de din! i restan! i,

- combina! ii între aceste tipuri de edenta! ii.

di2 33


3/33

În raport cu num"rul din! ilor absen! i de pe arcad", edenta! ia par ! ial" poate fi:- edenta! ie par ! ial" redus", care are de la 1-2 din! i absen! i,- edenta! ie par ! ial" întins", cu 3-4 din! i absen! i,- edenta! ie par ! ial" extins", care cuprinde dou" regiuni topografice,- edenta! ia subtotal", determinat" de prezen! a a 1- 4 din! i pe o arcad".

Tratamentul edenta! iei par ! iale se realizeaz" prin:- proteze conjuncte (fixe);- proteze adjuncte (mobilizabile) ;

- implante.Exist" trei modalit"! i de sprijin conform c"rora lucr "rile protetice se clasific"

în:- proteze care transmit presiunile masticatorii asupra osului prin intermediului

din! ilor restan! i #i al parodon! iului lor – numite cu sprijin parodontal ;- proteze care transmit presiunile masticatorii substratului osos, prinintermediul mucoasei crestei alveolare – numite cu sprijin mucoperiostal ;

- proteze care transmit presiunile masticatorii substratului osos, atât prinintermediul din! ilor #i parodon! iului cât #i mucoperiostal – numite cu sprijinmixt .

di3 33


4/33

Indica"iile protezei par "iale mobilizabile SITUA# II CLINICE SPECIFICE TRATAMENTULUI CU PROTEZEMOBILIZABILE:- edenta! ii clasa I Kennedy (terminoterminale);- edenta! ii clasa II Kennedy (uniterminale), protezele se extind #i pe

hemiarcada integr ";

- edenta! ii clasa III Kennedy extinse (edenta! ii laterale care se extind #i înregiunea frontal");

- edenta! ii clasa IV Kennedy, cu lipsa tuturor frontalilor;- edenta! ii combinate (terminolaterale sau terminofrontolaterale);- edenta! ii cu existen! a unui num"r mic de din! i restan! i (2-5 din! i).SITUA# II CLINICE CARE EXCLUD TRATAMENTUL PRIN PUNTE- edenta! ii laterale întinse cu din! i stâlpi caninul #i molarul de minte, care de#i

nu sunt mobili au o valoare parodontal" sc"zut" (retrac! ii parodontale mari);

- edenta! ii frontale sau laterale reduse cu afectarea parodontal" a tuturordin! ilor restan! i;- edenta! ii frontale sau laterale reduse, când exist" contraindica! ii ale #lefuirii

din! ilor (afec! iuni generale grave);- edenta! ii asociate cu pierdere de substan!" osoas" de diferite cauze;- edenta! ii frontale unde sunt necesare artificii de montare ale din! ilor artificiali

(treme, diasteme, înc"lec"ri sau rota! ii) sau anumite forme sau m"rimi dedin! i;

- edenta! ii asociate cu comunic"ri bucosinusale sau buconazale;

- edenta! ii care necesit" o reevaluare a dimensiunii verticale de ocluzie.CLASIFICAREA PROTEZELOR MOBILIZABILE1. Forma clinic" a edenta! iei:a) proteze uni sau biterminale;b) proteze laterolaterale #i lateroterminale;c) proteze frontale, mixte sau subtotale.

2. Materialul din care se confec! ioneaz":a) proteze acrilice;

b) proteze mixte (o component" acrilic" #i una metalic")c) proteze termoplastice.3. Forma bazei:

a) cu plac" total";b) cu plac" redus" prin: decoletare parodontal"; fenestrare; r "scroire distal" înform" de U;4. Tehnica de realizare:a) presare #i termopolimerizare;b) turnare a scheletului metalic al protezei scheletate;c) injectare.5. Elemente de sprijin, men! inere #i stabilizare:a) cro#ete;b) sisteme speciale;

di4 33


5/33

6. Sprijinul protezei (criteriul fundamental de diferen! iere al protezelor par ! ialmobilizabile):a) proteze cu sprijin dentoparodontal (parodontal) care transmit presiunile

masticatorii asupra osului prin intermediul din! ilor restan! i #i alparodon! iului;

b) proteze cu sprijin mucoosos-mucoperiostal care transmit presiunilemasticatorii substratului osos prin intermediul mucoasei crestei alveolare;

c) proteze cu sprijin mixt care transmit presiunile masticatorii substratuluiosos atât prin intermediul din! ilor cât #i mucoosos.

Proteza par !ial# acrilic#. Elemente componente. Faze clinicotehnice.Defini!ie: corp fizic ob!inut prin fenomenul de polimerizare, realizat în scopulrestaur "rii integrit"!ii arcadelor dentare.Caracteristici: - se indic" pentru restaurarea arcadelor edentate par !ial,- acoper " zone întinse ale câmpului protetic,- se men!in pe câmpul protetic cu ajutorul cro"etelor de sârm", din acest

motiv transmite presiunile masticatorii mucoosos nefiziologic,- în timp produc modific"ri ale !esuturilor dentoparodontale ale din!ilor

restan!i, mucoasei "i osului restant datorit" compresiunii "i devin instabiledatorit" atrofiei câmpului protetic,

- se ob!in în orice laborator de tehnic" dentar " întrun timp relativ scurt "i la unpre! redus, tehnolgie simpl", u"or de reparat, se pot ad"uga din!i,

- se utilizeaz" în tratamentul edenta!iei par !iale instalate recent (protezareimediat" provizorie), cât "i pentru protezarea definitiv".

Proteza par !ial# acrilic# – elemente componente Arcada dentar " artificial";Baza protezei:

– #eile protezei; – Elementele de leg"tura dintre "ei;

Elemente de men!inere "i stabilizare – cro"etele de sârm". Arcada dentar " artificial" – din!ii artificiali refac morfologia coronar " aarcadelor dentare, sunt monta!i "i fixa!i pe "eile protezei;

#eile protezei – acoper " crestele alveolare "i sunt suportul de fixare a din!ilorartificiali;Elementele de leg#tura dintre "ei – pl"cile acrilice (palatin" "i lingual"). #eile

împreun" cu elementele de leg"tur " între "ei alc"tuiesc baza protezei.Clasificarea pl#cii protetice în func!ie de form# Placa protetic" întins" (palatin" "i lingual").Placa protetic" redus": - fenestrat" (palatin") – decupat" central,- r "scroit" distal (palatin") – decupare distal" în form" de U,

- decoletat" (palatin" "i lingual") – decupat" 23 mm corespunz"torparodon!iului marginal al din!ilor restan!i.Mijloace de men!inere "i stabilizare: cro"etele de sârm# Sunt aplicate pedin!ii limitan!i ai bre"elor edentate cu rol în men!inere "i stabilitate. Nu au rol în

di5 33


6/33

sprijin. Sunt confec!ionate din sârma de wipla rotund" sau semirotund",elastic" cu diametrul de 0,6-0,8 mm.Segmentele crosetelor de sârm# - Segmentul dentar: aplicat pe 2/3 din fa!avestibular " a dintelui stâlp. Are contact intim cu dintele.- Segmentul intermediar (elastic): are forme "i dimensiuni variate (Z, V, S).

