105
SAN JUAN 1:1 1 SAN JUAN 1:13 Quityi nu nguscua San Juan ñiꞌya̱ ngua chaꞌ jiꞌi ̱ Jesús Ngua nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ñati ̱ 1 Nu ngua tya clyo la ndiꞌi ̱ycuiꞌ Ndyosi, loꞌo juaꞌa̱ ndiꞌi ̱yu nu laca tyucui chaꞌ jiꞌi ̱ycuiꞌ Ndyosi; ngutiꞌi ̱yu biꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi. Nu yu nu laca chaꞌ biꞌ, stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi ̱yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi. 2 Stuꞌba ti ngutiꞌi ̱ yu biꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi nu ngua tya clyo la. 3 Loꞌo yu biꞌ ngüiñá Ni lcaa lo na; ni sca na nu ntsuꞌu chalyuu, ná ngüiñá Ni jiꞌi ̱ si ná loꞌo yu biꞌ. 4 Ca slo ycuiꞌ Ndyosi nduꞌu yu biꞌ ya̱a̱ chaꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌi ̱ ñati̱ chalyuu na. Nguaꞌni yu chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na lcaa chaꞌ liñi, xquiꞌya xee nu ta Ni chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌna. 5 Ñaꞌa̱ ti tya ntyijiꞌi̱ xee biꞌ su talya nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi ̱ nguꞌ cuxi, chaꞌ ná caca jiꞌi ̱ nguꞌ cuxi xubiꞌ xee biꞌ. 6-7 Nda ycuiꞌ Ni jiꞌi ̱ Juan chaꞌ chcuiꞌ loꞌo ñati ̱ chaꞌ jiꞌi ̱ xee nu cua ta ti Ni chaꞌ tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi ̱ñati ̱. Cua ya̱a̱ Juan chaꞌ ta chaꞌ biꞌ loꞌo ñati̱, chaꞌ xñi lcaa ñati̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya chaꞌ nu nchcuiꞌ Juan loꞌo nguꞌ. 8 Siꞌi nu xee nu nda ycuiꞌ Ndyosi laca ycuiꞌ Juan, na ya̱a̱ ti Juan chaꞌ culuꞌu chaꞌ biꞌ jiꞌi ̱ñati ̱. 9 Nu laca xee nu chañi ca, cua lijya̱ yu biꞌ lo yuu chaꞌ ta xee nu caca tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca ñati̱. 10 Ndiꞌi̱ yu biꞌ lo yuu, la cuiꞌ ti chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ni loꞌo ñati̱. Loꞌo yu biꞌ ngüiñá Ni chalyuu, pana ná ndyuloo ñati ̱ chalyuu jiꞌi ̱ yu biꞌ liꞌ. 11 Ya̱a̱ yu biꞌ chalyuu su laca tyi nquichaꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ñati ̱chalyuu nu ngüiñá yu, ná ndyuloo nguꞌ jiꞌi ̱ yu. 12 Pana ndiꞌi ̱ xi ñati ̱ nu cua ngusñi chaꞌ jiꞌi ̱ yu, jlya tiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi ̱ yu liꞌ; jiꞌi ̱ ñati ̱ biꞌ nda Ni chacuayáꞌ chaꞌ caca nguꞌ biꞌ sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. 13 Loꞌo ñati ̱nu laca sñiꞌ ycuiꞌ

QuityinunguscuaSanJuanñiꞌya̱ nguachaꞌjiꞌi̱Jesús fileSANJUAN1:1 1 SANJUAN1:13 QuityinunguscuaSanJuanñiꞌya̱ nguachaꞌjiꞌi̱Jesús NguanuscatiSñiꞌycuiꞌNdyosiñati̱

Embed Size (px)

Citation preview

SAN JUAN 1:1 1 SAN JUAN 1:13

Quityi nu nguscua San Juan ñiꞌyangua chaꞌ jiꞌi Jesús

Ngua nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ñati 1Nungua tya clyo la ndiꞌi ycuiꞌ Ndyosi, loꞌo juaꞌa ndiꞌi yu

nu laca tyucui chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi; ngutiꞌi yu biꞌ loꞌo ycuiꞌNdyosi. Nu yunu laca chaꞌ biꞌ, stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi yu loꞌoycuiꞌ Ndyosi. 2 Stuꞌba ti ngutiꞌi yu biꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi nungua tya clyo la. 3Loꞌo yu biꞌ ngüiñá Ni lcaa lo na; ni sca nanu ntsuꞌu chalyuu, ná ngüiñá Ni jiꞌi si ná loꞌo yu biꞌ. 4 Caslo ycuiꞌ Ndyosi nduꞌu yu biꞌ yaa chaꞌ caca tsoꞌo cresiya jiꞌi ñati chalyuu na. Nguaꞌni yu chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na lcaachaꞌ liñi, xquiꞌya xee nu ta Ni chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌna.5 Ñaꞌa ti tya ntyijiꞌi xee biꞌ su talya nu ntsuꞌu neꞌ cresiyajiꞌi nguꞌ cuxi, chaꞌ ná caca jiꞌi nguꞌ cuxi xubiꞌ xee biꞌ.

6-7Nda ycuiꞌ Ni jiꞌi Juan chaꞌ chcuiꞌ loꞌo ñati chaꞌ jiꞌi xeenu cua ta ti Ni chaꞌ tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi ñati. Cua yaa Juanchaꞌ ta chaꞌ biꞌ loꞌo ñati, chaꞌ xñi lcaa ñati chaꞌ jiꞌi ycuiꞌNdyosi xquiꞌya chaꞌ nu nchcuiꞌ Juan loꞌo nguꞌ. 8 Siꞌi nu xeenu nda ycuiꞌ Ndyosi laca ycuiꞌ Juan, na yaa ti Juan chaꞌculuꞌu chaꞌ biꞌ jiꞌi ñati. 9Nu laca xee nu chañi ca, cua lijyayu biꞌ lo yuu chaꞌ ta xee nu caca tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi cuañaꞌa ca ñati.

10Ndiꞌi yu biꞌ lo yuu, la cuiꞌ ti chaꞌ nu cua nda ycuiꞌ Niloꞌo ñati. Loꞌo yu biꞌ ngüiñá Ni chalyuu, pana ná ndyulooñati chalyuu jiꞌi yu biꞌ liꞌ. 11 Yaa yu biꞌ chalyuu su laca tyinquichaꞌ, loꞌo juaꞌa ñati chalyuu nu ngüiñá yu, ná ndyuloonguꞌ jiꞌi yu. 12 Pana ndiꞌi xi ñati nu cua ngusñi chaꞌ jiꞌi yu,jlya tiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi yu liꞌ; jiꞌi ñati biꞌ nda Ni chacuayáꞌ chaꞌcaca nguꞌ biꞌ sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. 13Loꞌo ñati nu laca sñiꞌ ycuiꞌ

SAN JUAN 1:14 2 SAN JUAN 1:21Ndyosi ni, ná nclya nguꞌ biꞌ ñiꞌya nu nclya scaa sñiꞌ ñati;sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca nguꞌ biꞌ, siꞌi sca ñati chalyuu laca nunduꞌni cucui cresiya jiꞌi nguꞌ biꞌ.

14 Ngua yu biꞌ ñati, la cuiꞌ yu nu laca chaꞌ jiꞌi ycuiꞌNdyosi. Stuꞌba ti ngutiꞌi yu loꞌo na nde chalyuu. Cua naꞌaya jiꞌi yu chaꞌ tlyu tsa chaꞌ ntsuꞌu jiꞌi yu, chaꞌ laca yu nu scati Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Xcuiꞌ tsoꞌo tsa nduꞌni yu loꞌo na, xcuiꞌchaꞌ liñi nchcuiꞌ yu. 15Nde laca chaꞌ nu nchcuiꞌ Juan chaꞌjiꞌi nu Jesús biꞌ. Cuii nchcuiꞌ Juan liꞌ:

―Nu nde laca nu quiꞌyu nu ni naꞌ jiꞌi ma chaꞌ tyuꞌutucua tiyaꞌ la nde chalyuu ―nacui Juan―, masi tlyu lachaꞌ ntsuꞌu jiꞌi ycuiꞌ yu que naꞌ. Juaꞌa ni naꞌ jiꞌi ma, chaꞌnu loꞌo bilya cala naꞌ cua luꞌú ycuiꞌ yu.

16 Lcaa na tsiyaꞌ ti ntsuꞌu jiꞌi Jesús, loꞌo lcaa tsa ndyijichaꞌ tsoꞌo jiꞌna xquiꞌya Jesús. 17Cua saꞌni nda jyoꞌo Moiséschaꞌ loꞌo ñati, lcaa ñaꞌa cña nu ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni ñati cuentya jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi. Pana nu loꞌo yaa Jesucristo ni,xaꞌ ñaꞌa nguaꞌni Ni; nda tsa Ni chaꞌ xlyaꞌbe jiꞌna, nguluꞌuNi chaꞌ liñi jiꞌna liꞌ. 18 Ni sca ñati ná naꞌa nguꞌ jiꞌi ycuiꞌNdyosi; sca ti Jesús nu nguluꞌu jiꞌna ñati chalyuu na ñiꞌyalaca ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo nu Jesús biꞌ ni, laca yu nu sca ti Sñiꞌycuiꞌ Ndyosi, nu tyacaꞌa tsa jiꞌi Ni.

Nchcuane nguꞌ judío jiꞌi Juan Bautista: “¿Tilaca laca nuꞌu?”19 Nda Juan chaꞌ loꞌo tyuu tyaꞌa sti joꞌó loꞌo nguꞌ xirta;

ngutuꞌu nguꞌ nde quichi Jerusalén, ndyalaa nguꞌ su ndiꞌi nu Juan biꞌ liꞌ. Cua ngulo nguꞌ judío nu ndiꞌi ca biꞌ cña jiꞌi nguꞌ biꞌ, chaꞌ caa nguꞌ slo Juan chaꞌ xcuane nguꞌ jiꞌi Juantilaca laca. 20 Ná ntyujuꞌu tiꞌ Juan; liñi nda chaꞌ loꞌo nguꞌchaꞌ siꞌi ycuiꞌ laca Cristo, nu ñati tlyu nu nda Ni jiꞌi chaꞌcaa nde chalyuu.

21―¿Tilaca laca nuꞌu lacua? ―nacui nguꞌ―. ¿Ha jyoꞌoElías laca nuꞌu?

SAN JUAN 1:22 3 SAN JUAN 1:29―Siꞌi biꞌ laca naꞌ ―nacui Juan.―Cua tyuꞌu tucua ti sca nu cusuꞌ nu chcuiꞌ chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ

Ndyosi loꞌo ya, ntiꞌ ya ―nacui nguꞌ―. ¿Ha siꞌi nu biꞌ lacanuꞌu?

―Siꞌi naꞌ ―nacui Juan liꞌ.22―¿Tilaca ta laca nuꞌu? ―nacui nguꞌ―. Ntsuꞌu chaꞌ

xacui ya chaꞌ jiꞌi ñati nu ngulo cña jiꞌi ya chaꞌ caa ya ca nde.¿Ñiꞌya chaꞌ nchcuiꞌ ta nuꞌu chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ ca?

23 Liꞌ nguxacui Juan chaꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌ:―Ndiꞌya chaꞌ nduꞌni naꞌ loꞌo cuii nchcuiꞌ naꞌ nda naꞌ

chaꞌ loꞌo ñati su ndu naꞌ neꞌ quixiꞌ: “Xquiñi clyama tyucuii su caa nu Xuꞌna na”. Biꞌ laca sca chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nucua nchcuiꞌ jyoꞌo Isaías loꞌo nguꞌ saꞌni.

24 Loꞌo xi nguꞌ fariseo ngutiꞌi laja nguꞌ nu yaa slo Juan.Tacati tsa nduꞌni nguꞌ biꞌ. 25Nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo Juan liꞌ:

―¿Ni chaꞌ laca ndu nuꞌu ntyucuatya nuꞌu jiꞌi nguꞌ si siꞌinu ñati tlyu biꞌ laca nuꞌu, si siꞌi jyoꞌo Elías laca nuꞌu, si siꞌinu cusuꞌ nu chcuiꞌ chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi laca nuꞌu?

26 ―Loꞌo hitya ti ntyucuatya naꞌ jiꞌi nguꞌ ―nacui Juan―. Pana ndu chaca ñati slo cuꞌma juani, masi ná nsloma jiꞌi yu biꞌ. Tiyaꞌ la yaa nu ndu biꞌ nde chalyuu, naꞌ ngulayala la; pana tlyu la chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi ycuiꞌ, sube la chaꞌjnaꞌ ―nacui Juan jiꞌi nguꞌ―. 27 Tsoꞌo tsa cña ngujui ꞌnantiꞌ naꞌ―nacui―, masi caña nu ntsuꞌu quiyaꞌ ñati biꞌ satiꞌnaꞌ juata.

28 Juaꞌa ngua nde loyuu su cuentya Betábara, ca su nduJuan ntyucuatya jiꞌi nguꞌ. Nde chaca tsuꞌ staꞌa Jordánntsuꞌu Betábara biꞌ.

Nu msta luꞌú chaꞌ cuityi quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi ñati 29 Ca chaca tsa naꞌa Juan chaꞌ cua lijya ti Jesús slo. Loꞌo

liꞌ nacui Juan jiꞌi ñati nu ndu slo:―Ñaꞌa tsoꞌo ma jiꞌi nu cusuꞌ cua ―nacui―. Cua

ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi nu cua chaꞌ caca yu sca msta

SAN JUAN 1:30 4 SAN JUAN 1:38luꞌú, chaꞌ cuityi lcaa quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi ñati chalyuu―nacui―. 30 Chaꞌ jiꞌi yu biꞌ nchcuiꞌ naꞌ, nu loꞌo ni naꞌ jiꞌi ma chaꞌ cua tyuꞌu tucua ti sca ñati loyuu re. Tlyu la chaꞌjiꞌi yu biꞌ que naꞌ, masi tiyaꞌ la nduꞌu tucua biꞌ. Juaꞌa ni naꞌjiꞌi ma chaꞌ nu loꞌo tya lyiji cala naꞌ, cua luꞌú yu biꞌ. 31 Loꞌonaꞌ ni, ná ndyuloo naꞌ jiꞌi ycuiꞌ yu biꞌ; pana cua yaa naꞌntyucuatya naꞌ jiꞌi ñati loꞌo hitya ti chaꞌ caca tyuloo nguꞌIsrael jiꞌi yu biꞌ.

32 Chaca quiyaꞌ tsoꞌo tsa nchcuiꞌ Juan chaꞌ jiꞌi Jesús loꞌonguꞌ:

―Cua naꞌa naꞌ loꞌo ngutuꞌu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nde cuayaa nguaꞌya lo Jesús ñiꞌya ndaꞌya sca paloma ―nacui―.33 Ná ndyuloo naꞌ jiꞌi Jesús clyo, pana ycuiꞌ Ndyosi lacanu ndachaꞌ chaꞌ biꞌ ꞌna, ycuiꞌ Ndyosi laca nu ngulo cñajnaꞌ chaꞌ tyucuatya jiꞌi nguꞌ. Ndiꞌya nchcuiꞌ Ni loꞌo naꞌ:“Loꞌo ñaꞌa nuꞌu chaꞌ lijya ndaꞌya Xtyiꞌi ycuiꞌ Naꞌ lo scañati”, nacui Ni, “liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nuꞌu chaꞌ yu biꞌ laca nutyucuatya jiꞌi nguꞌ loꞌoXtyiꞌi ycuiꞌ Naꞌ, ngaꞌaa siꞌi loꞌo hityati”. 34 Ycuiꞌ ti naꞌ cua naꞌa naꞌ jiꞌi chaꞌ biꞌ. Chañi chaꞌ nunchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma, chaꞌ yu biꞌ laca nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌNdyosi; na cua ngusubi Ni jiꞌi yu biꞌ.

Ñati nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi Jesús nu ngua clyo35 Ngua chaca tsa, xaꞌ ndu Juan, ndu loꞌo tucua tyaꞌa

nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi; yaa Jesús liꞌ. 36Naꞌa Juan jiꞌi yu,loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Juan chaꞌ jiꞌi Jesús:

―Nu cua cacamsta luꞌú nu cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi chaꞌ cajaa yu xquiꞌya na.

37 Loꞌo ndyuna nu tucua tyaꞌa nguꞌ biꞌ chaꞌ nu nacui Juan, liꞌ ndyaa lcaꞌa nguꞌ biꞌ jiꞌi Jesús. 38Nguxtyacui Jesústyucuii su yaa, naꞌa yu chaꞌ lcaꞌa nguꞌ biꞌ jiꞌi. Liꞌ nchcuaneJesús jiꞌi nguꞌ:

―¿Na laca tsaana cuꞌma?

SAN JUAN 1:39 5 SAN JUAN 1:46

―Mstru ―nacui nguꞌ jiꞌi Jesús―, ¿macala ndiꞌi nuꞌu?―Caa naꞌa ma xi ꞌna ―nacui Jesús liꞌ.39 Biꞌ chaꞌ ndyaa nguꞌ niꞌi ca su ndyalaa Jesús, ndyaa

chcuiꞌ nguꞌ loꞌo yu. Ngua hora cua jacua nde ngusii loꞌondyalaa nguꞌ ca biꞌ, loꞌo liꞌ ndyanu nguꞌ loꞌo yu tyucui ndengusii.

40 Ngua tucua tyaꞌa ñati nu ngutuꞌu lcaꞌa jiꞌi Jesús liꞌ,nu loꞌo cua ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ Juan loꞌo nguꞌ.Tsaca yu biꞌ nu naa Andrés, tyaꞌa ngula Simón Pedro laca.41Hora ti ndyaa Andrés ndyaana jiꞌi tyaꞌa, la cuiꞌ nu Simónbiꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ Andrés loꞌo:

―Cua nquijeloo jiꞌi ya ñiꞌya nu laca Cristo, nu ñati tlyunu nda Ni jiꞌi lijya nde chalyuu ―nacui.

42Loꞌo liꞌ ndyaa loꞌo jiꞌi Simón ca slo Jesús. Ñaꞌa tsa Jesúsjiꞌi Simón biꞌ, ndiꞌya nacui yu jiꞌi liꞌ:

―Simón naa nuꞌu ―nacui―, sñiꞌ Jonás laca nuꞌu; panaCefas ca naa nuꞌu nde loo la ―ñiꞌya ntiꞌ na chcuiꞌ nachaꞌcña jiꞌna: sca quee; stuꞌba ti ndyuꞌu chaꞌ biꞌ loꞌo Pedro.

Ngusiꞌya Jesús jiꞌi Felipe loꞌo jiꞌi Natanael43 Ca chaca tsa, liꞌ ngua tiꞌ Jesús tyaa yu nde Galilea. Liꞌ

ndyacua tyaꞌa yu loꞌo sca nu quiꞌyu nu naa Felipe:―Yaꞌa nuꞌu loꞌo naꞌ ―nacui Jesús jiꞌi Felipe liꞌ.44 La cuiꞌ nguꞌ Galilea laca Felipe biꞌ, juaꞌa laca Andrés

loꞌo Pedro; quichi Betsaida laca quichi tyi nguꞌ.45Liꞌ ndyaa Felipe chaꞌ chcuiꞌ loꞌo Natanael tyaꞌa ndyaꞌa

nu Felipe biꞌ:―Cua naꞌa ya jiꞌi Cristo, nu ñati tlyu nu cua saꞌni

nguscua jyoꞌo Moisés chaꞌ jiꞌi lo quityi jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi―nacui Felipe―. La cuiꞌ chaꞌ jiꞌi yu biꞌ cua nchcuiꞌ lcaajyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi saꞌni. Jesús naayu biꞌ, sñiꞌ sca nu naa José. Nazaret laca quichi tyi yu.

46 ―¿Ha tsoꞌo quichi biꞌ? ―nacui Natanael―. ¿Hantsuꞌu ñati tsoꞌo nde quichi Nazaret biꞌ?

SAN JUAN 1:47 6 SAN JUAN 2:3―Yaa naꞌa nuꞌu xi jiꞌi lacua ―nacui Felipe.47 Loꞌo naꞌa Jesús chaꞌ lijya Natanael slo, liꞌ nacui:―Nde cua lijya sca nguꞌ Israel nu chañi chaꞌ ndyuꞌni

tlyu jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi. Ná ntsuꞌu chaꞌ cuiñi jiꞌi yu jua tsiyaꞌti.

48Nchcuane Natanael jiꞌi Jesús liꞌ:―¿Ñiꞌya ngua jinuꞌu, cusuꞌ, chaꞌ ndyuloo nuꞌu jnaꞌ?Liꞌ nacui Jesús:―Loꞌo tya lyiji chcuiꞌ Felipe loꞌo nuꞌu, tya liꞌ naꞌa naꞌ

jinuꞌu ca su ndu neꞌ yaca quityi ca biꞌ.49―Mstru―nacui Natanael―, chañi chaꞌ nuꞌu laca nu

sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, nuꞌu laca Rey nu laca loo jiꞌi nguꞌIsrael.

50 Loꞌo liꞌ nguxacui Jesús chaꞌ jiꞌi Natanael:―¿Ha biꞌ chaꞌ jlya tiꞌ nuꞌu jnaꞌ ―nacui yu―, xquiꞌya

chaꞌ cua nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu chaꞌ cua naꞌa naꞌ jinuꞌu caneꞌ yaca quityi biꞌ? ―nacui―. Chaꞌ xca ti laca biꞌ, tonu lachaꞌ ñaꞌa nuꞌu nde loo la.

51 Loꞌo liꞌ nacui Jesús jiꞌi nguꞌ:―Ta naꞌ sca chaꞌ liñi loꞌo ma juani ―nacui yu―. Nde

loo la ñaꞌa ma chaꞌ tyucua yaala ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosinde cua. Liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma chaꞌ cua nda Ni ꞌna lijyaachaꞌ caca naꞌ ñati chalyuu. Loꞌo ca su tyu naꞌ biꞌ, ca biꞌñaꞌa ma jiꞌi nguꞌ xca nu ndiꞌi slo ycuiꞌ Ndyosi; tyaꞌa nguꞌbiꞌ, tyacui nguꞌ biꞌ nde cua, caꞌya nguꞌ biꞌ nde su tyu naꞌ.

2Ndyaa Jesús su ngujui clyoꞌo nguꞌ

1-2 Loꞌo ngua sna tsa, liꞌ ndyaa xtyaꞌa Jesús su ngujuiclyoꞌo nguꞌ ca quichi Caná nde loyuu su cuentya Galilea.Loꞌo juaꞌa cua nguane nguꞌ jiꞌi Jesús loꞌo jiꞌi nu nguꞌ nundyaca tsaꞌa jiꞌi, biꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ ndyaa nguꞌ taꞌa. 3Loꞌo

SAN JUAN 2:4 7 SAN JUAN 2:11liꞌ ngaꞌaa ngujui vino coꞌo nguꞌ nu ndiꞌi taꞌa biꞌ, ndye biꞌ.Liꞌ ndyaa xtyaꞌa Jesús ndyaa cachaꞌ jiꞌi yu:

―Cua ndye vino ndyoꞌo nguꞌ ―nacui.4Nguxacui Jesús chaꞌ jiꞌi xtyaꞌa liꞌ:―¿Ha cña ꞌna laca cua? Tya lyiji tyalaa hora chaꞌ culuꞌu

loo naꞌ jiꞌi ñati tilaca laca naꞌ.5Masi juaꞌa nchcuiꞌ yu, ndiꞌya nchcuiꞌ xtyaꞌa yu loꞌomsu

liꞌ:―Cuaꞌni ma ñiꞌya nu ñacui yu chaꞌ cuaꞌni ma ―nacui.6 Nde cua ti ndu scuá tyaꞌa quityuꞌ hitya, quityuꞌ tonu

ndyaꞌ loꞌo quee laca biꞌ. Loꞌo ngutsaꞌá quityuꞌ biꞌ, ntsuꞌumasi jacuayala litro, masi sca siyentu litro hitya, chaꞌ cualaca cña nu ntsuꞌu jiꞌi nguꞌ judío biꞌ, chaꞌ quiꞌí quiyaꞌ nguꞌloꞌo tsaa nguꞌ niꞌi. 7 Liꞌ nacui Jesús jiꞌi msu biꞌ:

―Cuaꞌni chaꞌá ma quityuꞌ cua loꞌo hitya.Nguaꞌni chaꞌá nguꞌ quityuꞌ biꞌ ñaꞌa cuayáꞌ nu ngutsaꞌá

tsoꞌo.8―Culo ma xi hitya ―nacui Jesús liꞌ―. Yaa loꞌo ma jiꞌi

chaꞌ coꞌo nu ñati nu ndyuꞌni taꞌa re.Juaꞌa nguaꞌni nguꞌ liꞌ, nda nguꞌ xi hitya coꞌo nguꞌ.

9Ndyoꞌo cuayáꞌ nu laca loo jiꞌi taꞌa biꞌ, loꞌo liꞌ vino ndyaca.Ná jlo tiꞌ nu cusuꞌ biꞌ macala ngutuꞌu vino biꞌ, msu ti jlotiꞌ chaꞌ hitya ndyaa ndyiquiꞌya nguꞌ tsa laca vino biꞌ. Liꞌngusiꞌya nu laca loo jiꞌi taꞌa biꞌ jiꞌi cutsii, nchcuiꞌ loꞌo:

10 ―Xaꞌ ñati ni ―nacui―, xcuiꞌ vino nu tsoꞌo la lacanu nda nguꞌ ndyiꞌyu ñati loꞌo nxana ti taꞌa; ñaꞌa cuayáꞌ nunguaalaꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ ndyoꞌo tsa nguꞌ vino biꞌ, ca liꞌ ndanguꞌ vino cuxi la chaꞌ coꞌo nguꞌ nu ndiꞌi taꞌa ―nacui nulaca loo jiꞌi taꞌa jiꞌi cutsii―. Pana nuꞌu ni, masi cua tye titaꞌa, hasta liꞌ nda nuꞌu vino nu tsoꞌo la chaꞌ coꞌo na. Tsoꞌotsa biꞌ.

11Caquichi Canánde loyuu su cuentyaGalilea ngua chaꞌbiꞌ loꞌo nguxana nguaꞌni Jesús chaꞌ tlyu cuentya jiꞌi ycuiꞌ

SAN JUAN 2:12 8 SAN JUAN 2:18

Ndyosi. Loꞌo chaꞌ tlyu biꞌ nguluꞌu loo ycuiꞌ Jesús jiꞌi nguꞌ,chaꞌ ñaꞌa nguꞌ chaꞌ tlyu tsa chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi ycuiꞌ yu. Biꞌchaꞌ nguxana nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi yu, jlya tiꞌ nguꞌ jiꞌi ycuiꞌ ca Jesús.

12 Tiyaꞌ la liꞌ ngutuꞌu Jesús ndyaa yu nde quichi Caper-naum. Ndyaa yu loꞌo xtyaꞌa yu, loꞌo nguꞌ quiꞌyu tyaꞌa yu,loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi yu ndyaa nguꞌ; pana xti ti tsandyanu nguꞌ ca biꞌ.

Nguloꞌo Jesús jiꞌi nguꞌ cuxi nu ntsuꞌu neꞌ laa tonu13 Cua ngulala ti taꞌa pascua jiꞌi nguꞌ judío biꞌ, loꞌo liꞌ

ndyaa Jesús taꞌa nde Jerusalén. 14Ndyaa Jesús neꞌ laa tonuca biꞌ, loꞌo liꞌ naꞌa yu chaꞌ ndiꞌi tsa nguꞌ ndyuꞌni nguꞌ ngananeꞌ laa biꞌ; ndujuiꞌ tsa nguꞌ toro, ndujuiꞌ nguꞌ xlyaꞌ, ndujuiꞌnguꞌ paloma chaꞌ caca msta jiꞌi nguꞌ neꞌ laa. Loꞌo juaꞌangaꞌa nguꞌ nu nduꞌni ngana jiꞌi ñati loꞌo nchcutsaꞌa nguꞌcñi nu cuaꞌnijoꞌo jiꞌi nguꞌ neꞌ laa, ntucua nguꞌ biꞌ toꞌ mesajiꞌi nguꞌ. 15 Loꞌo liꞌ ngusñi Jesús sca reta chaꞌ quijiꞌi yu jiꞌi nguꞌ nu ndyuꞌni ngana biꞌ, chaꞌ culoꞌo yu jiꞌi nguꞌ biꞌ tyuꞌunguꞌ toꞌ laa biꞌ; loꞌo xlyaꞌ jiꞌi nguꞌ, loꞌo toro jiꞌi nguꞌ, loꞌolcaa yuꞌba jiꞌi nguꞌ, nguloꞌo yu jiꞌi nguꞌ nduꞌu nguꞌ ndeliyaꞌ. Liꞌ nguxlyú yu mesa su ntucua nguꞌ nu nchcutsaꞌacñi, nchcuaa yu jiꞌi cñi biꞌ. 16 Liꞌ nacui Jesús jiꞌi ñati nundujuiꞌ paloma biꞌ:

―Yaa loꞌo ma jiꞌi yuꞌba cua nde liyaꞌ ―nacui yu―.Ngaꞌaa cuaꞌni ma chaꞌ niꞌi lcayaꞌ caca niꞌi tlyu re jiꞌi Stinaꞌ.

17Liꞌ ndyiꞌu tiꞌ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa biꞌ jiꞌi sca chaꞌ nunscua lo quityi jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la: “Caca ñuꞌu tiꞌnaꞌ chaꞌ tijiꞌ tsa tiꞌ naꞌ jiꞌi niꞌi su laca tyi nuꞌu”, nacui quityibiꞌ.

18Ñasiꞌ tsa nguꞌ judío liꞌ, biꞌ chaꞌ nchcuane nguꞌ jiꞌi Jesúsndiꞌya:

SAN JUAN 2:19 9 SAN JUAN 3:2―¿Tilaca laca nu nda chacuayáꞌ chaꞌ cuaꞌni nuꞌu juaꞌa?

¿Ñiꞌya cuaꞌni nuꞌu chaꞌ jlya tiꞌ ya hi?19 ―Cuityi ma niꞌi re ―nacui Jesús―, loꞌo liꞌ chuꞌ sna

tsa xaꞌ cuiñá naꞌ jiꞌi chaca quiyaꞌ.20 Liꞌ nacui nguꞌ jiꞌi Jesús:―Tuꞌba ntucua scuá yija ndye ndyaꞌ laa tlyu re―nacui

nguꞌ―. ¿Ha taca jinuꞌu cuiñá jiꞌi chaca quiyaꞌ chuꞌ sna tsati?

21 Pana siꞌi chaꞌ jiꞌi laa tlyu nchcuiꞌ Jesús, masi nda yusca chaꞌ loꞌo nguꞌ ñiꞌya nu caca jiꞌi ycuiꞌ ca yu, ñiꞌya nutyuꞌú ycuiꞌ chaca quiyaꞌ loꞌo cua ngujuii yu. 22Biꞌ chaꞌ loꞌocua ndyuꞌú Jesús chaca quiyaꞌ, liꞌ ndyiꞌu tiꞌ nguꞌ nu ndyacatsaꞌa jiꞌi ñiꞌya nu nacui Jesús jiꞌi nguꞌ tsa biꞌ; liꞌ jlya tiꞌ nguꞌchaꞌ nu nscua lo quityi jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni, loꞌojuaꞌa jlya tiꞌ nguꞌ ñaꞌa chaꞌ nu nda Jesús loꞌo nguꞌ tya liꞌ.

Jlo tiꞌ Jesús ñiꞌya nu ntsuꞌu tyiquee lcaa ñati 23 Loꞌo ndiꞌi Jesús Jerusalén taꞌa pascua biꞌ, liꞌ nxana

quiñaꞌa ñati jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ yu, nu loꞌo cua naꞌanguꞌ lcaa chaꞌ tlyu nu nguaꞌni yu. 24 Pana jlo tiꞌ Jesús chaꞌná jlya tsoꞌo tiꞌ nguꞌ jiꞌi, chaꞌ tsoꞌo tsa ndyuloo yu jiꞌi nguꞌ,lcaa ñaꞌa chaꞌ nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi scaa ñati. 25 Nántsuꞌu chaꞌ cachaꞌ xaꞌ ñati jiꞌi yu ñiꞌya ntsuꞌu cresiya jiꞌi scaa nguꞌ, chaꞌ jlo tsa tiꞌ ycuiꞌ ca yu ñiꞌya ntsuꞌu cresiya jiꞌi lcaa ñati.

3Jesús loꞌo Nicodemo

1Ntsuꞌu sca nguꞌ cusuꞌ jiꞌi nguꞌ judío nu naa Nicodemo,nguꞌ fariseo laca. Loꞌo nguꞌ fariseo ni, tacati tsa nduꞌniycuiꞌ nguꞌ, ntiꞌ nguꞌ. 2Ndyaa nu cusuꞌ biꞌ sca talya su ngaꞌaJesús:

―Mstru Jesús ―nacui―, jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ nuꞌu laca scamstru nu nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi lijya chalyuu, chaꞌ ná ngua

SAN JUAN 3:3 10 SAN JUAN 3:11jinuꞌu cuaꞌni ni sca chaꞌ tlyu si ná nxtyucua ycuiꞌ Ndyosijinuꞌu. Ná nchca jiꞌi ñati chalyuu cuaꞌni nguꞌ juaꞌa―nacui Nicodemo jiꞌi Jesús.

3 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo:―Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo nuꞌu juani: nduꞌni ycuiꞌ

Ndyosi Sti naꞌ chaꞌ cala ñati chaca quiyaꞌ, si ntiꞌ nguꞌ xñinguꞌ chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ni chaꞌ caca Ni loo neꞌ cresiya jiꞌi nguꞌ―nacui.

4 ―¿Ñiꞌya caca cala na chaca quiyaꞌ si cua cusuꞌ na?―nacui Nicodemo jiꞌi Jesús― ¿Ha taca tyatí na neꞌ xtyaꞌana chaca quiyaꞌ chaꞌ xaꞌ cala na? ―nacui.

5-6―Ta naꞌ sca chaꞌ liñi loꞌo nuꞌu juani―nacui Jesús―.Ñati laca nu nclya loꞌo nduꞌni cala ñati chalyuu jiꞌi, panaXtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi laca nu nduꞌni chaꞌ chaꞌa cresiya jiꞌi nguꞌ ―nacui Jesús―. Ntsuꞌu chaꞌ caca cucui cresiyajiꞌi ma si cua ntiꞌ ma chaꞌ culo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi ma.Ntsuꞌu chaꞌ tyuꞌu ma lo hitya, loꞌo juaꞌa ntsuꞌu chaꞌ tyanuXtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi neꞌ cresiya jiꞌi ma ―nacui Jesús jiꞌi Nicodemo―. 7 Ná culacua tsa tiꞌ nuꞌu chaꞌ nchcuiꞌ naꞌloꞌo nuꞌu chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cala ñati chaca quiyaꞌ. 8 Cuiꞌi ni, nchca cuiꞌi macala su ntiꞌ; masi nduna na chaꞌ ndañinchca cuiꞌi liꞌ, pana ná nchca cuayáꞌ tiꞌ namacala ngutuꞌu,ma nde tsaa cuiꞌi biꞌ liꞌ ―nacui yu―. La cuiꞌ juaꞌa laca loꞌoXtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi, nánchca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ ñiꞌya nunduꞌniNi chaꞌ caca cui cresiya jiꞌi nguꞌ ―nacui Jesús jiꞌi.

9 ―¿Ñiꞌya juaꞌa? ¿Ñiꞌya caca chaꞌ biꞌ? ―nacui Nicodemo liꞌ.

10 Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo:―¿Ha siꞌi mstru cusuꞌ laca nuꞌu jiꞌi nguꞌ judío? ¿Ni chaꞌ

laca ná nda nuꞌu cuentya jiꞌi chaꞌ biꞌ lacua? ―nacui yu―.11 Liñi tsa chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo nuꞌu. Nu cuare, liñi nchcuiꞌya jiꞌi sca chaꞌ nu cua jlo tiꞌ ya, sca chaꞌ nu cua naꞌa ya,pana ná ntucuá ma tsiyaꞌ ti chaꞌ nu nchcuiꞌ ya ―nacui

SAN JUAN 3:12 11 SAN JUAN 3:19yu―. 12Ntsuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma cuentya jiꞌi chalyuu re, pana ná jlya tiꞌ ma chaꞌ biꞌ. ¿Ñiꞌya caca chaꞌjlya tiꞌ ma jnaꞌ si chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma scaa chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nu laca loo? ―nacui Jesús jiꞌi Nicodemo―.

13 ’Bilya tsaa ni tsaca ñati ca slo ycuiꞌ Ndyosi. Sca tinaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi ꞌna lijyaa chaꞌ caca naꞌ ñati, cuandyaꞌa naꞌ cajua, chaꞌ cajua laca tyi naꞌ. 14 Loꞌo ngutiꞌi jyoꞌo Moisés nde natiꞌ btyi biꞌ cua saꞌni la, ngusicua yu jiꞌi sca cuaña chcua nu ndacui chuꞌ yaca chaꞌ ñaꞌa nguꞌ cuañabiꞌ, chaꞌ caca joꞌo jiꞌi quicha nu ntsuꞌu jiꞌi nguꞌ biꞌ ―nacui Jesús―. Ñiꞌya nu ngusicua jiꞌi cuaña biꞌ, juaꞌa ngaꞌa chaꞌsicua nguꞌ jnaꞌ lo crusi, naꞌ nu lijyaa chaꞌ caca naꞌ ñati.15 Loꞌo liꞌ cua ñaꞌa ca cuꞌma nu xñi ma chaꞌ jnaꞌ, liꞌ cajachalyuu tsoꞌo jiꞌi ma, chalyuu nu ná ngaꞌa chaꞌ tye―nacui Jesús jiꞌi Nicodemo―.

Ntsuꞌu tsa tyiquee Ni ñaꞌa Ni jiꞌi ñati 16 ’Ntsuꞌu tsa tyiquee ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa Ni jiꞌi ñati

chalyuu, biꞌ chaꞌ cua nda ycuiꞌ Ni jnaꞌ nu laca Sñiꞌ ycuiꞌca Ni lijya naꞌ chalyuu. Ná tsaa ñati ca bilyaa si xñi nguꞌchaꞌ jnaꞌ, nu laca sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi; caja chalyuu tsoꞌojiꞌi nguꞌ biꞌ, chalyuu nu ná ngaꞌa chaꞌ tye ―nacui Jesús―.17 Siꞌi chaꞌ sta ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ quiꞌya jiꞌi ñati chalyuunda Ni jnaꞌ lijya naꞌ chalyuu, na cua lijya naꞌ chaꞌ cuityi naꞌquiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi ñati chalyuu; biꞌ chaꞌ cua nda Ni jnaꞌlijya naꞌ ―nacui Jesús―.

18 ’Ná xcubeꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi cua ñaꞌa ca ñati nu xñichaꞌ jnaꞌ. Cua nguaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi lcaa ñati nu ná nxñichaꞌ jnaꞌ, chaꞌ xcubeꞌ Ni jiꞌi nguꞌ, chaꞌ ná ntajaꞌa nguꞌ jlyatiꞌ nguꞌ jnaꞌ chaꞌ laca nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ―nacui Jesús―. 19Na cua nda ycuiꞌ Ndyosi xee lijya lo yuu, pananá ntajaꞌa ñati chalyuu tyiꞌi su xee biꞌ. Ntsuꞌu tsa nguꞌ nundiya la tiꞌ tyiꞌi nguꞌ su talya ñaꞌa, chaꞌ xñaꞌa tsa nguꞌ biꞌ;

SAN JUAN 3:20 12 SAN JUAN 3:28biꞌ chaꞌ ntsuꞌu quiꞌya nu ngusta Ni jiꞌi nguꞌ biꞌ. 20Ná ntiꞌ nuñati xñaꞌa biꞌ chaꞌ ta ycuiꞌ Ndyosi xee nu tyuꞌú neꞌ cresiyajiꞌi nguꞌ. Tyijyuꞌ ti ndyaꞌa nguꞌ biꞌ su ná ñaꞌa xaꞌ ñati jiꞌi nguꞌ, xquiꞌya chaꞌ xcuiꞌ chaꞌ cuxi nduꞌni nguꞌ biꞌ ―nacui Jesús―. 21Ñati nu xñi lcaa chaꞌ liñi nu nda Ni loꞌo ñati ni,nda ycuiꞌ Ndyosi xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi nguꞌ biꞌ. Ndiꞌi nguꞌ su xee biꞌ, chaꞌ taca ca jlo tiꞌ xaꞌ ñati chaꞌ ndyuꞌni nguꞌbiꞌ cua ñaꞌa ca cña nu nclyo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi nguꞌ.

Xaꞌ nda Juan Bautista chaꞌ jiꞌi Jesús loꞌo ñati 22 Tiyaꞌ la liꞌ ndyaa Jesús, ndyaa loꞌo ñati nu ndyaca

tsaꞌa jiꞌi yu, ngutiꞌi nguꞌ xi nde loyuu su cuentya Judea.Ntyucuatya Jesús jiꞌi nguꞌ ca biꞌ. 23 Loꞌo juaꞌa ngaꞌa Juancacua ti, chaꞌ loꞌo tya ntyucuatya Juan jiꞌi nguꞌ. Sca seꞌi sunaa Enón, ca biꞌ ngutu Juan, cacua ti jiꞌi sca seꞌi su naaSalim. Ca biꞌ ntyucuatya jiꞌi nguꞌ chaꞌ ca biꞌ ntsuꞌu tsahitya. Ndyaꞌa tsa nguꞌ chaꞌ tyucuatya jiꞌi nguꞌ. 24 Tya lyijisuꞌba nguꞌ jiꞌi Juan neꞌ chcua tyempo biꞌ.

25 Loꞌo liꞌ nda xi nguꞌ judío chaꞌ cusuu loꞌo nguꞌ nundyaca tsaꞌa jiꞌi Juan; nguxlyú nguꞌ chaꞌ hichuꞌ tyaꞌa nguꞌñiꞌya nu tsoꞌo la cuaꞌni nguꞌ chaꞌ caca lubii cresiya jiꞌi nguꞌcuentya jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi. 26 Biꞌ chaꞌ yaa nguꞌ slo Juan chaꞌchcuiꞌ nguꞌ loꞌo:

―Mstru ―nacui nguꞌ―, nu ñati nu yaa slo nuꞌu ndechaca tsuꞌ staꞌa Jordán tya tsubiꞌ la, la cuiꞌ nu nacui nuꞌuchaꞌ loo la laca ycuiꞌ yu, cua ndyalaa yu biꞌ ntyucuatya yujiꞌi ñati nde tsuꞌ re juani. Ndyaꞌa tsa nguꞌ slo.

27 Liꞌ nguxacui Juan chaꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌ:―Tsa lo cua ti cña nchca jiꞌi scaa na cuaꞌni na, tsa ñaꞌa

nu nda ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ cuaꞌni scaa na ―nacui―.28 Cua ndyuna ma ñiꞌya nu ni naꞌ jiꞌi ma tsubiꞌ ti, chaꞌ siꞌinaꞌ laca Cristo, nu ñati tlyu nu cua caa ti chalyuu. Cualaca ti cña ntsuꞌu jnaꞌ chaꞌ yala la ngutuꞌu tucua naꞌ loyuu

SAN JUAN 3:29 13 SAN JUAN 3:36re chaꞌ quiñi tyucuii su caa ycuiꞌ ―nacui Juan―. 29Ñiꞌyanu laca loꞌo ngujui clyoꞌo nguꞌ, sca ti nu cutsii biꞌ ngujuiclyoꞌo loꞌo nu cuxii; pana lcaa tyaꞌa tsoꞌo cutsii nu ndiꞌi ca biꞌ, tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee nguꞌ. Ñiꞌya loꞌo chaa tiꞌnguꞌ ndiꞌi nguꞌ loꞌo ngujui clyoꞌo nguꞌ, juaꞌa naꞌ tsoꞌo tsantsuꞌu tyiquee naꞌ chaꞌ ñaꞌa naꞌ jiꞌi nguꞌ nu ndyaꞌa loꞌoJesús ―nacui Juan―. 30 Loꞌo juaꞌa caca tlyu la ycuiꞌ yu,sube la nscua chaꞌ caca naꞌ liꞌ.

