Rãzboi laOlãneºti pe

izvoareleminerale

O singurã legede salarizare

pentru toþibugetarii

Vâlcenii s-aubulucit la

Bursa locurilorde muncã

Joc ºi voie bunã deIzvorul Tãmãduiriila Berislãveºti

Gripa porcinã setransmite de la om

la om

Fiecare cu damblaua lui!Carla Vasilescu

Bine zicea cineva ca omul la bãturã spuneadevãrul ºi se manifestã exact aºa cum esteel în esenþã. Nu am bãut niciodatã alcool aºacã nu ºtiu cum este sã fi beat, de fapt nicimãcar ameþit. Poate de aceea nici nu înþelegoamenii care beau peste mãsurã ºi se

îmbatã, ca mai apoi sã le fie rãu. Consider cãîºi fac rãu cu mâna lor. Dacã la bãrbaþi sãzicem cã mai tolerez o beþie, la femei acestgen de manifestare mi se pare de-a dreptulgrotesc. La sãrbãtoarea de la Berislãveºtiînclin sã cred cã persoana care a oferit unspectacol gratuit tuturor privitorilor era celpuþin ameþitã de aburii lui Bachus. Înclin sãcred asta pentru cã nu îmi imaginez cumaltfel ar fi putut sã pipãie sliþul unui ...

RADICALNoi luãm atitudine pentru voi!

Zia

r in

depe

nden

t

de VÂLCEA � Anul 4 � Nr. 164 � 28 aprilie - 4 mai 2009 � 0,60 lei

SPORTPAG. 11 - 12

DDii rreeccttoorr,,II ll ii ee CCoonnssttaanntt iinn AAVVRRAAMM

pag. 3 pag. 4

EDITORIAL RADICAL pag. 2

ADMINISTRAÞIE SÃNÃTATE

ZZeeccee ddrruummuurr ii jjuuddeeþþeennee,,îînn rreeppaarraaþþ ii ii !!

website: www. radicalonline.info

PPaagg.. 22Pag. 7

Pag. 6

Pag. 5

cmyk

cmyk

cmyk

cmyk

Vâlcea în timp real.www.radicalonline.info

Fiecare cu damblaua lui!Carla Vasilescu

Bine zicea cineva ca omul la bãturã spuneadevãrul ºi se manifestã exact aºa cum este el înesenþã. Nu am bãut niciodatã alcool aºa cã nu ºtiucum este sã fi beat, de fapt nici mãcar ameþit.Poate de aceea nici nu înþeleg oamenii care beaupeste mãsurã ºi se îmbatã, ca mai apoi sã le fierãu. Consider cã îºi fac rãu cu mâna lor. Dacã labãrbaþi sã zicem cã mai tolerez o beþie, la femeiacest gen de manifestare mi se pare de-a dreptulgrotesc. La sãrbãtoarea de la Berislãveºti înclinsã cred cã persoana care a oferit un spectacolgratuit tuturor privitorilor era cel puþin ameþitã deaburii lui Bachus. Înclin sã cred asta pentru cãnu îmi imaginez cum altfel ar fi putut sã pipãiesliþul unui bãrbat în vãzul tuturor. Nu suntpudicã, departe de mine acest gând, dar mi s-apãrut a fi un gest ostentativ fãcut parcã cunaturaleþea specificã unui om bãut. Apoi aceledansuri lascive pe manele care nu aveau nici înclin nici în mânecã cu ritmul muzicii. Femeiaaceea parcã gravita. Habar nu avea pe ce lumeeste, mai ales de ceea ce face. Mi s-a pãrut penibiltot acel spectacol ieftin ca de bodegã, iar spresfârºit chiar mi-a pãrut rãu de ea cum obatjocorea lumea pe margine. De la scârbã lamilã e doar un pas. M-a ºocat însã ºi atitudineabãrbatului care o acompania. Era aºa de mândrude el ºi mai ales de cum se miºca ea încât nu-iajungeai la nas cu prãjina, vorba românului. ªideºi toatã lumea vorbea de cuplul penibil, poatecã cei doi nici nu îºi amintesc de isprava lor saupoate sunt chiar mândri de ei. Am stat ºi m-amgândit dacã nu cumva sunt eu depãºitã de situaþieºi nu înþeleg mentalitatea de la sat. Cine ºtie cumpoate cã ea este vedeta satului acum, luatã învizor de bãrbaþi ºi curtatã. hanar nu am. Sincer,dacã aºa ar sta lucrurile înseamnã cã ne meritãmlocul cel din urmã în clasamentul Europei, cã nuam evoluat deloc ci mai degrabã am involuat.Trecând peste milã, grotesc, penibil ºi alte cele unlucru e cert:aburii lui Bachus fac prãpãd ºi nuiartã pe nimeni, fie cã e vorba de femei saubãrbaþi. Vorba popii: AMIN!

EDITORIAL RADICAL

Carla Vasilescu

ªedinþa operativã de luni aConsiliului Judeþean Vâlcea aconstituit un bun prilej dereîntâlnire a preºedintelui IonCâlea cu factorii de decizie din

instituþie precum ºi din instituþiile subor-donate Consiliului Judeþean. Fiind primaîntâlnire dupã sãrbãtorile Pascale, IonCâlea a þinut sã-ºi informeze colaboratoriidespre proiectele ºi realizãrile sau dorinþeledin ultima perioadã. “Deºi resurselefinciare alocate Consiliului JudeþeanVâlcea în anul 2009 sunt mici, inclusivacelea destinate întreþinerii ºi reparãriidrumurilor judeþene, o atenþie deosebitãam acordat-o executãrii lucrãrilor dereparaþii curente (plombãri pe drumuriasfaltate ºi pietruite) mult mai devremedecât în anii anteriori, cunoscând faptul cãîn perioada sãrbãtorilor pascale circulaþiape drumurile publice este mai intensã decâtîn celelalte perioade ale anului. Cu ajutorulRAJDP Vâlcea s-a efectuat ºi se efectueazãîn continuare întreþinerea îmbrãcãminteiasfaltice pe 10 drumuri judeþene, cu osuprafaþã totalã realizatã de 14900 metripãtraþi, acoperind peste 60% din lungimeadrumurilor asfaltate care necesitãasemenea lucrãri. Acþiunea va continua ºiîn aceastã sãptãmânã, deoarece doresc capânã la 1 mai sã realizãm peste 80% dinceea ce este prevãzut în program. Apoi, totRAJDP-ul s-a ocupat de plombareadrumurilor pietruite pe un numãr de 11drumuri judeþene cu o lungime deaproximativ 30 km. S-au mai realizatlucrãri de consolidare în puncte critice peDJ 658 Muereasca-Frãsinei, pe DJ 651Pãuºeºti-Mãglaºi-Mãnãstirea Jgheaburi ºipe DJ 646 Costeºti-Bistriþa-Arnota, peultimii 4 km spre mãnãstire.”, a declaratIon Câlea. Tot social democratul amenþionat ºi faptul cã a dat un ordin princare se interzice accesul pe aceste drumuria maºinilor cu un tonaj mai mare de 5 tone.

Master planul, tradus în românã!

O altã problemã importantã a judeþuluieste programul de finanþare pe care CJdoreºte sã-l depunã în acest an prin

Programul Operaþional Sectorial de Mediuaxa prioritarã 1 “Extinderea ºimodernizarea sistemelor de apã ºi apãuzatã”, în valoare de 100 milioane de euro.“Am organizat în acest sens o întâlnire cureprezentanþii Minsietrului Mediului,firmei de proiectare ILF Austria, ADI“Apa” Vâlcea, SC Apavil SA ºi SCAcvarim SA, directorii ºi specialiºtii dincadrul CJ ºi ai primãriei Râmnicului. Temaprincipalã a fost analiza stadiului deelaborare a documentaþiilor tehniceeconomice, respectiv a master plan, studiude fezabilitate, analiza cost beneficiu ºicererea de finanþare. Aceste documentaþiivor fi realizate de cãtre firma ILF Austria,în baza contractului încheiat cu MinisterulMediului. ªi tot în baza aceluiaºi contract,tot aceastã firmã ne va pune la dispoziþiemaster planul tradus în românã, aºa cum arfi trebuit, pentru a fi supus dezbateriipublice ºi aprobãrii Consiliului JudeþeanVâlcea. În data de 12 mai se va organiza oºedinþã de prezentare a master planuluipentru localitãþile cãrora li se adreseazã,

dar ºi respectarea termenelor de predare astudiului de fezabilitate în luna iunie ºipentru aplicaþia de finanþare în lunaaugust.”, a mai spus Câlea. Acesta îºidoreºte foarte mult ca în ºedinþa deConsiliu Judeþean de joi, sã fie aprobatproiectul de hotãrâre pentru contractareaunei finanþãri rambursabile interne în sumãde 25.000 lei pentru realizarea a douã mariprobleme: microcentrala hidroelectricã dela Cheia, de 68 megawaþi, unde se voraloca 68 de miliarde din împrumut ºireabilitarea totalã a DJ 643 limitã judeþ OltLaloºu-Gãneºti, în lungime de 26 km, undese vor aloca 182 miliarde lei vechi.Preºedintele CJ a cerut direcþiei Econo-mice din cadrul instituþiei ca pânã la 30aprilie 2009 sã fie deja demarate proce-durile pentru contractarea acestui credit.Imediat dupã terminarea acestei ºedinþe,preºedintele CJ s-a întâlnit cu directorulMinierei Berbeºti ºi cel al CET Govorapentru a rezolva unele probleme apãrute latransportul ºi depozitarea cãrbunelui peplatforma chimicã.

CCââlleeaa vv rreeaa ddrruummuurr ii ccaa îînnppaa llmmãã pprr iinn jjuuddeeþþ !!

• O secretarã a unuimare ºef de instituþie e atât de supãratã peun primar din nordul judeþului cã sã nu-lvadã în ochi. Cucuvelele de serviciu ne-auºoptit cã doamna e tare rãu pornitã pe edilulcare a îndrãznit sã-i vorbeascã urât latelefon. Cum se va solda operaþiunea“Delta Furios” vom vedea în curând! Nuaºa ai promis ‘iiºor?!

• Un mai nou politician a uitat sã-ºi maiplãteascã datoriile de prin campanie. Toatãlumea înþelege niºte chestii, neºte trebi’ dardã-o-n moaºe-sa de chestie cã s-a lungittaman la Sfântu’ aºteaptã. ªi sã vezi nenicãcum din portocaliu se face verde nenea cu

datoria când ºi-o vedea mândreþe decontract taman pe prima paginã! Dacã nesupãrãm tãiem ºi facturi de penalizãri, cãaºa scrie la contract! Cine are urechi deauzit sã-i spunã ºi tovarãºului! Bleah!

• Ne-a ºoptit un binevoitor cã unconsilier local cu faimã de bãtãuº e la unpas sã piardã un proces cu un poliþist.Marele ales local nici nu concepe sã piardã,dar surse demne de încredere susþin cãbalanþa picã în favoarea poliþistului care i-avenit de hac.Nasol momentul Gigicuþã tatãdacã se adeveresc spusele binevoitorilor.Cã la 11 dosare penale e cazul sã maiprimeºti o corecþie, nu-i aºa?!!! Aoleu!

• Ultimul banc în materie de politicã cebântuie taximetriºtii vâlceni îl are caprotagonist pe însuºi Traian Bãsescu. CicãBãsescu, Bush ºi regina Angliei erau în iad.Dupã un timp fiecare dintre ei vrea sã suneacasã. Bush era curios cum o mai duceObama ºi sunã în SUA. Vorbeºte vreo orãºi centralista iadului îi spune cã trebuie sãplãteascã vreo 20 milioane de dolari. Bushplãteºte dar înjurã birjãreºte. Peste alt timp,regina Angliei vrea sã vadã ce face Camilaºi sunã ºi ea. Vorbeºte vreo 2 ore ºi plãteºtevreo 50 milioane lire sterline. Înjurã ºiblagosloveºte pânã nu mai poate, darplãteºte. Vine ºi rândul lui Bãsescu. S-agândit el sã vadã dacã nu cumva Boc a maicrescut în înãlþime ºi sunã ºi el în þarã.Vorbeºte vreo 3-4 ore ºi întreabã centralistacât face. Rãspunsul l-a mulþumit pe deplin:Nu vã costã nimic domnule Bãsescu pentrucã, convorbirile din iad în iad sunt gratis!