Situat la 0,5 – 1 mm de mucoasa crestei alveolare "i dinte.- Segmentul de fixare (terminal): are forma unei linii frânte (ans") pentru a fi

reten!ionat în baza protezei.Caracteristicile crosetelor din sârm# - Vârful crosetului se plaseaz" subzona cu retentivitate favorabil" a dintelui stâlp;- Segmentul dentar are contact liniar cu dintele;- Segmentul dentar cuprinde fa!a vestibular " pe cel pu!in 2/3 din dimensiunea

MD.- Segmentul dentar "i intermediar nu prezint" contact cu parodon!iul marginal;- Traiectul segmentului dentar "i elastic este cât mai pu!in vizibil;

- Segmentul intermediar va oferi elasticitate prin modelare în form" de Z, V,S;- Segmentul terminal prezint" reten!ii pentru fixarea cro"etului în masa

acrilic";- Flexibilitatea sârmei confer " o elasticitate mai mare comparativ cu crosetele

turnate;- Suprasolicita dintii stâlpi;- Se pot repara u"or prin înlocuire.Tehnologia cro"etelor

Sârma de wipla se îndoaie întrun singur sens.Modelarea se realizeaz" cu cle"ti care au partea activ" neted" "i nusec!ioneaz" sârma. Vârful segmentului dentar va fi bine rotunjit pentru a nueroda smal!ul sau leza mucoasa din vecin"tate.Segmentul de fixare/terminal este modelat în form" de zigzag sau de ans" pentru a fi reten!ionat în masa acrilic" "i a nu se roti. Se folose"te sârm" cugrad mare de elasticitate de 0,6-0,8 mm.Tipuri de cro"ete Uzuale: Cro"etul cervicoalveolar deschis dental; Cro"etul

cervicoocluzal deschis dental sau edental;Mai rar utilizate: Cro"etul cervicoalveolar deschis edental; Cro"etul proximal cupatrice; Cro"etul ocluzointerdentar Stahl; Cro"etul cervicointerdentar; Cro"etulinelar Jackson; Cro"etul mucoalveolar.Pintenii ocluzali Elemente de sprijin.Confec!iona!i din sârm" cu grosimea de 1 mm.Segmentul dentar se aplic" întrun l"ca" preparat în smal!ul dentar la nivelulfosei proximale sau modelat pe o coroan" de înveli". Ac!ioneaz" în axul

dintelui.Segmentul intermediar se plaseaz" pe suprafa!a proximal" a dintelui. Lanivelul din!ilor frontali pintenii poart" numele de gheru!e incizale, fiind plasate

în l"ca"uri la nivelul unghiurilor proximale a doi din!i vecini.di6 33


7/33

Particularit#!i- În cazul unei edenta!ii par !iale cu un num"r mare de din!i restan!i se poate

executa proteza dup" o singur " amprentare.- # abloanele de ocluzie se realizeaz ! în func ! ie de dimensiunea din ! ilor

restan ! i.- Valul de ocluzie dep!"e"te cu 2 mm din ! ii restan ! i.- Medicul precizeaz" în fi"a de laborator:

– tipul de cro"et, – forma bazei protezei, – necesitatea de armare a protezei.- Alegerea cro"etelor se face în func!ie de:

– valoarea parodontal" a din!ilor,

– pozi!ia dintelui stâlp, – tipul de edenta!ie "i m"rimea ei, – valoarea fizionomic" a cro"etului.- Este necesar " folierea zonei corespunz"toare parodon!iului marginal cu

ciment dentar, care acoper " 2 mm din fa!a oral" a din!ilor prezen!i pe model"i 2 mm din zona învecinat". Stratul de ciment are o grosime de circa 1,5mm.

- Deretentivizarea din!ilor vecini bre"ei edentate cu ciment dentar.

- Realizarea cro"etelor: – în faza de executare a machetei anterior de montarea din!ilor sau, – dup" proba machetei preliminare, înainte de realizarea machetei finale.- Necesar: sârm" de wipla, cle"te crampon.

di7 33


8/33

- În realizarea cro"etelor de sârm! este necesar s! se ! in! seama deurm!toarele reguli: – nu se îndoaie sârma de mai multe ori în acela"i locdeoarece apar defec ! iuni în structura cristalin", care scad elasticitatea "irezisten ! a metalului;

– nu se folosc cle"ti cu f !lci ascu ! ite sau care au muchii deoarece las! crest !turi în sârm!, care devin locuri de minim! rezisten ! !; – sârma se îndoaie treptat "i în unghiuri rotunjite; în caz contrar se depreciaz ! structura cristalin! "i calit ! ! ile elastice la locul îndoirii; – cle"tele va servi pentru fixarea sârmei iar aceasta se va îndoi cu mâna.- La montarea din ! ilor artificiali se copiaz ! gradul de uzur ! al din ! ilor restan ! i

pentru a se ob ! ine armonia dentodentar !.- Înainte de ambalarea protezei se sec!ioneaz" din!ii restan!i oblic în sens

vestibulooral cu scopul de a deretentiviza modelul "i a favoriza înglobareaelementelor dentare ale cro"etelor în masa de gips, evitând schimbareapozi!iei acestora.

- La ambalarea indirect" modelul "i cro"etele r "mân întro parte a cuvetei, iardin!ii artificiali sunt fixa!i în a doua parte a tiparului.

PROTEZA ELASTIC! Materialele termoplastice. Indica!ii. Tehnica derealizare. La ora actual", protezarea edenta!iilor par !iale a fost revolu!ionat" de apari!ia materialelor elastice care asigur " preluarea "i amortizareapresiunilor masticatorii în condi!ii mult îmbun"ta!ite. Protezele moderne(proteze elastice) sunt lucr "ri acceptate mult mai u#or de c"tre pacient, sunt

mai sub! iri, nu acoper " decât o por ! iune limitat" din cerul gurii, l"sând locastfel gustului alimentelor. Protezele par ! iale flexibile sunt realizate dinmateriale termoplastice, elastice, sunt biocompatibile, neiritante #i nonalergice,mult mai sub! iri #i mai fidele, au cro#ete roz pe mucoasa sau albe la culoareadintelui pe dinte, nu se fractureaz" #i au efect de memorie (revin la formaini! ial"). Proteza par !ial" cu baz" elastic" este o protez" mobilizabil", la caresprijinul rigid dentoparodontal "i mucozal este amortizat de elasticitatea bazeielastice. Datorit" amortiz"rii presiunilor exercitate în timpul mastica!iei asupra

din!ilor protezei "i implicit asupra !esuturilor adiacente, toleran!a suportuluimucoosos în raport cu proteza elastic" este mult crescut". Materialeletermoplastice – elastice sunt produse din compu#i care sunt aproba! i în uzulmedical fiind inerte din punct de vedere biologic nefiind toxice, nu provoac" alergii ca #i în cazul coloran! ilor clasici, sunt biocompatibile #i sigure. Materialetermoplastice sunt r ""ini acrilice pe baz" de nylon.R""ina este comercializat" în cartu"e "i se prezint" sub form" de granule, iarla temperatura de peste 200°C se lichefiaz". Prezentarea în granule capsulateare avantajul c" nu conduce la gre"eli determinate de propor !ia componentelor"i de ac!iunea altor substan!e din mediul exterior care ar avea efectenefavorabile asupra structurii protezelor.Polyan, Flexiplast, Biodentaplast, Flexite etc sunt denumiri de materiale dinmultitudinea celor care sunt comercializate.

di8 33


9/33

Indicatii

di9 33


10/33

- Indica!iile protezei par !iale mobilizabile sunt în primul rând edenta!iilesubtotale, apoi edenta!iile terminale molare, în edenta!iile frontale "i în uneleedenta!ii mixte.

- Edenta!iile frontale cu pierdere de substan!" alveolar ", cum ar fi cele cuatrofii exagerate sau despic"turi maxilare se rezolv" mai bine cu protezemobilizabile, cu baz" elastic", decât cu proteze fixe.

- Imitarea unor anomalii de pozi!ie ale din!ilor frontali se ob!ine mai u"or "i maisigur cu ajutorul protezei mobilizabile elastice decât cu proteze fixe,deoarece este posibil s" se individualizeze din!ii artificiali.

- Pacien!ii cu afec!iuni grave, cei nervo"i sau cei care nu au suficient timp s" suporte un tratament de lung" durat".

