J E « .

r l O - N r . 75—182. Viena^fbmweca 9/21 juliu 1867.

Ese de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - a , Y i n e r i - a si D o m i n é e ' » , candu o cóla intréga, candu numai diumetate, adeca dupa

momentulu impregiurariloru. Pretiulu de prennmeratione:

pentru Austria: pe anu intregu 8 fl. v. a. n diumetate de anu • • • • 4 * n n „ patrariu ' 2 » n n

pentru Jiomani'a şi strainetate: pe anu intregu 16 fl. v. a. „ diumetate de anu • • • 8 n » n n patrariu a „ . . . 4 „ » »

Prenumeratiunile se facu la toti dd. corespu dinţi a-i noştri, si d'adreptulu la Redacţia: Josefstadt , Langegasse Nr. 43, un] suntu a se adresá si corespundintiele, ce pri vese Redactiunea, administratiunea séu spe\>gö/o. ditur'a cate vor fi nefrancate, nu se vor primi, -'

éra cele anonime nu se vor publica.

Pentru anuncie si alte comunicatiuni de interesu privatu — se respunde cate 7 cr. de linie repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate 30cr.pentru una data,

se antecipa.

Cu essemplarie complete mai potemu servi inca de la incepotnlo atestai semestra. Preanmeratiuni se prhneseu ea conditianile ee se Tcdn in fruntea foii.

Cais'a nattnnalrtatilora si

„Magyar Ország."

(aM) Diariulu guvernamentalu „Magyar Ország," din Pesta, in nrulu 1 1 4 aduce unu articlu de frunte, care se o-cupa de critic'a articlului nostru, publicatu mai de unadi sub titlulu: „Elaboratulu subcomisiunei pentru natiunalitati si noi."

Candu am scrisu noi acelu articlu, pentru ca se-i dàirfu publicitatea cuvenita, l'am fostu lucratu si in limb'a germana, si on. Red. a diariului „Zukunft" i fece onórea a-lu publica totu d'o data in fruntea foii sale. Deci atacurile foiloru magiare, anume atatu cele mai susu amintite din „M. Ország," catu si inca unele de mai nainte in „Hon," sunt indreptate contra articlului nostru din „Zukunft," fiindu inse acest'a, precum atinseramu, identicu cu celu din colonele nóstre, noi vom urmá a publica desbaterile nóstre meritorie si aici si in „Zukunft," éra cele mai pucinu esenţiale ne vom multiumí a le publica d e a dreptulu numai prin „Zukunft," precum feceramu acést'a de cu-rendu fatia cu observatiunile intreliniale ale lui „Hon."

Acestea pretramitiendu, trecemu a-cum la critic'a lui „M. Ország." In aceea ni se dice: „Noi nici vom accepta din parte-ne cândva pusetiunea (desvoltata in articlulu Albinei in caus'a natiunalitatiloru), dar suntemu si convinşi, cà nu esiste in Europa vr'unu statu, care se o póta recunósce pre ace'a de a sa, fora a-si subscrie ëentinti'a de morte." „Prin spresiunea nu deplinu corecta de „persona morala," — asiè continua „M. O."

— autorulu de buna séma vré se 'ntie-léga o persona juristica, càci pretinde pentru ea drepturi politice ; pretinde prin urmare, ca legelatiunea statului ungurescu se creeze pe teritoriulu acestui stata a priori personalităţi politice, se in-fiintieze apriori distripte politice si se jndópe intr' acelea cu séu contra voii loru pre locuitorii de diferite limbe." „Acestu programú, suntem convinşi, cà legelatiunea ungurésca neci atunci nu Tar poté recunósce de alu seu, déca n'ar fi in contradicere cu conditiunile fundamentale ale vietie de statu, n'ar duce la desmembrarea tierei; ea nu l'ar poté accepta simplu pentru aceea, pentru cà elu ar fi in contrastu ca principiulu celu santu, celu neviolabilu si ne subordina-bilu alu libertatéi individuale, carele e ultimulu si celu mai naltu scopu alu întregului organismu socialu si de statu."

— Sentintie acestea, cari pre catu de cutezate, pre atatu de putienu întemeiate, aruncate aci in forma de assiome politice, pentru noi neci cà ar poté avè altu pretiu de catu ca atari; in interesulu a-

cestei cestiuni atatu de importante a-flàmu totuşi cu cale a supune validitatea loru la o cercetare obieptiva.

Déca „M. Ország" va accepta puntulu pusetiunei nóstre séu nu, e unu lucru, ce stà afara de discushme, din care causa neci lu v o m mai aminti. Mai importante ni se manifesta afirmatiunea, cumca puntulu pusetiunei nóstre ar cuprinde totodată in sine sentinti'a de morte asupr'a statului.

Pusetiunea nóstra e, precum atinseramu si mai de unadi, totu aceea, carea se afla precisa in elaboratulu reuniunei deputatiloru romani si serbi, Principiele fundamentale ale acestui elaboratu sunt :

Egalitatea de dreptu pentru cele siese naţiuni ale tierei — intre marginale intregitatei teritoriale si unitatei politice a statului. (§. 1.)

Principiulu maioritatei numerice a poporatiunei, dimpreună cu principiulu arondarei dupa natiunalitati, ca postu-latu alu acelui principiu. (§. 2.)

Principiulu de dreptu imperativu pentru maioritatea natiunala pretutindeni si preste totu, adeca in parti si in intregu, in viéti'a publica si prin scutulu legei, fora privintia la un'a séu alta naţiune; éra pentru minorităţi — de dreptu

facultativu. (§. 3.) In fine principiulu de asemene

scutu din partea statului pentru ori-care natiunalitate fora difèrintia, prin urmare si pentru un'a care nu se tiene de cele

siese naţiuni remnicolari — in mesur'a validitatei sale faptece. (§. 3.)

Principie acestea, cari fora ori-ce mai de parte comentariu, arata invede-ratu spiritulu ce resufla acelu elaboratu, si care spiritu e: curata si adeverat'a ideia a egalitatei, care ideia nu-si afla spresiunea in egalitatea faptica a natiuniloru, ci in egalitatea aceloru conditiuni legale, ce sunt nencungiuratu de lipsa pentru desvoltarea natiuniloru, — o ogalitate for' de care libertatea nu e cugetabila, progresulu nu e posibilu; o egalitate deci, pre care in numele ratiu-nei trebue s'o pretindemu, carea trebue se fie basea etica a esistintiei statului. Intrebàmu acum pre „M. O. " óre acestu spiritu, asta pusetiune a adeveratei egalităţi se cuprindă totodată in sine sentinti'a de morte pentru stătu? óre se sté ea in contradicere cu conditiunile fundamentale si sanetóse ale vietiei de statu? — Déca ar fi asiè, si déca lui „M. O." i-ar succede totuşi dovedirea assiomei sale temerarie, atunci elu de o data, cu unu unicu articlu de fondu ar fi nemicitu in-vetiaturele mai vechi de dóue mii de ani ale istoriei, cele mai pretióse eluptatiuni ale progresului spiritului omenescu. Se ni ierte „M. O . u dar noi nu potemu aflá in articlulu seu acea potere supranaturala.

Tocmai asiè se pune „M. O." in contrastu cu positivitati prin afirmatiunea, cà — pusetiunea nóstra n'ar poté-o accepta nici unu statu in Europa fora a-si subscrie sentinti'a de morte. Contra acestei afirmatiuni provocàmu la constitutiunea confederatiunei elvetice, éra ca

se intempinàmu din capulu locului obiep-tiunea — la părere momentósa, cà — Ungari'a nu e confederatiune, i recomen-dàmu desclinitupentru studiu constitutiu-nile cantoneloru cu poporatiune mestecată — cu atat'a mai vertosu, fiindu cà aceste constitutiuni intru aplicarea rigu-rósa si consecinţe a principiului de egalitate ne-au intrecutu forte multa.

Des i nu suntem amicii srcutariloru pon' la despicarea fireloru de peru, nu potemu totuşi a nu atinge,cà — pre catu scimu noi, persona morala totu atat'a va se dica, catu si persona juristica, fiptiva; déca totuşi „M. O." precum supunemu, sub spresiunea de persona morala vré se intieléga unu subjeptu de drepturi naturale, éra sub spresiunea de persona juristica unu subieptu de drepturi positive, atunci fie incredintiatu „M. O." cà nu e vin'a nóstra, daca noi — dorere, in modu corectu si astadi caută se numimu pre naţiunile nemagiare din Ungaria totu numai persane morale.

