D I S C O R D I AD I S C O R D I AN A } I O N A L ~N A } I O N A L ~

De 18 ani, de când ]ara a intrat pemâna unui om lipsit de moralitate [ibun sim], \nsu[indu-[i puterea prin min-ciun` c`ci, de fapt, [i a urât na]ia, nu aiubit-o niciodat`, dar pe care \ns` ac`lcat-o \n picioare supunând-o la celemai nefericite experien]e, reu[ind s`\ns`mân]eze \n sufletul [i inima fiec`ruiromân ur`, dorin]` de r`zmeri]` [i dis-cordie la toate nivelurile, constat`m c`,de[i de trei ani el nu mai este la putere,remanen]a obiceiurilor rele pe care le-am deprins \nc` subzist` [i ne chinuie

permanent vie]ile.Observ`m cum tr`im \ntr-o ]ar` divizat`, plin` de demoni [i

spirite rele, care ne \mping spre fapte de-a dreptul abominabile,lipsite de orice \n]elegere [i logic`, pline de r`utate [i care nulas` \n urm` decât durere [i suferin]`.

Din 2005, \ncet dar sigur, ne-am \ntors la totalitarism [i dic-tatur`, la frica zilei de mâine [i la \ntrebarea pe care ne-o pu-neam \n perioada comunist`: „Doamne, ce vom mai p`]imâine?”.

S` [ti]i c` ast`zi, când scriu aceste rânduri, nu suntem de-parte de acea perioad`, de[i ai zice c` societatea de tip nou,capitalist`, \n care tr`im ne-ar oferi bun`stare [i prosperitate(Vax albina!).

La 1 ianuarie 2007, am intrat cu drepturi depline \n selectulclub al U.E. [i de atunci am reu[it s` oripil`m \ntreg Occidentul,care nu mai \n]elege ce se \ntâmpl` \n ]ara asta bântuit` defantomele trecutului.

Fosta Securitate a re\nviat cu arme mult mai perverse [i pe-riculoase prin cele [apte servicii secrete create imediat dup` re-volu]ia din 1989 [i care au fost folosite la greu de fostulpre[edinte, \mpreun` cu ga[ca lui, care s-a cam dus la \nchi-soare, mai pu]in capul mafiei.

Tot felul de protocoale [i \n]elegeri secrete schimb` sensulunui stat de drept, \ncalc` flagrant democra]ia [i excede legilor]`rii [i-a Constitu]iei ei. Acestea au distrus vie]i, cariere, au des-fiin]at familii, au b`gat \n p`mânt, la propriu, oameni prin abuzde putere [i denaturarea adev`rului, au falsificat documenteoficiale, au ascultat ilegal, [i-au creeat câmp tactic cu ofi]eri deinforma]ii, instrui]i s` mint` [i s` acuze victima, indiferent dac`exista vreo vin`.

La Bruxelles, \n Parlamentul European, avem europarlamen-tari proveni]i din fo[ti angaja]i ai comuni[tilor, care au fost pro-mova]i printr-un partid neocomunist al fostului Pre[edinte, PDL,azi disp`rut din e[ichierul politic, topit \n PNL.

Ei au reu[it performan]a de a-i distruge [i dezonora [i peacest istoric partid al Br`tienilor, actualul PNL.

Odat` ajun[i acolo, de pe b`ncile Parlamentului european,ponegresc \n continuare ]ara, lansând minciuni [i acuza]ii grave[i periculoase, cu \ndemnuri de a fi permanent [i pe nedreptmonitoriza]i prin MCV, s` nu fim primi]i \n Schengen, s` ni sesuspende dreptul la vot [i banii europeni.

Ei \ndeamn` lumea la nesupunere, la revolt` permanent`,lansând acuze la adresa guvern`rii actuale, pe care o denumesc„ciuma ro[ie”, de[i alian]a actual` de la guvernare, PSD-ALDE,nu a t`iat salariile [i pensiile, nu a m`rit TVA-ul, nu a anulattoate bonifica]iile, primele de merit, stimulentele sau tichetelede mas` [i vacan]`, a[a cum a f`cut- o PDL-ul, sub conducereafostului Pre[edinte.

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H I- Pre[edinte fondator OADO -- Pre[edinte fondator OADO -

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anu l X IXAnu l X IX

SEPTEMBRIE 2018SEPTEMBRIE 2018

P a g . 4 , 5 [ i 6

P a g . 3

INCIDENTE la protestul de la Curtea INCIDENTE la protestul de la Curtea de Apel Bucure[ti. Magistra]ii au fostde Apel Bucure[ti. Magistra]ii au fostapostrofa]i: „A]i dat mâna cu infractorii!”apostrofa]i: „A]i dat mâna cu infractorii!”

Câteva persoane au apostrofat magistra]ii careCâteva persoane au apostrofat magistra]ii careprotestau pe treptele Cur]ii de Apel Bucure[ti,protestau pe treptele Cur]ii de Apel Bucure[ti,spunându-le c` toat` ]ara pl`te[te pentru erorilespunându-le c` toat` ]ara pl`te[te pentru erorilelor [i c` „au dat mâna cu infractorii”. lor [i c` „au dat mâna cu infractorii”.

Pe de alt` parte, au venit [i protestatari carePe de alt` parte, au venit [i protestatari caresus]in demersul magistra]ilor [i care li s-ausus]in demersul magistra]ilor [i care li s-aual`turat.al`turat.

„A]i dat mâna cu infractorii! Toate dosarele de sub-minare de economiei de stat sunt la voi, \n sertarulvostru [i al lui Laz`r! Procurorul general a avut dosarpenal, [ti]i asta? (...) }ara s-a furat cu ajutorul lor. Politi-cienii au furat cu mâna lor cu tot”, a spus o femeie.

O alt` protestatar` le-a strigat magistra]ilor c` ]arapl`te[te \n prezent pentru erorile lor: „Ru[ine s` v` fie! Pl`te[te Toat` România gre[elile voastre”.„Am auzit c` e protest [i l-am v`zut [i pe judec`torul D`nile]. {tiu c` D`nile] e \mpotriva r`spun-derii magistra]ilor. Eu am o boal` cu treaba asta. (...) Pl`tim prea mult la CEDO pentru gre[elilelor, c`rora le pl`tim [i hârtia igienic`”, a spus Georgeta {tef`nescu.

Pe de alt` parte, au fost prezente [i câteva zeci de persoane care sus]in demersul magistra]ilor[i au venit s`-i \ncurajeze.

„Sunt aici pentru o justi]ie corect`. Nu a[ vrea s` v`d persoane cu dosar penal s` conduc`destinul unei ]`ri. Mi se pare absurd”, a spus o femeie.

„Nu am ie[it de poman`. Ne nemul]ume[te totul. De un an [i jum`tate suntem pe str`zi.Nici nu mai am voce. M` nemul]ume[te monopolul pe care vrea s`-l ab` politicul pe ]ar`, in-clusiv pe justi]ie”, spune alt` sus]in`toare a magistra]ilor.

Cei care au venit s` sus]in` magistra]ii i-au aplaudat [i au strigat \n cor: „Mul]umim!” [i„Rezista]i, nu ceda]i!”.

Câteva zeci de magistra]i din toat` ]ara protesteaz`, la ora transmiterii [tirii, pe treptele Cur]iide Apel Bucure[ti, fa]` de ultimele modific`ri ale codurilor penale, dar [i fa]` de pachetul delegi ale justi]iei. Magistra]ii spun [i c` ministrul Tudorel Toader nu este preocupat de condi]iilenecesare actului de justi]ie.

w w w . m e d i a f a x . r ow w w . m e d i a f a x . r o16 Septembrie 2018

FOSTUL {EF FBI DEVOALEAZ~ ABUZURILE BINOMULUI

Hallo Romania!Hallo Romania!

Amnistie [i gra]iere Amnistie [i gra]iere pe protocoale?pe protocoale?

UNIUNEA ZIARIŞTILORPROFESIONIŞTI

DIN ROMÂNIA

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Bogdan POPOVICI, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Marea ridic` valuri asimetrice. Ne-am instalat aproape de pirostria\nalt` a salvamarilor, terminat` sus cu o cutie f`r` capac \n care staudoi oameni bronza]i.

Unul, cu p`rul c`runt, fluier` insistent, privind undeva \n larg.Fluier` iar [i \njur`. |njur` pentru el, dar eu \l aud fiindc` vântul aducevorbele spre mine.

Caut linia privirii celor doi. Num`r la fiecare patru valuri mai mici,unul care vine uria[, iar \n spatele lui nu se mai v`d trupurile \not`to-rilor.

Câteva capete se z`reau dincolo de geamandur`. Apoi dispar.Acolo privesc cei doi din nacela caraghioas` de deasupra. Cel c`runtfluier` iar de parc` [i-ar da duhul. Se v`d din nou capetele \not`to-rilor \ndr`zne]i.

Cei din ap` se adun` pe mal [i to]i arat` \n aceea[i direc]ie. Eu am \notat aproape de ]`rm o jum`tate de or`. Apa e cald`,

mai cald` decât o [tiam. Fiica [i so]ia au \notat [i ele, al`turi. N-ampierdut-o din ochi nicio clip` pe Luciana. Privim to]i, f`r` cuvinte,largul \nvolburat al m`rii, prea \nvolburat.

Salvamarul cu p`rul c`runt coboar` agil din observatorul lui, facesalturi rapide \n ap`, c`rând cu el un fel de stinghie legat` de bra].Mi[c`ri iu]i [i precise. Cel`lalt a r`mas sus s`-l ghideze. Nu e nevoie.

Ajunge undeva unde valurile nu mai \ng`duie luxul vederii. Treceo clip` sau o ve[nicie? Se v`d dou` corpuri, \mbr`]i[ate parc`. Vin\mpreun` spre ]`rm.

Recunosc trupul atletic al b`rbatului c`runt. Al`turi e o fat`. Ajunglâng` oamenii care \[i ]in r`suflarea. Fata \[i acoper` cu un bra] sânii.Sutienul a r`mas ca amintire valurilor. Nu cred c` are 18 ani. E ocopil`. Face sfor]`ri s` vomite apa \nghi]it`. E \n regul`, spune salva-marul cu p`rul c`runt. L`sa]i-o \n pace. |[i va reveni repede.

Fa]a copilei e vân`t`, ochii bulbuca]i. Spaima mor]ii, care a pri vi t-o \n ochi, de foarte aproape, i-a con-

fec]ionat un chip care nu e al ei. N-o [tiu, dar sunt convins c` nimenin-ar recunoa[te-o. Când moartea prive[te un om de aproape, foartede aproape, ea r`mâne o vreme \n ochii victimei. Ochii copilei caut`\n jur [i \ntâlnesc oameni care \i surâd. Surâsul lor nu alung` ima -ginea v`zut` a mor]ii. Moartea \nc` st` aici, ca un uliu care [i-a ratatprada.

Cum te cheam`? L-am \ntrebat pe salvamarul care se suie lini[titpe scar`, spre punctul lui de observa]ie. Sunt ziarist, zic. Nu avemvoie s` vorbim cu ziari[tii, \mi r`spunde. Cum a[a? Doar prinreprezentan]i.