Nde slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu Jesús31 Loo la laca ycuiꞌ Cristo chaꞌ ngutuꞌu yu nde cua ca su

ntucua ycuiꞌ Ndyosi, yaa yu nde chalyuu. Pana nu Juanni, sñiꞌ sca ñati chalyuu ngua biꞌ; nde chalyuu ntsuꞌu tyi,nchcuiꞌ ñiꞌya nu nchcuiꞌ ñati ti. Nu Jesucristo ni, yaa yubiꞌ nde cua ca su ndiꞌi ycuiꞌ Ndyosi, 32nda yu chaꞌ liñi loꞌona cuentya jiꞌi lcaa na nu cua naꞌa yu, lcaa chaꞌ nu cuandyuna yu ca biꞌ. Pana ná ntajaꞌa ñati xñi chaꞌ nu ndayu loꞌo nguꞌ. 33 Si taquiyaꞌ na jiꞌi chaꞌ nu nda Jesús, liꞌnduꞌni na loꞌo tyaꞌa na chaꞌ liñi tsa laca chaꞌ nu nda ycuiꞌNdyosi loꞌo na. 34Nda Ni jiꞌi nu Jesucristo biꞌ yaa chalyuu,loꞌo juaꞌa xcuiꞌ chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nda yu loꞌo na xquiꞌyaXtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo ycuiꞌ Ndyosi ni, ná ntsuꞌu chaꞌ tyechaꞌ ta Ni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni jiꞌna. 35 Ntsuꞌu tsa tyiquee ycuiꞌNdyosi Sti yu ñaꞌa Ni jiꞌi Sñiꞌ Ni, la cuiꞌ Jesús biꞌ; loꞌo juaꞌalcaa chacuayáꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi ycuiꞌ Ni, la cuiꞌ ti cua nda Nijiꞌi Sñiꞌ Ni lijya. 36 Loꞌo xñi ñati chaꞌ jiꞌi Jesús, Sñiꞌ ycuiꞌNdyosi, ná ngaꞌa chaꞌ tye chalyuu tsoꞌo nu ta Ni jiꞌi nguꞌbiꞌ. Pana ñati nu ná taquiyaꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi chaꞌ nu nchcuiꞌJesús, ná ta Ni chalyuu tsoꞌo jiꞌi nguꞌ biꞌ; xcubeꞌ tsa Ni jiꞌi nguꞌ biꞌ liꞌ.

4Nu cunaꞌa nguꞌ Samaria

SAN JUAN 4:1 14 SAN JUAN 4:101 Loꞌo liꞌ ndyuna nguꞌ fariseo, nda nguꞌ cuentya chaꞌ

quiñaꞌa la ñati ndyaꞌa loꞌo Jesús chaꞌ caca tsaꞌa nguꞌ jiꞌi yu,juaꞌa ntyucuatya yu jiꞌi nguꞌ; xti la nguꞌ ndiꞌi nu ndyacatsaꞌa jiꞌi Juan. 2 Pana siꞌi ycuiꞌ Jesús nu ntyucuatya jiꞌi nguꞌ biꞌ; nu nguꞌ cuañiꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi, biꞌ laca nuntyucuatya jiꞌi nguꞌ. 3 Nu loꞌo ngua cuayáꞌ tiꞌ Jesús chaꞌcua ndyuna nguꞌ fariseo chaꞌ biꞌ, liꞌ nduꞌu yu nde loyuu sucuentya Judea, ndyaa yu chaca quiyaꞌ ca loyuu su cuentyaGalilea biꞌ liꞌ.

4Nu loꞌo ndyaa Jesús tyucuii, nteje tacui yunde loyuu sucuentya Samaria. 5 Liꞌ ndyalaa yu quichi Sicar, sca quichi su ndiꞌi nguꞌ Samaria. Ndiꞌi quichi biꞌ lo yuu nu nda jyoꞌoJacob jiꞌi jyoꞌo José sñiꞌ. 6Ca biꞌ ndu sca tyuu pilya nu nacui nguꞌ chaꞌ tyuu jiꞌi jyoꞌo Jacob laca biꞌ. Nde hora ngua liꞌ,loꞌo juaꞌa ngua cñaꞌ tsa Jesús tyucuii. Liꞌ ndyaa tucua yutoꞌ tyuu biꞌ. 7-8Cua ndyaa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi lquichi,ndyaa nguꞌ cuiꞌya nguꞌ na cacu nguꞌ. Loꞌo liꞌ yaa sca nucunaꞌa nguꞌ Samaria yaa quiꞌya hitya.

―¿Ha ná ta xi hitya coꞌo naꞌ? ―nacui Jesús jiꞌi nucunaꞌa biꞌ.

9 ―Nguꞌ judío laca nuꞌu ―nacui nu cunaꞌa biꞌ―, loꞌonaꞌ, nguꞌ Samaria laca naꞌ. ¿Ni chaꞌ laca ndijña nuꞌu hityajnaꞌ chaꞌ coꞌo nuꞌu? ―nacui nu cunaꞌa biꞌ.

Nacui juaꞌa chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi nguꞌ Samaria loꞌonguꞌ judío tyempo biꞌ. 10 Liꞌ nguxacui Jesús chaꞌ jiꞌi nucunaꞌa biꞌ:

―¿Ha ná jlo ca tiꞌ nuꞌu ñaꞌa chaꞌ tsoꞌo nu nda ycuiꞌNdyosi jiꞌi ñati? ―nacui Jesús―. Si jlo ca tiꞌ nuꞌu tilacalaca nu ngüijña hitya coꞌo jinuꞌu, ná tyiqueeꞌ chcuiꞌ nuꞌuloꞌo naꞌ chaꞌ ta naꞌ hitya coꞌo ycuiꞌ nuꞌu liꞌ ―nacui―,loꞌo liꞌ ta naꞌ hitya coꞌo nuꞌu nu chañi ca chaꞌ cuaꞌni cuꞌúcresiya jinuꞌu.

SAN JUAN 4:11 15 SAN JUAN 4:2011 ―Cusuꞌ ―nacui nu cunaꞌa biꞌ jiꞌi Jesús―, quiꞌñi tsa

tyuu re; ná loꞌo cubeta jinuꞌu ―nacui―. ¿Ñiꞌya caca culonuꞌu hitya chaꞌ cuaꞌni cuꞌú nuꞌu ꞌna? ―nacui―. 12 ¿Hatlyu la nuꞌu que jyoꞌo cusuꞌ Jacob jiꞌna nu nda tyuu re jiꞌi ya? ―nacui―. Ndyiꞌyu jyoꞌo biꞌ hitya tyuu re, loꞌo juaꞌandyiꞌyu sñiꞌ yu, loꞌo scuꞌ nguꞌ ndyiꞌyu hitya re.

13 ―Loꞌo coꞌo nguꞌ hitya tyuu re ―nacui Jesús―, xaꞌtyucua nguityi nguꞌ tiyaꞌ la ―nacui yu―. 14 Loꞌo coꞌonguꞌ hitya nu ta naꞌ, ngaꞌaa tyucua nguityi nguꞌ tsiyaꞌ tiliꞌ ―nacui―. Ta naꞌ sca lo hitya coꞌo nguꞌ nu cuaꞌni cuꞌúcresiya jiꞌi nguꞌ. Ndiꞌya laca biꞌ: ñiꞌya si laca sca suu hityande neꞌ cresiya jiꞌi nguꞌ, juaꞌa ná ngaꞌa chaꞌ tye chalyuu jiꞌi nguꞌ liꞌ.

15 Liꞌ nguxacui nu cunaꞌa biꞌ chaꞌ jiꞌi Jesús:―Ta clya nuꞌu hitya biꞌ coꞌo naꞌ, cusuꞌ ―nacui―, chaꞌ

ngaꞌaa tyucua nguityi naꞌ, chaꞌ ngaꞌaa ta cña ꞌna chaꞌ caaquiꞌya naꞌ hitya ca nde.

16 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu cunaꞌa biꞌ:―Yaa clya nuꞌu yaaquiꞌya jiꞌi clyoꞌo chaꞌ caa ca nde.17―Ná ntsuꞌu clyoꞌo naꞌ ―nacui nu cunaꞌa biꞌ liꞌ.―Liñi nchcuiꞌ nuꞌu loꞌo naꞌ chaꞌ ná ntsuꞌu clyoꞌo nuꞌu

―nacui Jesús liꞌ―. 18 Cua caꞌyu quiyaꞌ ngujui clyoꞌo nuꞌusaꞌni la, loꞌo juaꞌa siꞌi clyoꞌo laca nu quiꞌyu nu ngaꞌa loꞌonuꞌu juani ―nacui―. Liñi tsa chaꞌ nu nchcuiꞌ nuꞌu loꞌonaꞌ.

19―Cusuꞌ ―nacui nu cunaꞌa biꞌ―, cua ngua cuayáꞌ tiꞌnaꞌ juani chaꞌ tii tsa nuꞌu; sca nu laca tuꞌba jiꞌi ycuiꞌ Ndyosichaꞌ nchcuiꞌ Ni loꞌo ñati laca nuꞌu ―nacui―. 20 Caꞌya cuacua ni, tacati tsa caꞌya cua cua jiꞌi jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi ya, chaꞌnde biꞌ ti nguaꞌni tlyu nguꞌ jyoꞌo biꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi; panaxaꞌ chaꞌ ntiꞌ cuꞌma nguꞌ judío, chaꞌ nacui ma chaꞌ ntsuꞌuchaꞌ cuaꞌni tlyu na jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi sca ti ca neꞌ laa tlyu caJerusalén.

SAN JUAN 4:21 16 SAN JUAN 4:2921 ―Cuaꞌa jyaca nuꞌu jnaꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nu cunaꞌa

biꞌ―. Cua ngulala ti tyempo chaꞌ ngaꞌaa cuaꞌni tlyuma jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nde caꞌya tacati cua, ni siꞌi ca quichi Jerusalén―nacui―. 22 Cuꞌma nguꞌ Samaria ni, loꞌo nduꞌni tlyu majiꞌi ycuiꞌ Ndyosi ná nslo ma ti jiꞌi nduꞌni tlyu ma; pananguꞌ judío cuare, nslo ya ti jiꞌi nduꞌni tlyu ya, chaꞌ sca nguꞌquichi tyi ya laca nu ñati tlyu nu cuaꞌni lyaá jiꞌi lcaa ñati ―nacui Jesús jiꞌi nu cunaꞌa biꞌ―. 23 Cua ngulala ti hora,cua la cuiꞌ hora ndyaca juani, chaꞌ cuaꞌni tlyu ma jiꞌi ycuiꞌNdyosi tyucui tyiquee ma. Loꞌo juaꞌa xtyucua Xtyiꞌi ycuiꞌNi jiꞌi ma liꞌ, chaꞌ juaꞌa ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni na loꞌocuaꞌni tlyu na jiꞌi Ni. 24 Ná taca ñaꞌa na jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi;ñiꞌya laca sca xee nu tsoꞌo tsa ntyijiꞌi lijya, juaꞌa laca ycuiꞌNdyosi. Ñati nu chañi chaꞌ ntiꞌ nguꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ni, ngaꞌa chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi Ni tyucui tyiqueenguꞌ; xtyucua Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi nguꞌ biꞌ liꞌ.

25 Loꞌo liꞌ nguxtyacui nu cunaꞌa biꞌ chaꞌ loꞌo Jesús chacaquiyaꞌ:

―Nda naꞌ cuentya chaꞌ cua caa ti sca ñati tlyu nuta ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi chaꞌ caa chalyuu, nu caca naa Cristo―nacui―. Loꞌo caa yu biꞌ, liꞌ culuꞌu liñi yu lcaa chaꞌ tucuijiꞌna.

26 Liꞌ nacui Jesús jiꞌi nu cunaꞌa biꞌ:―La cuiꞌ biꞌ laca naꞌ nu nchcuiꞌ loꞌo nuꞌu juani.27 Liꞌ xaꞌ yaa ñati nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi, ndube tsa tiꞌ nguꞌ

chaꞌ ntucua Jesús ndya chaꞌ loꞌo sca nu cunaꞌa. Pana nánchcuane nguꞌ jiꞌi nu cusuꞌ biꞌ: ¿Ni chaꞌ ntiꞌ nu cunaꞌacua loꞌo nuꞌu? ¿Ni chaꞌ nda nuꞌu loꞌo nu cunaꞌa cua?28 Liꞌ ngusta nu cunaꞌa biꞌ teꞌí hitya lo yuu, ngutuꞌu ndyaalquichi; ndyaa choꞌ ndyaa ndachaꞌ choꞌ jiꞌi nguꞌ quichi chaꞌtsaa nguꞌ tsaa naꞌa nguꞌ jiꞌi Jesús.

29 ―Cajua ti ndu sca ñati nu tii tsa ―nacui nu cunaꞌabiꞌ―. Lcua ti lo cña nu nguaꞌni naꞌ yaa naꞌ chalyuu, lcaa

SAN JUAN 4:30 17 SAN JUAN 4:38chaꞌ biꞌ cua ndachaꞌ nu cusuꞌ biꞌ jnaꞌ. ¿Ha biꞌ nu laca Cristonu ñati tlyu nu cua caa ti, ntiꞌ cuꞌma?

30Liꞌ ngutuꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ ca su ntucua Jesús. 31Lajaliꞌ ndu ñati nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi, tyaꞌna nchcuiꞌ nguꞌ loꞌoJesús chaꞌ cacu yu xi tyaja.

―Mstru ―nacui nguꞌ―, cacu nuꞌu xi.32―Cua nguaalaꞌ tiꞌ naꞌ ―nacui Jesús liꞌ―. Cua ntsuꞌu

xi na ndyacu naꞌ re nu ná nslo ma jiꞌi.33 Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi loꞌo tyaꞌa nguꞌ:―¿Ha yaa nguꞌ yaa loꞌo nguꞌ na cacu yu? ―nacui nguꞌ.34Ndiꞌya nacui Jesús jiꞌi nguꞌ biꞌ liꞌ:―Loꞌo nduꞌni naꞌ cña jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, liꞌ ndyaalaꞌ

tiꞌ naꞌ ñiꞌya si cua ndyacu naꞌ, ñiꞌya si cua ndyoꞌo naꞌ hitya―nacui yu―. Ngaꞌa chaꞌ cuaꞌni tye naꞌ cña nu nda Niꞌna lijyaa nde chalyuu ―nacui―. 35 ¿Ha ná chañi chaꞌnu nchcuiꞌ nguꞌ ndiꞌya? “Loꞌo caca jacua coꞌ, loꞌo ti cacaclacua” ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi―. Panachaca chaꞌ ñacui naꞌ jiꞌi ma juani, chaꞌ xñaꞌa ma xi jiꞌi ñati quiñaꞌa jua nu cua lijya ti slo na―nacui―. Ntiꞌ tsa nguꞌ biꞌcuna nguꞌ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ. Ñiꞌya laca sca xtyanu tsoꞌo tsa ndyatsi, chaꞌ cua ngulala ti caca clacua, juaꞌalaca nguꞌ biꞌ. 36 Caja xcayaꞌ msu ꞌna nu cuaꞌni clacua biꞌ,ni ná ngaꞌa chaꞌ tye cña nu cuaꞌni msu biꞌ. Loꞌo liꞌ stuꞌbati caca chaa tiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ nu cua ngusañi siꞌyu, lacuiꞌ ñati nu ngusañi chaꞌ tsoꞌo jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi lcaa su ndiꞌi ñati tya clyo la; stuꞌba ti caca chaa tiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo ñati nucua naꞌa loꞌo ndyatí ca chaꞌ biꞌ neꞌ cresiya jiꞌi nguꞌ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi―. 37 Chañi laca chaꞌ nunchcuiꞌ nguꞌ: “Tsaca laca nu ndyataa nscuaꞌ, chaca lacanu cuaꞌni clacua”. 38 Nu cuꞌma ni, cua ngulo naꞌ cña jiꞌi ma―nacui Jesús―, chaꞌ tsaa ma cuaꞌni tye ma sca cña nubilya cuaꞌni ma, chaꞌ tyaa ma tyaa loꞌo ma jiꞌi ñati ca slonaꞌ, cua ñaꞌa ca ñati nu xñi chaꞌ ꞌna. Xaꞌ ñati cua nguaꞌni

SAN JUAN 4:39 18 SAN JUAN 4:46cña biꞌ yala la, loꞌo juani ñaꞌa ma ñiꞌya nu nduꞌu tucua cñanu nguaꞌni nguꞌ tya liꞌ.

39 Loꞌo juaꞌa tyuu tyaꞌa nguꞌ Samaria, nguꞌ ca tyi ni, cuangusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi Jesús xquiꞌya chaꞌ nu nda nu cunaꞌa biꞌloꞌo nguꞌ: “Lcua ti lo cña nu nguaꞌni naꞌ yaa naꞌ chalyuu,lcaa chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ nu cusuꞌ biꞌ loꞌo naꞌ”, nacui nu cunaꞌabiꞌ jiꞌi nguꞌ. 40Loꞌo liꞌ ndyalaa nguꞌ Samaria biꞌ ca suntucuaJesús, tyaꞌna nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús chaꞌ tyanu la xi quichi tyi nguꞌ. Biꞌ chaꞌ ndyanu Jesús ca biꞌ tya tyucuaa tsa liꞌ.41 Loꞌo ndyuna la nguꞌ chaꞌ nu nda ycuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ,cua quiñaꞌa la nguꞌ ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi yu. 42 Liꞌ nacui nguꞌ biꞌ jiꞌi nu cunaꞌa biꞌ:

―Siꞌi xquiꞌya nuꞌu ngusñi ya chaꞌ jiꞌi yu juani. Na cuanchcuiꞌ ycuiꞌ yu loꞌo ya, biꞌ chaꞌ jlya tiꞌ ya chaꞌ nu nchcuiꞌyu; cua nda ya cuentya chaꞌ chañi chaꞌ laca nu cusuꞌ reCristo, nu ñati tlyu nu cua caa ti chaꞌ cuaꞌni lyaá jiꞌi lcaañati chalyuu.

Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi sñiꞌ nguꞌ laca cña43 Loꞌo nduꞌu scua tucua tsa biꞌ, liꞌ ngutuꞌu Jesús loyuu

su cuentya Samaria ndyaa nde loyuu su cuentya Galilea.44 Cua nacui yu chaꞌ ngaꞌaa nduꞌni chi nguꞌ loo ñati tyaꞌaquichi tyi nguꞌ, si ta ñati biꞌ chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ;biꞌ chaꞌ ndyaa yu nde Galilea chaca quiyaꞌ. 45 Loꞌo cuandyalaa yu nde loyuu biꞌ, tsoꞌo tsa nchcuiꞌ nguꞌ Galilealoꞌo. Cua naꞌa nguꞌ biꞌ lcaa cña tonu nu nguaꞌni Jesús nuloꞌo ndyaa yu taꞌa quichi Jerusalén biꞌ, chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌndyaa nguꞌ taꞌa.

46 Loꞌo liꞌ xaꞌ ndyaa Jesús ca quichi Caná loyuu sucuentya Galilea chaca quiyaꞌ; quichi biꞌ ngua su ngüiñáJesús vino loꞌo hitya ti, chaꞌ coꞌo nguꞌ nu ngutiꞌi taꞌabiꞌ. Ca biꞌ ntsuꞌu sca ñati tlyu nu ndyaꞌa neꞌ xña jiꞌi rey,pana quicha tsa sñiꞌ ntsiya ca toꞌ tyi nu cusuꞌ biꞌ nde

SAN JUAN 4:47 19 SAN JUAN 4:54

quichi Capernaum. 47 Loꞌo cua ndyuna nu laca cña biꞌ,chaꞌ ngutuꞌu Jesús loyuu su cuentya Judea ndyalaa yu scaquichi cacua ti su ndiꞌi nu cusuꞌ biꞌ, la cuiꞌ nde loyuu sucuentya Galilea, liꞌ ndyaa nu cusuꞌ biꞌ slo Jesús. Ndijña tsachaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi Jesús chaꞌ tsaa yu quichi tyi nu cusuꞌ biꞌ,chaꞌ tsaa yu cuaꞌni yu joꞌo jiꞌi nu piti quicha biꞌ, chaꞌ cuacajaa ti.

48―¿Ni jacuaꞌ jlya tiꞌ ma jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi? ―nacui Jesúsjiꞌi nu cusuꞌ biꞌ liꞌ―. ¿Ha ná jlya tiꞌ ma chaꞌ caca cuaꞌni Nicña si ná loꞌo cuaꞌni naꞌ sca cña tonu chaꞌ ñaꞌa cuiꞌya maxi jiꞌi?

49―Cusuꞌ―nacui nu laca cña biꞌ jiꞌi Jesús―, cuaꞌni chaꞌtsoꞌo tsaa nuꞌu toꞌ tyi naꞌ juani, nu loꞌo bilya cajaa ti sñiꞌnaꞌ.

50―Tyaa nuꞌu ca toꞌ tyi―nacui Jesús jiꞌi―, ca tsoꞌo sñiꞌnuꞌu juaꞌa ti. Ná cajaa biꞌ.

Jlya tiꞌ nu laca cña biꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús loꞌo. Liꞌngutuꞌu nu cusuꞌ biꞌ ndyaa quichi tyi. 51 Tyucuii biꞌ sunguxtyuu ndyaa, ndyacua tyaꞌa loꞌo msu jiꞌi:

―Tya luꞌú sñiꞌ nuꞌu, cusuꞌ ―nacui msu jiꞌi―. Ngaꞌaacajaa biꞌ juani.

52―¿Ni hora ngua tsoꞌo la sñiꞌ naꞌ? ―nchcuane nu lacacña biꞌ jiꞌi msu liꞌ.

―Tya la caa, hora cua tsaca nde ngusii, liꞌ ndyuꞌutyiqueꞌ jiꞌi ―nacui msu jiꞌi.

53 Liꞌ ngua cuayáꞌ tiꞌ sti nu piti biꞌ, chaꞌ la cuiꞌ hora loꞌonchcuiꞌ Jesús loꞌo chaꞌ tyaca tsoꞌo sñiꞌ, la cuiꞌ hora biꞌ nguatsoꞌo sñiꞌ. Liꞌ jlya tiꞌ nu cusuꞌ jiꞌi Jesús, loꞌo juaꞌa jlya tiꞌ lcaanguꞌ nu ndiꞌi ca toꞌniꞌi jiꞌi.

54 Cua ngua tucua quiyaꞌ nu nguaꞌni Jesús sca cña tonucuentya jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nde loyuu su cuentya Galilea biꞌ,tya loꞌo nguxtyuu yu nde Galilea.

SAN JUAN 5:1 20 SAN JUAN 5:10

5Nguꞌ nu nchcuꞌ tyucuí nu ntsiya toꞌ tayuꞌ

1 Chaca yija loꞌo ngua taꞌa nde Jerusalén cuentya jiꞌi nguꞌ judío, ndyaa Jesús taꞌa chaca quiyaꞌ liꞌ. 2 NdeJerusalén biꞌ ntsuꞌu sca toꞌ loꞌo quichi su naa toꞌ loꞌo jiꞌi xlyaꞌ. Ca biꞌ nscua sca tayuꞌ piti, Betesda naa tayuꞌ biꞌchaꞌcña jiꞌi nguꞌ judío biꞌ. 3Tyiꞌi ca toꞌ tayuꞌ piti biꞌ ndacuicaꞌyu tyaꞌa corredor su ndiꞌi quiñaꞌa tsa nguꞌ quicha; nucuityiꞌ, nu cuꞌ quiyaꞌ, nu nchcuꞌ tyucuí, ndiꞌi nguꞌ ca biꞌntajatya nguꞌ ñaꞌa cuayáꞌ nu quiña lo hitya tayuꞌ biꞌ. 4Ndatiꞌ nguꞌ quichi biꞌ, chaꞌ tyijyuꞌ ndacui cuayáꞌ ti ndaꞌya scaxca jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nu yaa nde cua, ndyaa neꞌ hitya tayuꞌbiꞌ, chaꞌ xquiña lo hitya biꞌ; nu quicha nu ndyaa yala landyaata chcu toꞌ hitya biꞌ loꞌo nguiña ca ti lo hitya, biꞌ lacanu ndyaca tsoꞌo jiꞌi cua ñaꞌa ca quicha nu ntsuꞌu jiꞌi, nacui nguꞌ. 5 Cua ntsiya sca nu quicha quiyaꞌ ca biꞌ; cua calaatyii ntucua snuꞌ yija ntsiya quicha. 6 Loꞌo naꞌa Jesús jiꞌi nuquicha biꞌ ca su ntsiya, liꞌ ngua cuayáꞌ tiꞌ yu chaꞌ cua saꞌnintsiya. Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi nu quicha biꞌ si chañi chaꞌntiꞌ tyaca tsoꞌo.

7 ―Cusuꞌ ―nacui jiꞌi Jesús―, ná tucui ntsuꞌu ꞌna nucaca xtyucua xi ꞌna chaꞌ tsaa loꞌo ꞌna toꞌ hitya loꞌo nguiñalo hitya biꞌ. Ndatu ca naꞌ loꞌo yala la ndyaa xi xaꞌ ñati lotayuꞌ cua.

8―Tyatu clya nuꞌu juani ―nacui Jesús liꞌ―, xcuꞌ lateꞌcua hi loꞌo jaaꞌ cua, tyaa loꞌo jiꞌi toꞌ tyi.

9 Loꞌo liꞌ juaꞌa ngua, hora ti ndyaca tsoꞌo nu quicha biꞌ.Liꞌ nguxana nduꞌu taꞌa, ndyaa loꞌo jiꞌi jaaꞌ jiꞌi. Tsa sarungua liꞌ. Tacati tsa tsa biꞌ jiꞌi nguꞌ judío, ngaꞌaa nduꞌni nguꞌcña liꞌ. 10 Biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ nu nguꞌ judío biꞌ loꞌo nu nguaquicha biꞌ:

SAN JUAN 5:11 21 SAN JUAN 5:18―Tsa nundiꞌi cñaꞌ nguꞌ laca juani―nacui nguꞌ biꞌ jiꞌi―.

Ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jinuꞌu tsiyaꞌ ti chaꞌ tyaꞌa loꞌo jiꞌi jaaꞌcua hi juani.

11 Liꞌ nguxtyacui nu ngua quicha chaꞌ loꞌo nguꞌ:―Nu nguaꞌni joꞌo ꞌna, biꞌ laca nu ngulo cña ꞌna chaꞌ

tyaꞌa naꞌ tyaa loꞌu jiꞌi jaaꞌ re toniꞌi ꞌna liꞌ ―nacui.12 ―¿Tilaca ngulo cña hi chaꞌ tyaa loꞌo jiꞌi jaaꞌ cua hi?

―nacui nguꞌ biꞌ.13Ná jlo tiꞌ nu ngua quicha quiyaꞌ biꞌ tilaca nguaꞌni joꞌo

jiꞌi. Ngutiꞌi tsa nguꞌ ca biꞌ, loꞌo ná tucui naꞌa jiꞌi Jesús loꞌongutuꞌu ndyaa. 14 Ca ngusii la xaꞌ ndyacua tyaꞌa Jesús loꞌonu ngua quicha biꞌ loꞌo ndyaꞌa yu neꞌ laa. Liꞌ nacui Jesúsjiꞌi:

―Cua ndyaca tsoꞌo nuꞌu juani ―nacui yu―, biꞌ chaꞌxtyanu nuꞌu tyucuii cuxi cua hi chaꞌ ngaꞌaa tyacua xaꞌquicha tlyu la hi.

15Ndyaa nu ngua quicha biꞌ liꞌ, ndyaa ndachaꞌ jiꞌi nguꞌjudío biꞌ, chaꞌ Jesús naa nu nguaꞌni chaꞌ ndyaca tsoꞌo.16 Ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ nguaꞌni Jesús chaꞌ tlyuloꞌo nu quicha biꞌ tsa taꞌa loꞌo ndiꞌi cñaꞌ nguꞌ, biꞌ chaꞌngunasiꞌ tsa nguꞌ judío biꞌ jiꞌi Jesús. Nguxana nguꞌ biꞌngulacua cuxi tiꞌ nguꞌ ñaꞌa nguꞌ jiꞌi yu, ngua tiꞌ nguꞌ cujuiinguꞌ jiꞌi yu. 17 Pana nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ liꞌ:

―Tya lyiji tye cuaꞌni Sti naꞌ cña ―nacui Jesús―, loꞌojuaꞌa naꞌ, tya ndyuꞌni naꞌ cña.

18Biꞌ chaꞌ chii tsa ntsuꞌu tyiquee nguꞌ judío biꞌ ñaꞌa nguꞌjiꞌi Jesús, ntsuꞌu tsa nguꞌ biꞌ nu ntiꞌ cujuii jiꞌi Jesús liꞌ. Tiꞌítiꞌ nguꞌ biꞌ ñaꞌa nguꞌ jiꞌi yu, chaꞌ ná ndaquiyaꞌ yu tsa taꞌajiꞌi nguꞌ, nacui nguꞌ. Ná ndiya tiꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti chaꞌ nacui Jesús chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca Sti yu, chaꞌ stuꞌba ntiꞌ ycuiꞌ cayu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi.

Ycuiꞌ Ndyosi Sti yu laca nu cua nda chacuayáꞌ jiꞌi Jesús

SAN JUAN 5:19 22 SAN JUAN 5:2619 Liꞌ nguxacui Jesús chaꞌ jiꞌi nguꞌ judío biꞌ:―Ta naꞌ sca chaꞌ liñi loꞌo ma juani ―nacui yu―. Ná

sca cña caca cuaꞌni naꞌ ycuiꞌ ti naꞌ, naꞌ nu laca Sñiꞌ ycuiꞌNdyosi. Ñiꞌya cña nu ñaꞌa naꞌ chaꞌ nduꞌni Sti naꞌ, juaꞌa ticña nduꞌni naꞌ ―nacui―. 20 Ycuiꞌ Sti naꞌ ni, ntsuꞌu tsatyiquee Ni ñaꞌa Ni jnaꞌ, chaꞌ Sñiꞌ ycuiꞌ Ni laca naꞌ ―nacui Jesús―. Lcaa cña nu nduꞌni Sti naꞌ, ncluꞌu Ni jnaꞌ. Loꞌojuaꞌa tya cuaꞌni la Ni cña tonu nu bilya ñaꞌa ma jiꞌi, chaꞌcube tiꞌ ma jiꞌi ycuiꞌ Ni. 21 Xaꞌ ta ycuiꞌ Ndyosi chalyuu jiꞌi nguꞌ chaca quiyaꞌ, jiꞌi cua ñaꞌa ca ñati nu ntiꞌ Ni chaꞌ ta Nichalyuu jiꞌi; loꞌo juaꞌa la cuiꞌ cña nduꞌni naꞌ nu laca Sñiꞌycuiꞌ Ni, ta naꞌ chaca chalyuu jiꞌi lcua ti ñati nu ntiꞌ naꞌchaꞌ ta jiꞌi ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. 22Ná nduꞌni cuayáꞌ Stinaꞌ jiꞌi ñati chalyuu; na cua nda Ni chacuayáꞌ jnaꞌ, chaꞌ Sñiꞌycuiꞌ Ni laca, chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi lcaa ñati. 23Cua ntiꞌNi chaꞌ cuaꞌni chi lcaa ñati loo naꞌ ñiꞌya nu nduꞌni chi nguꞌloo ycuiꞌ Ni. Pana si ná tyajaꞌa ñati cuaꞌni chi nguꞌ loo naꞌnu laca Sñiꞌ ycuiꞌ Ni, la cuiꞌ juaꞌa ná taca cuaꞌni chi nguꞌloo ycuiꞌ Ndyosi nu nda ꞌna lijyaa.

24 ’Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma juani: Cua ñaꞌa ca ñati nu taquiyaꞌ jiꞌi lcaa chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ, lcaa ñati nu jlya tiꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nu nda jnaꞌ lijyaa, biꞌnguꞌ laca nu ná ngaꞌa chaꞌ tye chalyuu tsoꞌo nu ta ycuiꞌNdyosi jiꞌi nguꞌ biꞌ. Ná cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi nguꞌ biꞌ, nánscua chaꞌ cajaa nguꞌ biꞌ; lcaa tyempo tyiꞌi nguꞌ biꞌ loꞌoycuiꞌ Ndyosi ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. 25 Loꞌo juaꞌa ta naꞌchaca chaꞌ liñi loꞌo ma―nacui―. Cua ngulala ti hora, cuala cuiꞌ hora ndyalaa juani, chaꞌ xiꞌya naꞌ nu laca Sñiꞌ ycuiꞌNdyosi jiꞌi lcaa ñati nu ndiꞌi chalyuu; ñiꞌya laca si na cuangujuii nguꞌ laca, xquiꞌya chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi nguꞌ. Loꞌocuna nguꞌ biꞌ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ, liꞌ caja chalyuutsoꞌo jiꞌi nguꞌ, lcaa ñati nu xñi chaꞌ jnaꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. 26Nchca jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ cuaꞌni chaꞌ xtyacui

SAN JUAN 5:27 23 SAN JUAN 5:36cresiya jiꞌi nguꞌ cuxi biꞌ, nchca jiꞌi Ni ta Ni chalyuu nu nángaꞌa chaꞌ tye jiꞌi nguꞌ. Loꞌo juaꞌa stuꞌba nchca jnaꞌ loꞌoSti naꞌ, chaꞌ cua nda Sti naꞌ chacuayáꞌ chaꞌ cuaꞌni naꞌ juaꞌa―nacui Jesús―. 27 Loꞌo juaꞌa ntsuꞌu chacuayáꞌ jnaꞌ chaꞌcuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi ñati chalyuu, xquiꞌya chaꞌ cua lijyanaꞌ chalyuu laca naꞌ ñati. 28Ná quiñaꞌa tsa chaꞌ culacua tiꞌma; chañi chaꞌ tyalaa hora loꞌo cañi xiꞌya ycuiꞌ Ndyosi Stinaꞌ jiꞌi lcaa jyoꞌo ca su ndiꞌi nguꞌ nguatsiꞌ nguꞌ. Liꞌ taquiyaꞌnguꞌ biꞌ chaꞌ nu chcuiꞌ Ni, tyuꞌu nguꞌ neꞌ cuaá tyaa nguꞌmala su ntsuꞌu chaꞌ tsaa nguꞌ. 29Ñati nu ngua tsoꞌo cresiyajiꞌi ni, tyaa nguꞌ biꞌ tyiꞌi nguꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi; pana ñati nu ntsuꞌu chaꞌ cuxi jiꞌi, tyaa nguꞌ biꞌ ca su xcubeꞌ Ni jiꞌi nguꞌ, su tye tsiyaꞌ ti chaꞌ jiꞌi nguꞌ ―nacui Jesús―.

Chañi chaꞌ stuꞌba chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi Jesús loꞌo ycuiꞌ NdyosiSti yu

30 ’Ná sca cña caca ꞌna si sca ti naꞌ ―nacui Jesús―. Loꞌondyuꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi ñati, nduꞌni naꞌ ñiꞌya nu nacui Stinaꞌ ꞌna chaꞌ cuaꞌni naꞌ. Stuꞌba nduꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi cuañaꞌa ca ñati, chaꞌ nduꞌni naꞌ ñiꞌya nu ntiꞌ ycuiꞌ Sti naꞌ nunda ꞌna lijyaa chalyuu; ná nduꞌni naꞌ sca chaꞌ nu ndaꞌyahique ti naꞌ ―nacui Jesús liꞌ―. 31Ni siꞌi na ngulo hique tinaꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma. Ná jlya tiꞌ xaꞌ ñati si juaꞌati chcuiꞌ naꞌ. 32 Ntsuꞌu chaca nu jlo tiꞌ chaꞌ liñi laca chaꞌnu nchcuiꞌ naꞌ, loꞌo juaꞌa jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ liñi nchcuiꞌ nu biꞌ―nacui―. 33 Cua nda ma msu nu ndyaa slo nu Juan biꞌ,loꞌo chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ Juan loꞌo msu biꞌ cuentya jnaꞌ.34 Pana ná ntsuꞌu chaꞌ caja sca nu chcuiꞌ chaꞌ liñi cuentyajnaꞌ. Na nda ti naꞌ chaꞌ biꞌ loꞌo ma chaꞌ caja ñiꞌya clyaáycuiꞌ ma tsa biꞌ loꞌo caca cuayáꞌ jiꞌi ma slo ycuiꞌ Ndyosi.35Nu Juan ni―nacui Jesús liꞌ―, nda yu chaꞌ jnaꞌ loꞌo nguꞌñiꞌya si laca yu sca xee nu ndubi tsa, nu nda xee tyiꞌi cachuꞌ su ndiꞌi yu biꞌ. Loꞌo juaꞌa tsoꞌo xi ngua tiꞌ ma loꞌonchcuiꞌ Juan loꞌo ma liꞌ ―nacui―. 36 Pana xti ti chaꞌ ꞌna

SAN JUAN 5:37 24 SAN JUAN 5:47nchcuiꞌ Juan loꞌo ma; cua quiñaꞌa la chaꞌ caca ñaꞌa majuani cuentya jnaꞌ, nu loꞌo ñaꞌa ma cña tonu nu nda Stinaꞌ ꞌna chaꞌ cuaꞌni naꞌ. Tya cuaꞌni naꞌ cña biꞌ ñaꞌa cuayáꞌtye biꞌ. Xquiꞌya cña biꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma chaꞌ ycuiꞌ Sti naꞌngulo cña jnaꞌ chaꞌ caa naꞌ nde chalyuu re―nacui Jesús―.37 Juaꞌa nguluꞌu liñi Sti naꞌ chaꞌ ꞌna jiꞌi ma, chaꞌ la cuiꞌ Stinaꞌ laca nu cua nda jnaꞌ lijyaa. Loꞌo cuꞌma ni, bilya cunama chaꞌ nu nchcuiꞌ Ni, bilya ñaꞌa ma jiꞌi ycuiꞌ Ni. 38 Nándyanu chaꞌ nu nchcuiꞌ Sti naꞌ neꞌ cresiya jiꞌi ma, chaꞌ nájlya tiꞌ ma jnaꞌ chaꞌ laca naꞌ Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nu cua ndaNi ꞌna lijyaa chalyuu―nacui―. 39 Lcaa tsa nchcuiꞌ tsa malo quityi cusuꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi; ntiꞌ ma chaꞌ loꞌo chcuiꞌ malo quityi biꞌ, liꞌ caja chalyuu nu ná ngaꞌa chaꞌ tye jiꞌi ma.Chañi chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ, juaꞌa taca tyuloo ñati jnaꞌloꞌo chcuiꞌ nguꞌ lo quityi biꞌ. 40 Pana ná ntajaꞌa ma jña machalyuu tsoꞌo biꞌ jnaꞌ.

41 ’Siꞌi na ntiꞌ naꞌ chaꞌ cuaꞌni chi ñati loo naꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. 42 Pana cuꞌma ni, jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ xaꞌ ñaꞌanduꞌni cuꞌma, xquiꞌya chaꞌ ná ntsuꞌu tyiquee ma tsiyaꞌ tijiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ. 43 Cua nda ycuiꞌ Ndyosi ꞌna lijyanaꞌ chaꞌ cuaꞌni naꞌ cña jiꞌi Ni, pana ná ndacaꞌa jyaca majiꞌi chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma. Si caa xaꞌ ñati nu cuaꞌnicña jiꞌi ycuiꞌ ca ti nguꞌ, hora ti xni ma chaꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌ liꞌ.44 Biꞌ chaꞌ ná caja ñiꞌya caca xñi ma chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi―nacui Jesús―. Ndulo chaꞌ jiꞌi ma chaꞌ tsoꞌo ti chcuiꞌ ñati jiꞌi ma, pana ná ndulo chaꞌ jiꞌi ma chaꞌ tsoꞌo ti cuaꞌni ycuiꞌNdyosi loꞌo ma. 45 Siꞌi naꞌ nu sta quiꞌya jiꞌi ma slo ycuiꞌNdyosi ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. Cua laca nscua quiꞌya jiꞌi ma xquiꞌya chaꞌ nu cua nda jyoꞌo Moisés loꞌo ma nu nguatya saꞌni biꞌ, la cuiꞌ chaꞌ nu jlya tsa tiꞌ ma jiꞌi, nacui ma.46 Yala ti xñi ma chaꞌ jnaꞌ si chañi chaꞌ ngusñi ma chaꞌ nunda jyoꞌo Moisés biꞌ loꞌo ma ―nacui Jesús liꞌ―. Chaꞌ jnaꞌnguscua jyoꞌo biꞌ lo quityi biꞌ, 47 pana ná ngusñi ma tsiyaꞌ

SAN JUAN 6:1 25 SAN JUAN 6:11ti chaꞌ nu nguscua jyoꞌo biꞌ. Loꞌo juaꞌa ¿ñiꞌya cuaꞌni machaꞌ xñi ma chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma lacua?

6Nda Jesús na ndyacu caꞌyu mil tyaꞌa ñati

1 Tiyaꞌ la liꞌ nduꞌu Jesús ndyaa nde chaca tsuꞌ tayuꞌGalilea, la cuiꞌ tayuꞌ Tiberias naa tayuꞌ biꞌ. 2 Tsa tlyu tindyaa lcaꞌa quiñaꞌa ñati jiꞌi yu, biꞌ ñati laca nu cua naꞌacña tonu nu nguaꞌni yu loꞌo nguaꞌni yu chaꞌ ndyaca tsoꞌonguꞌ quicha. 3 Liꞌ ndyaa Jesús sca lo cuatii, ndyaa tucuaxi ca biꞌ loꞌo ñati nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi. 4 Cua ngulala ti taꞌapascua ngua biꞌ liꞌ, taꞌa tlyu jiꞌi nguꞌ judío. 5 Loꞌo liꞌ naꞌaJesús chaꞌ tsa tlyu ti ndyalaa quiñaꞌa tsa ñati ca su ntucuaycuiꞌ. Liꞌ nchcuane yu jiꞌi Felipe:

―¿Macala cuiꞌya na tyaja chaꞌ cacu ñati quiñaꞌa cua?―nacui Jesús.

6 Jlo tiꞌ Jesús ñiꞌya cua cuaꞌni ti ycuiꞌ, pana cua ntiꞌ yucuaꞌni cuayáꞌ yu jiꞌi Felipe ñiꞌya ñaꞌa cuaꞌni nu Felipe biꞌ.7 Loꞌo liꞌ nguxacui Felipe chaꞌ jiꞌi yu:

―Ná tyuꞌu scua tucua mil paxu chaꞌ cuiꞌya na na caculcaa nguꞌ re, masi xca ti caja xi cacu scaa nguꞌ ―nacui.

8 Pana ndu sca yu nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi Jesús, nu naaAndrés, tyaꞌa ngula Simón Pedro laca biꞌ. Nchcuiꞌ Andrésloꞌo Jesús liꞌ:

9 ―Ndu sca nu piti quiꞌyu re ―nacui Andrés―, loꞌoxi caꞌyu tyaꞌa xlyá tejeꞌ jiꞌi, loꞌo tucua tyaꞌa cualya subejiꞌi ―nacui―. Pana ná tyuꞌu scua chaꞌ biꞌ chaꞌ cacu ñati quiñaꞌa re ―nacui Andrés jiꞌi Jesús.

10―Chcuiꞌ ma xi loꞌo ñati quiñaꞌa cua chaꞌ tyacaꞌa nguꞌxi lo yuu ―nacui Jesús liꞌ.

Sii xi loyuu su tsoꞌo biꞌ loꞌo quiñaꞌa tsa quii sube ndiꞌi ca biꞌ. Caꞌyu mil tyaꞌa nguꞌ quiꞌyu ti ngutiꞌi tsa biꞌ, nungutiꞌi lo quii biꞌ. 11 Loꞌo liꞌ ndayaꞌ Jesús jiꞌi xlyá biꞌ, ndya

SAN JUAN 6:12 26 SAN JUAN 6:20

yu xlyaꞌbe jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cua ndaNi na cacu nguꞌ. Liꞌngusaꞌbe Jesús xlyá biꞌ, nda yu jiꞌi nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi,loꞌo nguꞌ biꞌ laca nu ndacha xlyá jiꞌi nguꞌ quiñaꞌa biꞌ ca sundiꞌi nguꞌ. Loꞌo cualya biꞌ nda Jesús cacu nguꞌ. Liꞌ ndyacunguꞌ ñaꞌa cuayáꞌ nu nguaalaꞌ tiꞌ lcaa nguꞌ. 12 Loꞌo cua ndyendyacu nguꞌ, liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌajiꞌi chaca quiyaꞌ:

―Xutiꞌi ma lcaa yuꞌbe nu ndyanu su ndyacu nguꞌ juachaꞌ ná chcunaꞌ biꞌ ―nacui yu.

13 Juaꞌa nguaꞌni nguꞌ liꞌ, loꞌo ndyanu tii tyucuaa tyaꞌachcubi ngutsaꞌá ntsuꞌu xlyá yuꞌbe biꞌ, yuꞌbe nu ndyanu sundyacu nguꞌ. 14 Loꞌo cua naꞌa nguꞌ cña tonu nu nguaꞌni caJesús, liꞌ nacui nguꞌ:

―Chañi chaꞌ yu jua laca nu cusuꞌ nu chcuiꞌ chaꞌ jiꞌi ycuiꞌNdyosi loꞌo na, nu cua tyuꞌu tucua ti nde chalyuu.