Precum vediuramu, ni imputa mai departe „M. O." cà pretindemu de la statu, ca elu se creeze a priori personalităţi politice, se infiintieze a priori di-sricte politice si se indópe intr' acestea pre locuitorii de diferite l imbe cu, séu fora voi'a loru. — Dar nu crearea a pri

o r i de personalităţi politice e, ce pretindemu noi de la statu, ci garantarea aceloru conditiuni legale, cari sunt de lipsa pentru desvoltarea personalitatiloru ce in fapta esistu. Ceremu da, infiintiare de cercuri séu districte politice, si — o spunemu respicatu — si natiunale; dar aci nu póté fi vorb'a nici de — „cu sêu fora voi'a locuitoriloru tierei," nici de vre o fortia. Natiunalitatea, ca o insusire înnăscuta individului, o insusire inerinte naturei lui, fiindu cà e capace de desvol-tatiune, e totu d'odata si unu dreptu — n'ealienabilu chiaru ca însuşirea pre care este elu basatu. Dreptulu natiunalu alu individului, nefiindu produptu alu voin-tiei individuale, totu prin urmare nu póté fi supusu vointiei individului, ci e unu dreptu fundamentalu. ,,M. Ország" are totu dreptulu, candu atribue libertatéi individuale importanti'a ce i se cuvine si pe care nici candu n'o potemu destulu apretiui; dar retacesce, candu in scutulu séu garanti'a ce pretindemu noi din partea statului, adeca prin legi imperative, privesce o restingere a acelei libartati, care aci tocma atatu de pucinu esiste, catu in acea dispusetiune a legei, de dupa carea totu actulu ce are de obieptu o înstrăinare a vre-unui dreptu individualu fundamentulu, in sine insusi enu lu si fora valóre. Prin urmare cu acestu scutu alu statului nu numai nu e împreunată neci o restringere a libertatéi individuale, ci din contra, prin sporirea drepturiloru individuale fundamentale si prin lege recunoscute, se mai câştiga o estindere a libatatei individuale, o estindere pre carea direptiunea democratica a spiritului tempului o face absolutu necesaria.

Dice „M. Ország" mai de parte: „Elaboratulu subcomisiunei a mersu in partea sa a IV atatu de parte, catu nu

mai se potea fora a periclita unitatea si intregitatea tierei. Elaboratulu subcomisiunei permite infiintiarea de corporatiu-ni natiunale si nu pune pedece formarei loru, macaru d'ar luá ele veri ce dimensiune; pretinde numai, ca scopulu con-cretu alu acestoru corporatiuni se fie pronunciatu chiaru, fiind cà statulu nu póté suferi pre teritoriulu seu corporatiuni politice de scopuri nestaverite si neprecisate, cari apoi ar poté fi pericu-lóse." — „In catu asie-dara sengurate-cele natiunalitati ale patriei intr'adeveru esistu ca persóne morale, séu se vor constitui in venitoriu ca astu felu de persóne morale, — intr'atat'a, dar chiaru numai intr'atat'a vor fi ele si recunoscute din partea statului, presupunendu, cà scopurile loru nu contrasteza cu esistinti'a statului. Statulu, intru intielesulu elaboratului subcomisiunei, nu va impedecá, ca persónele natiunale juristice, se ce vor nasce in acestu modu, cu unu scopu con-cretu anumitu, se suscépa in sine pre toti membrii vre unei natiunalitati; prin urmare in principiu e data posibilitatea, ca universitatea locuitoriloru de o limba a tierei, intre marginile esistintiei de stătu, ca o unitate se-s i atientésca realisa-rea scopuriloru sale spirituale, morale séu materiale."

Nime nu pune mai multu temeiu pe dreptulu liberei asociatiuni, specialminte din puntulu de vedere natiunalu, ca noi; totuşi avemu se observàmu lui „M. O." cà o atare corporatiune, produsa prin dreptulu liberei insociri, macaru d'ar fi ea dupa mărimea sa cu totulu de o potriva cu naţiunea, din respeptulu mor alu si juristicu ea remane pururea numai unu eflussu alu natiunei si atat'a de putienu e atare corporatiune naţiunea in-sasi, catu de putienu s'ar poté d. e. numi candu-va unu instituţii bisericescu pre langa asemenea dimensiune — biseric'a insasi. Déca e deci, ca liberulu dreptu de asociáre se póta aduce fruptele dorite, mai nainte de tote trebue se fie asecurata bas'a ei naturala, adeca naţiunea ca atare prin recunóscerea esistintiei ei legale de catra statu.

„Statulu nu póté suferi pe teritoriulu seu corporatiuni de scopuri pericu-lóse;" acést'a, incatu e vorb'a de corporatiuni escate prin liberulu dreptu de a-sociatiune, stà afara de tóta indoiéla si n'are lipsa de probare; dar in momentulu acel'a devine unu neadeveru com-pletu, catu sub acele corporatiuni vomu vre se intielegemu cu „M. 0 . " corpora-tiunea dupa intim'a sa esintia cu totulu diferitória de acele corporatiuni, adeca naţiunea. Pre candu tóta corporatiunea infiintiata prin liberulu dreptu de inso-cire, ca produptu alu vointiei individuale sub scutulu legalu alu statului, si-are e-sistinti'a sa fisica si morala de la statu, si e pururea numai medilocu pentru scopuri afara de sine, prin urmare numai subieptu de drepturi câştigate; — scopurile ei, ca efluintie ale vointiei individuale, potu casl acést'a se vina in contrastu cu chiamarea etica a statului, candu apoi statulu are dreptulu si totu odata

detorinti'a, a-i luá aceea ce i-a datu: naţiunea, ca produptu alu legiloru naturale eterne, si-are bas'a esistintiei sale fisice si etice,tocma cas! individulu nu in statu, ci in poterea domnitória a unui ordine mai naltu alu esistintieioru ; scopulu ei, desvoltarea omnilaterala a ei insesi, jace ca la individu totu d'o data in ea insasi, ea e scopu insme,^r'murmare subieptude drepturi fundamentale; scopulu ei, iden-ticu cu ea si o efluintia a poterei mai nalte, chiaru atatu de pucinu pote veni candu-va in contrastu ca chiamarea etica a statului, ca acea potere mai nalta. Statulu deci, déca voiesce elu a tiené pururea inaintea ochiloru chiamarea sa etica, nu pote nici o data, sub nici unu supo-situ se denege natiunei scutulu seu prin recunóscerea legala a drepturiloru ei fundamentale, dintre cari celud'antaiu e: recunóscerea esistintiei politice prin lege.

A face acestu scutu alu statului dependinţe de la ceva-si programú politicu din partea natiunei, ar fi o asemene a-nomalia, casi candu statulu numai atunci ar voi se recunósca prin lege drepturile fundamentale ale individului, dupa ce acest'a ar fi datu probe de loialitatea sa. O anomalia acést'a, pre carea o prindi cu man'a, déca ca „M. O." chiaru in contra natureipresumtiuniloru juristice, vom presupune, cumca creatoriulu a creatu naţiunile nemagiare ale Ungariei spre scopuri periculóse si criminale pentru statu.

Afirmatiunea lui „M. O.", cumca statulu in acésta privintia a facutu din destulu, a facutu totulu, déca se tiene de principiulu: „laisser faire,laisser passer", — e greşita in dóue privintie; o data, càci statulu, pentru a fi facutu totu ce se cuvine, are detorinti'a a recunósce prin lege drepturile fundamentale natiuniloru, càci acelu statu e de prisosu, carele fatia cu drepturile fundamentali se tiene de principiulu nepasarei séu tolerantiei; éra pentru a dóu'a e falsadoctrin'alui„M.O" din acea prinvintia, càci — adeveratu cà statulu fatia cu naţiunile nemagiare se tiene de principiulu „laisser faire, laisser passer", dar inse nu asiè fatia cu interesele natiunale magiare, pre cari

statulu, precum aretaramu si mai de

unadi, in intielesulu operatului subeomi-

siunei, tinde ale scuti prin legi impera-

tive, nu facultative ca la cele lalte naţiuni. Déca „M. O." asiè precepe princi

piulu de —„laisser faire, laisser passer", atunci — ni pare reu, dar nu potemu fi de acordu cu elu nici asta data,

Din cele dise urméza: 1) Pusetiunea nóstra, precum se

afla ea desvoltata in elaboratulu reuniu nei deputatiloru romani si şerbi, e curat'a si adeverat'a ideia a egalitatei, a unei e-galitati in conditiunile legale a desvolta-mentului natiunalu.

2) Pusetiunea nóstra, pre carea a acceptat'o mai multe state in Europa cu poporatiune de diferitórie limbe, nu cuprinde in sine sentintia de morte asupr'a statului, nici e contraria sanetóseloru conditiuni fundamentale a vietiei de statu, ci chiaru din contra e conditiunea etica fundamentala a esintiei statului.

3) Cu pusetiunea nóstra nu e împreunată vr'o restringere a libertatéi individuale, ci chiaru din contra — o estindere a libertatéi individuale, estinde-rea ne amenatu receruta prin direptiunea democratica a spiritului timpului.