Bine, sunt scriitor. Eu scriu c`r]i despre oameni. Spun cum m`cheam`, iar el surâde. M` [tie [i asta ne bucur` pe amândoi. Vorbimdespre satul lui de lâng` Calafat [i despre cei 75 de lei pe care-iprime[te pe zi pentru munca de salvamar.

Marea e cald` [i tulbure la Mamaia, amestecând fulgi de pesc`ru[i[i scame ciudate aduse din larg. Soarele se odihne[te blând petrupurile care n-au c`p`tat \nc` bronzul râvnit.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

Ampress.ro 21 August 2018

Când moartea te prive[te \n ochi,

de aproape

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

PROCURORULPROCURORULPOPORULUIPOPORULUI

Din ad\ncul temni]ei, coco[at de o pe -deaps` c\t eternitatea, judec`torul MirceaMoldovan, num`r`tor de voturi la alegerilepreziden]iale din 2009, poveste[te frauda.

Moldovan era atunci membru al BEC, vi-cepre[edinte al comisiei pentru voturile dindiaspora, [i azi, dup` nou` ani de la eveni-mente, explic` furtul electoral din sec]iileParis, Barcelona, Roma.

Nu e singurul care a vorbit despre insta-larea frauduloas` a lui B`sescu. Pe m`sur`ce oamenii nu mai au ce pierde, adev`rul \[icroie[te drum spre suprafa]`.

E un adev`r diluat, \mpu]inat de frici [i dedorin]a de negociere, dar toate aceste frag-mente ale lui con]in esen]a faptelor [i re-scriu acea[i nara]iune.

Iar faptele spun c`, \n timp ce \n sufrage-ria lui Oprea capii SRI [i DNA f`ceau ulti -mele mut`ri tehnice \mpotriva demo cra]iei,re]eaua securi[tilor din ambasade doborarecordul de vitez` stabilit de bolidul ThrustSSC pe pista de sare din Utah [i ob]inea unvot la sub dou` secunde, cu tot cu stat lacoad` [i cu completarea formularului. Prac-tic, grupul infrac]ional organizat de la v\rfulPuterii muta istoria pe un alt f`ga[, pe un[an] de scurgere \n favoarea lui.

A existat, desigur, [i o comisie parlamen-tar` care a rumegat, a[a cum rumeg` vaca,declara]iile unor martori. Comisia, \ns`, cas-trat` politic, a formulat concluzii care i-af`cut pe f`ptuitori s` respire u[ura]i: “planpremeditat, amplu [i bine pus la punct, DENATUR~ de a schimba rezultatul alegerilor”.

Amatori [i timora]i, membrii comisiei aurelativizat faptele fiindc` r`zboiul DNA-PSD\nc` mai f`cea decorul s` fumege, iar celepa tru capete de acuzare sugerate (grup in-frac]ional organizat, abuz \n serviciu, fals in-telectual [i uz de fals) au ar`tat ca o pro- pu nere de sex oral pe care piticul circului oface girafei.

Cu toate astea, nu adev`rul e principalalips`. Efortul de \mbun`t`]ire a societ`]iipierde la capitolul ac]iune.

N-au existat, adic`, urm`ri. Nu “s-a se-sizat” nimeni. Nu s-au listat vinova]ii (pre -zumtivi) la modul serios, nu s-a \ngrijoratoficial nici o alt` institu]ie \n afara Parlamen-tului, nu s-au f`cut pl\ngeri penale, nu s-ainvestigat ade v` -rul cu mijloacejudi ciare.

Unei na]iuni i

s-a modificat istoria, i s-a inversat alegereademocratic`, i s-au furat timpul, socotelile [ic\teva libert`]i, [i nimeni n-a fost citat la tri-bunal.

La fel cum nu s-a \nt\mplat nimic \n lun-gul [ir de ilegalit`]i comise \n spe]a inter-cept`rilor [i a protocoalelor \ntre Justi]ie [iServicii, nici \n cazul alegerii frauduloase alui B`sescu nu s-a \nt\mplat nimic.

N-au fost destul curaj [i destul` con[tiin]`civic`, dar poate c` a contat mai mult o lips`institu]ional`. Adic` un instrument specia -lizat, independent [i constitu]ional care s`poat` ataca statul \n numele na]iunii, cares` poat` acuza institu]iile \n numele so-ciet`]ii, care s` poat` h`itui, \n numele isto-riei, pe cei care o r`pesc.

I-am putea spune Procurorul Poporului.A[a cum exist` Avocatul Poporului, care, \nprincipiu, ap`r` drepturile [i libert`]ile ce -t`]eanului \n raport cu autorit`]ile publice,dar care, \n realitate, taie frunz` la c\ini, arputea exista [i Procurorul Poporului.

Dar cu o baz` constitu]ional` diferit`, eli -berat` de sub autoritatea majorit`]ii politice,care s`-i dea puterea de a s`ri peste r\nd laparchete \n numele poporului.

Procurorul Poporului ar trebui s` fie alesprin scrutin popular, a[a cum s\nt ale[i par-lamentarii, [i asmu]it asupra lungii liste deinfractori sc`pa]i, care, prin arogan]a, l`co -mia [i prostia lor, afecteaz` dreptul [i liber-tatea maselor.

N-ar dubla c\tu[i de pu]in activitatea par-chetelor, fiindc` cercetarea ar face-o totprocurorii. Procurorul Poporului ar fi veriga-lips` \ntre fapta care calamiteaz` na]iunea[i ancheta judiciar`. Ar fi ac]iunea care azilipse[te, procedura care aduce la u[a pro -curorului mor]ii \ngropa]i politic. ProcurorulPoporului ar umple vidul de curaj institu -]ional.

Dac` ar fi existat, Procurorul Poporului arfi trebuit s` redacteze pl\ngeri penale \mpo -triva pre[edin]ilor României, \mpotriva pre-mierilor [i mini[trilor, a [efilor de Servicii [ide parchete, \mpotriva tuturor celor im-plica]i, de la v\rful puterii politice [i al puter-ilor institu]ionale, \n denaturarea major` ademocra]iei, \n diminuarea libert`]ilor [idrepturilor, \n deturnarea iremediabil` a vi-itorului ]`rii. Dac` ar fi existat, ProcurorulPoporului ar fi avut mult` treab`, iar `sta eun motiv destul de bun ca s` existe.

D o r u B U { C UD o r u B U { C U7 August 2018

Clar, \mb`trânesc degeaba, nu m` de[ -tept neam! Pe cuvânt, nu mi-a dat prin capc` explica]ia pentru gesturi [i atitudini greude \n]eles ale unora din pres`, politic`, so-cietate civil`, este faptul c` o ard pe narco-tice, mai ceva decât solda]ii americani \nAfganistan.

De aici [i comportamentele brusc devi -ante, pe de o parte, dar [i virajele ca la co-mand`, pe de alta, determinate de [antajulexercitat de „organe”, adic` cei care \i au lamân` pe pr`p`di]ii a[tia.

Pân` \n seara asta, când un amic, ofi]erde informa]ii implicat \n combina]iile desprecare vorbim, mi-a explicat ce este cu `[tia,

chiar nu mi-a dat a[a ceva prin cap. Mi-apovestit omul cum au fost ei cultiva]i, ali-menta]i, propulsa]i [i exploata]i cu grij`,exact \n baza dependen]ei [i a vulnera -bilit`]ii lor din perspectiva penal`, mi-a maiprecizat c`-s mai mul]i decât \mi pot euimagina [i c` acum, pentru c` nu mai estene voie de ei din motive pe care eu le b`nui-esc, sunt compromi[i [i abandona]i.

De fapt, nu este nimic nou, Securitateaopera exact pe acela[i tipic, una din me to -dele de lucru era exact asta, exploatarea \nfel [i chip a sl`biciunilor [i dependen]elor.

Eu prost, c` nu m-am gândit!

Mirel Mirel CUREACUREA

FB – 13 Septembrie 2018

Acum se pune \ntrebarea, ce facemcu ele? Cum proced`m?

Consiliul Suprem de Ap`rare al }`rii,sub pre[edin]ia lui Traian B`sescu, a in-ventat un nou mecanism infernal princare ex-pre[edintele s`-[i poat` subor-dona cât mai mult din societate, fire[te,\ngenunchiind democra]ia, subordo -nând Justi]ia [i \nc`lcând cât se poatede substan]ial Constitu]ia. Iar acestmecanism a \nsemnat, nici mai multnici mai pu]in decât o dublare a ceeace \n]elegem prin stat.

Statul paralel a fost creat \n bazaunei legisla]ii paralele. CSAT, care nuface parte dintre organele legiuitoare,practic a legiferat.

|n parantez` fie spus, a mers atât dedeparte cu legiferarea, \ncât a creatpân` [i institu]ii cu ajutorul c`rora a\nt`rit, dând puteri discre]ionare, orga-niza]iilor de for]`.

Cel mai concludent exemplu [i, \nacela[i timp, cel mai revolt`tor este au-toritatea din subordinea SRI, care aefectuat \n to]i ace[ti ani intercept`ri,f`r` s` fi existat vreo lege care s` \i au-torizeze existen]a.

Ca urmare, absolut toate inter cep -t`rile f`cute de-a lungul acestor ani dec`tre SRI, fie c` au fost autorizate, fie c`nu au fost autorizate, sunt la fel de ile-gale. Dar s` \nchidem aceast` paran-tez` [i s` revenim la oile noastre.

Tot a[a, o hot`râre CSAT de pe la\nceputul domniei lui Traian B`sescu astabilit la fel de ilegal c` SRI poate

\ncheia protocoale cu diverse institu]ii.A[adar o decizie ilegal` a CSAT s-a

aflat la baza a 337 de documente la felde ilegale.

Toate aceste documente ilegale, \nepicentrul c`rora s-a aflat principalulserviciu secret al ]`rii, transformat \npoli]ie politic`, au constituit o uria[`pânz` de p`ianjen, care a capturat,rând pe rând, \ncepând cu Procuratura[i Justi]ia, toate celelalte institu]ii con-stitu]ionale [i, deci, pe deplin legale, alestatului român.

{i acesta este fix statul paralel, pecare cei care, \ntr-un fel sau altul, aubeneficiat de pe urma lui, sau urmeaz`s` beneficieze, sau se tem de el \lneag` cu vehemen]`. |n frunte cu\nsu[i pre[edintele României, Klaus Io-hannis, care a preluat de la TraianB`sescu [tafeta de la Cotroceni.

Acest p`ienjeni[ de protocoale a\ntors literalmente statul român cu fun-dul \n sus. Cre\nd pe termen scurt,mediu [i lung un dezastru uman, legal[i institu]ional extrem de greu de reme-diat.

Ce facem cu toate aceste protocoaleatunci când opera]iunea de num`rarea lor se va fi \ncheiat \n fine? Logic esteca ele s` fie imediat desecretizate, nuprintr-o succesiune nesfâr[it` de deciziiluate de semnatarii acestora \n fruntecu SRI, ci printr-o singur` decizie glo -bal` [i atotcuprinz`toare.