Dezavantaje- Accelerarea atrofiei osului maxilar, deoarece sprijinul mucozal este

pregnant.- Irita!ii ale mucoasei campului protetic.

- Restrângerea spa!iului oral din cauza grosimii pl"cii bazei elastice deaproximativ 1,5-2 mm.- Mobilizarea din!ilor stâlpi.

PROTEZA PAR#IAL! ELASTIC! TIP FLEXITE PLUS (cro"ete roz,mucozale) Flexite este un material termoplastic care ofer " confort, rezisten!" fizic" #i chimic" pacien! ilor. Tipuri de materiale Flexite1. Flexite Plus: cel mai utilizat tip de material Flexite, deoarece prezint"

elasticitate crescut" #i, astfel rezisten!" la îndoire, rupere.2. Flexite Supreme: este un copolimer semiflexibil, astfel oferind în acela#itimp rigiditate #i flexibilitate. Fiind rigiditatea mai crescut", acest material estemai exact la injectare #i prezint" un luciu propriu (fa!" de Flexite Plus). Esteutilizat în înlocuirea scheletelor metalice de la proteze.3. Flexite M.P.: chimic este un multipolimer semiflexibil, indicat pentruprotezele totale, gutiere #i aparate antisfor "it. Se prezint" în diferite nuan! e deroz, transparent #i maron.4. Flexite Northerm: este recomandat pentru confec! ionarea protezelor totale

pentru pacien! i alergici la metilmetacrilat.5. Flexite Guard: este un material nou, special creat pentru realizareagutierelor de protec! ie pentru sportivi.

Particularit#!iPrepararea modelului- Utilizarea paralelografului pentru determinarea axului de inser ! ie a protezei.- Se evit" astfel activitatea elementelor de men! inere #i stabilitate, în timpul

repausului lucr "rii protetice. Pasivitatea cro#etelor ajut" la protejareaparodon! iului din! ilor restan! i ce vin în contact cu proteza, #i a mucoasei,care, altfel ar fi sub o presiune continu".

di10 33


11/33

- Se planeaz" zonele subecuatoriale ale din! ilor, zonele care sunt retentive,se foliaz" papila incisiv", rugile palatine, zonele de mucoas" în care vor ficreate pelotele #i zonele sensibile la presiune, folosind cear " de gutaperc".Realizarea modelului duplicat

- Dup" duplicare, modelul func! ional r "mâne în accea#i form", fiind folositdoar la adaptarea, prelucrarea #i trimiterea protezei în cabinet.- Izolarea modelului.- Se toarn" masa de duplicat lichefiat" peste modelul izolat, a#ezat în

conformator.- Modelul duplicat se realizeaz" din gips extradur, clasa a IVa, deoarece

avem nevoie de o rezisten!" foarte, care s" reziste la injectare.- Dup" ce modelul duplicat este gata se traseaz" limitele viitoarei proteze,

incluzând forma #i traseul cro#etelor elastice.

Realizarea machetei.- Se realizeaz" reten! ii mecanice la nivelul din! ilor acrilici, deoarece, acestea

nu se leag" chimic de materialul bazei protezei.- Dup" montarea #i adaptarea din! ilor pe ruloul de cear ", se deta#eaz" pe

rând din! ii din cear ", #i se realizeaz" reten! ii în form" de “T”, sau mezio-distoalveolare la nivelul lor, în treimea cervical".

- Dup" creearea reten! iilor negative, spa! iile r "mase în urma g"uririi lor, seumplu prin picurare de cear " fierbinte.

- La protezele termoplastice, de cele mai multe ori se utilizeaz" cro#ete dinmaterialul bazei protezei, cro#ete, care se realizeaz" doar dup" probamachetei în cavitatea oral" pentru evitarea ruperii acestora în timpulmanevr "rii machetei de cear ".

di11 33


12/33

- Pentru reglarea elasticit"! ii protezei, macheta protezei se va efectua maisub! ire, sau de o grosime mai mare. În propor ! ie direct" cu acesta, protezava fi mai elastic" sau mai pu! in elastic". Media grosimii unei proteze elasticeeste de 1,5 – 2 mm, aceast ! grosime fiind utilizat ! la toate tipurile demateriale Flexite.

Realizarea machetei finale. Finalizarea machetei const" în realizareasistemelor de ancorare (cro"ete), finisarea machetei de cear ", realizarea

rugilor palatine, a gingiei false #i realizarea papilelor interdentare.Preg#tirea pentru ambalare- Soclarea modelul pân" aproape de limitele fundurilor de sac vestibulare.- Se taie din! ii restan! i de pe model.- Izolarea modelului prin scufundarea întrun vas cu ap" rece.Ambalarea machetei, realizarea tiparului Se ata#eaz" tijele de injectare "iplaca lingual" de injectare.Aparatul de injectat (injectorul) - Tope#te #i injecteaz" materialul termoplastic la o temperatur " exact indicat",

prevenind astfel distrugerea chimic" #i fizic" a materialului.- Asigur " controlul electronic al temperaturii #i tipului de topire prin programe

presetate.- Necesit" racordare la surs" de curent electric (220 V) #i presiune de 610

bari.- Injectarea se realizeaz" întro frac! iune de secund" prin simpla ap"sare

simultan" a dou" butoane prezente pe partea lateral" a aparatului.Injectarea materialului termoplastic în tiparul realizat - Etapele inject"rii încep odat" cu înc"lzirea tiparului la temperatura de 90°C.

Acesta este momentul în care se pornine"te aparatul de injectare.- Injectarea poate fi împ"r ! it" în patru etape: 1. Pornirea aparatului #i setarea

acestuia la programul potrivit tipului de material utilizat.2. Înc"lzirea aparatului la temperatura de topire a materialului (5 minute),introducerea cartu#ului3. Topirea granulelor de material termoplastic prezente în cartu# (20 deminute), injectarea.4. R"cirea cartu#ului sub presiune (1 minut) #i eliminarea cuvetei din aparatul

de injectat.- Dup" trecerea primelor dou" etape, un semnal sonor semnalizeaz" timpulintroducerii cartu#ului.

- În acest moment se introduce cartu#ul uns cu un strat sub! ire de vaselin" special" în ! eava vertical" a aparatului.

- Trecerea la etapa urm"toare se seteaz" prin ap"sarea butonului central decomand".

- Dup" cele 20 de minute de topire a materialului, un alt semnal sonorsemnalizeaz" timpul de injectare, când se în#urubeaz" #uruburile de fixare

a cuvetei #i se fixeaz" cuveta cu ajutorul #urubului vertical, în aparatul deinjectat.

- Injectarea se efectueaz" prin ap"sarea celor dou" butoane, prezente înpartea lateral" a aparatului, sub o presiune de 8,2 atmosfere.

di12 33


13/33

- Dup" r "cirea cartu#ului introdus, la auzirea semnalului sonor, se deta#eaz" cuveta, prin desfacerea #urubului vertical #i eliminarea cuvetei cu ajutorulaparatului.

Dezambalarea- Dezambalarea se realizeaz" dup" r "cirea complet" a chiuvetei, pentru a nu

modifica forma protezei injectate.- Printro lovitur " de ciocan se rupe bucata de cartu# presat", r "mas" în afara

cuvetei.- Se desfileteaz" cele patru #uruburi #i se a#eaz" cuveta pe dispozitivulspecial, creat pentru dezambalare, #i prin strângerea presei asupra pieseicilindrice, se îndep"rtez" prima parte a cuvetei de pe masa de ambalat.

- Se îndep"rteaz" #i a doua parte a cuvetei. Prin pozi! ionarea cuvetei pedispozitivul special, cu masa de ambalat în jos #i strângerea pistona#uluiasupra gipsului.

- Pentru eliberarea protezei din masa de ambalat, se intervene asupragipsului prin lovituri mici, repetate #i rapide, din partea lateral" a tiparului.