4 ) E o imposibilitate etica, ca scopulu natiuniloru se stee in contrastu cu scopulu statului, din care causa statulu, déca vre se-si tiena pururea naintea o-chiloru chiamarea etica, si se nu-si subscrie elu insusi sentinti'a de morte, n a pote nici de cum, sub nici unu pretestu a denegá scutulu seu natiuniloru nema-, giare prin recunóscerea legala a drepturiloru loru fundamdntale, intre cari celu d'antaiu e: recunóscerea esistintiei loru politice prin lege.

Consecintiele practice de aci sunt: 1) Pusetiunea nóstra eschide egali

tatea simpla faptica a natiuniloru, care dupa firea ei e nerealisabila, si deschide o emulatiune nobila intre naţiuni, mediloculu celu mai potinte, si totu odată senguru ducatoriu la progresu. }

2) Scopulu eticu alu unei naţiuni neci candu nu póté stá in contrastu cu totu acel'a-si scopu alu altei naţiuni, ba inca aceste scopuri ale natiuniloru se in-tregescu si se spriginescu unulu pre altulu. Din care causa, acusele si resp. plansorile nóstre pentru tendintiele ne'n-dreptatite de suprmatia ale magiarismului, nici de catu nu sunt indreptate contra natiunei magiare, carea ca persona morala nu e capace de o fapta nemorala, ci ele se descarcă împreuna cu responsabilitatea cea grea asupr'a aceloru représentant! ai ei, cari standu si astadi in

catusiele nalucirei domnitórie in tiéra inca de la inceputulu acestui seculu, a-deca — cumca Ungaria nu ar poté custá decatu numai ca „ M a g i a r o n i a " , — in parutulu interesu alu natiunei magiare nu numai turbura chiamarea etica, ci totu in momentulu, candu pretindu a se lupta pentru statu si libertatea individuala, ambele le cutriera in temeliele loru.

3) O supremaţia a natiunei magiare, precum se afla ea in fapta si nu se pote necunósce in avantagiele ei materiale si spirituale, i se recunósce si concede ei in elaboratulu clubului deputatiloru romani si şerbi in deplina mesura (§. 4); acea supremaţia, neformandu ea obieptu de rivalitate órba, va fi salutata de catra tote naţiunile cu o bucuria purcediatória din sentiulu multiumirei morale, si ea li va deservi de esemplu demnu de imitare. O supremaţia a natiunei magiare inse, conforma principieloru conducatórie ale proieptului subcomisiunei si pretensiu-niloru lui „M. Ország", carea adeca nu s'ar basa pre avantagiele faptece si proprie a le ei, ci s'ar cuprinde in clausule măiestrite ale legei , pe c o n t a liberei desvoltatiuni a celor'a lalte naţiuni, — astfelu de supremaţia naţiunile nemagiare nu vor, nu potu recunósce nici candu, fora a comite o perfidia incontra-si, o crima contra moralei si dreptului eternu.

Afacerile confesiunali si şcolari ia senatulu imperiale.

In siedinti'a din 5/17 iuniu a. c. a casei ablegatiloru facù Dr. Mühlfeld propunerea, ca proieptulu de lege pentru afacerile confesiunali, carele s'adiscutatu in sesiunea antaia a periodului trecutu, se se ié in pertractare si spre ácestu, scopu se se alega unu comitetu anume.

Mai inainte de a se alege comitetulu respeptivu facù Dr. Herbst o propunere de urgintia: 1. pentru compunerea unei legi, prin carea dreptulu privitoriu la ca-setoria a codicelui civile pentru catolici si jurisdictiunea forului civile in cause de căsătorie se se restaureze; 2. pentru compunerea unei legi, prin carea se se emită decisiuni principali despre refe-rinti'a scólei catra biserica in consunan-tia cu principiulu de emancipatiunei a scólei de sub influinti'a bisericésca; 3. pentru compunerea unei legi spre regu-

FOI8IÓRA. Cetăţile Mejicului si locuitorii loru.*)

(vedi nr. 73.)

De demanéti'a pana sér'a, clopotele bese-ricei din piatia n'au odihna. Fiesoe care mona-stire séu bisericutia pe întrecute suna cu clopotele sale, si caută in lucrarea neîntrerupta a acelor'a o ambiţiune, negresitu spre marc su-perarc a strainiloru ce nu sunt deprinşi la o astfeliu de musica cotidiana. Dar chiar modulu de a suná clopotele are diferînti'a sa; la noi sunatulu clopoteloru si-are insemnetatea sa, se intempla numai Ia anumite caşuri, séu numai la anumite dre, pre candu bisericele cetatiloru Mejicului au la clopotele mici o masinéria, care pusa in lucrare, dau neintreruptu rdta osie loru éra clopotulu mare nici candu se misica ci in-dianulu care se ocupa de asta meseria léga limb'a clopotolui de o fune —si puno cu o iutiéla nespusa aerulu in o vibratiune înfioratdria pentru străini — dandu-li sonu cu instrumen-tulu seu celor'a laite, ce lucréza de sine.

Itali'a si Spani'a au si ele musica cotidiana de acést'a se vede tréb'a cà Mejico a facutu o copia fidela, cu deosobire cà indianii impiegaţi la acestu oficiu suntu mai diliginti.

*) De unu romanu fostu in Messicu.

In cetăţile Mejicului sunt deosebitu multe monastiri — atatu barbatesci catu si femeesci — pe sate séu la tiéra afara nu se gasesce nici una. In Germani'a, Italia — si in Romani'a au sciutu santii fraţi a-si căuta locurile cele mai plăcute, pitoresci sî romantice d. e. Némtîulu, Tismana, Sinaia etc. In Mejico santiele loru nu s'au potutu duce afara indesierturi se-si espuna viéti'a cu indianii selbatici co n'au religiune, ba chiaru se-i si mănânce pdte de vii, — "nuj ci s'au pusu la orasie pentru cà au cugetatu Domnéloru cà binecuventarea buna, daca e buna, apoi si de dupa zidurile monastiriloru prinde radecine la păgânii de indiani. Firesce in monastire ei ajuta apoi convingerei morale si cu feliu de feliu de torture incuisitoriale, si afara de aceea la sine in casa aveau o esecutiva cumplita asupra barbariloru. Dreptu-aceea ori si care va privi o monastire din ver unu orasiu mejicanu, mai in graba va fi sedusu a numi-o forţaretia de catu cas'a lui Dumnedieu, daca nu oumva turnurile si clopotele nu lu vor face a-tentu, si apoi positiunea ei totdeun'a daca vei căuta o puntu multu pucinu strategicu, — cum nu potea fi altmîntrea pentru cà spaniolii lui Carolu V cu focu si sabia au introdusu crestinis-mulu, comitandu barbariele cele mai crâncene si crudele. —

Dreptu-aceea tdte monastirile sunt indies-trate materialminte abundantu, in Puebla d. e. jametate otaru alu orasiulu e in man'a caluga-riloru si asiá mai departe. Jace in organisatiu-

nea diferiteloru schîturi calugaresci a se observa unii pre altii. Mi dise odată parintele calugaru Osonio, „Nu-ti poti închipui, Domnulu meu, ce intrige se desfasiura în lantrulu^muriloru noştri, cabalele, intrigele diplomatice suntu jocaria fa-tîa cu intrigele calugaresci in monastiri, si cine a potutu ajunge a fi măiestru in intrigele mo-nastiresci — acel'a pdte esiste ori si unde. La alegerile mai mariloru noştri se punu tdte me* dildcele in lucrare, si pentru aceea ni convine a avé monastirile in orasie, din causa cà se potu patrunde secretele cu mai mare usiurintia."

Cu tdte acestea sunt schituri misiunarie „de propaganda fide" pentru selbaticii indiani din nord-ostulu si sud-estulu tierei comancii — sî apacii, si indios barbaros, cari nu vor se scie pana acum de evangelia, dar fiindcà aceste misiuni sunt împreunate cu mii de mii dc neca-diuri sî suferinde, ba chiaru cu espunerca vieţii — asia comoditatea a preferitu a trai in orasie-si a se cugeta pentru misiunea interna.

In timpurile mai ndue trimitu americanii deNordu misiunari anglicani la acestî selbatici, si fiindu natur'a anglesa in ţdte relativu mai practica, au succese mai îmbucuratdrie. — In un'a din deputaţiunile acele ale indîaniloru selbatici ce veniseră a vede pre imperatulu Massi-milianu sciau deputaţii selbatici indiani cam dc comunu ceva anglesesce séu unele cuvinte pentru a se intielege celu pucinu. Interoalezu aci pentru oà se pare a fi paradosu cumca indianii selbatici nesupuşi de nimene a datu visita lui

larea referintieloru intreconfesiunali pe bas'a principiului egalei indreptatiri a cetatieniloru.