Dac` exist` voin]` politic`, urm` -toarea mi[care ar trebui s` fie punerea

acestora f`r` nicio excep]ie la dispozi]iaopiniei publice interne [i externe, pen-tru ca pagubele produse s` poat` fieidentificate [i evaluate. Iar al treilea pas,care trebuie s` fie declan[at pân` laalegeri, este punerea sub acuzare pen-tru subminarea statului de drept a tu-turor celor implica]i prin reavoin]` sauprostie \n redactarea, semnarea [i apli-carea acestor protocoale.

Ce facem \ns` cu miile de destinezdrobite \n baza acestor protocoale?

Aici intervine o dilem`, care se poatetransforma \ntr-o capcan` \n care s`cad` societatea.

Cel pu]in aparent, primul reflex deautoap`rare sugereaz` c` toate per-soanele supuse protocoalelor [i con-damnate \n baza probelor generate deele [i de acest p`ienjeni[ care a creatstatul paralel ar trebui scoase imediatde sub orice \nvinuire, de sub oricesentin]` [i, dup` caz, gra]iate sau am-nistiate. |n mas`.

Ceea ce ne readuce la teza demo -cra]iilor consolidate, conform c`roradecât s` fie pedepsi]i 10 nevinova]i,mai bine scap` 100, dintre care 90 suntvinova]i.

|n raport cu dimensiunile \nc` greude imaginat a unui asemenea proces [ia multiplelor consecin]e ale acestuia,cred c` este bine ca, \nainte de a t`ia odat`, s` m`sur`m fire[te repede, dar demai multe ori. Repunerea \n drepturi \ntimp real sau retroactiv a unui num`rindefinit, dar uria[ de persoane [i apli-carea justelor desp`gubiri aplicateaces tora reprezint` un proces compli-cat [i de durat`. [i, evident, acest pro-ces va trebui s` fie dus pân` la cap`t.

Dar, pân` atunci, societatea are obli -ga]ia de a interveni promt.

Aceast` obliga]ie nu poate fi onorat`decât de Guvern sau Parlament.

Dat` fiind urgen]a, e preferabil caGuvernul s` intre \n ac]iune. Iar Guver-nul României nu are altceva de f`cutpân` una alta decât s` redacteze [i s`emit` o ordonan]` de urgen]`. Care artrebui s` fie dat` indiferent de situa]ia

creat` prin existen]a protocoalelorcriminale.

|n general, un stat care se respect`pe sine [i-[i respect` cet`]enii indifer-ent de p`catele unora dintre ace[tia,edicteaz` [i pune \n aplicare cam odat` la 10 ani un act normativ de am-nistie [i gra]iere.

S-a \ntâmplat cu regularitate acestlucru \naintea venirii comuni[tilor.

S-a \ntâmplat cu regularitate [i \n co-munism.

S-a \ntâmplat acest lucru \n Româ-nia, f`r` ca societatea s` fie traumati-zat` \n vreun fel [i f`r` urlete isterice \nstrad` [i dup` decembrie 1989, pân`la \nsc`unarea lui Traian B`sescu.

Se \ntâmpl` cu regularitate oriunde\n lumea civilizat`. {i chiar [i \n lumeanecivilizat`.

Ca urmare, o prim` linie ro[ie caretrebuie trasat` [i care are caracter deurgen]` este o ordonan]` a Guvernuluipe aceast` tem`, care pur [i simplu s`opereze clasic la fel ca toate celelalteordonan]e din România sau din lume,stabilind care sunt categoriile care potbeneficia de amnistie [i gra]iere, cât deadânc trebuie s` mearg` acest proces[i care sunt categoriile excluse de laamnistie [i gra]iere.

Beneficiind de efectele unei aseme-nea ordonan]e, este de la sine \n]elesc` unele victime ale protocoalelor vorsuferi \ntr-o m`sur` mai mic` sau maimare repara]ii, \n timp ce altele, celemai multe, fatalmente vor mai a[tepta.

Probabil pân` dup` alegeri, cândelectoratul va desemna forma]iunilepolitice câ[tig`toare, investindu-le cu\ncredere [i cu voin]a politic` necesar`finaliz`rii procesului destul de compli-cat al eradic`rii tuturor efectelor acestorilegalit`]i \n serie [i \n mas` generatede regimul B`sescu [i perpetuate deregimul Iohannis.

Sor in RSorin R O{CAO{CA SS T~NESCU T~NESCU corectnews.com

16 Septembrie 2018

Boboci cam pu]ini [i oarecumbezmetici.

Toamna, de fapt, se adun` nu doarcopiii la [coal` ci [i crizele \n via]`politic` româneasc`.

Principiul lui Peter se verific` dinnou: dificult`]ile nu vin niciodat` sin-gure. |n plus, este ceea ce vân`torii[tiu - când un animal este r`nit, atâtvân`torii cât [i gonacii \i iau urma.

Apropo, era \nduio[`toare grija aso-cia]iilor de patru l`bu]e pentru mis -tre]ii lui }iriac.

Acum toat` lumea vrea s` participela „genocidul” mistre]ilor din ]ar`(aproximativ 140 000), pe motiv depest` porcin`.

Revenind, cred c` PSD nu facefoarte bine.

|n evul mediu, \n astfel de situa]ii,

se puneau lipitori. Nu cred c` ar pro-duce efecte. Sunt suficiente...

|n alte situa]ii, celor bolnavi li se luasânge. Grea decizie…

Evident c` ar fi nevoie de solu]iirapide [i \n]elepte.

|n ceea ce m` prive[te, nu mai dausfaturi de când l-am citit pe La Ro -chefoucauld – dac` cineva \]i cere unsfat este fie c` s` nu-l urmeze, fie c`s` aib` pe cine s` dea vin`!

Valabil [i când nu ]i se cere…

A[a, \ncât adun mere pentru la iarn`de[i m` gândesc c` [i eu c`l`toresc cuacest avion.

Adrian N~STASE Adrian N~STASE

14 Septembrie 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

TOAMNA TOAMNA SE NUM~R~ BOBOCII…SE NUM~R~ BOBOCII…

La \nceput, a fost doar unul. Un singur protocol. Mare [iLa \nceput, a fost doar unul. Un singur protocol. Mare [ilat. |ncheiat \ntre Serviciul Român de Informa]ii [i Parchetullat. |ncheiat \ntre Serviciul Român de Informa]ii [i ParchetulGeneral. General.

Apoi, institu]ia domnului Hellvig a mai num`rat o dat`. {iApoi, institu]ia domnului Hellvig a mai num`rat o dat`. {iau ap`rut câteva. au ap`rut câteva.

Num`r`toarea s-a transformat \n sport na]ional. Unde amNum`r`toarea s-a transformat \n sport na]ional. Unde amdevenit la un moment dat campion. devenit la un moment dat campion.

Avansând, spre stupefac]ia general`, o cifr` de peste 60.Avansând, spre stupefac]ia general`, o cifr` de peste 60.|ntre timp, Eduard Hellvig a mai f`cut o dat` inventarul. |ntre timp, Eduard Hellvig a mai f`cut o dat` inventarul. {i s-au strâns peste 150. Ulterior, Claudiu Manda, [eful{i s-au strâns peste 150. Ulterior, Claudiu Manda, [eful

Comisiei parlamentare de control a SRI, a precizat c` dinComisiei parlamentare de control a SRI, a precizat c` din565 de protocoale sau acorduri semnate \n decursul timpu565 de protocoale sau acorduri semnate \n decursul timpu--lui, ast`zi mai sunt active 337. lui, ast`zi mai sunt active 337.

Amnistie [i gra]iere Amnistie [i gra]iere pe protocoale?pe protocoale?

De mult nu mai este un secret faptul c`[tirile privind abuzurile din România au tre-cut grani]ele ]`rii, \ntrând \n aten]ia opinieipublice interna]ionale.

Noutatea \ns` const` \n faptul c` dedat` aceast` chiar un fost director al FBI(principalul serviciu de informa]ii intern dinSUA) ia atitudine fa]` de nenorocirilecomise \n instan]ele [i parchetele din ]ar`noastr`, garnisite cu imixtiunea nepermis`a serviciilor secrete.

Este vorba despre Louis Freeh (foto), celcare a condus FBI \ntre 1993 [i 2001 dup`ce, la sfâr[itul anilor '80, fusese principalulprocuror din mega-ancheta “Filiera Pizza”,

\mpotriva mafiei siciliene din SUA. |ntr-un articol publicat joi, 23 august

2018, \n revista american` ForbesForbes, Freeh(actualmente unul dintre avoca]ii omuluide afaceri Puiu Popoviciu) denun]` ac]iu-nile represive ale DNA [i SRI, propunând \nschimb un plan \n cinci etape pentru refor-marea sistemului judiciar românesc.

Nu doar ForbesForbes blameaz` nenorocirileBinomului, ci [i dou` site-uri de [tiri eu-ropene (Theparliamentmagazine.euTheparliamentmagazine.eu [iBrussels-express.euBrussels-express.eu), care merg mai de-parte [i aduc \n discu]ie un caz recent carea zguduit opinia public` româneasc`:moartea judec`torului Stan Musta]`.

Aceste dou` portaluri pledeaz` insistentpentru o amnistie na]ional`, ca un paspentru reconcilierea româno-român`, [ipentru eliminarea abuzurilor, cu atât maimult cu cât România va prelua \n ianuarie2019 pre[edin]ia semestrial` a ConsiliuluiUniunii Europene.

Iat` mai \ntâi articolul din Forbes:Iat` mai \ntâi articolul din Forbes:”Un fost director al FBI eviden]iaz` cinci

pa[i pentru restabilirea statului de drept \nRomânia.

Un fost director al FBI a cerut ac]iuni ra -dicale pentru restabilirea statului de drept\n România, \n contextul intensific`rii \ngri-jor`rilor cu privire la felul \n care o orien -tare anti-corup]ie erodeaz` libert`]ile [irestrânge dreptul la exprimare.

Louis Freeh a \ntocmit un plan \n cincipuncte pentru o na]iune care a ajuns \npres` de pe mapamond cu protocoaleledintre SRI [i institu]ii precum ParchetulGeneral [i Consiliul Superior al Magistra-turii. 'Aceste protocoale, ascunse publiculuiromânesc [i legislativului care suprave -gheaz` SRI, reprezint` o \n]elegere ascuns`pentru deturnarea statului de drept, printransformarea ofi]erilor de informa]ii \nagen]i judiciari. Ele submineaz` integri-tatea [i independen]a sistemului judiciar,ajutând \n mod nedrept procurorii [i com-promi]ând independen]a magistra]ilor.Aceste pacte secrete au provocat un scan-dal justificabil \n România, Uniunea Euro-pean` [i Statele Unite', a declarat LouisFreeh \ntr-un interviu.