AATTEENNÞÞIIEE LLAA ...... NNEEAATTEENNÞÞIIEE !!BBâârrffee,, zzvvoonnuurrii,, ...... rrããuuttããþþii

cmyk

cmyk

cmyk

cmyk

RADICALde VÂLCEA

EEddiittaatt ddee II VVCS RRm. VVâlceaDDiirreeccttoorr GGeenneerraall:: IIlliiee CCoonnssttaannttiinn AAVVRRAAMM

MMeemmbbrruu ffoonnddaattoorr:: Marcel VASILESCU

Editor coordonator:Editor coordonator:CCaarrllaa VVAASSIILLEESSCCUUCCaarrllaa VVAASSIILLEESSCCUU

carla_vasilescu@radicalonline.info

Redacþia:

Lucian AVRAM - lucian_avram@radicalonline.infoIlinca NEAGOE - ilinca_neagoe@radicalonline.info

Medeea MARINESCU - medeea_m@radicalonline.info

Adresa redacþiei: Str. Calealui Traian Nr. 125, Clãdirea

SOCOM, Et. I, Cam. 6

Telefon: 0350/71.99.98 sau 0374/00.11.37

Fax: 0350/81.43.80, 81.43.79E-mail:

office@radicalonline.inforadicaldevalcea@gmail.com

Potrivit art. 206 CP, responsabili-tatea juridicã pentru conþinutul ar-ticolului aparþine autorului. Deasemenea, în cazul unor agenþii depresã ºi personalitãþi citate, respon-sabilitatea juridicã le aparþine.

Noi luãm atitudine pentru voi

Zia

r in

depe

nden

t

LLLLaaaayyyyoooouuuutttt :::: LLLLuuuucccc iiii aaaannnn AAAAVVVVRRRRAAAAMMMM

WWWWeeeebbbb::::http://www.radicalonline.info

Tehnoredactare: Lucian AVRAMtehno@radicalonline.info

POLITICÃRadical www.radicalonline.info2 28 aprilie - 4 mai 2009

Carla Vasilescu

Sãrbãtoarea IzvoruluiTãmãduirii este înfiecare an prilej demare sãrbãtoare încomuna Berislãveºti.

Locuitorii comunei se strâng pe isla-zul comunal din satul Scãueni, laTroiþa Sfântã pentru a lua apã sfin-þitã, a fi prezenþi la slujba emoþio-nantã oficiatã de preoþii comunei ºi ase distra pe cinste pânã seara târziu.ªi în acest an, vinerea Tãmãduitoarei-a gãsit pe berislãveºteni la slujbaoficiatã de preoþii comunei. Peste200 de maºini au urcat dealurile ºiau umplut islazul ºi poiana dinScãueni. Zeci de oameni s-au înghe-suit sã asculte slujba ºi sã ia apãsfinþitã. Singurul parlamentar care aasistat la toatã slujba în mijloculmulþimii a fost deputatul CristianBuican. Dacã preoþii comunei au

þinut o slujbã frumoasã de îþi dãdeafurnicãturi pe coloana vertebralã,ºeful de post, Mihai Damian a ve-gheat la liniºtea enoriaºilor, alãturide alþi doi poliþiºti de la Sãlãtrucel.Dacã în anii precedenþi de abia ur-cau maºinile pânã la troiþã, acumprimarul Ion Buºagã s-a îngrijit cadrumul sã fie curãþat pentru ca toatãlumea sã urce. “Vã mulþumesc oa-meni buni cã aþi venit astãzi sã fimîmpreunã în aceastã zi mare. Îi mul-þumesc domnului deputat Buicanpentru cã se aflã în mijlocul nostru ºivã rog sã aveþi rãbdare, sã nu vã îm-bulziþi cã toatã lumea va primi bereºi mâncare. Vã mulþumesc încã odatã ºi Dumnezeu sã ne ajute!”, aspus Ion Buºagã, primarul comuneiBerislãveºti. Imediat dupã termina-rea slujbei, grãtarele au început sãsfârâie, paharele sã se umple cu bere,iar muzica sã cânte. Dupã ce a onoratcu prezenþa la eveniment, deputatulBuican s-a scuzat afirmând cã

trebuie sã meargã ºi la Galicea, undeeste o mare sãrbãtoare. ªi la Costeºtia avut loc o mare sãrbãtoare, înacelaºi timp cu cele de la Galicea ºiBerislãveºti, cetãþenii din Costeºtisãrbãtorind ºi Zilele Comunei.

Sã cânte muzica!

Invitaþii primarului Buºagã,consilieri locali, primari din alte lo-calitãþi, poliþiºti actuali sau foºti, jur-naliºti ºi alte persoane au luat loc lamasa din foiºorul realizat anul trecutchiar lângã troiþã. Ca de obicei, decând este primar al comunei, IonBuºagã a suportat peste jumãtate dincosturile evenimentului. Ceaunurilepline ochi cu sarmale, tocanã deoaie, ciorbã de burtã sau mici au fostgolite imediat. Ca ºi cele cinci bu-toaie cu bere care au fost date gatapânã la amiazã de cãtre localnici.Dorinþa cea mare a primarului ºi aconsilierilor locali PNL a fost ca o

formaþie de lãutari sã cânte pentrulocalnici cu ocazia acestui eveni-ment. Cântece populare româneºtiau rãsunat în toatã comuna, iaroamenii au jucat cu foc ºi patimãsârbe ºi hore. Nici comercianþiiprezenþi în zonã cu diverse produsede la dulciuri pânã la suveniruricreºtine nu au stat degeaba.Tineretul mai ales s-a distrat: aubãut, au mâncat ºi au dansat.

Bãutura bat-o vina!

Unii au exagerat cu alcoolul, iaraburii lui Bachus le-au pus capac.Dupã zeci de hore ºi sârbe, spreamiazã, lãutarii au schimbat regis-trul pe maneaua româneascã. În ju-rul lor, tinerii dansau de mama fo-cului. Distracþia serii a constituit-o oduduie roºie ca bujorul din cap pânãîn picioare care a oferit un spectacolgratuit constituit din dansuri lasciveºi miºcãri agere din buric. Nici sliþul

domnului ce o acompania nu a rã-mas nemângâiat de duduia focoasãcare, sub privirile localnicilor, maiavea puþin ºi dãdea jos textila deînfiebântatã ce era. Nu ºtim dacã aschimbat coada vacii cu “ditamaiboul”, dar cert este cã nu s-a sfiit sãarate ce bine instruitã este în artadansului la barã, chiar dacã bara nuexista pe islaz. Tablele, jocurile decãrþi ºi discuþiile despre politicã s-auregãsit în peisaj. Mai ales spectrulpolitic a fost mult discutat.

Salariaþii primãriei Berislãveºtiau împãrþit la finalul slujbeireligioase pliante despre proiectulmult discutat de apã ºi canalizare cese va realiza în localitate. Discuþiilepe marginea acestui subiect auîncins spiritele în unele tabere. Înjurul orelor 19.00 câþiva stropi deploaie i-au alungat pe o parte din ceiprezenþi la distracþie, deºi mulþi aurãmas ºi au continuat cheful pânãseara târziu.

CCCC OOOO FFFF EEEE TTTT ÃÃÃÃ RRRR IIII EEEE -- PPPP IIII ZZZZ ZZZZ EEEE RRRR IIII EEEE„„„„ TTTT RRRR EEEE NNNN UUUU LLLL EEEE ÞÞÞÞ UUUU LLLL ““““

Produse

proaspete

de patiserie

ºi cofetãrie

pe gustul

tuturor!

Pentru comenzi:0250/73.53.63; 73.26.26

Joc ºi voie bunã de Izvorul Tãmãduirii laBerislãveºti

ADMINISTRAÞIE Radicalwww.radicalonline.info 328 aprilie - 4 mai 2009

Sãrbãtoare mare în week-end la Berislãveºti • La Galicea ºiCosteºti au avut loc în aceeaºi zi sãrbãtori cu ocazia IzvoruluiTãmãduirii • Slujbã emoþionantã ºi apã sfinþitã de trei preoþi laTroiþa din satul Scãueni • Fiecare om a primit un pahar de bereºi o porþie de mâncare gratuit • Unele damese s-au dat înspectacol confundând islazul comunal cu un bar de streaptease.

Medeea Marinescu

Gripa porcinã faceravagii în StateleUnite ºi Mexic. Sutede oameni au murit,iar alþii sunt infectaþi

cu virusul periculos. Alarmaþi desituaþia creatã peste ocean, reprezen-tanþii Ministerului Sãnãtãþii a intratîn stare de alertã. În strânsã legãturãcu reprezentanþii Comsiei Europene,românii au decis deja luarea unormãsuri preventive pentru ca epide-mia de gripã porcinã sã nu ia prinsurprindere þara noastrã. Astfel,Comitetul de coordonare al Minis-terului Sãnãtãþii a luat luni, 27aprilie 2009, primele mãsuri deprevenire ºi control al apariþieicazurilor de gripã umanã cu tulpinãde origine porcinã. Comitetul a sta-bilit, în primã fazã, paºii care trebuieurmaþi în identificarea, transportul ºimodalitãþile de internare la apariþiaunor cazuri suspecte. De asemenea,s-a discutat despre: intensificareasupravegherii îmbolnãvirilor pringripã, în perioada urmãtoare, con-form recomandãrilor OrganizaþieiMondiale a Sãnãtãþii, avertizareasistemului naþional de sãnãtatepublicã – DSP judeþene, spitale deboli infecþioase, spitale de urgenþã ºimedici de familie - pentru identi-ficarea din timp, a posibilelor cazuride gripã de origine porcinã. De

asemenea, avertizarea asupra mãsu-rilor profilactice aplicabile ºi paºiinecesari detecþiei, tratamentului ºiîngrijirilor pentru eventualele cazuriînregistrate. Anunþarea, imediatã, aoricãrui caz suspect apãrut la opersoanã care a cãlãtorit în zoneleafectate si internarea la Spitalul deBoli Infecþioase Matei Balº, curespectarea mãsurilor de izolare, darºi informarea populaþiei ºi a mass-media privind gripa de origineporcinã: modalitãþile de transmitereºi prevenire a gripei. Informarea cã-lãtorilor privind deplasãrile dinspreºi înspre zonele cu risc, realizareaunei pagini informative, pe site-ulMinisterului Sãnãtãþii, privind gripade origine porcinã - informaþii ge-nerale, întrebãri frecvente, mãsuriprofilactice, recomandãri ale specia-liºtilor ºi distribuþia de antivirale ºisubstanþe dezinfectante cãtre spita-lele de boli infecþioase din centreleuniversitare, prin scoaterea din re-zerva Ministerului Sãnãtãþii. Minis-terul Sãnãtãþii va posta, pe site-ulwww.ms.ro, o serie de recomandãripentru cetãþenii români care dorescsã cãlãtoreascã în regiunile afectatede gripã porcinã. Astfel, recomdãrilespecialiºtilor pentru populaþiecuprind urmãtoarele: intensificarearegulilor de igienã personalã – înspecial spãlatul pe mâini, apoifolosirea batistei personale pentrutuse ºi strãnu, dar ºi evitareaautomedicaþiei ºi a cãlãtoriilor în

zonele afectate. În cazul în careacestea sunt inevitabile, serecomandã respectarea cu stricteþe aregulilor de igienã personalã

Gripã umanã cu tulpinã de origine porcinã

Gripa umanã cu tulpinã porcinãnu se transmite prin consumul decarne de porc preparatã termic.

Simptomele gripei umane cutulpinã porcinã sunt similare cu celeîntâlnite în cazul gripei obiºnuite.