Dup" cr "parea gipsului de ambalat, prin lovituri continuu, se intervene pepartea superioar " a tiparului, #i din aproape în aproape îndep"rt"m gipsul.

Prelucrarea mecanic# T"ierea tijei de injectare #i a pl"cii linguale deinjectare, prelucrarea cu freze dure, finisarea #i lustruirea.

PROTEZA PAR#IAL! ELASTIC! TIP BIODENTAPLAST (cro"etedentare albe) Protezele elastice tip Biodentaplast reprezint" o alternativ" laprotezele dentare tradi! ionale. Protezele par ! iale flexibile sunt fabricate f "r " structur " metalic" dintrun material termoplastic rezistent #i durabil, care seadapteaz" confortabil la gingiile #i din! ii r "ma#i, având o excelent" reten! ie.Textura acestuia permite realizarea unor proteze sub! iri (grosime de 0,3 mm),eliminând senza! ia nepl"cut" asociat" purt"rii protezelor dentare. Materialuleste u#or de utilizat datorit" unui sistem simplu de injec! ie. Bio Dentaplastuleste un material termoplastic semicristalin cu structur " linear " #i o cristalinitatecrescut". Propriet"! i fizice #i chimice: duritate crescut", rigiditate considerabil",rezisten!" la rupere, bun" stabilitate dimensional", poten! ial toxic sau alergiclimitat, rezisten!" la fierbere #i sterilizare, rezisten!" la acizi slabi, alcooli, b"i

de sp"lare, nerezistent la acizi cu pH


14/33

Particularit#!i Modelarea cro$etelor $i a elementelor de ancorare. Materialul nu prezint ! duritatea (stabilitatea) aliajelor de CoCr, de aceea modelarea cro"etelor, aelementelor de sprijin, a barelor linguale "i a pl !cu ! elor maxilare necesit ! îngro"area cu 50%.Ata$area canalelor de injec"ie. Se ata"eaz ! tijele de turnare utilizând cear "

profilat" de ø 2,5 mm "i se conecteaz ! la canalul principal (tije de turnare dincear " de ø 7,0 mm). Modelul se ambaleaz" în matri! a de aluminiu care înprealabil a fost uns" cu vaselin". Se pozi! ioneaz" modelul în gips cât maiaproape de orificiul de injec! ie al matri! ei (pentru prepararea pastei de gips se

folose#te ghips clasa a IIIa #i a IVa).Finisarea $i lustruirea scheletului. La t !ierea tijelor de turnare se folosescfreze extradure "i diamantate la tura$ ie mare, dar f !r ! a se exercita presiune

prevenind supraînc !lzirea materialului. Lustruirea se face cu perii moi (fil $ de

di14 33


15/33


16/33

4. îmbun"t"! irea raportului coroana $ r "d"cin", ceea ce m"re#te rezisten! a ladeplas"rile laterale;5. cre#terea for ! ei masticatorii, având o eficien!" masticatorie superioar " protezelor mobilizabile obi#nuite #i a celor totale, prin favorizarea exercit"riifor ! elor de mastica! ie asupra câmpului protetic, pe fondul unei men! ineri #istabilit"! i a lucr "rilor adjuncte demne de a fi apreciate;6. posibilit"! i suplimentare de reten! ie folosind sistemele speciale de

men! inere, sprijin #i stabilizare;7. aspect fizionomic;8. asimilare rapid" psihocortical", datorit" stabilita! ii asem"n"toare cu apun! ilor dentare #i asimilare umoral" rapid" a supraprotezei maxilare f "r " plac", prin perceperea neperturbat" a gustului #i temperaturii alimentelor;9. crearea de condi! ii mai favorabile pentru determinarea #i înregistrarearela! iei optime intermaxilare, cu men! inerea în timp a dimensiunii verticale deocluzie dup" supraprotezare;10. frecven! a leziunilor de decubit este mai rar ";

11. ajut" tranzi! ia de la proteza par ! ial" la cea total";12. o astfel de pies" protetic" se poate transforma u#or, în condi! iile când seimpune extrac! ia din! ilor restan! i compromi#i, în protez" total" imediat".DEZAVANTAJE 1. susceptibilitatea crescut" la carii a din! ilor acoperi! i deprotez", ceea ce necesit" igien" bucal" meticuloas" #i frecvente controale lacabinetul stomatologic;2. afec! iunile parodontale la nivelul din! ilor acoperi! i pot continua sau sunt chiarstimulate de prezen! a protezei, lipse#te stimularea ! esuturilor gingivale dec"tre musculatura limbii #i a obrajilor, iar acumularea de plac" bacterian" estecrescut";3. frecvent este necesar tratamentul endodontic al din! ilor acoperi! i;4. pentru a evita un aspect voluminos al protezei, în regiunea din ! ilor acoperi! ieste necesar " sub! ierea bazei protezei, ceea ce cre#te riscul de fractur ";5. prezen! a din! ilor, #i în special a sistemelor speciale de men! inere, sprijin #i

stabilizare sub protez" poate duce la contururi voluminoase, ceea ce îngusteaz" spa! iul pentru limb" #i duce la dificult"! i în vorbire, iar în unelecazuri, se modific" chiar spa! iul de inocluzie fiziologic";

6. men! inerea unei igiene bucale riguroase.MODALIT!%I DE SUPRAPROTEZARE Supraprotezarea pe din! i restan! i• Supraprotezarea simpl" • Supraprotezarea cu ajutorul sistemelor speciale tip caps" • Supraprotezarea prin telescopare• Supraprotezarea cu ajutorul sistemelor bar " cu c"l"re! i• Supraprotezarea cu sisteme magneticeSupraprotezarea pe implante

• Supraprotezarea cu ajutorul sistemelor speciale tip caps" • Supraprotezarea cu ajutorul sistemelor bar " cu c"l"re! i• Supraprotezarea cu sisteme magneticeSUPRAPROTEZAREA PE DIN%I RESTAN%I Din! ii stîlpi se aleg astfel:

di16 33


17/33

1.ideal, din! i stâlpi situa! i bilateral, simetric, cu cel pu! in un spa! iu de un dinte între ei;2. ordinea preferin! elor este: canini, molari, premolari, incisivi;3. gingia ata#at" s"n"toas", suport parodontal adecvat #i f "r " mobilitate;4. posibilitatea de a efectua un tratament endodontic corect.De câte ori este posibil se aleg din! i distribui! i simetric. Cu toate acestea, doardoi din! i prezen! i pe arcad" în zona anterioar " sunt utili pentru stabilitatea

protezei mandibulare. Prezen! a din! ilor pe o singur " parte a arcadei ofer " oreten! ie mai pu! in satisf "c"toare. Chiar #i din! ii cu grade mici de mobilitate suntconsidera! i utili, deoarece dup" tratamentul endodontic #i îndep"rtareacoroanei, mobilitatea se reduce.SUPRAPROTEZAREA SIMPL! Pentru acest tip de supraprotezare seefectueaz" tratamentul endodontic corect #i se îndep"rteaz" coroana din! ilorrestan! i. Nu este necesar " folosirea sistemelor adi! ionale pentru reten! ie.Pentru reten! ia protezei se folosesc for ! ele utilizate pentru reten! ia protezelortotale #i for ! ele suplimentare generate de fric! iunea cu din! ii r "ma#i. Când se

folose#te o cap" turnat" care acoper " fa! a r "d"cinii sau r "d"cinilor r "mase seprepar " un mic bont de form" tronconic". Pentru a m"ri reten! ia capei sepoate realiza un pivot care s" intre în canalul radicular. Dac" nuse acoper " din! ii cu o cap", se sigileaz" canalul radicular cu material deobtura!ie #i se lustruie#te dentina, dânduse o form" rotund" prepara! iei. Laacest tip de supraprotezare igiena bucal" este mai u#or de men! inut pentrupacient.