In siedinti'a din 11 iuliu c. n. se a-lese unu comitetu pentru afacerile confesiunali de 15 membri, intre cari superin-tendentulu S c h n e i d e r , profesorele de universitate J ä g e r si consiliariulu cons. A n d r i e v i c i u preuti;Ziblikeviciu,Sturm, Herbert, Herrmann, Dinstl, Rechbauer, Veichs, Mühlfeld, Kardasch, Seifertitz si Figul i mireni creştini, éra Curanda de confesiune mosaica.

Pre langa proieptului de lege men-tiunatu a Dr. Mühlfeld se dete comitetului si propunerea Dr. Herbst cu acea însemnare, ca se reporte, daca e de parère séu ba a compune legile speciali propuse de Dr. Herbst pre langa discuterea legei generali in afacerile confesiunali si şcolari pe bas'a elaboratului Dr. Mühlfeld.?

Comitetulu respectivu tienù luni in 3/15 iuliu a. c. siedinti'a prima, in carea apucandu mai antaiu cuventulu Dr. Mühlfeld, desfasiura, cà afara de partea a dóua din puntulu antaiu a propunerei Dr. Herbst, cu carea s'ar intielege si elu, cele lalte obiepte sunt cuprinse in proieptulu seu de lege pentru afacerile bisericesei si religiunarie, si asiá e de părere, ca se sté comitetulu pentru discuterea acestui proieptu de lege.

Dupa acést'a apucandu cuventulu A n d r i e v i c i u desfasiura in o cuventare mai lunga, cà mai nainte de tote ar fi se se lamurésca terenulu legelatiunii in a-facerile relegiunarie si bisericesei in a-celu modu, ca se nu se scape din vedere idéa unui statu constitutiunale creştin, precum se facù la discutarea proieptului de lege a Dr. Mühlfeld in siedintiele comitetului confesiunale din anulu 18 61, de óra-ce ide'a d e i s m u l u i generale, pe care terenu relegiunariu e compusu acelu proieptu de lege, ar vatemá simtiulu re-legiosu crestinu alu popóreloru :— din Austria.

Dr. Sturm aplacidà cele vorbite de Andrieviciu intru acést'a, cà casatoriele intre Judei si Creştini nu ar fi neci de cum consulte; éra profesorulu Jäger se respicà, cumca afacerile bisericei catolice sunt degiá regulate si confesiunile, cele lalte, avendu lips'a de o regulare, se se interesedie sengure de acést'a.

In decursulu desbateriloru; care erau numai preliminarie, mai vorbiră

Massimilîanu facandu unu drumu preste 500 de milo (legua cu ' / 1 0 parte mai mica de catu mil'a austriaca) pedestru. Indianii au credintia ascunsa cumca ei totu vor se mai aiba odată unu imperatu propriu alu loru, care nu e ga-ciupin (gachupin) spaniolu — asia numescu ei in batjocura pro spanioli, ce va se dîca omu blastcmatu séu hotiu, buna dra ca romanii din Romani'a ciocoiu grecitu. Imperatulu acest'a va se vina de la resaritu, si se fie blondu cu ochi albaştri. însuşirile acestea le avea tdte Massimilîanu, si deputatiunea si-avù primirea sa cea mai splendida, prandi la més'a imperatésca si se intdrso cu o mulţime dc daruri imperatesci. — Monastirile, ca se inchiàmu cu tcm'a acést'a, sunt zidîtc imposantu; în înterioru se crucisiéza ambite peste ambite, cu refcctoriele dormitdrielc, biblîotecelc loru (daca se potu numi «stfoliu) mai de parte daca vei căuta la individu călugări apoi ti se va presintá scraofa; grandiosita-tca, strălucirea, avuti'a etc. sunt, lucruri cari so tienu de comunitatea monastirei — dreptu-aceea bisericile si capelele au o avuţia nespusa in auru si argintu si mărgele sî sfite, ambitele comune suntu prè frumosu decorate.

De unu timpu i edee multe obiepte mas-sive de auru si argintu s'au espatriatu in Ban-ca de Londonu, cu deosebire pre candu Santa Anna presiedintele-dictatoru, voi se-si intînda man'a sa cea „nesatidsa" la capitalurile de „manu muerta" (mana mdrta), sub pretestu de a prelucra acele-si obiepte, fiindu din vechime,

Nu stà la indoiéla, cà in unu statu ju r i dicu, ale caruia popdre sunt de mai multe confesiuni creştine, cari nu se deosebescu pr in ade-veruri fundamentali ale crestinetàtii, nu pdte se fie vorb'a de o biserica de statu sengura séu mai vertosu îndreptăţită, neci de o tolerantia vitrega a celora lalte confesiuni orestine; dara de la unu confesiunalismu crostinu strinsu a trece de o data pe terenulu unui deismu pro-blematicu, carele o in ochii popdreloru o cimilitura, mi se parc a fi o săritura pré cumplita si daunacidsa chiaru pentru moralitate in mass'a popdraloru.

Afara de mărturisitorii creştinismului si de Judei nu se afla in Austria alte relegiuni îndreptăţite, celu putîenu nu sunt cunoscute in publîcu. Fiindu asiá dara numai vorb'a, cà ce feliu do pusetiune so aiba în venitoriu mărturisitorii legei mosaice pre langa ceia ai evange-. liului, nu s'ar face neci o îndestulare confesari-loru legei mosaice, daca pr in legile statului s'ar concede d. o. casatorî'a confesariloru mosaici cu cei creştini, din contra ar fi acést'a unu atacu si asupra creştinismului si asupra judaismului.

Eu stau asia dara vertosu pentru aoeea, ca la compunerea proiepteloru de legi in afacerile rolegiunarie si bisericesci se nu se adopteze terenulu deismului generale ci terenulu unui statu constitutiunale crestinu si asiá se se compună dupa principiulu egalei îndreptăţiri a tuturoru confesiunilöru creştine legile referitdrie la pusetiunea bîsoriceloru creştine; éra spre regularea pusetîunii cetatiano si drepturiloru civile a confesariloru legei mosaice so se compună unu adictu, confesiunale separatu pentru Judei .

Bras iovu iuliu 1867.

(In caus'a alegerei de preotu la beseric'a San Nicolae. Afaceri scolastice si negotiatoresci.) Deosebite terene sunt si la noi ca si la alte naţiuni culte, pe cari s'au si-litu ele, se naînteze. Inaintaudu pe unulu si re-manendu cu altulu inderetu, nu e destula do-véda de propăşire. S'a interesatu dmenii noştri si dc celu eclesiasticu, la care putinu cugeta fraţii noştri din Romani'a; ei putinu se intere-séza, ca so aiba pastori spirituali, cari se pdta corespunde chiamaroi loru. — La noi nu asiá, tocmai ce s'au scrisu in jurna le chiar si despre caus'a unei parochîe singuratece, au doveditucà se intoresédia dmenii.

Deci daca s'a scrisu chiar si in acésta fdia nr . 69 despre sinodulu parochialu si alegerea de alu treile parocu la S. Nicolae, afle D D . Cetitori, cà nu s'a scrisu din patima ori care-va fi scrîsu, atatu aici catu si in altu jurnalu , neci din aperarea partidei sale, fiindu cà cu n'am simtitu aici partide, asiá dicendu pe fatia, ci s'a scrisu — dupa cum credu eu — din zelu do înaintare si propăşire, chiar daca mai antiertiu s'au adunatu totu pentru acést'a subscrieri despre ulitie ocolindu sinodulu parochialu. Scaunulu archiepiscopescu inse a indreptatu acelo subscrieri la sinodulu parochialu, care dupa cum se aretara in nr. 69 alu acestei foi,

astfelu a si esecutatu alegerea. 1 — Cari cunoscu biseric'a S. Nicolae dîn Brasiovu, cundseu în câtva si ce bărbaţi au avutu' ea in trecutu, ca pastori, voiu se dieu bărbaţi demni, si cu tdte acestea numai Sincai ni-a spusu ceva, ce are ea in archiv'a ei cea vechia pe de o parte, pe de alt'a, cari cunoscu poporulu tiitoriu de acésta biserica, din care trei parti din elu e de totu lipsita si fara carte, avendu lipsa in totu tîm-pulu ca preotulu se fie cu elu, se-i arete moralitatea si medildcele do nutrementu, se-lu împingă a propasi, ca pe celu ce nu scie de cc se so apuce, fiindu cà pamentu n'are, profesiune inca n'a invetiatu, de aceea ascépta totdeuna numai invitarea cuîva pentru lucru cu manile.