F i l iera FBIFi l iera FBI|n vârst` de 68 de ani, Freeh a activat c`

director al FBI timp de opt ani dup` nu-mirea lui de c`tre pre[edintele Bill Clinton\n 1993, \ncununându-[i cariera (\nceput`ca agent special) \n func]ia de procurorgeneral adjunct al Statelor Unite [i jude -c`tor districtual pentru Districtul Sudic dinNew York. |n prezent, el activeaz` \n cali-tate de consultant independent, prin com-pania s` FGIS, inclusiv pentru un româncare \[i contest` condamnarea ob]inut` dec`tre Direc]ia Na]ional` Anticorup]ie (n.r. -Puiu Popoviciu).

Comentariile lui Louis Freeh vin \ntr-olun` marcat` de violen]ele dintre poli]ie [iprotestatari \n Bucure[ti, pe 10 august, pre-cum [i de acuza]ia lui Liviu Dragnea (pre -[edintele PSD, partid aflat la putere)pri vind tentativa de asasinare a acestuia.Dragnea a afirmat c` a devenit anul trecut]inta a patru str`ini pl`ti]i de un 'om foartecelebru'. Cu toate acestea, Parchetul Gen-eral, DIICOT [i SRI au sus]inut c` nu au in-forma]ii despre vreun atac.

|ngrijor`rile legate de lupta anticorup]ieau fost semnalate de entit`]i precum Drep-turile Omului F`r` Frontiere (Human Rights

Without Frontiers International), ComisiaEuropean` pentru Democra]ie prin Drept(Comisia de la Vene]ia) [i Magistra]i Eu-ropeni pentru Democra]ie [i Libert`]i(Magistrats Europeens pour la Democratieet les Libertes – MEDEL), o asocia]ie ajudec`torilor [i procurorilor europeni.

Freeh consider` c` aceste aspecte prob-lematice au afectat economia României,observând c` publica]ia Business ReviewBusiness Reviewa relatat anul trecut c` investi]iile str`inedirecte din partea unor juc`tori majori ausc`zut \n România anul trecut, \n ciudacre[terii consemnate la nivelul Uniunii Eu-ropene.

Planul \n c inci punctePlanul \n c inci puncteLouis Freeh dore[te ca Guvernul [i Par-

lamentul României s` ia urm`toarele m` -suri spre a remedia ceea ce el denume[teo 'criz` grav` a statului de drept':

1) Un angajament privind investigarea [ipunerea sub acuzare a toate tipurilor decazuri de corup]ie prev`zute de lege, dar [irespectând legea;

2) Eliberarea indivizilor condamna]i cu\nc`lcarea dreptului la un proces echitabil,cu dovezi insuficiente sau ob]inute ilegal,ori pe baza protocoalelor unor judec`toriafl`]i \n conflict de interese;

3) Înfiin]area unei comisii independenteformate din judec`tori [i exper]i legali re-cunoscu]i la nivel interna]ional, având atri -bu]ii [i finan]are pentru a investigapro tocoalele secrete, a examina opera]iu-nile Parchetului General, ale DNA [i ale SRI,iar apoi pentru a face recomand`ri \n sen-sul unor reforme;

4) Un angajament al Guvernului de astabili \n mod confiden]ial judec`torii careau devenit subiec]i ai 'dosarelor' create pevremea când protocoalele produceau efec -te, precum [i de a examina natur` [i duratasuspiciunilor;

5) Stabilirea unor entit`]i care s` verificeresponsabilitatea profesional` pentru Par-chetul General, DNA [i SRI, s` examinezeplângerile \mpotriva acestor institu]ii [i apersonalului lor, precum [i s` stabileasc`standarde de comportament [i de tragerela r`spundere.

De la 'Gulag' la Democra]ieDe la 'Gulag' la Democra]ie'România a progresat de la stadiul de

«gulag» s` principiile legale fundamentalestipuleaz` libertatea [i prosperitatea fie -c`rei na]iuni democratice; iar \ntr-o eco -nomie global`, investi]iile str`ine directevor cre[te numai pe fondul cre din]ei c` sis-temele legale robuste pot proteja acestebeneficii. Eu am \ncredere c` poporulromân [i liderii s`i vor avea voin]a, angaja-mentul [i tenacitatea s` restabi leasc` statulde drept pentru genera]iile viitoare', a co-mentat Louis Freeh.

D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

L U M E A P E D O SL U M E A P E D O S

Louis Freeh acuz` \n celebra revista “Forbes” imixLouis Freeh acuz` \n celebra revista “Forbes” imix--tiunea serviciilor \n actul de justi]ie din România: tiunea serviciilor \n actul de justi]ie din România:

”Protocoalele sunt o \n]elegere ascuns` pentru de”Protocoalele sunt o \n]elegere ascuns` pentru de--turnarea statului de drept, prin transformarea ofi]erilorturnarea statului de drept, prin transformarea ofi]erilorde informa]ii \n agen]i judiciari... Submineaz` integride informa]ii \n agen]i judiciari... Submineaz` integri--tatea [i independen]a sistemului judiciar, ajutând netatea [i independen]a sistemului judiciar, ajutând ne--drept procurorii [i compromi]ând independen]adrept procurorii [i compromi]ând independen]amagis tra]ilor” magis tra]ilor”

FOSTUL {EF FBI DEVOALEAZ~ ABUZURILE BINOMULUI

PUBLICITATE: PUBLICITATE:

monitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

|n mandatul lui de director al FBI, Freeha fost procurorul principal \n a[a-numitulcaz 'Filiera Pizza' ('The Pizza Connection'),cea mai mare [i mai complex` investiga]iea tuturor timpurilor \ntreprins` de c`tre Gu-vernul Statelor Unite ale Americii.

Cazul a vizat o ampl` opera]iune detrafic de droguri \n SUA, prin intermediulunor membri ai crimei organizate siciliene,care foloseau pizzerii drept afaceri defa]ada.

Dup` investiga]ie, Freeh a lucrat ca prin-cipalul procuror federal \n procesul care adurat 14 luni [i a ob]inut condamnarea a16 dintre cei 17 inculpa]i.

|n 1990, el a fost numit de c`tre Pro -curorul General \ntr-un post de procurorspecial, cu rolul de a coordona investiga]ialegat` de uciderea, folosind bombe trimiseprin po[t`, a judec`torului federal RobertVance din Birmingham (Alabama), precum[i a activistului pentru drepturi civile RobertRobinson din Savannah (Georgia).

Acest caz a devenit cunoscut sub nu-mele VANPAC. Dup` investiga]ii am` nun -]ite, un suspect a fost re]inut, pus subacuzare [i condamnat. Mai multe grupuride justi]ie civil` [i drepturile omului sper`ca interven]ia lui Freeh \n scandalul legatde justi]ia din România poate ajuta lacanalizarea aten]iei interna]ionale asupraneregulilor din ]ara respectiv`. Acest scan-dal mai are de parcurs un drum lung.

Iat` materialul din Iat` materialul din The ParliamentThe ParliamentMagazineMagazine::

"România trebuie s` ia m`suri drastice\mpotriva mo[tenirii l`sate de corup]ie\nainte s` preia pre[edin]ia Consiliului UEChiar dac` August este \n mod tradi]ionalo luna lini[tit` (institu]iile, restaurantele [istr`zile din Bruxelles devenind t`cute, pem`sur` ce mul]i scap` din ora[ pe timpulvacan]ei de vara), \n România lucrurile suntoricum, numai nu calme.

|n ultimele s`pt`mâni [i luni, str`zile [ipie]ele din Bucure[]i au fost adesea blo-cate rutier, zeci de mii de cet`]eni ai ]`riiie[ind s` \[i fac` auzite vocile, pe fondulunei crize politice care escaladeaza rapid.Cauza este binecunoscut`: b`t`lia aparentnesolu]ionabil` \mpotriva \n]elegerilor se-crete [i a corup]iei chiar din interiorul or-ganismului care teoretic este responsabilcu eradicarea corup]iei, Direc]ia Na]ional`Anticorup]ie (DNA), \ntr-o ]ar` catalogat`\n mod repetat de c`tre Transparency InTransparency In--ternational ternational drept una dintre cele maicorupte ale Uniunii Europene.

Recent, eforturile anticorup]ie au provo-cat pr`p`stii uria[e \n peisajul politic [i \ninstitu]iile de stat din România, deja afec-tate de scind`ri. |n condi]iile \n care ]ara sepreg`te[te s` preia pre[edin]ia ConsiliuluiUE, sunt necesare m`suri drastice acum

mai mult decât oricând, pentru a rezolvaaceast` confruntare care face mult r`u. Osolu]ie?

O amnistie politic` na]ional`, având c`scop o resetare din aceste dezbin`ri cares-au manifestat mult prea clar \ntr-o var` aprotestelor din toat` ]ara. Nu exist` semnelegate de faptul c` s-ar fi ajuns la o solu]ie\n România, iar blocajele legale [i politicenu dau semne de diminuare. |n aceast`var`, Liviu Dragnea, pre[edintele PSD [i alCamerei Deputa]ilor, a fost condamnat latrei ani [i jum`tate de \nchisoare pentru in-citare la abuz \n serviciu, iar procesul seafl` \n faza de apel. |ntre timp, PSD a pre -g`tit o serie de ac]iuni pentru suspendareapre[edintelui Klaus Iohannis (provenit dinPNL [i sus]inut de opozi]ie), care la rândullui a revocat-o \n acest an pe Laura Koveside la conducerea DNA.

Aceasta avusese un mandat marcat deo cre[tere a condamnarilor \n ultimul an,neverosimil` din punct de vedere statistic.

DNA a ajuns s` aib` o rela]ie toxic` cuServiciul Român de Informa]ii (SRI), fiindimperios necesar c` acestei rela]ii s`-i fiepus cap`t. Cele dou` institu]ii, indispens-abile pentru lupta anticorup]ie, au dez-voltat o rela]ie care a creat un teren pentruabuzuri \n sistemul de justi]ie. Aceast`alian]` care lucra doar \n slujba ei \nse[i,cimentat` printr-un protocol de cooperare,reprezint` o \ngrijor`toare reminiscen]` ajusti]iei din perioada comunist`, dirijat` detemuta Securitate.

Aparent, aceast` rela]ie s-a extins pân`la manipularea unor judec`tori, SRI fiindacuzat de c`tre o comisie parlamentar` c`ar fi \ncercat s` influen]eze deciziile jude -c`torilor din dosare ale DNA, chiar [i fo -losindu-se de Facebook. România arenevoie s` \[i repare nu doar imaginea, ci [iresponsabilitatea din punct de vederedemocratic a acestor dou` institu]ii, foarteimportante pentru ]ar`.

Standardele judiciare ale unui stat nupot fi diluate atât de puternic f`r` un im-

pact asupra drepturilor cet`]enilor s`i.|n martie anul acesta, un raport publicat

de organiza]ia noastr` a relevat faptul c`,\n prezent, România nu poate oferi garan]ii\n sensul unui proces echitabil sau al unorcondi]ii de deten]ie \n conformitate cu leg-isla]ia interna]ional`.

|n aceast` lun`, fostul judec`tor românStan Musta]` – care isp`[ea o condamnarede 8 ani [i 6 luni de \nchisoare pentruluare de mit` – a suferit un atac de cord [ia murit. Magistratul, care era \nchis depeste doi ani, avea cancer [i unele pro -bleme renale, conform presei române[ti.