15Hora ti ngua tii Jesús chaꞌ ngua tiꞌ nguꞌ tayaꞌ nguꞌ jiꞌi,chaꞌ tsaa loꞌo nguꞌ jiꞌi chaꞌ caca yu rey nu caca loo jiꞌi nguꞌ.Biꞌ chaꞌ nduꞌutsuꞌ Jesús ndyaa cuaana ti nde caꞌya, ndyaayu sca ti yu.

Ndyaꞌa Jesús lo hitya tayuꞌ16Cua ndyaa cuichaa liꞌ, loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi

ni, cua ndyaa nguꞌ nde toꞌ tayuꞌ chaca quiyaꞌ. 17 Ndyatí nguꞌ neꞌ yaca niꞌi chaꞌ xaꞌ xtyuu nguꞌ, chaꞌ tyuꞌu nguꞌ ndechaca tsuꞌ tayuꞌ, chaꞌ tyalaa nguꞌ ca quichi Capernaumchaca quiyaꞌ, ngua tiꞌ nguꞌ. Cua ngua talya liꞌ, pana bilyatyalaa Jesús su ndiꞌi nguꞌ. 18 Lye tsa nchca cuiꞌi lo hityatayuꞌ biꞌ, hasta ndyatu clyooꞌ. 19 Cua ndyaa loꞌo nguꞌ nundyaca tsaꞌa jiꞌi yaca niꞌi jiꞌi nguꞌ xi caꞌyu scuá kilómetrocuayáꞌ tyijyuꞌ, liꞌ naꞌa nguꞌ chaꞌ lijya Jesús su ndiꞌi nguꞌ;cuayáꞌ lo ti hitya ndyaꞌa yu lijya yu lo hitya. Ndyutsii tsanguꞌ loꞌo naꞌa nguꞌ jiꞌi yu. 20 Biꞌ chaꞌ hora ti nchcuiꞌ Jesúsloꞌo nguꞌ:

SAN JUAN 6:21 27 SAN JUAN 6:27―Ná cutsii ma, naꞌ laca re ―nacui.21 Tsoꞌo tsa ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ ndyatí Jesús neꞌ yaca niꞌi

biꞌ. Loꞌo liꞌ yala ti ngutuꞌu yaca niꞌi chaca tsuꞌ tayuꞌ biꞌ.Lijya lcaꞌa nguꞌ jiꞌi Jesús

22 Ca chaca tsa liꞌ, tya ndiꞌi ñati tsa tlyu ti la cuiꞌ catoꞌ tayuꞌ biꞌ. Sca ti yaca niꞌi biꞌ naꞌa nguꞌ ngutacui toꞌhitya ngusii la caa, pana jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ ná ndyaa Jesúsneꞌ yaca niꞌi biꞌ loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi; ycuiꞌ ti nguꞌndyaa nguꞌ. 23 Loꞌo liꞌ ngulaa xi xaꞌ la yaca niꞌi nu ngutuꞌunde quichi Tiberias, ndyacui toꞌ hitya cacua ti su ndyacunguꞌ xlyá nu cua nda ycuiꞌ nu Xuꞌna na xlyaꞌbe jiꞌi ycuiꞌNdyosi cuentya jiꞌi. 24 Loꞌo cua ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌngaꞌaa ndiꞌi Jesús toꞌ tayuꞌ biꞌ, loꞌo juaꞌa ngaꞌaa ndiꞌi nunguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi ca biꞌ, liꞌ ndyatí nguꞌ neꞌ yaca niꞌi nu ndyalaa biꞌ, ndyaa nguꞌ ca quichi Capernaum ndyaananguꞌ jiꞌi Jesús.

Sca lo tyaja nu chañi cuaꞌni chaꞌ tyaalaꞌ tiꞌ na25 Ca chaca tsuꞌ biꞌ njyacua nguꞌ jiꞌi Jesús. Loꞌo ti

nchcuane nguꞌ jiꞌi yu liꞌ:―Mstru ―nacui nguꞌ―, ¿ni hora ngutuꞌu nuꞌu lijya ti

nde?26 Liꞌ nda Jesús sca chaꞌ loꞌo nguꞌ:―Ndube tsa ti naꞌ chaꞌ cua lijya ma yaana ma

jnaꞌ xquiꞌya chaꞌ nda naꞌ xlyá nu ndyacu ma tsubiꞌ ti―nacui―. Nguaalaꞌ tiꞌ ma loꞌo ndyacu ma liꞌ. Chañi chaꞌxquiꞌya chaꞌ biꞌ lijya ma yaana ma jnaꞌ, siꞌi xquiꞌya cñatonu nu nguaꞌni naꞌ cuentya jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi. 27 Tsoꞌo la―nacui Jesús liꞌ―, si cuaꞌni cña tiꞌ ma chaꞌ caja sca chaꞌnu talo jiꞌi ma; chañi chaꞌ tyaalaꞌ tiꞌ ma liꞌ, si caja chalyuunu ná ngaꞌa chaꞌ tye jiꞌi ma. Nu na cacu na ni, xtyiꞌi ti talona biꞌ, yala ti quiñuꞌu na biꞌ. Pana naꞌ nu lijyaa chaꞌ cacanaꞌ ñati, ta naꞌ sca chaꞌ tsoꞌo jiꞌi ma nu cuaꞌni chaꞌ tyaalaꞌ

SAN JUAN 6:28 28 SAN JUAN 6:35tiꞌ ma, loꞌo ná tye tsiyaꞌ ti chaꞌ biꞌ jiꞌi ma ―nacui―. Nacua nda ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chacuayáꞌ jnaꞌ chaꞌ ta naꞌ chaꞌtsoꞌo biꞌ jiꞌi ma.

28 Liꞌ nchcuane nguꞌ jiꞌi Jesús:―¿Niꞌya cuaꞌni ya lacua, chaꞌ caca cuaꞌni ya cña nu ntiꞌ

ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni ya?29―Ndiꞌya laca cña nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni ma

―nacui Jesús―. Xñi ma chaꞌ jnaꞌ, chaꞌ naꞌ laca Sñiꞌ ycuiꞌNdyosi, chaꞌ cua nda Ni ꞌna lijyaa chalyuu.

30 Liꞌ tya nchcuane la nguꞌ jiꞌi Jesús:―¿Ñiꞌya ñaꞌa cña nu cuaꞌni nuꞌu lacua? ¿Ñiꞌya ñaꞌa cña

tonu nu cuaꞌni nuꞌu chaꞌ ñaꞌa cuiꞌya ya xi jiꞌi, chaꞌ xñi yachaꞌ jinuꞌu liꞌ? ―nacui nguꞌ jiꞌi Jesús―. 31 Cua nda ycuiꞌNdyosi na ndyacu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna loꞌo ngutaꞌa yuꞌu nguꞌlo natiꞌ btyi nu ngua saꞌni liꞌ. Ndiꞌya nscua lo quityi cusuꞌjiꞌi chaꞌ biꞌ: “Cua nda Ni na ndyacu nguꞌ, na nu ngutuꞌu casu ntucua ycuiꞌ Ndyosi nguaꞌya nde lo yuu”.

32 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ chaca quiyaꞌ:―Liñi tsa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma juani: Ycuiꞌ

Ndyosi Sti naꞌ laca nu ta chaꞌ tsoꞌo nu cacu ma, la cuiꞌ chaꞌbiꞌ laca nu ndyuꞌu nde su ndiꞌi ycuiꞌ Ni; siꞌi la cuiꞌ chaꞌ ñiꞌyanu nda jyoꞌo Moisés ndyacu nguꞌ cua saꞌni ―nacui―.33 Juani ta Sti naꞌ sca lo chaꞌ tsoꞌo nu cacuma nu chañi chaꞌcuaꞌni chaꞌ tyaalaꞌ tiꞌ ma loꞌo caja chaꞌ biꞌ jiꞌi ma, ñiꞌya lacaloꞌo ndyacu ma tyaja. Nduꞌu chaꞌ tsoꞌo biꞌ ca su ndiꞌi ycuiꞌNdyosi, lijya biꞌ nde lo yuu, nda biꞌ chalyuu nu ná ngaꞌachaꞌ tye jiꞌi ma.

34 ―Cusuꞌ ―nacui nguꞌ jiꞌi Jesús―, ta clya nuꞌu chaꞌtsoꞌo biꞌ cacu ya, loꞌo liꞌ cacu ya jiꞌi lcaa tsa.

35 ―Ñiꞌya nduꞌni tyaja loꞌo ndye ndyacu na jiꞌi, juaꞌacuaꞌni naꞌ loꞌo ñati, si xñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ ―nacui Jesúsliꞌ―. Ta naꞌ sca chalyuu jiꞌi nguꞌ su xcuiꞌ ndyaalaꞌ tiꞌ nguꞌ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ biꞌ―. Loꞌo lcaa ñati nu tyuꞌu chaꞌ jiꞌi

SAN JUAN 6:36 29 SAN JUAN 6:45nguꞌ loꞌo naꞌ, ngaꞌaa jña la nguꞌ xaꞌ lo na cacu nguꞌ; loꞌo xñinguꞌ chaꞌ jnaꞌ, ngaꞌaa tyucua nguityi nguꞌ liꞌ ―nacui―.36 Pana nu cuꞌma ni, ñiꞌya nu ni naꞌ jiꞌi ma tsubiꞌ chaꞌ nájlya tiꞌ ma jnaꞌ, masi cua naꞌa ma jnaꞌ ―nacui Jesús―.37 Lcaa ñati nu cua nda Sti naꞌ jnaꞌ, nguꞌ nu ngusñi chaꞌjnaꞌ ni, caca nguꞌ biꞌ ñati ꞌna liꞌ. Tucuá naꞌ chaꞌ jiꞌi nguꞌbiꞌ, ná culoꞌo naꞌ jiꞌi nguꞌ chaꞌ tyaa nguꞌ chaca seꞌi. 38 Cuangutuꞌu naꞌ nde slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, lijya naꞌ nde loyuu chaꞌ cuaꞌni naꞌ cña nu ngulo Sti naꞌ ꞌna; siꞌi chaꞌ cuaꞌninaꞌ ñiꞌya nu ntaꞌ cuaꞌni ta ―nacui Jesús―. 39Na cua ntiꞌSti naꞌ chaꞌ ná chcunaꞌ ni sca ñati nu cua ngusñi chaꞌ ꞌna.Loꞌo liꞌ cuaꞌni naꞌ chaꞌ tyuꞌú nguꞌ chaca quiyaꞌ loꞌo cua tyeti chalyuu―nacui―. 40Nde laca cña nu ntiꞌ Sti naꞌ nu cuanda jnaꞌ lijyaa chaꞌ caca: cua ntiꞌ Ni chaꞌ ná tye chalyuu sutyiꞌi nguꞌ loꞌo Ni, lcaa ñati nu ndyuloo jnaꞌ chaꞌ laca SñiꞌNi, lcaa ñati nu xñi chaꞌ jnaꞌ. Loꞌo liꞌ chañi chaꞌ cuaꞌni naꞌchaꞌ tyuꞌú nguꞌ chaca quiyaꞌ loꞌo cua tye ti chalyuu.

41 Loꞌo liꞌ ná ndiya tiꞌ nguꞌ judío chaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌonguꞌ ndiꞌya: “Ñiꞌya nu nduꞌni tyaja, juaꞌa cuaꞌni naꞌ si xñisca ñati chaꞌ jnaꞌ. Sca ti naꞌ nu ngutuꞌu ca su ntucua ycuiꞌNdyosi, sca ti naꞌ taca cuaꞌni naꞌ chaꞌ tyaalaꞌ tiꞌ ñati”, nacui Jesús. Nda tsa nguꞌ chaꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ ná tsoꞌo chaꞌbiꞌ. 42 Liꞌ nacui nguꞌ:

―¿Ha siꞌi Jesús sñiꞌ José laca nu jua? ―nacui nguꞌ―.Cua nslo na jiꞌi sti yu loꞌo xtyaꞌa yu. ¿Ñiꞌya ndyuꞌu chaꞌnu nchcuiꞌ yu jua chaꞌ cua ngutuꞌu yu ca su ntucua ycuiꞌNdyosi?

43 Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ:―Ngaꞌaa chcuiꞌ tsa ma loꞌo tyaꞌa ma jiꞌi chaꞌ nu nda

naꞌ loꞌo ma tsa ―nacui―. 44Ná tucui caca ñati jnaꞌ si náloꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nguaꞌni chaꞌ caca nguꞌ juaꞌa. Loꞌoliꞌ naꞌ laca nu cuaꞌni chaꞌ tyuꞌú nguꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ loꞌocua tye ti chalyuu ―nacui Jesús―. 45 Ndiꞌya nchcuiꞌ sca

SAN JUAN 6:46 30 SAN JUAN 6:53chaꞌ nu nguscua sca jyoꞌo cusuꞌ lo quityi nu ngua saꞌni:“Ycuiꞌ Ndyosi laca nu culuꞌu chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ni jiꞌi ñati”,nacui quityi biꞌ. Biꞌ chaꞌ ñati ꞌna caca lcaa ñati nu taquiyaꞌchaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, lcaa ñati nu caca tsaꞌa chaꞌ nuculuꞌu Ni jiꞌi nguꞌ.

46 ’Ná nacui naꞌ chaꞌ cua naꞌa ñati chalyuu jiꞌi Sti naꞌ―nacui Jesús―. Bilya. Sca ti naꞌ cua naꞌa naꞌ jiꞌi ycuiꞌNi, chaꞌ cua ngutuꞌu naꞌ ca slo Ni. 47 Liñi tsa chaꞌ nu ndanaꞌ loꞌo ma juani, chaꞌ ñati nu ngusñi chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosini, cua laca ngujui chalyuu nu ná ngaꞌa chaꞌ tye jiꞌi nguꞌ―nacui―. 48Ta naꞌ sca chalyuu jiꞌi nguꞌ su xcuiꞌ ndyaalaꞌtsoꞌo tiꞌ nguꞌ. 49 Cua ndyacu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi ma na nu ndaycuiꞌ Ndyosi jiꞌi nguꞌ, nguaꞌya biꞌ lo yuu lo natiꞌ btyi ca sungutiꞌi nguꞌ; pana ngaꞌaa luꞌú nguꞌ biꞌ juani, masi ndyacunguꞌ na biꞌ saꞌni la. 50 Ndiꞌya nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma juani―nacui Jesús―, cuentya jiꞌi la cuiꞌ chaꞌ tsoꞌo nu ta Ni jiꞌi ñati, nu chañi cuaꞌni chaꞌ tyaalaꞌ tiꞌ nguꞌ: slo ycuiꞌ Ndyosingutuꞌu chaꞌ tsoꞌo biꞌ, lijya biꞌ chalyuu; chañi chaꞌ loꞌo cacusca ñati jiꞌi na biꞌ, ná ngaꞌa chaꞌ tye chalyuu jiꞌi nguꞌ liꞌ.51 Naꞌ laca nu chaꞌ tsoꞌo nu caja jiꞌi ñati ―nacui Jesús―.Ngutuꞌunaꞌ nde slo ycuiꞌ Ndyosi lijya naꞌ chalyuu chaꞌ cacanaꞌ ñati, chaꞌ caja ñiꞌya nu tyaalaꞌ tiꞌ nguꞌ. Nu loꞌo xñi ñati chaꞌ jnaꞌ, ná ngaꞌa chaꞌ tye chalyuu jiꞌi nguꞌ biꞌ liꞌ; ta naꞌtyucui ñaꞌa naꞌ jiꞌi nguꞌ, chaꞌ juaꞌa caja chalyuu cucui jiꞌi nguꞌ.

52 Liꞌ nguxana nguꞌ judío biꞌ, lye tsa nxlyú nguꞌ chaꞌhichuꞌ tyaꞌa nguꞌ.

―¿Ñiꞌya cuaꞌni nu jua si ta yu cuañaꞌ ycuiꞌ ca yu chaꞌcacu na?― nacui nguꞌ jiꞌi tyaꞌa nguꞌ.

53 Liꞌ nguxacui Jesús chaꞌ jiꞌi nguꞌ:―Liñi tsa chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma juani ―nacui―, ná

taca ca tsoꞌo cresiya jiꞌi ma si ná caja lcaa chaꞌ nu jiꞌi ycuiꞌnaꞌ jiꞌi ma, naꞌ nu cua lijyaa chalyuu chaꞌ caca naꞌ ñati.

SAN JUAN 6:54 31 SAN JUAN 6:62Ngaꞌa chaꞌ tyatí chaꞌ biꞌ neꞌ cresiya jiꞌi ma, ñiꞌya si cacuma,si coꞌo ma sca na ―nacui Jesús―. 54 Cua ñaꞌa ca ñati nujuaꞌa ti caja tyucui ñaꞌa ycuiꞌ naꞌ jiꞌi nguꞌ, ná ngaꞌa chaꞌ tyechalyuu jiꞌi nguꞌ biꞌ. Cuaꞌni naꞌ chaꞌ tyuꞌú nguꞌ biꞌ chacaquiyaꞌ loꞌo cua tye ti chalyuu ―nacui Jesús―. 55 Chañichaꞌ taca caja tyucui ñaꞌa ycuiꞌ naꞌ jiꞌi ma, ñiꞌya laca si cajacuañaꞌ naꞌ chaꞌ cacuma, ñiꞌya laca si caja tañi naꞌ chaꞌ coꞌoma. 56 Loꞌo cua ñaꞌa ca ñati nu juaꞌa cacu nguꞌ, nu juaꞌacoꞌo nguꞌ chaꞌ nu ta naꞌ jiꞌi nguꞌ ―nacui―, lcaa tsa tyiꞌi nguꞌ biꞌ loꞌo naꞌ, tyiꞌi naꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ. 57 Lcaa tyempoluꞌú Sti naꞌ nu nda ꞌna lijyaa ca nde, loꞌo juaꞌa chacuayáꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ni luꞌú naꞌ; chacuayáꞌ ꞌna tyuꞌú ñati nu xñi chaꞌ ꞌna,ñati nu caja tyucui ñaꞌa naꞌ jiꞌi. 58 Naꞌ laca nu chaꞌ tsoꞌonu cacu nguꞌ biꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―, chaꞌ ngutuꞌu naꞌnde slo ycuiꞌ Ndyosi lijya naꞌ lo yuu; siꞌi la cuiꞌ tyaꞌa na nundyacu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna lo natiꞌ btyi cua saꞌni ―nacui―.Ngaꞌaa luꞌú nguꞌ biꞌ juani, masi cua ndyacu nguꞌ chaꞌ biꞌnu ngua saꞌni liꞌ; pana loꞌo caja chaꞌ tsoꞌo biꞌ jiꞌi ma chaꞌcacu ma ―nacui―, ná ngaꞌa chaꞌ tye chalyuu jiꞌi ma liꞌ.

59 Juaꞌa chaꞌ nguluꞌu Jesús jiꞌi nguꞌ Capernaum nde niꞌi su ndyuꞌu tiꞌi nguꞌ chaꞌ cuna nguꞌ chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi.

Taca caca cucui cresiya jiꞌna si taquiyaꞌ na chaꞌ nu nda Jesús60 Loꞌo ndyuna tyuu tyaꞌa ñati nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi Jesús

chaꞌ nu nchcuiꞌ yu, liꞌ nacui nguꞌ biꞌ:―Tlyu tsa chaꞌ nchcuiꞌ nu cusuꞌ re loꞌo na. Tsoꞌo la si

ngaꞌaa cuna na chaꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti.61 Jlo tiꞌ Jesús chaꞌ nchcuiꞌ tsa nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa

biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ cuentya jiꞌi chaꞌ nu cua nda ca ti yu loꞌonguꞌ, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ chaca quiyaꞌ:

―¿Ha ngua tyujuꞌu tiꞌ ma ꞌna xquiꞌya chaꞌ nu nchcuiꞌnaꞌ loꞌo ma? ―nacui yu―. 62 ¿Ñiꞌya ta culacua tiꞌ ma loꞌoñaꞌa ma jnaꞌ chaꞌ tyaꞌa naꞌ ca su ngutuꞌu naꞌ clyo, naꞌ nu

SAN JUAN 6:63 32 SAN JUAN 6:71

lijyaa chalyuu chaꞌ caca naꞌ ñati? ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌbiꞌ―. 63 Nu xtyiꞌi nu ta Ni chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌna,biꞌ laca nu nda chalyuu tsoꞌo jiꞌna; siꞌi xquiꞌya juersa nuntsuꞌu jiꞌi cuañaꞌ ti na luꞌú na ―nacui Jesús―. Loꞌo juaꞌalcaa chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma juani, cuentya jiꞌi sca na nuta ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi ñati laca chaꞌ biꞌ, sca chaꞌ nu tyuꞌú neꞌcresiya jiꞌi ñati laca biꞌ; caja chalyuu jiꞌi nguꞌ si taquiyaꞌnguꞌ jiꞌi chaꞌ biꞌ. 64Pana tya ntsuꞌu xi nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa manu ná jlya tiꞌ jnaꞌ ―nacui Jesús liꞌ.

Tya loꞌo nguxana ti chaꞌ, tya liꞌ ngua tii Jesús tilaca lacanu ná jlya tiꞌ jiꞌi yu, tilaca laca nu cujuiꞌ cresiya jiꞌi yu catiyaꞌ la. 65 Liꞌ nacui Jesús:

―Biꞌ chaꞌ nacui naꞌ jiꞌi ma tsa chaꞌ ná tucui caca ñati jnaꞌ si ná cuaꞌni Sti naꞌ chaꞌ ñati ꞌna caca nguꞌ biꞌ.

66 Loꞌo juaꞌa ngua liꞌ, ngua tyujuꞌu tiꞌ tyuu tyaꞌa nguꞌ nundyaca tsaꞌa jiꞌi Jesús; ngaꞌaa ntajaꞌa nguꞌ biꞌ tyaꞌa loꞌo yu.67 Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi nu tii tyucuaa tyaꞌa ñati biꞌ:

―¿Ha loꞌo cuꞌma ntiꞌ ma xtyanu ma ꞌna?68 Liꞌ nguxacui Simón Pedro chaꞌ jiꞌi Jesús:―Cusuꞌ―nacui―, ¿ma nde ntsuꞌu chaca seꞌi su tsaa ya

chaꞌ cuna ya lcaa ñaꞌa chaꞌ liñi nu nchcuiꞌ nuꞌu? Ná ngaꞌachaꞌ tye chalyuu jiꞌi ya si cuaꞌa jyaca ya jiꞌi chaꞌ nu nchcuiꞌnuꞌu―nacui―. 69 Jlya tiꞌ ya jinuꞌu. Cua jlo tiꞌ ya chaꞌ ycuiꞌNdyosi laca nu cuangusubi jinuꞌu, chaꞌ sca ti nuꞌu nu chañichaꞌ laca nuꞌu Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nu lijya chalyuu.

70 Liꞌ nacui Jesús:―Juaꞌa naꞌ, cua ngusubi naꞌ jiꞌi ca taꞌa tii tyucuaa tyaꞌa

ma, masi cuiñaja caca tsaca ma.71Nu ntiꞌ Jesús ñacui chaꞌ Judas sñiꞌ Simón Iscariote, biꞌ

laca nu ta jiꞌi Jesús jiꞌi nguꞌ xñaꞌa ca tiyaꞌ la. Loꞌo nu Judasbiꞌ ni, loꞌo biꞌ ngaꞌa laja nu tii tyucuaa tyaꞌa nguꞌ nu ndyacatsaꞌa jiꞌi Jesús.

SAN JUAN 7:1 33 SAN JUAN 7:127

Ná jlya tiꞌ tyaꞌa Jesús jiꞌi yu1 Tiyaꞌ la liꞌ xcuiꞌ nde loyuu su cuentya Galilea ndyaꞌa

Jesús; ngaꞌaa ndyaꞌa yu loyuu su cuentya Judea biꞌ, chaꞌntiꞌ tsa nguꞌ biꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi. 2 Cua ngulala sca taꞌa jiꞌi nguꞌ judío, nunduꞌni nguꞌ jiꞌi: taꞌa chcuaꞌya. 3Loꞌo liꞌ nacui nu nguꞌ quiꞌyu tyaꞌa Jesús:

―Tyuꞌu nuꞌu su ndiꞌi nuꞌu re, yaa nuꞌu nde loyuu sucuentya Judea tsoꞌo la―nacui tyaꞌa yu jiꞌi Jesús―. Ntsuꞌutsa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jinuꞌu cajua; tsoꞌo culuꞌu nuꞌu xichaꞌ tlyu nu nduꞌni nuꞌu jiꞌi nguꞌ biꞌ. 4Ná cuaꞌni nuꞌu cñabiꞌ cuaana ti si ntiꞌ nuꞌu chaꞌ tyuloo lcaa ñati hi; culuꞌuloo ycuiꞌ nuꞌu jiꞌi lcaa ñati chaꞌ taca jinuꞌu cuaꞌni chaꞌ tlyujuaꞌa.

5 Juaꞌa nchcuiꞌ nguꞌ, chaꞌ loꞌo nguꞌ tyaꞌa Jesús ni, ná jlyatiꞌ nguꞌ jiꞌi yu. 6 Liꞌ nacui Jesús:

―Tya lyiji tyalaa la cuiꞌ tyempo nu tyaꞌa naꞌ ca biꞌ. Cuañaꞌa ca tsa tsoꞌo chaꞌ tsaa cuꞌma ―nacui Jesús―, 7 chaꞌ náliyeꞌ tiꞌ nguꞌ ñaꞌa nguꞌ jiꞌi ma; pana liyeꞌ tsa tiꞌ nguꞌ ñaꞌanguꞌ ꞌna, chaꞌ nchcuiꞌ liñi naꞌ loꞌo nguꞌ cuentya jiꞌi chaꞌcuxi nu nduꞌni nguꞌ ―nacui―. 8Yaa clya ycuiꞌ ca ma taꞌabiꞌ; ná tsaꞌa naꞌ, chaꞌ tya lyiji tyalaa la cuiꞌ tyempo nu tyaꞌaca biꞌ.

9Ngaꞌaa nchcuiꞌ la Jesús liꞌ. Ndyanu yu nde Galilea.Ndiꞌi Jesús taꞌa chcuaꞌya

10Ndyaa nu nguꞌ quiꞌyu tyaꞌa Jesús taꞌa. Ca tiyaꞌ la loꞌoycuiꞌ Jesús ndyaa. Ná ndyaa yu tsa tlyu ti loꞌo xaꞌ ñati,ycuiꞌ ti yu ndyaa yu chaꞌ ná ñaꞌa ñati jiꞌi yu. 11Loꞌo ndyacataꞌa biꞌ, liꞌ ndyaꞌa nguꞌ judío ndyaꞌana nguꞌ jiꞌi yu:

―¿Macala ndyaꞌa yu biꞌ? ―nduꞌni nguꞌ.12 Quiñaꞌa tsa chaꞌ nda nguꞌ quichi biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ

cuentya jiꞌi Jesús. Ntsuꞌu nguꞌ nu nchcuiꞌ ndiꞌya: “Tsoꞌo

SAN JUAN 7:13 34 SAN JUAN 7:22tsa ñati biꞌ”. Loꞌo ntsuꞌu xi xaꞌ la nguꞌ nu nduꞌni: “Siꞌi.Xcuiꞌ chaꞌ cuiñi nda yu, na ñiloꞌo ti yu jiꞌi nguꞌ”. 13 Panantsii nguꞌ si cuna nguꞌ judío chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ, biꞌ chaꞌcuaana ti nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ.

14 Sca semana ndalo taꞌa biꞌ. Loꞌo juaꞌa tsa nchca jacuajiꞌi taꞌa, liꞌ ndyaa Jesús neꞌ laa tonu; nguxana yu nclyuꞌuyu jiꞌi nguꞌ ca biꞌ liꞌ. 15Ndube tsa tiꞌ nguꞌ judío chaꞌ nchcatsa jiꞌi Jesús:

―¿Ni chaꞌ laca chaꞌ nchca tsa jiꞌi yu jua nclyuꞌu yu jiꞌi ñati? Ná tyuu yija ngutaꞌa yu scuelya, ná ngua tsaꞌa tsoꞌoyu jua ―nacui nguꞌ.

16 Liꞌ nda Jesús sca chaꞌ loꞌo nguꞌ nu ndiꞌi neꞌ laa biꞌ:―Ná nclyuꞌu naꞌ jiꞌi nguꞌ chaꞌ nu ndaꞌya hique ycuiꞌ ca

ti naꞌ; ñaꞌa chaꞌ nu nclyacua tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nu nda ꞌnalijyaa chalyuu, biꞌ laca chaꞌ nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi nguꞌ―nacui Jesús―. 17 Si ntiꞌ ma cuaꞌni ma cña nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosichaꞌ cuaꞌni ma, liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma mala ngutuꞌu chaꞌ nunclyuꞌu naꞌ jiꞌi nguꞌ, si slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu chaꞌ biꞌ, sisca chaꞌ nu ndaꞌya hique ti naꞌ laca chaꞌ biꞌ ―nacui yu―.18Scañati nunchcuiꞌ chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ ca loꞌo nguꞌ, juaꞌa ntiꞌ yuchaꞌ caca tlyu ycuiꞌ ca ti yu. Xaꞌ ñaꞌa nduꞌni naꞌ, chaꞌ tyucuityiquee naꞌ nduꞌni tlyu naꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nuXuꞌna naꞌ nungulo cña ꞌna caa naꞌ nde chalyuu. Ná ntsuꞌu chaꞌ cuiñi ꞌnatsiyaꞌ ti.

19 ’¿Ha siꞌi la cuiꞌ jyoꞌo cusuꞌMoisés nu nguluꞌu jiꞌna chaꞌcuaꞌni na lcaa cña nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi? Pana ná ndaquiyaꞌma tsiyaꞌ ti jiꞌi chaꞌ biꞌ ―nacui Jesús―. Loꞌo nu juani ntiꞌma cujuii ma jnaꞌ. ¿Ni chaꞌ laca biꞌ?

20―Ñiꞌya ntiꞌ sca nu xñaꞌa, juaꞌa ntiꞌ nuꞌu―nduꞌni nguꞌjiꞌi Jesús liꞌ―. ¿Tilaca ntiꞌ cujuii jinuꞌu lacua?

21 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ chaca quiyaꞌ:―Sca ti quiyaꞌ nguaꞌni naꞌ sca chaꞌ tlyu tsa taꞌa tsa nu

tacati tsa jiꞌi ma, loꞌo liꞌ ndube tsa tiꞌ ma. 22 Ntsuꞌu sca

SAN JUAN 7:23 35 SAN JUAN 7:28cña nu ndaquiyaꞌ tsa ma jiꞌi ―nacui yu―, sca cña laca nunda jyoꞌo Moisés chaꞌ loꞌo ma saꞌni chaꞌ cuaꞌni ma; ni siꞌiMoisés biꞌ ngua nu nda chaꞌ biꞌ loꞌo ma, chaꞌ cua saꞌni laloꞌo bilya cala ycuiꞌ Moisés nduꞌni jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi ma cñabiꞌ. Ndyiꞌu tsa tiꞌ ma chaꞌ siꞌyu ma lo quiji nu sube quiꞌyusñiꞌ ma chaꞌ culacua nguꞌ, masi tsa nu ndiꞌi cñaꞌ nguꞌ lacabiꞌ ―nacui Jesús―. 23Nu loꞌo nduꞌu scua snuꞌ tsa tya loꞌongula sñiꞌ ma, nduꞌni ma cña biꞌ, masi ndiꞌi cñaꞌ nguꞌ chaꞌtaꞌa, chaꞌ ndaquiyaꞌ ma lcaa chaꞌ nu cua nda Moisés loꞌona. Biꞌ chaꞌ juani, ¿ni chaꞌ laca chaꞌ ñasiꞌ ma ꞌna? ―nacui Jesús―. Laca chaꞌ nguaꞌni naꞌ chaꞌ ngua tsoꞌo sca ñati,masi sca tsa ndiꞌi cñaꞌ nguꞌ ngua biꞌ. 24 Ná tsoꞌo cuaꞌnicuayáꞌ ma jiꞌi sca ñati loꞌo ñaꞌa ti ma jiꞌi ―nacui yu―.Ñiꞌya nu tyuꞌu liñi chaꞌ jiꞌi sca nguꞌ, juaꞌa cuaꞌni cuayáꞌ majiꞌi nguꞌ tsoꞌo la.

Nchcuiꞌ Jesús mala ngutuꞌu yu lijya yu25 Loꞌo ndyuna xi nguꞌ quichi Jerusalén chaꞌ biꞌ, liꞌ

nguxana nchcuiꞌ nguꞌ jiꞌi:―Nu ñati jua, ¿ha siꞌi na nclyana nguꞌ jiꞌi yu chaꞌ cujuii

nguꞌ jiꞌi? ―nacui nguꞌ―. 26 Loꞌo juani ñaꞌa ma ñiꞌya nundyuꞌni yu jua, ndu yu nchcuiꞌ yu su ndiꞌi lcaa ñati. Nánchca jiꞌi nguꞌ tsiyaꞌ ti cuaꞌa nguꞌ jiꞌi yu chaꞌ ngaꞌaa chcuiꞌyu ―nacui nguꞌ jiꞌi tyaꞌa nguꞌ―. ¿Ha ngujui chaꞌ jiꞌi nulaca loo jiꞌna lacua, chaꞌ nu jua laca Cristo, nu ñati tlyunu cua caa ti? 27 Pana jlo tiꞌ na macala ngutuꞌu yu jua. Siꞌijuaꞌa caca loꞌo nu Cristo nu ñati tlyu nu ntajatya na jiꞌi chaꞌcaa. Loꞌo caa nu biꞌ, ná tucui caca cuayáꞌ tiꞌ mala tyuꞌu nubiꞌ caa.

28Biꞌ chaꞌ cuii nchcuiꞌ Jesús ca su ndu yu nclyuꞌu jiꞌi nguꞌneꞌ laa tonu biꞌ:

―Chañi chaꞌ nslo ma ꞌna, chañi chaꞌ jlo tiꞌ ma malangutuꞌu naꞌ ―nacui―, pana siꞌi cuentya jnaꞌ lijya naꞌ ca

SAN JUAN 7:29 36 SAN JUAN 7:36

nde. Sca ti ycuiꞌ Ndyosi nda ꞌna lijyaa chalyuu, loꞌo juaꞌaná nslo ma jiꞌi nu biꞌ ―nacui―. 29 Nslo naꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ni,chaꞌ ca slo Ni ngutuꞌu naꞌ lijyaa; ycuiꞌ Ni laca nu ngulo cñaꞌna chaꞌ caa naꞌ ca nde.

30 Loꞌo ndye nchcuiꞌ Jesús chaꞌ biꞌ, liꞌ ndyalaa xi nguꞌ sloyu, ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ tayaꞌ nguꞌ jiꞌi yu. Pana ni sca nguꞌná ndayaꞌ nguꞌ jiꞌi yu, chaꞌ tya lyiji tyalaa tyempo jiꞌi Nichaꞌ xñi nguꞌ jiꞌi yu. 31Masi juaꞌa nguaꞌni nguꞌ biꞌ, tya ndiꞌi quiñaꞌa ñati nu ngusñi chaꞌ jiꞌi yu. Nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌanguꞌ liꞌ:

―La cuiꞌ ñaꞌa cña tonu cuentya jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nduꞌniyu re, ñiꞌya nu nscua lo quityi chaꞌ cuaꞌni nu ñati tlyu nucua caa ti; biꞌ laca yu re, ntiꞌ ya ―nacui nguꞌ.

Ngua tiꞌ nguꞌ fariseo suꞌba jiꞌi Jesús neꞌ chcua32 Cua ndyuna nguꞌ fariseo ñaꞌa chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ

quichi jiꞌi Jesús. Biꞌ chaꞌ ngulo nguꞌ cña jiꞌi policía neꞌ laachaꞌ tsaa nguꞌ tayaꞌ nguꞌ jiꞌi Jesús. Juaꞌa nguaꞌni sti joꞌó nulaca loo loꞌo nu nguꞌ fariseo biꞌ. 33 Liꞌ nacui Jesús jiꞌi ñati nu ndiꞌi neꞌ laa tonu biꞌ:

―Tya tyiꞌi naꞌ la xi loꞌo ma nde lo yuu chalyuu―nacui―, loꞌo liꞌ tyaꞌa naꞌ slo ycuiꞌ nu Xuꞌna naꞌ nu ndaꞌna lijyaa ca nde ―nacui―. 34 Liꞌ tsaana ma jnaꞌ macalasu ndiꞌi naꞌ, loꞌo ná quije naꞌ jiꞌi ma tsiyaꞌ ti, chaꞌ ná cajachacuayáꞌ tyalaa ma ca su tyiꞌi naꞌ liꞌ.

35 ―¿Macala tsaa yu jua, su ná taca quije yu jiꞌna?―nacui nu nguꞌ judío biꞌ jiꞌi tyaꞌa nguꞌ―. ¿Ha tsaa yutyijyuꞌ la ca su ndiꞌi xaꞌ la nguꞌ judío tyaꞌa na? ¿Ha tsaayu chaꞌ culuꞌu yu chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi xaꞌ ñati nu ndiꞌi ca biꞌ? ―nacui nguꞌ―. 36¿Ñiꞌya ntiꞌ yu jua chaꞌ nchcuiꞌ yundiꞌya: “Tsaana ma jnaꞌ macala su ndiꞌi naꞌ, loꞌo ná quijenaꞌ jiꞌi ma tsiyaꞌ ti, chaꞌ ná caja chacuayáꞌ tyalaa ma ca sutyiꞌi naꞌ liꞌ”? ―nacui nguꞌ.

SAN JUAN 7:37 37 SAN JUAN 7:44Suu hitya nu tyuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi nguꞌ

37 Loꞌo cua tye ti taꞌa, tsa ycuiꞌ taꞌa liꞌ tya ndu Jesús neꞌlaa tonu. Cuii nchcuiꞌ yu loꞌo ñati ca biꞌ:

―Loꞌo nguityi ca ma hitya, caa ma ca slo naꞌ chaꞌ tanaꞌ hitya coꞌo ma ―nacui yu―. 38 Ñati nu ntsuꞌu chaꞌjiꞌi loꞌo naꞌ caca jiꞌi nguꞌ biꞌ ñiꞌya laca si ntsuꞌu sca suuhitya neꞌ cresiya jiꞌi nguꞌ. Tlyu tsa chaꞌ tsoꞌo ntsuꞌu neꞌcresiya jiꞌi nguꞌ biꞌ, chaꞌ cuaꞌni tsoꞌo nguꞌ biꞌ loꞌo tyaꞌa ñati nguꞌ liꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. Lo quityi jiꞌi ycuiꞌ Ndyosinguscua chaꞌ juaꞌa caca jiꞌi nguꞌ biꞌ.

39 Cua ntiꞌ Jesús chcuiꞌ loꞌo nguꞌ chaꞌ cua ta ti Ni Xtyiꞌiycuiꞌ Ni chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌi ñati nu cua ngusñi chaꞌjiꞌi ycuiꞌ Ni, biꞌ chaꞌ nacui yu juaꞌa. Bilya ta ycuiꞌ NdyosiXtyiꞌi ycuiꞌ Ni caa nde chalyuu, xquiꞌya chaꞌ bilya tyaaJesús ca su tlyu su ntucua ycuiꞌ Ndyosi Sti yu.

Ná stuꞌba nchcuiꞌ nguꞌ jiꞌi Jesús40 Loꞌo ndyuna nguꞌ quichi chaꞌ biꞌ, ntsuꞌu nguꞌ nu

nchcuiꞌ jiꞌi Jesús ndiꞌya:―Chañi chaꞌ yu jua laca nu cusuꞌ nu cua caa ti chaꞌ

chcuiꞌ chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na.41 Loꞌo juaꞌa nchcuiꞌ xi xaꞌ la nguꞌ chaꞌ jiꞌi yu:―Yu jua laca nu ñati tlyu nu nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi chaꞌ

caa ―nacui nguꞌ.Liꞌ nguxtyacui xaꞌ la nguꞌ quichi chaꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ:―Pana siꞌi nde Galilea tyuꞌu nu ñati tlyu biꞌ, siꞌi juaꞌa

caca. 42Lo quityi cusuꞌ biꞌ nscua chaꞌ sca ñati tyaꞌa jiꞌi jyoꞌoDavid caca nu ñati tlyu biꞌ; quichi Belén cala yu biꞌ, chaꞌquichi tyi nguꞌ David laca biꞌ.

43 Ná ngua stuꞌba chaꞌ jiꞌi nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ jiꞌi Jesús. 44Pana ná tucui ntejeyaꞌ jiꞌi yu, masi ntsuꞌu nguꞌ nungua tiꞌ nguꞌ xñi nguꞌ jiꞌi.

Ná jlya tiꞌ nguꞌ laca cña jiꞌi Jesús

SAN JUAN 7:45 38 SAN JUAN 8:345Chaca quiyaꞌ ndyaa nu policía neꞌ laa biꞌ slo sti joꞌó nu

laca loo, slo nguꞌ fariseo. Liꞌ nchcuane nguꞌ jiꞌi policía:―¿Ni chaꞌ laca ná loꞌo yu biꞌ lijya ma slo cua?46 Liꞌ nacui policía:―Bilya cuna ya nchcuiꞌ sca ñati ñiꞌya nu nchcuiꞌ yu jua.47Nguxacui nguꞌ fariseo chaꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌ:―¿Ha loꞌo jiꞌi cuꞌma ñiloꞌo yu jua lacua? ―nacui

nguꞌ―. 48Ná ntsuꞌu ni sca ñati nu laca loo jiꞌna nu ngusñichaꞌ jiꞌi yu biꞌ. Ni nguꞌ fariseo cua, ná jlya tiꞌ ya chaꞌ nunchcuiꞌ yu ―nacui nguꞌ―. 49 Ná tsoꞌo nguꞌ quichi, xcuiꞌchaꞌ cuxi ntsuꞌu jiꞌi nguꞌ, xquiꞌya chaꞌ ná ndaquiyaꞌ nguꞌjiꞌi chaꞌ nu nda jyoꞌo Moisés loꞌo na.

50 Liꞌ ndyatu tsaca nguꞌ fariseo laja nguꞌ biꞌ; Nicodemonaa yu, la cuiꞌ nu cusuꞌ nu cua ndyaa slo Jesús talya biꞌ lacayu.

51―Loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ na jiꞌi sca ñati ―nacui Nicodemoliꞌ―, ná nscua chacuayáꞌ jiꞌna chaꞌ xcubeꞌ na jiꞌi ñati biꞌ sitya lyiji cuna na lcaa chaꞌ nu ta yu, si bilya caca cuayáꞌ tiꞌna ñiꞌya laca chaꞌ cuxi nu nguaꞌni yu biꞌ ―nacui.

52 ―¿Ha la cuiꞌ nguꞌ Galilea laca nuꞌu lacua? ―nacui tyaꞌa fariseo jiꞌi Nicodemo liꞌ―. Lo quityi jiꞌi ycuiꞌ Ndyosinu nscua saꞌni ñaꞌa nuꞌu xi, chaꞌ caca cuayáꞌ la tiꞌ nuꞌu chaꞌsiꞌi nde Galilea tyuꞌu ñati nu culuꞌu chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosijiꞌna.

Ngusta nguꞌ quiꞌya jiꞌi sca nu cunaꞌa53 Liꞌ ndyaa nguꞌ toꞌ tyi nguꞌ.

81 Liꞌ nduꞌu Jesús, ndyaa yu sca ti nde caꞌya Olivos chaꞌ

chcuiꞌ yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi. 2 Pana tsa cua cuxee ti, xaꞌndatu Jesús neꞌ laa tonu. Liꞌ ndyuꞌu tiꞌi lcaa ñati ca slo yu.Ca biꞌ ndyacaꞌa yu nguluꞌu yu chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi nguꞌ.3Liꞌ yaa nguꞌ fariseo biꞌ slo Jesús, loꞌo nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó,

SAN JUAN 8:4 39 SAN JUAN 8:11

yaa loꞌo nguꞌ jiꞌi sca nu cunaꞌa nu ndacui quiꞌya jiꞌi. Cuangujui nu cunaꞌa biꞌ jiꞌi nguꞌ la cuiꞌ tyempo nu nguaꞌa choꞌloꞌo clyoꞌo xaꞌ ñati. Liꞌ nguxatu nguꞌ biꞌ jiꞌi nu cunaꞌa biꞌclaꞌbe laja su ndiꞌi nguꞌ. 4Nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús liꞌ:

―Mstru ―nacui nguꞌ biꞌ―, cua ngujui nu cunaꞌa rejiꞌi ya la cuiꞌ tyempo loꞌo nguaꞌa choꞌ loꞌo clyoꞌo xaꞌ ñati ―nacui nguꞌ jiꞌi Jesús―. 5 Cuentya jiꞌna, cuentya jiꞌi chaꞌnu cua nda jyoꞌoMoisés loꞌo na, ntsuꞌu chaꞌ cujuiꞌi na queejiꞌi choꞌ cua chaꞌ cujuii na jiꞌi. ¿Ñiꞌya ñacui ta nuꞌu jiꞌi?