— Aceşti domni oari cunoscu acestea, credu cà si-au facutu idea cà la noi nu sunt partide oi a fostu o colisiune in alegere. Se cugetau, alege-vomu barbatu cu facultăţi dintre DD. Professori ai gimnasiului, cu care se aratàmu cà întiele-gemu spiritulu timpului, si se progresàmu fiindu cà unu atare va cuventá sî va scrie etc., séu vom alege pe acelu betranu invetiatoriu care are încrederea poporului, fiindu cà a cres-cutu pe mulţi poporoni si pe multe mame din fiii acestoru parohieni, si astfeliu elu cu încrederea acést'a, sciind'o folosi, va poté lucrá multu. Eca aci in acésta colisiune s'au impede-catu bărbaţii noştri cari au conceputa concur-sulu de preotu fora conditiuni, aci inteliginti'a si din asta causa s'a scrisu intr ' unu ju rna lu séu altulu. Eu inse mî-am formatu credinti'a, cà avemu si noi o lego bisericésca, făcuta de sinodulu din 1863 pentru căuşele parohiale etc. se abstragemu de la tdte si se o tienemu sânta ca pre o lege, cà altfeliu numai potemu dedá pre poporu so respeotedic acést'a. Acum daca s'au paditu séu nu tdte formele acelei légi, fatia cu acésta alegere, noi nu mai amintîmu, fiindu cà lucrările sinodului s'au primitu de bune. Protopopulu locului D. Iosifu Baracu, care ou-ndsee deplinu acestu poporu, caruia i-a servitu aprdpe la 30 de ani dandu^si silinti'a pentru progresu, daca nu i s'a'ascultata vocea lui, ori cate sobdre ar fi mai urmatu, totu acestu resul-tatu erá se fia. Archipastorulu care fù in dilele trecute in mediloculu nostru, s'a incredintiatu de tdte acestea. Densulu a primitu diferite de-putatiuni si li-a respunsu cumca consistoriulu metropolitanu va cssaminá alegerea, si elu e tare pentru formele legali. Astfelu precum vre ca cu bărbaţi versaţi in cultur 'a mai nalta se înzestreze bîseric'a, pre atat'a e detoriu a pri-veghiá ca so sc rémunère si ustanelele celor betrani. Cu tdte acestea densulu nu se abatc do

la lege. — Dupa lege, maioritatea voturiloru

o a primitu D. Androno asiá déca s'au paditu

fdrmelc, etu va fi la postu. Si bagu de sema cà

pre candu so vor ceti acestea, elu va fi ieroto-

nitu. Acestu preotu si-a facutu gimnasiulu dupa

sistem'a vechia si a ascultatu cursulu clericalii

totu dupa acea sistema; apoi a fosta ca invetîa-

toriu mai mulţi ani, in catu desi s trai nu cu loculu nascerei totuşi si-a facutu popularitate p r i n portarea sa recomendandu-se ca omu biserîcescu.

— Spre a folosi destulu acésta popularitate si

Schneider, Ziblicheviciu, Figuli, Car-dasiu, Herbert, Dinstl si Curanda, mai toti cam in acelu intielesu, ca deocamdată se se recomande casei compunerea de legi speciali conformu propuneri Dr. Herbst, totuşi inse se nu se amâne discutarea legei generali pentru afacerile religiunariè si bisericesci, si intru acést'a se intielése in urma majoritatea.—Dorimu comitetului suceesu la compunerea de legi bune si de folosu, de cari avemu lipsa si le si asceptàmu cu nerăbdare in căuşele confesiunali si scolarie.

Cuventarea dlui S. Andrieviciu privindu direptiunea comitetului in căuşele con

fesiunali.

Mai nainte de ce va intra comitetulu in des-baterea proioptului de lege in afacerile relegiu-narie si bisericesci, fie acele generali séu numai speciali, mi se pare a fi do lipsa resolvcrea unei întrebări prel iminarie carea c totu o data si fundamentala. Resaro adeca întrebarea, daca legelatiunea la emiterea dc legî in afacerile re-ligiunarîe si bisericesoi arc se se puna pe terenulu deismului generale? au cà are se sté pe terenulu unui statu constitutiunale crestinu?

Daca intielegu eu bine proieptulu de lege, compusu do Dr. Mühlfeld si discutata in anulu 1861 de unu comitotu confesiunale, nu remane la indoiéla, cà in totu cuprinsulu lui, precum ni stà si acum înainte, s'a scapatu din vedere ide'a unui statu constitutiunale crestinu, de dra-ce neci in testulu acelui proeptu de lege ncoi in reportulu de motive nu aflu terminatiu-nea: relegiunea crestinésca séu biseric'a crestinêsca, ci numai numirea generale : re-legiune biserica si asociatiune.

Ca crestinu si ca preutu alu bisericei or-todocsc orientali sum departe de a apuca cuventulu in contra unei emancipări cetatiene corespundiatdrie a Judeiloru si a vatemá prin ast'a porunc'a amarei càtra aprdpelo. Totu asiá do putienu me intielegu cu acea doctrina, dreptu carea in favdrea unei biserice confesiunali ar suferi dauna vederata caus'a generala a creştinismului, éra do alta parte s'ar margini conceptulu uncî biserice creştine, carea este a-dunarea tuturoru credinciosiloru do ace'asi confesiune, numai la organele ierarchici si in con-secintia mai departe nu s'ar concede credinciosiloru neci in acele caşuri unu cuventu, candu e vorb'a a cere de la turm'a cea cuventatdrîa lan'a sî laptele.

Cu tdte acestea inse nu me potu neci dc-cum invoi cu eugetulu de a renuntiá la ide'a unui statu constitutiunale crestinu in Austria si ou afirmu cu tdta securitatea, cà deismulu, prtícum este elu luatu de basa in proieptulu dc lege mentiunatu, cu o esceptiune fdrte mica, ar produce la tdte popdrele din Austria scandala, contradicere si banuéla aspra.

dupa gustulu poporului care s'a mai civilisatu si módernisatu. In Tlascala, vechi'a republica aristocratica, carea a primitu mai antaiu pe cu-ceritoriulu Hernan Cortéz, fiindu in lupta in-versiunata cu imperatulu azteciloru Montezuma (recte Moctezuma) esiste astadi inca oonvontulu de pre t impurile acelea cu avuţia nespusa, dintre caro multo amintiescu numai un'a adeca icdn'a p rè sântei Marie in mărimea naturala, îmbrăcata in hainele cele mai scumpe, care are si ddua hrazlete pretîuite la unu milionu si ju-metate dc dolari.

Cum am disu, o mulţ ime de aceste obiep-te a calotoritu în Europa „pentru modernisa-rc" si au remasu cele scumpe a colo, éra inde-reptu s'au intorsu obiepte falsificate do arama seu altu ceva metal u stralucitoriu. Esportulu acest'a a durata dre3Í catu timpu pana candu tigruju de Santa-Anna simţise tréb'a si a opritu esportulu cu pedéps'a confiscarei. U n u altu co-r olar iu la avuti'a monastiriloru c urmatoriulu. Monastirea Guadalupc langa Mejico împrumuta guvernulu i mejicanu pre candu avea resboiu cu americanii la 1847, cari intraseră in tiéra, unu miliouu si jumetato de dolari din cuti'a monastirésca pentru sustienerea armatei. —

Schituri le n u sunt prè rigurdse in disci-plin'a loru, pent ru aceea nu se mire nimene cà va aflá cate unu gourmand calugerescu, care si-are si locuinti'a sa particulara in orasiu mobilată de multo ori cu unu lussu sardanapalicu.

De aci urmez» cumca politi 'a capitalei

nu arare ori afla cate unu santu părinte in veri o spelunca spurcata séu la roulette, séu jocandu rol'a unui trovatore in praxi, si-lu conduce urmandu-si oficiulu la adapostu, pentru ca in diori de diua se-lu trimită mai mari-loru sei spre pedépsa esemplara, déca nu cumva a facutu vre o gresiéla criminala. Cu acést'a s'a finita proccdur'a si niminea nu mai scie nimica ce s'a intemplatu. Dara vai! aceluia, cum mi istorisise unulu din cinulu calugarescu, care ar cuteza veri o gresiéla contra mai mariloru sei, séu care ar cutezá a denunciá cc-va din inte-riorulu monastirei. Acel'a neci o dra buna nu mai arc. — Neci unu chinu nu pdte fi mai in-fricosiatu si infioratoriu de catu a fi silitu a jacé pe pragulu sălci de mancaro si a fi calcatu de toti cati mananca, intrandu si esindu, séu pdto esiste ce-va mai barbara pedépsa de catu pusu la ieslele vitoloru cu unu frenu in gura a manca dupa mărimea pedepsei trei patru dile mâncarea cailoru, adeca secara. —

(Va urmá.)

Orele de recreatiune d e

Ludovicu Guicciardini . (a vedé nrii 68—74.)

Precum e sementi'a ce se arunca asié resare fruptulu.