SUPRAPROTEZAREA CU AJUTORUL SISTEMELOR SPECIALE Când se folosesc sistemele speciale de men! inere, sprijin #i stabilizare poate finecesar cimentarea sau în#urubarea unui pivot în canalul radicular saureten! ionarea patricii la din! ii restan! i.Capsele sunt mijloace de sus! inere a unei supraproteze. Capsele au dou" p"r ! i componente:• patricea, are form" sferic" #i se continu" cu o tij" care ajut" la fixarea

dispozitivului radicular, este ata#at" la dispozitivul radicular, este realizat" din metal;

• matricea, are form" cilindroconic" pentru a realiza fric! iune cu por ! iuneasferic" a patricei, este situat" în interiorul protezei #i realizat" din metal sau

nylon.Confec!ionarea capselor: Se modeleaz" dispozitivul radicular. Sepozi!ioneaz" patricea cu "i se fixeaz" cu cear " cald". Se modeleaz" cu cear " cald", zona de contact patrice – rest radicular.

di17 33


18/33

• Se toarn" dup" metoda obi"nuit".• Patricea este prelucrat" "i lustruit".• Proba în cabinet a capselor.• Realizarea lingurii individuale pe modelul preliminar, peste capsele deja

confec!ionate.• Amprentarea func!ional" care se realizeaz" cu capsele pozi!ionate pe

canalele radiculare.

• Turnarea modelului func!ional.• Realizarea "abloanelor de ocluzie.• Determinarea rela!iilor intermaxilare.• Montarea în simulator a modelelor.• Realizarea machetei.• Proba machetei în cavitatea oral".• Realizarea machetei finale.• Ambalarea machetei, ob!inerea tiparului, pozi!ionarea matricelor,

dezambalarea.• Prelucrarea, finisarea "i lustruirea.SISTEMELE TELESCOPSistemele telescop sunt similare cu capsele, dar suprafa! a de fric! iune este

mai mare.Telescoparea poate fi coronar " sau radicular ". Sistemul telescopic are dou" p"r ! i:• capa (coroana primar "), se cimenteaz" pe dinte, este realizat" din metal,

poate fi prefabricat" sau turnat" în laborator, bontul are pere! i paraleli #i prag

cervical;• coroana (coroana secundar ") reface morfologia dintelui.

SUPRAPROTEZAREA CU AJUTORUL SISTEMELOR BAR! CUC!L!RE%I Solidarizarea r "d"cinilor restante #i solidarizarea lor cu ajutorulunei bare precum la sistemul DOLDER, HADER, ACKERMAN (compus dinbar " #i c"l"re! i) îmbun"t"! e#te reten! ia lucr "rii protetice.

Indica! iile pentru utilizarea sistemului DOLDER depind de:- din! ii r "ma#i: canin – canin, incisiv – canin, canin – al doilea

premolar de pe aceia#i parte a arcadei.

- statusul parodontal: ! esuturi parodontale s"n"toase saugradul întâi de mobilitate

Din! ii restan! i necesit": - tratament endodontic,- îndep"rtarea coroanei,- realizarea dispozitivelor radiculare,Bara DOLDER: - are form" de par " pe sec! iune,- are 3 mm în"l! ime #i 2,2 mm l"! ime,- se fixeaz" cu #uruburi la dispozitivele radiculare

În baza protezei sunt încorpora! i c"l"re! ii care pot fi din metal, la aceia#ilungime cu bara sau din nylon în num"r de doi pentru o bar ".Avantaje : - functionalitate optima din punct de vedere biomecanic, profilactic ,fizionomic si fiziologic

di18 33


19/33

- proteza este ancorata rigid pe campul protetic si se sprijina mixt pe el- unitatile dentoparodontale sunt unite rigid intre ele prin barele si asigura un

bun sprijin al protezei- este o protezare fizionomica preferata de pacienti.

SUPRAPROTEZAREA CU SISTEME MAGNETICE Pentru a fi eficien! i în practica stomatologic" magne! ii trebuie s" prezinte dou"

propriet"! i importante: intensitate mare a câmpului magnetic #i permanen!" magnetic" cât mai lung". Dintre acestea s-a impus aliajul alc"tuit din cobalt #isamariu (Co5Sm). Magnetul este fixat în fa! a mucozal" a protezelor mobile. Îndreptul acestui magnet, pe o r "d"cin" dentar " este fixat" o pl"cu!" metalic" realizat" dintrun aliaj magnetizabil. Prin induc! ie magnetic" acest aliaj devinemagnet asem"n"tor cu un magnet permanent, în acest fel asigurândusemen! inerea protezei. Acest tip de men! inere magnetic" este cel mai utilizat înprotetic".Indica"ii

• Condi! ia aplic"rii sistemelor magnetice de men! inere este existen! a unor din! isuficien! i de înal! i #i cu obtura! ii corecte de canal. Situa! iile clinice cu pu! inidin! i restan! i (edenta! ii subtotale) sunt cele mai indicate pentru astfel demen! ineri. Ideal ar fi s" existe cel pu! in doi din! i dispu#i bilateral, cum ar fiprezen! a caninilor sau premolarilor.

• Sistemele magnetice sunt indicate când se impun necesit"! i de ancorarefizionomic". Necesit" un spa! iu vertical mic.

• Sistemul magnetic poate fi aplicat pe to! i din! ii care au un diametru radicularcel pu! in egal cu diametrul magnetului. Din acest punct de vedere incisiviiinferiori #i incisivii laterali superiori sunt mai pu! in ap! i s" primeasc" unsistem magnetic.

Valoarea sistemelor de men"inere magnetic# Fa!" de sisteme mecanice speciale pentru men! inerea protezelor mobile,sistemele magnetice sunt mai pu! in utilizate de#i ofer " o serie de mariavantaje. Sistemul magnetic este simplu #i accesibil ca pre! de cost, valoarealui ridicânduse la cea a unui sistem mecanic gen caps". Tehnologia delaborator este accesibil" oric"rui tehnician, nu sunt necesare ustensile

speciale, paraleliz"ri, deretentiviz"ri, lipiri, supraturn"ri, etc. Keeperul radicularpoate fi turnat în orice laborator dentar care dispune de masa de ambalatcorespunz"toare.Fixarea magnetului este simpl" #i poate fi f "cut" în laborator prinpolimerizarea protezei peste magnet sau în cabinet cu acrilat polimerizabil.

În"l! imea sistemului magnetic de maxim 3 mm este mai mic" decât asistemelor speciale mecanice ceea ce faciliteaz" utilizarea lor în cazul în carespa! iul vertical disponibil nu permite aplicarea sistemelor mecanice.Sistemul magnetic permite deplas"ri ale supraprotezelor f "r " solicitarea

nefiziologic" a din! ilor stâlpi.Magnetul readuce în pozi! ie corect" proteza dup" deplas"ri ale acesteia depân" la 3 mm. Proteza este u#or de inserat #i dezinserat. Sistemul magneticnu se defecteaz" în timp, nu necesit" activ"ri #i nici repara! ii, iar înlocuirea lui

di19 33


20/33

este foarte u#oar ". Timp de cel pu! in 10 ani intensitatea magnetic" nudescre#te esen! ial. În acest interval de timp sistemele mecanice sufer " uzurigreu de reparat #i uneori chiar imposibile. Pentru o men! inere satisf "c"toare aprotezei sunt suficiente dou" unit"! i magnetice, ceea ce asigur " o rezisten!" ladesprindere de circa 500 g. Cu patru sisteme magnetice desprindereavoluntar " a protezei este destul de dificil". Consolideaz" din! ii restan! i, chiar #ipe cei care au un prognostic nesigur, prin reducerea ampl" a coroanelor #i

scurtarea bra! ului exterior al pârghiei, raportul coroana $ -r "d"cin" devinefavorabil.