6 Na nchcuiꞌ cuayáꞌ ti nguꞌ biꞌ loꞌo Jesús, chaꞌ cua ntiꞌnguꞌ caja chaꞌ jiꞌi nguꞌ ñiꞌya caca sta nguꞌ quiꞌya jiꞌi Jesús.Biꞌ chaꞌ ñiꞌya nu ngaꞌa ti yu ndatiꞌichuꞌ yu xi, nguscua loꞌosne yaꞌ ti yu lo yuu. 7 Loꞌo juaꞌa nchcuane nguꞌ jiꞌi Jesúschaca quiyaꞌ. Liꞌ ndacaꞌa liñi Jesús, nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ nuyaa loꞌo jiꞌi nu cunaꞌa biꞌ:

―Loꞌo ntsuꞌu tsaca cuꞌma nu ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi ma―nacui yu―, biꞌ caca nu cujuiꞌi quee jiꞌi nu cunaꞌa cuaclyo.

8 Liꞌ xaꞌ ndatiꞌichuꞌ Jesús nscua loꞌo sne yaꞌ ti yu lo yuu,ngaꞌaa nchcuiꞌ yu liꞌ. 9 Loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ biꞌ, nguxananguꞌ ngutuꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ liꞌ, chaꞌ cua jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌntsuꞌu quiꞌya jiꞌi ycuiꞌ nguꞌ. Clyo la ndyaa nu nguꞌ cusuꞌla, liꞌ ndyaa lcaa nguꞌ cuentya sca ti nguꞌ. Liꞌ ndyanu Jesúschaca tya yu, loꞌo ñaꞌa ti ndu nu cunaꞌa biꞌ ntajatya jiꞌi yuni jacuaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo. 10 Ndacaꞌa Jesús chaca quiyaꞌ, liꞌnacui yu jiꞌi nu cunaꞌa biꞌ:

―¿Macala ndyaa nguꞌ jua? ―nacui―. ¿Ha tya ndu nungusta quiꞌya jinuꞌu?

11 ―Ná tucui ndu nu ngusta quiꞌya ꞌna, cusuꞌ ―nacui nu cunaꞌa biꞌ.

―Tsoꞌo lacua ―nacui Jesús jiꞌi―. Juaꞌa naꞌ, ná ntsuꞌuquiꞌya nu sta naꞌ jinuꞌu. Tyaa clya nuꞌu juani ―nacui―,ngaꞌaa cuaꞌni la nuꞌu chaꞌ cuxi.

SAN JUAN 8:12 40 SAN JUAN 8:19Xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi ñati laca Jesús

12 Chaca quiyaꞌ nda Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ neꞌ laa biꞌ.―Naꞌ laca nu nda xee chaꞌ tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi ñati

―nacui yu―. Tyanu xee lubii jnaꞌ neꞌ cresiya jiꞌi ñati nuxñi chaꞌ jnaꞌ, loꞌo juaꞌa ná ngaꞌa chaꞌ tye chalyuu jiꞌi nguꞌbiꞌ liꞌ; ngaꞌaantsuꞌu chaꞌ tyaꞌa yuꞌunguꞌ biꞌ, ñiꞌya nunduꞌninguꞌ nu ná ntsuꞌu xee jnaꞌ neꞌ cresiya jiꞌi tsiyaꞌ ti.

13 Liꞌ nacui nguꞌ fariseo jiꞌi Jesús:―Sca ti nuꞌu nda chaꞌ liñi cuentya jiꞌi ycuiꞌ ca. Ná tucuá

nguꞌ chaꞌ jinuꞌu si chcuiꞌ nuꞌu juaꞌa.14Nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ liꞌ:―Tucuá nguꞌ chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo nguꞌ tuꞌni. Masi sca

ti naꞌ nda chaꞌ liñi cuentya jiꞌi ycuiꞌ ca naꞌ ―nacui yu―.Cua jlo tiꞌ naꞌmacala ngutuꞌu naꞌ, loꞌo cua jlo tiꞌ naꞌmandetsaꞌa; pana nu cuꞌma ni, ná jlo tiꞌ ma tsiyaꞌ ti mala ngutuꞌunaꞌ, ná jlo tiꞌ ma ma nde tsaꞌa ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―.15 Cua laca ngusta ma yabeꞌ chuꞌ naꞌ. Loꞌo ndyuꞌni majuaꞌa, ndyuꞌni ma ñiꞌya nduꞌni ñati chalyuu ti. Siꞌi na lijyanaꞌ chalyuu chaꞌ sta naꞌ yabeꞌ chuꞌ ñati ―nacui―, 16panataca cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi ñati. Loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi nguꞌ ni, liñi chaꞌ nu ta naꞌ liꞌ, chaꞌ siꞌi ycuiꞌ ti naꞌ cuaꞌnicuayáꞌ naꞌ jiꞌi nguꞌ liꞌ; loꞌo naꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi nu ndajnaꞌ lijyaa re, stuꞌba ti cuaꞌni cuayáꞌ ya jiꞌi nguꞌ liꞌ ―nacui Jesús―. 17 Ndaquiyaꞌ tsa na jiꞌi chaꞌ cusuꞌ nu nscua loquityi cua saꞌni la; ndacua nscua sca chaꞌ nu nchcuiꞌ chaꞌtyuꞌu lubii ñati jiꞌi scaa chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi, nu loꞌo stuꞌba tichcuiꞌ tucua tyaꞌa nguꞌ jiꞌi chaꞌ biꞌ. 18 Tsaca nguꞌ biꞌ lacanaꞌ ―nacui Jesús―, chaꞌ nchcuiꞌ naꞌ chaꞌ liñi cuentya jiꞌi ycuiꞌ ca naꞌ; nu chaca nguꞌ biꞌ laca Sti naꞌ nu nda jnaꞌ lijyaare.

19 ―¿Macala ntsuꞌu Sti nuꞌu lacua? ―nacui nguꞌ jiꞌi Jesús liꞌ.

SAN JUAN 8:20 41 SAN JUAN 8:26

―Ná nslo ma jnaꞌ tsiyaꞌ ti, loꞌo la cuiꞌ ti ná nslo ma jiꞌi Sti naꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. Si cua ndyuloo ma jnaꞌ, lacuiꞌ juaꞌa cua ndyuloo ma jiꞌi Sti naꞌ liꞌ.

20Nacui Jesús juaꞌa loꞌo nguluꞌu yu jiꞌi nguꞌ neꞌ laa tonu,ntucua yu cacua ti su ndu cñáꞌ su cujuiꞌi nguꞌ cñi nu cacamsta jiꞌi nguꞌ neꞌ laa. Loꞌo ná tucui nguaꞌni chaꞌ tejeyaꞌ jiꞌi Jesús, chaꞌ tsaa loꞌo jiꞌi yu niꞌi chcua, chaꞌ tya lyiji tyalaatyempo jiꞌi yu chaꞌ xcubeꞌ nguꞌ xñaꞌa jiꞌi yu.

“Ná caja chacuayáꞌ tsaa ma ca su tyiꞌi naꞌ”21 Liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ:―Tsaꞌa naꞌ―nacui yu―, liꞌ tsaanama jnaꞌ ca su ndyaꞌa

naꞌ, pana ná quije naꞌ jiꞌi ma tsiyaꞌ ti ―nacui―. Tya lyijiquije naꞌ jiꞌi ma loꞌo cajaa ycuiꞌ ma ñaꞌa loꞌo cresiya cuxijiꞌi ma, pana ná caja chacuayáꞌ tsaa ma ca su tyiꞌi naꞌ liꞌ.

22 ―¿Ha cujuii yu jiꞌi ycuiꞌ ca yu? ―nacui nguꞌ judíojiꞌi tyaꞌa nguꞌ―. ¿Ha juaꞌa ntsuꞌu tyiquee yu loꞌo nacui yu:“Ná caja chacuayáꞌ tsaa ma ca su tyiꞌi naꞌ liꞌ”?

23 Biꞌ chaꞌ tya nda la Jesús xi chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ:―Nde chalyuu su ndiꞌi cuꞌma cuxi tsa nduꞌni ñati; pana

naꞌ ni, chaca chalyuu ca slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu naꞌ―nacui yu―. Cua nguiꞌi ma jiꞌi nu cuxi nu nduꞌni ñati chalyuu; pana naꞌ ni, ntsuꞌu tyiquee naꞌ jiꞌi ycuiꞌ NdyosiSti naꞌ ca su ntucua ycuiꞌ Ni ―nacui Jesús―. 24Biꞌ chaꞌ ninaꞌ jiꞌi ma chaꞌ cajaa ycuiꞌ ma ñaꞌa loꞌo cresiya cuxi jiꞌi ma;chañi chaꞌ biꞌ: cajaa ma ñaꞌa loꞌo cresiya cuxi jiꞌi ma, si nájlya tiꞌ ma chaꞌ laca naꞌ ñiꞌya nu ni naꞌ jiꞌi ma chaꞌ laca naꞌ.

25―¿Tilaca laca nuꞌu lacua? ―nacui nguꞌ jiꞌi Jesús liꞌ.―Tya tsubiꞌ ni naꞌ jiꞌi ma tilaca laca naꞌ ―nacui Jesús

liꞌ―. 26Tya quiñaꞌa la chaꞌ taca chcuiꞌ naꞌ loꞌoma nquichaꞌcuentya jiꞌi quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi ma; pana liñi tsa chaꞌ nunda ycuiꞌ Ndyosi nu nda ꞌna lijyaa, loꞌo juaꞌa cua ñaꞌa ca

SAN JUAN 8:27 42 SAN JUAN 8:35chaꞌ nu nda Ni loꞌo naꞌ, biꞌ ti chaꞌ laca nu nda naꞌ loꞌo ñati chalyuu.

27Ná ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌchaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti yu. 28 Biꞌ chaꞌ tya nchcuiꞌ la Jesúsloꞌo nguꞌ liꞌ:

―Tiyaꞌ la loꞌo sicuama jnaꞌ lo crusi, liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌmachaꞌ laca naꞌ ñiꞌya nu ni naꞌ jiꞌi ma, naꞌ nu lijyaa chalyuuchaꞌ caca ñati ―nacui Jesús―. Ná sca cña nduꞌni naꞌchacuayáꞌ jiꞌi ycuiꞌ ca naꞌ; ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, biꞌ laca nunguluꞌu ꞌna lcaa ca chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ ―nacui―. 29 Lcaatsa ndiꞌi Ni loꞌo naꞌ, ycuiꞌ Ni laca nu nda jnaꞌ lijyaa re. Nánguxtyanu Sti naꞌ jnaꞌ, chaꞌ xcuiꞌ cña nu ndiya tiꞌ Ni, biꞌlaca cña nu nduꞌni naꞌ.

30 Loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ nchcuiꞌ Jesús juaꞌa, tyuu tyaꞌanguꞌ ngusñi hique ti nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ yu.

“Ngaꞌaa tatsaa nguꞌ jiꞌi ma chaꞌ cuaꞌni ma cña cuxi”31 Loꞌo liꞌ nda Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ judío nu jlya tiꞌ jiꞌi yu.―Loꞌo tyanu chaꞌ nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi ma neꞌ cresiya jiꞌi

ma, chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi biꞌ, liꞌ chañi chaꞌ laca ma ñati nundyaca tsaꞌa jnaꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. 32 Liꞌ taca cacuayáꞌ tiꞌ ma lcaa chaꞌ liñi; ná tucui caca tatsaa jiꞌi ma chaꞌcuaꞌni ma cña cuxi ca su ndiꞌi ma, xquiꞌya chaꞌ jlo tiꞌ machaꞌ liñi biꞌ.

33―Ñati jiꞌi jyoꞌo Abraham laca ya ―nacui nguꞌ judíobiꞌ―, ni sca ñati bilya tatsaa jiꞌi ya chaꞌ cuaꞌni ya cña cuxi.¿Ñiꞌya ntiꞌ ta nuꞌu loꞌo nacui nuꞌu chaꞌ: “Ngaꞌaa tatsaa nguꞌjiꞌi ma chaꞌ cuaꞌni ma cña cuxi ca su ndiꞌi ma”? ―nacui nguꞌ judío biꞌ jiꞌi Jesús.

34―Liñi tsa chaꞌ ta naꞌ loꞌo ma juani―nacui Jesús liꞌ―,chaꞌ cua laca ntsuꞌu xuꞌna ñati chalyuu, lcaa ca ñati nuntsuꞌu quiꞌya jiꞌi nguꞌ. 35 Loꞌo sca ñati nu ntsuꞌu xuꞌna ni,cua laca ti hora ndyiji chaꞌ tsoꞌo jiꞌi ca su ndiꞌi yu toꞌ tyixuꞌna yu, chaꞌ siꞌi ñiꞌya laca sñiꞌ lacamsu nu ndiꞌi slo xuꞌna

SAN JUAN 8:36 43 SAN JUAN 8:44yu. Pana sñiꞌ nu xuꞌna biꞌ, lcaa tyempo ndiꞌi sñiꞌ loꞌo sti,ndyiji tsa chaꞌ tsoꞌo jiꞌi ―nacui Jesús―. 36Naꞌ nu laca nusca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ni, loꞌo cuaꞌni lyaá naꞌ jiꞌi ma, chañichaꞌ ngaꞌaa caca tatsaa nguꞌ jiꞌi ma chaꞌ cuaꞌnima cña cuxichaca quiyaꞌ ca su ndiꞌi ma―nacui―. 37Cua jlo tiꞌ naꞌ chaꞌtyaꞌa ñati jiꞌi jyoꞌo Abraham laca cuꞌma, pana cua ntiꞌ macujuii ma jnaꞌ chaꞌ ná ntucuá ma chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌoma ―nacui Jesús―. 38Nclyuꞌu naꞌ jiꞌi ma cua ñaꞌa ca chaꞌnu cua naꞌa naꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, biꞌ laca chaꞌ nunchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma. Loꞌo cuꞌma ni, nduꞌni ma lcaa ñaꞌacña nu ngua tsaꞌa ma jiꞌi sti ma, biꞌ cña nduꞌni ma.

39 Liꞌ nguxtyacui nguꞌ chaꞌ loꞌo Jesús:―Jyoꞌo Abraham biꞌ ngua jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi ya, nu ngutiꞌi

cua saꞌni la ―nacui nguꞌ.―Si chañi chaꞌ laca ma tyaꞌa ñati jiꞌi jyoꞌo Abraham biꞌ,

liꞌ cuaꞌni ma ñiꞌya nu nguaꞌni ycuiꞌ Abraham biꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ biꞌ―. 40Pana juani ntiꞌ tsama cujuii ma jnaꞌ,masi xcuiꞌ chaꞌ liñi ncluꞌu naꞌ jiꞌi ma, la cuiꞌ chaꞌ liñi nu ndaycuiꞌ Ndyosi loꞌo na. 41 Ná nguaꞌni jyoꞌo Abraham juaꞌa―nacui Jesús―. Chaca nu laca sti cuꞌma, loꞌo juaꞌa cñanu nclyo nu biꞌ, biꞌ laca cña nu ndiya la tiꞌ ma chaꞌ nduꞌnima.

―Siꞌi sñiꞌ nu xñaꞌa laca ya ―nacui nguꞌ―. Sca ti ycuiꞌNdyosi laca Sti ya ―nduꞌni nguꞌ judío loꞌo Jesús liꞌ.

42―¿Ha ycuiꞌ Ndyosi laca Sti cuꞌma lacua? ¿Ni chaꞌ lacaná ntsuꞌu tyiqueema ñaꞌa ma jnaꞌ lacua? ―nacui Jesús―.Nde slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu naꞌ; xquiꞌya Ni, biꞌ chaꞌ ndiꞌi naꞌ nde chalyuu ―nacui Jesús―. Siꞌi cuentya jiꞌi ycuiꞌ cati naꞌ lijya naꞌ chalyuu, ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jnaꞌ chaꞌ caanaꞌ. 43¿Ni chaꞌ laca ná ndacaꞌa jyacama jiꞌi chaꞌ nu nchcuiꞌnaꞌ loꞌo ma? ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ liꞌ―. Ná nchca jiꞌi matsiyaꞌ ti caca cuayáꞌ tiꞌ ma chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma―nacui yu jiꞌi nguꞌ judío biꞌ―. 44Ycuiꞌ nu xñaꞌa laca sti cuꞌma, loꞌo

SAN JUAN 8:45 44 SAN JUAN 8:52juaꞌa ntiꞌ ma cuaꞌni ma la cuiꞌ cña nu ngulo nu biꞌ jiꞌi ma.Tya loꞌo nguxana chalyuu, tya liꞌ nguxana ndyuꞌni ñuꞌu nubiꞌ jiꞌi cresiya jiꞌi ñati ―nacui Jesús―. Ná ngutuꞌu nu biꞌca su ntsuꞌu suu chaꞌ liñi, ná ntsuꞌu chaꞌ liñi jiꞌi nu biꞌ tsiyaꞌti ―nacui―. Loꞌo ñiloꞌo nu biꞌ jiꞌi ñati, xquichaꞌ ycuiꞌ calaca chaꞌ cuiñi nu nda nu biꞌ loꞌo nguꞌ. Sca nu cuiñi laca nuxñaꞌa, biꞌ laca sti lcaa nu cuiñi. 45Nda naꞌ chaꞌ liñi loꞌo ma,biꞌ chaꞌ ná jlya tiꞌ ma jnaꞌ tsiyaꞌ ti, chaꞌ siꞌi chaꞌ cuiñi ndanaꞌ loꞌo ma. 46 Ná caca ñacui ma chaꞌ ntsuꞌu xquiꞌya naꞌ;pana loꞌo ta naꞌ sca chaꞌ liñi loꞌo ma, ¿ni chaꞌ laca ná jlyatiꞌ ma ꞌna liꞌ? 47 Lcaa ñati nu nacui chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi lacaSti nguꞌ, tyajaꞌa nguꞌ biꞌ cuna nguꞌ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ Niloꞌo nguꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ judío biꞌ―. Pana siꞌi sñiꞌycuiꞌ Ndyosi laca cuꞌma, biꞌ chaꞌ ná ntiꞌ ma cuna ma chaꞌnu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma tsiyaꞌ ti.

Cua laca luꞌú Jesús loꞌo ngutiꞌi jyoꞌo Abraham tya saꞌni la48 Liꞌ nguxtyacui nguꞌ judío chaꞌ loꞌo Jesús:―Liñi chaꞌ nu nchcuiꞌ ya jinuꞌu juani, chaꞌ nguꞌ Samaria

laca nuꞌu. Ñiꞌya ntiꞌ sca nu xñaꞌa, juaꞌa ntiꞌ nuꞌu ―nacui nguꞌ liꞌ.

49 ―Ná ntsuꞌu cuiꞌi cuxi jnaꞌ tsiyaꞌ ti ―nacui Jesús―.Chi tsa nduꞌni naꞌ loo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ; loꞌo cuꞌma ni, nánduꞌni chi ma loo naꞌ. 50 Pana siꞌi chaꞌ ntiꞌ naꞌ chaꞌ cuaꞌnitlyu nguꞌ jiꞌi ycuiꞌ naꞌ, chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nduꞌni chaꞌcaca tlyu naꞌ. Sca ti ycuiꞌ Ndyosi laca nu cuaꞌni cuayáꞌ jiꞌi lcaa ñati. 51Loꞌo chañi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo cuꞌma ndiꞌya:Loꞌo taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi chaꞌ nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi nguꞌ, ná tyechalyuu tsoꞌo nu ta naꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌ, masi cajaa nguꞌ.

52 Liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ nguꞌ judío biꞌ loꞌo Jesús chaca quiyaꞌ:―Juani jlo tiꞌ ya chaꞌ ñiꞌya ntiꞌ sca nu xñaꞌa, juaꞌa ntiꞌ

nuꞌu ―nacui nguꞌ―. Saꞌni ngujuii jyoꞌo Abraham, saꞌningujuii nu xaꞌ la jyoꞌo cusuꞌ nu nda chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi

SAN JUAN 8:53 45 SAN JUAN 9:2loꞌo ñati. ¿Ñiꞌya ntiꞌ nuꞌu loꞌo nacui ca ti nuꞌu: “Ná ngaꞌachaꞌ tye chalyuu jiꞌi ñati nu taquiyaꞌ jiꞌi chaꞌ nu nclyuꞌunaꞌ jiꞌi”? ―nacui nguꞌ―. 53 ¿Ha ntiꞌ nuꞌu chaꞌ xti la chaꞌjlo tiꞌ jyoꞌo cusuꞌ Abraham jiꞌi ya, quiñaꞌa la chaꞌ jlo tiꞌ ycuiꞌnuꞌu lacua? ¿Ha juaꞌa ntiꞌ nuꞌu? Loꞌo jyoꞌo Abraham, loꞌonu xaꞌ la jyoꞌo cusuꞌ biꞌ, cua ngujuii lcaa nguꞌ biꞌ. ¿Tilacalaca nuꞌu, ntiꞌ nuꞌu?

54 Loꞌo liꞌ nacui Jesús:―Ná tsoꞌo naꞌ tsiyaꞌ ti si cuaꞌni naꞌ chaꞌ caca tlyu ycuiꞌ

ca ti naꞌ, pana ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nduꞌni chaꞌ caca tlyunaꞌ ―nacui―. Nduꞌni ma chaꞌ Sti ma laca ycuiꞌ Ndyosi;55masi ná ndyuloo ma jiꞌi Ni, pana juaꞌa nduꞌni ma. Nslonaꞌ jiꞌi Ni tuꞌni. Ná taca ñacui naꞌ chaꞌ ná nslo naꞌ jiꞌi Ni;cuiñi naꞌ si juaꞌa ñacui naꞌ, ñiꞌya laca cuꞌma, chaꞌ cuiñitsa ma. Chañi chaꞌ nslo naꞌ jiꞌi Ni, juaꞌa ndaquiyaꞌ naꞌ jiꞌi lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ Ni loꞌo naꞌ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ judíobiꞌ―. 56Nu Abraham jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi ma ni, lye tsa ngua tiꞌyu ñaꞌa yu jnaꞌ loꞌo cala naꞌ chalyuu. Loꞌo liꞌ ndiꞌya ngua,chaꞌ cua naꞌa nu cusuꞌ jnaꞌ, tsoꞌo tsa ndyuꞌu tyiquee yu liꞌ.

57 Liꞌ lye nchcuiꞌ nguꞌ judío loꞌo Jesús:―Bilya caca tuꞌba tyi yija nuꞌu ―nacui nguꞌ jiꞌi―.

¿Ñiꞌya ngua chaꞌ cua naꞌa nuꞌu jiꞌi jyoꞌo Abraham lacua?58―Liñi tsa chaꞌ nunchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma juani―nacui

Jesús―, chaꞌ cua laca luꞌú naꞌ loꞌo ngula jyoꞌo Abrahambiꞌ.59 Liꞌ ngusñi nguꞌ quee chaꞌ cu nguꞌ jiꞌi Jesús cujuii nguꞌ

jiꞌi liꞌ, pana ndyuꞌu cuatsiꞌ yu jiꞌi nguꞌ. Ngutuꞌu yu neꞌ laabiꞌ, nteje tacui yu claꞌbe su ndiꞌi ñati ndyaa yu liꞌ.

9Nu quiꞌyu nu ca ñaꞌa cuityiꞌ loꞌo ngula

1Toꞌ tyucuii su ndyaa Jesús, naꞌa yu jiꞌi sca nguꞌ cuityiꞌ,ca ñaꞌa cuityiꞌ loꞌo ngula nu quicha biꞌ. 2 Liꞌ nchcuane nunguꞌ nu ndyaca tsaꞌa biꞌ jiꞌi Jesús:

SAN JUAN 9:3 46 SAN JUAN 9:10―Mstru ―nacui nguꞌ―, ¿tilaca ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi chaꞌ

cuityiꞌ cloo yu cua loꞌo ngula yu? ¿Ha ycuiꞌ yu? ¿Ha nguꞌcusuꞌ jiꞌi yu ndacui quiꞌya jiꞌi?

3 ―Siꞌi xquiꞌya yu cua, siꞌi xquiꞌya nguꞌ cusuꞌ jiꞌi yu―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. Na cuityiꞌ yu loꞌo ngula yu chaꞌtaca ñaꞌa nguꞌ ñiꞌya laca cña tonu nu cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosiloꞌo cuaꞌni Ni chaꞌ tyaca tsoꞌo yu. 4 Loꞌo tya xee ngaꞌachaꞌ cuaꞌni na cña―nacui Jesús―, loꞌo cua ndyaa cuichaangaꞌaa caca cuaꞌni ni sca na cña liꞌ. Loꞌo juaꞌa laca loꞌonaꞌ―nacui―, ngaꞌa chaꞌ cuaꞌni naꞌ lcaa ñaꞌa cña nu nguloycuiꞌ Ndyosi jnaꞌ loꞌo nda Ni jnaꞌ lijya naꞌ ca nde ―nacui Jesús―. 5Loꞌo tya tyiꞌi naꞌ chalyuu, tya ta naꞌ xee nu tyuꞌúneꞌ cresiya jiꞌi ñati.

6Ndye nchcuiꞌ Jesús, liꞌ ngusalú yu xi hitya sañiꞌ lo yuu,chaꞌ nguxaꞌ xi loꞌo yuu chaꞌ caca nanaꞌ. Ndaꞌa yu nanaꞌ biꞌchuꞌ scuaꞌ cloo nu quicha biꞌ. 7 Liꞌ nacui Jesús jiꞌi:

―Yaa nuꞌu, caata chcu nde tojoꞌo Siloé ―tojoꞌo biꞌ naaSiloé chaꞌcña jiꞌi nguꞌ, ñiꞌya ntiꞌ si ñacui na chaꞌcña jiꞌna:tojoꞌo “su nacui jiꞌi nguꞌ chaꞌ tsaa nguꞌ”.

Biꞌ chaꞌ ndyaa nu quicha biꞌ ndyaata tojoꞌo biꞌ liꞌ. Loꞌoñaa liꞌ, cua ndyaca tsoꞌo cloo. 8 Loꞌo liꞌ nu nguꞌ nu ndiꞌi cacua ti su ndiꞌi nu ngua quicha biꞌ, nu cua naꞌa su ngüijñamsta tsubiꞌ la, liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi:

―Nu quiꞌyu re, ¿ha la cuiꞌ yu re laca nu nguaꞌa callengüijña yu msta jiꞌi nguꞌ?

9―La cuiꞌ yu biꞌ― nacui tsaca nguꞌ.―Siꞌi yu biꞌ, masi sca ti cuayáꞌ ñaꞌa loo yu biꞌ― nacui

chaca nguꞌ.Loꞌo liꞌ nguxacui ycuiꞌ nu quiꞌyu biꞌ chaꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌ:―La cuiꞌ yu biꞌ laca naꞌ.10 Liꞌ nchcuane nguꞌ jiꞌi yu:―¿Ñiꞌya ngua chaꞌ ndyaca tsoꞌo cloo nuꞌu juani?

SAN JUAN 9:11 47 SAN JUAN 9:1811 ―Nu ñati nu naa Jesús, biꞌ laca nu nguxaꞌ xi nanaꞌ

chaꞌ ngutaꞌa chuꞌ scuaꞌ cloo naꞌ ―nacui nu quiꞌyu biꞌ―.Loꞌo liꞌ ngulo yu biꞌ cña ꞌna chaꞌ tsaꞌa naꞌ caata nde tojoꞌoSiloé, biꞌ chaꞌ ndyaꞌa ndyaata ca biꞌ; hora ti ngua tsoꞌo cloonaꞌ, tyacaꞌ tsoꞌo ñaꞌa naꞌ juani.

12―¿Ma nde ndyaa yu biꞌ? ―nacui nguꞌ jiꞌi liꞌ.―Ná jlo tiꞌ naꞌ ―nacui.Nchcuiꞌ nguꞌ fariseo loꞌo nu ngua cuityiꞌ

13 Ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi nu quiꞌyu nu ngua cuityiꞌ biꞌ slonguꞌ fariseo neꞌ laa. 14 Tsa nu ndiꞌi cñaꞌ nguꞌ ngua biꞌ,tsa tacati ngua nu loꞌo nguxaꞌ Jesús nanaꞌ biꞌ, nguaꞌni yujoꞌo jiꞌi cloo nu cuityiꞌ biꞌ. 15 Loꞌo liꞌ nguxana nguꞌ fariseo,nchcuane nguꞌ jiꞌi nu ngua cuityiꞌ biꞌ:

―¿Ñiꞌya ngua chaꞌ ngua tsoꞌo cloo nuꞌu?―Ngutaꞌa yu nanaꞌ chuꞌ scuaꞌ cloo naꞌ ―nacui nu

quiꞌyu biꞌ―, liꞌ ndyaa naꞌ ndyaata chcu, tyacaꞌ tsoꞌo ñaꞌanaꞌ juani ―nacui.

16 Liꞌ ntsuꞌu xi nguꞌ fariseo nu nacui:―Siꞌi slo ycuiꞌ Ndyosi yaa nu Jesús biꞌ, biꞌ chaꞌ ná

ndaquiyaꞌ yu tsa taꞌa jiꞌi nguꞌ.Loꞌo juaꞌa ntsuꞌu xi xaꞌ ñati nu nchcuiꞌ jiꞌi yu ndiꞌya:―¿Ñiꞌya caca jiꞌi yu biꞌ cuaꞌni yu cña tonu cuentya jiꞌi

ycuiꞌ Ndyosi si juaꞌa ntsuꞌu tsa quiꞌya jiꞌi yu?Ná stuꞌba chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi Jesús. 17 Liꞌ xaꞌ

nchcuane nguꞌ jiꞌi nu ngua cuityiꞌ biꞌ:―Nuꞌu ni, ¿ñiꞌya chcuiꞌ ta nuꞌu chaꞌ jiꞌi yu biꞌ juani, chaꞌ

cua nguaꞌni yu joꞌo jiꞌi cloo nuꞌu?Liꞌ nguxacui nu quiꞌyu biꞌ chaꞌ jiꞌi nguꞌ:―Sca nu cusuꞌ nu nda chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati,

juaꞌa laca yu biꞌ ―nacui.18 Ná jlya tiꞌ nu nguꞌ judío biꞌ, chaꞌ ca ñaꞌa cuityiꞌ nu

quiꞌyu biꞌ loꞌo ngula, loꞌo nu juani tyacaꞌ tsoꞌo xee ñaꞌa.

SAN JUAN 9:19 48 SAN JUAN 9:27Su ndye chaꞌ, liꞌ ngusiꞌya nguꞌ jiꞌi nguꞌ cusuꞌ jiꞌi. 19 Liꞌnchcuane nguꞌ jiꞌi nguꞌ cusuꞌ biꞌ:

―¿Ha sñiꞌ cuꞌma laca yu re? ―nacui nguꞌ―. ¿Ñiꞌyangua liꞌ? ¿Ha ca ñaꞌa cuityiꞌ yu loꞌo ngula yu? ¿Ñiꞌya nguachaꞌ ñaꞌa yu juani?

20 Liꞌ nguxacui sti xtyaꞌa chaꞌ jiꞌi nguꞌ fariseo biꞌ:―Jlo tiꞌ ya chaꞌ sñiꞌ ya laca yu, jlo tiꞌ ya chaꞌ ca ñaꞌa

cuityiꞌ yu loꞌo ngula yu ―nacui nguꞌ―, 21 pana ná nda yacuentya tsiyaꞌ ti ñiꞌya ngua chaꞌ ngujui xee nu ntsuꞌu clooyu juani. Ná jlo tiꞌ ya tilaca laca nu nguaꞌni joꞌo jiꞌi yu.Xcuanema jiꞌi ycuiꞌ yu; cua tlyu yu biꞌ, ycuiꞌ yu taca ta liñiyu chaꞌ loꞌo ma.

22 Juaꞌa nacui sti xtyaꞌa nu quiꞌyu biꞌ jiꞌi nguꞌ, chaꞌ ntsii tsa nguꞌ jiꞌi nguꞌ judío biꞌ; na cua nguaꞌni stuꞌba nguꞌ lacacña chaꞌ jiꞌi nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ culoꞌo nguꞌ jiꞌi ñati neꞌlaa, cua ñaꞌa ca ñati nu ñacui chaꞌ Jesús laca Cristo, nu ñati tlyu nu nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi lijya chalyuu. Ngaꞌaa ta nguꞌjudío biꞌ chacuayáꞌ tsaa nguꞌ neꞌ laa liꞌ. 23 Biꞌ chaꞌ nacui sti xtyaꞌa nu ngua cuityiꞌ biꞌ: “Xcuane ma jiꞌi ycuiꞌ yu, cuatlyu yu biꞌ”.

24Tya ngusiꞌya nguꞌ jiꞌi nu ngua cuityiꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ,loꞌo liꞌ lye nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo:

―Chacuayáꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi, ta nuꞌu chaꞌ liñi loꞌo yajuani ―nacui nguꞌ jiꞌi―. Cua jlo tiꞌ ya chaꞌ ntsuꞌu tsaquiꞌya jiꞌi nu Jesús biꞌ.

25―Ná nda naꞌ cuentya si ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi yu ―nacui nu ngua cuityiꞌ biꞌ―. Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ cuityiꞌ naꞌ clyo, loꞌojuani cua ntsuꞌu xee cloo naꞌ. Tsa biꞌ ti chaꞌ jlo tiꞌ naꞌ.

26 ―¿Ñiꞌya nguaꞌni yu biꞌ loꞌo nuꞌu lacua? ―nacui nguꞌ―. ¿Ñiꞌya nguaꞌni yu chaꞌ ndyaca tsoꞌo cloo nuꞌujuani?

27 ―Cua ndachaꞌ naꞌ jiꞌi ma tsaca quiyaꞌ tsa, loꞌo nánguaꞌa jyaca ma jiꞌi chaꞌ biꞌ ―nacui nu quiꞌyu biꞌ―. ¿Ni

SAN JUAN 9:28 49 SAN JUAN 9:36chaꞌ laca xaꞌ ntiꞌ ma cuna ma chaꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ? ¿Haloꞌo cuꞌma ntiꞌ ma caca tsaꞌa ma chaꞌ jiꞌi yu?

28 Liꞌ nchcuiꞌ nu nguꞌ judío biꞌ chaꞌ tiꞌí loꞌo:―Nuꞌu laca sca nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi yu biꞌ ―nacui

nguꞌ―, cuare laca ya ñati nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi jyoꞌo cusuꞌMoisés. 29 Jlya tiꞌ ya chaꞌ nda ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ loꞌo nuMoisés biꞌ, pana ná jlo tiꞌ ya tsiyaꞌ ti ma nde ngutuꞌu nuJesús biꞌ lijya.

30 Liꞌ nguxtyacui nu quiꞌyu biꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ fariseo biꞌ:―Tlyu tsa chaꞌ nda ma loꞌo naꞌ juani ―nacui―. Nde

cua ti ndu sca nu quiꞌyu nu nguaꞌni ca ti joꞌo cloo naꞌ, loꞌoná jlo tiꞌ ma tsiyaꞌ ti ma nde ngutuꞌu yu lijya yu―nacui―.31 Jlo tiꞌ lcaa tyaꞌa na chaꞌ ná ndaquiyaꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi chaꞌ nu nchcuiꞌ ñati cuxi loꞌo Ni; ndaquiyaꞌ Ni jiꞌi nguꞌ loꞌonchcuiꞌ ñati nu nduꞌni tacati, ñati nu nduꞌni cña nu nguloNi jiꞌi ―nacui―. 32Tya loꞌo nguxana chalyuu, bilya cuaꞌninguꞌ chaꞌ tyuꞌu xee cloo ñati chaca quiyaꞌ nu loꞌo ca ñaꞌacuityiꞌ nguꞌ loꞌo ngula nguꞌ. 33Ná caca jiꞌi yu biꞌ cuaꞌni yucña biꞌ si siꞌi ca slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu yu.

34 ―Nguꞌ cuxi laca nuꞌu, pana ntiꞌ nuꞌu culuꞌu xi chaꞌjoꞌó jiꞌi ya ―nacui nguꞌ judío liꞌ―. Cuxi nuꞌu loꞌo ngulanuꞌu, juaꞌa cuxi ti nguluu nuꞌu ―nacui nguꞌ.

Loꞌo liꞌ nguloꞌo nguꞌ jiꞌi nu quiꞌyu biꞌ, ngaꞌaa nda nguꞌchacuayáꞌ tsaa neꞌ laa tsiyaꞌ ti.

Na cuityiꞌ nguꞌ chaꞌ ná jlya tiꞌ nguꞌ35 Liꞌ ngujui chaꞌ jiꞌi Jesús, ndyuna yu chaꞌ nguloꞌo

nguꞌ jiꞌi nu quiꞌyu biꞌ neꞌ laa. Loꞌo ngujyacua Jesús jiꞌi,nchcuane yu jiꞌi liꞌ:

―¿Ha jlya ca tiꞌ nuꞌu jiꞌi ycuiꞌ nu cua lijya chalyuu chaꞌcaca ñati? ―nacui Jesús jiꞌi.

36―¿Tilaca laca yu biꞌ, cusuꞌ? ―nacui nu quiꞌyu biꞌ―.Ntiꞌ tsa naꞌ xñi naꞌ chaꞌ jiꞌi.

SAN JUAN 9:37 50 SAN JUAN 10:537 ―Cua naꞌa nuꞌu jiꞌi yu biꞌ ―nacui Jesús―. Naꞌ laca

biꞌ, naꞌ nu nchcuiꞌ loꞌo nuꞌu juani ti.38Hora ti ndyatu stiꞌ nu quiꞌyu biꞌ slo Jesús.―Jlya tiꞌ naꞌ jinuꞌu, Xuꞌna ―nacui.39 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo:―Cua lijya naꞌ chalyuu chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi ñati,

tilaca laca nu xñi chaꞌ jnaꞌ, tilaca laca nu ná tyajaꞌa xñichaꞌ jnaꞌ ―nacui Jesús―. Ta naꞌ xee nu tyuꞌú neꞌ cresiyajiꞌi nguꞌ nu xñi chaꞌ jnaꞌ, masi ñiꞌya ntiꞌ cuityiꞌ ti nguꞌ ndiꞌi nguꞌ chalyuu; tacuꞌ naꞌ xee jiꞌi nguꞌ nu ná tyajaꞌa xñi chaꞌjnaꞌ tsiyaꞌ ti, masi nduꞌni nguꞌ chaꞌ tsoꞌo tsa ycuiꞌ nguꞌ.

40Ndu xi nguꞌ fariseo slo Jesús loꞌo nchcuiꞌ yu juaꞌa.―¿Ha cuityiꞌ cua lacua? ―nacui nguꞌ jiꞌi yu.41―Ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi ma, si jlo tiꞌ ma chaꞌ cuityiꞌ ti

ma―nacui Jesús―. Chaꞌ nchcuiꞌ ma chaꞌ taca ñaꞌa ma, biꞌchaꞌ ñaꞌa ti ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi ma.

10Cuii jiꞌi loꞌo su ndyiꞌi xlyaꞌ talya

1 ’Ta naꞌ sca chaꞌ liñi loꞌoma juani―nacui Jesús jiꞌi nguꞌjudío liꞌ―. Tachaa tsa ndyaꞌ loꞌo su ndyiꞌi xlyaꞌ talya. Loꞌondyaꞌa nguꞌ neꞌ loꞌo biꞌ, sca ti toꞌ loꞌo ngaꞌa chaꞌ tyatí nguꞌ.Nu cuaana laca nu ndyacuí que loꞌo, ndyatí chaca seꞌi liꞌ―nacui Jesús―. 2Nde toꞌ loꞌo ndyatí nu laca xuꞌna xlyaꞌbiꞌ. 3 Nslo nu ntsuꞌu cua toꞌ loꞌo jiꞌi xuꞌna xlyaꞌ, biꞌ chaꞌnda chacuayáꞌ ndyatí yu biꞌ neꞌ loꞌo ―nacui Jesús―. Nsloxlyaꞌ xtyiꞌi xuꞌna niꞌ; loꞌo nxiꞌya yu jiꞌi xlyaꞌ jiꞌi ycuiꞌ ca,lijya niꞌ slo yu, ndyaꞌa loꞌo yu jiꞌi xlyaꞌ biꞌ liꞌ. 4 Loꞌo cuangutuꞌu lcaa xlyaꞌ nde liyaꞌ, liꞌ nde loo la ntyucua nu lacaxuꞌna niꞌ, nde chuꞌ la lcaꞌa xlyaꞌ jiꞌi yu, chaꞌ nduna niꞌ loꞌonxiꞌya xuꞌna niꞌ jiꞌi niꞌ. 5 Ná ndyuꞌu lcaꞌa niꞌ jiꞌi xaꞌ ñati;loꞌo nduna niꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ xaꞌ ñati loꞌo niꞌ, xna niꞌ liꞌ,chaꞌ ná nslo niꞌ xtyiꞌi xaꞌ ñati.

SAN JUAN 10:6 51 SAN JUAN 10:156 Biꞌ ngua sca chaꞌ nu nchcuiꞌ neꞌ ti Jesús loꞌo nguꞌ,

pana ná ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti ñiꞌya ndyuꞌu chaꞌ nunchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ liꞌ.

Ñaꞌasii tsoꞌo Jesús jiꞌi xlyaꞌ jiꞌi yu7 Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ chaca quiyaꞌ:―Liñi tsa chaꞌ nundanaꞌ loꞌoma―nacui Jesús―. Ycuiꞌ

ti naꞌ laca toꞌ loꞌo biꞌ, chaꞌ nchcaꞌa naꞌ toꞌ loꞌo su ndyatí niꞌ.8 Ná ndaquiyaꞌ xlyaꞌ biꞌ jiꞌi ñati nu yaa yala la, chaꞌ xcuiꞌnu cuaana laca nguꞌ biꞌ; tsa cuꞌ ti ntyucuaana nguꞌ na nuntsuꞌu jiꞌi tyaꞌa ñati nguꞌ ―nacui―. 9 Nu ngaꞌa toꞌ loꞌo,tsoꞌo tsa ñaꞌasii jiꞌi xlyaꞌ jiꞌi; loꞌo juaꞌa naꞌ, tsoꞌo tsa ñaꞌasii naꞌ jiꞌi ñati ꞌna ―nacui Jesús―. Taca tyeje tacui nguꞌ chaꞌtyatí nguꞌ neꞌ loꞌo su ngaꞌa naꞌ, chaꞌ ná caca cuxi jiꞌi nguꞌbiꞌ liꞌ. Tsoꞌo ti tyatí nguꞌ neꞌ loꞌo su ngaꞌa naꞌ, tsoꞌo ti tyuꞌunguꞌ chaca quiyaꞌ, ñiꞌya nu nduꞌni xlyaꞌ. Caja ñiꞌya tyiji yuꞌu jiꞌi nguꞌ biꞌ liꞌ, ñiꞌya laca loꞌo ndyiji na ndacu xlyaꞌ.

10 ’Tsa cuꞌ ti cña cuaana nduꞌni nu nguꞌ cuaana biꞌ―nacui Jesús―. Ndyaꞌa nguꞌ biꞌ chaꞌ cuaꞌni ñuꞌu nguꞌjiꞌi ñati, chaꞌ chcunaꞌ cresiya jiꞌi ñati biꞌ; na cua lijya naꞌchaꞌ ta naꞌ chalyuu tsoꞌo jiꞌi ñati, su caca tyiꞌi nguꞌ tyucuityiquee nguꞌ liꞌ ―nacui―. 11Tsoꞌo tsa ñaꞌasii naꞌ jiꞌi xlyaꞌꞌna. Ycuiꞌ ca naꞌ tyajaꞌa Naꞌ cajaa chaꞌ ná cajaa xlyaꞌ jnaꞌ,chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa naꞌ jiꞌi nguꞌ ―nacui―.12 Sca msu ti ni, ná ñaꞌasii tsoꞌo jiꞌi xlyaꞌ, xna yu loꞌo ñaꞌayu chaꞌ lijya boꞌo. Siꞌi ycuiꞌ yu nu laca loo jiꞌi xlyaꞌ, siꞌiycuiꞌ yu nu ca jiꞌi niꞌ, ntiꞌ yu. Biꞌ chaꞌ caca lyaꞌ tiꞌ boꞌo jiꞌi taju xlyaꞌ biꞌ, liꞌ tyijyuꞌ cañi xlyaꞌ xna niꞌ ―nacui Jesús―.13Nxna msu tyijyuꞌ chaꞌ neꞌ xña ti jiꞌi nguꞌ ndyaꞌa yu, siꞌina jiꞌi yu laca xlyaꞌ biꞌ.