Voindu Servîlîu a descuviintiá o lege ce o propusese Pinariu, dise: spune-mi Pinarie,

daca io voiu vorbi contr'a ta, vei gra i tu reu despre mine? Precum va fi sementi'a ce vei arunca (respunse Pinariu) asié va resari fruptulu.

Pentru lucrurile oprite se aprinde dorinti'a omului.

Cata potere are libertatea in omu, si cum se aprinde pentru lucrurile oprite, se pdte judeca din acestu essemplu: F u in Arezzo, inca pre t impulu nostru, unu omu betranu, care nu esise neci odată din orasiu, ceea ce audindu ca-pitanulu, intr 'o di lu chiamà din gluma la sine, si-i dise cumca a intielcsulu cà olu esîe adese ori din orasiu pentru a vorbi cu nemicii. Be-tranulu mirandu-se se jura p re toti santii cà in viéti'a sa n 'a esitu pro pdrt 'a orasiului; dar ca-pitanulu prefacendu-se a nu-lu crede, i opri subpedépsa grea a e3Í afara. Bet ranulu , cape-tandu porunc'a de oprire, i se aprinse dorinti'a catu in diu'a urmatdria fu găsita afara dîn orasiu.

Grati'a regésca trebue mesurata cu avuti'a celuia ce dà, nu cu seraci'a celuia ce primesce.

Perilu, unulu din amicii lui Alessandru celu Mare, i cerü bani ca se dee zestre fiici sale, deci Alessandru demanda se i se dee 50 de talanti , dar Peri lu dise cà i-e destulu 10. Te credu fdrte, adause Alessandru, cà tie ti-e destulu a avé diece, dar mie nu mi se cuvine se-ti dau asié de putienu.

încredere a noului preotu, ni am luá voia a-1

recomanda intre alte numai ceva, cà mai antaiu se se silósca a sterpi ooncubinatele, apoi se duca pe fiii parocheniloru sei, cari au esitu din sed-lele normale aplicandu-ila maeştrii si profesiuni si a treia so cerceteze locuintielo loru desu cu tréba si fora tréba ca astfeliu cu dogén'a si genarea ce va face persdn'a sa, se sterpésoa certele, beti'a si lenea unor fii sufletosci ai lui , recomandandu-le activitatea sotîeloru loru cari pe mulţi nu-i lasa a ajunge la sapa de lemnu. (Asemene îndemnări vor fi bine venite si altoru preoţi. Red . ) Si astfeliu se domolésca căuşele matrimoniali de cari s'au scarbitu D D . P r o topopi.

Langa acestea adaugu ceva si de pre altu terenu. Desi credu cà s'a scrisu despre resulta-tulu scdleloru de aici despre cssamenele gimna-siale, si normali, totuşi credu cà merita a aminti si despre alte essamene din sodlele populare sî comerciale. Esiste o scdla comerciala infiintiata de catra gremiulu nogotiatorescu, care este cum este si are 9 elevi, si alt'a populara afara din cele din Suburbiu totu cam cu atati elevi, si cu 4. professori, de la amendau a acestea nu sciu resultatulu. Sciu inse cà D D . negotiatori s'au jertfita pentru alte ram u r i , éra pentru ramulu negotiatorescu inca putinu s'au ingrigitu. Tragemu atenţiunea cà vietiuescu in loculu negotiului si mano vine drumulu de feru, li aducemu aminte cà poporulu diu Suburbiulu de sus catra nimioa n'are aplecare ca catra negotiatoria. Asiá atingu ze-lulu Dloru pentru punerea in lucrare a uneî scdle reali pentru care am auditu si din D D . Negotiatori greci cà pre langa studiele desemnate in Testamentulu nemoritoriului Principe Gr. Brancoveanu, sunt aplecaţi din banii ace-luia-si fondu, care a crescutu, a infiintiá si o atare scdla reala ne aperatu do lipsa. Deci lucrare catra progresu, catra luminare, po ori ce terenu si in tdte specialităţile e chiamaroa a-cestui evu si aceloru viitori.

Resinar i , 1/13 iuliu 1867.

„Finis coronat opus."

(Essaminele semestrali) de véra la scdlele normale publice din opidulu Resinari s'au tienutu in 21 si 22 iuniu a. c. st. v. sub presiedinti'a P rè Onor. D . protopopu I o a n o P a n o v i c i u ca Inspectoro districtual u de scdle,

in presehti 'a D-lui directore N . Miheltianu, a

mai mulţi stimaţi parochi si alti onoratiori din comuna.

Miercuri pana la médiadi s'au esamînatu elevii din clasea I de fetiori, elevele din clasea acestei-a paralela de fetitia, si din cl. I I dc fe-tiori; dupa médiadi elevele din olasea. I I de fe-titie, asiá numita „de lucru de mana."

Jo i nainte de médiadi de la 6 % dre i n -cependu pana la 2 dre dupa médiadi s'au esamînatu in continuu Clasea I I I si a I V .

In clasele d'antaiu paralele, elevii si elevele au respunsu cu toţii bine si fdrte bine. Cei

Avaritl'a straordinaria a unor'a.

Bernardu de la Lovano avea datina (casi mai tdta generatiunea unor'a) a pr imi purure sî a nu dá neci-odata. In asta datina erá atat'a do tenace, catu stete trei dile în t regi intr 'o grdpa, pentru ca se nu dee mana celor'a cari voiau se-lu tragă.

Fericirea si nenorocirea de eomunu schimba na-I tur'a ómeniloru.

Rubertu alui Pandolfu Pandolfini vor-bindu despre fericirea si nenorocirea dmeniloru, si cum cést'a si ceea potu schimba multu natur 'a si portarea, afirma cu istetia cà nu este minune , càci a trece din o conditiuho (rangu) intr 'al t 'a , e casi a merge din o tiéra in alt 'a, unde de necesitate trebue so gasésca altu aeru.

Diferite datini ale Domnitoriloru, dupa, diferin-ti'a naturei loru.

Pap'a Nicolae I I I din famili'a Orsini, omu invetiatu si de cele mai bune moravuri , alunga din Roma pre advocaţi, notari, procuratori si asemene dmeni , dicendu cà traiescu din sângele dmeniloru seraci, dar Martinu IV, urmatoriulu l u i , abiè ajunse la pontificatu si-i rechiamà dicendu proverbialminte cà ci apera

astadi pre unulu, mane p re altulu.

d'antaiu sub conducerea invetiatoriului Ioane Petrascu. Erau de mirare scrisorile de esaminu a fetitieloru mioutie din clasea acést'a paralela. Regularitatea distinsa si curatieni'a caligrafica atatu in formarea literiloru, catu si a trasure-loru fine si apesate precum si proportiunea a-cestor'a i-castigà D-lui adiunctu si représentante comunalu Petru Bancila, lauda si multia-mire. Totu asemene si in tdte respunsurile au urmatu si cu fetitiele din cl. II numita „de lucru de mana,11 dupa médiadi, caror'a obiectele de invetiamentu li-se predara do catra toti inve-tiatorii institutului afara de direct, si adiuct.

Pe ddue mese se représenta espositiunea de manufacturi frumdse si splendide ale acestoru eleve, unde se vedea emulatiunea de dili-gintîa, capacitate si măiestria în cusutu, împletitura de mana pe acu, brodarituri si altele se-varsite de catra degetele cele fine si plăpânde ale fetitieloru de 8—11 ani, sub conducerea invetiatdrei Maria Borsiovai.

Altu felîu in cl. II de fetiori. Respunsurile cele slabe si mai alesu din abecedariulu germanu si gramatic'a romana precum si scrisorile cele neglese, inrosi fetiele tuturor'a, cari cu privirea Ia pamentu aretau semne de nemul-tiamire pentru invetîatoriulu de clase I. M.

In clasaa III au mersu tdte bine, afara de Religiune care, acést'a in clasea a IV s'a predatu dupa unu manualu scrisu si compusu dupa volnici',» D-lui catichetu, fara concesiunea si binecuventarea supremei Inspectiuni şcolare si a auctoritatiloru bisericesci mai in alte. • • . — . — • din care obiectu capitale de invetiamentu urmau respunsurile fdrte greu, numai silite si de catra cei mai mulţi elevi mai nemica. Se intielege de sine neplăcerea ascultătorilor u, cari, din intimplare, la religiune — fiindu de déminétia fdrte si tocma la inceputulu csaminului — au fostu fdrte pucînî; éra neca-diulu D-lui catechetu I. D. si a invetiatoriului de clase N. M. se potea ceti din faci'a si de pe fruntea acestor'a, esprimendu-si nemultiumirea totu-odata si D. Presiedinte.