Orice persoanã care prezintãsemne de gripã – febrã, simptome

respiratorii - ºi care a cãlãtorit, înultima perioadã în zonele afectate(SUA –California, Texas, Kansas,Ontario ºi Mexic) trebuie sã seprezinte la medic ºi sã evite auto-medicaþia. În caz de apariþie a uneiboli respiratorii acute febrile, se voravea în vedere urmãtorele: izolareala domiciliu, purtarea de mascã caresã acopere atât gura, cât ºi nasul(inclusiv la domiciliuâ) ºi anunþareaimediatã a medicului de familie. Încazul în care medicul de familie nupoate fi contactat sau persoana nuare medic de familie, se va prezentade urgenþã la camera de gardã a unei

unitãþi de boli infecþioase (spital deboli infecþioase, secþia de boliinfecþioase). Duminica trecutã,Centrul pentru Controlul ºi Pre-venþia Bolilor Transmisibile dinSUA (US-CDC) a confirmat 20 ca-zuri de îmbolnãvire. În Mexic, suntsuspectate 1149 de persoane careprezintã infecþii asemãnãtoare gripeiºi s-au înregistrat 103 decese. ÎnRomânia nu au fost semnalate, pânãîn prezent, cazuri de gripã umanã cuvirusul care a produs îmbolnãviri înSUA ºi Mexic . Ministerul Sãnãtãþiia înfiinþat tot duminicã, Comitetulde coordonare pentru implementareamãsurilor de prevenire ºi control aunei posibile apariþii de astfel de ca-zuri. Comitetul a avut o primã ºe-dinþã, reprezentanþii acestuia partici-pând ºi la teleconferinþa organizatãde Comisia Europeanã prin sistemulEuropean de alertã precoce pentrubolile transmisibile (EWRS). Lateleconferinþã au fost furnizate dateprivind ultimele evoluþii din SUA ºiMexic, precum ºi mãsurile ce vor filuate la nivel european.

Comitetul de de coordonare adecis:intensificarea supravegheriiîmbolnãvirilor prin gripã în perioadaurmãtoare, aºa cum recomandã ºiOrganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii,informarea sistemului de sãnãtatepublicã privind mãsurile profilacticeaplicabile ºi paºii necesari detecþiei,tratamentului ºi îngrijirilor pentrueventualele cazuri înregistrate,evaluarea nevoilor imediate deîngrijiri ºi tratament ºi informareapopulaþiei privind modalitãþile detransmitere ºi prevenire a gripei.

Autoritãþile române iau mãsuri împotriva

S.C. DBC S.R.L. DRÃGêANI ooooffffeeeerrrrãããã ccccuuuurrrr ssssuuuurrrr iiii ddddeeee pppprrrreeeeggggããããtttt iiii rrrreeee pppprrrrooooffffeeeessss iiii oooonnnnaaaa llll ãããã

ccccoooonnnnffffoooorrrrmmmm ssss ttttaaaannnnddddaaaarrrrddddeeee llll oooorrrr eeeeuuuurrrrooooppppeeeennnneeee ºººº iiii iiii nnnntttteeeerrrrnnnnaaaaþþþþ iiii oooonnnnaaaa llll eeee....

Oferim condiþii bune de studiu, profesorispecialiºti, suporturi de curs ºi practicã gratuitã.

Dupã absolvire se elibereazã Certificate de calificare de tip MMSSF ºi MECîmpreunã cu un Supliment Descriptiv care conþine informaþii despre competenþeleobþinute conform standardelor U.E recunoscute la nivel naþional ºi internaþional.

SC DBC SRL Str. Libertãþii, Nr. 5, Drãgãºani, Jud. VâlceaTel/Fax: 0250.810322, e-mail: dbc_93@k.ro

http://www.dbc93.ro

Cursurile sse ppot dderula aatât lla ssediul ssocietãþiinoastre ccât ººi lla ssediul ddumneavoastrã.

Ilinca Neagoe

Linia gratuitã pusã la dispoziþia pacienþilor decãtre Ministerul Sãnãtãþii înregistreazã o scãdere aapelurilor telefonice. Linia verde “Ce te doare?” adevenit cât de cât cunoscutã printre români, iaraceºtia nu au ezitat sã-ºi spunã ofurile prinintermediul acesteia. Însã, conform datelor expusepe siteul oficial al Ministerului Sãnãtãþii, înprimele douã sãptãmâni ale lunii aprilie au fostînregistrate 507 mesaje ºi e-mailuri la linia verde„Ce te Doare?”, cu 100 mai puþine decât lunatrecutã. “Majoritatea apelurilor recepþionate înperioada 31.03-14.04.2009 au vizat problemelegislative, precum legalitatea, posibilitatea ºi

costul deplasãrii medicilor de familie la domiciliulpacienþilor în scopul asistenþei medicale. Înaceeaºi categorie se înscriu ºi problemele legate deplata retroactivã a CAS pentru cei care nu au plãtitcontribuþia pentru asigurarea de sãnãtate mai multtimp. De asemenea, la „Ce te doare?” au fostînregistrate întrebãri privind preþul unormedicamente ºi servicii medicale, precum ºiinsatisfacþia petenþilor cu privire la contribuþiileplãtite ºi costul medicamentelor ºi altratamentelor. Cei care au transmis mesaje aureclamat ºi lipsa de informare privind drepturilede care beneficiazã persoanele cu handicap,conform legislaþiei în vigoare, fapt ce genereazãsesizãri/reclamaþii/cereri care nu intrã înresponsabilitatea Ministerului Sãnãtãþii, uneori

nici mãcar a C.N.A.S. (cereri pentru acordareaunor terenuri, spaþii de locuit, locuinþe sociale,transport etc.). Un alt tip de probleme vizeazãsãnãtatea publicã ºi includ reclamaþii privindmedicii de familie care nu prescriu reþete medicalecu titlu gratuit sau solicitãri pentru sprijin(înaintarea dosarelor specifice) în vedereaefectuãrii de intervenþii chirurgicale (transplanturi)la clinici medicale din strãinãtate. Au existat ºinemulþumiri faþã de tratamentele ºi diagnosticelede care au beneficiat unii pacienþi din parteamedicilor legiºti sau specialiºti. Sunt ?i reclama?iiprivind posibilitatea medicilor de a prelungiperioada de internare sau transferul la alte unitãþispitaliceºti în cazul unor pacienþi care reprezintãcazuri sociale. Au fost fãcute ºi solicitãri pentru

reintroducerea unor medicamente pe lista decompensare totalã/gratuitãþi ºi a fost reclamatãlipsa farmaciilor în unele localitãþi, care determinãdeplasarea cetãþenilor în localitãþi situate ladistanþe apreciabile (com. Greci/Tulcea situatã la13 km de oraºul Mãcin sau la 40 km de oraºulTulcea).”, se aratã pe siteul ministerului. Potrivitaceleiaºi surse unii petenþi îºi exprimã îngrijorareareferitor la continuitatea acordãrii de medicamenteºi analize medicale cu titlu gratuit. S-a reclamat ºifaptul cã, deºi a intrat în vigoare ordinulministrului sãnãtãþii privind modificarea preþurilorla medicamente, la o farmacie, la data de01.04.2009 medicamentele se vindeau la preþurilestabilite pentru luna martie 2009. Oamenii vorcontinua totuºi sã sune la acest numãr gratuittrãiind cu speranþa cã cineva îi ascultã ºi le varezolva problema într-un târziu.

Numãr de apeluri în scãdere la linia gratuitã “Ce te doare?”

SÃNÃTATERadical www.radicalonline.info4 28 aprilie - 4 mai 2009

gripei porcine

Un numãr de 14 firme de turismcare deþin spaþii de cazare în staþiu-nea balneoclimatericã Bãile Olãneºtiau înaintat o notã de protest pri-mãriei din localitate, exprimându-ºinemulþumirea faþã de ceea cenumesc ‘’comportamentul abuziv’’al concesionarului izvoarelor de apeminerale din zonã. Nota de protestacuzã firma Olãneºti Riviera SA cãîncearcã ‘’scoaterea de pe piaþã’’ amicilor hotelieri din staþiune, prinstabilirea unui nou tarif de utilizare aapelor minerale ºi prin instalareaunor agenþi de pazã care ‘’interzicturiºtilor din alte hoteluri decât ceicazaþi la Hotel Olãneºti, HotelParâng ºi Hotel Livadia sã ia apãmineralã’’ de la izvoarele respec-tive. În replicã, Ion Tudor, în cali-tate de reprezentant al firmei Olã-neºti Riviera SA, dezminte cã turiº-tilor li se interzice accesul la izvoa-rele de apã mineralã, concesionatede firmã în anul 2001, însã admite cã‘’existã unele probleme în ceea cepriveºte asigurarea apei mineralepentru o parte dintre pensionarii carevin în staþiune cu bilete eliberate deCasa Naþionalã de Pensii’’. ‘’Ceicare protesteazã acum s-au obiºnuitsã încaseze contravaloarea biletelorde cazare ºi tratament, dar sã nuplãteascã nimic firmei noastre sau sãplãteascã cu mare întârziere, ceea cenu este normal. Noi plãtim rede-venþa pentru concesiune ºi suntemobligaþi sã suportãm atât cheltuielilede întreþinere a izvoarelor, cât ºisalarizarea personalului medicalbalnear’’, a declarat, joia trecutã, IonTudor. Acesta ºi-a exprimat nemul-þumirea faþã de modul în care ceilalþihotelieri au reuºit sã participe anulacesta la licitaþia organizatã de CasaNaþionalã de Pensii ºi Alte Drepturide Asigurãri Sociale (CNPAS),dupã ce firma Olãneºti Riviera SA,unic concesionar al izvoarelor deape minerale din Bãile Olãneºti, a

refuzat sã mai încheie contracte cumicii hotelieri.

‘’Dumnealor ºi-au fãcutcontracte cu cei care deþin izvoarele

din staþiunea Cãlimãneºti, iarCNPAS a închis ochii ºi i-a acceptat

sã participe la licitaþia pentrubiletele de tratament din BãileOlãneºti. Acum, cei care credeau cãle merge cu ºmecheria, n-au decîtsã-ºi aducã apã mineralã de la Cãli-mãneºti. Noi avem contracte doar cuHotelurile Parâng ºi Livadia’’, aadãugat Ion Tudor.

Tudor a afirmat cã îi pare rãu depensionarii cazaþi cu bilete CNPASla alte hoteluri decât Olãneºti,Parâng ºi Livadia, cu atât mai multcu cât toþi ceilalþi turiºti care vin înstaþiune pot beneficia gratuit deapele minerale, fie în baza agremen-tului dintre firme, fie în virtuteacalitãþii de cotizanþi la Casele Jude-þene de Sãnãtate, dar a subliniat cãfirma Olãneºti Riviera SA nu vaceda presiunilor.

Pe de altã parte, Sorin Vasilache,viceprimarul staþiunii, a declarat, joi,cã instituþia pe care o reprezintã atrimis nota de protest a hotelieriloratât Agenþiei Naþionale pentru Re-surse Minerale ºi Consiliului Concu-renþei, cât ºi autoritãþilor judeþene.‘’Din cauza acestui conflict, vitregiþide situaþie ajung sã fie tocmai aceipensionari fãrã prea mari venituricare vin din toate colþurile þãrii ºicare nu au nicio vinã cã li s-au datbilete de cazare la alte hoteluri decâtcele agreate de concesionar’’, aopinat Sorin Vasilache.

Viceprimarul le dã dreptate mi-cilor hotelieri care se plâng cã majo-rarea la 6,8 lei pe zi, pentru fiecareturist, a tarifului de acces la izvoareeste greu de suportat ºi sperã cã seva ajunge la o ‘’soluþie acceptabilãpentru toatã lumea’’. Cu o populaþiede circa 4.000 de locuitori, situatã la18 kilometri de Râmnicu Vâlcea ºila 40 de kilometri de Cãlimãneºti,staþiunea Bãile Olãneºti a cunoscut odezvoltare acceleratã în ultimii ani,ajungând sã aibã aproximativ 2.500de locuri de cazare în hoteluri ºipensiuni. AGERPRES

cmyk

cmyk

cmyk

cmyk

Apele minerale, motiv de conflict înstaþiunea Bãile Olãneºti

SPECIAL Radicalwww.radicalonline.info 528 aprilie - 4 mai 2009

Activele nete ale SIF-urilor auajuns la 4,88 miliarde lei, în primeletrei luni ale anului, în scãdere cupeste 16 la sutã comparativ cusfârºitul anului trecut, potrivitAsociaþiei Administratorilor deFonduri din România. Exprimat înmoneda europeanã, nivelul activelornete la finele lunii martie a fost de1,15 miliarde euro, fiind cu circa 3,2la sutã inferior celui de la finele luniifebruarie 2009.