14 ’Tsoꞌo tsa ñaꞌasii naꞌ jiꞌi xlyaꞌ ꞌna. Nslo naꞌ jiꞌi ñati jnaꞌ,loꞌo juaꞌa cua nguiꞌi ñati biꞌ jnaꞌ. 15Ñiꞌya nslo Sti naꞌ jnaꞌ,juaꞌa nslo naꞌ jiꞌi Sti naꞌ; ñiꞌya ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi Sti naꞌ loꞌo

SAN JUAN 10:16 52 SAN JUAN 10:24

naꞌ, juaꞌa ntsuꞌu chaꞌ jnaꞌ loꞌo ñati jnaꞌ. Ycuiꞌ ca naꞌ tyajaꞌanaꞌ cajaa chaꞌ ná tye cresiya jiꞌi ñati ꞌna ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. 16 Tya ntsuꞌu la xaꞌ ñati ꞌna nu ndiꞌi xaꞌ quichi,nu ná stuꞌba ngaꞌa loꞌo taju ñati re; ngaꞌa chaꞌ tsaꞌa naꞌtsaquiꞌya naꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌ, chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ tyaa nguꞌ ca neꞌloꞌo re. Loꞌo liꞌ cuna nguꞌ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ; cacanguꞌ sca ti taju ñati ꞌna, loꞌo juaꞌa caca naꞌ nu sca ti Xuꞌnanguꞌ ―nacui Jesús―.

17 ’Tye chalyuu ꞌna, cajaa naꞌ chaꞌ tyuꞌú naꞌ chaca quiyaꞌca tiyaꞌ la, biꞌ chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee Sti naꞌ ñaꞌa ꞌna. 18Nátucui xlyaá cresiya ꞌna, ycuiꞌ ca ti naꞌ ntajaꞌa naꞌ cajaa―nacui Jesús―. Taca cuaꞌni naꞌ juaꞌa, chaꞌ cua nda ycuiꞌNdyosi Sti naꞌ chacuayáꞌ cajaa naꞌ, loꞌo juaꞌa cua nda Nichacuayáꞌ chaꞌ tyuꞌú naꞌ chaca quiyaꞌ.

19Tya chaca quiyaꞌ ná stuꞌba chaꞌ jiꞌi nguꞌ judío loꞌo tyaꞌanguꞌ chaꞌ nchcuiꞌ Jesús juaꞌa. 20 Ntsuꞌu tsa nguꞌ nu nacui ndiꞌya:

―Ñiꞌya ntiꞌ sca nu xñaꞌa, juaꞌa ntiꞌ yu cua. Na tonto yu.Ná ntsuꞌu chaꞌ cuna na chaꞌ nu nchcuiꞌ yu cua.

21 Liꞌ nacui xaꞌ la ñati:―Ná taca chcuiꞌ nguꞌ ñiꞌya nu nchcuiꞌ yu cua juani si

ntsuꞌu cuiꞌi xñaꞌa jiꞌi nguꞌ. ¿Ha caca jiꞌi nu xñaꞌa cuaꞌnichaꞌ tyaca tsoꞌo cloo nu cuityiꞌ? Ná taca jiꞌi.

Nxuu tyaꞌa nguꞌ judío loꞌo Jesús22Tyempo tlyaꞌ ngua liꞌ, nu loꞌo sube tsa tsa. Nde quichi

Jerusalén ndyuꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi taꞌa su ngulacua jiꞌi laatonu ca biꞌ. 23 Ndyaa Jesús toꞌ laa ca su nchcuiꞌ nguꞌ jiꞌi:“Corredor jiꞌi Salomón”. 24 Liꞌ ndyuꞌu tiꞌi tyuu tyaꞌa nguꞌjudío slo Jesús, nchcuane nguꞌ jiꞌi yu:

―¿Ni jacuaꞌ chcuiꞌ liñi nuꞌu loꞌo cua, chaꞌ caca cuayáꞌtiꞌ ya si nuꞌu laca nu ñati tlyu nu ta ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi caa?

SAN JUAN 10:25 53 SAN JUAN 10:34―nacui nguꞌ jiꞌi Jesús―. Ná talo ya si ná cachaꞌ nuꞌu lcaachaꞌ jiꞌi cua. Tsoꞌo si chcuiꞌ liñi nuꞌu juani.

25 ―Juaꞌa ni naꞌ tsaca quiyaꞌ jiꞌi ma ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ biꞌ liꞌ―, loꞌo ná jlya tiꞌ ma chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo matsiyaꞌ ti ―nacui―. Loꞌo ñaꞌa ma chaꞌ nduꞌni naꞌ cña tonubiꞌ chacuayáꞌ jiꞌi Sti naꞌ, ndyiji chaꞌ liñi jiꞌi ma liꞌ; 26pana nájlya tiꞌ ma jiꞌi cña biꞌ, chaꞌ siꞌi taju ñati ꞌna laca ma. Nacui naꞌ juaꞌa jiꞌi ma tsubiꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. 27 Ñiꞌyanduꞌni xlyaꞌ, juaꞌa nduna ñati ꞌna jnaꞌ loꞌo nchcuiꞌ naꞌ loꞌonguꞌ. Cua nslo naꞌ jiꞌi nguꞌ, cua ndyaꞌa nguꞌ loꞌo naꞌ. 28Nángaꞌa chaꞌ tye chalyuu nu ta naꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌ, ná chcunaꞌcresiya jiꞌi nguꞌ liꞌ. Ná tucui caca jiꞌi xlyaá jiꞌi ñati biꞌ ꞌna,chaꞌ tsoꞌo tsa ñaꞌasii naꞌ jiꞌi ñati biꞌ ―nacui Jesús―. 29Nacua nda Sti naꞌ ñati biꞌ jnaꞌ, loꞌo juaꞌa ngaꞌaa ntsuꞌu chacanu stuꞌba tlyu loꞌo ycuiꞌ Ni; biꞌ chaꞌ ná tucui caca jiꞌi xlyaájiꞌi nguꞌ biꞌ, nu loꞌo ñaꞌasii Sti naꞌ jiꞌi nguꞌ. 30 Loꞌo juaꞌastuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ loꞌo naꞌ ―nacui Jesús.

31 Chaca quiyaꞌ ngusñi nu nguꞌ judío biꞌ quee chaꞌ cunguꞌ jiꞌi Jesús, cujuii nguꞌ jiꞌi. 32 Liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ biꞌ:

―Cua quiñaꞌa tsa cña tsoꞌo nguaꞌni naꞌ chacuayáꞌ jiꞌi Stinaꞌ slo cuꞌma, loꞌo juaꞌa cua naꞌa ma cña nu nguaꞌni naꞌ.¿Ha xquiꞌya sca cña tsoꞌo nu nguaꞌni naꞌ, biꞌ chaꞌ ntiꞌ macuta ma quee ꞌna?

33 Liꞌ nguxtyacui nu nguꞌ judío biꞌ chaꞌ loꞌo Jesús:―Ná cujuii ya jinuꞌu loꞌo quee xquiꞌya sca cña tsoꞌo nu

nguaꞌni nuꞌu ―nacui nguꞌ―, xquiꞌya chaꞌ cuxi nu nchcuiꞌnuꞌu jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ cu ya quee jinuꞌu. Sñiꞌ ñati chalyuu ti laca nuꞌu, pana nduꞌni nuꞌu chaꞌ laca nuꞌu ycuiꞌNdyosi.

34 Liꞌ nacui Jesús jiꞌi nguꞌ:―Lo quityi nscua chaꞌ cusuꞌ nu jlya tsa tiꞌma, ntsuꞌu sca

chaꞌ nu nchcuiꞌ ndiꞌya: “Ndyosi laca lcaa cuꞌma cuentya

SAN JUAN 10:35 54 SAN JUAN 11:2jnaꞌ” ―nacui Jesús―. 35 Jlo tiꞌ na chaꞌ ná caca jiꞌna tacuꞌna ni sca chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na. Sca chaꞌ nunchcuiꞌ quityi biꞌ ni, nacui chaꞌ ñiꞌya laca ycuiꞌ Ndyosi,juaꞌa laca ñati nu ndaquiyaꞌ chaꞌ nu nda Ni loꞌo. 36 ¿Ni chaꞌlaca ngusta cuꞌma quiꞌya jnaꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nacui ma chaꞌ nchcuiꞌ naꞌ chaꞌ cuxi jiꞌi ycuiꞌ Ni? ―nacui Jesús―.Cua ngusubi Sti naꞌ jnaꞌ, nda Ni ꞌna lijyaa nde chalyuu.¿Ni chaꞌ laca ná tsoꞌo ntiꞌ ma chaꞌ nacui naꞌ chaꞌ nu scati Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca naꞌ? 37 Ná ntsuꞌu chaꞌ jlya tiꞌ majnaꞌ―nacui Jesús liꞌ―, si ná nduꞌni naꞌ cua ñaꞌa ca cña nunduꞌni Sti naꞌ―nacui―. 38Pana nu loꞌo nduꞌni naꞌ cña jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi, liꞌ caca jlya tiꞌ ma jnaꞌ xquiꞌya cña nu nduꞌninaꞌ biꞌ, masi ná jlya tiꞌ ma chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ. Loꞌo liꞌ cacacuayáꞌ tiꞌ ma, caca jlo tiꞌ ma, chaꞌ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi Stinaꞌ loꞌo naꞌ, stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jnaꞌ loꞌo Sti naꞌ.

39Chaca quiyaꞌ nguaꞌni cuayáꞌ nguꞌ si caca tayaꞌ nguꞌ jiꞌi Jesús. Liꞌ ngaꞌaa ndyanu yu, laja ti nguꞌ ngutuꞌu yu ngulaáyu jiꞌi nguꞌ.

40 Liꞌ ndyaa Jesús chaca quiyaꞌ, ndyaa chaca tsuꞌ staꞌaJordán ca su ngutu Juan ntyucuatya jiꞌi nguꞌ tya clyo. Ndebiꞌ ngutiꞌi yu, loꞌo juaꞌa ndyaꞌa tsa nguꞌ slo. 41 Liꞌ nacui nguꞌ jiꞌi tyaꞌa nguꞌ:

―Ná nguaꞌni Juan ni sca cña tonu chaꞌ cube tiꞌ na jiꞌi.Pana liñi tsa ndyuꞌu lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ nu Juan biꞌ tyatsubiꞌ la cuentya jiꞌi nu quiꞌyu re.

42 Loꞌo liꞌ cua nguxana tyuu tyaꞌa nguꞌ, jlya tiꞌ nguꞌ jiꞌi Jesús loꞌo ngutiꞌi nguꞌ nde biꞌ.

11Ngujuii Lázaro

1Ndiꞌi sca nu quiꞌyu nu naa Lázaro. Quicha tsa biꞌ. Nguꞌquichi Betania laca, loꞌo juaꞌa María loꞌo Marta laca tyaꞌangula nu quiꞌyu biꞌ. 2 (Tyaꞌa ngula María laca Lázaro nu

SAN JUAN 11:3 55 SAN JUAN 11:11

quicha biꞌ, loꞌo juaꞌa María laca nu suꞌba setye tyixi xtyiꞌichuꞌ quiyaꞌ Jesús nde loo la, loꞌo liꞌ subeꞌ choꞌ quichaꞌ queycuiꞌ choꞌ quiyaꞌ Jesús chaꞌ quityi.) 3 Cua nda tyucuaa nucunaꞌa biꞌ chaꞌ ndyaa ca slo Jesús:

―Tyuꞌu chaꞌ clyu tiꞌ jinuꞌu, Xuꞌna ―nacui nguꞌ cunaꞌabiꞌ―, nde lijya chaꞌ, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nuꞌu chaꞌ ntsiyatyaꞌa tsoꞌo nuꞌu, quicha tsa yu.

4 Loꞌo ndyuna Jesús chaꞌ biꞌ, liꞌ nacui:―Ná ngaꞌa chaꞌ cajaa nu quicha biꞌ. Na quicha yu biꞌ

chaꞌ caca tlyu la ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jnaꞌ,chaꞌ naꞌ laca nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo ñaꞌa nguꞌñiꞌya cña tonu nu cuaꞌni naꞌ chaꞌ caca joꞌo jiꞌi yu, liꞌ cuaꞌnitlyu nguꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi.

5-6 Loꞌo ndyuna Jesús chaꞌ quicha Lázaro, liꞌ tya ndyanuJesús tya tyucuaa tsa su ndiꞌi biꞌ, masi ntsuꞌu tsa tyiqueeyu ñaꞌa yu jiꞌi ca taꞌa sna nguꞌ biꞌ, jiꞌi Marta, loꞌo jiꞌi nuchaca choꞌ tyaꞌa Marta, loꞌo jiꞌi ycuiꞌ Lázaro. 7 Tiyaꞌ la, liꞌnacui Jesús jiꞌi ñati nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi:

―Tyaa na xtyuu na nde loyuu su cuentya Judea―nacui.

8 Liꞌ nguxacui nguꞌ biꞌ chaꞌ jiꞌi:―Mstru ―nacui nguꞌ―, ná saꞌni ngua biꞌ loꞌo ngua tiꞌ

nguꞌ judío biꞌ cu nguꞌ quee jinuꞌu chaꞌ cujuii nguꞌ jinuꞌu,ngua tiꞌ nguꞌ. ¿Ha cua tsaa ti nuꞌu nde jua chaca quiyaꞌ?―nacui nguꞌ.

9 Liꞌ nacui Jesús jiꞌi nguꞌ biꞌ:―Tii tyucuaa ti hora ntsuꞌu jiꞌi sca tsa. Loꞌo tyaꞌa na

ndacua, ná sca na tyacua quiyaꞌ na, tyacaꞌ su ndyaꞌa nachaꞌ tya xee ―nacui―. 10 Loꞌo tyuꞌu taꞌa na talya, liꞌtyacua sca na ngaꞌa tyucuii quiyaꞌ na, chaꞌ ná tyacaꞌ xeeñaꞌa na jiꞌi liꞌ.

11 Loꞌo cua nchcuiꞌ Jesús juaꞌa, liꞌ nacui:

SAN JUAN 11:12 56 SAN JUAN 11:25―Cua lajaꞌ Lázaro tyaꞌa tsoꞌo na. Nde jua tsaꞌa naꞌ juani

chaꞌ xtyuꞌu jiꞌi yu.12―Mstru―nacui nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi―, loꞌo lajaꞌ

ca yu, liꞌ tyaca tsoꞌo yu.13 Ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ ndyuꞌu xcalá yu, masi ntiꞌ Jesús

ñacui jiꞌi nguꞌ chaꞌ chañi chaꞌ ngujuii yu. 14 Loꞌo liꞌ liñinchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ:

―Ngujuii Lázaro ―nacui―. 15 Tsoꞌo ti ntiꞌ naꞌ chaꞌ nángutiꞌi naꞌ nde jua loꞌo ngujuii yu. Juani taca tyuꞌu tsoꞌochaꞌ jiꞌi ycuiꞌ ma, taca xñi tsoꞌo la ma chaꞌ jnaꞌ ―nacui―.Tyaa na ca su nscua jyoꞌo.

16 Liꞌ nchcuiꞌ Tomás nu Culacaꞌ loꞌo tyaꞌa ndyaca tsaꞌajiꞌi Jesús:

―Tyaa na loꞌo nu cusuꞌ lacua, chaꞌ stuꞌba ti cajaa na loꞌo―nacui Tomás.

“Tyuꞌú tyaꞌa ngula nuꞌu chaca quiyaꞌ”17 Loꞌo ndyalaa Jesús ca biꞌ, ngujui chaꞌ jiꞌi yu chaꞌ cua

jacua tsa nguatsiꞌ jyoꞌo Lázaro. 18Ná tyijyuꞌ ndyiꞌya tyaꞌaquichi Betania biꞌ loꞌo quichi Jerusalén, ntsuꞌu xi tucua tikilómetro claꞌbe cuayáꞌ tyijyuꞌ ndiꞌi quichi biꞌ. 19 Loꞌo liꞌquiñaꞌa nguꞌ quichi tonu biꞌ ndyaa chaꞌ xtyucua nguꞌ jiꞌi Marta loꞌo jiꞌi María chaꞌ ngujuii tyaꞌa ngula nguꞌ. 20 Tyacuayáꞌ ndyuna nguꞌ chaꞌ cua lijya Jesús, hora ti ngutuꞌuMarta ndyaa chaꞌ tyacua tyaꞌa loꞌo Jesús tyucuii. Sca tiMaría ndyanu niꞌi. 21 Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Marta loꞌo Jesús:

―Ná ngujuii tyaꞌa ngula naꞌ si ngutiꞌi nuꞌu ca nde, cusuꞌ―nacui nu cunaꞌa biꞌ jiꞌi Jesús―. 22 Pana jlo tiꞌ naꞌ chaꞌmasi juani cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi lcaa chaꞌ nu jña nuꞌu jiꞌi Ni.

23 Liꞌ nguxacui Jesús chaꞌ jiꞌi Marta biꞌ:―Tyuꞌú tyaꞌa ngula nuꞌu chaca quiyaꞌ.24―Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ chaca quiyaꞌ tyuꞌú yu biꞌ nu loꞌo tyuꞌú

lcaa jyoꞌo loꞌo cua tye ti chalyuu ―nacui Marta.25 Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nu cunaꞌa biꞌ:

SAN JUAN 11:26 57 SAN JUAN 11:34

―Naꞌ laca nu nduꞌni chaꞌ tyuꞌú ñati, naꞌ laca nu nduꞌnichaꞌ chañi caca tsoꞌo cresiya jiꞌi ñati ―nacui Jesús―. Masicajaa nguꞌ, tya tyuꞌú nguꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ, caja chalyuucucui jiꞌi nguꞌ si cua ngusñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ ―nacui Jesúsjiꞌi Marta―. 26 Loꞌo juaꞌa lcaa ñati nu tsoꞌo ti ndiꞌi tyiqueechaꞌ ngusñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ, ná nscua chaꞌ cajaa nguꞌ biꞌtsiyaꞌ ti. ¿Ha jlya tiꞌ nuꞌu chaꞌ biꞌ?

27 ―Chañi chaꞌ jlya tiꞌ naꞌ, cusuꞌ ―nacui nu cunaꞌabiꞌ―. Hasta juani jlya tiꞌ naꞌ chaꞌ nuꞌu laca Cristo nu ñati tlyu biꞌ, nuꞌu laca nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, loꞌo juaꞌa cuanda Ni jinuꞌu lijya.

Loꞌo Jesús ndyunaa yu28Ndye nchcuiꞌ Marta, liꞌ ndyaa nu cunaꞌa biꞌ, cuaana ti

ngusiꞌya jiꞌi María tyaꞌa ngula:―Cua tyalaa ti nu Mstru biꞌ juani ―nacui―. Nxiꞌya yu

jinuꞌu chaꞌ tsaa nuꞌu slo yu.29 Loꞌo ndyuna María chaꞌ biꞌ, hora ti ngutuꞌu ndyaa slo

Jesús liꞌ. 30 Tya lyiji tyalaa Jesús quichi, tya ngaꞌa yu sundyacua tyaꞌaMarta loꞌo yu tya tsa la. 31Loꞌo nunguꞌ judíonu ndiꞌi nxtyucua jiꞌi María niꞌi ni, loꞌo naꞌa nguꞌ chaꞌ tsatsiyaꞌ ca ngutuꞌu María ndyaa, liꞌ ndyaa lcaꞌa nguꞌ jiꞌi choꞌ;ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ toꞌ cuaá ndyaa choꞌ chaꞌ cunaa choꞌ.

32 Loꞌo liꞌ ndyalaa María ca su ndu Jesús. Loꞌo naꞌa choꞌjiꞌi yu, hora ti ngutu stiꞌ choꞌ slo Jesús. Loꞌo liꞌ nacui Maríabiꞌ:

―Si ngutiꞌi nuꞌu tsubiꞌ, cusuꞌ ―nacui―, ná ngujuiityaꞌa ngula naꞌ liꞌ.

33 Xñiꞌi tsa ñaa xtyiꞌi Jesús liꞌ, ndube tsa tiꞌ yu chaꞌndyunaa María, loꞌo juaꞌa ngusiꞌya tsa nguꞌ judío tyaꞌandyaꞌa María. 34 Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi nguꞌ:

―¿Macala nguxatsiꞌ ma jiꞌi jyoꞌo biꞌ?―Tsa naꞌa na xi jiꞌi, cusuꞌ ―nacui nguꞌ liꞌ.

SAN JUAN 11:35 58 SAN JUAN 11:4435 Loꞌo Jesús ngusiꞌya liꞌ.36―Tyacaꞌa tsa jyoꞌo biꞌ jiꞌi Jesús, ntsuꞌu tsa tyiquee yu

ñaꞌa yu jiꞌi ―nacui nguꞌ judío biꞌ.37 Loꞌo juaꞌa ndiꞌi xi nguꞌ nu nacui:―¿Ni chaꞌ lacanángujui ñiꞌya nu cuaꞌni yu chaꞌ ná cajaa

Lázaro nquichaꞌ? Nchca jiꞌi yu cuaꞌni yu chaꞌ tyaca tsoꞌocloo nguꞌ cuityiꞌ.

Ndyuꞌú Lázaro chaca quiyaꞌ38Ca chaca quiyaꞌ xñiꞌi tsa ñaa xtyiꞌi Jesús, loꞌo liꞌ ndyaa

yu ca toꞌ cuaá. Sca tyuquee laca, loꞌo ndu sca quee tlyundyacuꞌ tuꞌba tyuquee biꞌ.

39―Clyatsuꞌ ma quee cua ―nacui Jesús.Liꞌ nchcuiꞌ Marta tyaꞌa ngula jyoꞌo biꞌ loꞌo Jesús:―Tyucu tsa xtyiꞌi caca si tyuꞌutsuꞌ quee cua, cusuꞌ

―nacui―. Cua jacua tsa nguatsiꞌ jyoꞌo re.40 Liꞌ nacui Jesús:―Caca ñaꞌa ma chaꞌ tlyu tsa nu nduꞌni ycuiꞌ Ndyosi nu

loꞌo jlya tiꞌ ma jiꞌi Ni. ¿Ha siꞌi juaꞌa ni naꞌ jiꞌi ma tsa?41 Liꞌ ngulotsuꞌ nguꞌ quee nu ndyacuꞌ tuꞌba tyuquee biꞌ.

Liꞌ nguxñaꞌa Jesús nde cua.―Sti naꞌ ―nacui Jesús liꞌ―, tsa xlyaꞌbe hi chaꞌ cua

ndyuna nuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu. 42 Lcaa tsa cuajlo tiꞌ naꞌ chaꞌ nduna nuꞌu lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌonuꞌu; pana nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu juani xquiꞌya ñati nu ndiꞌi re, chaꞌ taca ca jlya tiꞌ nguꞌ jnaꞌ chaꞌ chañi chaꞌ cua ndanuꞌu jnaꞌ lijyaa chalyuu.

43 Liꞌ cuii tsa nchcuiꞌ Jesús:―Lázaro, tyuꞌu nuꞌu su ntsuꞌu nuꞌu ndacua, tyaa nuꞌu

nde liyaꞌ re.44 Liꞌ ngutuꞌu nu ngua jyoꞌo biꞌ; ñaꞌa ti tya ngüixii lateꞌ

ngati tyucui ñaꞌa hichuꞌ, ñaꞌa ti tya ndyacuꞌ chaca lateꞌ loo.

SAN JUAN 11:45 59 SAN JUAN 11:54―Xatiꞌ clyama lateꞌ nuntsuꞌu chuꞌ yu cua―nacui Jesús

jiꞌi nguꞌ―, chaꞌ ta ma chacuayáꞌ tyaꞌa yu.Nchcuiꞌ nguꞌ ñiꞌya caca cujuii nguꞌ jiꞌi Jesús

45 Loꞌo liꞌ quiñaꞌa tyaꞌa nguꞌ judío biꞌ jlya tiꞌ nguꞌ jiꞌi Jesús, ñati nu ndiꞌi nxtyucua jiꞌi María tsa la, chaꞌ cuanaꞌa nguꞌ chaꞌ tlyu nu nguaꞌni ca ti Jesús cuentya jiꞌi ycuiꞌNdyosi. 46 Pana ntsuꞌu xi nguꞌ biꞌ nu hora ti ndyaa slonguꞌ fariseo, nda nguꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ ñiꞌya nu nguaꞌni Jesús.47 Biꞌ chaꞌ nu nguꞌ sti joꞌó nu laca loo loꞌo nguꞌ fariseobiꞌ, nguxana nxiꞌya nguꞌ jiꞌi lcaa nguꞌ tisiya, chaꞌ tyuꞌu tiꞌi nguꞌ. Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ:

―¿Ñiꞌya cuaꞌni na juani? ―nacui nguꞌ―. Quiñaꞌa tsachaꞌ tlyu ndyuꞌni nu quiꞌyu biꞌ. 48 Loꞌo ta na chacuayáꞌ jiꞌi yu chaꞌ tya cuaꞌni la yu juaꞌa, liꞌ xñi lcaa nguꞌ quichi chaꞌjiꞌi yu. Liꞌ caa nguꞌ romano chaꞌ cuityi nguꞌ laa tlyu jiꞌna,culoꞌo nguꞌ jiꞌi ñati tyaꞌa na su ndiꞌi nguꞌ ―nacui nguꞌ.

49 Liꞌ ndatu tsaca nguꞌ; Caifás naa yu, loꞌo juaꞌa yija biꞌlaca yu xuꞌna sti joꞌó. Nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ:

―Ni sca na ná jlo tiꞌ ma, 50 ná nchca tii ma tsiyaꞌ ti―nacui yu―. Tsoꞌo la caca jiꞌi ma si cajaa sca ti ñati, chaꞌná cajaa lcaa nguꞌ quichi tyi na. Cuxi la cña caca si cuityi nguꞌ tyucui ñaꞌa nasiyu re.

51Siꞌi chaꞌ nu nguaꞌya hique ycuiꞌ ca yu nchcuiꞌ yu juaꞌa;chaꞌ yija biꞌ ngua yu xuꞌna sti joꞌó, biꞌ chaꞌ nacui yu juaꞌa,chaꞌ cuentya jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nda yu chaꞌ loꞌo nguꞌ, ni cñacaca jiꞌi Jesús ca nde loo la loꞌo cajaa Jesús lo crusi. Siꞌixquiꞌya ñati chalyuu jua ti cajaa Jesús, 52masi cajaa Jesúscuentya jiꞌi lcaa ñati lcua ti ñaꞌa chalyuu, chaꞌ stuꞌba ticaca tyiquee lcaa ñati nu jlya tiꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi, nguꞌ nucua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi chaꞌ caca nguꞌ sñiꞌ Ni.

53 Loꞌo liꞌ nguxana nchcuiꞌ nguꞌ nu laca cña loꞌo tyaꞌanguꞌ ñiꞌya nu caca cujuii nguꞌ jiꞌi Jesús; 54 biꞌ chaꞌ ngaꞌaa

SAN JUAN 11:55 60 SAN JUAN 12:3ndyaa Jesús sundiꞌi nguꞌ judío, ngutuꞌu yu loyuubiꞌ, ndyaayu chaca loyuu su tyijyuꞌ la xi, ca toꞌ yuu btyi. Ndyalaa yusca quichi su naa Efraín liꞌ, ca biꞌ ngutiꞌi Jesús loꞌo nguꞌ nundyaca tsaꞌa jiꞌi.

55 Cua ngulala tsa taꞌa pascua, biꞌ laca sca taꞌa jiꞌi nguꞌjudío. Quiñaꞌa nguꞌ ngutuꞌu nguꞌ quichi tyi nguꞌ, masiquichi neꞌ quixiꞌ, ndyalaa nguꞌ quichi Jerusalén liꞌ. Yalati nguaꞌni lubii nguꞌ tyucui ñaꞌa nguꞌ cuentya jiꞌi ycuiꞌNdyosi, nu loꞌo tya lyiji ti caca taꞌa. 56 Liꞌ ndyaa nguꞌndyaana nguꞌ macala ntsuꞌu Jesús. Loꞌo ndiꞌi nguꞌ neꞌ laa,liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ:

―¿Ñiꞌya ntiꞌ ma? ―nacui nguꞌ―. ¿Ha caa yu taꞌa ntiꞌma?

57 Ndube tsa tiꞌ nguꞌ chaꞌ loꞌo nu nguꞌ sti joꞌó nu lacaloo biꞌ, loꞌo nguꞌ fariseo, cua ngulo nguꞌ cña jiꞌi lcaa nguꞌquichi; nacui sti joꞌó chaꞌ loꞌo caja chaꞌ jiꞌi nguꞌ macalantsuꞌu Jesús, hora ti ntsuꞌu chaꞌ cachaꞌ nguꞌ jiꞌi nguꞌ nulaca loo. Liꞌ tsaa nguꞌ policía xñi nguꞌ jiꞌi Jesús, ntiꞌ nguꞌnu laca loo biꞌ.

12Ndaꞌa sca nu cunaꞌa setye chuꞌ quiyaꞌ Jesús

1Tya lyiji tya xcuá tsa chaꞌ caca taꞌa pascua, liꞌ ñaa Jesúsnde quichi Betania chaca quiyaꞌ. Laca Betania quichi tyiLázaro nu ngujuii tya tsubiꞌ la, loꞌo liꞌ nguaꞌni Jesús chaꞌndyuꞌú yu chaca quiyaꞌ. 2 Liꞌ nda nguꞌ sca sii jiꞌi Jesús, chaꞌtsoꞌo tsa ntiꞌ nguꞌ chaꞌ ndyalaa yu slo nguꞌ. Nda Marta nandyacu nguꞌ liꞌ, loꞌo juaꞌa stuꞌba ti ntucua Lázaro loꞌo nguꞌsu ndyacu nguꞌ sii loꞌo Jesús. 3Liꞌ ndyalaa loꞌoMaría jiꞌi scalyura setye tyixi xtyiꞌi. Quiñaꞌa tsa ngaꞌa setye biꞌ jiꞌi, chaꞌtyucui setye jiꞌi quixiꞌ nardo laca. Liꞌ ndaꞌa María setye biꞌchuꞌ quiyaꞌ Jesús, loꞌo quichaꞌ que ycuiꞌ María ngusubeꞌchuꞌ quiyaꞌ yu; tyucui ñaꞌa niꞌi ntyucua xtyiꞌi setye tyixi

SAN JUAN 12:4 61 SAN JUAN 12:12xtyiꞌi biꞌ liꞌ. 4 Ngaꞌa Judas sñiꞌ Simón Iscariote loꞌo nguꞌ,chaꞌ ñati nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi Jesús laca. La cuiꞌ biꞌ laca nucujuiꞌ cresiya jiꞌi Jesús jiꞌi nguꞌ cuxi ca tiyaꞌ la. Naꞌa nuJudas biꞌ ñiꞌya nu nguaꞌni María, loꞌo liꞌ lye nchcuiꞌ ni chaꞌlaca nguaꞌni María juaꞌa:

5―¿Ni chaꞌ laca ná ngua cayaꞌ setye tyixi xtyiꞌi jiꞌi nucunaꞌa cua chaꞌ caja cñi xtyucua jiꞌi nguꞌ tiꞌi? ―nacui nuJudas biꞌ―. Ná tyiqueeꞌ caja tyuu mil paxu lo setye biꞌ.

6 Chaꞌ cuaana Judas, biꞌ chaꞌ nacui juaꞌa, siꞌi chaꞌ tyaꞌnatiꞌ jiꞌi nguꞌ tiꞌi. Ycuiꞌ ca Judas laca loo jiꞌi cuiji su ntsuꞌu cñijiꞌi nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa loꞌo Jesús, pana na ntyucuaana Judascñi nu ntsuꞌu jiꞌi lcaa nguꞌ biꞌ.

7―Tama chacuayáꞌ cuaꞌni nu cunaꞌa cua juaꞌa ―nacui Jesús―. Na cua nguxcoꞌo choꞌ setye biꞌ chaꞌ cuaꞌni joꞌo jiꞌi nguꞌ loꞌo cua ngulala ti xatsiꞌ nguꞌ jnaꞌ ―nacui―. 8 Lcaatyempo ndiꞌi nguꞌ tiꞌi loꞌo ma nde chalyuu, lcaa tsa tacaxtyucua ma jiꞌi nguꞌ biꞌ nquichaꞌ; pana nu naꞌ ni, ná tyuutsa tyiꞌi naꞌ slo cuꞌma.

Loꞌo jiꞌi Lázaro ngua tiꞌ nguꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi 9Ngujui chaꞌ jiꞌi nguꞌ chaꞌ ndiꞌi Jesús ca biꞌ, loꞌo liꞌ ndyaa

quiñaꞌa tyaꞌa nguꞌ judío; tsa tlyu ti nguꞌ ndyaa naꞌa nguꞌjiꞌi Jesús. Loꞌo juaꞌa ntiꞌ nguꞌ ñaꞌa nguꞌ jiꞌi nu ngua jyoꞌoLázaro biꞌ, chaꞌ nguaꞌni Jesús chaꞌ ndyuꞌú chaca quiyaꞌ.10Loꞌo liꞌ nguaꞌni stuꞌba sti joꞌó nu laca loo chaꞌ jiꞌi nguꞌ loꞌotyaꞌa nguꞌ, chaꞌ loꞌo jiꞌi Lázaro cujuii nguꞌ, 11 chaꞌ xquiꞌyanu Lázaro biꞌ, biꞌ chaꞌ nguxtyanu quiñaꞌa tyaꞌa nguꞌ judíojiꞌi sti joꞌó, chaꞌ ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi Jesús.

Nguaꞌni chi nguꞌ loo Jesús loꞌo ndyalaa yu nde Jerusalén12 Quiñaꞌa tsa ñati ndyaa nguꞌ taꞌa biꞌ. Ca chaca tsa, liꞌ

ndyuna nguꞌ chaꞌ cua lijya ti Jesús nde Jerusalén; biꞌ chaꞌngutuꞌu nguꞌ biꞌ ndyaa nguꞌ tsa tlyu ti chaꞌ tyacua tyaꞌa

SAN JUAN 12:13 62 SAN JUAN 12:21nguꞌ loꞌo Jesús. 13Ndyaa loꞌo nguꞌ steꞌ nga, loꞌo juaꞌa cuii ngusiꞌya nguꞌ liꞌ:

―Cuaꞌni tlyu na jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti na―nacui nguꞌ jiꞌi Jesús―. Culacua Ni jinuꞌu chaꞌ lijya nuꞌu loꞌo chacuayáꞌjiꞌi ycuiꞌ nu Xuꞌna na. Masi juani ti, culacua Ni jinuꞌu chaꞌnuꞌu laca Rey nu laca loo jiꞌi nguꞌ Israel.

14Liꞌ ngujui sca huru jiꞌi Jesús, ndyaa tucua yu chuꞌ hurubiꞌ, chaꞌ ndiꞌya nscua chaꞌ lo quityi cusuꞌ:15Ná cutsii cuꞌma nguꞌ ca tyi quichi Sión;cua lijya nu Xuꞌna ma,ntucua yu chuꞌ sca huru.

16 Tyempo liꞌ ná ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ biꞌ. Panaca tiyaꞌ la, loꞌo cua ngua lcaa chaꞌ tlyu nu ndyanu chaꞌcuaꞌni Jesús loꞌo yaa yu lo yuu, nu loꞌo ngua tlyu Jesúsca su ntucua yu loꞌo ycuiꞌ Ni nde cua, liꞌ ndyiꞌu tiꞌ nguꞌnu ndyaca tsaꞌa jiꞌi yu, ndyiꞌu tiꞌ nguꞌ jiꞌi chaꞌ nu nscua loquityi biꞌ cua saꞌni la; ndyiꞌu tiꞌ nguꞌ chaꞌ la cuiꞌ juaꞌa nguajiꞌi Jesús.

17 Juaꞌa ngua liꞌ. Nu ñati nu ngutiꞌi slo Jesús nu loꞌongusiꞌya Jesús jiꞌi jyoꞌo Lázaro ca tyuquee su nguatsiꞌ chaꞌtyuꞌú Lázaro chaca quiyaꞌ, nda nguꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ quichi ñiꞌya nu ngua chaꞌ biꞌ; 18 biꞌ chaꞌ ngutuꞌu ñati quiñaꞌabiꞌ, ndyaa nguꞌ chaꞌ tyacua tyaꞌa nguꞌ loꞌo Jesús tyucuii,chaꞌ cua ndyuna nguꞌ ñiꞌya nguaꞌni Jesús cña tonu biꞌ loꞌoLázaro. 19 Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ fariseo loꞌo tyaꞌa nguꞌ:

―Ñaꞌa ma jiꞌi yu biꞌ. ¿Ñiꞌya cuaꞌni na juani? Ná cacajiꞌna tsiyaꞌ ti tacuꞌ na chaꞌ jiꞌi yu biꞌ. Tyucui ñaꞌa chalyuungusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi yu juani.

Lijya xi nguꞌ xaꞌ tsuꞌ nclyana nguꞌ jiꞌi Jesús20 Loꞌo nguꞌ griego ndyalaa laja ñati nu ndyaꞌa taꞌa biꞌ

nde Jerusalén. 21Ñaa xi nguꞌ griego biꞌ slo Felipe liꞌ. Quichi Betsaida laca quichi tyi nu Felipe biꞌ; nde loyuu su cuentya

SAN JUAN 12:22 63 SAN JUAN 12:28Galilea, ca biꞌ ndiꞌi quichi biꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌoFelipe:

―Tyuꞌu chaꞌ clyu tiꞌ jinuꞌu, cusuꞌ, cua ntiꞌ ya tyacuatyaꞌa ya xi loꞌo Jesús ―nacui nguꞌ.

22 Liꞌ ngutuꞌu Felipe ndyaa slo Andrés tyaꞌa quichi tyi;stuꞌba ti ndyaa nguꞌ, ndyaa cachaꞌ nguꞌ jiꞌi Jesús. 23 Loꞌo liꞌnda Jesús sca chaꞌ loꞌo nguꞌ:

―Cua ndyalaa hora chaꞌ caca tlyu ycuiꞌ naꞌ loꞌo cajaanaꞌ, naꞌ nu cua lijyaa chalyuu chaꞌ caca ñati ―nacui Jesús―. 24 Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma juani, chaꞌ scasiꞌyu nu ndyataa nguꞌ ni, ñiꞌya laca sca siꞌyu trigo, tyanusiꞌyu biꞌ juaꞌa ti si ná cataa nguꞌ jiꞌi lo yuu―nacui―. Loꞌocua ndyataa nguꞌ siꞌyu biꞌ lo yuu, liꞌ catsuꞌ scuaꞌ siꞌyu biꞌ,ñiꞌya laca si na ngujuii ti. Pana nu loꞌo tyucua siꞌyu biꞌ,quiñaꞌa tsa siꞌyu tyuꞌu lo biꞌ liꞌ. 25 Juaꞌa laca loꞌo ñati nuntiꞌ xñi chaꞌ ꞌna ―nacui Jesús―. Cua ñaꞌa ca ñati nu lyetsa nduꞌni tyacaꞌa jiꞌi ycuiꞌ ca nguꞌ, chcunaꞌ chalyuu jiꞌi nguꞌ; pana ñati nu ná ntsii cajaa nguꞌ xquiꞌya naꞌ, biꞌ lacanu caja chalyuu nu ná ngaꞌa chaꞌ tye jiꞌi nguꞌ. 26 Loꞌo ntiꞌñati cuaꞌni cña ꞌna―nacui Jesús liꞌ―, ngaꞌa chaꞌ tsaa nguꞌmala ntiꞌ naꞌ chaꞌ tsaa, chaꞌ liꞌ taca tyiꞌi msu biꞌ ꞌna ca sundiꞌi ycuiꞌ naꞌ; loꞌo ycuiꞌ Sti Naꞌ cuaꞌni chi Ni loo nguꞌ nucuaꞌni cña ꞌna liꞌ.

Nda Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ chaꞌ cua cajaa ti ycuiꞌ yu27 Tya nchcuiꞌ la Jesús loꞌo nguꞌ liꞌ:―Quiñaꞌa tsa chaꞌ nclyacua tiꞌ naꞌ juani. ¿Ha tsoꞌo la si

jña naꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chaꞌ cuaꞌni Ni chaꞌ ná tyacuachaꞌ cuxi re ꞌna? Siꞌi, ná chcuiꞌ naꞌ juaꞌa. Cua ndyalaa horaꞌna juani chaꞌ caca lcaa cña nu ngaꞌa chaꞌ caca ꞌna.

28 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu:―Sti naꞌ, tsoꞌo la si caca tlyu ycuiꞌ nuꞌu.Liꞌ nguañi nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nde cua. Ndiꞌya nchcuiꞌ

Ni:

SAN JUAN 12:29 64 SAN JUAN 12:36―Cua laca nduꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi ycuiꞌ ca naꞌ, loꞌo juaꞌa tya

caca tlyu la naꞌ chaca quiyaꞌ xquiꞌya nuꞌu.29 Liꞌ nacui nu ñati quiñaꞌa nu ndiꞌi cacua ti chaꞌ nguañi

nchcuiꞌ tyiꞌyu, ngua tiꞌ nguꞌ. Xaꞌ la ñati nacui chaꞌ ndecua ndyuꞌu chaꞌ nu nda sca xca jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loꞌo Jesús.30 Pana ndiꞌya nacui ycuiꞌ Jesús:

―Xquiꞌya cuꞌma laca chaꞌ nguañi nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosinde cua, siꞌi xquiꞌya naꞌ ―nacui Jesús―. 31 Cua ndyalaahora chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi lcaa ñati chalyuu, nu loꞌotyijiloo naꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi nu xñaꞌa nu laca loo nde chalyuu―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. 32 Loꞌo sicua nguꞌ cuxi jnaꞌ ca sundiꞌi naꞌ lo yuu, cujuiꞌi caꞌa nguꞌ jnaꞌ lo crusi, liꞌ cuane naꞌjiꞌi lcaa ñati chaꞌ xñi nguꞌ chaꞌ ꞌna.

33 Juaꞌa nacui Jesús chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ ñiꞌya nucaca loꞌo cujuii nguꞌ jiꞌi yu. 34 Liꞌ nguxtyacui nguꞌ chaꞌ loꞌoJesús:

―Cua ndyuna ya loꞌo nchcuiꞌ nguꞌ lo quityi cusuꞌ jiꞌna,chaꞌ ndiꞌya nscua, chaꞌ ná ngaꞌa chaꞌ tye tsa jiꞌi Cristo, nuñati tlyu nu ta ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi lijya―nacui nguꞌ―. ¿Ñiꞌyandyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ nuꞌu chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cujuiꞌi caꞌanguꞌ jiꞌi lo crusi, jiꞌi Cristo nu yaa chalyuu chaꞌ caca ñati?¿Ñiꞌya ñaꞌa ñati laca nu Cristo biꞌ?

35 Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ:―Tya xi ca tsa tya tyiꞌi naꞌ slo cuꞌma, naꞌ nu ta xee nu

tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi ñati ―nacui Jesús―. Biꞌ chaꞌ juaniyaa ma su ngaꞌa chaꞌ tsaa ma loꞌo tya xee ti, chaꞌ ná cuaꞌninu cuxi ngana jiꞌi ma, nu cuxi nu nda talya chalyuu. Nuloꞌo talya ñaꞌa su ndyaꞌa na, ná jlo tiꞌ na ma nde ndyaꞌa naliꞌ. 36 Loꞌo juaꞌa cuꞌma ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―, tsoꞌo la sixñi ma chaꞌ jnaꞌ laja loꞌo tya ndiꞌi naꞌ chalyuu, naꞌ nu taxee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi cuꞌma ñati chalyuu. Liꞌ tyucuityiquee ma caca ma ñati jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi.

SAN JUAN 12:37 65 SAN JUAN 12:43Ndye nchcuiꞌ Jesús juaꞌa loꞌo nguꞌ, liꞌ ngutuꞌu yu ndyaa

yu ca su ná quije yu jiꞌi nguꞌ.Suu chaꞌ xquiꞌya biꞌ ná jlya tiꞌ nguꞌ judío jiꞌi Jesús

37Masi cuanguaꞌni Jesús quiñaꞌa chaꞌ tlyu slo ñati biꞌ, nántajaꞌa nguꞌ xñi nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ yu. 38 Juaꞌa ngua chaꞌcaca lcaa chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Isaías lo quityi jiꞌi ycuiꞌNdyosi cua saꞌni la:Ndyosi Xuꞌna naꞌ, nacui lo quityi biꞌ jiꞌi, ná ntajaꞌa nguꞌ re

xñi nguꞌ chaꞌ jinuꞌu, chaꞌ nu nda ya loꞌo nguꞌ.Ná ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti si nuꞌu nduꞌni chaꞌ tlyu slo

nguꞌ.Juaꞌa laca chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ. 39 Biꞌ chaꞌ ná nguajiꞌi nguꞌ judío biꞌ xñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi Jesús. Loꞌo juaꞌa ntsuꞌuchaca chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Isaías biꞌ:40 Cua ndacuꞌ ycuiꞌ Ndyosi hique nguꞌ biꞌ, nguaꞌni Ni chaꞌ

cuꞌu ti hique nguꞌ biꞌ.Juaꞌa ngua chaꞌ ná ñaꞌa nguꞌ ni chaꞌ laca biꞌ, chaꞌ ná caca

cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ biꞌ.Loꞌo juaꞌa ná ntajaꞌa nguꞌ culochuꞌ nguꞌ jiꞌi chaꞌ cuxi nu

ntsuꞌu tyiquee nguꞌ,biꞌ chaꞌ ná nchca cuiꞌya naꞌ chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi nguꞌ jiꞌi chaꞌ

cuxi biꞌ liꞌ, nacui ycuiꞌ Ni.41Nguscua jyoꞌo Isaías juaꞌa chaꞌ cua ngua tii chaꞌ tlyu tsacaca nu Cristo; chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ yu biꞌ nchcuiꞌ jyoꞌo Isaías liꞌ.