In cl. IV inse, si cea mai de pe urma, respunsurile cele escelinte a eleviloru au indul-citu si mangaiatu inimele tuturor'a, atatu a a-scultatoriloru, catu si a Dlui presiedinte, a Dlui directorc, si inai cu séma a neobositului inve-tiatoriu de clase D. PetruSantionu, carele in toti anii a dovedita in fapta* desteritatea, capacitatea demnitatea si docilitatea.

Numai aci s'a potutu vedé resultatulu metodei cei bune si a dielului mare in Împlinirea ou scumpatate a misiunei cei grele de in-vetiatoriu. Respunsurile din Religiune, din Gram. romana, din Gr. germana si computu (din cele ddue de pe urma mai multu in limb'a germana cu o pronunciare corecta) precum si cele din Geografi'a generala (ne fiindu timpu a se luá si geografi'a patriei), pre langa acea varitate, cà întrebările curgeau ca pldi'a si din partea Dloru ascultători, care şcolarii cu promptitudine si curagiu negandindu-se multu le respundeau, au incantatu si farmecatu inimile tuturor'a fiindu convinşi de adeverulu, cà in clasea acést'a se'a corespunsu deplinu scopului institutului scolariu de norma, si cà şcolarii sunt bine pregătiţi pentru a poté înainta si a se sustiené cu progesu bunu si la alte scoli gimnasiale.

Pre langa aceste, ddue declamari (pentru scurtarea timpului nu séu potutu dice mai multe) Un'a: „Stefanu celu mare siSahastrulu" alt'a: „Mihaiu vitédiulu si boieruluDobricianu" ambe poesii lungi, rostite de catra doi elevi intr'unu tonu naturale de elocintia si chiaritate in intielesu, care au uimitu pre toti in ascultare, au datu dovedi Învederate si de tari'a memoriei ce posiedu elevii din clas'a acést'a.

In fine cordn'a esaminului in acesta clasa a pus'o zclosulu, neobositulu si bunulu nostru invetiatoriu de clase prin o cuventare a sa fdrte potrivita, sî petrundiatdre, care i-a sece-ratu lauda si aplause de bucuria si multiamire din partea tuturoru celoru foşti do facia.

Despre adeverulu acestor'a, dupa validitatea loru insirate in minimum martore nepărtinitorul este Prà Onor. D. Protopopu Ioane Panoviciu, cu fostu Presiedinte la aceste esa-mine, carele nu si-a crutiatu frumdsele batra-netie a nu lipsi nici unu monumentu din vedere cu ascultarea, cercetarea si atenţiunea in-tielépta pana in fine la aceste esamine.

A treia di dupa esamine, sambeta, fiindu si „Serbarea Nascerei Sant. Ioanu," dupa finirea Bervitiului dumnedicescu, inaltiandu-se cu ingenunchiare la tdte SS. biserici de aici, ro-

gatiunea de multiamita pentru ajutoriulu lui Domnedieu reversatu in decursulu anului scolariu asupr'a invetiatoriloru si a scolariloru, s'a urmatu festivitatea şcolara pentru cetirea clasi-ficatiuniloru si împărţirea premîeloru eleviloru diliginti, cu o ceremonia frumdsa. S'a intonatu

multe piese natiunale decatra toti elevii mai şcolari intr'unu coru si o voce, si s'a rostitu o cuventare de catra Directorele scdlei, si de catra Paroculu locale, Parintele Ioane Bratu, precum si mai multe declamari de catra elevii din tdte clasele. —

Cu acestea s'a incheiatu anulu acestu scolariu la scdlele normale cu publicitate din acesta comuna, mai adagendu-se o versta de cultura si de ani tineretului nostru scolariu de aici. *) — ih

M e s s i c u .

Imperatulu Massimilianu a fostu judecatu la mdrte de catra tribunalulu militare in ndptea de 14 iuniu, judecat'a s'a intaritu in cortelulu principale in 15 iuniu, si erá se se esecute in 16 iuniu, candu la demandarea lui Juarez se amena pana in 19 iuniu.

Imperatulu cu cati-va oficiri ai sei, fura mai antaiu închişi intr'o beserica paresita, se culcau pre pamentulu golu, nutrementulu oe-lu primiau nu merita acestu nume, ap'a li se dá in buti demanéti'a, carea apoi curundu se im-putiá de căldura si făcea vermi de nu potea fi bcuta. Oficirii fura transportaţi d'aci in ăb-sclinite ronduri, in urma pre Imperatulu lu duseră la temnitia separata, erá morbosu de d'senteria si nu-i deduse medicu in beserica. In temnitia i se permise medicului a merge, precum si unui privighiatoriu, dar nu se curăţia nemica in temnitia, (acést'a va se dica multu, considerandu morbulu numitu). Si in aerulu acestu coruptu, Imperatulu se insanetosiá, si afora de medicu si privighiatoriu lu mai cerceta generalulu republ. Escobedo (mai nante pastoriu de muli apoi advocatu) care i dise felu de felu de baţjocure pana si cane. — Pe 16 iuniu, candu erá se se esecute sentinti'a Imperatulu se mai insanetosiase, generaliloru sei Miramon si Mejia Ii pasa putienu de rane. Asceptau in fie-care momentu se-i duca Ia loculu ossecutarei, pazele Ia usia vorbiau cu graiu mare despre uciderea ce ascépta pre viptime. Sosi telegramulu lui Juarez care amena esse-cutarea.

Acum representantele Prusiei br. Magnus fece protestu solenu contra acestei barbarii, dupa ce cei judecaţi au suferitu odată fric'a de mdrte, ceru in numele umanitate!, civilisatiu-nei agratiare, insirà curţile europene cari mai tdte sunt consangene lui Mass. si nu vor lipsi a dá garantie cà elu nu va nelinisci repnblic'a.

La acést'a Magnus primi respunsu. „San Luis de Potosi 18 iuniu. Baronului Magnus in Queretaro: Ni pare reu, dar la telegramulu dtafe de ieri, trebue se-ti respundu casi alaltăieri, presiedintele republ. e de părere a H U poté dá pardonu lui Massimilianu de Abis-burg, considerandu dreptatea si necesitatea a asecurá in venitoriu pacea republicei. Primesce sel. Lerdo de Tejada."

Despre eseoutarea sentintiei a facutu Escobedo urmatoriulu raportu catra minis, de resb. *

„San Luis do Potosi 19 iuniu 1867.

Cetatiane ministru de resbelu! La 14 1. c. 11 dre ser'a tribunalulu militare a judecatu la cea mai aspra pedépsa a legii pre Massimilianu de Absbûrg, Mihaiu Miramon si Torna Mejia. Piindu sentinti'a intarita in cortelulu principale, deci s'a datu ordine de essecutare, dar la de-mandatiunea prè naltului guvernu s'a amenatu pana astadi in 19, sunt acum 7 dre demanéti'a si acést'a e dr'a in care Massimilianu fu îm-pusoatu. — Voiesce a incunoscintiá despre a-cést'a pre cetatianii republicei. Escobedo."

Miramon si Mejia au fostu degradaţi si împuşcaţi din deretru. Imperatulu fu impuscatu de nainte. Cuvintele lui ultime fura: „Sermana Carolina!"

Intre papirele lui Mass. s'a gasitu o de-pesia catra Viena, trimisa nante de judecata, in care dice:

»Sum prinsu, dar n'aveti frica, tratéza cu mine in modu ce nu vatema legile si dati-nele popdraloru civilisate. Massimilianu."

*) D. coresp. ni-a trimitu si numit'a cuventare a dlui invet. De va permite spatiulu, va aparé in foisióra.

Red.

Pre semne elu atunci inca spera oà nu va fi judecatu, nu cunoscea pre selbateculu de Escobedo, care amenintiá cà rescdla armat'a sa a supra presiedintelui Juarez daca nu se va împuşca Mass. si acum amenintia cà va versa sângele tuturoru strainiloru ce se vor gasi in iMessicu.

Imperates'a Carolina la Miramare e si acum totu in trist'a stare a turburarei de spi-retu, si nu i s'a spusu nemica despre sdrtea sotiului ei.

Economia . Cale de feru in Transilvania. Actiunarii primului drumu de feru in

Trni'a avura in 17 1. c. (mercuri) o adunare generala. Presiedintele conte Chotek deschise adunarea cu o cuventare in care istorisi inceputulu intreprinderei, aretà stadiulu de astadi si prospectele de unu resultatu bunu. Secreta-riulu generale Carolu Freund ceti raportulu senatului (comitetului) de administratiune, spu-nendu cu numere totu ceea ce dise mai nainte presiedintele. Din acestu raportu estragemu: Lini'a principala Aradu — Alba-Julia (Bel-gradu) trebue se fie gata si se fie predata co-municatiunei pana la finea anului 1867. Clădirea drumului e încredintiata fratiloru Klein, cari pentru acést'a vor primi 31 de mi-lidne in acţiuni si prioritàti, dar acestu salariu li se va dá numai in mesur'a in care vor fi gafa cu lucrulu.