Avoca]ii lui Musta]` vor depune o plân-gere oficial` pentru neglijen]` medical`,]\nând cont de condi]iile \n care el era ]inut\nchis, \n ciuda faptului c` \i erau cunos-cute problemele de s`n`tate.

Acest palmares nefavorabil nu \i pre-ocup` doar pe cet`]enii României, ci [i petoate statele membre UE. Un num`r deromâni care locuiesc \n afara ]`rii, precum[i al]i cet`]eni UE, au fost inculpa]i [i da]i\n urm`rire european`, fiindu-le aduseacuza]ii false.

F`r` o schimbare semnificativ`, dincolode o schimbare la nivelul conducerii,România nu poate respect` cerin]ele mi -nime privind drepturile omului. Este nevoiede parcurs anumi]i pa[i. Raportul nostrurecomand` ca mandatul european dearestare s` fie folosit doar pentru cele maigrave infrac]iuni, alertele legate de in-culpa]ii da]i \n urm`rire s` fie aprobatepentru punerea \n circula]ie la nivelul UEdoar numai examinarea unor posibileabuzuri, iar statul membru al Uniunii Eu-ropene c`ruia \i este cerut` extr`darea in-culpatului s` p`streze o marj` suficient`pentru a trage concluzii \n procesul sau de-cizional.

De asemenea, suger`m ca victimeleabuzurilor s` aib` acces la mecanisme deredresare printr-un proces corect, public [iimpar]ial. |n contextul \n care partidelepolitice din România continu` s` se arate

reciproc cu degetul, UE are acum o opor-tunitate de aur pentru a for]a mâna acestei]`ri, demonstrând c` standardele judiciarepe care toate statele membre trebuie s` lerespecte nu pot fi a[a de u[or batjocorite.

Dac` Uniunea European` va mai a[ -tepta mult, va fi prea târziu. România esteprogramat` s` preia pre[edin]ia rotativ` ablocului comunitar \n perioada ianuarie-iunie 2019, ceea ce efectiv o va face re-sponsabil` de conducerea UE timp de [aseluni. Acest lucru vine \ntr-unul dintre celemai critice momente din istoria UE, ie[ireaMarii Britanii din Uniune fiind stabilit` pen-tru finele lui martie 2019. Mai mult: \ntre23 [i 26 mai 2019, cet`]enii UE vor fichema]i s` aleag` un nou Parlament Euro-pean. Este cât se poate de evident c` Ro -mânia nu poate conduce institu]iile UE\ntr-o perioada fundamental` \nainte s` \[irezolve propriile probleme interne. O am-nistie na]ional` ar putea fi exact ceea ceeste nevoie c` s` cure]e statul, iar anul2019 s` poat` debuta cu o nou` gândire[i priorit`]i \nnoite".

Red`m articolul din Brussels ExRed`m articolul din Brussels Ex--press:press:

"Lungul drum al României c`tre justi]ie |n contextul \n care institu]iile UE se

\ntorc la lucru dup` vacan]` de vara, oproblema critic` la orizont este faptul c`peste patru luni România va prelua pre -[edin]ia Consiliului Uniunii Europene \npe rioada \n care este programat Brexit-ul.Dar sistemul de justi]ie din România \nc`are mult de parcurs pân` la \ndeplinireastandardelor europene. România va preluapre[edin]ia Uniunii Europene \n ianuarie2019, un pas important pentru o ]ar` careabia ce a aderat la UE \n 2007, iar acestlucru va \mpinge acest stat \n aten]iaBruxe lles-ului.

Când România a devenit membr` UE,existau \ngrijor`ri c` ea nu era preg`tit`,din punctul de vedere al nivelurilorcorup]iei [i al sistemului de justi]ie. Din ne-fericire, multe dintre acele \ngrijor`ri sunt\nc` valabile ast`zi, iar România r`mânesub supraveghere special`, printr-un me -canism de cooperare [i verificare (MCV).

}ara a fost \ncurajat` activ de c`tre co-munitatea interna]ional` s`-[i continuelupta anticorup]ie, fosta [efa a Direc]ieiNa]ionale Anticorup]ie (DNA), Laura Co -dru]a Kovesi, devenind aproape o vedet`\n pres` occidental` pentru ceea ce a p`ruts` fie abordarea ei dur`. |ns` comunitateainterna]ional` [i-a neglijat datoria de a in-sista asupra respect`rii drepturilor omului[i a statului de drept \n leg`tur` cu me -todele folosite \n aceast` necesar` cam-panie anti-corup]ie.

|n România, DNA a devenit obiectul uneianchete de când Kovesi a fost auzit` \ntr-o\nregistrare din 2017 dându-le ordine an-gaja]ilor s` fac` investiga]ii fa]` de prim-ministru [i colegii acestuia, precum [ifo losind fraza 'a pune pre-siune', cu referire la Guvern,ca reac]ie la mut`rile acestuia

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Starea na]iuniiStarea na]iunii

Foto:COTIDIANULFoto:COTIDIANUL

Maiorul George \ncearc` s` ne conving` c`Maiorul George \ncearc` s` ne conving` c`fa]` de mesajul r`posatului McCain, scrisoareafa]` de mesajul r`posatului McCain, scrisoarealui Giuliani nu face doi bani.lui Giuliani nu face doi bani.

|n primul rând pentru c` senatorul republican eraun membru respectat al legislativului, \n timp ce fostulprocuror general este doar o persoan` privat`. Val-oarea mesajului primului este subliniat` prin faptul c`McCain i-ar fi m`rturisit personal ambasadorului ro -mân (\ntre dou` injec]ii cu morfin`) c` era foarte im-presionat de calit`]ile Codru]ei Kovesi (despre care i-arelatat, bine\n]eles, ambasadorul) \n care vedea un felde... Giuliani dâmbovi]ean - fapt care l-a determinats` cear` public repunerea ei \n func]ie.

Nu a mai apucat s` \[i vad` visul \mplinit din motiveindependente de voin]a sa, dar ambasadorul se con-sider`, practic, un legatar al ultimei dorin]e a distinsu-lui Senator de Arizona.

Scrisoarea lui Giuliani este considerat`, de acela[ipersonaj, drept o ac]iune de lobby \n favoarea cine[tie c`rui „penal” de la Bucure[ti ([i sunt mul]i acolo).

A[a c` s-a v`zut nevoit s` nu pun` pre] pe ea, de-clarând public acest lucru. |ntre cele dou` momentesunt asem`n`ri [i diferen]e. Prima asem`nare este caambele vizeaz` situa]ia tulbure din România, unde seconfrunt` pe via]` [i pe moarte dou` grup`ri politice:cea preziden]ial` [i cea guvernamental`.

Prima dore[te s` aib` mai mult` putere, \n timp cecea de a doua \ncearc` s`-i mai ia, pe cale legal`, dinele. \n aceast` disput` ambele p`r]i au partizani [iopozan]i vehemen]i.

Mai activi [i mai r`sfira]i \n plan geopolitic sunt par-tizanii lui Iohannis. Ei fac caz de aspectul penal care i-ar caracteriza pe câ]iva dintre liderii coali]iei carede]ine puterea executiv` prin scorul electoral reflectat\n componen]a parlamentar`.

Pre[edintele minoritar n-a reu[it decât pentru oscurt` perioad`, nesemnificativ`, s` aib` un „guvernal s`u”, de pe urma c`ruia nu s-a ales cu nimic. Acumar dori un „partid al s`u”, dar ceea ce i se pune la dis-pozi]ie este practic lipsit de valoare electoral` [i deperspectiv`. Consilierii la vedere [i cei de dup` cortin`ai Cotrocenilor au sugerat chiar o variant` violent`.

Tentativa din ianuarie 2017 a e[uat, dup` cum separe c` a e[uat [i cea din august 2018.

Pe ce se mai bazeaz` acum Iohannis, lansat deja\n r`zboiul fier binte cu partidul semnificativ al alian]ei?Pe sprijinul extern. Pe cel al Comisiei Europene \l arede mai mult` vreme.

Cu pre]ul men]inerii MCV-ului, agen]ii s`i de in-fluen]` condu[i de Monica Macovei intoxic` Bruxel -

les-ul cu „primejdia” modific`rii legilor Justi]iei, ac -]iune justificat` exclusiv ca o m`sur` de control tota -litar al puterii, prin care bietul pre[e dinte nu mair`mâne cu nimic.

Nu conteaz` argumentele de bun sim] sau celelegale. „|ngrijorarea” este cuvântul de ordine carer`spânde[te fiori reci printre sus]in`torii „statului dedrept” de la Bucure[ti. Evident, altul decât cel condusde coali]ia de la guvernare. Presiunile comunitaremerg de o bun` bucat` de vreme mân` \n mân` cucele ale partenerului NATO. America.

Statele Unite sunt \n fapt cele care conduc Româ-nia, prin ambasadorii ridica]i la rangul de comisari.

Preocup`rile - \n mare parte reale - ale americanilorau determinat un anumit tip de ac]iune, mai degrab`potrivit Orientului Mijlociu. Con[tien]i de sl`biciunileinstitu]iilor statului mandatate s` lupte cu corup]ia [imare infrac]ionalitate economic`, americanii s-auoferit s` dea o mân` de ajutor. Au f`cut-o trimi]ândla Bucure[ti exper]i ai Departamentului de Stat, FBI [iCIA. Ace[tia s-au statornicit [i au \nceput s` lucreze di-rect cu speciali[tii locali din Parchetul General, SRI [iJusti]ie. Con[tien]i c` rezultatele pot veni doar dinm`suri extreme, au propus [i pus la punct un mod delucru imposibil de aplicat \n State, dar pe care l-auconsiderat foarte potrivit lumii a treia spre a doua.

|n acest fel s-au pus bazele protocoalelor, care s-auconstituit \ntr un sistem acoperitor.

Odat` cu func]ionarea protocoalelor au explodat [irezultatele. DNA a f`cut capturi semnificative, a prins\n n`vod „pe[ti mari” [i a declan[at o veritabil` ofen-siv` \n zona politic`, considerat` responsabil` de toatederapajele [i decalajele. Modalitatea asta de lucru afost pe placul atât al fostului pre[edinte cât [i a celuicare i-a urmat, deoarece printre „victimele” Antico -rup]iei s-au nu m`rat câ]iva dintre oponen]ii semnifica-tivi ai lor.

SRI - DNA - ICCJ s-a dovedit a fi un mecanismaproape perfect. Investiga]iile efectuate de serviciulsecret erau oferite pe tav` procurorilor anticorup]ie,care multiplicau rezultatele prin presiuni urmate dedenun]uri. |nalta Curte nu mai avea altceva de f`cut

decât s` compun` cu aten]ie instan]ele ce urmau s`pronun]e sentin]e dinainte stabilite.

Lucrurile au mers unse, f`când din [efa DNA o sta-tuie vie anticorup]iei [i un model de dat exemlu, iardin SRI adev`ratul st`pân al inelelor politice, pân`când au \nceput s` se produc` derapajele interioare.Kovesi, luat` de val, a dep`[it de multe ori limiteleconvenite, iar „victimele” au \nceput s` vorbeasc` [is` protesteze public. Impruden]a unui general SRI adat de gol public modul de lucru prin invocarea „câm-pului tactic” [i comentariile [i controversele au \nceputs` curg` \n cascad`.