Astfel, faþã de luna anterioarã,activele nete s-au diminuat înintervalul minus 1,01 la sutã (SIFOltenia) ºi 12,2 la sutã (SIFMuntenia), iar faþã de finele anului2008, intervalul este între minus14,07 la sutã (SIF Moldova) ºi 19,8la sutã (SIF Banat-Criºana).

Privind evoluþia atât din lunaraportatã cât ºi în primul trimestru avalorii unitare a activului net, aceastase suprapune perfect pe linia trasatã

de evoluþia activelor nete la toatecele cinci SIF-uri.

Nivelul preþurilor de închidereînregistrat la finele lunii martie,marcheazã aprecieri destul deimportante în raport cu lunaanterioarã, acesta fiind cuprins înintervalul 57,9 la sutã la SIFMoldova ºi 16,8 la sutã la SIFMuntenia.

Cu toate acestea, deprecierileînregistrate pe ansamblul primuluitrimestru nu au fost recuperate încã,excepþie SIF Transilvania care arecuperat ºi a încheiat primultrimestru cu o apreciere cu 6,2 la sutãa preþului de închidere în raport cufinele anului 2008.

Celelalte SIF continuã sã rãmânãcu minus în intervalul 11,7 la sutã laSIF Banat-Criºana ºi 23,2 la sutã laSIF Muntenia.

Analizând în structurã activele,se constatã cã pe ansamblul celor

cinci SIF, la finele lunii raportatecomparativ cu luna anterioarã,investiþiile financiare pe termen scurtau înregistrat o scãdere cu 1,4 la sutã,ceea ce a determinat înregistrareaunei ponderi a acestora de 48,8 lasutã în total active.

Pe fondul diminuãrii activelortotale, ponderea acþiunilor cotate înaceste active a crescut faþã de lunaanterioarã cu circa 1,3 la sutã,atingând astfel la finele luniiraportate valoarea de 47,6 la sutã.Totuºi, ponderea acþiunilor cotate dinaceasta categorie în total investiþii petermen scurt, se pãstreazã în jurulvalorii de 97 la sutã, similarã cu ceaînregistratã în luna anterioara.

Evoluþia investiþiilor financiarepe termen scurt din luna martie,comparativ cu luna anterioarã, seprezintã astfel: 3,5 la sutã la SIFMuntenia, minus 3,5 la sutã la SIFBanat-Criºana, minus 3,3 la sutã la

SIF Transilvania, minus 2,8 la sutã laSIF Moldova ºi minus 1,3 la sutã laSIF Oltenia.

SIF Oltenia continuã sã aibã ceamai mare pondere 61,2 la sutã (61,4la sutã în februarie) a acþiunilorcotate din categoria investiþiilor petermen scurt în active total, urmatãde SIF Transilvania cu 51,4 la sutã(52,2 la sutã în februarie), SIF Banat-Criºana cu 47,5 la sutã (48,1 la sutãîn februarie), SIF Moldova cu 40,9 lasutã(41,4 la sutã în februarie) ºi SIFMuntenia cu 38,1 la sutã (32,5 la sutãîn februarie), toate acestea privite înraport cu media de 47,6 al sutãînregistratã pe ansamblu SIF la finelelunii raportate.

Acþiunile cotate care erau peansamblu SIF la finele luniianterioare în valoare de 2,8 miliardelei ºi reprezentau 46,3 la sutã dintotal active, au coborât la finele luniiraportate la valoarea de 2,6 miliarde

lei (3,5 miliarde în decembrie 2008)ceea ce reprezintã 49 la sutã ( 58,6 lasutã în decembrie 2008) din activeletotale.

Investiþiile în industriaOPCVM/AOPC erau la finele luniimartie pe ansamblul SIF de 16,1milioane lei. SIF Muntenia continuãsã aibã cu 12,9 milioane lei, cea maimare expunere pe astfel deinstrumente, plasamentele sale întitluri OPCVM/AOPC reprezentândunu la sutã din totalul activelor sale,faþã de media de circa 0,29 al sutã peansamblul SIF. Profitul consemnatde SIF-uri la finele T1 a fost de 20,9milioane lei ºi este distribuit astfel:0,07 milioane lei la SIF Banat-Criºana, 4,1 milioane lei la SIFMoldova, 4 milioane lei la SIFTransilvania, 0,1 milioane lei la SIFMuntenia ºi 12,6 milioane lei la SIFOltenia.

• AGERPRES

AAAAcccctttt iiiivvvveeee llll eeee nnnneeeetttteeee aaaa llll eeee SSSSIIIIFFFF----uuuurrrr iiii lllloooorrrr aaaauuuu ssssccccããããzzzzuuuutttt ccccuuuu 11116666 llllaaaa ssssuuuuttttãããã llllaaaa tttt rrrreeee iiii lllluuuunnnniiii

Medeea Marinescu

Guvernul a adoptatsetul de principiicare va sta la bazalegii de salarizare apersonalului din

sistemul bugetar . „Vom avea osingurã lege a salarizãrii pentru toatepersoanele plãtite din fonduripublice, dupã model european.Aceastã lege va permite eliminareadiscrepanþelor care existã acum. Nuvom mai avea legi sectoriale prinintermediul cãrora s-au creat sistemeprivilegiate pentru diverse categoriide bugetari”, a afirmat premierulEmil Boc, la finalul ºedinþei deGuvern. Executivul a aprobat, înºedinþa de joi, setul de principii careva sta la baza legii de salarizare apersonalului din sistemul bugetar,act normativ care va reglementa înmod unitar salarizarea tuturorcategoriilor de personal plãtit dinfonduri publice. Potrivit principiiloradoptate de Guvern, raportul întresalariul de bazã minim pe economieºi salariul de bazã maxim alpersonalului plãtit din fonduripublice va fi de 1 la 15. Salariul debazã va deveni principalul elemental câºtigului salarial ºi se va realizaprin includerea în salariul de bazã aunor sporuri care au caractergeneral. Ponderea sporurilor încâºtigul total va fi de maximum30%. „Prin aplicarea noului actnormativ nici o persoanã nu va

înregistra o diminuare a salariului.Salariile mai mari din momentul defaþã vor fi îngheþate o perioadã detimp, în timp ce salariile mici voravea creºteri accelerate. Sau, esteposibil, ca pentru cei care se aflã învârful piramidei, salariile sã creascãpuþin, iar salariile mai mici sã aibã ocreºtere mai acceleratã. Toate acestelucruri se vor realiza pe principiul cãnimeni nu va pierde”, a explicatprimul-ministru. Proiectul legiisalarizãrii unice în sistemul bugetarva fi elaborat de Guvern pânã la 30

iunie, iar implementarea nouluisistem de salarizare se va realizaîntr-un termen de trei ani. „Nuexcludem posibilitatea asumãriirãspunderii în faþa Parlamentuluipentru acest proiect de lege.Guvernul are determinarea sãmeargã în faþa Parlamentului sã-ºiasume rãspunderea asupra acestuiproiect atât de important pentru ceeace înseamnã salarizarea unicã înRomânia, pentru a aduce unsentiment de dreptate, de echitate,între diversele categorii sociale ºi

pentru a elimina discrepanþele careau apãrut în decursul timpului. Vremsã realizãm o salarizare justã atuturor oamenilor care sunt plãtiþidin bani publici în baza pregãtiriiprofesionale, a muncii pe care opresteazã ºi având în vederereglementãrile ºi normele europeneîn materie”, a subliniat primul-ministru. Premierul Emil Boc aadãugat cã Ministerul Muncii a fostmandatat sã discute cu parteneriisociali setul de principii care va stala baza elaborãrii legii salarizãrii

unice, dezbateri la care vor fi invitaþisã participe ºi reprezentanþiisistemului judiciar ºi ai CSM.

Preºedintele SINDAP Vâlcea e nemulþumit!

Referitor la acest set de principiiaprobat de Executiv, preºedinteleSindicatului Funcþionarilor Publiciºi al Salariaþilor din AdministraþiaPublicã (SINDAP), Nicolae Jitianu aafirmat în ºedinþa operativã aConsiliului Judeþean Vâlcea de luni,cã aºteaptã noile reglementãri îndomeniul salarizãrii funcþionarilorpublici. “Vã mulþumesc domnulepreºedinte Câlea în numele tuturormembrilor de sindicat care suntsalariaþi ai Consiliului JudeþeanVâlcea pentru faptul cã aþi binevoitsã semnaþi Contractul Colectiv deMuncã, aºa cu puþine drepturi câtesunt. Dar sunt extrem de revoltat, ºipromit sã fiu scurt în expunere,despre faptul cã reprezentanþiiMinisterelor Internelor, Externelorºi Justiþiei s-au retras de la masanegocierilor ºi susþin cã ei trebuiesalarizaþi dupã legi speciale. Dupã cemagistraþii ºi-au mãrit lefurile ºi ºi-au aprobat singuri, rapidf, ºi cu onesimþire crasã unele sporuri, tot eisunt cei care se plâng. Aºteptãm sãvedem cum se va rezolva problemasalarizãrii funcþionarilor publicipentru a vedea cum vom acþiona încontinuare!”, a spus extrem deindignat Nicolae Jitianu, preºe-dintele SINDAP Vâlcea.

Boc susþine o singurã lege a salarizãriifuncþionarilor publici

cmyk

cmyk

cmyk

cmyk

Directorii din cadrul Direcþiilor judeþeneale Agenþiei Naþionale de AdministrareFiscalã, ai Gãrzii Financiare ºi ai AutoritãþiiNaþionale a Vãmii, care au primit preavizulpentru a elibera, în interval de 30 de zile,funcþiile pe care le deþin, pot avea douãvariante pentru a-ºi pãstra posturile, aceºtia potrãmâne funcþionari publici dar cu funcþii deexecuþie sau pot da concurs pentru a devenidirectori cu contract de management, adeclarat, vineri, preºedintele ANAF, SorinBlejnar.

“Cele 318 persoane cu funcþii de conducere

din cadrul ANAF, Gãrzii Financiare ºiAutoritãþii Naþionale a Vãmii care au primitpreavizul pentru 30 de zile pot opta pentru ofuncþie de execuþie pãstrându-ºi statutul defuncþionar public sau pot opta pentru depu-nerea candidaturii pentru directori angajaþi cucontract de management. Totodatã, aceºtia potpleca din sistem”, a afirmat Sorin Blejnar.

Potrivit preºedintelui ANAF, directoriidemiºi nu erau obligaþi sã vinã vineri pentru oîntâlnire cu conducerea ANAF. “Astãzi, laANAF, au venit 84 de directori din cadrulGãrzii Financiare pentru a le fi prezentat noul

comisar general, Sorin Florea. Desigur aceºtiaau discutat ºi despre Ordonanþa 37/2009referitoarea la eliberarea acestora din funcþie”,a menþionat Sorin Blejnar. Printr-un actnormativ al ANAF privind propriarestructurare a agenþiei au fost reduse alte 565de posturi din cadrul instituþiei la nivelnaþional.

“Impactul bugetar în urma reducerii celor565 de posturi este de 500.000 de lei pe luna”,a subliniat Sorin Blejnar. ªefii din cadrulANAF sunt eliberaþi din funcþie în urmaaplicãrii unei ordonanþe de urgenþã adoptatãmiercuri de Guvern, care vizeazã funcþiile deconducere în serviciilor publice deconcentrate.