SUPRAPROTEZAREA PE IMPLANTE Pentru supraprotezare (suprastructuraprotetic" adjunct") ancorarea se poate face cu ajutorul sistemelor specialeaplicate pe implante, asem"n"tor supraprotez"rii pe din! i restan! i cu ajutorulcapselor sau prin unirea implantelor printro bar " conectoare, similarsupraprotez"rii cu bar " #i c"l"re! i.Suprotezarea stabilizat" pe implante #i sistem bar " cu c"l"re! i se utilizeaz" la

pacien! ii la care oferta osoas" este favorabil" plas"rii la distan!" a implantelor#i igiena oral" se realizeaz" satisf "c"tor.La pacien! ii la care oferta osoas" nu este favorabil" #i implantele se plaseaz" unul lâng" altul #i în situa! ia în care igiena bucal" las" de dorit se indic" utilizarea capselor sau a sistemelor magnetice.Avantaje 1. igienizare mai u#oar " #i mai eficient";2. plan de tratament mai simplu;3. tehnica chirurgical" mai pu! in implicat", necesit" un num"r redus deimplante, efectuat" sub anestezie locoregional", oferta osoas" necesar " infrastructurii poate fi mai redus";4. indicat" în cazul unor malforma! ii congenitale sau defecte cu lips" desubstan!";5. fizionomia #i fona! ia mai u#or de ref "cut;6. durata tratamentului mai mic";7. pre! de cost mai sc"zut.

PROTEZA SCHELETAT! Defini"ie. Clasificare. Elemente componente.PROTEZA PAR

#IAL! MOBILIZABIL! SCHELETAT!

Defini!ie: corp fizic de dimensiuni si form" diferite, realizat cu scopul de arestaura morfofunc!ional aparatul dentomaxilar în cazul edenta!iei par !iale.Caracteristic": suport sau schelet din aliaj metalic foarte dur crom-cobalt.Avantaje:1. Restaureaz" morfologic integritatea arcadei dentare.2. Restaureaz" func!iile aparatului dentomaxilar.3. Rol profilactic prin men!inerea st"rii de troficitate a !esuturilor restante.4. Volum redus comparativ cu proteza par !ial" acrilic".

5. Asigur " "i sprijin dentoparodontal.6. În general lipsite de pericolul fractur "rii.Dezavantaje:

1. Necesit" aparatur " specific" în laborator.di20 33


21/33

2. Se confec!ioneaz" din aliaje speciale foarte dure care se prelucreaz" greu.3. Pre! de cost ridicat.Clasificare: Proteza par !ial# scheletat# simpl#. Acest tip de protez" esteclasic "i folose"te crosete turnate pentru ancorarea de din!ii naturali, acesteafiind pu!in vizibile. Din!ii naturali marginali edenta!iei pot suferi ajust"ri minorela nivelul smal!ului.Proteza par

!ial# scheletat# cu sisteme speciale de prindere. Aceste

sisteme speciale sunt capse, culise sau telescoape, sunt moderne "i ofer " unplus de confort, aspect estetic "i siguran!". Din!ii naturali marginali edenta!ieivor fi restaura!i cu o coroan" de acoperire, pentru a asigura prindereasistemelor.Elemente componente • Din!ii artificiali.• Baza protezei:- #eile protetice.

- Elementele de leg"tur " între "ei (conectorii).• Mijloace de men!inere, sprijin "i stabilizare.Din!ii artificiali Obiective: - realizarea unei ocluzii func!ionale,- eficien!" masticatorie,- aspect fizionomic,- realizarea fona!iei,- rezisten!" mecanic" cât mai mare.Clasificare:

- Din!i prefabrica!i din acrilat sau por !elan,- Fa!ete inter "anjabile din acrilat sau por !elan pentru din!ii frontali,- Coroane sau fa!ete din acrilat realizate în laborator aplicate pe bonturi sau

casete ce apar !in "eii metalice frontale,- Por !elan ars pe scheletul de crom cobalt.$eile proteticeDefini!ie: p"r !i ale protezei care acoper " spa!iile edentate, servind ca suportpentru din!ii artificiali.

Componente: – Metalic" – este turnat" odat" cu celelalte componente alescheletului, asigur " reten!ia "i rezisten!a mecanic" a componentei acrilice.Volum minim "i rezisten!" maxim". – Acrilic" – acoper " "aua metalic", formând "aua propriuzis" a protezeischeletate.Tipuri de "ei metalice: - Form" de plas" cu ochiuri mici "i dese,- Form" de plas" cu ochiuri mari,

- Form" metalic" f "r " ochiuri.$aua metalic# a scheletului: Zon" de solicitare maxim" în mastica!ie: zonade jonc!iune dintre "a "i conectorul principal. La jonc!iune se realizeaz" otreapt" de maxim 1 mm pe fa!a intern" "i fa!a extern", la nivele diferite.

di21 33


22/33

Caracteristici pentru "aua metalic# lateral# - Este la 1 mm distan!" decreast".- De obicei "ei cu ochiuri.- Mai rar "ei f "r " ochiuri deoarece nu pot fi c"ptu"ite.Caracteristici pentru "aua metalic# terminal# - Este la 1 mm distan!" de creast".- Plas" cu ochiuri.- Lungimea "eii este 2/3 din lungimea crestei edentate.- L"!imea "eii este 2/3 din latimea crestei edentate.- În por !iunea distal" pe mijlocul crestei exist" o mic" prelungire numit" stop

distal cu rolul de a împiedica bascularea scheletului în timpul îndes"riiacrilatului.

Caracteristici pentru "aua metalic# frontal# - Este la 1 mm distan!" de creast".- Plas" cu ochiuri. Când "aua este lung" este necesar un stop vertical plasat

pe linia median" similar stopului distal.- Poate fi prev"zut" cu bonturi sau casete.

CONECTORII- Principali = elemente transversale ale protezei scheletate care unesc

componentele protezei de o parte a arcadei cu cele de partea opus".- Secundari = elemente de leg"tur " (benzi metalice) care unesc diferite

componente ale protezei scheletate între ele.

Caracteristicele conectorilor principaliRigiditate – pentru ca proteza s" reziste la solicit"rile func!ionale "i pentru adistribui for !ele întregii suprafe!e de sprijin dentoparodontal "i mucoosos. Seob!ine prin l"!ime la maxilar, grosime "i profil la mandibul".Profilaxia ! esuturilor câmpului protetic – conectorii principali nu trebuie s" produc" nici o suferin!" parodon!iului marginal sau mucoasei.Confortul pacientului care se ob!ine prin:- simetria conectorului fa!" de linia median",

- aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul mediosagital,- plasarea conectorului astfel încât s" nu schimbe conturul !esuturilor cu carevine în contact

- reproducerea cât se poate de fidel" a conturului anatomic pe care îlacoper ",

- acoperirea !esuturilor s" nu fie mai mare decât cea minim" necesar ",- întâlnirea conectorilor principali cu celelalte elemente ale protezei s" se fac"

în unghiuri rotunjite.

Conectorii principali mandibulari- Bara lingual",- Bara lingual" dubl",- Placa dentomucozal" mandibular ",

di22 33


23/33

- Bara vestibular ",- Conectorul principal dentar.Conectorii au rol in stabilizarea protezei, solidarizarea dintiilor restanti, asigurasprijinul dento-parodontal, creste rezistenta mecanica.


24/33

- Interdentar ajunge pân" la nivelul punctelor de contact dintre din!i.- Relieful imit" fa!a lingual" a frontalilor inferiori.- La nivelul parodon!iului marginal "i al papilelor interdentare placa este u"or

distan!at" prin foliere de 0,2 mm.NU>Bara vestibular # Indica ! ii : – lingualizare mare a frontalilor inferiori,

– plan"eu bucal cu inser ! ie înalt !.Dezavantaj: disconfortul pacientului.