Marele dirijor - ambasadorul Klemm - s-a v`zut \nsitua]ia de a nu mai face fa]` presiunilor, iar protejatasa a fost \n cele din urm` sacrificat`.

Asta s-a \ntâmplat \n momentul \n care Admi nis -tra]ia de la Washington s-a confruntat cu propriile saleprobleme de „Deep State”, paralel cu cel de la Bu-cure[ti.

Echipa democrat` de la Departamentul de Stat,care \[i trimitea regulat mandatarii la Bucure[ti ca s`fac` ordine, s-a evaporat peste noapte. Cei care auluat locul lui Nuland [i Gordon aveau alte interese.Mai pu]in politice [i mai mult economice.

Dovad` - trimiterea \n misiune de pace a lui WessMitchell \n chestiunea legii Offshore.

Similitudinile situa]iei din România cu cele dinState nu par s` fi sc`pat echipei lui Trump. Iar atâtatimp cât o pozi]ie oficial` nu putea fi \nc` exprimat`,ar putea s` se fi ales varianta carambolului bilei debiliard.

Scrisoarea lui Giuliani este o analiz` extrem de bineargumentat` a situa]iei politice din România. Fostulprocuror general, cu sau f`r` vreun mandat de lobby,a efectuat un veritabil rechizitoriu pe care \l transmitepublic p`r]ilor vizate.

Este foarte posibil s` nu se a[tepte un r`spuns for-mal. A fost dat \ns` un semnal politic. De care nu vaputea s` nu ]in` seam` Comisia European`, cu toat`antipatia sa fa]` de liderul american.

Probabil c` cei de acolo vor \ncepe [i ei s` \n]eleag`c` lucrurile au mers prea departe [i c` ceva trebuief`cut pân` când nu este prea târziu [i lucrurile vorsc`pa complet de sub control.

Octavian ANDRONIC Octavian ANDRONIC 29 August 2018

de a-i limita autoritatea. Au urmatdezv`luiri c` doi procurori importan]idin DNA for]aser` \n 2015 un martor s`fabrice dovezi \mpotriva lui SebastianGhi]` (proprietar de media [i fost parla-mentar), martorul fiind avertizat c` fa-milia i-ar fi devenit ]int` \n cazul \n careel nu ar fi cooperat. |n România, exist`o \ngrijorare privind rolul ascuns al ser-viciilor de informa]ii \n leg`tur` cu di rec -]ionarea anchetelor anticorup]ie. Ser -vi ciul Român de Informa]ii (SRI) efec -tueaz` anual 20.000 de intercept`ri te -lefonice \n numele DNA [i ini]iaz`in vestiga]ii ale acestui parchet.

Generalul SRI Dumitru Dumbrav` aspus public c` SRI consider` sistemul ju-diciar drept un 'câmp tactic' de ope -ra]iuni.

Atât SRI, cât [i DNA au fost criticatepentru subminarea independen]ei judi-ciare. De asemenea, a fost dezv`luit fap-tul c` protocoalele au fost semnate \ntreSRI, pe de o parte, [i |nalta Curte deCasa]ie [i Justi]ie, Parchetul General,Consiliul Superior al Magistraturii [i Uni-unea Na]ional` a Barourilor din Româ-nia, de cealalt` parte.

Aceste protocoale sunt alarmante dinpunctul de vedere al drepturilor omului,al respect`rii Constitu]iei [i al conflictu-lui de interese.

Este inacceptabil, prin prisma stan-dardelor europene, ca CSM – organis-mul responsabil pentru reglementareaactivit`]ii judec`torilor [i procurorilor –s` aib` o rela]ie secret`, care ar in-fluen]a judec`torii pe care \i nume[te s`pronun]e hot`râri \n interesul serviciilorde informa]ii [i al partenerilor acestorade la DNA.

De asemenea, s-a spus c` proto-coalele sunt folosite pentru ocolireamecanismelor constitu]ionale când vinevorba despre strângerea dovezilor.

Existen]a unor asemenea protocoalereduce credibilitatea rezultatelor sis-temului românesc de justi]ie.

Presiunea pe sistemul judiciar este altmotiv de alarm`.

Marius Iacob, prim-adjunctul procu -rorului-[ef al Direc]iei Na]ionale Anti-corup]ie, a afirmat public c` DNA are \nlucru 300 de dosare vizând magistra]i.

Dac` lu`m \n considerare c` un dosarpoate include doi sau trei magistra]i [idac` un magistrat ar putea lucra la zececazuri pe an, aceast` presupune o vul-nerabilizare uria[` a magistra]ilor \n fa]apresiunilor ori a influen]elor \ntr-un cazsau altul.

Un raport recent scris de Emily Barley,Lisi Biggs-Davison [i Chris Alderton, [ipublicat de «Due Process [i CRCEDue Process [i CRCE»,prezint` România drept ]ara cea maiprost plasat` la nivelul UE \n materie de\nc`lc`ri ale drepturilor omului.

Curtea European` a Drepturilor Omu-lui a descoperit un total de 272 de\nc`lc`ri din 2014 pân` \n 2017.

Vorbind despre tratament inumansau degradant, România se plaseaz` \nmod clar numai dup` Rusia la nivelulConsiliului Europei.

|n privin]a \nc`lc`rii dreptului la unproces echitabil, România se situeaz`numai dup` Rusia [i Turcia, \n rândurilecelor 47 de state membre ale ConsiliuluiEuropei.

Condi]iile din \nchisorile române[tisunt groaznice, raportul eviden]iind cele104 de abateri descoperite de CEDO \n

România, privind tratamente inumanesau degradante, majoritatea fiind \nreg-istrate \n deten]ie. Supraaglomerareapenitenciarelor române[ti au atras mul -te critici din partea CEDO.

{i acest aspect este comentat \n ra-portul privind dreptul la un proces echi -tabil: «|n România, fiecare caz a scos lalumina con di]iile dezgust`toare din \n -chisori; ade sea este vorba despre in-fest`ri cu plo[ni]e [i parazi]i, instala]iisanitare inadecvate dedicate de]inu]ilor,precum [i celule reci, umede [i \ntu -necate».

Condi]iile din deten]ie au ajuns \npre s` intern` [i chiar interna]ional`când directorul spitalului de la Peniten-ciarul Rahova a fost pus sub acuzare,

patru angaja]i au fost aresta]i preventiv,iar al]i patru trimi[i \n arest la domiciliu,fiind \nvinui]i de comiterea unor vio-lente \mpotriva de]inu]ilor.

Aceste acuza]ii \mpotriva personaluluiinclud rele tratamente [i agresiuni. Aurmat moartea fostului judec`tor StanMusta]`. El isp`[ea o pedeaps` \n \nchi -soarea de la Jilava, dup` o condamnarepentru luare de mit`, [i avea parte de untratament \nfior`tor.

|n ciuda cunoscutelor sale problemecu rinichii, Musta]` a fost mutat \n pu -terea nop]ii dintr-o pu[c`rie \n alta, chiar\n timp ce vomita. Ulterior, fostul ma -gistrat a murit \n urma unui atac de cordla spitalul Carol Davilla din Bucure[ti, iarspitalul a sesizat procurorii, existând \n -grijor`ri grave legate de tratamentulaplicat pân` atunci judec`torului.

Ca urmare, au fost declan[ate an-chete, iar acum putem doar spera c`acestea ar putea \n sfâr[it s` produc` oschimbare real`.

Desigur: trebuie s` sprijinim pre[e -din]ia României (n.r. la Consiliul UE), dartrebuie s` [i folosim acest context ca s`\i demonstr`m ]`rii c` ne pas` nu doarde campania lor anticorup]ie (altminterifoarte necesar`), ci [i de maniera \n careei o deruleaz`. Standardele actualeprivind drepturile omului, statul de drept[i independen]a judiciar` nu se ridic` laa[tept`rile noastre legate de un statmembru UE; ca s` nu mai punem la so-coteal` un stat aflat la pre[edin]ia Con-siliului, o institu]ie de la Bruxellesabsolut crucial` pentru Uniunea Euro -pea n`".

V a l e n t i n BV a l e n t i n B U S U I O CU S U I O Cluju.ro 23 August 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

Rechizitoriul lui Giuliani [i „greaua”Rechizitoriul lui Giuliani [i „greaua”mo[tenire democrat` a mo[tenire democrat` a Deep StateDeep State

S t a r e a n a ] i u n i iS t a r e a n a ] i u n i i

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

|n contextul \n care atât SRI cât [iParchetul General \[i justific` protoco-lul de cooperare comun semnat \niarna lui 2016 pe OUG 6/2016, estebine de [tiut c` aceast` ordonan]` deurgen]`, prin care SRI a devenit “organde cercetare penal` special`”, aseme-nea fostei Securit`]i comuniste, a fostadoptat` de Guvernul Ciolo[ f`r` s`aib` avizul CSM.

CSM a avizat ordonan]` abia ulterior,la cererea Parlamentului [i dup` ceOUG 6/2016 deja fusese publicat` \nMonitorul Oficial [i trimis` Parlamentu-lui.

Lipsa avizului CSM, anterior adop -t`rii ordonan]ei [i public`rii \n Monito-rul Oficial, reiese atât din parcurgereadocumentelor privind OUG 6/2016,care se g`sesc pe site-ul Camerei De-puta]ilor [i Senatului [i este confirmatde un r`spuns oficial pe care l-am pri-mit de la CSM pe acest subiect.

Voi face (...) public` solicitarea trimi -s` la CSM [i r`spunsul primit, urmândc` \n zilele urm`toare s` public [i altecoresponden]e pe care le-am avut cuCSM [i Ministerul Justi]iei privind adop-tarea OUG 6/2016.

Scurt istoricScurt istoric|n contextul uria[elor manipul`ri [i

dezinform`ri care au \nso]it dezbatereaprivind modificarea legilor justi]iei dintoamna anului 2017, mi-am adusaminte de graba cu care GuvernulCiolo[ a adoptat OUG 6/2016. Era vi-neri, aproape de miezul nop]ii, cândministrul Justi]iei de atunci RalucaPrun` a ]inut o conferin]` de pres` \ncare explic` cum a ajuns GuvernulCiolo[ la concluzia s` fac` SRI “organde cercetare penal` special`”, a[a cumera fosta Securitate comunist`.

M-am adresat Ministerului Justi]iei [iCSM, \n baza Legii 544/2001 privind li-berul acces la informa]iile de interespublic, solicitând s` \mi comunice tra-seul legislativ al ordonan]ei, data cândCSM l-a avizat [i copii ale tuturor \nscri-surilor relevante privind procedura deadoptare a OUG 6 din 2016.

Informa]iile solicitate mi-au fost co-municate, iar din r`spunsurile primiterezult`, pe scurt, urm`toarele:

1. Ordonan]a de Urgen]` 6 din 2016a fost adoptat` \n noaptea de vineri, 11martie 2016, [i publicat` \n MonitorulOficial din data de 14 martie 2016.