Fostul ºef al Fiscului, Daniel Chiþoiu, adeclarat recent pentru Agerpres cã starea deincertitudine la nivelul personalului ANAF aafectat încasãrile bugetare pe primul trimestrudin 2009, care au scãzut cu 6,6-6,7 la sutã faþãde aceeaºi perioadã a anului 2008. DanielChiþoiu, a spus cã gradul de colectare aimpozitelor ºi taxelor s-a înrãutãþit, iarconformarea voluntarã a contribuabililor ascãzut în primul trimestru din 2009 la 66 lasutã, faþã de 84 la sutã în primul trimestru din2008, nu numai din cauza crizei, ci ºi din cauzaproblemelor de organizare la ANAF, pe fondulincertitudinilor ºi al aºteptãrilor legate depierderea posturilor. AGERPRES

DDDDiiii rrrreeeeccccttttoooorrrr iiii iiii iiiinnnnssss tttt iiii ttttuuuuþþþþ iiii iiii lllloooorrrr ddddeeeeccccoooonnnncccceeeennnnttttrrrraaaatttteeee aaaauuuu ddddoooouuuuãããã vvvvaaaarrrr iiiiaaaannnntttteeee ppppeeeennnnttttrrrruuuu

FAPT DIVERSRadical www.radicalonline.info6 28 aprilie - 4 mai 2009

ppppããããssss ttttrrrraaaarrrreeeeaaaa ppppoooossss ttttuuuurrrr iiii lllloooorrrr

Carla Vasilescu

Centrul Regional pentru FormareaProfesionalã a Adulþilor din RâmnicuVâlcea a fost luat cu asalt încã de laprimele ore ale dimineþii de vineri, 24aprilie. Sute de oameni s-au înghesuitla porþile instituþiei dornici de a gãsi unloc de muncã la Bursa Generalã aForþei de Muncã care s-a desfãºurat laRâmnicu Vâlcea, dar ºi în alte oraºe aleþãrii. Unii oameni au venit din cele maiîndepãrtate localitãþi ale judeþului cudorinþa de a gãsi cât mai rapid un loc demuncã. Alþii, deºi salariaþi ai unorunitãþi, au venit sã vadã dacã nu cumvagãsesc ceva mai bun ºi evident multmai bine plãtit. Unii au avut noroc, alþiiau decis sã mai încerce ºi data viitoare.

“Pentru a veni în sprijinul vâl-cenilor care doresc sã se angajeze sausã beneficieze de serviciile AJOFMVâlcea, dar ºi în sprijinul angajatoriloraflaþi în cãutare de forþã de muncã,AJOFM Vâlcea a organizat în ziua devineri 24 aprilie 2009, începând cuorele 9.30, “Bursa generalã a forþei demuncã”.Evenimentul a avut loc înRm.Vâlcea la Centrul Regional pentruFormarea Profesionalã a Adulþilor dinRm Vâlcea, str.Calea lui Traian nr98.Au participat persoane aflate în

cãutarea unui loc de muncã, fie cã erauºomeri sau lucreazã ºi doresc schim-barea locului de muncã. Pentru acesteveniment AJOFM Vâlcea a contactat243 de angajatori din judeþul Vâlcea.La Bursã au fost prezenþi 38 deangajatori care aveau disponibil unnumãr de 637 de locuri de muncãvacante, în diverse domenii de activi-tate ºi meserii”, ne-a declarat CristianaBarbu, directorul exeutiv al AJOFMVâlcea. Cele mai cãutate meserii aufost în domeniile construcþii, alimenta-þie publicã, turism, confecþii ºi servicii.Angajatorii au cãutat în special zidari,dulgheri, fierar-betoniºti, ospãtari,bucãtari, barmani, recepþioner hotel,cameriste, asistenþi medicali fiziote-rapie, croitori ºi muncitori necalificaþi.Conform datelor date publicitãþii dereprezentanþii AJOFM, la acest eveni-ment au participat 2100 persoane careºi-au cãutat un loc de muncã. Dintreparticipanþi, 923 au fost selectaþi deangajatori pentru interviu în vedereaîncadrãrii.Au fost încadraþi pe loc unnumãr de 203 persoane. “Având în ve-dere contextul economico-financiarmondial ºi naþional, Bursa generalã aforþei de muncã a reprezentat o acþiunefoarte importantã, iar în acest sens aufost prezenþi domnul Dumitru NicuCornoiu - Ministru Secretar de stat în

cadrul Ministerului Muncii Familiei ºiProtecþiei Sociale , unul dintre cei doisubprefecþi de Vâlcea, directori ai de-concentratelor ºi alþi demnitari din ca-drul Ministerului Muncii ºi AgenþieiNaþionale pentru Ocuparea Forþei deMuncã. Considerãm cã aceastã acþiunese impunea, având în vedere cã în ulti-mele luni balanþa forþei de muncã lo-calã a suferit modificãri majore, în sen-sul creºterii numãrului de ºomeri in-demnizaþi ºi neindemnizaþi ºi diminua-rea numãrului de locuri de muncã ofe-rite.”, a mai precizat directorul Barbu.

ªi în þarã a fost balamuc!

Bursa generalã a locurilor de mucãa fost organizatã vinerea trecutã înaproape toate marile oraºe ale þãrii. Îngeneral numãrul locurilor de muncã

scoase la bãtaie de angajatori a fost maimic decât anul trecut. Cu toate acestea,la Oradea s-au prezentat peste 1000 depersoane în cãutarea unui loc demuncã, iar angajatorii au pus la bãtaieun numãr de 602 posturi vacante. ªi laIaºi numãrul agenþilor economiciparticipanþi la bursã a fost mai mic,cele mai cãutate joburi fiind cel debabz sitter ºi agenþi de pazã. La Braºovcele 70 de firme participante la bursãau pus la dispoziþia ºomerilor ºi nunumai un numãr de 650 de posturipentru cei peste 2000 de vizitatori.conform statisticilor la Constanþa a fostcea mai generoasã ofertã. 2131 deposturi au fost puse la dispoziþiapopulaþiei de cei 90 de agenþieconomici din zonã. în Bucureºti a fostînghesuialã mare la aceastã bursã.Angajatorii au pus la bãtaie un total de

2623 de posturi în acest oraº, numãrdestul de mic în comparaþie cu cerereade pe piaþã.

“Pe lângã activitatea specificã demediere a locurilor de muncã, la bursade forþã de muncã au fost prezentateparticipanþilor o serie de mãsuri activeprecum formarea profesionalã, sub-venþionarea locurilor de muncã, credi-tarea, consilierea profesionalã, infor-marea privind cariera ºi altele, care co-roborate cu diverse mãsuri guverna-mentale legiferate în acest an, vorputea conduce într-un termen scurt ºimediu la creºterea gradului de ocuparea forþei de muncã în judeþul Vâlcea ºi lanivel naþional. Rezultatele finale aleacestui eveniment vor fi comunicate înzilele urmãtoare, pe mãsura centra-lizãrii lor.”, a încheiat Cristiana Barbu,director executiv al AJOFM Vâlcea.

cmyk

cmyk

cmyk

cmyk

AAgglloommeerraaþþ iiee llaa BBuurrssaa FFoorrþþeeii ddee MMuunnccããddiinn VVââllcceeaa

Ilinca Neagoe

Sistemul de învãþãmânt dinRomânia a beneficiat recent de altereglementãri adoptate de cãtreGuvern. Astfel, potrivit ultimelorreglementãri intrate în vigoare, pre-transferarea la cerere ºi transferareapersonalului didactic se realizeazã ºidin mediul rural în cel urban, dacãpersoana respectivã a obþinut mediaminim ºapte la concursul detitularizare sau dacã avea mediaminim ºapte la repartiþia guverna-mentalã, stabileºte o Ordonanþã deUrgenþã adoptatã recenti de Guvern.

Aceeaºi regulã se aplicã ºipersonalului didactic disponibilizatprin restrângere de activitate sau prindesfiinþarea unor unitãþi ºcolare.Pretransferarea la cerere ºitransferarea personalului didacticdisponibilizat prin restrângere deactivitate sau prin desfiinþarea unorunitãþi ºcolare se realizeazã ºi întrenivelurile de învãþãmânt, cu condiþiasuplimentarã a parcurgerii unuiprogram de perfecþionare/formarecontinuã în ultimii cinci ani. Acestereglementãri au scopul de a fluidizamiºcarea personalului didactic dinînvãþãmântul preuniversitar. MinistrulEducaþiei, Ecaterina Andronescu, a

precizat, în cadrul ºedinþei de Guvern,cã aceste reglementãri vizeazã cadreledidactice care au obþinut titularizareaprin participarea la examenelenaþionale. Un alt element de noutate alactului îl reprezintã compatibilizareasistemului de educaþie din România înceea ce priveºte condiþiile de ocuparea posturilor didactice/catedrelor dinînvãþãmântul preuniversitar cu siste-mele europene de educaþie (procesulBologna). Pentru învãþãmântulpreuniversitar ºi, respectiv, primar seintroduc funcþiile de profesoreducator ºi, respectiv, profesorînvãþãtor pentru absolvenþii primuluiciclu Bologna.

Noi reglementãri în domeniul educaþiei

SOCIAL Radicalwww.radicalonline.info 728 aprilie - 4 mai 2009

Doar 38 de angajatori au scos posturi vacante la Bursa locurilorde Muncã. 203 persoane au avut norocul sã-ºi gãseascã pe loco slujbã ºi sã semneze contractul de muncã. Un total de 2100persoane au venit în cãutarea unui loc de muncã la aceastãbursã. Nici în þarã lucrurile nu au stat mai bine.

Motivul invocat deMinisterul deExterne moldo-vean, potrivit cã-ruia Chiºinãul a

respins acreditarea lui MihneaConstantinescu pentru postul deambasador, deoarece Bucureºtiul arfi încãlcat procedura diplomaticãreprezintã un “pretext care ascundeintenþiile reale ºi care denotã prefe-rinþa pentru un gest ostentativ ºi ina-mical”, a declarat, sâmbãtã, pentruAgerpres, purtãtorul de cuvânt alMinisterului Afacerilor Externe,Alin ªerbãnescu. “Este o explicaþiestângace ºi departe de adevãr, oscuzã puþin abilã ºi fãrã legãturã curealitatea ºi cutuma diplomaticã.

Aduce mai degrabã cu un pretextcare ascunde intenþiile reale ºi caredenotã preferinþa pentru un gestostentativ ºi inamical”, a spus Alinªerbãnescu.

“Într-o democraþie, este impo-sibil ca propunerea unui ambasadorsã fie secretã. Procedura desemnãriiunui ambasador în România presu-pune o audiere la Parlament, implicitîn acel moment, nominalizareadevine publicã”, a arãtat purtãtorulde cuvânt al MAE

Ministrul afacerilor externe ºiintegrãrii europene din RepublicaMoldova, Andrei Stratan, a invocatîncãlcarea uzanþelor diplomatice decãtre România drept motiv pentrurespingerea acreditãrii ambasadoru-lui României la Chiºinãu. AndreiStratan a spus cã potrivit uzanþelordiplomatice ºi convenþiilor internaþi-onale în domeniu, numele ambasa-dorului propus poate fi fãcut publicdoar dupã primirea agrementului dinpartea statului unde acesta urmeazãsã-ºi îndeplineascã misiunea.

“România a încãlcat aceste prevederiºi a anunþat numele ambasadoruluiînainte de a fi primit agrementul”, adeclarat corespondentului Agerpresºeful diplomaþiei de la Chiºinãu.

Ministerul moldovean deExterne a solicitat vineri, printr-onotã verbalã, Ministerului român deExterne sã propunã o altã persoanãdecât Mihnea Constantinescu pentrupostul de ambasador la Chiºinãu,dupã ce fostul ambasador românFilip Teodorescu a fost declaratpersona non grata de RepublicaMoldova.

Ministerul român al AfacerilorExterne a comunicat, vineri, cã vaanunþa mãsurile pe care le va lua înurma acestui gest al autoritãþilormoldovene.

“Cutuma diplomaticã este ca, încazul în care un stat nu doreºte sãaccepte o propunere de ambasador,acesta îºi exprimã poziþia în cadrulunor consultãri prealabile ºi nu subforma unui refuz scris. Practic, prinexprimarea refuzului agrementului,în scris, printr-o notã verbalã, sem-nalul transmis de Chiºinãu este fap-tul cã se doreºte blocarea relaþiilorbilaterale cu România ºi cã se taiecanalele de comunicare normaledintre douã state”, au declarat pentruAgerpres surse diplomatice, potrivitcãrora “oricât de prudentã ar fireacþia României, Chiºinãul a trecutdincolo de limite”.

Situaþia din Republica Moldovase regãseºte pe agenda reuniunii deluni a ºefilor de misiuni de laBruxelles (COREPER), precum ºi aConsiliului de Afaceri Generale ºiRelaþii Externe (CAGRE) al UniuniiEuropene. În acest nou context,

România ar urma sã cearã suspen-darea discuþiilor asupra mandatuluipentru acordul dintre UniuneaEuropeanã ºi Republica Moldova.