Conectorul principal dentar- Cro"et continuu mai lat "i mai gros ale c"rui extremit"!i se termin" în "eile

protezei.- Indicat în cazuri de inser !ie înalt" a plan"eului bucal asociate cu din!i

restan!i frontali înal!i "i verticali.

- Acoper " aproape în întregime fe!ele linguale ale frontalilor inferiori.- Sprijin parodontal asigurat prin gheru!e "i pinteni ocluzali.

Conectorii principali maxilari- Pl"cu!a mucozal" cu l"!ime redus",- Pl"cu!a mucozal" cu l"!ime mare- Pl"cu!a mucozal" anterioar " "i posterioar " (fenestrat"),- Pl"cu!a mucozal" în form" de „U”,

- Pl"cu!a dentomucozal",- Placa palatin" complet".Conectorii principali maxilari - caracteristici- La ! i "i de grosime mic !.- L! ! imea depinde de m!rimea edenta ! iei si de atrofia crestei , l"!imea

minim" egal" cu dimensiunea spa!iului edentat.- Grosime 0,4- 0,6 mm.- Vin în contact cu mucoasa bol!ii palatine.- Se opresc la 5 mm de parodon!iul din!ilor restan!i fiind paralel cu acesta.- Marginea anterioar " "i posterioar " u"or îngro"ate.- Limita posterioar ! anterior de linia Ah.Pl#cu!a mucozal# cu l#!ime redus# - Indicat" în edenta!ii laterale, proteza are sprijin dentoparodontal.- L"!imea pl"cu!ei egal" cu dimensiunea spa!iului edentat.- Grosime 0,6 mm.- Dac" exist" se despov"reaz" torusul palatin (0,51 mm) sau rafeul median

proeminent (0,30,4 mm).

Pl#cu!a mucozal# cu l#!ime mare- Indicat în edenta!ii terminale, cu creste bine reprezentate, mai mult de 6

din!i restan!i "i torus absent sau de mici dimensiuni.- Acoper " 2/3 din bolta palatin".

di24 33


25/33

- Limit" posterioar ": anterior de linia Ah.- Limit" anterioar ": linie imaginar " ce une"te cei mai anteriori pinteni ocluzali.- L"!ime egal" cu lungimea "eilor.- Necesit" decoletare în dreptul din!ilor laterali – 5 mm distan!" fa!" de

parodon!iul din!ilor laterali.- Poate necesita despov"rarea torusului (0,51 mm), rafeului median (0,30,4

mm) "i a rugilor palatine (0,20,3 mm).

Pl#cu!a mucozal# anterioar # "i posterioar # (fenestrat#) - Indicat în caz de torus palatin mare situat în mijlocul bol!ii sau când

pacientul tolereaz" cu greu o plac" palatinal" complet".- Conectorul are form" de paralelogram cu unghiuri rotunjite.- Pl"cu!a posterioar " are 45 mm l"!ime "i este semioval" pe sec!iune.- Pl"cu!a anterioar " este unit" de cea posterioar " prin dou" benzi laterale de

5-6 mm l"!ime, paralele cu parodon!iul marginal "i la 5 mm distan!" deacesta.

Pl#cu!a mucozal# în form# de „U”- Indicat" când exist" un torus palatin mare plasat posterior.- Marginea anterioar " e plasat" la 5 mm de parodon!iul din!ilor restan!i.- Marginea posterioar " ajunge pân" în apropierea bazei torusului.- Grosime de 0,6 mm.Pl#cu!a dentomucozal# - Indica!ie: pu!ini din!i restan!i, creste bine reprezentate, torus posterior.- Similar " pl"cu!ei dentomucozale mandibulare.

- Necesit" trepte supracingulare "i protec!ia parodon!iului marginal.- Foliere 0,2 mm pentru parodon!iul marginal "i 0,2-0,3 mm pentru papilaincisiv".

Placa palatin# complet# Indica!ie:- pu!ini din!i restan!i "i creste atrofiate.- Limita anterioar ": din!ii frontali supracingular asem"n"tor pl"cu!ei dento-

mucozale.- Limita posterioar ": linia Ah.- Interdentar ajunge pân" la nivelul punctelor de contact.- Grosime 0,4 mm.

Conectorii secundariDefini!ie: benzi metalice care unesc diferite p"r !i componente ale protezeischeletate între ele.Caracteristici:

– rigiditate – ob!inut" prin l"!ime "i grosime adecvat",

– volumul lor nu trebuie s" împiedice montarea din!ilor artificiali sau s" jenezefunc!ionalitatea limbii, parodontiul. – traiect vertical,

di25 33


26/33

– jonc!iunea cu conectorul principal se face perpendicular, iar unghiurile vor firotunjite, la acest nivel conectorul secundar este mai lat pentru a asigurarezisten!a,

– jonc!iunea cu pintenii ocluzali în unghi de 90°, – trec la distan!" de parodon!iul marginal, papila interdentar " "i mucoasaprocesului alveolar,

– nu se aplic" pe suprafe!ele convexe vestibulare sau orale ale din!ilor

restan!i.Tipuri de conectori secundari:

– conectori secundari proximali, – conectori secundari interdentari, – conectori secundari ai bra!elor elastice ale cro"etelor divizate,

– conectorul secundar de înt"rire a cro"etului inelar.


27/33

- Cro"ete dentare – mijloace simple, executate prin tehnici obi"nuite.- Mecanisme speciale – mijloace mai complicate, de precizie.Cro"ete dentare Caracteristici: - u"urin!" în realizare "i aplicare pe din!i,- pre! de cost sc"zut comparativ cu sistemele speciale,- realizate dintrun aliaj dur, rezistent la deformare.Clasificare: - cro"ete turnate,- cro"ete mixte.Cro"etul Ackers – elemente componente

A – pinten ocluzal,B – bra! opozant,

C – corpul cro"etului,D – conector secundar,E – por !iunea supraecuatorial", rigid" a bra!ului retentiv,

F por !iunea subecuatorial", flexibil" a bra!ului retentiv.Func!iile cro"etelor turnate 1. Men!inere (reten!ie, ancorare),

2. Stabilizare,3. Sprijin,4. Încercuirea,

5. Reciprocitatea,6. Pasivitatea,7. Men!inerea indirect".

Men!inerea Func!ia prin care cro"etul împiedic" desprinderea involuntar " a protezei de pe

câmpul protetic în timpul func!iunii. Se datoreaz" bra!ului retentiv al cro"etuluia c"rei por !iune terminal" flexibil" este plasat" în zona retentiv" subecuatorial" a dintelui stâlp.Retentivitate favorabil" 0,25-1 mm. În zona subecuatorial", retentiv" esteplasat" por !iunea flexibil" a bra!ului retentiv al cro"etului. În zonasupraecuatorial", de sprijin sunt plasate elementele rigide ale cro"etului.

Stabilizarea: func!ia prin care cro"etul se opune deplas"rilor orizontale aleprotezei. Se realizeaz" prin toate por !iunile rigide supraecuatoriale alecro"etului. Por !iunile rigide ale cro"etului trebuie plasate bilateral (vestibular "ioral) pentru a asigura stabilizarea în sens transversal, dar "i pe fe!eleproximale ale din!ilor stâlpi pentru a asigura stabilizarea în plan meziodistal.

Sprijinul: func!ia prin care cro"etul se opune deplas"rilor verticale în direc!ieocluzomucozal" a protezei (de înfundare), asigurând acesteia sprijinulparodontal. Se realizeaz" în principal prin pinteni "i secundar prin toateelementele rigide supraecuatoriale.