2. Cererea, cu complet`rile finale, deavizare, precum [i propunerile legisla-tive f`cute de Ministerul Justi]iei au fosttrimise la CSM \n data de 9 martie2016.

3. |n data de 10 martie 2016 Comi-sia 1 din cadrul CSM a dat aviz favora-bil, care a fost \naintat spre aprobarePlenului CSM [i, spre luare la cu no[ -tin]`, Ministerului Justi]iei.

4. Pe data de 11 martie 2016 Guver-nul a adoptat ordonan]` de urgen]`care a devenit OUG 6/2016.

5. |n data de 14 martie 2016, Minis-terul Justi]iei a transmis CSM prin fax onou` form` a proiectului OUG 6 – cefusese deja adoptat de Guvern -, careera diferit de proiectul transmis pe datade 9 martie [i avizat de Comisia 1 pedata de 10 martie. Acest nou proiect,devenit OUG 6/2016, propunea [i mo-dificarea legii privind \nfiin]area [i func -]ionarea DIICOT precum [i alte pro- pu neri de modificare ale celor trei legiini]ial propuse spre a fi modificate.

Fa]` de aceast` nou` variant` legi-slativ` Comisia 1, \n data de 15 martie2016, a \naintat Plenului CSM trei so -lu]ii care ar fi putut fi adoptate:

– Respingerea solicit`rii ca fiind f`r`obiect cât timp ordonan]` fusese dejapublicat` \n Monitorul Oficial.

– Avizarea ordonan]ei \n modul \ncare a fost adoptat`.

– Avizarea propunerilor trimise deMinisterul Justi]iei la data de 9 martie2016. |n ultimele dou` variante se pro-punea o avizare retroactiv` a unei legicare era deja \n vigoare.

6. |n [edin]a din data de 17 martie 2016Plenul CSM nu a adoptat nici una dintrevariantele propuse de c t̀re Comisia 1.

7. Ulterior, pe data de 24 martie2016, dup` ce OUG 6/2016 deja a fostadoptat` de Guvern [i publicat` \n Mo-nitorul Oficial, la cererea Comisiei juri-dice din Senat, Plenul CSM, prin Ho- t`rârea 326 a avizat favorabil propune-rile de modific`ri legislative cerute deaceast` Comisie a Senatului.

“Prin Hot`rârea nr. 326 din data de24.03.2016, Plenul Consiliului Superior

al Magistraturii a avizat favorabil pro-iectul de Lege pentru aprobarea Ordo-nan]ei de Urgen]` a Guvernului nr.6/2016 privind unele m`suri pentrupunerea \n executare a mandatelor desupraveghere tehnic` dispuse \n pro-cesul penal“, a spus CSM \n r`spunsuloficial pe care l-am primit.

|n concluzie, OUG 6/2016 NU A|n concluzie, OUG 6/2016 NU AFOST AVIZAT~ DE CSM \nainte deFOST AVIZAT~ DE CSM \nainte deadop tare [i publicare \n Monitoruladop tare [i publicare \n MonitorulOficial!Oficial!

Legea pentru aprobarea OUG 6 din2016 se afl` [i \n prezent \n CameraDeputa]ilor.

|n anul 2017 [i 2018, \n contextulpri vind modificarea legilor justi]iei, ceamai mare parte a presei, societ`]ii ci-vile, procurorul [ef Augustin Laz`r, fos-tul [ef al DNA, Laura Codru]a Kovesi, oparte dintre judec`tori [i procurori,unele asocia]ii profesionale ale aces-tora, fostul ministru Monica Macovei,reprezentan]i ai partidelor de opozi]ieau urlat c` nu este posibil [i admisibilc` legile justi]iei s` fie modificate f`r`avizul pozitiv al CSM.

To]i au clamat c` justi]ia a f`cut pro-grese, func]ioneaz` perfect [i c` oricemodific`ri ale legilor justi]iei nu pot s`atrag` decât un regres iminent al siste-mului judiciar. Au sus]inut aceasta \n

contra eviden]ei, a probelor clare, pu-blice, privind existen]a unor abuzurigrosolane ale procurorilor \mpotriva ro-mânilor, abuzuri care nu pot fi corec-tate f`r` modificarea legilor justi]iei.

Printre cei mai vocali contestatari\mpotriva modific`rilor la legile justi]ieiau fost membrii fostului Guvern Ciolo[,cum ar fi fostul ministru al justi]iei Ra-luca Prun` [i domnul Ciolo[ \nsu[i.

Fostul prim ministru Ciolo[ [i fostulministru al Justi]iei Raluca Prun`, prinpost`ri repetate pe Facebook, au scrisdespre cât de periculoase sunt modi-fic`rile la legile justi]iei [i au sus]inut c`este inadmisibil ca modificarea aces-tora s` se fac` f`r` avizul pozitiv al CSM[i f`r` acordul magistra]ilor.

Niciunul dintre ace[ti critici a propu-nerilor de modificare a legilor justi]ieiori a codurilor penale nu au fost inte-resa]i de faptul c` Guvernul Ciolo[ amodificat, \n anul 2016, legile justi]iei,codurile precum [i alte legi care privescorganizarea [i func]ionarea sistemuluijudiciar, prin mai multe ordonate deurgen]`, f`r` dezbateri publice. La felcum nici unul dintre criticii mo -dific`rilor la legile justi]iei, f`cute \n celmai transparent mod de pân` acum,nu au “observat” c` OUG 6/2016 a fostadoptat` de Guvernul Ciolo[ f`r` s`aib` avizul CSM.

Aplicarea dublei m`suri, f`]`rnicia [iimpostur` unor demnitari români, oa-meni politici, reprezentan]i ai autorit`]iijudec`tore[ti, unii judec`tori [i procu-rori, formatori de opinie [i reprezen-tan]i ai societ`]ii civile nu are limite.

Pe baza unei ordonan]e de urgen]`dat` de Guvernul Ciolo[, care nu a avutavizul prealabil al CSM, SRI a fost f`cut“organ de cercetare penal` special`”,a[a cum era fosta Securitate comu-nist`.

Tot pe baza acestei ordonan]e s-asemnat acel nou protocol din 2016dintre SRI [i Parchetul General, desprecare am aflat abia acum.

|n perioada urm`toare voi publica [irestul coresponden]ei cu MJ [i CSM,pentru a vedea cum \nsu[i SRI a pro-pus amendamente la OUG 6 cu scopuls` devin` “organ de cercetare penal`special`”.

Judec`tor Florica ROMANJudec`tor Florica ROMANfloricaroman.wordpress.com

29 August 2018

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

OUG 6/2016 A GUV. CIOLO{,PRIN CARE S.R.I.

A FOST F~CUT ORGAN DE “CERCETARE PENAL~ SPECIAL~”,

NU A AVUT AVIZUL CSM

Dup` nenum`rate sesiz`ri,cereri [i demersuri la oficia -lit`]ile puterii din România [iUcraina, dup` ani mul]i de acu -za]ii mincinoase, bazate pe de-pozi]ii [i documente false,au torit`]ile sucevene confirm`nevinov`]ia domnului DumitruMorhan, pre[edintele UniuniiDemocrate a Ucranienilor dinRomânia, printr-un documentelaborat la Parchetul de pelâng` Tribunalul Suceava [i decare OADO a luat cuno[tin]`chiar de la prima surs`.

Pus sub acuzare în anul2012, în timp ce era plecat înUcraina, a început urm`rireape nal` împotriva lui în 2014, [iexonerat în 2018, acest om afost supus unei calomnii f`r`seam`n, bine concertate deautorit`]ile locale din Suceavadar [i de fo[tii colegi din UDUR,prin întreaga mass media.

A fost nevoit s` cear` [i a [iprimit statut de refugiat politicîn ]ara vecin`, Ucraina.

S` nu crede]i cumva c`

acest statut de refugiat i-a datlini[tea mult dorit`, dimpotriv`,caracati]a mafiei sucevenecare, culmea, provine chiar dininstitu]iile puterii statului pe

plan local, i-a f`cut o gr`mad`de [icane, prin folosirea unuiartificiu judiciar, elaborând înacest sens un mandat inter -na]ional de urm`rire general`

pentru o pedeaps` de închi-soare cu executare.

Astfel, a fost nevoit s` su-porte în plus peste doi ani deînchisoare în Ucraina în dou`etape, c`ci oficialit`]ile românenu î[i motivau cererea de ex -tr`dare.

{i a[a un om a fost chinuit,hulit [i blamat de societate f`r`vreo vin` executând deten]ie înînchisorile române[ti [i ucrai-nene, ca urmare a abuzurilorinstitu]iilor de putere ale state-lor român [i ucrainean.

Dar, ca s` nu ne dep`rt`mprea tare de la documentul [iconcluziile Parchetului, daucurs public`rii dispozitivului deachitare.

Un document sec, de nevi-nov`]ie, care îns` nu justific`anii întregi de suferin]e [i ne-drept`]i pentru el [i familia lui.

Mul]umim c` a]i crezut înconcluziile noastre [i în nevi-nov`]ia dmnului Dumitru Mor-han, comisar OADO.

P.S.P.S.Evenimente, de ultim` or`,

fac dovada celor prezentatemai sus!

|n data de 17 august 2018,domnului Dumitru Morhan, laTribunalul din Suceava trebuias`-i se dea un verdict, într-ospe]` de constatare [i de con-topire a celor dou` condam -

n`ri pe care le-a primit ilegal,în condi]iile în care, dânsul, adep`[it cu mult termenii de eli-berare la termen.

Pe o motiva]ie a procuroru-lui de [edin]`, de a dreptul pe-nibil`, s-a cerut instan]ei dejudecat` un nou termen pecare îl [i prime[te pe 10 sep-tembrie, pân` când s` fiestrânse toate documentele cutermenele executate.

Ori, aceste documente demult se afl` la dosarul cauzei,cu zilele executate, atât în Ro-mânia cât [i în Ucraina.

Se pune întrebarea fireasc`:Cine este interesat ca Dumi-

tru Morhan s` nu fie l`sat s`revin` în ]ar`? Cine manipu-leaz` Justi]ia [i presa local`,pen tru a-l ]ine departe de ]ar`[i de a putea s` i pun` în spatetot felul de fapte penale minci-noase, care s`-i strice imagi-nea, dar [i s` nu fie l`sat s`vorbeasc` public, despre toateabuzurile la care a fost supusîncepând din anul 2005, decând ]ara a fost condus` depre[edintele B`sescu [i clica luidin PDL, care a distrus ]ara, în10 ani de totalitarism, manipu-lare [i discordie na]io nal`, [icare a determinat [i abu zurilefa]` de Dumitru Morhan [i fa-milia lui.

Florentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

B O M B ~ !B O M B ~ !AUTORIT~}ILE ROMÂNE CONFIRM~ AUTORIT~}ILE ROMÂNE CONFIRM~

NEVINOV~}IA LUI DUMITRU MORHAN,NEVINOV~}IA LUI DUMITRU MORHAN,PRE{EDINTELE U.D.U.R.PRE{EDINTELE U.D.U.R.