42 Loꞌo juaꞌa ngua, ndiꞌi xi nguꞌ nu laca cña nu jlya tiꞌjiꞌi Jesús; pana ntsii nguꞌ biꞌ jiꞌi nguꞌ fariseo, biꞌ chaꞌ nántajaꞌa nguꞌ chcuiꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi Jesús ca slo ñati. Ntsii nguꞌsi cuaꞌa nguꞌ fariseo jiꞌi nguꞌ chaꞌ ngaꞌaa ca tsaa nguꞌ neꞌlaa jiꞌi tyaꞌa nguꞌ judío. 43Ndiya la tiꞌ nguꞌ biꞌ chaꞌ tsoꞌo tichcuiꞌ ñati chalyuu chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ nguꞌ. Ná ntiꞌ nguꞌ chaꞌcaca tsoꞌo tyiquee ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa Ni jiꞌi nguꞌ.

Tilaca laca nu sta quiꞌya jiꞌi ñati chalyuu

SAN JUAN 12:44 66 SAN JUAN 13:144 Liꞌ cuii tsa nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ:―Nu loꞌo ngusñi ñati chaꞌ jnaꞌ ni, siꞌi jiꞌi sca ti naꞌ jlya

tiꞌ nguꞌ biꞌ liꞌ; loꞌo jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nu nda ꞌna lijyaa ndechalyuu xñi nguꞌ chaꞌ liꞌ ―nacui―. 45 Loꞌo ñaꞌa ñati jnaꞌ,liꞌ ñaꞌa nguꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ni nu nclyo cña jnaꞌ. 46 Cua lijyanaꞌ chalyuu chaꞌ caca naꞌ ñiꞌya laca sca xee nu tyuꞌú neꞌcresiya jiꞌi ñati. Loꞌo xñi ñati chaꞌ jnaꞌ, liꞌ ngaꞌaa tyiꞌi nguꞌchalyuu ñiꞌya laca si ná ntsuꞌu xee neꞌ cresiya jiꞌi nguꞌxquiꞌya chaꞌ cuxi nu nduꞌni nguꞌ. 47Nda naꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ;pana si cuna nguꞌ chaꞌ biꞌ, loꞌo liꞌ ná taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi chaꞌbiꞌ, siꞌi naꞌ nu sta quiꞌya jiꞌi nguꞌ biꞌ liꞌ ―nacui Jesús―. Nálijya naꞌ chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi ñati chalyuu; chaꞌ cuaꞌnilyaá naꞌ jiꞌi nguꞌ, biꞌ chaꞌ lijya naꞌ. 48Pana cua ndyuna ñati loꞌo nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ; biꞌ laca chaꞌ nu tyanu cuentyajiꞌi nguꞌ, nu loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi nguꞌ loꞌocua ndye chalyuu ―nacui Jesús―. Ca liꞌ cuaꞌni cuayáꞌ Nijiꞌi lcaa ñati nu ná ndaquiyaꞌ jiꞌi chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ, nu nántajaꞌa xñi chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ. 49 Siꞌi chacuayáꞌjiꞌi ycuiꞌ ca ti naꞌ nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ñati; ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌnu cua nda jnaꞌ lijyaa chalyuu, biꞌ laca nu ngulo cña ꞌnañiꞌya chaꞌ nu ta naꞌ, ñiꞌya ñaꞌa chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo ñati ―nacui yu―. 50 Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ talo tsa lcaa cña nu ndaSti naꞌ chaꞌ cuaꞌni ma, ná ngaꞌa chaꞌ tye chalyuu jiꞌi ma sitaquiyaꞌ ma jiꞌi chaꞌ biꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. Biꞌ chaꞌtsa ñaꞌa chaꞌ nu cua nchcuiꞌ Sti naꞌ loꞌo naꞌ, biꞌ laca chaꞌ nunchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma juani.

13Nguiꞌí Jesús quiyaꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi

1 Tyucuaa tsa tya lijyi chaꞌ caca taꞌa pascua biꞌ; jlo tiꞌJesús chaꞌ cua ngulala tyempo jiꞌi, chaꞌ tyuꞌu yu chalyuure tyaa yu ca slo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu. Xcuiꞌ cua ntsuꞌu tsatyiquee Jesús ñaꞌa jiꞌi ñati chalyuu nu ngusñi chaꞌ jiꞌi yu;

SAN JUAN 13:2 67 SAN JUAN 13:10loꞌo ñaꞌa ti tya ntsuꞌu tsa tyiquee yu ñaꞌa yu jiꞌi ñati biꞌ liꞌ,ñaꞌa cuayáꞌ nu tye chalyuu jiꞌi.

2 Laja liꞌ cua nguaꞌni nu xñaꞌa chaꞌ nguaꞌya chaꞌ hiqueJudas sñiꞌ Simón Iscariote chaꞌ cujuiꞌ cresiya jiꞌi Jesús jiꞌi nguꞌ cuxi. 3 Jlo tiꞌ Jesús chaꞌ lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi ycuiꞌNdyosi Sti yu cua nda Ni jiꞌi yu. Loꞌo juaꞌa jlo tiꞌ yu chaꞌcua ngutuꞌu yu ca slo ycuiꞌ Ndyosi yaa yu chalyuu, chaꞌcua tyaa ti yu ca slo ycuiꞌ Ndyosi chaca quiyaꞌ. Masi jlo tiꞌJesús chaꞌ biꞌ, 4pana ndatu Jesús toꞌ mesa laja loꞌo ndyacunguꞌ sii, ngulo yu lateꞌ tyucui nu lacuꞌ yu, ndayaꞌ yu chacalateꞌ chaꞌ scaꞌ yu siiꞌ yu; 5 liꞌ ngujuiꞌi yu hitya neꞌ sca tsiꞌyu,ndyaa nguiꞌí yu quiyaꞌ nguꞌ nundyaca tsaꞌa jiꞌi, nguxquityiyu quiyaꞌ nguꞌ loꞌo lateꞌ nu ndyaacaꞌ siiꞌ yu.

6 Loꞌo ndyalaa Jesús ca su ntucua Simón Pedro, liꞌnchcuiꞌ Pedro loꞌo yu:

―¿Ha nuꞌu, cusuꞌ? ¿Ha quiꞌí nuꞌu quiyaꞌ naꞌ? ―nacui Pedro jiꞌi.

7 ―Ná nchca cuayáꞌ tiꞌ nuꞌu juani ni chaꞌ laca ndyuꞌninaꞌ juaꞌa―nacui Jesús jiꞌi―, pana ca tiyaꞌ la xi caca cuayáꞌtiꞌ nuꞌu.

8―Ná caja chacuayáꞌ jinuꞌu quiꞌí nuꞌu quiyaꞌ naꞌ tsiyaꞌti ―nacui Pedro liꞌ.

Nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo Pedro liꞌ:―Ná caca tyuꞌu chaꞌ jinuꞌu loꞌo naꞌ si ná quiꞌí naꞌ quiyaꞌ

nuꞌu ―nacui yu.9 ―Tsoꞌo lacua, cusuꞌ ―nacui Simón Pedro liꞌ―. Siꞌi

quiyaꞌ ti naꞌ quiꞌí nuꞌu lacua, loꞌo yaꞌ naꞌ loꞌo scuaꞌ que naꞌxcaata nuꞌu.

10 ―Lubii tsa tyucui ñaꞌa na si cua ndyaata na chcu―nacui Jesús liꞌ―, ngaꞌaa ntiꞌ na caata na chcu chacaquiyaꞌ liꞌ. Pana quiyaꞌ ti na tyaati loꞌo tyatí na niꞌi. Loꞌojuaꞌa cuꞌma, masi lubii tsa cresiya jiꞌi ma, tya ntsuꞌu chacayu laja cuꞌma nu ná lubii cresiya jiꞌi.

SAN JUAN 13:11 68 SAN JUAN 13:2011 Juaꞌa nacui Jesús: “Ntsuꞌu chaca yu laja cuꞌma nu ná

lubii cresiya jiꞌi”, nacui, chaꞌ cua jlo tiꞌ Jesús tilaca laca nucujuiꞌ cresiya jiꞌi yu jiꞌi nguꞌ cuxi.

12Loꞌo ndye nguiꞌí Jesús quiyaꞌ nguꞌ, xaꞌ ndyacuꞌ steꞌ yu,xaꞌ ndyaa tucua yu toꞌ mesa. Liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ:

―¿Ha ngua cuayáꞌ tiꞌ ma na laca nu nguaꞌni naꞌ loꞌonguiꞌí naꞌ quiyaꞌ ma juaꞌa? ―nacui yu―. 13 “Mstru”,nduꞌni ma ꞌna; “Xuꞌna ya”, nduꞌni ma ꞌna, loꞌo chañi tsachaꞌ biꞌ. Juaꞌa laca naꞌ cuentya jiꞌi ma ―nacui yu―.14 Naꞌ nu laca Xuꞌna ma, naꞌ nu laca Mstru jiꞌi ma ni, cuanguiꞌí naꞌ quiyaꞌ ma; biꞌ chaꞌ juaꞌa ntsuꞌu chaꞌ quiꞌí ycuiꞌma quiyaꞌ tyaꞌa ma ―nacui yu―. 15 Ngua tiꞌ naꞌ chaꞌñaꞌa ma ñiꞌya nu nguaꞌni naꞌ, chaꞌ ñiꞌya nguaꞌni naꞌ loꞌonguxtyucua naꞌ jiꞌi ma, juaꞌa ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni ma chaꞌxtyucua ma jiꞌi tyaꞌa ma ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ nu ndyacatsaꞌa jiꞌi―. 16 Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma, chaꞌ ñati nulaca xuꞌna nguꞌ, biꞌ laca loo jiꞌi nguꞌ, siꞌi msu nu laca loo;ñati nu nclyo cña jiꞌi nu tsaa lquichi, biꞌ laca loo, siꞌi nundyaꞌa lquichi ti. 17 Loꞌo juani loꞌo ngua cuayáꞌ tiꞌ ma lcaañaꞌa chaꞌ nu nda ca ti naꞌ loꞌo ma, tsoꞌo tsa caca tyiqueema liꞌ, si taquiyaꞌ ma jiꞌi chaꞌ biꞌ ―nacui―.

18 ’Ná nchcuiꞌ naꞌ jiꞌi lcaa cuꞌma. Jlo tiꞌ naꞌ ti jiꞌi ngusubinaꞌ chaꞌ caca tsaꞌa nguꞌ jnaꞌ ―nacui Jesús―. Tya saꞌninguscua nguꞌ sca chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi lo quityi ndiꞌya: “Lacuiꞌ ñati nu stuꞌba ndyacu tyaja loꞌo naꞌ, biꞌ laca nu xuutyaꞌa loꞌo naꞌ juani”; jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ ngaꞌa chaꞌ caca chaꞌ biꞌ―nacui Jesús―. 19 Na nda ti naꞌ sca chaꞌ loꞌo ma juani,nu loꞌo tya lyiji caca chaꞌ biꞌ; loꞌo cua ngua juaꞌa, liꞌ cacajlya tiꞌ ma jnaꞌ, chaꞌ chañi chaꞌ laca naꞌ nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌNdyosi nu lijya chalyuu, ñiꞌya nu ni naꞌ jiꞌi ma. 20Ta naꞌ scachaꞌ liñi loꞌo ma ―nacui yu―. Nu loꞌo taquiyaꞌ ma jiꞌi scañati nu ta naꞌ chaꞌ tyaꞌa slo ma, liꞌ stuꞌba laca si taquiyaꞌ

SAN JUAN 13:21 69 SAN JUAN 13:29ma jnaꞌ; loꞌo taquiyaꞌ ma jnaꞌ, liꞌ stuꞌba laca si taquiyaꞌ majiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nu nda jnaꞌ lijyaa.

Ndachaꞌ Jesús jiꞌi nguꞌ tilaca laca nu cujuiꞌ cresiya jiꞌi yu jiꞌi nguꞌ xñaꞌa

21 Loꞌo nchcuiꞌ Jesús juaꞌa, tiꞌí tsa ntiꞌ cresiya jiꞌi yu ndayu chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ:

―Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma juani, chaꞌ ntsuꞌu scanguꞌ tyaꞌa ma nu cujuiꞌ cresiya ꞌna jiꞌi nguꞌ cuxi ―nacui Jesús liꞌ.

22Ndube tsa tiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi, nguxñaꞌa nguꞌjiꞌi tyaꞌa nguꞌ liꞌ; ná nda nguꞌ cuentya tsiyaꞌ ti ti jiꞌi chaꞌnu nchcuiꞌ yu. 23 Pana ntsiya tsaca lo ngocaꞌ cacua ti suntucua Jesús; tyacaꞌa tsa nu quiꞌyu biꞌ jiꞌi Jesús, 24 biꞌ chaꞌnguaꞌni que ti Simón Pedro jiꞌi yu biꞌ, nchcuane jiꞌi:

―¿Ti jiꞌi nchcuiꞌ nu cusuꞌ loꞌo nacui juaꞌa?25Biꞌ chaꞌ ngusni yane nu quiꞌyu biꞌ nde chuꞌ ñaꞌa ntsiya

ti, chaꞌ caca cacua la jiꞌi Jesús. Liꞌ nchcuiꞌ loꞌo Jesús:―Xuꞌna, ¿tilaca laca nu biꞌ? ―nacui.26 ―Ndiꞌya cuaꞌni naꞌ ―nacui Jesús jiꞌi liꞌ―. Taꞌa naꞌ

sa yuꞌbe tyaja ꞌna neꞌ caꞌña scuaa re. Ñati nu ta naꞌ yuꞌbetyaja biꞌ jiꞌi chaꞌ cacu, nu biꞌ laca nu ni naꞌ jiꞌi ma.

Liꞌ ndaꞌa Jesús sa yuꞌbe tyaja neꞌ caꞌña, nda jiꞌi Judas,sñiꞌ Simón Iscariote. 27 Loꞌo ngusñi Judas jiꞌi tyaja biꞌ, lacuiꞌ hora biꞌ ndyatí ycuiꞌ nu xñaꞌa nu naa Satanás, ndyaaneꞌ cresiya jiꞌi nu Judas biꞌ. Liꞌ nacui Jesús jiꞌi:

―Yaa clya nuꞌu lquichi cua hi.28 Ná tucui nu ntucua toꞌ mesa ngua cuayáꞌ tiꞌ ni chaꞌ

laca nchcuiꞌ Jesús loꞌo Judas juaꞌa. 29 La cuiꞌ Judas laca nulaca loo jiꞌi cujui cñi nu tsa tlyu ntsuꞌu cñi jiꞌi lcaa nguꞌ biꞌ;biꞌ chaꞌ ntsuꞌu nguꞌ nu ngua tiꞌ chaꞌ cua ngulo Jesús cñajiꞌi chaꞌ tsaa cuiꞌya sca na nu cuaꞌnijoꞌo jiꞌi nguꞌ chaꞌ cacataꞌa; juaꞌa ngua tiꞌ xaꞌ la nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu cña jiꞌi Judas chaꞌ

SAN JUAN 13:30 70 SAN JUAN 13:38tsaa ta msta jiꞌi nguꞌ tiꞌi. 30Biꞌ chaꞌ loꞌo ndye ndyacu Judastyaja biꞌ, ngutuꞌu ndyaa ñaꞌa talya ti liꞌ.

Sca cña cucui chaꞌ cuaꞌni na31 Loꞌo ngutuꞌu Judas ndyaa, liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo ñati

nu ndyanu biꞌ:―Cua ndyuꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca tlyu naꞌ, naꞌ nu

cua lijyaa chalyuu chaꞌ caca naꞌ ñati ―nacui yu―. Loꞌojiꞌi ycuiꞌ Ni cuaꞌni tlyu nguꞌ xquiꞌya naꞌ ―nacui―. 32 Nuloꞌo nduꞌni naꞌ chaꞌ caca tlyu Sti naꞌ xquiꞌya chaꞌ laca naꞌSñiꞌ ycuiꞌ Ni, la cuiꞌ juaꞌa cuaꞌniNi chaꞌ caca tlyu la naꞌ; yalati cuaꞌni Ni juaꞌa. 33 Sñiꞌ naꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ biꞌ liꞌ―,tya xi ca tsa tya tyiꞌi naꞌ nde chalyuu loꞌo ma. Ñiꞌya nu ninaꞌ jiꞌi nguꞌ judío tya tsubiꞌ, la cuiꞌ ti chaꞌ ta naꞌ loꞌo majuani: Tsaana ma jnaꞌ, pana ná caja chacuayáꞌ tsaa ma casu tsaꞌa ―nacui yu―. 34Nde chcuiꞌ naꞌ sca cña cucui loꞌoma chaꞌ cuaꞌni ma: Ngaꞌa chaꞌ tsoꞌo ti tyuꞌu tyiquee mañaꞌa ma jiꞌi tyaꞌa ñati ma; ñiꞌya ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌanaꞌ jiꞌi ma, la cuiꞌ juaꞌa ngaꞌa chaꞌ tyuꞌu tyiqueema ñaꞌamajiꞌi tyaꞌa ñati ma. 35Liꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ lcaa ñati chaꞌ ñati nundyaca tsaꞌa ꞌna laca ma, si tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ma ñaꞌama jiꞌi tyaꞌa ñati ma ―nacui Jesús.

Nacui Jesús chaꞌ cua xtyanu ti Pedro jiꞌi 36 Liꞌ nchcuiꞌ Simón Pedro loꞌo Jesús:―Xuꞌna ―nacui―, ¿macala tsaa nuꞌu?―Ná caja chacuayáꞌ chaꞌ tyaꞌa nuꞌu loꞌo naꞌ ca su tsaꞌa

―nacui Jesús―. Ca tiyaꞌ la tsaa nuꞌu.37 Liꞌ nchcuane Pedro jiꞌi yu:―¿Ni chaꞌ laca ná ntiꞌ nuꞌu chaꞌ tyaꞌa naꞌ loꞌo nuꞌu ca su

tsaa nuꞌu juani ti? ―nacui―. Cajaa naꞌ si caca clyaá ycuiꞌnuꞌu.

38―¿Ha chañi hi chaꞌ tyajaꞌa nuꞌu cajaa chaꞌ clyaá naꞌ?―nacui Jesús jiꞌi―. Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo nuꞌu juani:

SAN JUAN 14:1 71 SAN JUAN 14:10Loꞌo tya lyiji ti xiꞌya ndyeꞌe nde tlya, sna quiyaꞌ xacui nuꞌuchaꞌ jiꞌi nguꞌ chaꞌ ná nslo nuꞌu ꞌna.

14Nclyuꞌu Jesús chaca tyucuii cucui jiꞌna

1 ’Ná quiñaꞌa tsa chaꞌ culacua tiꞌ ma cuentya ꞌna―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ liꞌ―. Cua ngusñi ma chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi,juaꞌa xñi tsoꞌo ma chaꞌ jnaꞌ liꞌ. 2 Quiñaꞌa tsa su tsoꞌontsuꞌu su tyiꞌi ma ca slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ. Tsaꞌa naꞌ cabiꞌ chaꞌ cuaꞌni choꞌo naꞌ su tyiꞌi ma. Ná nchcuiꞌ naꞌ loꞌocuꞌma juaꞌa, si siꞌi chaꞌ liñi nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma ―nacui Jesús―. 3 Loꞌo juaꞌa tsaꞌa naꞌ chaꞌ cuaꞌni choꞌo naꞌ su tyiꞌi ma, liꞌ caa naꞌ lo yuu chaca quiyaꞌ, caquiꞌya naꞌ jiꞌi ma chaꞌtyiꞌi ma loꞌo naꞌ. 4 Cua jlo tiꞌ ma macala su tsaꞌa naꞌ, jlo tiꞌma ñiꞌya nu cuaꞌni naꞌ chaꞌ tsaꞌa ca jua.

5 ―Cusuꞌ ―nacui Tomás―, ná jlo tiꞌ ya macala tsaanuꞌu. ¿Ñiꞌya cuaꞌni ya chaꞌ quije tyucuii biꞌ jiꞌi ya? ―nacui jiꞌi Jesús.

6 ―Naꞌ laca nu nclyuꞌu tyucuii ―nacui Jesús liꞌ―, naꞌnclyuꞌu lcaa chaꞌ nu liñi ca; naꞌ nda chalyuu tsoꞌo jiꞌi nguꞌ,chalyuu nu ná ngaꞌa chaꞌ tye. Ná taca jiꞌi nguꞌ tyalaanguꞌ ca slo ycuiꞌ Ndyosi si ná loꞌo naꞌ ―nacui Jesús―.7Ndyuloo ma ꞌna, biꞌ chaꞌ juaꞌa cua ndyuloo ma jiꞌi Sti naꞌliꞌ; cua ndyuloo ma jiꞌi Ni juani, chaꞌ cua naꞌa ma jiꞌi ycuiꞌNi nu loꞌo cua naꞌa ma jnaꞌ.

8 Liꞌ nchcuane Felipe jiꞌi Jesús:―Cusuꞌ―nacui―, culuꞌu nuꞌu jiꞌi Sti nuꞌu jiꞌi ya, tsa biꞌ

ti chaꞌ ntiꞌ ya.9―Felipe ―nacui Jesús jiꞌi―, cua tyuu tsa tsa ndiꞌi naꞌ

loꞌo cuꞌma, ¿ha tya lyiji tyuloo ma jnaꞌ? ―nacui―. Cuanaꞌa ma ꞌna, biꞌ chaꞌ juaꞌa jiꞌi Sti naꞌ cua naꞌa ma liꞌ. ¿Nalaca ntiꞌ nuꞌu loꞌo ndiꞌya nchcuiꞌ nuꞌu loꞌo naꞌ: Culuꞌu nuꞌujiꞌi Sti nuꞌu jiꞌi ya? ―nacui Jesús jiꞌi Felipe―. 10 ¿Ha ná

SAN JUAN 14:11 72 SAN JUAN 14:19jlya tiꞌ ma chaꞌ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ ꞌna loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Stiꞌnaꞌ? Loꞌo juaꞌa lcaa hora ndiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ loꞌo naꞌ―nacui―. Siꞌi chaꞌ nu ngulo hique ti naꞌ nu nchcuiꞌ naꞌloꞌo ma; stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi Sti naꞌ loꞌo naꞌ, loꞌo ycuiꞌ Nilaca nu nclyo cña ꞌna, ñiꞌya nu cuaꞌni naꞌ. 11 Xñi ma chaꞌjnaꞌ lacua, chaꞌ nu nacui naꞌ jiꞌi ma chaꞌ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌꞌna loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ. Si ná caca jlya tiꞌ ma ꞌna juaꞌa,liꞌ tsoꞌo masi xquiꞌya cña tonu nu nduꞌni naꞌ, biꞌ chaꞌ jlyatiꞌ ma jnaꞌ ―nacui Jesús―. 12 Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌoma juani, chaꞌ lcaa ñati nu xñi chaꞌ jnaꞌ, taca cuaꞌni nguꞌ lacuiꞌ ñaꞌa cña tonu nu nduꞌni ycuiꞌ naꞌ; loꞌo juaꞌa tlyu la cñacaca cuaꞌni nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ cua tyaꞌa ti naꞌ ca su ndiꞌi ycuiꞌNdyosi Sti naꞌ―nacui Jesús―. 13Biꞌ chaꞌ juani lcaa chaꞌ nujña ma jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ jnaꞌ, cuaꞌni naꞌ chaꞌ biꞌ―nacui―. Juaꞌa jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ,nu loꞌo cuaꞌni tlyu nguꞌ ꞌna nu laca Sñiꞌ ycuiꞌ Ni. 14 Lcaachaꞌ nu jña ma jiꞌi Sti naꞌ chacuayáꞌ jnaꞌ, cuaꞌni naꞌ chaꞌ biꞌliꞌ.

Caa Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi xtyucua Ni jiꞌna15 ’Taquiyaꞌ ma jiꞌi lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma, si

chañi chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma ꞌna ―nacui Jesús―. 16 Loꞌotyaꞌa naꞌ, liꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chaꞌ ta Nichaca nu xtyucua jiꞌi ma; biꞌ laca Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nulaca suu lcaa chaꞌ liñi. Tyanu nu biꞌ loꞌo ma ñaꞌa cuayáꞌnu tye chalyuu ―nacui―. 17 Ná caca tyanu Xtyiꞌi ycuiꞌNdyosi neꞌ cresiya jiꞌi ñati cuxi, chaꞌ ná nchca ñaꞌa nguꞌbiꞌ jiꞌi Ni, ná nslo nguꞌ tilaca laca ycuiꞌ Ni. Nu cuꞌma, nsloma jiꞌi Ni xquiꞌya chaꞌ ndiꞌi nu biꞌ loꞌo ma, loꞌo juaꞌa cuatyanu ti Ni neꞌ cresiya jiꞌi ma ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―.18Ná xtyanu naꞌ jiꞌi ma ycuiꞌ ti ma, ñiꞌya si laca ma ñati nuná tucui ntsuꞌu jiꞌi ma ―nacui―, tya caa naꞌ su ndiꞌi machaca quiyaꞌ. 19 Ca tiyaꞌ la xi, liꞌ ngaꞌaa ñaꞌa ñati chalyuujnaꞌ; pana cuꞌma, tya ñaꞌa ma jnaꞌ. Liꞌ caca tsoꞌo tyiquee

SAN JUAN 14:20 73 SAN JUAN 14:27ma, xquiꞌya chaꞌ luꞌú naꞌ. 20 Loꞌo juaꞌa caca cuayáꞌ tiꞌ machaꞌ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jnaꞌ loꞌo Sti naꞌ, chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi ma loꞌo naꞌ ―nacui Jesús―, loꞌo juaꞌa ntsuꞌu chaꞌ jnaꞌ loꞌocuꞌma. 21 Lcaa ñati nu chañi chaꞌ ntsuꞌu tyiquee nguꞌ ñaꞌanguꞌ jnaꞌ, biꞌ laca ñati nu cuaꞌa jyaca jiꞌi lcaa chaꞌ nu chcuiꞌnaꞌ loꞌo nguꞌ; taquiyaꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi chaꞌ biꞌ ―nacui―. Loꞌontsuꞌu tsa tyiquee nguꞌ ñaꞌa nguꞌ jnaꞌ, juaꞌa Sti naꞌ ntsuꞌutyiquee Ni ñaꞌa Ni jiꞌi nguꞌ biꞌ liꞌ. Loꞌo naꞌ, tsoꞌo tsa cacatyiquee naꞌ ñaꞌa naꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌ, cuati culuꞌu naꞌ jiꞌi nguꞌbiꞌ lcaa chaꞌ ñiꞌya nu laca ycuiꞌ Naꞌ.

22 Liꞌ nchcuiꞌ nu chaca Judas biꞌ, siꞌi nu naa JudasIscariote:

―Nu loꞌo nacui nuꞌu chaꞌ culuꞌu nuꞌu ñiꞌya nu laca ycuiꞌca nuꞌu jiꞌi cuare ti, ná loꞌo jiꞌi xaꞌ ñati, ¿ñiꞌya ta ntiꞌ nuꞌu,Xuꞌna? ―nacui nu Judas biꞌ jiꞌi Jesús.

23―Ñati nu chañi chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee jnaꞌ, taquiyaꞌnguꞌ jiꞌi lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ―nacui Jesús―.Loꞌo liꞌ tsoꞌo tsa caca tyiquee ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ ñaꞌa Nijiꞌi nguꞌ biꞌ. Cuati caa ya loꞌo Sti naꞌ chaꞌ tyanu ya loꞌo nguꞌbiꞌ ―nacui Jesús―. 24Pana ñati nu ná ntsuꞌu tyiquee jnaꞌ,ná ndaquiyaꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ.Cua ndyuna cuꞌma chaꞌ nu nda Sti naꞌ ꞌna chaꞌ culuꞌu jiꞌi ma, chaꞌ siꞌi sca chaꞌ nu ndaꞌya hique ti naꞌ laca chaꞌ nunda naꞌ loꞌo ma.

25 ’Cua nchcuiꞌ naꞌ lcaa chaꞌ biꞌ loꞌo tya ndiꞌi ti naꞌ loꞌoma. 26 Tiyaꞌ la liꞌ caca cuayáꞌ la tiꞌ ma lcaa chaꞌ, nu loꞌoculuꞌu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ biꞌ jiꞌi ma ―nacui Jesús―.Na cua ta ti ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ jiꞌi Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni chaꞌ caaNi chalyuu chaꞌ xtyucuaNi jiꞌi ma lcaa hora chacuayáꞌ jnaꞌ.Loꞌo juaꞌa cuaꞌni nu biꞌ chaꞌ tyiꞌu tiꞌ ma lcaa chaꞌ nu cuanchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma.

27 ’Ndiꞌya cuaꞌni naꞌ loꞌo ma chaꞌ cua tyaꞌa ti naꞌ: cuaꞌninaꞌ chaꞌ ti ti tyiꞌi tyiquee ma. Ná nchca jiꞌi ñati chalyuu

SAN JUAN 14:28 74 SAN JUAN 15:4tyiꞌi ti ti nguꞌ, pana ycuiꞌ naꞌ cuaꞌni naꞌ chaꞌ ti ti tyiꞌi ma―nacui Jesús―. Ngaꞌaa culacua tsa tiꞌ ma, ngaꞌaa cutsii ma ―nacui―. 28 Cua ndyuna ma loꞌo nchcuiꞌ naꞌ ndiꞌya:“Tyaꞌa naꞌ, pana ca tiyaꞌ la liꞌ caa naꞌ su ndiꞌi ma chacaquiyaꞌ”. Biꞌ chaꞌ taca ca chaa tiꞌ ma loꞌo cuna ma chaꞌ cuatyaꞌa ti naꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, si chañi chaꞌ ntsuꞌutyiqueema ñaꞌama jnaꞌ. Cua tlyu la chaꞌ nuntsuꞌu jiꞌi ycuiꞌNdyosi Sti naꞌ, sube la chaꞌ jnaꞌ―nacui Jesús―. 29 Juaꞌa ninaꞌ jiꞌi ma loꞌo tya lyiji caca chaꞌ biꞌ; pana loꞌo cua ndyaꞌanaꞌ, liꞌ taca jlya tiꞌ ma chaꞌ biꞌ.

30 ’Ngaꞌaa quiñaꞌa tsa chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma juani―nacui Jesús liꞌ―. Cua lijya nu xñaꞌa nu laca loo ndechalyuu, cua lijya nu biꞌ ca su ndiꞌi na re. Ná ntsuꞌuchacuayáꞌ jiꞌi nu biꞌ chaꞌ caca loo jnaꞌ. 31 Pana ngaꞌa chaꞌcaca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa naꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, biꞌ chaꞌ nduꞌni naꞌ lcaa cña nu nclyoycuiꞌ Ni ꞌna―nacui Jesús―. Pana juani tyatu clyama, yaꞌaclya ma loꞌo naꞌ.

15Yaca siꞌyu loꞌo staꞌ yaca siꞌyu biꞌ

1 ’Naꞌ laca ñiꞌya laca sca suu yaca nunda siꞌyu tyixi, juaꞌalaca naꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. Loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌlaca nu ca jiꞌi yaca biꞌ. 2Tsoꞌo tsa ñaꞌasii Sti naꞌ jiꞌi lcaa staꞌyaca biꞌ, loꞌo naꞌ laca yaca biꞌ. Ca quiyaꞌ staꞌ yaca nsiꞌyu Nijiꞌi, nu loꞌo ná nda siꞌyu lo tsiyaꞌ ti. Nsubii Ni xi lo yaca nunda siꞌyu tsoꞌo, chaꞌ tya quiñaꞌa la siꞌyu tyuꞌu lo biꞌ; 3 loꞌojuaꞌa cuꞌma ni ―nacui Jesús―, cua laca ngusubii naꞌ jiꞌi ma nu loꞌo ngusñi ma chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma. 4Cuaꞌnistuꞌba tyiqueema loꞌo naꞌ, chaꞌ stuꞌba ti nchca tyiquee naꞌloꞌoma. Ndiꞌya laca ñiꞌya si laca naꞌ sca suu yaca, loꞌo juaꞌacuꞌma laca ma staꞌ yaca biꞌ ―nacui―. Pana sca staꞌ yacasiꞌyu ni, ngaꞌaa ta staꞌ biꞌ siꞌyu si siꞌyu nguꞌ jiꞌi ca quiyaꞌ

SAN JUAN 15:5 75 SAN JUAN 15:12staꞌ biꞌ; sca ti si stuꞌba ti caluu staꞌ biꞌ ñiꞌya ntucua ti jiꞌi suu yaca, liꞌ ta staꞌ biꞌ siꞌyu―nacui―. Juaꞌa loꞌo cuꞌma, nátaca tyuꞌu chaꞌ tsoꞌo neꞌ cresiya jiꞌi ma chaꞌ xtyucuama jiꞌi xaꞌ ñati si ná stuꞌba caca tyiquee ma loꞌo naꞌ.

5 ’Ñiꞌya laca suu yaca nu nda siꞌyu tyixi jiꞌi, juaꞌa laca naꞌcuentya jiꞌi ma, chaꞌ naꞌ laca suu chaꞌ tsoꞌo nuntsuꞌu jiꞌi ma―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ―. Ñiꞌya laca staꞌ yaca biꞌ, juaꞌa lacacuꞌma, si ngusñima chaꞌ ꞌna. Stuꞌba ti caca tyiqueema loꞌonaꞌ, liꞌ caja quiñaꞌa la chaꞌ tsoꞌo nu tyuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi masu ndiꞌi ma chalyuu, si laca naꞌ suu chaꞌ tsoꞌo jiꞌi ma. Nisca chaꞌ ná caca jiꞌi ma si ná stuꞌba caca tyiquee ma loꞌonaꞌ ―nacui Jesús―. 6 Culayaꞌ Sti naꞌ jiꞌi ñati nu ná stuꞌbanchca tyiquee nguꞌ loꞌo naꞌ, ñiꞌya loꞌo nchcuaa nguꞌ staꞌyaca nu cua ndyanaa; nxutiꞌi montón nguꞌ staꞌ yaca btyibiꞌ, nsta nguꞌ jiꞌi lo quiiꞌ chaꞌ tye tyaqui biꞌ.

7 ’Nu loꞌo stuꞌba ti ntsuꞌu tyiquee ma loꞌo naꞌ ―nacui Jesús―, nu loꞌo tyanu chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ neꞌ cresiya jiꞌi ma, liꞌ taca jña ma sca chaꞌ jiꞌi Sti naꞌ, loꞌo juaꞌa ta Ni chaꞌbiꞌ jiꞌi ma. 8Cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, si ñaꞌanguꞌ chaꞌ tsoꞌo tsa nduꞌni ma loꞌo xaꞌ ñati. Liꞌ caca cuayáꞌtiꞌ xaꞌ ñati chaꞌ ñati nu ndyaca tsaꞌa ꞌna lacama―nacui―.9Ñiꞌya nu ntsuꞌu tyiquee Sti naꞌ ñaꞌa Ni jnaꞌ, juaꞌa ntsuꞌutsa tyiquee naꞌ ñaꞌa naꞌ jiꞌi cuꞌma. 10Lcaa tsa tyiꞌu tiꞌ ma sundiꞌi ma chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa naꞌ jiꞌi ma. Juaꞌatsoꞌo tsa caca tyiquee naꞌ ñaꞌa naꞌ jiꞌi ma si taquiyaꞌ ma jiꞌi lcaa chaꞌ nu nda naꞌ loꞌoma. Loꞌo juaꞌa naꞌ―nacui Jesús―cua nguaꞌni naꞌ lcaa cña nu ngulo Sti naꞌ ꞌna. Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌntsuꞌu tsa tyiquee Ni ñaꞌa Ni jnaꞌ tyucui su ndiꞌi naꞌ.

11 ’Nchcuiꞌ naꞌ juaꞌa loꞌo cuꞌma, chaꞌ loꞌo ñaꞌa ma chaꞌchaa tiꞌ naꞌ nduꞌni naꞌ cña jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, la cuiꞌjuaꞌa cuꞌma, ná ngaꞌa chaꞌ tye chaꞌ caca chaa tiꞌ ma. 12Ndelaca cña nu ta naꞌ jiꞌi ma―nacui Jesús―, chaꞌ tsoꞌo ti cacatyiquee ma ñaꞌa ma jiꞌi tyaꞌa ñati ma, ñiꞌya ntsuꞌu tyiquee

SAN JUAN 15:13 76 SAN JUAN 15:21

naꞌ ñaꞌaa jiꞌi ma. 13 Si juaꞌa ntsuꞌu tyiquee na ñaꞌa na jiꞌi tyaꞌa tsoꞌo na, liꞌ cuaꞌni lyaá na jiꞌi nguꞌ biꞌ, masi cajaa ycuiꞌna; ngaꞌaa ntsuꞌu xaꞌ cña tlyu la nu caca cuaꞌni na chaꞌxtyucua na jiꞌi tyaꞌa tsoꞌo na. 14 Tyaꞌa tsoꞌo naꞌ laca cuꞌmasi taquiyaꞌ ma jiꞌi chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma―nacui Jesús―,15ngaꞌaa ñacui naꞌ chaꞌ msu jnaꞌ laca ma. Sca msu ti ni, nájlo tiꞌ yu lcaa cña nu ntsuꞌu jiꞌi xuꞌna yu. Ni naꞌ chaꞌ tyaꞌatsoꞌo naꞌ laca ma, chaꞌ cua nguluꞌu naꞌ jiꞌi ma lcaa chaꞌ nucua ndyuna naꞌ slo Sti naꞌ. 16 Siꞌi cuꞌma nu ngusubi maꞌna chaꞌ tyaꞌa ma loꞌo naꞌ ―nacui Jesús―, naꞌ laca nu cuanchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma clyo. Tya liꞌ ngulo naꞌ cña jiꞌi ma chaꞌxcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo tyuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi ma, chaꞌ juaꞌa talo cñatsoꞌo nu nduꞌni ma; liꞌ cuaꞌni Sti naꞌ lcaa chaꞌ nu jñama jiꞌi Ni chacuayáꞌ ꞌna. 17 Biꞌ chaꞌ juani ndulo tsa cña re jiꞌi machaꞌ cuaꞌni ma: chaꞌ tsoꞌo tsa caca tyiquee ma ñaꞌa ma jiꞌi tyaꞌa ñati ma.

Na lyaꞌ tiꞌ ñati chalyuu jiꞌi Jesús loꞌo juaꞌa jiꞌi ñati jiꞌi 18 Tya nchcuiꞌ la Jesús loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi

liꞌ:―Chañi chaꞌ ntsuꞌu quiyaꞌ liyeꞌ ti tiꞌ tyaꞌa ñati ma jiꞌi

ma. Ná cube tsa tiꞌ ma liꞌ, cua jlo tiꞌ ma chaꞌ tya clyo lajuaꞌa nguaꞌni liyeꞌ tiꞌ nguꞌ jnaꞌ―nacui Jesús―. 19Si cuaꞌnima ñiꞌya nu nduꞌni ñati cuxi nde chalyuu, liꞌ chcuiꞌ tsoꞌonguꞌ loꞌoma, ñiꞌya si lacama tyaꞌa nguꞌ. Pana juani ngaꞌaantsuꞌu chaꞌ jiꞌi ma loꞌo chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu nde chalyuu,chaꞌ cua ngusubi naꞌ jiꞌi ma chaꞌ caca ma ñati ꞌna; biꞌ chaꞌliyeꞌ tsa tiꞌ nguꞌ ñaꞌa nguꞌ jiꞌi ma ―nacui―. 20Tyiꞌu tiꞌ machaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma tsubiꞌ: “Nu laca loo laca nunclyo cña, siꞌi nguꞌ msu ti”. Ñiꞌya nduꞌni lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jnaꞌ,juaꞌa cuaꞌni lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi ma. Ná ndaquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi chaꞌnu nguluꞌu naꞌ jiꞌi nguꞌ, la cuiꞌ juaꞌa ná taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi chaꞌ nu chcuiꞌ cuꞌma loꞌo nguꞌ biꞌ. 21 Juaꞌa cuaꞌni nguꞌ loꞌo

SAN JUAN 15:22 77 SAN JUAN 16:4cuꞌma xquiꞌya naꞌ―nacui Jesús―, chaꞌ ná nslo nguꞌ tilacalaca nu nda ꞌna lijyaa nde chalyuu.

22 ’Ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi nguꞌ biꞌ loꞌo bilya caa naꞌ chcuiꞌnaꞌ loꞌo nguꞌ; pana juani ni, ngaꞌaa cuaꞌni clyu tiꞌ ycuiꞌNdyosi jiꞌi nguꞌ biꞌ jiꞌi chaꞌ cuxi nu nduꞌni nguꞌ. 23Nu loꞌoliyeꞌ tiꞌ nguꞌ ñaꞌa nguꞌ jnaꞌ, juaꞌa jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌliyeꞌ tiꞌ nguꞌ ñaꞌa nguꞌ jiꞌi Ni ―nacui Jesús―. 24Ná ntsuꞌuquiꞌya jiꞌi nguꞌ biꞌ clyo, pana juani ni, cua ngutiꞌi naꞌ slonguꞌ biꞌ, cua nguaꞌni naꞌ cña nu ná caca jiꞌi xaꞌ ñati cuaꞌni;cua naꞌa nguꞌ lcaa ñaꞌa cña tonu nu nguaꞌni naꞌ, biꞌ chaꞌliyeꞌ tiꞌ nguꞌ ñaꞌa nguꞌ jnaꞌ. Loꞌo juaꞌa jiꞌi Sti naꞌ liyeꞌ tiꞌnguꞌ ñaꞌa nguꞌ jiꞌi Ni, biꞌ chaꞌ cua ndyanu yabeꞌ hichuꞌ nguꞌbiꞌ ―nacui Jesús―. 25Ngaꞌa chaꞌ caca chaꞌ juaꞌa, chaꞌ nunscua lo quityi cusuꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌ; ndiꞌya nchcuiꞌ chaꞌ biꞌ:“Liyeꞌ tiꞌ nguꞌ ñaꞌa nguꞌ jnaꞌ, masi ná ntsuꞌu suu chaꞌ jiꞌi nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ juaꞌa”.

26 ’Cuaꞌni naꞌ chaꞌ caa nu laca Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni lo yuu,Xtyiꞌi nu nduꞌu slo ycuiꞌ Ndyosi ―nacui Jesús―. Biꞌ lacanu culuꞌu jiꞌi ma lcaa chaꞌ nu liñi ca, biꞌ laca nu xtyucuajiꞌi ma lcaa tyempo chacuayáꞌ ꞌna. Nu loꞌo caa nu biꞌ loyuu, liꞌ culuꞌu Ni lcaa chaꞌ liñi nu ntsuꞌu ꞌna jiꞌi ma―nacui Jesús―. 27 Loꞌo cuꞌma ni, cua ngutiꞌi ma loꞌo naꞌ tya clyo,biꞌ chaꞌ taca jiꞌi ma chcuiꞌ liñi ma chaꞌ jnaꞌ loꞌo xaꞌ ñati.

161 ’Yala la nchcuiꞌ naꞌ lcaa chaꞌ biꞌ loꞌoma, chaꞌ ná xtyanu

ma chaꞌ jnaꞌ loꞌo cuaꞌni lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi ma, 2masi ná ta nguꞌchacuayáꞌ jiꞌi ma chaꞌ tsaa ma neꞌ laa jiꞌi nguꞌ liꞌ ―nacui Jesús―. Tyalaa sca tyempo nu culacua tiꞌ nguꞌ chaꞌ cñatacati cuaꞌni nguꞌ si cujuii nguꞌ jiꞌi nguꞌ tyaꞌa ma. 3 Juaꞌacuaꞌni nguꞌ biꞌ, chaꞌ ná nslo nguꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ; lacuiꞌ juaꞌa ná nslo nguꞌ jnaꞌ ―nacui Jesús―. 4 Cua nchcuiꞌnaꞌ lcaa chaꞌ biꞌ loꞌo ma juani, chaꞌ nu loꞌo tyalaa tyempo

SAN JUAN 16:5 78 SAN JUAN 16:13cuxi biꞌ, liꞌ taca tyiꞌu tiꞌ ma ñiꞌya nu cua nchcuiꞌ naꞌ loꞌoma juani.