Comisia Europeanã este“uluitã” de hotãrâreaChiºinãului de a impune vizepentru cetãþenii români

Comisarul european pentruextindere Olli Rehn a declarat joi, înplenul Parlamentului Europeanreunit la Strasbourg, cã deciziaChiºinãului de a impune vize deintrare pentru cetãþenii români a“uluit” executivul comunitar.

“Ne uluieºte decizia RepubliciiMoldova de a impune vize pentrucetãþenii români”, a spus Rehn, încadrul dezbaterii din plenul PEconsacrate situaþiei din RepublicaMoldova dupã alegerile din 5 aprilie.

Reprezentantul CE a apreciat cãreacþia de pânã acum a executivuluiUE a fost una “optimistã ºi echili-bratã”, dar a avertizat cã instituþiileeuropene trebuie sã contribuie lagãsirea de soluþii care sã facilitezedialogul politic cu regimul de laChiºinãu. “Trebuie sã arãtãm cãsuntem dispuºi sã ajutãm RepublicaMoldova sã depãºeascã aceastãsituaþie. Noi salutãm aspiraþiileeuropene ale acestei þãri”, a spus co-misarul european pentru extindere.În ce priveºte evenimentele violenteînregistrate în capitala Moldovei,dupã scrutinul din 5 aprilie, oficialulCE a menþionat cã este foarteimportant ca persoanele suspectatede comiterea unor acte penale sã fieanchetate ºi judecate conform legii.“Istoria entitãþii care este Uniunea

Europeanã reprezintã o mãrturieclarã cã dialogul ºi statul de dreptsunt cele care asigurã stabilitate”, aspus Olli Rehn. Din parteaConsiliului, reprezentantulpreºedinþiei cehe a UE, ministrulmuncii Petr Necas, a calificat drept“foarte gravã” ºi “fragilã” situaþiadin Republica Moldova, arãtând cãUE asistã la o “crizã politicã” într-unstat din vecinãtatea sa.Reprezentantul preºedinþiei Uniuniia þinut, totodatã, sã facã o delimitareîntre declaraþiile ºi acþiunile politiceale preºedintelui Vladimir Voroninºi interesele populaþiei moldovene.El a insistat pe faptul cã RepublicaMoldova trebuie sã fie conºtientã cãUE doreºte anchetarea celor vinovaþide încãlcarea drepturilor omului.“Trebuie sã ne asigurãm cãR.Moldova poate fi o þarãdemocraticã, în care drepturileomului sã fie respectate”, a conchisreprezentantul preºedinþiei cehe aUniunii. În numele grupului PPE-DE, vicepreºedintele acestuia,Marian-Jean Marinescu, a solicitatComisiei Europene sã prezinte înParlamentul European un raportprivind utilizarea fondurilor aferenteasistenþei pentru RepublicaMoldova, care pentru perioada 2007- 2010 este de peste 50 de milioanede euro. Marinescu a accentuat cãacuzaþiile autoritãþilor moldovene laadresa României legate de opresupusã implicare a þãrii noastre înevenimentele de la Chiºinãu suntaberante. “Conducãtorul unui stat seschimbã, dar cetãþenii rãmân”, a maispus eurodeputatul democrat-liberal.La rândul sãu, reprezentantagrupului Socialiºtilor Europeni,

Marianne Mikko, ºefa delegaþiei PEpentru cooperare UE-R.Moldova, amenþionat cã nu pot fi trecute cuvederea cazurile de încãlcare adrepturilor omului în R.Moldova ºinici un subiect din cadrul discuþiilorce vor fi purtate, la sfârºitulsãptãmânii, cu autoritãþilemoldovene “nu va fi tabu”.

Liderul ALDE, Graham Watson,a apreciat cã “optimismul arãtat pânãacum de comisarul Ferrero-Waldnercu privire la situaþia din Moldova nueste la locul sãu”, iar deciziaChiºinãului de declarare personanon-grata a ambasadorului român ºicea de introducere a vizelor pentrucetãþenii români sunt mãsuri“inacceptabile”. Watson a amintit ºide anunþul preºedintelui TraianBãsescu privind facilitarea condi-þiilor de obþinere cetãþeniei românede cãtre moldoveni, care “a sporittensiunile”.

În intervenþia sa, eurodeputatulAlexandru Nazare (PPE-DE/PD-L) aapreciat cã declaraþiile ambivalentedin partea Comisiei Europene nu potcontribui la normalizarea situaþieidin Republica Moldova, o þarã încare drepturile omului sunt încãlcateflagrant. Europarlamentarul românVictor Boºtinaru (PSE/PSD) aestimat, la rândul sãu, cã recenteleevenimente de la Chiºinãu erauprevizbile încã din 2008, încondiþiile în care modificarea legiialegerilor parlamentare ºi implicareaopoziþiei în decizii de interesnaþional au fost refuzate brutal deputerea comunistã din RepublicaMoldova. “Astfel, chiar UE a primitun refuz brutal ºi cred cã ºi UniuneaEuropeanã este parþial culpabilã”pentru aceastã situaþie, a mai spusBoºtinaru. AGERPRES

Motivaþia Chiºinãului pentru respingereaambasadorului român, o explicaþiestângace ºi departe de adevãr

cmyk

cmyk

cmyk

cmyk

NAÞIONALRadical www.radicalonline.info8 28 aprilie - 4 mai 2009

OOOOllll llll iiii RRRReeeehhhhnnnn,,,, ccccoooommmmiiiissssaaaarrrr eeeeuuuurrrrooooppppeeeeaaaannnnMMMMiiiinnnniiiissssttttrrrruuuullll aaaaffffaaaacccceeeerrrriiii lllloooorrrr eeeexxxxtttteeeerrrrnnnneeee,,,,

CCCCrrrriiiissssttttiiiiaaaannnn DDDDiiiiaaaaccccoooonnnneeeessssccccuuuu

Economia ºi sectorulbancar din EuropaCentralã ºi de Est vortrece printr-o rece-siune durã în 2009,

urmatã de o stagnare în 2010 ºi orelansare în 2011, au apreciat vinerianaliºtii economici prezenþi, laViena, la cea de a treia ediþie a Foru-mului bancar pentru þãrile din Co-munitatea Statelor Independente(CSI) ºi Europa Centralã ºi de Est.În cazul României, analiºtii susþin cãeconomia îºi va reveni încet ºi, deºi2009 vom avea o recesiune, anul2010 va fi unul în care se va înre-gistra o creºtere economicã, chiardacã va fi vorba de una modestã.”Existã semnale cã relansarea seapropie, urmând ca punctul deinflexiune sã fie undeva în trimestrulal doilea sau al treilea al acestui an”,a apreciat Melania Hancila, ºefdepartment Cercetare ºi Strategie laVolskbank România. În opinia sa, întrimestrul al adoilea ºi al treilea alacestui an Produsul Intern Brut alRomâniei se va contracta cu 3,5 ºichiar 4,0 procente în ritm anual, darîn ultima parte a acestui an vom aveao creºtere economicã pozitivã, iaranul viitor România va înregistra ocreºtere economicã de 1,5 procente.

Indicatorii care sã sprijine acest

punct de vedere vin atât de pe piaþaburiserã ºi din analiza evoluþieicursului de schimb. Melania Hancilacrede cã în cursul acestui an leul vaînregistra o depreciere lentã ºi o sta-bilizare undeva peste nivelul de 4,0lei pentru un euro. Un alt indicatoreste oferit de evoluþia CDS-urilorobligaþiunilor guvernamentale, careîn trimestrul IV 2008 au înregistrat ocreºtere de 800 puncte de baza, iarîn prezent sunt la jumãtate, în jurul a400 puncte de baza.

Referindu-se la sectorul bancar

românesc, Melania Hancila a apre-ciat cã este un sistem stabil ºi solidcare nu prezintã riscul de default saubailout. În plus, bãncile sunt inte-resate sã finanþeze economia realã.”Problema actualã este o problemãde încredere ºi nu una de lichiditate”,crede Melania Hancila. Întrebareaeste dacã bãncile vor opta sã menþinãbanii la Banca Naþionalã ºi sã nu îºimodifice structura creditelor, sauvor opta sã-ºi assume riscuri dar sã-ºi modifice structura creditelor.

În ce priveºte situaþia generalã în

Europa Centralã ºi de Est, FabioMucci, senior economist UniCreditGroup, a estimat cã în majoritateaþãrilor din regiune procentul credite-lor neperformante (NPL) din totalulcreditelor se va dubla în 2009. Cutoate acestea, ªtefan Maxian, analistºef Raiffeisen Centrobank AG credecã nu vom avea o crizã ”asiaticã” înEuropa Centralã ºi de Est, adicã unaîn care procentul creditelor neper-formante va ajunge la 30 la sutã dintotalul creditelor. Unul dintre mo-tive este ºi acela cã Europa Centralã

ºi de Est a avut deja mai multe mi-nicrize structurale. În plus, în pre-zent existã instrumente de manage-ment al riscurilor foarte bune ºi, spredeosebire de situaþia din anii 1990,în CEE nu mai existã în prezent maricomplexe industriale legate de obancã. În opinia lui ªtefan Maxian,procentul NPL se va dubla dar vaajunge pânã la un nivel de 10-15 pro-cente. În cazul României, MelaniaHancila crede cã procentul creditelorneperformante va fi undeva peste 10procente din totalul creditelor. Înceea ce priveºte condiþiile necesarepentru relansarea economicã, ªtefanMaxian crede cã importante suntrestabilirea încrederii în sistemul fi-nanciar ºi încrederea în restabilireafinanþãrii pe termen lung. Spre deo-sebire de acesta, Ralf Wiegert, se-nior economist, HIS Global Insight,considerã cã nu sectorul bancar va fiun factor primordial pentru relansa-rea economicã, ci aceasta va începemai întâi în economia realã. Asocia-þia Bancarã pentru Europa Centralaºi de Est (BACEE) este o organiza-þie înfiinþatã în anul 1996, care reu-neºte mai multe instituþii financiare.Zilele acestea are loc la Viena cea dea treia ediþie a forumului bancar pen-tru din Comunitatea Statelor Indepen-dente (CSI) ºi Europa Centralã ºi deEst, discuþiile concentrându-se pefurnizarea de stabilitate pentrusistemul bancar în condiþiile crizeiglobale. AGERPRES

Europa Centralã ºi de Est va ieºi din crizã ECONOMIC Radicalwww.radicalonline.info 928 aprilie - 4 mai 2009

Românii vor beneficia de un nou set de mãsuri pentrureducerea efectelor crizei financiare, în valoare totalã de 545milioane euro, destinaþi noilor linii pentru ºase domenii majorede intervenþie, a precizat vineri ministrul Muncii, Marian Sârbu.

“Acest nou set de mãsuri va permite românilor sãbeneficieze de un acces mai uºor la cursurile de calificare, lacreºterea competenþelor dobândite în þãrile în care au lucrat, ladiminuarea ºomajului, la creºterea disponibilitãþii pe piaþa mun-cii a grupurilor defavorizate”, a spus ministrul Marian Sârbu.

Autoritatea de management pentru Programul OperaþionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a lansat vineri ºasedomenii majore de intervenþie pentru cereri de propuneri deproiecte strategice finanþate din Programul Operaþional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane. Suma totalã alocatã pentru celeºase linii de finanþare este de 545 milioane euro, din care 85 lasutã, respectiv 463,25 milioane euro vin de la UniuneaEuropeanã, prin fonduri social-european, ºi 15 la sutã, respectiv81,75 milioane euro, reprezintã contribuþia naþionalã din bugetulde stat. Termenul limitã de depunere a cererilor ºi proiecteloreste 19 iunie 2009, dupã care se va începe evaluarea proiectelor.