Cati-va membri întrebară cum de s'a datu clădirea fora de licitatiune, cum se invoiesce statulu la asiè ceva càci si elu licitéza la între-prinderile sale? respunscra delocu alti membri cà tdte sunt bine, garantie sunt, si inca deto-rescu multiamita senatului, la ce secretariulu mai aduse cà intreprindiatorii au datu cauţiune Vg mii. fl. in politie (litere de cambiu, Weoh-sel), altulu replica cumca politiele nu sunt cauţiune. In fine trecură preste caus'a licitatiunci fora a mai face vdrba si lasara tdte precum a facutu senatulu. — Dupa desbaterea mai mul-toru cause menunte, adunarea se încheia.

Aradu, 17 iuliu 1867.

Audimu cà pe aiurea domnesce timpu ploiosu si impedeca pe economi intru adunarea grauntieloru, causandu-le totodată dauna. Din parte-mi afirmu contrariulu despre timpulu ce domnesce preste tienutulu nostru si caută se spunu, ddra cu putiena parère de reu, cà pe la noi nu a ploatu de curundu si avem unu timpu fdrte favorabilu treeratului dara mai putienu placutu pentru cucurudiu siogoritu.—In piati'a ndstra se vinde fdrte multu grâu nou, si are trecere buna cu pretiu urcatu, pentru cà de celu vechiu nu se mai afla. Se caparira pre sept. vr'o 4000 meti 88/89 Ü cate cu 4 fl. 60 cr. Secar'a se caparesce pre mediloculu lui augustu cu 2 fl. 30 cr., éra pre sept. cu 2 fl. 15; cea ndua o cumpera la fabrice de spiritucu 3 fl. 20—40 de metiu. Ordiulu nou trece cu 3 fl. 20—40 cr. Timpulu este limpede si cal-durosu, Muresiulu cresce. —

V A R I E T Ă Ţ I .

= Preoţi rom,, catolici — insorati. Itali'a unita cu libertăţile sale usioréza si preo-tiloru sarcinele ce li impuseseră Papii. Macaru din acestu puntu de vedere, caşetori'a civila a-nevoia va poté fi descuviintiata. Preoţii adeca se folosescu de casetoriele civile, cari acum sunt introduse în totu regatulu. Fiîndu aceste case-torii de unu caracteru civile, pana acum se crede cà nu potu influintiá pusetiunea loru be-sericésca. Asiè „Emancîp. catt." din Palermu insciintiéza cà s'a insuratu canoniculu Rizza din Siracus cu o fdsta calugaritia Carolina Picone, asisdere preotulu Iosifu Variale. „Amico del Popolo" însemna pre următorii preotî însuraţi: Nicolae Lazzazzera din Castellanetta, Leopoldu Perez de Vera fostu jesuitu, Giordani profes. de univ. Vechia inspect. scol. nor. Mellito prof, de univ. Pastiglione profesoru la liceulu de Mad-daloni si alţii. Nesmintitu cà incependu-se asta procedura, vor urmá-o acum si alti preotî, càci numai „inceputulu e greu."

= Ludovicu Kossuth fostulu dictatore in Ungari'a e candidatu de ablegatu dictalu in Vatiu (Waitzcn). In contra lui e o partita ce si are în frunte pre unu conte Károlyi.

= Ce necadiu e uniformba nőüa. Armat'a sassona face acum parte intregitdria din armat'a confederatiunei nordice nemtiesci sub comand'a suprema a regelui priisescu, deci armat'a sasc'sca trebui se-si faca uniforma prusésca. In asta uniforma s'a infatisiatu acum betranulu si eruditulu rege sassonu Ioanu la deschiderea solena a espusetiunei industriarie in Chemnitz. Privitorii observară ceva straordi-nariu la coifulu celu prusescu alu regelui, rapede vediù si prîncipes'a de tronu si-i dise: „tata, ti-ai pusu coifulu intorsu," la ce betranulu rege intorcendu-se catra cei din jurU-i observa suridiendu: „astadi am asemene coifu pentru a ddu'a dra, si anevoia mo potu deda."

= Ce tie turcului La esirca din pala-tulu de industria, unde Imperatorele si Imperates'a Francesiloru acompaniasera pe Sultanulu, Imperates'a aretase dorinti'a de a dá bra-tiulu Sultanului. Acest'a vediuse mişcarea ce ea făcuse, dar se facu cà nu vede, pentru cà Coranulu Iu opresce de a dá in pubiicu bra-tiulu unei femei. „Gaz. de Iasi."

= Reversare mare de ape & fostu in septeman'a trecuta in Galitia. A stricaţii drumulu catra Cracovia. Drumulu de feru Carolu-Ludovicu precum si Lembcrg-Cernàutî au pati-mitu putienu. Daun'a cea mai mare si infrico-siata a fostu in granele de pre campu, dar sum'a inca nu e constatata. Pentru a usiorá lipsele presinti ale locuitoriloru, guvernulu a trimisu 10.000 fl., éra comitetulu dietale a impartitu 6000 fl. Locutieninti'a a facutu raportu dreptu la Maiestate. Mai mulţi posesori mari si nego-tiatori s'au unitu in societate pentru a clădi unu drumu de feru de la Lemberg la Brody, ca asié sermanii dmeni se capete de lucru si pane.

= Petitiune catra Tiarulu. La Pra-g'a cerculéza unu proieptu de petitiune catra Tiarulu, in care cehii se plangu cà limb'a natiunale nu li-e considerata in universitatea de Praga, deci rdga pre Tiarulu se infiintieze o universitate panslava la Varsiavia, in care se sc propună si in limb'a ceha, si pentru unu asemene casu mulţi studinti din Praga sunt gat'a a merge la Varsîavia.

= Catu e de perfecta statistic'a Rusiei? „St. Petersb. Z." spune cà de câteva dile in guvernamentulu Archangel, cerculu Kern, s'a descoperitu unu „orasielu", despre a căruia esistintia guvernulu n'a sciutu nemica pana acum'a. Nesmintitu cà anessarea nu va so devina cestiune diplomatica.

Carsorile din 19 iuliu 1867 n. sér'a. (dupa ar «tare oficiale.)

Imprumutele de statut Cele cu 6% * n val. austr.

„ „ contributiunalí ti „ nóue in argint

Cele in argint d. 1865 (In 600 .'ranci). Cele natiunali ou 5% (jan.)

n metalice cu 5% „ n „ maiu—nov.

» 4 ' / ,% » n 4 % » B n 3°/o » •

Efepte de lo ter ia : Sortlle de stat din 1864

n n n 1860'/ s in cele intrege » n „ n % separata • • • » » 4«/ 0 din 1854 n » din 1839, »/ t „ bancei de oredet n societ. vapor, dunărene cu 4% • • n imprum.princip. Eszterházy à 40 fl n n » Salm à n n » cont. Palffy & » n n princ. Clary à n n n cont. St. Qenois à * n n princ.Windischgratz k 20 „ « cont. Waldstein à n „ n n Keglevich à 10

Oblegatiuni dcssarcinatóre de pamentu t

Cele din Ungaria „ Banatul tem n Bucovina „ Transilvania

Acţiunii A bancei natiunali

„ de eredet „ n scont „ anglo-austriace

A societate! vapor, dunar. „ n Lloydului

A drumului ferat de nord „ n r i stat „ n » apus (Elisabeth) „ fl fl sud „ » n langa Tisza „ » fiLemberg-Czernowitz

Bani i Galbenii imperatesci Napoleond'ori Frledrlchsd'ori Suverenii engl Imperialii rusesci Arglntulu

bani

62* 67*75 88* 81-76 67-50 66*60 59 — 49*26 43*50 32-76

75. 87 91 74-

141 126 86 < 90< 29. 26-26-22-17. 18. 12.

68. 68. 66-65.

60

60

706 • -184-60 620* — 103-75 4 8 0 - -172 — 168-50 236*30 1S9> 192*60 1 4 7 * -1 7 2 -

6*12 10*26 10-68 12-80 10*50

126 76

mari*.

52-50 58* — 88*50 83 — 6 8 — 67 — 61-80 49*76 44 — 83*25

76*90 87-iO 92 — 76 —

142 — 126*50 87 — 93 — 30 • — 26*60 2 7 - - . 33-50 18* — 19*50 12*50

69*50 68*60 66 — 66 —

708 — 184*70 6 2 4 — 104*25 482 — 170 — 169 — 236-50 140 — 193*60 U 7 . _ 173—-

6*14 10*27 10*76 12*88 10-60

126*25

Editor: Vasi l ie Grigorovitia. In tipografi 'a McclntlrisüToruT Rcdactoru rospundiatoriu : Giorgiu Popa (Pop).