Cña nu nduꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi’Tya clyo ná nda naꞌ chaꞌ biꞌ loꞌo ma, chaꞌ tya ndiꞌi naꞌ

loꞌo ma ―nacui Jesús―. 5 Pana juani cua tsaꞌa ti naꞌ casu ndiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nu nda ꞌna lijyaa, masi bilyaxcuanema jnaꞌ ma nde tsaꞌa. 6Xñiꞌi tsa tiꞌ ma xquiꞌya chaꞌnu nda naꞌ loꞌo ma tsa. 7 Pana ná cube tsa tiꞌ ma. Chaꞌ liñinda naꞌ loꞌo ma juani ―nacui Jesús―, chaꞌ tsoꞌo la tyiꞌi ma si cua ndyaꞌa naꞌ. Ná caa Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni nu xtyucuajiꞌi ma lcaa tsa si ná tyaꞌa naꞌ, chaꞌ nu loꞌo tyaꞌa naꞌ, liꞌ tanaꞌ jiꞌi nu biꞌ caa Ni. 8 Nu loꞌo caa Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loyuu chalyuu ―nacui Jesús―, cuaꞌni Ni chaꞌ cube tiꞌ lcuati tyaꞌa ñati chalyuu chaꞌ ntsuꞌu quiꞌya nu ngusta ycuiꞌNdyosi jiꞌi nguꞌ; juaꞌa cuaꞌni Ni chaꞌ tyiꞌu tiꞌ ñati jnaꞌ, chaꞌliñi tsa laca ycuiꞌ naꞌ; juaꞌa cuaꞌni Ni chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ ñati chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi lcaa ñati chalyuu ―nacui―. 9 Cuaꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni chaꞌ cube tiꞌnguꞌ chaꞌ ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi nguꞌ cuentya jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi,xquiꞌya chaꞌ jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ ná ndaquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi chaꞌ nunchcuiꞌ naꞌ ―nacui Jesús―. 10 Loꞌo juaꞌa cuaꞌni Ni chaꞌtyiꞌu tiꞌ nguꞌ jnaꞌ chaꞌ liñi tsa nduꞌni naꞌ, chaꞌ liñi tsa chaꞌnu nchcuiꞌ naꞌ; pana cua tsaꞌa ti naꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi Stinaꞌ, loꞌo liꞌ ngaꞌaa ñaꞌa ma ꞌna―nacui―. 11 Juaꞌa cuaꞌni Nichaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌNdyosi jiꞌi lcaa ñati chalyuu, xquiꞌya chaꞌ cua ngusta Niyabeꞌ hichuꞌ nu xñaꞌa nu laca loo jiꞌi ñati chalyuu.

12 ’Tya quiñaꞌa la chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ ntiꞌ naꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌoma nquichaꞌ ―nacui Jesús jiꞌi ñati nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi―,pana ná taloma cuaꞌa jyaca ma jiꞌi chaꞌ biꞌ juani, chaꞌ tucuitsa chaꞌ biꞌ. 13 Nu loꞌo caa Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nu tyuꞌunde slo ycuiꞌ Ni, liꞌ culuꞌu nu biꞌ lcaa chaꞌ nu liñi ca jiꞌi ma; liꞌ chcuiꞌ liñi nu biꞌ loꞌo ma lcaa chaꞌ nu cuentya ꞌna

SAN JUAN 16:14 79 SAN JUAN 16:21―nacui―. Ná chcuiꞌ nu biꞌ chacuayáꞌ jiꞌi ycuiꞌ ca Ni; tsañaꞌa chaꞌ nu cua ndyuna ti Ni ca slo ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ ti chaꞌta nu biꞌ loꞌo ma ―nacui Jesús―. Loꞌo juaꞌa ta nu biꞌ chaꞌloꞌo ma, lcaa chaꞌ nu caca jnaꞌ. 14 Cuaꞌni tlyu Xtyiꞌi ycuiꞌNi jnaꞌ. Lcaa chaꞌ nu culuꞌu nu biꞌ jiꞌi ma, chaꞌ jnaꞌ laca biꞌ;naꞌ laca suu chaꞌ biꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ nu ndyaca tsaꞌajiꞌi―. 15Lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ cua ndaNi ꞌna; biꞌ chaꞌ ni naꞌ jiꞌi ma lacua, chaꞌ lcaa chaꞌ nu culuꞌuXtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi ma, chaꞌ jnaꞌ laca biꞌ.

Caca chaa tiꞌ na, masi xñiꞌi tsa tiꞌ na ndiꞌi na16 ’Ca tiyaꞌ la xi, ngaꞌaa ñaꞌa ma jnaꞌ, xquiꞌya chaꞌ tyaꞌa

naꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ; pana tiyaꞌ la liꞌ ñaꞌa ma jnaꞌchaca quiyaꞌ ―nacui Jesús.

17 Loꞌo liꞌ ntsuꞌu xi nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi Jesús nundiꞌya nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ:

―Nacui nu cusuꞌ chaꞌ ngulala ti chaꞌ ngaꞌaa ñaꞌa na jiꞌi ycuiꞌ yu ―nacui nguꞌ biꞌ―. Loꞌo liꞌ nacui yu chaꞌ tiyaꞌ lañaꞌa na jiꞌi yu chaca quiyaꞌ. Loꞌo juaꞌa chaca chaꞌ nacui nu cusuꞌ, chaꞌ tsaa yu ca slo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu. 18 ¿Ñiꞌyantsuꞌu ta chaꞌ nu nchcuiꞌ nu cusuꞌ jua chaꞌ “tiyaꞌ la xi”?―nchcuane nguꞌ jiꞌi tyaꞌa nguꞌ―. Ná jlo tiꞌ na ni chaꞌ lacanchcuiꞌ nu cusuꞌ juaꞌa.

19Cua jlo tiꞌ Jesús lcaa ñaꞌa chaꞌ nu ntiꞌ nguꞌ xcuane nguꞌjiꞌi, biꞌ chaꞌ nguxtyacui yu chaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ:

―Cua nacui naꞌ jiꞌi ma chaꞌ ca tiyaꞌ la xi ngaꞌaa ñaꞌa majnaꞌ, loꞌo juaꞌa ca tiyaꞌ la, liꞌ ñaꞌa ma jnaꞌ chaca quiyaꞌ. ¿Haxquiꞌya chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ tsa ma loꞌo tyaꞌa ma? 20 Liñi tsachaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma juani ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ biꞌ liꞌ―,chaꞌ chañi xiꞌya ma, chañi cunaa ma nu loꞌo cua ndyaꞌanaꞌ, masi chaa tiꞌ xaꞌ la ñati chalyuu. Pana ná cube tsa tiꞌma, masi xñiꞌi tiꞌ ma; caca chaa tiꞌ ma loꞌo tyuꞌú naꞌ chacaquiyaꞌ liꞌ. 21 Loꞌo cua ndyalaa hora chaꞌ cala sñiꞌ sca nu

SAN JUAN 16:22 80 SAN JUAN 16:30cunaꞌa ni―nacui Jesús―, tiꞌí tsa cña caca jiꞌi nu cunaꞌa biꞌ;pana loꞌo ngula cubiꞌ biꞌ, liꞌ cjlyaa tiꞌ nu cunaꞌa biꞌ chaꞌ tiꞌítsa cña biꞌ jiꞌi, tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee chaꞌ cua laca ngulasca ñati. 22 Loꞌo juaꞌa cuꞌma ―nacui―, xti ti tyempo cacaxñiꞌi tiꞌ ma; pana caa naꞌ caa naꞌa naꞌ jiꞌi ma chaca quiyaꞌ,loꞌo liꞌ caca chaa tiꞌ ma chaca quiyaꞌ. Ná tucui taca cuaꞌajiꞌi ma chaꞌ ná caca chaa tiꞌ ma liꞌ.

23 ’Nu loꞌo tyalaa tyempo biꞌ, ngaꞌaa siꞌi jnaꞌ jña ma scachaꞌ ―nacui Jesús―. Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma, chaꞌlcaa chaꞌ nu jña ma jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chacuayáꞌ ꞌna,taNi chaꞌ biꞌ jiꞌi ma―nacui―. 24Siꞌi chacuayáꞌ ꞌna ngüijñama chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ saꞌni la; pana juaꞌa jña machaꞌ jiꞌi Ni juani, chaꞌ caja chaꞌ biꞌ jiꞌi ma, chaꞌ xcuiꞌ na cacachaa tiꞌ ma su ndiꞌi ma liꞌ.

Cua ntijiloo Jesús jiꞌi nu xñaꞌa25 ’Xcuiꞌ cuii ti nda naꞌ loꞌo ma ―nacui Jesús―, chaꞌ

caca cuayáꞌ tiꞌ ma scaa chaꞌ; pana tyalaa sca tsa loꞌo ngaꞌaasiꞌi cuii ti chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma liꞌ, liñi ti ta naꞌ chaꞌ loꞌo machaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ. 26 Nu loꞌo tyalaa tyempobiꞌ ―nacui―, liꞌ taca jña ma chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌchacuayáꞌ ꞌna. Ná ni naꞌ jiꞌi ma chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo Stinaꞌ cuentya jiꞌi ma, chaꞌ juaꞌa ta Ni lcaa chaꞌ nu jña majiꞌi Ni; 27 la cuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee Niñaꞌa Ni jiꞌi ma. Ntsuꞌu tyiquee ma ñaꞌa ma jnaꞌ, juaꞌa jlyatiꞌ ma chaꞌ ca slo ycuiꞌ Ndyosi ngutuꞌu naꞌ, biꞌ chaꞌ ntsuꞌutyiquee Ni ñaꞌa Ni jiꞌi ma ―nacui―. 28Nde su ndiꞌi Sti naꞌngutuꞌu naꞌ lijya naꞌ nde chalyuu; loꞌo juani cua tyuꞌu tinaꞌ chalyuu, tsaꞌa naꞌ ca slo Sti naꞌ chaca quiyaꞌ.

29 Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa biꞌ loꞌo Jesús:―Tsoꞌo tsa nchca cuayáꞌ tiꞌ ya chaꞌ nu nda nuꞌu loꞌo ya

juani ―nacui nguꞌ jiꞌi―, ngaꞌaa siꞌi ñiꞌya nchcuiꞌ sca cuii ti nda nuꞌu chaꞌ, 30 biꞌ chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ xcuane nguꞌ nitsaca chaꞌ jinuꞌu. Juani tsoꞌo tsa nchca cuayáꞌ tiꞌ ya chaꞌ

SAN JUAN 16:31 81 SAN JUAN 17:5jlo tiꞌ nuꞌu lcaa ca chaꞌ, biꞌ chaꞌ jlya tiꞌ ya chaꞌ ca slo ycuiꞌNdyosi ngutuꞌu nuꞌu.

31 Liꞌ nacui Jesús jiꞌi nguꞌ:―¿Ha jlya tiꞌ ma jnaꞌ juani? ―nacui Jesús―. 32 Cuaꞌa

jyaca ma xi jiꞌi chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ re lacua: Cua ngulala tihora, cua la cuiꞌ hora ndyaca juani chaꞌ tyaa ma toniꞌi jiꞌi scaa ma. Liꞌ tyanu naꞌ ycuiꞌ ti naꞌ ―nacui―, pana siꞌi scati naꞌ tyanu naꞌ, chaꞌ stuꞌba ndiꞌi Sti naꞌ loꞌo naꞌ. 33Cua ndanaꞌ lcaa chaꞌ biꞌ loꞌo ma chaꞌ ti ti tyiꞌi tyiquee ma xquiꞌyanaꞌ ―nacui―. Nde chalyuu tiꞌí tiꞌ ñati ñaꞌa jiꞌi ma. Pananá cube tiꞌ ma, cuaꞌni tlyu tyiquee ma; naꞌ laca loo ndechalyuu, chaꞌ cua ntijiloo naꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi nu xñaꞌa.

17Nchcuiꞌ Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu cuentya jiꞌi ñati jiꞌi

1 Loꞌo ndye nchcuiꞌ Jesús chaꞌ biꞌ, liꞌ nguxñaꞌa yu ndecua, loꞌo juaꞌa cuii tsa nchcuiꞌ yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu:

―Chcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu, chaꞌ nuꞌu laca Sti naꞌ ―nacui―.Cua ndyalaa hora ꞌna chaꞌ cajaa. Loꞌo juani cuaꞌni nuꞌuchaꞌ caca tlyu la naꞌ, chaꞌ laca naꞌ Sñiꞌ nuꞌu, chaꞌ liꞌ tacacuaꞌni naꞌ chaꞌ caca tlyu la ycuiꞌ nuꞌu. 2 Na cua nda nuꞌuchacuayáꞌ jnaꞌ chaꞌ caca naꞌ loo jiꞌi lcaa ñati, chaꞌ ta naꞌchaca chalyuu jiꞌi ñati nu nda nuꞌu ꞌna, chalyuu nu nángaꞌa chaꞌ tye ―nacui Jesús jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti yu―.3 Chalyuu nu ta naꞌ jiꞌi nguꞌ laca chaꞌ tyuloo nguꞌ jinuꞌu,nuꞌu nu laca sca ti ycuiꞌ Ndyosi nu ntucua nde cua; loꞌojuaꞌa tyuloo nguꞌ jnaꞌ, chaꞌ laca naꞌ Jesucristo nu nda nuꞌulijyaa.

4 ’Nde lo yuu re su ngutiꞌi naꞌ cua nguaꞌni naꞌ chaꞌ tlyutsa laca nuꞌu ―nacui Jesús―, juaꞌa cua ndye nguaꞌni naꞌlcaa cña nu nda nuꞌu ꞌna chaꞌ cuaꞌni naꞌ ca nde. 5 Sti naꞌlaca nuꞌu, biꞌ chaꞌ cuaꞌni nuꞌu chaꞌ caca tlyu la naꞌ, ñiꞌyangua nu loꞌo ngutiꞌi naꞌ loꞌo nuꞌu tya clyo loꞌo tya lyiji xana

SAN JUAN 17:6 82 SAN JUAN 17:12chalyuu. Cuaꞌni nuꞌu chaꞌ caca tlyu naꞌ, la cuiꞌ ñiꞌya lacatlyu nuꞌu ca su ntucua nuꞌu.

6 ’Lcaa ca chaꞌ ñiꞌya laca ycuiꞌ nuꞌu ni, cua ndye nchcuiꞌnaꞌ chaꞌ biꞌ loꞌo ñati chalyuu nu cua ngusubi nuꞌu jiꞌi chaꞌcaca ñati jnaꞌ, ñaꞌa cuayáꞌ nu ndyuloo tsoꞌo nguꞌ jinuꞌu―nacui―. Ñati jinuꞌu laca nguꞌ biꞌ, pana cua nda nuꞌunguꞌ biꞌ jnaꞌ. Cua ndaquiyaꞌ nguꞌ lcaa chaꞌ nu nda nuꞌuloꞌo nguꞌ. 7 Loꞌo juaꞌa ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ juani chaꞌ nuꞌulaca nu nda lcaa cña nu nguaꞌni naꞌ, chaꞌ lcaa ca chaꞌ nuntsuꞌu jnaꞌ, na cua nda nuꞌu jnaꞌ. 8 Loꞌo juaꞌa cua nguluꞌunaꞌ jiꞌi nguꞌ lcaa chaꞌ nu nguluꞌu nuꞌu ꞌna―nacui Jesús―,ndaquiyaꞌ tsa nguꞌ chaꞌ biꞌ juani. Jlo tsa tiꞌ nguꞌ chaꞌ ca slonuꞌu ngutuꞌu naꞌ lijyaa, jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ nuꞌu laca nu cuanda jnaꞌ lijyaa.

9 ’Sti naꞌ, chcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu juani―nacui Jesús―, chaꞌxtyucua nuꞌu jiꞌi nguꞌ biꞌ. Ná chcuiꞌ naꞌ jiꞌi cua ñaꞌa ca ñati chalyuu, sca ti jiꞌi ñati nu nda nuꞌu jnaꞌ chcuiꞌ naꞌ chaꞌloꞌo nuꞌu, chaꞌ laca nguꞌ biꞌ ñati jinuꞌu. 10 Lcaa nguꞌ nungusñi chaꞌ ꞌna, laca nguꞌ biꞌ ñati jinuꞌu ―nacui―. La cuiꞌti chaꞌ, ñati jnaꞌ laca nguꞌ, xquiꞌya chaꞌ laca nguꞌ ñati jiꞌi ycuiꞌ nuꞌu. Loꞌo ñaꞌa xaꞌ ñati chalyuu jiꞌi nguꞌ biꞌ, hora ticaca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ tlyu tsa chaꞌ tsoꞌo ntsuꞌu jnaꞌ.

11 ’Ngaꞌaa tyiꞌi naꞌ lo yuu chalyuu ―nacui Jesús―, chaꞌcua tyaa ti naꞌ nde su ntucua nuꞌu; pana nguꞌ biꞌ, tya tyiꞌi la nguꞌ nde chalyuu. Lubii tsa laca nuꞌu, Sti naꞌ, biꞌ chaꞌndijña naꞌ chaꞌ clyu tiꞌ jinuꞌu cuentya jiꞌi nguꞌ nu cua ndanuꞌu ꞌna. Cua ntiꞌ naꞌ chaꞌ cuaꞌa nuꞌu jiꞌi nguꞌ biꞌ loꞌojuersa jiꞌi ycuiꞌ nuꞌu, chaꞌ ná quiñuꞌu tyiquee nguꞌ. Ñiꞌyanu stuꞌba chaꞌ jinuꞌu loꞌo naꞌ ―nacui―, juaꞌa cuaꞌni nuꞌuloꞌo nguꞌ biꞌ, chaꞌ caca stuꞌba cresiya jiꞌi nguꞌ biꞌ loꞌo tyaꞌanguꞌ nu ngusñi chaꞌ jinuꞌu. 12 Loꞌo tya ndiꞌi naꞌ loꞌo ñati nu nda nuꞌu ꞌna―nacui Jesús―, liꞌ ndacaꞌa naꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌloꞌo juersa jiꞌi ycuiꞌ nuꞌu. Ná nda naꞌ chacuayáꞌ tyacua chaꞌ

SAN JUAN 17:13 83 SAN JUAN 17:20cuxi jiꞌi nguꞌ; ni tsaca nguꞌ biꞌ, ná ngunaꞌ chalyuu jiꞌi nguꞌ.Sca ti nu ñati nu nguscua tya saꞌni la chaꞌ chcunaꞌ chaꞌ jiꞌi,biꞌ laca nu ndye chaꞌ jiꞌi tsiyaꞌ ti, chaꞌ ngaꞌa chaꞌ caca lcaachaꞌ nu nguscua nguꞌ lo quityi cusuꞌ cuentya jinuꞌu.

13 ’Biꞌ chaꞌ juani tyaa naꞌ su ntucua nuꞌu, Sti naꞌ―nacui Jesús jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti yu―. Loꞌo tya ndiꞌi naꞌ ndechalyuu, liꞌ nda naꞌ chaꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ, chaꞌ ñiꞌya loꞌo chaatiꞌ ycuiꞌ naꞌ re, juaꞌa caca chaa tiꞌ nguꞌ biꞌ tyucui tyiqueenguꞌ. 14 Lcaa chaꞌ nu cua nchcuiꞌ nuꞌu loꞌo naꞌ, cua nda naꞌchaꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ ―nacui―. Loꞌo juani, ñiꞌya loꞌo liyeꞌtiꞌ ñati chalyuu ꞌna, juaꞌa ca liyeꞌ tiꞌ ñati ñaꞌa jiꞌi nguꞌ biꞌ,xquiꞌya chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi ya loꞌo nu cuxi nu ntsuꞌunde chalyuu. 15 Biꞌ chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu juani, Sti naꞌ―nacui Jesús―, chaꞌ ntiꞌ naꞌ chaꞌ ñaꞌasii nuꞌu jiꞌi nguꞌ biꞌ,chaꞌ ná cuaꞌni lyaꞌ tiꞌ nu xñaꞌa jiꞌi nguꞌ, masi siꞌi chaꞌ caacaquiꞌya nuꞌu jiꞌi nguꞌ biꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu. 16 Juaꞌa naꞌloꞌo nguꞌ biꞌ, ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi ya loꞌo nu cuxi nu ntsuꞌunde chalyuu ―nacui―. 17 Liñi tsa chaꞌ nu nda nuꞌu, loꞌojuaꞌa tya ta la nuꞌu chaꞌ liñi biꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ, chaꞌ chaꞌacresiya jiꞌi nguꞌ; ngaꞌaa siꞌi chaꞌ cuxi tyuꞌu tyiquee nguꞌ biꞌ,ñiꞌya loꞌo ntsuꞌu tyiquee nguꞌ tya saꞌni la. 18Ñiꞌya nda nuꞌuꞌna chaꞌ lijyaa nde chalyuu ―nacui Jesús jiꞌi ycuiꞌ NdyosiSti yu―, juaꞌa cua nda naꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌ, chaꞌ tsaa nguꞌ culuꞌunguꞌ chaꞌ jinuꞌu nde lo tyucui ñaꞌa chalyuu. 19Loꞌo juani tanaꞌ tyucui ñaꞌa ycuiꞌ ca naꞌ cuentya jiꞌi ñati biꞌ, chaꞌ cuaꞌninaꞌ lcaa cña nu ntiꞌ nuꞌu chaꞌ cuaꞌni naꞌ ―nacui―. Loꞌojuaꞌa lcaa ñati nu ngusñi chaꞌ jinuꞌu ni, ntiꞌ naꞌ chaꞌ chaꞌacresiya jiꞌi nguꞌ, chaꞌ ta nuꞌu chaꞌ liñi nu tyanu neꞌ cresiyajiꞌi nguꞌ cuentya jinuꞌu.

20 ’Siꞌi sca ti jiꞌi nguꞌ nu cua ngusñi chaꞌ ꞌna chcuiꞌ naꞌloꞌo nuꞌu―nacui Jesús jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti yu―, loꞌo chcuiꞌnaꞌ chaꞌ jiꞌi lcaa ñati nu xñi chaꞌ jnaꞌ ca tiyaꞌ la, nu loꞌochcuiꞌ nguꞌ loꞌo ñati biꞌ; loꞌo chaꞌ jiꞌi ñati biꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo

SAN JUAN 17:21 84 SAN JUAN 18:1nuꞌu juani ―nacui―. 21Ndijña naꞌ jinuꞌu chaꞌ caca stuꞌbacresiya jiꞌi nguꞌ biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ. Sti naꞌ, ñiꞌya stuꞌbantsuꞌu chaꞌ jinuꞌu loꞌo naꞌ, ñiꞌya stuꞌba nchca tyiquee naꞌloꞌo nuꞌu, juaꞌa cuaꞌni nuꞌu chaꞌ caca stuꞌba tyiquee nguꞌbiꞌ loꞌo na; liꞌ taca jlya tiꞌ xaꞌ ñati chaꞌ nuꞌu nda ꞌna lijyaa―nacui Jesús―. 22Cua nguaꞌni nuꞌu chaꞌ caca tlyu naꞌ ndechalyuu, loꞌo juaꞌa cua nguaꞌni naꞌ chaꞌ caca ñati biꞌ ñiꞌyalaca ycuiꞌ naꞌ. Ñiꞌya loꞌo stuꞌba tsa nchca tyiquee nuꞌu loꞌonaꞌ, juaꞌa ntiꞌ naꞌ chaꞌ caca stuꞌba tyiquee nguꞌ biꞌ loꞌo tyaꞌanguꞌ. 23 Nu loꞌo stuꞌba ti ntsuꞌu tyiquee naꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ,loꞌo juaꞌa stuꞌba ntsuꞌu tyiquee nuꞌu loꞌo naꞌ ―nacui―, liꞌchañi chaꞌ caca stuꞌba cresiya jiꞌi nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ. Loꞌoliꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ xaꞌ ñati chalyuu chaꞌ cua nda nuꞌu ꞌnalijyaa lo yuu, chaꞌ ñiꞌya loꞌo tyacaꞌa naꞌ jinuꞌu, juaꞌa cuaꞌnityacaꞌa nuꞌu jiꞌi nguꞌ nu ngusñi chaꞌ ꞌna.

24 ’Sti naꞌ ―nacui Jesús jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti yu―, cuantiꞌ naꞌ chaꞌ tyiꞌi ñati nu nda nuꞌu ꞌna ca su tyucua naꞌ.Liꞌ ñaꞌa nguꞌ biꞌ ꞌna nde su tlyu la su nda nuꞌu ꞌna, chaꞌtyacaꞌa tsa naꞌ jinuꞌu tya loꞌo tya lyiji xana chalyuu. 25 Stinaꞌ ―nacui Jesús―, xcuiꞌ chaꞌ liñi nduꞌni nuꞌu. Nslo naꞌjinuꞌu, masi ná nslo ñati chalyuu jinuꞌu. Pana jlo tiꞌ ñati nu ngusñi chaꞌ jnaꞌ chaꞌ nuꞌu laca nu nda ꞌna lijyaa ndechalyuu. 26 Cua nguluꞌu naꞌ jiꞌi nguꞌ biꞌ lcaa chaꞌ nu ndanuꞌu jnaꞌ, loꞌo juaꞌa tya cuaꞌni la naꞌ chaꞌ ca cuayáꞌ tsoꞌotiꞌ nguꞌ biꞌ tilaca laca nuꞌu. Biꞌ chaꞌ taca caca tsoꞌo tyiqueenguꞌ ñaꞌa nguꞌ jiꞌi tyaꞌa ñati nguꞌ, ñiꞌya ntsuꞌu tsa tyiqueenuꞌu ñaꞌa nuꞌu ꞌna, loꞌo liꞌ tyanu Xtyiꞌi ycuiꞌ naꞌ neꞌ cresiyajiꞌi nguꞌ.

18Ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi Jesús preso

1 Ndye nchcuiꞌ Jesús chaꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌajiꞌi, liꞌ ngutuꞌu Jesús ndyaa yu loꞌo nguꞌ. Nteje tacui nguꞌ

SAN JUAN 18:2 85 SAN JUAN 18:10ndyaa nguꞌ ca chaca tsuꞌ staꞌa Cedrón, sca staꞌa lati nunscua toꞌ quichi Jerusalén. Tacalaꞌ xi lo yuu nde biꞌ sundiꞌi xi yaca cuiñii jiꞌi nguꞌ, ca biꞌ ndyaa Jesús loꞌo nguꞌ nundyaca tsaꞌa jiꞌi. 2 Loꞌo nu Judas nu cua ndyujuiꞌ cresiyajiꞌi Jesús jiꞌi nguꞌ cuxi ni, loꞌo Judas jlo tiꞌ mala su ndyaanguꞌ, chaꞌ cua tyuu quiyaꞌ ndyuꞌu tiꞌi nguꞌ nu ndyaca tsaꞌajiꞌi loꞌo Jesús ca biꞌ. 3 Biꞌ chaꞌ ndyaa loꞌo Judas jiꞌi sca tajusendaru loꞌo policía nu nda nguꞌ tlyu jiꞌi ndyaa, la cuiꞌ stijoꞌó nu laca loo biꞌ loꞌo nguꞌ fariseo. Loꞌo xee lámpara, loꞌoquiiꞌ quityee, loꞌo chcua cusuu ntucua yaꞌ nguꞌ ndyaa nguꞌ.Liꞌ ndyaa loꞌo Judas jiꞌi nguꞌ biꞌ ca su ndiꞌi yaca cuiñii biꞌ.4 Jlo tiꞌ Jesús lcaa chaꞌ nu ngaꞌa chaꞌ cuaꞌni nguꞌ loꞌo yu, biꞌchaꞌ ndyaa yu ndyacua tyaꞌa yu loꞌo nguꞌ xñaꞌa biꞌ tyucuii su lijya nguꞌ. Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi nguꞌ:

―¿Ti jiꞌi lijya ma yaana ma? ―nacui yu jiꞌi nguꞌ biꞌ.5 ―Jiꞌi Jesús, nguꞌ Nazaret, biꞌ laca nu nclyana ya jiꞌi

―nacui nguꞌ.―Naꞌ laca biꞌ ―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ liꞌ.Loꞌo juaꞌa stuꞌba ti ndu Judas loꞌo nguꞌ, nu Judas nu

cua ndyujuiꞌ cresiya jiꞌi Jesús jiꞌi nu nguꞌ xñaꞌa biꞌ. 6 Loꞌocua nchcuiꞌ Jesús chaꞌ: “Naꞌ laca biꞌ”, nacui yu, hora tingutaꞌachuꞌ nguꞌ liꞌ, ndyaa stii nguꞌ lo yuu. 7 Chaca quiyaꞌnchcuane Jesús jiꞌi nguꞌ:

―¿Ti jiꞌi nclyana ma ndyaꞌa ma? ―nacui.―Jiꞌi Jesús, nguꞌ Nazaret, yu biꞌ laca nu ntiꞌ ya ―nacui

nguꞌ.8―Cua ni naꞌ jiꞌi ma tsa chaꞌ naꞌ laca biꞌ ―nacui Jesús

jiꞌi nguꞌ liꞌ―. Si jnaꞌ ti ntiꞌ ma, ta ma chacuayáꞌ tyaa laja tinu xaꞌ la nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa naꞌ re.

9 Nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ juaꞌa, chaꞌ caca ñiꞌya nu cuanchcuiꞌ ca Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu, nu loꞌo cua nacui yu ndiꞌya: “Ni tsaca ñati nu cua nda nuꞌu ꞌna, ná ngunaꞌnguꞌ ꞌna”. 10 Liꞌ ngulo Simón Pedro xlyu cusuu nu ngaꞌa

SAN JUAN 18:11 86 SAN JUAN 18:19siiꞌ, ngujuiꞌi Pedro xlyu jiꞌi nguꞌ, ngusiꞌyu cuꞌ jyaca laꞌa tsuꞌcui sca nu naaMalco; msu jiꞌi xuꞌna sti joꞌó laca biꞌ. 11Horati nchcuiꞌ Jesús loꞌo Pedro:

―Xcoꞌo clya xlyu cua hi neꞌ quiji. Na cua nda ycuiꞌNdyosi Sti naꞌ chacuayáꞌ jiꞌi nguꞌ chaꞌ xcubeꞌ nguꞌ ꞌna. ¿Haná tsoꞌo chaꞌ juaꞌa caca ꞌna ntiꞌ nuꞌu?

Ndu Jesús nde loo xuꞌna sti joꞌó12 Cua ngua liꞌ, loꞌo nu sendaru, loꞌo xuꞌna sendaru,

loꞌo policía jiꞌi nguꞌ judío, ntejeyaꞌ nguꞌ jiꞌi Jesús, tachaanguscaꞌ nguꞌ jiꞌi yu liꞌ. 13Clyo ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi yu slo scanu cusuꞌ nu naa Anás, sti laa Caifás nu ngua xuꞌna sti joꞌóyija biꞌ. 14 La cuiꞌ Caifás ngua nu nda chaꞌ loꞌo nguꞌ judíotya tsubiꞌ la chaꞌ caca tsoꞌo la xi jiꞌi nguꞌ quichi masi cajaasca ñati, chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ cajaa lcaa ñati liꞌ.

Ndyutsii Pedro chaꞌ tyuloo jiꞌi Jesús slo ñati 15Ndyaꞌa SimónPedro lcaꞌa jiꞌi Jesús tyijyuꞌ ti. Loꞌo juaꞌa

chaca nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi Jesús, loꞌo nu quiꞌyu biꞌ lcaꞌa jiꞌi Jesús. Ndyuloo tsoꞌo nu biꞌ jiꞌi sti joꞌó Anás, biꞌ chaꞌ ndyaalcaꞌa jiꞌi Jesús ca nde niꞌi tlyu, nu laca toꞌ tyi sti joꞌó biꞌ.16 Pana ndyanu Pedro nde liyaꞌ; biꞌ chaꞌ ndyaa nu chaca,ndyaa nchcuiꞌ loꞌo sca nu cunaꞌa cuaꞌ nu ndu cua toniꞌi.Liꞌ ndyaa loꞌo jiꞌi Pedro nde niꞌi. 17 Nacui nu cunaꞌa cuaꞌnu ndu toniꞌi biꞌ jiꞌi Pedro:

―¿Ha loꞌo nuꞌu ndyaca tsaꞌa jiꞌi yu jua lacua? ―nacui nu cunaꞌa biꞌ jiꞌi.

―Siꞌi naꞌ ―nacui Pedro.18 Laja liꞌ nu nguꞌ msu loꞌo nguꞌ policía biꞌ, cua ngux-

tyuꞌu nguꞌ quiiꞌ nchcubiꞌ nde biꞌ, chaꞌ tlyaꞌ tsa; ndu nguꞌtoꞌ lquiiꞌ biꞌ, chaꞌ caca chcatsu nguꞌ. Loꞌo Pedro ndu loꞌonguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ loꞌo ntiꞌ caca chcatsu tiꞌ toꞌ lquiiꞌ.

Nchcuane sti joꞌó nu laca loo jiꞌi Jesús19Nchcuane sti joꞌó nu laca loo jiꞌi Jesús liꞌ:

SAN JUAN 18:20 87 SAN JUAN 18:26―¿Tilaca laca nu ndyaca tsaꞌa jinuꞌu? ¿Ñiꞌya chaꞌ laca

nu ncluꞌu nuꞌu jiꞌi nguꞌ?20 Liꞌ nguxacui Jesús chaꞌ jiꞌi sti joꞌó biꞌ:―Lcua ti seꞌi su ndyaꞌa naꞌ, liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ

ñaꞌa cuayáꞌ nu cuna lcaa ñati ―nacui yu―. Masi neꞌ laasube ti, masi neꞌ laa tlyu, lcaa su ndyuꞌu tiꞌi nguꞌ judío, cabiꞌ nguluꞌu naꞌ jiꞌi nguꞌ; ni sca quiyaꞌ ná nchcuiꞌ naꞌ cuaanati loꞌo nguꞌ. 21 ¿Ni chaꞌ laca nchcuane nuꞌu jnaꞌ? Cuachaꞌnuꞌu jiꞌi ñati nu cua ndyuna chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ ni chaꞌnda naꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ. Jlo tiꞌ nguꞌ lcaa chaꞌ nu nguluꞌu naꞌjiꞌi nguꞌ.

22 Loꞌo nchcuiꞌ Jesús juaꞌa, liꞌ ngujuiꞌi yaꞌ sca policíatuꞌba yu:

―Ná tsoꞌo xacui nuꞌu chaꞌ juaꞌa jiꞌi sti joꞌó nu laca loo―nacui policia liꞌ.

23―Si cuxi ti nchcuiꞌ naꞌ ngua tiꞌ ma, cuachaꞌ clya maꞌna ni chaꞌ cuxi laca biꞌ ―nacui Jesús liꞌ―. Pana cuanchcuiꞌ naꞌ chaꞌ liñi loꞌo ma. ¿Ni chaꞌ laca ngujuiꞌi yaꞌ matuꞌba naꞌ liꞌ? ―nacui Jesús.

24Liꞌ ngulo nu cusuꞌ Anás cña jiꞌi nguꞌ chaꞌ tyaa loꞌo nguꞌjiꞌi Jesús, ñaꞌa ndyaacaꞌ ti, slo Caifás, nu laca xuꞌna sti joꞌóbiꞌ.

Tya chaca quiyaꞌ ná ntajaꞌa Pedro ta chaꞌ liñi loꞌo nguꞌ25 Laja liꞌ ndu Pedro toꞌ lquiiꞌ chaꞌ caca chcatsu tiꞌ.

Nchcuiꞌ nu xaꞌ ñati nu ndiꞌi nde biꞌ loꞌo Pedro liꞌ:―¿Ha loꞌo nuꞌu ndyaca tsaꞌa jiꞌi yu jua?Ná ntajaꞌa Pedro ta chaꞌ liñi loꞌo nguꞌ.―Ná loꞌo naꞌ ―nacui.26 Loꞌo nde biꞌ ndiꞌi sca msu jiꞌi xuꞌna sti joꞌó biꞌ, la cuiꞌ

tyaꞌa loꞌo nu ngusiꞌyu cuꞌ Pedro jyaca biꞌ. Nchcuiꞌ msu biꞌloꞌo Pedro liꞌ:

―¿Ha ná cua naꞌa naꞌ hi tsaca quiyaꞌ tsa loꞌo ndyaa nuꞌuloꞌo yu jua neꞌ yaca cuiñii biꞌ? ―nacui msu biꞌ.

SAN JUAN 18:27 88 SAN JUAN 18:3427Xaꞌ nchcuiꞌ Pedro chaꞌ ná loꞌo ndyaa, loꞌo la cuiꞌ hora

liꞌ ngusiꞌya ndyeꞌe.Ngua cuayáꞌ jiꞌi Jesús slo Pilato

28Liꞌ ngutuꞌu nguꞌ slo Caifás, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi Jesús casu ndiꞌi nu gobernador romanonunaa Pilato. Cua cuxee tindyaca liꞌ, biꞌ chaꞌ ná ntajaꞌa nu nguꞌ judío biꞌ tyatí nguꞌ neꞌniꞌi jiꞌi gobernador; tacati tsa nduꞌni nguꞌ biꞌ xquiꞌya taꞌa.Ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ quiñuꞌu chaꞌ jiꞌi nguꞌ si tyatí nguꞌ neꞌ niꞌi jiꞌi nguꞌ xaꞌ tsuꞌ, chaꞌ ná ntsuꞌu chacuayáꞌ cacu nguꞌ sii taꞌabiꞌ liꞌ; 29biꞌ chaꞌ ngutuꞌu nu naa Pilato, nu laca gobernadorbiꞌ, ndyaa slo nguꞌ judío chaꞌ xcuane jiꞌi nguꞌ ndiꞌya:

―¿Ni quiꞌya ngusta ma hichuꞌ yu re? ―nacui Pilato jiꞌi nguꞌ.

30 Liꞌ nguxtyacui nguꞌ chaꞌ loꞌo Pilato:―Si nántsuꞌu quiꞌya jiꞌi yu, ná caa loꞌo ya jiꞌi yu slo nuꞌu,

cusuꞌ ―nacui nguꞌ jiꞌi.31 ―Yaa loꞌo ma jiꞌi yu re chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ ma jiꞌi yu

cuentya jiꞌi chaꞌ cusuꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi ycuiꞌ ca ma ―nacui Pilato jiꞌi nguꞌ liꞌ.

Nguxacui nu nguꞌ judío biꞌ chaꞌ jiꞌi Pilato liꞌ:―Ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi ya chaꞌ cujuii ya jiꞌi sca ñati

juaꞌa, chaꞌ nguꞌ judío laca ya ―nacui nguꞌ.32 Loꞌo nguaꞌni nguꞌ juaꞌa, liꞌ ngutuꞌu tucua chaꞌ nu cua

nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ, ñiꞌya ñaꞌa cajaa ycuiꞌ ca. 33 Liꞌnguxtyuu Pilato ndyaa toniꞌi jiꞌi, ngusiꞌya jiꞌi Jesús chaꞌtyaa slo:

―¿Ha nuꞌu laca rey nu laca loo jiꞌi nguꞌ judío? ―nacui Pilato jiꞌi Jesús.

34Nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu cusuꞌ biꞌ liꞌ:―¿Ha chaꞌ nguaꞌya hique ycuiꞌ ca nuꞌu laca chaꞌ cua?

¿Ha xaꞌ ñati ndachaꞌ jinuꞌu chaꞌ juaꞌa laca naꞌ? ―nacui Jesús jiꞌi Pilato.

SAN JUAN 18:35 89 SAN JUAN 18:4035 ―¿Ha nguꞌ judío laca naꞌ ntiꞌ nuꞌu? ―nacui Pilato

liꞌ―. Jlo tiꞌ nuꞌu chaꞌ ñati tyaꞌa quichi tyi nuꞌu, loꞌo juaꞌasti joꞌó nu laca loo jiꞌi nguꞌ, biꞌ nguꞌ laca nu cua yaa loꞌojinuꞌu chaꞌ ca cuayáꞌ jinuꞌu slo naꞌ.

36―Si lacanaꞌ sca rey juaꞌa―nacui Jesús―, liꞌ cuanxuutyaꞌa nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa naꞌ loꞌo nguꞌ judío jua chaꞌ ná xñinguꞌ ꞌna ―nacui―. Pana siꞌi ñati chalyuu laca nu cuangusta ꞌna chaꞌ caca naꞌ loo jiꞌi nguꞌ.

37―¿Ha laca nuꞌu rey lacua? ―nacui Pilato.Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nu cusuꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ:―Nuꞌu nacui chaꞌ laca naꞌ rey. Cña nu ntsuꞌu ꞌna laca

chaꞌ chcuiꞌ liñi naꞌ jiꞌi lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu slo ycuiꞌ Ndyosiloꞌo nguꞌ; biꞌ chaꞌ ngula naꞌ chalyuu, biꞌ chaꞌ lijya naꞌ lo yuuchaꞌ chcuiꞌ liñi naꞌ lcaa chaꞌ jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati. Cunanguꞌ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ si ná ndyacuꞌ hique nguꞌ jiꞌi chaꞌ liñi biꞌ.

38 Liꞌ nchcuiꞌ Pilato loꞌo Jesús:―Ná jlo tiꞌ naꞌ si ntsuꞌu chaꞌ liñi juaꞌa nde chalyuu

―nacui.Ngulo Pilato cña chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi Jesús

Liꞌ ngutuꞌu Pilato nde liyaꞌ, ndyaa nde su ndu nu nguꞌjudío biꞌ chaca quiyaꞌ.

―Cuentya jnaꞌ, ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi yu jua, ná ntsuꞌuchaꞌ xcubeꞌ naꞌ jiꞌi yu ―nacui Pilato jiꞌi nguꞌ judío―.39Pana cua nguiꞌi ma chaꞌ nduꞌni lyaá naꞌ jiꞌi sca nguꞌ presolcaa yija loꞌo nchca tsa taꞌa pascua―nacui Pilato liꞌ―. ¿Hacua ntiꞌ ma chaꞌ cuaꞌni lyaá naꞌ jiꞌi yu jua nu laca rey jiꞌi cuꞌma nguꞌ judío?

40 Cuii ngusiꞌya loꞌo nguꞌ jiꞌi chaca quiyaꞌ:―Siꞌi jiꞌi yu jua ntiꞌ ya. Jiꞌi Barrabás cuaꞌni lyaá nuꞌu

―nacui nguꞌ.Loꞌo nu naa Barrabás ni, siꞌi ñati tsoꞌo laca biꞌ; tyaala tsa

Barrabás, la cuiꞌ ñati cuaana laca.

SAN JUAN 19:1 90 SAN JUAN 19:9

191 Liꞌ ngulo Pilato cña chaꞌ tyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi Jesús, chaꞌ

tiꞌí tsa quijiꞌi nguꞌ jiꞌi yu loꞌo juata. 2Ngüiñá nguꞌ sendarusca sneꞌ quicheꞌ chaꞌ sta nguꞌ hique Jesús, liꞌ nda nguꞌ scalateꞌ cuaa ñaꞌa chaꞌ cacuꞌ yu, ñiꞌya ñaꞌa si laca yu rey. 3 Liꞌluꞌba ti, luꞌba ti ndyaa nguꞌ slo yu chaꞌ chcuichaꞌ nguꞌ jiꞌi yu; na cuiñi ti nguꞌ chaꞌ ndyuꞌni chi nguꞌ loo yu.

―Tsoꞌo ti tyiꞌi nuꞌu, cusuꞌ, chaꞌ nuꞌu laca rey nu laca loojiꞌi nguꞌ judío ―nduꞌni nguꞌ jiꞌi Jesús liꞌ.

Loꞌo liꞌ ngujuiꞌi yaꞌ nguꞌ loo Jesús.4 Chaca quiyaꞌ ngutuꞌu Pilato niꞌi ndyaa su ndiꞌi nguꞌ

judío.―Cua lijya yu jua ―nacui Pilato―, lijya loꞌo naꞌ jiꞌi yu

jua slo ma chaca quiyaꞌ, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma chaꞌ nántsuꞌu quiꞌya jiꞌi yu cuentya jnaꞌ.

5Liꞌ ngutuꞌu Jesús loꞌo sneꞌ quicheꞌ ntucuahique yu, loꞌolateꞌ cuaa ñaꞌa lacuꞌ yu.