Conform ministrului Marian Sârbu, Ministerul Munciiestimeazã cã va avea circa 120 de programe finanþate. “Sperãmca astãzi 10.000 de persoane sã poatã beneficia de cursuri decalificãri profesionale, circa 20.000 de persoane inactive dinsectorul rural sã poatã avea o ocupaþie, 16.000 de ºomeri sã fieincluºi în cursuri de calificare ºi pânã la 20.000 de persoane careaparþin grupurilor vulnerabile sã poatã avea acces la o viaþã maibunã”, a precizat Marian Sârbu. Proiectele strategice vor avea o

valoare cuprinsã între 500.000 euro (minimum) ºi cinci milioaneeuro (maximum) ºi o perioadã de implementare cuprinsã întreºase luni ºi maximum trei ani. Conform ministrului MarianSârbu, 50 de milioane euro vor fi destinaþi pentru asigurareacalificãrii prin direcþia “Calitate în formarea profesionalãcontinuã”. De altfel, ministrul a precizat cã, în prezent, oferta decursuri de calificare este destul de redusã, fiind dificil camanagerii sã gãseascã forþã de muncã calificatã corespunzãtor.În contextul în care mulþi muncitori s-au reîntors în România,Ministerul Muncii considerã necesarã sprijinirea acestora pentrua-ºi echivala competenþele dobândite în þãrile Uniunii Europeneîn care au lucrat. Astfel, pentru direcþia “Calificarea - o ºansãpentru viitor” se va aloca o sumã totalã de 125 de milioane euro.De asemenea, 50 de milioane de euro vor fi alocaþi pentruprogramele privind “Competenþe pentru competitivitate”.

Pentru proiectele vizând “Integrarea pe piaþa muncii” se va aloca o sumã totalã de 70 milioane euro.

120 de milioane euro sunt pregãtiþi pentru finanþareaproiectelor “Mediul rural - oportunitãþi de ocupare”. Opera-þiunile propuse în aceastã direcþie vizeazã persoanele implicateîn agricultura de subzistenþã, care vor fi implicate în programede educaþie ºi formare profesionalã. Pentru direcþia “Pentru oviaþã mai bunã” se va aloca o sumã totalã de 125 milioane euro.Aceastã direcþie urmãreºte dezvoltarea economiei sociale ºi facereferire la persoanele din grupurile vulnerabile, precum persoa-nele de etnie romã, persoane cu dizabilitãþi, copii în situaþie derisc, persoane aflate în detenþie, persoane fãrã adãpost,dependente de droguri ºi de alcool, bolnavi mintal, victime aleviolenþei în familie, persoane afectate de boli care le influenþeazãviaþa profesionalã ºi socialã.

În vederea obþinerii unor rezultate cu impact sporit la nivelnaþional, regional sau local, fondul social european va sprijiniaplicarea principiului parteneriatului între toþi actorii socio-economici, precum autoritãþi de stat, patronate, sindicate,asociaþii profesionale. AGERPRES

Noua strategie energeticã va fidiscutatã în ºedinþa ConsiliuluiSuprem de Apãrare a Þãrii din 28aprilie 2009, a declarat, joi, minis-trul Economiei, Adriean Videanu,la aniversarea centenarului indus-triei de gaze naturale din România.“Noua strategie energeticã va fidiscutatã în urmãtoarea ºedinþã aConsiliului Suprem de Apãrare aÞãrii, din 28 aprilie 2009”, a afir-mat Videanu. Ministrul Economiei,

a precizat, la începutul acestei luni, cã noua strategie vizeazã restruc-turarea în producþia de energie, ce diferã fundamental de vechea res-tructurare a sistemului. Aceasta are la bazã trei principii, primul fiindvalorificarea resurselor energetice de bazã precum apã, uraniu, þiþei,cãrbune. Companiile de producþie ce vor rezulta din restructurareasistemului energetic cuprins în strategia Ministerului Economiei vor ficomplet funcþionale la sfârºitului anului 2009, anunþa atunci Videanu.

De asemenea, un alt principiu al strategiei vizeazã funcþionareaunei pieþe concurenþiale, România fiind singura þarã din UniuneaEuropenã care are o monoproducþie (hidro, nuclearã, de cãrbune).

Noua strategie urmãreºte asigurarea unei pieþe concurenþiale realeîn România, în care sã nu existe o parte din competitori care sã aibãavantaje mai multe.

“Restructurarea în sistemul energetic nu presupune disponibilizãri,eventualele reduceri de personal putând fi decise de cãtre directoriicompaniilor din sistem”, afirma Videanu.

Strategia energeticã a României, aprobatã la începutul luniiseptembrie 2007, prevede înfiinþarea unei companii energeticenaþionale care sã cuprindã producãtori de energie ºi societãþile dedistribuþie rãmase în proprietatea statului.

La sfârºitul anului trecut, comisarul european pentru Energie,Andris Piebalgs, a criticat intenþia autoritãþilor române de a înfiinþa ocompanie energeticã integratã, afirmând cã acest proiect ar putea crea“un monstru”. AGERPRES

în 2010

Noua strategie energeticã,în ºedinþa CSAT din 28

aprilie

MMMMFFPPSS aa llooccãã 554455 mmii ll iiooaannee eeuurroo ppeenntt rruuddddeeeezzzzvvvvoooo llll ttttaaaarrrreeeeaaaa rrrreeeessssuuuurrrrsssseeee lllloooorrrr uuuummmmaaaannnneeee

Potenþialul României însectorul agriculturii ecolo-gice este de maximum douãmilioane de hectare, avândîn vedere cã noi producem

aceastã marfã ecologicã pentru a ovalorifica, a declarat, miercuri, într-oconferinþã de presã, preºedintele Fede-raþiei Naþionale de Agriculturã Ecologicã,Ion Toncea.

El a precizat cã, în 2008, suprafaþacultivatã cu culturi ecologice a ajuns lacirca 230.000 - 240.000 de hectare, decinici un sfert de milion.

“Ar trebui sã mãrim de ºase orisuprafaþa pentru a atinge acest potenþial,corelat cu cererea de produse ecologice depe piaþa internã ºi externã”, a spusToncea.

Potrivit acestuia, în 2009 cerereapentru produse ecologice este de patru orimai mare. Se cer atât materii prime, cât ºiproduse finite, precum ouã, uleiuri - defloarea soarelui, de rapiþã -, preparate dinlapte (în special brânzeturi), miere dealbine.

“Mierea de albine înregistreazã ceamai mare cerere. Vin comenzi de neima-ginat, de ordinul a trei TIR-uri pe sãptã-mânã, care înseamnã aproape 60 de tonepe sãptãmânã. O asemenea cerere esteimposibil de onorat, mai ales cã miereaecologicã se obþine cu eforturi foartemari”, a explicat Ion Toncea.

Acesta a subliniat cã România oferãproduse ecologice de foarte bunã calitate,pânã în prezent neexistând reclamaþii,poate doar câteva aspecte semnalate decomercianþi, la intern, cu privire la faptulcã nu existã suficiente produse (din punctde vedere cantitativ) care sã satisfacãcererea de pe piaþa româneascã, cã estenecesarã o diversificare a gamei deproduse ecologice oferite, iar acest tip deproduse este prea scump.

“Se solicitã o gamã foarte largã delegume ºi fructe proaspete. În ceea cepriveºte preþurile mai mari, ele suntdeterminate de faptul cã realizarea unuiprodus ecologic presupune costuri maimari ºi necesitã un volum mai mare demãsuri pentru protecþie”, a precizatpreºedintele FNAE.

El a explicat cã terenurile trebuiepregãtite, la fel ºi spaþiile acoperite,pentru eliminarea buruienilor, adãunãtorilor ºi agenþilor patogeni. Pentruprotecþia plantelor se folosesc substanþespeciale obþinute din extracte de plante,iar îngrãºãmintele folosite sunt sutã lasutã naturale. La costurile necesareobþinerii unui produs ecologic se adaugãcele generate de certificarea acestuia.

Reprezentantul agricultorilorecologici a subliniat cã în România existãsoluri încã bogate în elemente nutritive,dând de exemplu terenurile care conþincernoziom, în suprafaþã de trei milioane

de hectare.Conform acestuia, anual, ritmul de

creºtere a suprafeþei în sistem ecologicpânã în 2007 a fost de 25.000 de hectare.

“Nu este o suprafaþã extraordinar demare, dar, dacã vom compara cu anul2000, când a fost recunoscutã oficialagricultura ecologicã în România - cândcultivam 15.000 de hectare -, eu zic cã ocreºtere de 25.000 de hectare anualînseamnã ceva”, a apreciat el.

De asemenea, anual, numãrul deanimale crescute în acest sistem s-amajorat cu circa 1.500 de capete.

În anul 2007, marfa ecologicã produsãîn România a fost de 120 milioane deeuro, jumãtate din aceasta mergând la

export. Exportul de produse agricole ºialimentare ecologice din România, înanul 2007, a reprezentat opt la sutã dinexportul total de produse agricole ºialimentare al României, din punct devedere valoric. Exporturile au vizat înspecial spaþiul comunitar, dar ºi Ucrainasau Rusia, potrivit lui Ion Toncea.

“Este o cifrã care pe mine m-a bucuratfoarte mult, dar atunci când am comparat-o cu suprafaþa exprimatã în procente pecare se practicã agricultura ecologicã,raportat la suprafaþa agricolã totalã aRomâniei, am vãzut cã suprafaþa de terencultivat în sistem ecologic reprezintã 1,2la sutã”, a arãtat preºedintele Federaþiei.

• AGERPRES

Berbec: 21 martie - 20 aprilieArma dv. cea mai de pret din acest interval este

curajul. Va implicati abuziv in viata celor dragi si iidirijati.

Taur: 21 aprilie - 20 maiCu multa rabdare ii “modelati” pe cei din anturaj.

Aveti planuri mari, pe care nici nu le impartasitifamiliei.

Gemeni: 21 mai - 21 iuniePrimiti niste lectii de viata cam dure, legate de

comportamentul persoanelor iubite care parindiferente in ceea ce va priveste. Din punct devedere financiar, aveti noroc cu carul si va decidetisa va achitati datoriile amanate de asta vara.

Rac: 22 iunie - 22 iulieAveti din nou probleme cu persoana iubita din

cauza geloziei nefiresti pe care o manifestati. Nativiitineri se indragostesc iremediabil si isi schimbaplanurile de viitor.

Leu: 23 iulie - 22 augustFaceti concesii surprinzatoare pentru cei care

sustin ca va cunosc. Sunteti sustinut de prieteni inorice conditii si prindeti curaj incet-incet.

Fecioarã: 23 august - 22 septembriePot aparea tensiuni din cauza anularii unor

contracte pe care va bazati pentru veniturisuplimentare. Miercuri, va gasiti o a doua slujba careva suplimenteaza bugetul in mod fericit.

Balanþã: 23 septembrie - 22 octombrieArdoarea si entuziasmul nu v-au parasit, asa ca in

mod sigur veti incerca sa-i mobilizati pe cei dinanturaj. Nativele sunt protejate in continuare dintoate punctele de vedere.

Scorpion: 23 octombrie - 21 noiembrieEste necesar sa fiti diplomat pentru a depasi

situatiile de risc prin care treceti. Exista riscul de a nuva odihni din cauza insomniilor.

Sãgetãtor: 22 noiembrie - 20 decembrieVorbiti mult, sunteti expansiv, optimist si va

afirmati talentele cu indrazneala si siguranta. Dinpacate, faceti afirmatii care nu sunt apreciate tocmaipentru ca sunt prea sincere.

Capricorn: 21 decembrie - 19 ianuarieAveti parte intregul interval de atentii amicale

din partea nativilor din anturaj. In general, suntaplanate conflicte vechi si noi, iar acasa parteneruleste din ce in ce mai intelept.

Vãrsãtor: 20 ianuarie - 18 februarieSunteti surprins de cata lume doreste sa va ajute,

chiar si cand nu aveti nevoie. O numire intr-o functiede reprezentare va ia prin surprindere.

Peºti: 19 februarie - 20 martieVanitatea si mandria va impiedica sa cereti un

supliment de bani pentru orele dupa program. Vaoferiti sa rezolvati probleme fara sanse si nu va lasatipana nu va respectati promisiunile.

HHHH OOOO RRRR OOOO SSSS CCCC OOOO PPPP

Potenþialul României însectorul agriculturiiecologice este de cel multdouã milioane de hectare

UTILERadical www.radicalonline.info10 28 aprilie - 4 mai 2009

Liga Campionilor prog-rameazã marþi 28aprilie meciul tur dinfaza semifinalelor,între FC Barcelona ºi

Chelsea Londra (ora 21,45), oconfruntare interesantã între unantrenor tânãr, Josep Guardiola, 38ani, ºi experimentatul olandez GuusHiddink, 62 ani.