Pintenul ocluzal extern Aplicat pe fa!a ocluzal" întrun l"ca" de form" hemisferic".Form" triunghiular ", cu vârful rotunjit, plasat spre centrul fe!ei ocluzale, bazamai lat" se continu" cu conectorul secundar.

di27 33


28/33

Lungime 1/4 din l"!imea meziodistal" a dintelui stâlp.L"!ime 1/3 din l"!imea vestibulooral" a dintelui stâlp.Grosime: 1 mm la vârf "i 1,5mm la baz".Unirea dintre pinten "i conectorul secundar se face în unghi de 90° grade saumai mic.Unghi diedru rotunjit între pinten "i conectorul secundar.Alte tipuri de pinteni

1. Pinteni principali supracingulari – se aplic" pe caninii superiori întro treapt" supracingular " realizat" prin "lefuire.2. Pinteni principali incizali (gheru!e incizale) – se aplic" pe frontali când suntsingurii din!i restan!i, în l"ca"e realizate pe unghiurile incizale.3. Pinteni interni – folosi!i în edenta!ii intercalate, necesit" acoperirea din!ilorstâlpi. Încercuirea: func!ia prin care cro"etul trebuie s" cuprind" mai mult de 180°din circumferin!a dintelui. Realizat" de por !iunile rigide supraecuatoriale. Rol în

stabilizarea orizontal" a protezei.Reciprocitatea: func ! ia prin care se neutralizeaz ! (suprasolicitarea orizontalaa dintelui stalp de catre portiunea flexibila a bratului retentiv al crosetului lainsertia si dezinsertia protezei ). efectul por !iunii flexibile a bra!ului retentiv caresolicit" orizontal dintele stâlp la inser !ia "i dezinser !ia protezei. Dintele stâlptrebuie s" fie sprijinit de c"tre bra!ul opozant tot timpul cât por !iunea flexibil" abra!ului retentiv trece din punctul a în punctul b la inser !ia protezei "i invers ladezinser !ie. Se realizeaz" prin plasarea bra!elor cro"etului la acela"i nivel

orizontal sub ecuatorul protetic prin "lefuirea fe!ei orale sau acoperirea cucoroane.Pasivitatea. Defini!ie: func!ia prin care cro"etul aplicat corect pe dintele stâlpnu exercit" nici o presiune asupra dintelui.Men!inerea indirect#. Defini!ie: func!ia prin care cro"etele se opun bascul"rii(rota!iilor) protezelor.

SISTEMELE SPECIALE Clasificare:- Culise,- Capse,- Bare cu c"l"re!i,- Sisteme de telescopare,- Sisteme articulate,- Sisteme magnetice.Caracteristici 1. Fac leg"tura dintre din!ii restan!i "i proteza scheletat",

2. Au rolul de a stabiliza proteza "i a transmite for !ele de mastica!ie la din!iirestan!i,3. Mici,4. Eficiente,

di28 33


29/33

5. Scumpe,6. Cele mai multe au dou" componente,7. Majoritatea ac!ioneaz" prin fric!iune,8. Necesit" acoperirea din!ilor stâlpi.PROTEZA SCHELETAT! Etape clinicotehnice. Tehnici de confectionare ascheletului metalic. Realizarea arcadelor artificiale. Prelucrareaprotezelor scheletate.

Analiza modelului la paralelograf Obiective:-Stabilirea axei de inser !ie "i dezinser !ie a protezei.-Trasarea ecuatorului protetic.

- Stabilirea locului în care se plaseaz" vârful por !iunii flexibile a bra!uluiretentiv al cro"etului.

- Fixarea pozi!iei modelului fa!" de paralelograf.Modelul este a"ezat pe masa paralelografului întro pozi!ie cât mai orizontal" aplanului de ocluzie.La inser !ie "i dezinser !ie proteza este ghidat" de suprafe!ele proximale aledin!ilor stâlpi vecini edenta!iei, aceste suprafe!e se numesc planuri de ghidare.Planurile de ghidare trebuie s" fie paralele cu axa de inser !ie "i dezinser !ie.

Dac" suprafe!ele nu sunt paralele se înclin" modelul anterior sau posteriorpân" când devin paralele sau aproape paralele. Când se fac "lefuiri minime,zona respectiv" se coloreaz" cu creion ro"u pe model. #lefuirile importantenecesit" acoperirea dintelui stâlp cu coroan" de înveli".

di29 33


30/33

Conceperea protezei scheletate Bascularea sagital" (rota!ia) a protezelorpar !iale este mi"carea cea mai ampl" dintre tendin!ele de deplasare aleacestei lucr "ri. Rota!ia se efectueaz" dea lungul axei FULKRUM, linia careune"te cro"etele situate pe ultimii din!i stâlpi.Linia cro"etelor împarte câmpul protetic în poligonul de sprijin (P.S.) situatanterior liniei "i poligonul protetic (P.P.) situat posterior fa!" de linie.P.S.>P.P. stabilizare foarte bun" P.S.=P.P. stabilizare bun"P.S.


31/33


32/33

Dup" 30 minute se îndep"rteaz" capacul "i pâlnia de turnare dac" este dinplastic. Dac" pâlnia este din cear " r "mâne în ambalaj.Turnarea scheletului metalic Etape: - preînc"lzirea tiparului- înc"lzirea tiparului,- turnarea propriuzis".Preînc#lzirea tiparului Ambalajul în care se afl" macheta este eliberat dinconformator.

Macheta ambalat" se introduce în cuptorul de preînc"lzire cu pâlnia în jos. Are drept scop: Uscarea – eliminarea apei din porozit"!ile masei de ambalat,Eliminarea cerii care a servit la realizarea machetei (la 300°C),Dilatarea compensatorie – compensarea contac!iei aliajului metalic de dup" turnare (2,3%).Dureaz" 30 minute timp în care temperatura urc" lent de la temperaturacamerei la 300°C.

Înc#lzirea tiparului Tiparul este pus în cuptorul de înc"lzire care are dejatemperatura de 300°C. Tiparul r "mâne la aceast" temperatur " 20 de minute.

În cuptorul de înc"lzire se pune creuzetul "i metalul din care se face turnarea.Se preg"te"te aparatul de turnat.Caracteristicele aliajului pentru turnarea scheletului1. Rigiditate mare la grosimi mici,2. Rezisten!" mecanic" mare,3. Rezisten!" la coroziune în mediul bucal,4. Rezisten!" la oxidare,5. Stabilitate chimic",

6. S" fie inert,7. S" fie bine tolerat de !esuturile cavit"!ii bucale,8. F"r " gust,9. Modul de elasticitate mare,10. Luciu perfect "i de durat",11. Facil de prelucrat în laborator,12. S" poat" realiza turn"turi de precizie,13. S" curg" u"or în stare topit".

Turnarea propriu zis# a scheletului Se folosesc aparate de turnat automatecu curent de înalt" frecven!" care asigur " o turn"tur " de calitate. Castomatulcuprinde un mecanism de topit "i un mecanism de turnat. Se scoate tiparul dincuptor cu un cle"te special "i se aplic" în aparatul de turnat cu pâlnia în dreptulcanalului creuzetului. În creuzet se plaseaz" cuburile din aliaj cobaltcrom.Turnarea folose"te for !a centrifug", mi"carea de rota!ie trebuie s" se executefoarte repede "i s" se continue pân" când tot aliajul este solidificat. Cândaliajul este topit începe centrifugarea, metalul topit este catapultat prin orificiulde evacuare din creuzet în tipar.

Dezambalarea Este opera!iunea de îndep"rtare a masei de ambalat de pesuprafa!a scheletului metalic. Dup" turnare tiparul se r "ce"te lent, minim 30 deminute la temperatura camerei "i apoi în ap" rece.

di32 33


33/33

Documents

PROTEZA MOBILIZABILA(1)