―Ñaꞌa ma jiꞌi yu cua ñaꞌa ―nacui Pilato liꞌ.6 Loꞌo sti joꞌó nu laca loo loꞌo msu jiꞌi nguꞌ ni, cuii

ngusiꞌya loꞌo nguꞌ jiꞌi Pilato loꞌo naꞌa nguꞌ jiꞌi Jesús lijya.―¡Cujuii clya ma jiꞌi yu! ¡Cujuii clya ma jiꞌi yu jua!

―nacui nguꞌ jiꞌi.Nchcuiꞌ Pilato loꞌo nguꞌ liꞌ:―Ycuiꞌ ca ma yaa loꞌo ma jiꞌi yu chaꞌ cujuiꞌi caꞌa ma jiꞌi

lo crusi ―nacui Pilato jiꞌi nguꞌ―. Cuentya jnaꞌ ná ntsuꞌuquiꞌya jiꞌi yu.

7 Liꞌ nguxacui nguꞌ judío chaꞌ jiꞌi Pilato biꞌ:―Ntsuꞌu sca chaꞌ jiꞌi cuare―nacui nguꞌ―. Cuentya jiꞌi

ya ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi yu, chaꞌ nacui yu chaꞌ laca yu nu sca tiSñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi; xquiꞌya chaꞌ biꞌ ntsuꞌu chaꞌ cajaa yu.

8 Loꞌo ndyuna Pilato chaꞌ biꞌ, ndyutsii tsa yu liꞌ. 9 Xaꞌnguxtyuu Pilato ndyaa nde niꞌi jiꞌi, nchcuane jiꞌi Jesús:

―¿Macala ngutuꞌu nuꞌu lijya?

SAN JUAN 19:10 91 SAN JUAN 19:16

Ná nguxacui Jesús chaꞌ jiꞌi tsiyaꞌ ti liꞌ.10―¿Ni chaꞌ laca ná ntiꞌ nuꞌu chcuiꞌ loꞌo naꞌ? ―nacui

Pilato jiꞌi Jesús―. Cua jlo tiꞌ nuꞌu chaꞌ ntsuꞌu chacuayáꞌꞌna chaꞌ cuaꞌni lyaá naꞌ jinuꞌu, loꞌo juaꞌa ntsuꞌu chacuayáꞌꞌna chaꞌ cujuii naꞌ jinuꞌu lo crusi.

11―Ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jinuꞌu tsiyaꞌ ti chaꞌ caca nuꞌuloo jnaꞌ ―nacui Jesús jiꞌi Pilato―. Ycuiꞌ Ndyosi nu lacaloo la, biꞌ laca nu ta chacuayáꞌ jiꞌna; biꞌ chaꞌ tlyu la quiꞌyantsuꞌu jiꞌi yu nu cua ndyujuiꞌ cresiya ꞌna jinuꞌu.

12 Liꞌ nguxana ndyuꞌni cña tiꞌ Pilato, si caja ñiꞌya nucuaꞌni lyaá yu jiꞌi Jesús. Pana ñaꞌa ti nduꞌni nu nguꞌ judíobiꞌ, cuii ngusiꞌya loꞌo nguꞌ jiꞌi Pilato:

―Si cuaꞌni lyaá nuꞌu jiꞌi nu quiꞌyu jua ni, liꞌ ngaꞌaa tsoꞌonuꞌu cuentya jiꞌi César nu laca xuꞌna cuꞌma nguꞌ romano―nacui nguꞌ―. Cua nacui nu quiꞌyu jua chaꞌ sca rey lacayu, biꞌ chaꞌ tyaꞌa cusuu yu jiꞌi César nu laca xuꞌna ma.

13Loꞌo ndyuna Pilato ñiꞌya nacui nguꞌ judío biꞌ, liꞌ nduꞌuyu ndyaa tucua yu ca su nduꞌni cuayáꞌ yu jiꞌi nguꞌ. Liꞌngulo yu cña chaꞌ caa loꞌo nguꞌ jiꞌi Jesús ca su ntucua yu, lacuiꞌ seꞌi su ntsiya quee cuajaꞌ nu ngua naa Gabata chaꞌcñajiꞌi nguꞌ judío. 14 Nde hora ngua biꞌ, tsa taꞌa sii jiꞌi taꞌapascua. Loꞌo liꞌ nacui Pilato jiꞌi nguꞌ judío:

―Yu re laca rey nu laca loo jiꞌi ma.15 Lye tsa nchcuiꞌ nguꞌ judío loꞌo Pilato liꞌ:―¡Yaa loꞌo ma jiꞌi yu! ¡Yaa loꞌo ma jiꞌi yu! Cujuii clya

ma jiꞌi yu lo crusi.―¿Ha ntiꞌ ma chaꞌ cujuii ya jiꞌi rey nu laca loo jiꞌi ma?

―nacui Pilato jiꞌi nguꞌ.―Ngaꞌaa ntsuꞌu chaca rey nu laca loo jiꞌna ―nguxacui

nguꞌ jiꞌi―. Sca ti César laca loo jiꞌna.16 Biꞌ chaꞌ juaꞌa ngua liꞌ. Ngulo Pilato cña jiꞌi sendaru

chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi Jesús, chaꞌ cujuiꞌi caꞌa nguꞌ jiꞌi yu locrusi liꞌ.

SAN JUAN 19:17 92 SAN JUAN 19:24Ngujuiꞌi caꞌa nguꞌ jiꞌi Jesús lo crusi

17 Liꞌ ndayaꞌ sendaru jiꞌi Jesús, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi Jesúsca su cajaa yu. Ngüiꞌya Jesús jiꞌi crusi nu jiꞌi ycuiꞌ ca yu,ndyaa yu liꞌ. Ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi yu nde su naa Gólgotachaꞌcña jiꞌi nguꞌ judío, nu juaꞌa ntiꞌ tyuꞌu chaꞌcña biꞌ: Sunscua tyijya hique jyoꞌo. 18 Ca biꞌ ngujuiꞌi caꞌa nguꞌ jiꞌi Jesús lo crusi, loꞌo tya tyucuaa tyaꞌa ñati tyaꞌa ndyujuiinguꞌ jiꞌi loꞌo Jesús; laꞌa tsuꞌ cui nguxtyu nguꞌ crusi jiꞌi tsacayu, laꞌa tsuꞌ coca nguxtyu nguꞌ crusi jiꞌi chaca yu liꞌ. Crusijiꞌi Jesús nguxtyu nguꞌ claꞌbe la. 19 Liꞌ ngulo Pilato cñachaꞌ ndiꞌya scua sca chaꞌ hique crusi biꞌ: “Nu nde lacaJesús Nazaret, rey jiꞌi nguꞌ judío”. Juaꞌa chaꞌ nguscua biꞌ.20Quiñaꞌa tsa nguꞌ judío naꞌa jiꞌi chaꞌ nu nscua hique crusibiꞌ, chaꞌ ná tyijyuꞌ, toꞌ quichi ti ngua su ndyujuii nguꞌ jiꞌi Jesús lo crusi. Sna lo chaꞌcña jiꞌi nguꞌ nscua chaꞌ biꞌ hiquecrusi: chaꞌcña jiꞌi nguꞌ judío nscua biꞌ, chaꞌcña jiꞌi nguꞌlatín nscua biꞌ, loꞌo chaꞌcña jiꞌi nguꞌ griego nscua biꞌ. 21Biꞌchaꞌ ndyaa sti joꞌó nu laca loo jiꞌi nguꞌ judío, ndyaa cachaꞌnguꞌ jiꞌi Pilato:

―Ná tsoꞌo chaꞌ nguscua nuꞌu chaꞌ rey laca yu biꞌ, chaꞌlaca yu loo jiꞌi cuare nguꞌ judío―nacui nguꞌ―. Tsoꞌo la siscua nuꞌu chaꞌ ycuiꞌ yu nacui yu chaꞌ laca yu rey jiꞌi nguꞌjudío.

22 Liꞌ nguxacui Pilato chaꞌ jiꞌi nguꞌ:―Tyanu chaꞌ biꞌ ñiꞌya nu nscua ti, na cua nscua juani

―nacui.23 Loꞌo cua ngujuiꞌi caꞌa sendaru jiꞌi Jesús lo crusi, liꞌ

ndayaꞌ sendaru biꞌ steꞌ yu. Ndiꞌi jacua tyaꞌa sendaru cabiꞌ loꞌo cua ngusaꞌbe nguꞌ steꞌ Jesús chaꞌ caja xi ndaca jiꞌi ca taꞌa jacua nguꞌ. Loꞌo lateꞌ tyucui jiꞌi Jesús ndayaꞌ nguꞌjiꞌi. Ñaꞌa tsa cuꞌ ti ngalya lateꞌ biꞌ, ná ntsuꞌu su ngujyacualateꞌ biꞌ. 24 Biꞌ chaꞌ nacui nguꞌ jiꞌi tyaꞌa nguꞌ:

SAN JUAN 19:25 93 SAN JUAN 19:30―Ná cusaaꞌ na lateꞌ re. Quijya na loꞌo tyaꞌa na chaꞌ quije

chaꞌ jiꞌna tilaca nu ca jiꞌi lateꞌ re.Loꞌo juaꞌa ngua cuayáꞌ tiꞌ na chaꞌ chañi chaꞌ nu nscua lo

quityi cusu cuaꞌ saꞌni, nu nchcuiꞌ ndiꞌya: “Cua ngusaꞌbenguꞌ steꞌ naꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ, cua ngüijya nguꞌ loꞌo tyaꞌanguꞌ chaꞌ quije chaꞌ jiꞌi nguꞌ tilaca nu ca jiꞌi lateꞌ biꞌ”. Juaꞌanacui lo quityi biꞌ, loꞌo la cuiꞌ juaꞌa nguaꞌni nguꞌ sendarubiꞌ liꞌ.

25 Laja liꞌ ndu xtyaꞌa Jesús cacua ti su ngujuiꞌi caꞌa nguꞌjiꞌi yu lo crusi biꞌ. Ndu loꞌo sca nu cunaꞌa tyaꞌa ngula, loꞌoMaría clyoꞌo Cleofas, loꞌo María Magdalena. 26Naꞌa Jesúsjiꞌi xtyaꞌa yu, loꞌo juaꞌa naꞌa yu jiꞌi sca nu quiꞌyu nu ndyacatsaꞌa jiꞌi nu tyacaꞌa tsa jiꞌi Jesús biꞌ, naꞌa yu chaꞌ stuꞌba tindu nguꞌ cacua ti slo crusi. Liꞌ nacui Jesús jiꞌi xtyaꞌa yu:

―Maꞌa ―nacui―, yu cua caca sñiꞌ nuꞌu juani.27 Loꞌo juaꞌa nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu quiꞌyu biꞌ:―Maꞌ cusuꞌ cua caca xtyaꞌa nuꞌu juani.Liꞌ ndyaa loꞌo nu quiꞌyu biꞌ jiꞌi xtyaꞌa Jesús, nda su tyiꞌi

maꞌ ca toniꞌi jiꞌi liꞌ.Ngujuii Jesús

28 Juaꞌa ngua loꞌo cua ngua tii Jesús chaꞌ cua ngua lcaachaꞌ nu ntsuꞌu chaꞌ caca jiꞌi ycuiꞌ yu, liꞌ nacui yu ñiꞌya nunacui sca chaꞌ nu nscua lo quityi cusuꞌ:

―Nguityi tsa naꞌ hitya ―nacui yu.29 Nde jua ndu sca teꞌí vino tiyeꞌ. Liꞌ ngujuiꞌi nguꞌ sca

quiche neꞌ teꞌí su ntsuꞌu vino biꞌ, ñaꞌa cuayáꞌ nu ngutsaꞌtsoꞌo ti; ngusta nguꞌ quiche biꞌ siꞌ chcua cha, ngusicua nguꞌjiꞌi quiche ñaꞌa cuayáꞌ nu tyalaa ca su ntucua tuꞌba Jesús.30 Loꞌo cua nguxcui Jesús vino biꞌ, liꞌ nacui yu:

―Cua ngua lcaa chaꞌ.Liꞌ nguaꞌya tacui hique yu, ngujuii yu liꞌ.Ndyojoꞌ sendaru chcua cha siiꞌ Jesús

SAN JUAN 19:31 94 SAN JUAN 19:3931Taꞌa sii pascuangua, loꞌo juaꞌa ná ntiꞌ nunguꞌ judío biꞌ,

chaꞌ tyanu jyoꞌo lo crusi chaca tsa. Ndube tsa tiꞌ nguꞌ chaꞌtacati tsa tsa taꞌa biꞌ; biꞌ chaꞌ ndyaa nguꞌ slo Pilato, ngüijñanguꞌ chaꞌ jiꞌi nu cusuꞌ chaꞌ culaꞌa sendaru tyijya quiyaꞌ nguꞌnu ndacui lo crusi, chaꞌ cajaa clya nguꞌ liꞌ. Hasta liꞌ cajañiꞌya nu caca taꞌya nguꞌ jiꞌi jyoꞌo biꞌ lo yuu. 32Biꞌ chaꞌ ndyaasendaru ca su ndu crusi jiꞌi tyaꞌa ngujuii Jesús; ngulaꞌanguꞌ quiyaꞌ su ndyaa nguꞌ clyo, liꞌ ngulaꞌa nguꞌ quiyaꞌ nuchaca. 33 Pana loꞌo ndyaa nguꞌ ca su ndu crusi jiꞌi Jesús, liꞌnaꞌa nguꞌ chaꞌ cua laca ngujuii yu, biꞌ chaꞌ ngaꞌaa ngulaꞌanguꞌ quiyaꞌ Jesús.

34 Ñaꞌa cuayáꞌ nu ndyojoꞌ sca sendaru chcua cha siiꞌJesús, liꞌ tsiyaꞌ ca ndyalú tañi nguxaꞌ loꞌo hitya lubii. 35Loꞌonaꞌ nu nscua quityi re, Juan laca naꞌ, naꞌa naꞌ chaꞌ juaꞌañaꞌa ngua chaꞌ biꞌ. Chañi chaꞌ jlo tiꞌ naꞌ, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌnaꞌ chaꞌ liñi loꞌo cuꞌma, chaꞌ loꞌo ma taca jlya tiꞌ ma chaꞌbiꞌ. 36 Cua ngua juaꞌa, ñiꞌya nu nscua chaꞌ lo quityi jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi ndiꞌya: “Ná catsa ni tsaca tyijya yu”. 37 Loꞌontsuꞌu chaca chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ nu nchcuiꞌ ndiꞌya:“Ndyojoꞌ ñati chcua cha siiꞌ yu, loꞌo liꞌ nguxñaꞌa nguꞌ biꞌjiꞌi nu quicha biꞌ”.

Nguatsiꞌ jyoꞌo Jesús38 Nde ngusii la ndyaa tsaca yu nu naa José Arimatea

slo nu Pilato biꞌ. La cuiꞌ ñati nu ngua tsaꞌa jiꞌi Jesús lacabiꞌ, masi cuaana ti ndyaca tsaꞌa nu José biꞌ. Ntsii yu si cacuayáꞌ tiꞌ nguꞌ judío tyaꞌa quichi tyi yu chaꞌ ndyaca tsaꞌayu jiꞌi Jesús. Ndyaa yu ngüijña yu chacuayáꞌ jiꞌi Pilatochaꞌ tsaa loꞌo yu jiꞌi jyoꞌo Jesús chaꞌ tyatsiꞌ, loꞌo liꞌ ndaPilato chacuayáꞌ tyaa loꞌo yu jiꞌi. Liꞌ ndyaa José ca su nducrusi, ndyaa ndyiquiꞌya jiꞌi jyoꞌo Jesús, chaꞌ tsaa loꞌo yu jiꞌi ca toꞌ cuaá. 39 Loꞌo Nicodemo nguxtyucua jiꞌi yu, la cuiꞌNicodemo nu ndyaa slo Jesús talya tya saꞌni xi biꞌ. Ndyaa

SAN JUAN 19:40 95 SAN JUAN 20:7loꞌo Nicodemo sca yuꞌba styiꞌ yaca nu tyixi xtyiꞌi; mirranaa sca lo styiꞌ yaca biꞌ, nguxaꞌ loꞌo chaca nu naa áloes.Calaa tyii kilo cuayáꞌ tiꞌi yuꞌba biꞌ. 40Ngusta nguꞌ na tyixixtyiꞌi biꞌ lo sca lateꞌ lati loo, liꞌ ngüixii nguꞌ lateꞌ biꞌ tyucuiñaꞌa hichuꞌ jyoꞌo Jesús, ñiꞌya nu nduꞌni nguꞌ judío nu loꞌonxatsiꞌ nguꞌ jiꞌi jyoꞌo nu ndyijii jiꞌi nguꞌ. 41 Ca su ngujuiꞌi caꞌa nguꞌ jiꞌi nguꞌ lo crusi, ca biꞌ ntsuꞌu sca loꞌo su ndiꞌi yacatyacalaꞌ jiꞌi nguꞌ. Neꞌ loꞌo biꞌ ntsuꞌu sca tyuquee nu nguluca ti nguꞌ siiꞌ cuaꞌa chaꞌ caca cuaá jiꞌi nguꞌ. Bilya tyatsiꞌnguꞌ neꞌ cuaá biꞌ. 42 Cacua ti ntucua tyuquee biꞌ, biꞌ chaꞌndacua ti nguxatsiꞌ nguꞌ jiꞌi jyoꞌo Jesús liꞌ, chaꞌ cua ca talyati taꞌa sii pascua, cuentya jiꞌi nguꞌ judío.

20Ndyuꞌú Jesús chaca quiyaꞌ

1 Ndyuꞌu scua cuacha liꞌ, tsa clyo jiꞌi semana; juaꞌa tyalyiji quixee tsoꞌo ti, loꞌo ngutuꞌu María Magdalena ndyaatoꞌ cuaá. Naꞌa chaꞌ cua laca ngutuꞌu tsuꞌ quee tlyu nundyacuꞌ toꞌ cuaá biꞌ, 2 biꞌ chaꞌ ngusna María ndyaa ca sungaꞌa Simón Pedro loꞌo chaca nu quiꞌyu nu ndyaca tsaꞌanu tyacaꞌa tsa jiꞌi Jesús. Ndachaꞌ María jiꞌi nguꞌ biꞌ:

―Cua ngulo nguꞌ jiꞌi jyoꞌo Xuꞌna na su nguxatsiꞌ nguꞌjiꞌi neꞌ tyuquee―nacui María jiꞌi nguꞌ―. Ná jlo tiꞌ yamalandyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi.

3Liꞌ ngutuꞌu Pedro loꞌo nu chaca yu, ngusna nguꞌ ndyaanguꞌ nde toꞌ cuaá. 4 Tyucuaa nguꞌ ngusna nguꞌ, pana lyela ngusna nu chaca yu, yala la ngulaa biꞌ toꞌ cuaá. 5 Liꞌnguxñaꞌa yu neꞌ tyuquee biꞌ, naꞌa yu chaꞌ tya ntsiya lateꞌlati loo nu ngüixii nguꞌ chuꞌ jyoꞌo, pana ná ndyaa yu caneꞌ tyuquee biꞌ. 6 Liꞌ ngulaa Simón Pedro toꞌ cuaá lijyalcaꞌa jiꞌi nu chaca yu biꞌ. Hora ti ndyatí Pedro ndyaa neꞌtyuquee, naꞌa chaꞌ ndiꞌi lateꞌ lati loo biꞌ tyuquee biꞌ. 7 Loꞌojuaꞌa naꞌa Pedro lateꞌ nu ndyacuꞌ loo jyoꞌo, nguxcuꞌ ti lateꞌ

SAN JUAN 20:8 96 SAN JUAN 20:15

biꞌ, ntsiya chaca seꞌi; ngaꞌaa ntsiya loꞌo lateꞌ lati loo nungüixii chuꞌ jyoꞌo, ycuiꞌ ti lateꞌ biꞌ ntsiya. 8Liꞌ loꞌo nu chacayu nu ngulaa yala la, loꞌo yu biꞌ ndyatí yu neꞌ tyuquee,ndyaa naꞌa yu ñiꞌya ñaꞌa neꞌ cuaá. Ca liꞌ jlya tsoꞌo tiꞌ yu; 9 liꞌngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ ñiꞌya nu nscua lo quityi cusuꞌ chaꞌntsuꞌu chaꞌ tyuꞌú Jesús chaca quiyaꞌ loꞌo nguatsiꞌ, juaꞌangua chaꞌ biꞌ. 10 Liꞌ nguxtyuu nguꞌ, tyucuaa nguꞌ nu nguatsaꞌa jiꞌi Jesús biꞌ, ndyaa nguꞌ su ndiꞌi nguꞌ tyaꞌa ngua tsaꞌanguꞌ.

Ngutuꞌu tu Jesús su ndu María Magdalena11 Pana nu María biꞌ ni, ndyanu choꞌ toꞌ tyuquee biꞌ,

ndyunaa tsa choꞌ. Laja loꞌo ndyunaa ti choꞌ, liꞌ nguxñaꞌachoꞌ nde neꞌ tyuquee biꞌ, 12naꞌa jiꞌi tucua tyaꞌa xca jiꞌi ycuiꞌNdyosi nu ngutuꞌu yaa nde cua. Ngati tsa ñaꞌa steꞌ nguꞌnu nduꞌu tucua nde biꞌ. Ca su nguscua jyoꞌo Jesús tya lati ti, ca biꞌ ndyaa tucua nguꞌ; tsaca yu ndyaa tucua ndesu nguscua hique jyoꞌo biꞌ, chaca yu ndyaa tucua nde sunguscua quiyaꞌ yu. 13 Liꞌ nchcuane xca biꞌ jiꞌi María:

―¿Ni chaꞌ laca lye tsa ndyunaa nuꞌu?Liꞌ nguxacui María chaꞌ jiꞌi xca biꞌ:―Cua ngulo nguꞌ jiꞌi jyoꞌo Xuꞌna naꞌ ―nacui―, loꞌo ná

jlo tiꞌ naꞌ mala ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi ndyaa.14 Loꞌo ndye nchcuiꞌ María loꞌo xca biꞌ, nguxñaꞌa choꞌ

nde chuꞌ choꞌ, loꞌo liꞌ naꞌa choꞌ chaꞌ ndu Jesús nde biꞌ, pananá ndyuloo María jiꞌi yu. 15 Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi:

―¿Ni chaꞌ laca lye tsa ndyunaa nuꞌu? ―nacui yu jiꞌi nuMaria biꞌ―. ¿Ti jiꞌi nclyana nuꞌu ndyaꞌa?

Ngua tiꞌ María chaꞌ nu ca jiꞌi yaca tyacalaꞌ laca nu ndubiꞌ, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ loꞌo yu liꞌ:

―Si nuꞌu laca nungulotsuꞌ jiꞌi jyoꞌo nunguatsiꞌ re, cusuꞌ―nacui jiꞌi yu―, cuaꞌni nuꞌu chaꞌ tsoꞌo cuachaꞌ clya xi ꞌna

SAN JUAN 20:16 97 SAN JUAN 20:22mala ndyaa loꞌo nuꞌu jiꞌi, chaꞌ liꞌ tsaa loꞌo naꞌ jiꞌi jyoꞌo biꞌchaca seꞌi su tsoꞌo la.

16―¡María! ―nacui Jesús jiꞌi liꞌ.Loꞌo liꞌ nguxtyacui María naꞌa su ndu Jesús.―¡Raboni! ―nacui. (Sca chaꞌ hebreo laca; LaMstru ꞌna,

juaꞌa ntiꞌ ñacui chaꞌ biꞌ.)17 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo María:―Ná calaꞌ nuꞌu jnaꞌ chaꞌ tya lyiji tyaꞌa naꞌ nde cua ca su

ntucua Sti naꞌ ―nacui―. Nu juani, yaa clya nuꞌu su ndiꞌi nu xaꞌ la ñati nu cua ngusñi chaꞌ ꞌna, yaa cachaꞌ nuꞌu jiꞌi nguꞌ biꞌ, chaꞌ cua tyacuí ti naꞌ tyaꞌa naꞌ ca su ntucua ycuiꞌNdyosi Sti naꞌ, nu laca Sti ma. Tyaꞌa naꞌ ca su ntucua ycuiꞌNdyosi nu Xuꞌna naꞌ, nu biꞌ nu laca ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌnama.

18Liꞌ ndyaaMaríaMagdalena su ndiꞌi nguꞌ nu ngua tsaꞌajiꞌi, ndyaa cachaꞌ jiꞌi nguꞌ:

―Cua naꞌa naꞌ jiꞌi ycuiꞌ nu Xuꞌna na tsa ―nacui.Loꞌo liꞌ nda nu cunaꞌa biꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ, lcaa ñaꞌa chaꞌ

nu cua nacui Jesús jiꞌi.Xaꞌ la tyempo loꞌo nduꞌu tucua Jesús slo ñati jiꞌi

19 La cuiꞌ talya tsa clyo jiꞌi semana biꞌ, cua ngaꞌa yaꞌ niꞌi su ndyuꞌu tiꞌi nguꞌ nu ngua tsaꞌa jiꞌi Jesús, chaꞌ ntsii nguꞌjiꞌi nguꞌ judío. Liꞌ yaa Jesús, ndatu slo nguꞌ biꞌ.

―Ti ti tyiꞌi tyiqueema, ná culacua tsa tiꞌ ma―nacui yujiꞌi nguꞌ biꞌ.

20 Liꞌ nguluꞌu Jesús tyuu yaꞌ yu jiꞌi nguꞌ, nguluꞌu yu siiꞌyu jiꞌi nguꞌ, su ngua quicha yu. Loꞌo naꞌa nguꞌ nu nguatsaꞌa jiꞌi ycuiꞌ nu Xuꞌna nguꞌ, tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee nguꞌliꞌ. 21 Chaca quiyaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ liꞌ:

―Ti ti tyiꞌi tyiqueema, ná culacua tsa tiꞌ ma―nacui yujiꞌi nguꞌ―. Ñiꞌya loꞌo nda Sti naꞌ ꞌna lijyaa chalyuu, juaꞌata naꞌ jiꞌi ma chaꞌ tsaa ma tyucui ñaꞌa chalyuu.

22Ngulo tuꞌu Jesús lo nguꞌ biꞌ liꞌ.

SAN JUAN 20:23 98 SAN JUAN 20:28―Tyanu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi neꞌ cresiya jiꞌi ma juani

―nacui yu jiꞌi nguꞌ biꞌ―. 23 Cuaꞌni clyu tiꞌ ycuiꞌ Ndyosijiꞌi quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi ñati loꞌo chcuiꞌ ma loꞌo nguꞌ chaꞌcuaꞌni clyu tiꞌ Ni jiꞌi nguꞌ, loꞌo juaꞌa tyanu quiꞌya nu ntsuꞌujiꞌi ñati loꞌo chcuiꞌ ma loꞌo nguꞌ chaꞌ ná cuaꞌni clyu tiꞌ Nijiꞌi nguꞌ.

Naꞌa Tomás jiꞌi ycuiꞌ Jesús24 Cua ntsuꞌu sca nu quiꞌyu tyaꞌa nu tii tyucuaa tyaꞌa

nguꞌ, nu naa Tomás nu Culacaꞌ. Ná loꞌo Tomás ndiꞌi loꞌonu xaꞌ tyaꞌa nguꞌ nu ngua tsaꞌa biꞌ, nu loꞌo ndyaa Jesús slonguꞌ. 25 Liꞌ nacui nguꞌ tyaꞌa ngua tsaꞌa jiꞌi Tomás:

―Cua naꞌa ya jiꞌi ycuiꞌ nu Xuꞌna na ―nacui nguꞌ.Liꞌ nchcuiꞌ Tomás loꞌo nguꞌ:―Loꞌo cua naꞌa naꞌ ca su ngujuoꞌ nguꞌ clavo yaꞌ ycuiꞌ,

liꞌ jlya tiꞌ naꞌ chaꞌ la cuiꞌ yu laca biꞌ ―nacui―. Loꞌo cuandyojoꞌ sne yaꞌ naꞌ cuityu su ngujuoꞌ nguꞌ clavo yaꞌ yu, loꞌocua ndyojoꞌ yaꞌ naꞌ ca su ntucua cuityu siiꞌ yu, ca liꞌ jlya tiꞌnaꞌ ―nacui Tomás.

26Liꞌ cua nduꞌu scua snuꞌ tsa, ndyalaa nguꞌ nu ngua tsaꞌajiꞌi Jesús toniꞌi chaca quiyaꞌ; loꞌo Tomás ndiꞌi loꞌo nguꞌ liꞌ.Cua ndyacuꞌ toniꞌi, liꞌ ndyatí Jesús niꞌi juaꞌa ti, ndyatu yuslo nguꞌ biꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ:

―Ti ti tyiꞌi tyiquee ma.27 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo ycuiꞌ Tomás:―Cuaa nuꞌu ca nde, cojoꞌ sne yaꞌ nuꞌu su ntucua cuityu

yaꞌ naꞌ―nacui―. Ñaꞌa tsoꞌo nuꞌu su ntucua cuityu yaꞌ naꞌre. Cuaa nuꞌu, cojoꞌ yaꞌ siiꞌ naꞌ. Ngaꞌaa cuaꞌni nuꞌu chaꞌ nájlya tiꞌ nuꞌu ꞌna, taca jlya tsoꞌo tiꞌ nuꞌu ꞌna juani ―nacui Jesús.

28 ―Xuꞌna naꞌ laca nuꞌu, cusuꞌ ―nacui Tomás jiꞌi Jesús―, loꞌo juaꞌa Ndyosi jnaꞌ laca nuꞌu.

SAN JUAN 20:29 99 SAN JUAN 21:529 ―Jlya tiꞌ nuꞌu juani chaꞌ cua naꞌa nuꞌu jnaꞌ ―nacui

Jesús jiꞌi Tomás―, pana tsoꞌo la caca tyiquee ñati nu jlyatiꞌ ꞌna loꞌo bilya ñaꞌa nguꞌ ꞌna.

Ni chaꞌ laca cua nscua quityi re30Chañi chaꞌ nguaꞌni Jesús quiñaꞌa la chaꞌ tlyu chaꞌ cube

tiꞌ ñati jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti yu. Naꞌa nguꞌ nu ngua tsaꞌajiꞌi chaꞌ biꞌ, masi ná nchcuiꞌ quityi re chaꞌ jiꞌi lcaa chaꞌ biꞌ.31 Chaꞌ nu nscua lo quityi re ni, nscua biꞌ chaꞌ taca jlya tiꞌma chaꞌ Jesús laca Cristo nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi lijyachalyuu, chaꞌ taca xñima chaꞌ jiꞌi Jesús, chaꞌ laca yu nu scati Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Liꞌ caja chalyuu tsoꞌo nu ná ngaꞌa chaꞌtye jiꞌi ma chacuayáꞌ jiꞌi ycuiꞌ Jesús.

21Ngutuꞌu tucua Jesús su ndu nguꞌ toꞌ tayuꞌ

1 Tiyaꞌ la xi xaꞌ nguluꞌu loo Jesús jiꞌi nu nguꞌ nu nguatsaꞌa jiꞌi, nu loꞌo ndyaa nguꞌ nde toꞌ tayuꞌ Tiberias. Ndiꞌyangua chaꞌ biꞌ: 2Tsa tlyu ti ndyaa Simón Pedro, loꞌo Tomásnu Culacaꞌ, loꞌo Natanael nguꞌ quichi Cana, sca quichi nundiꞌi nde loyuu su cuentya Galilea; loꞌo sñiꞌ Zebedeo, loꞌotya tyucuaa tyaꞌa nguꞌ nu ngua tsaꞌa jiꞌi Jesús, ndyaa nguꞌtoꞌ tayuꞌ biꞌ. 3 Liꞌ nacui Simón Pedro jiꞌi nguꞌ biꞌ:

―Tsaa na cuta cualya ―nacui.―Tsa taju ti na tsaa na lacua―nacui nguꞌ jiꞌi tyaꞌa nguꞌ

liꞌ.Ndyatí nguꞌ neꞌ yaca niꞌi ndyaa nguꞌ liꞌ, pana ná sca na

ngujui jiꞌi nguꞌ ndyaa nguꞌ talya biꞌ. 4 Tsa cua cuxee tichaca tsa, liꞌ ndu Jesús toꞌ tayuꞌ. Tya ntsuꞌu nguꞌ lo hitya,pana ná jlo tiꞌ nguꞌ nu ngua tsaꞌa jiꞌi yu si la cuiꞌ Jesús lacanu ndu toꞌ tayuꞌ biꞌ. 5 Liꞌ ngusiꞌya loꞌo Jesús jiꞌi nguꞌ:

―¿Ha ngujui xi na cacu ma, La?―Ná sca na ngujui jiꞌi ya tsiyaꞌ ti ―nacui nguꞌ jiꞌi yu liꞌ.

SAN JUAN 21:6 100 SAN JUAN 21:14

6 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ nu ntsuꞌu lo hitya biꞌ:―Cu ma taraya jiꞌi ma nde laꞌa tsuꞌ cui, tsuꞌ biꞌ caja xi

cualya jiꞌi ma ―nacui yu.Nguaꞌni nguꞌ juaꞌa, loꞌo ngaꞌaa ngua jiꞌi nguꞌ tyojolaqui

nguꞌ jiꞌi taraya tyaa nde neꞌ yaca niꞌi biꞌ; quiñaꞌa tsa cualyandyatí neꞌ taraya jiꞌi nguꞌ. 7 Liꞌ nchcuiꞌ nu quiꞌyu nu nguatsaꞌa jiꞌi Jesús nu tyacaꞌa tsa jiꞌi yu, nacui jiꞌi Pedro:

―Nu ndu ca biꞌ laca ycuiꞌ nu Xuꞌna na ―nacui.Nu loꞌo ndyuna Pedro chaꞌ biꞌ, liꞌ ndyacuꞌ steꞌ chaꞌ

quichiꞌ ti ndyuꞌni cña, ngutacua Pedro ndyú lo hitya,ngutuꞌu toꞌ tayuꞌ. 8 Tiyaꞌ la ngutuꞌu nu xaꞌ la ñati biꞌloꞌo yaca niꞌi; ndyojolaqui nguꞌ jiꞌi taraya ngutsaꞌá ntsuꞌucualya neꞌ, ngutuꞌu nguꞌ toꞌ hitya. Ná tyijyuꞌ ntsuꞌu nguꞌtoꞌ tayuꞌ biꞌ, cuayáꞌ sca siyentometro ti ndyaanguꞌ lo hityabiꞌ. 9Loꞌo nguaꞌya nguꞌ toꞌ hitya, ngutuꞌu nguꞌ neꞌ yaca niꞌi biꞌ, liꞌ naꞌa nguꞌ chaꞌ cua laca ndyuꞌu tuꞌu quiiꞌ nchcubiꞌ;nscua cualya nchquiꞌi lo quiiꞌ, loꞌo xi xlyá nscua. 10NchcuiꞌJesús loꞌo nguꞌ liꞌ:

―Tyaa loꞌo ma xi cualya nu ngujui jiꞌi ma ca nde―nacui yu jiꞌi nguꞌ.

11 Liꞌ ndyatí Pedro neꞌ yaca niꞌi, ngujolaqui tarayangutuꞌu ca lo yuu btyi; ngutsaꞌá neꞌ taraya biꞌ ntsuꞌucualya tonu. Sca siyento claꞌbe ntucua sna tyaꞌa cualyandyatí neꞌ taraya jiꞌi nguꞌ, ni ná ngutaaꞌ taraya, masiquiñaꞌa tsa cualya ndyatí neꞌ.

12―Tyaa ma cacuma msaa―nacui Jesús jiꞌi nguꞌ biꞌ liꞌ.Pana ná tucui ngua tiꞌ xcuane jiꞌi: ¿tilaca laca nuꞌu? Jlo

tiꞌ nguꞌ chaꞌ la cuiꞌ Jesús nu Xuꞌna nguꞌ laca yu biꞌ. 13 Liꞌndyaa Jesús slo nguꞌ, ndayaꞌ xlyá chaꞌ ta yu cacu nguꞌ biꞌ;juaꞌa loꞌo cualya nda yu ndyacu nguꞌ.

14 Cua ngua sna quiyaꞌ liꞌ nu nguluꞌu loo Jesús jiꞌi nunguꞌ nu ngua tsaꞌa jiꞌi, tya loꞌo ndyuꞌú yu chaca quiyaꞌ loꞌongujuii yu.

SAN JUAN 21:15 101 SAN JUAN 21:18Nchcuiꞌ Jesús loꞌo Simón Pedro

15 Loꞌo ndye nguaꞌni nguꞌ msaa, liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi Simón Pedro:

―Simón, sñiꞌ Juan ―nacui Jesús jiꞌi―, ¿ha ntsuꞌu latyiquee nuꞌu ñaꞌa jnaꞌ? ¿Ha ntsuꞌu la tyiquee nuꞌu ñaꞌajiꞌi tyaꞌa tsoꞌo nuꞌu?

Liꞌ nguxacui Pedro chaꞌ jiꞌi Jesús:―Cua jlo tiꞌ nuꞌu, Xuꞌna, chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ

ñaꞌaa jinuꞌu ―nacui Pedro jiꞌi.―Culuꞌu nuꞌu chaꞌ ꞌna jiꞌi ñati nu ngusñi ca ti chaꞌ biꞌ

lacua, ñiꞌya loꞌo ñaꞌasii nuꞌu jiꞌi naꞌni cuañiꞌ scuꞌ nuꞌu―nacui Jesús jiꞌi Pedro.

16Xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo chaca quiyaꞌ:―Simón, sñiꞌ Juan ―nacui―, ¿ha chañi chaꞌ hi chaꞌ

ntsuꞌu tyiquee nuꞌu ñaꞌa ꞌna?―Xuꞌna, cua jlo tiꞌ nuꞌu chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiqueenaꞌ ñaꞌaa

jinuꞌu ―nacui Pedro jiꞌi Jesús.―Ñaꞌasii nuꞌu jiꞌi ñati ꞌna lacua ―nacui Jesús jiꞌi liꞌ.17 Cua ngua sna quiyaꞌ nu nchcuane Jesús jiꞌi:―¿Ha chañi hi chaꞌ ntsuꞌu tyiquee nuꞌu ñaꞌa ꞌna?Cua xñiꞌi tiꞌ Pedro chaꞌ cua sna quiyaꞌ nchcuane Jesús

jiꞌi si chañi chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ñaꞌa jiꞌi yu, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌndiꞌya:

―Lcaa ca chaꞌ jlo tiꞌ nuꞌu, Xuꞌna―nacui Pedro jiꞌi yu―.Cua jlo tiꞌ nuꞌu chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa naꞌ jinuꞌu.

―Culuꞌu nuꞌu chaꞌ ꞌna jiꞌi ñati ꞌna lacua ―nacui Jesúsjiꞌi―. 18 Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo nuꞌu juani, chaꞌ nu loꞌongua cuañiꞌ nuꞌu ni ―nacui Jesús―, liꞌ ngua jiꞌi ycuiꞌ canuꞌu scaꞌ nuꞌu juata ndiꞌi siiꞌ nuꞌu, ngua jinuꞌu tsaa macalasu ntiꞌ nuꞌu tsaa liꞌ; pana loꞌo casuꞌ nuꞌu, liꞌ xquiñi nuꞌu scuchaꞌ scaꞌ tachaa nguꞌ xaꞌ chalyuu jinuꞌu, liꞌ tsaa loꞌo nguꞌjinuꞌu macala su ná ntiꞌ nuꞌu tsaa.

SAN JUAN 21:19 102 SAN JUAN 21:2519Nacui Jesús juaꞌa chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ Pedro ñiꞌya ñaꞌa

cujuii nguꞌ jiꞌi ca tiyaꞌ la; xquiꞌya chaꞌ cajaa Pedro juaꞌa, biꞌchaꞌ lye la cuaꞌni tlyu xaꞌ ñati jiꞌi ycuiꞌ Ndyosi liꞌ.

―Tyaꞌa nuꞌu loꞌo naꞌ lacua ―nacui Jesús jiꞌi Pedro liꞌ.Nu quiꞌyu nu tyacaꞌa tsa jiꞌi Jesús

20Liꞌ nguxñaꞌa Pedro ca su ndiꞌi nu xaꞌ la tyaꞌa nguꞌ, naꞌachaꞌ lcaꞌa nu quiꞌyu nu ngua tsaꞌa jiꞌi Jesús, nu tyacaꞌa tsajiꞌi yu, lijya lcaꞌa biꞌ jiꞌi nguꞌ. La cuiꞌ biꞌ laca nu tya tsubiꞌla nguxni yane nde chuꞌ chaꞌ caca cacua la slo Jesús sundyacu nguꞌ sii, chaꞌ nchcuane jiꞌi Jesús ndiꞌya: “¿Xuꞌna,tilaca laca nu cujuiꞌ cresiya jinuꞌu jiꞌi nguꞌ cuxi?” nacui.21 Naꞌa Pedro chaꞌ lcaꞌa nu quiꞌyu biꞌ jiꞌi nguꞌ, biꞌ chaꞌnchcuane Pedro jiꞌi Jesús:

―¿Na ca caca jiꞌi yu biꞌ nde loo la? ―nacui Pedro jiꞌi.22Nguxacui Jesús chaꞌ jiꞌi Pedro liꞌ:―Ná culacua tsa tiꞌ nuꞌu ―nacui yu jiꞌi―. Si ntiꞌ naꞌ

chaꞌ tyanu yu chalyuu re ni jacuaꞌ nu tyaa naꞌ chaca quiyaꞌ,ná ntsuꞌu chaꞌ cube tiꞌ nuꞌu jiꞌi chaꞌ biꞌ ―nacui Jesús―.Nuꞌu ni, tyaꞌa nuꞌu loꞌo naꞌ.

23 Loꞌo ndyuna nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa jiꞌi Jesús chaꞌ biꞌ,nchcuiꞌ tsa nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ ngaꞌaa nscua chaꞌcajaa nu quiꞌyu biꞌ ngua tiꞌ nguꞌ. Pana liñi la chaꞌ, nánacui Jesús chaꞌ ná cajaa chca; tsa biꞌ ti chaꞌ nacui yu: “Náculacua tsa tiꞌ nuꞌu. Si ntiꞌ naꞌ chaꞌ tyanu yu chalyuu reni jacuaꞌ nu tyaa naꞌ chaca quiyaꞌ, ná ntsuꞌu chaꞌ cube tiꞌnuꞌu”. Tsa biꞌ ti chaꞌ nda Jesús loꞌo nguꞌ.

24 Loꞌo naꞌ laca nu quiꞌyu nu ngua tsaꞌa jiꞌi Jesús biꞌ. Naꞌnguscua chaꞌ re lo quityi, loꞌo jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ liñi tsa nchcuiꞌnaꞌ loꞌo ma. Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ liñi laca lcaa chaꞌ nu nscua naꞌre.

25 Loꞌo juaꞌa tya ntsuꞌu quiñaꞌa la chaꞌ nu nguaꞌni Jesús;si lo quityi scua nguꞌ chaꞌ jiꞌi lcaa ca chaꞌ nu nguaꞌni Jesúsnu loꞌo yaa yu nde chalyuu, ná tyuꞌu scua tyucui ñaꞌa

SAN JUAN 21:25 103 SAN JUAN 21:25chalyuu chaꞌ tyucoꞌo quityi biꞌ, ntiꞌ naꞌ. Tsa lo cua ti chaꞌnscua naꞌ re.

104

Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi Jesucristo nu xuʼna naNew Testament in Chatino, Tataltepec (MX:cta:Chatino, Tataltepec)copyright © 1981 Wycliffe Bible Translators, Inc.Language: Chatino, TataltepecTranslation by: Wycliffe Bible Translators, Inc.

Chatino, Tataltepec [cta], MexicoCopyright Information

© 1981, Wycliffe Bible Translators, Inc.This translation text ismade available to you under the terms of the Creative CommonsLicense: Attribution-Noncommercial-No Derivative Works. (http:// creativecom-mons.org/licenses/by-nc-nd/3.0/) In addition, you have permission to port the textto different file formats, as long as you do not change any of the text or punctuationof the Bible.Youmay share, copy, distribute, transmit, and extract portions or quotations from thiswork, provided that you include the above copyright information:

You must give Attribution to the work.You do not sell this work for a profit.You do not make any derivative works that change any of the actual words or

punctuation of the Scriptures.Permissions beyond the scope of this license may be available if you contact us withyour request.The New Testamentin Chatino, Tataltepec

© 1981, Wycliffe Bible Translators, Inc.This translation is made available to you under the terms of the Creative CommonsAttribution-Noncommercial-No Derivatives license 4.0.Youmay share and redistribute this Bible translation or extracts from it in any format,provided that:

You include the above copyright and source information.You do not sell this work for a profit.You do not change any of the words or punctuation of the Scriptures.

Pictures includedwith Scriptures and other documents on this site are licensed just forusewith those Scriptures and documents. For other uses, please contact the respectivecopyright owners.2014-04-22

105PDF generated using Haiola and XeLaTeX on 12Mar 2019 from source files dated 5Mar201968385231-313d-5500-aff2-e6b6a207d978