Principala preocupare aolandezului Hiddink este sã-lanihileze pe argentinianul LionelMessi, golgheterul LigiiCampionilor cu 8 reuºite, sarcinã cese anunþã complicatã în absenþafundaºului stânga Ashley Cole,suspendat. În meciul din PremierLeague cu West Ham United (1-0),Hiddink l-a utilizat pe stânga peportughezul Jose Bosingwa, carejoacã normal pe dreapta, dar nu s-adecis încã asupra titularului de peNou Camp.

Cu excepþia accidentatuluiGabriel Milito, Pep Guardiola arerestul lotului valid dupã egalul dindeplasare cu Valencia (2-2) înPrimera Liga. Guardiola a declaratcã Barca a intrat în cea maiimportantã sãptãmâna a anului, cuprima manºã a semifinalei Ligii

Campionilor ºi cu meciul desâmbãtã cu Real Madrid, peSantiago Bernabeu, decisiv pentrusoarta titlului. ‘’Nu vãd nicio

obosealã la jucãtorii mei. Suntem cao maºinã’’, susþine Guardiola.

În ultimele 2 sezoane, formaþiacatalanã a fost eliminatã din

competiþie de formaþii engleze, deFC Liverpool în 2007 ºi deManchester United în 2008. În plus,Barca nu a reuºit sã învingã în

ultimele sale 4 meciuri de acasãnicio echipã din Anglia. Totuºi, înacest sezon, în optimi ºi sferturi,catalanii au marcat acasã 9 goluri, 5cu Lyon ºi 4 cu Bayern Munchen.

Barcelona a câºtigat 4 dintreprecedentele 9 semifinale disputateîn Liga Campionilor, iar Chelseadoar una din patru.

Cele 2 cluburi s-au înfruntat de 3ori în faza eliminatorie, Barca avândcâºtig de cauzã în 2 ocazii. Ultimaconfruntare dateazã din 2006, în op-timi, când Barcelona s-a calificat maideparte dupã 2-1 în deplasare ºi 1-1acasã. În cupele europene, cele 2echipe s-au întâlnit de 11 ori, iar Bar-ca are un record de 5 victorii, 2 egaluriºi 4 înfrângeri, golaveraj 22-16.

În Liga Campionilor, Barcelonaare la activ 5 semifinale, 2 finale ºi1 trofeu, câºtigat în faþa lui Arsenalîn 2006. Chelsea a disputat 4semifinale ºi o finalã, în 2008,pierdutã la Manchester United.

Meciul tur de la Barcelona estearbitrat de o brigadã germanã, cuWolfgang Stark la centru, ajutat detuºierii Jan-Hendrik Salver ºi MikePickel. Arbitru de rezervã esteBabak Rafati.

• AGERPRES

cmyk

cmyk

cmyk

cmyk

Semifinala Barcelona-Chelsea, un duelinteresant între Guardiola ºi Hiddink

George Ogãraru, fotbalistul SteleiBucureºti, crede cã antrenorul Marius Lãcãtuºnu ar trebui demis, întrucât este un simbol alclubului, relateazã site-ul Stelei, dupã victoriacu 1-0, în deplasare, cu CS Otopeni.

“A fost destul de greu, am înscris înultimele minute. A fost o victorie muncitã, amavut ºi mulþi absenþi, iar cei care au intrat auarãtat cã ne putem baza pe ei. Tudose ºi Baciuau jucat cu dãruinþã. Ne concentrãm pentruurmãtorul meci””, a spus Ogãraru.

“”Nu ar trebui sã fie demis Lãcãtuº. E tristcã s-a ajuns sã se creadã cã el stã la Steauapentru bani. Steaua e totul pentru el ºi nu vreasã plece. Sã ne respectãm simbolurile”, a asubliniat Ogãraru la sfârºitul partidei.

Massimo Pedrazzini, antrenorul secund alechipei de fotbal Steaua Bucureºti, considerãcã formaþia din Ghencea a meritat sã câºtige îndeplasare cu CS Otopeni (1-0), întrucât “a avutmeciul în mânã”, relateazã site-ul Stelei.

“Ne bucurãm pentru acest succes, mai alescã a venit la sfârºitul meciului. Aºa este înfotbal. ªi noi am pierdut multe puncte pe finalde partidã. Steaua este mereu sub presiune ºitrebuie sã arãtãm cã acest nume este unul mare.Am avut 80% meciul în mânã, e adevãrat nu cumulte ocazii, dar totul a devenit în regulã cândam reuºit sã marcãm. E o victorie foarteimportantã. Încercãm sã câºtigãm toatemeciurile pânã la final”, a declarat Pedrazzinila finalul partidei. AGERPRES

Din pãcate CSM Rm. Vâlcea a pierdut untempo în lupta pentru promovare dupã cesâmbãtã au pierdut pe terenul formaþiei LibertySalonta. „Municipalii” au avut un debut demeci extrem de bun ºi dupã numai 20 deminute de joc au avut cel puþin patru mariocazii de a marca, însã imprecizia la finalizarea lui Stromajer, Câju sau Pasãre a fãcut cascorul sã rãmânã neschimbat. Apoi, în minutul21, bãieþii lui Artimon au beneficiat ºi de oloviturã de pedeapsã dupã ce Enache Câju(foto) a fost faultat în careu de un adversar. Totel a executat penaltiul, Huþan a ghicit colþul pecare a tras jucãtorul vâlcean ºi a reuºit sãrespingã. Tot vâlcenii au fost cei care aucontrolat jocul în continuare, dar fãrã nici unrezultat pe tabela de marcaj. Mai mult decâtatât, în minutul 44, la una din rarele ocazii încare gazdele au trecut în jumãtatea adversã aureuºit sã înscrie. Strãuþ a centrat de pe dreapta,

doi jucãtori ai CSM-ului au ratat intervenþia ºiDochiþa la învins pe Perianu.

Dupã pauzã, acelaºi scenariu, „municipalii”au atacat furibund cãutând cu disperare golulegalizator, dar mingea parcã nu vroia sã intre înpoartã. Abia în minutul 67 eforturile bãieþilorlui Artimon au fost încununate cu succes dupãce Armel Disney a reluat mingea cu capul înplasa porþii lui Huþan. ªi dupã marcarea goluluiegalizator vâlcenii au continuat sã atace ºi dinpãcate au fost surprinºi pe contraatac înminutul 87 când Chiº a prins un ºut perfect dinmarginea careului de 16, iar mingea s-a opritexact în vinclul porþii lui Dorian Perianustabilind scorul final, Liberty Salonta – CSMRm. Vâlcea 2-1. Din pãcate dupã aceastãînfrângere nemeritatã „municipalii” au pãrãsitpodiumul Seriei a II-a fiind devansaþi deUnirea Alba Iulia, FCM Tg. Mureº ºiInternaþional Curtea de Argeº. (L.A.)

Ogãraru crede cã Lãcãtuº nuar trebui demis

MMMMuuuunnnniiiicccc iiiippppaaaallll iiii iiii aaaauuuu ppppããããrrrrããããssss iiii tttt ppppooooddddiiiiuuuummmmuuuullll

SPORT Radicalwww.radicalonline.info 1128 aprilie - 4 mai 2009

Adrian Mititelu, patronulechipei de fotbalUniversitatea Craiova, adeclarat cã nu este posibil caformaþia sã joace în acest an

în cupele europene la Craiova, întrucâtcontractul de concesiune între club ºiConsiliul Local expirã la 31 ianuarie 2010 ºinu va mai exista un contract de prelungire,relateazã site-ul Universitãþii.

“Între Universitatea ºi Consiliul Localexistã un contract de concesiune, care expirãla 31 ianuarie. Vã asigur ºi vã spun la modulcel mai serios cã nu va mai exista un contract

de prelungire. Efectiv, pe 31 ianuarie 2010,noi ne vom încheia aici activitatea. Vompleca de aici sutã la sutã,”” a afirmatMititelu.

“”Dacã dã Dumnezeu sã jucãm în EuropaLeague, deºi e foarte greu, dar sã sperãm cãvom ajunge, (...) chiar dacã primarulSolomon vine mâine ºi ne oferã tot ce e maibun pe lumea asta, nu mai putem sã jucãm laCraiova, deoarece nici mãcar nu am depuscãtre UEFA stadionul cãtre omologare.Craiova iese din calcul, nu mai existã niciovariantã sã jucãm în acest an la Craiova încupele europene”, a declarat Mititelu.

Universitatea va juca la Timiºoara dacãse va califica în cupele europene: “”Amvorbit cu domnul Marian Iancu, care mi-apromis cã mã va sprijini ºi este de acord. Amînþeles cã trebuie sã vorbesc ºi cu autoritãþilelocale din Timiºoara. M-am gândit cãTimiºoara este un oraº în care lumea nesimpatizeazã, este un stadion care seamãnãfoarte mult cu al nostru. Dacã va fi sã necalificãm, sunt convins cã în Banat vom aveaun sprijin puternic. Mã doare sufletul, uite cevorbe spun, ce am ajuns... Dar asta e situaþia,nu vreau sã mai atac pe nimeni...”, a con-tinuat patronul Universitãþii. AGERPRES

“Nu mai existã nicio variantãsã jucãm în acest an laCraiova în cupele europene”

MMMMaaaarrrreeee lllleeee PPPPrrrreeeemmmmiiiiuuuuaaaallll AAAAnnnnggggllll iiiieeee iiii aaaarrrr

ppppuuuutttteeeeaaaa iiiieeeeºººº iiii dddd iiiinnnnccccaaaa lllleeeennnnddddaaaarrrr

Dupã Marele Premiu al Franþei, dispãrut dincalendarele pentru 2009 ºi 2010 ºi despre careexistã puþine speranþe cã va reapare în 2011,Formula 1 ar putea pierde ºi Marele Premiul alMarii Britanii, circuitul din Donington, care îlva gãzdui începând cu 2010, cunoscândprobleme de gestiune.

Proprietarul circuitului, Wheatcroft and SonLimited, a intentat acþiune în justiþie împotrivaDonington Ventures Leisure Limited (DVLL),gestionarul, având ca motiv faptul cã acesta îidatoreazã circa 2,5 milioane de lire restanþe laplata chiriei, din septembrie 2008. “DVLL acontinuat sã-ºi neglijeze obligaþiile financiare”,ºi-a justificat acþiunea Kevin Weatcroft, al cãruicircuit a câºtigat recent contractul de organizarea Marelui Premiu al Marii Britanii începând cu2010, în detrimentul circuitului de laSilverstone, unde se va disputa cursa de anulacesta, pe 21 iunie.

Bernie Ecclestone, care nu vede decâtbeneficiile proprii, ducând Formula 1 în locaþiiexotice, este din nou categoric: “DacãDonington nu poate organiza Marele Premiu alMarii Britanii, s-a terminat. Vom pleca dinMarea Britanie”, a insistat cel care este nãscutchiar în apropiere de Silverstone, la Ipswich.

Potrivit fostului campion mondial britanic,Jackie Stewart, 50.000 de persoane trãiesc înMarea Britanie din industria Formulei 1.Confruntaþi cu extrem de durele exigenþefinanciare ale Formula one management (FOM),giratã de Ecclestone, care le cere între 20 ºi 25milioane de dolari pe sezon pentru a primigãzduirea F1, fãrã a-ºi putea recupera baniialtfel decât din vânzarea de bilete, Marile Premiieuropene abia mai pot menþine cursele.

Astfel se explicã ºi de ce Formula 1 a ajunsuna mai mult asiaticã, întrucât acolo þãrile suntgata sã investeascã averi pentru a se bucura deexpunerea pe care o reprezintã F1. Consecinþeleîn plan sportiv ºi al interesului public sunt, însã,imprevizibile, dar de pe acum unele Mari Premiiasiatice se disputã cu tribunele goale ºi la orenepotrivite. AGERPRES

FARMACIAVETERINARÃ

Str. Regina Maria, lângã„Rotonda Boromir“

produse de calitate;cele mai mici preþuri;consultaþii medicale.

Rãsfaþã-þi animalul preferat!Rezervãri: 0742.931.003

Str. Petrache Poenaru, Nr. 1, Tel: 0250/713.857;712.048, e-m

ail: office@supca2001.ro

web: w

ww

.supca2001.ro

SPORTRadical www.radicalonline.info12 28 aprilie - 4 mai 2009

cmyk

cmyk

cmyk

cmyk