ROMÂNIA-MINISTERUL PUBLICPARCHETUL DE PE LÂNG~

TRIBUNALUL SUCEAVA

203/P/2012

DestinatarMORHAN DUMITRU

DISPUN:

Clasarea cauzei având ca obiect infrac]iunea deevaziune fiscal`, prev. [i ped. de art. 9 lit. c dinLegea nr. 241/2005, cu aplicarea art.35 alin.1 Codpenal [i art. 5 alin. 1 Cod penal, privind pe sus-pectul MORHAN DUMITRU, întrucât fapta nu afost s`vâr[it` cu vinov`]ia prev`zut` de lege.

PROCUROR {EF DE SEC}IEMARIA CRISTINA CIORNEI

„Democra]ia \n pericol.„Democra]ia \n pericol.Solu]ii \ntr-o lume Solu]ii \ntr-o lume

\n schimbare”\n schimbare”Pe 15 septembrie, marc`m Ziua Interna]ional` a De-

mocra]iei. S`rb`torit` sub egida ONU din anul 2008, Ziua In -

terna]ional` a Democra]iei are scopul de a reaminti im-portan]a promov`rii și protej`rii acestei valori universale.

Tema zilei \n acest an este „Democra]ia \n pericol.Solu]ii \ntr-o lu me \n schimba re”, potrivit stiri.tvr.ro.stiri.tvr.ro.

Este momen-tul \n care se ca -ut` modalit`]ide revigorare a [i r`s punsuri laprovoc`rile cuca re se confrun -t`.

Cu ocazia ani-vers`rii a 70 deani de la semna-rea Declara]ieiUni versale aDrep turilor Om ului, Ziua Interna ]ional` a Democra]ieieste, de asemenea, un moment \n care valorile libert`]ii[i respectului pentru drepturile omului trebuie amintite [irespectate.

Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului, care stipu-leaz` c` „voin]a poporului va constitui baza autorit`]ii gu-vernului” (articolul 21.3), a inspirat constitu]ia \n \ntreagalume [i a contribuit la acceptarea global` a valorilor [iprincipiilor democratice.

Democra]ia, la rândul ei, asigur` mediul natural pentruprotec]ia [i realizarea efectiv` a drepturilor omului.

A M P R E S SA M P R E S S

15 Septembrie 2018

CEDO condamn` CEDO condamn` interceptarea interceptarea comunica]iilor comunica]iilor de c`tre serviciilede c`tre serviciilesecrete britanice secrete britanice

"Metodele au înc`lcat dreptul "Metodele au înc`lcat dreptul la via]a privat`"la via]a privat`"

Metodele utilizate de Serviciul guvernamentalMetodele utilizate de Serviciul guvernamentalbritanic de informa]ii (GCHQ) în interceptarea tebritanic de informa]ii (GCHQ) în interceptarea te--lecomunica]iilor au înc`lcat via]a privat`, f`r` alecomunica]iilor au înc`lcat via]a privat`, f`r` aoferi suficiente garan]ii de securitate, a stabilit Curoferi suficiente garan]ii de securitate, a stabilit Cur--tea European` a Drepturilor Omului (CEDO), infortea European` a Drepturilor Omului (CEDO), infor--meaz` cotidianul ”The Guardian”.meaz` cotidianul ”The Guardian”.

|ns` instan]a judiciar` de la Strasbourg a stabilit c`ac]iunea GCHQ de a face schimb de informa]ii digitalecu servicii secrete str`ine nu a fost ilegal`.

Este vorba de prima contestare major` a legalit`]iiac]iunilor serviciilor britanice de informa]ii de intercep-tare masiv` a comunica]iilor, dup` dezv`luirile f`cute deactivistul pentru transparen]` Edward Snowden.

Acuza]iile au fost formulate pe baza reclama]iilor de-puse de o asocia]ie de 14 grupuri pentru drepturileomului, pentru protejarea vie]ii private [i de jurnali[ti.

Printre organiza]iile care au contestat tehnicile de in-terceptare se num`r` ”Amnesty InternationalAmnesty International”, ”Li”Li --bertyberty”, ”Privacy International””Privacy International” [i ”Big Brother”Big BrotherWatch”Watch”.

Judec`torii CEDO au stabilit c` metodele de intercep-tare folosite de GCHQ încalc` Articolul 8 al Conven]ieiEuropene pentru Drepturile Omului, care garanteaz`dreptul la via]a privat`.

M e d i a f a x M e d i a f a x 13 Septembrie 2018

Mondo CaneMondo Cane

S.U.A. vor s` S.U.A. vor s` blocheze o anchet`blocheze o anchet`privind presupuseprivind presupusecrime de r`zboi crime de r`zboi comise comise \n Afganistan\n Afganistan

Statele Unite urmeaz` s` adopte luni o pozi]ieagresiv` \mpotriva Cur]ii Penale Interna]ionale(CPI) de la Haga, amenin]ând cu sanc]iuni \mpo-triva judec`torilor acesteia dac` ei vor \ncepe o in-vestiga]ie privind presupuse crime de r`zboicomise de americani \n Afganistan, relateaz` Reu-ters.

Consilierul de securitate na]ional` al pre[edin-telui american, John Bolton, urmeaz` s` fac` acestanun] \ntr-un discurs pe care \l va sus]ine luni la„Federalist Society”„Federalist Society”, un grup conservator, la Was-hington. Va fi primul s`u discurs major de la veni-rea la Casa Alb`.

„Statele Unite vor folosi toate mijloacele nece-sare pentru a ne proteja cet`]enii [i pe cei aialia]ilor no[tri de judecarea injust` de c`treaceast` instan]` ilegitim`", ar urma s` spun` Bol-ton, conform unui draft al discursului s`u, consul-tat de Reuters.

Bolton va spune de asemenea c` Departamen-tul de Stat va anun]a \nchiderea biroului Orga ni -za]iei pentru Eliberarea Palestinei din Wa- shin gton din cauza \ngrijor`rii privind \ncerc`rilepalestinienilor de a ob]ine deschiderea unei inves-tiga]ii a CPI asupra Israelului. "SUA vor fi mereual`turi de Israel, prietenul [i aliatul nostru", se maiarat` \n discursul lui Bolton.

Conform textului, Administra]ia Trump „va r`s -punde" dac` CPI va \ncepe oficial demersurilepentru deschiderea unei investiga]ii privind presu-puse crime de r`zboi comise de militari [i demembri ai serviciilor secrete americane \n timpulr`zboiului din Afganistan.

Dac` va \ncepe o astfel de anchet`, admi -nistra]ia Trump va lua \n considerare s` le interzic`judec`torilor [i procurorilor s` intre \n SUA, s`sanc]ioneze orice fonduri ar avea ace[tia \n siste-mul financiar american [i s` \i pun` sub inculpare\n sistemul de justi]ie american.

{efania BRÂNDU{~{efania BRÂNDU{~10 Septembrie 2018

B R E A K I N G B R E A K I N G Parlamentul European aprob`Parlamentul European aprob`declan[area procedurii declan[area procedurii de sanc]ionare a Ungariei de sanc]ionare a Ungariei prin activarea art. 7/ Reac]ia prin activarea art. 7/ Reac]ia Budapestei nu s-a l`sat Budapestei nu s-a l`sat a[teptat`: a[teptat`: ”Este o form` ”Este o form` de r`zbunare meschin`”de r`zbunare meschin`”

Parlamentul European a aprobat, miercuri, de-clan[area procedurii de sanc]ionare a Ungariei, dincauza înc`lc`rii normelor UniuniiEuropene, Guvernul de la Buda-pesta riscând suspendarea drep-turilor de vot în Consiliul UE.

Parlamentul European a apro-bat raportul care constat` c` Gu-vernul Viktor Orban prezint`"riscul clar" de înc`lcare a valori-lor UE [i a dispus ini]ierea proce-durii de sanc]ionare a Ungariei învirtutea Articolului 7 al TratatuluiUniunii Europene.

Lansarea procedurii desanc]io nare a fost aprobat` cu448 de voturi pentru, 197 împo-triv` [i 48 de ab]ineri, potrivit pu-blica]iei EUObserverEUObserver .

Ungaria a fost criticat` în maimulte rânduri de Uniunea Euro-pean`, din cauza legilor privind li-bertatea de exprimare, din ca uzaorganiz`rii sistemului judiciar, a celui electoral [iîn contextul abord`rii fa]` de imigra]ie.

Guvernul de dreapta de la Budapesta este acu-zat c` încalc` normele fundamentale ale UniuniiEuropene.

Autorii rezolu]iei împotriva Ungariei, printre carese num`r` eurodeputata olandez` Judith Sargen-tini, afirm` c` "exist` un risc clar privind înc`lcareagrav` a valorilor fundamentale europene".|n decembrie 2017, Comisia European` a propusConsiliului Uniunii Europene adoptarea unei deci-zii similare în cazul Poloniei, din cauza situa]iei sis-temului judiciar polonez.

n Viktor Orban, anterior în Parlamentul Euro-pean: Ungaria nu va accepta "amenin]`ri" din par-tea UE [i nu va deveni "patria imigra]iei" a afirmat

mar]i dup`-amiaz`, în Parlamentul European, pre-mierul ungar, Viktor Orban, în contextul procedu-rilor în sensul sanc]ion`rii Guvernului de laBudapesta.

"Ungaria va fi condamnat` pentru c` a decis c`nu va fi patria imigra]iei. Dar noi nu vom acceptaamenin]`ri [i acte de [antaj din partea for]elorproimigra]ie: ne vom ap`ra frontierele, vom opriimigra]ia clandestin`", a afirmat Viktor Orban, citatde site-ul cotidianului La RepubblicaLa Repubblica.

"Noi ne vom ap`ra frontierele [i doar noi putemdecide al`turi de cine tr`im. Am oprit sute de miide imigran]i clandestini [i am ap`rat Ungaria [i Eu-ropa. Cet`]enii ungari au decis c` patria noastr`nu va fi patria imigra]iei", a subliniat Viktor Orban.

Ungaria: Decizia PE privind procedura desanc]io nare este o form` de „r`zbunare meschin`”

Decizia Parlamentului European de ini]iere aprocedurii pentru sanc]ionarea Ungariei reprezint`o form` de "r`zbunare meschin`" bazat` pe "acu -za]ii neadev`rate", a reac]ionat miercuri dup`-amiaz` Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe.

"Este vorba de o r`zbunare meschin`" a for]elorpolitice proimigra]ie, a declarat Peter Szijjarto, citatde agen]ia Bloomberg.

"Raportul con]ine o serie de acuza]ii neade -v`rate [i nejustificate. Este vorba de un proces defa]ad`", a spus Peter Szijjarto, referindu-se la ra-portul pe baza c`ruia Parlamentul European a dis-pus lansarea procedurii de sanc]ionare a Ungariei.

Mihai DMihai DR~GHICIR~GHICIMediafax 12 Septembrie 2018

M O N I T O R U L M O N I T O R U L D R E P T U R I L O R O M U L U ID R E P T U R I L O R O M U L U I