Embed Size (px)
Citation preview
1
RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Harghita
BENEFICIAR: Consiliul Județului Harghita
EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU pentru realizarea „PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN HARGHITA” Elaborat
conform: HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
2
1. Introducere 1.1 Legislația românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte, planuri și programe 1.2 Glosar de termeni conform legislației de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997: 1.3 Glosar de termeni conform legislației de urbanism (legea 350/2001 actualizată, legea 168/2007). 1.4 Considerații generale
1.4.1 Scopul raportului 1.4.2 Informații generale 1.4.3 Denumirea proiectului
1.4.3.1 Expunerea conținutului și a obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita, precum și a relației cu alte planuri și programe relevante.
2. Analiza situației existente 2.1 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Harghita. 2.2 Relația Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita cu alte planuri și
programe relevante 3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în situația
neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita 3.1 Calitatea Apei
3.1.1 Prelevări de apă 3.1.2 Ape de suprafață 3.1.3 Starea ecologică a lacurilor 3.1.3 Riscuri naturale – inundații 3.4.2 Lucrările hidrotehnice cu caracter de apărare împotriva inundațiilor 3.4.3 Regularizările şi îndiguirile 3.1.5 Ape Subterane 3.1.6 Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 (surse de poluare) 3.1.7 Substanțe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate 3.1.8 Rețele de canalizare 3.1.9 Canalizarea apelor uzate 3.1.10 Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafață şi subterane
3.1.11Obiective şi măsuri privind protecția apelor împotriva poluării şi supraexploatării
3.2 Solul 3.2.1 Fondul funciar - Repartiția solurilor pe categorii de folosințe 3.2.2 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România 3.2.3 Poluarea solurilor în urma activității din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)
3
3.2.4 Amenajări pentru agricultură - îmbunătățiri funciare - Procese de degradare a solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare 3.2.5 Amenajări pentru combaterea eroziunii solului – CES 3.2.6 Evoluția modului de folosință a terenurilor 3.2.7 Amenajări pentru desecare şi drenaj 3.2.8 Amenajări pentru irigații 3.2.9 Disfuncționalități în amenajările de îmbunătățiri funciare 3.2.10 Monitorizarea calității solurilor 3.2.11 Zone critice sub aspectul degradării solurilor 3.2.12 Localități afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575/2001 precum și cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren. 3.2.13 Localități afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – inundații. 3.2.14 Potențialul alunecărilor de teren 3.2.15 Inundațiile
3.3 Inventarul siturilor contaminate 3.4 Acțiuni întreprinse pentru reconstrucția ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
3.4.1 Modalități de investigare 3.4.2 Reconstrucția ecologică a solurilor
3.5 Calitatea Aerului 3.6 Calitatea precipitațiilor 3.7 Poluare acustică
3.8 Activitatea stației de radioactivitate 3.9 Conservarea naturii şi a biodiversității, biosecuritatea
3.9.1 Biodiversitatea județului Harghita 3.9.2 Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică 3.9.3 Arii naturale protejate – Caracteristici 3.9.4 Principalele reglementări referitoare la ariile naturale protejate 3.9.5 Problemele legate de ariile naturale protejate
3.10 Managementul Deșeurilor 3.10.1 Cadrul legislativ 3.10.2 Tipuri de deşeuri 3.10.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate 3.10. 4 Depozitarea deşeurilor 3.10.5 Generarea deşeurilor 3.10.6 Colectarea și transportul deșeurilor 3.10.7 Valorificarea şi tratarea deșeurilor municipale 3.10.8 Eliminarea deşeurilor
4
3.10.9 Deșeuri municipale periculoase. 3.10.10 Deșeuri de baterii, acumulatori și uleiuri uzate. 3.10.11 Deșeuri generate de activități medicale 3.10.12 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate oră șenești și industriale 3.10.13 Vehicule scoase din uz (VSU) 3.10.14 Deșeuri din construcții și demolări 3.10.16 Deșeuri periculoase provenite din industrie și agricultura 3.10.17 Principalele probleme în domeniul gestiunii deşeurilor
3.11 Rețeaua de transport şi comunicație 3.11.1 Rețeaua de transport 3.11.2 Situația existentă în județ - Județul Harghita 3.11.3 Rețeaua rutieră 3.11.4 Rețeaua feroviară 3.11.5 Probleme şi disfuncționalități ale rețelei de transport
3.12 Alimentarea cu energie electrică 3.13 Rețele de telecomunicații
3.13.1 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) 3.13.2 Alimentarea cu gaze naturale 3.13.3 Resurse regenerabile de energie
4. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecție a mediului 4.1Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului județean stabilite di n punct de
vedere al protecției mediului 4.2 Potențialele efecte semnificative asupra mediului 4.3Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita 4.4 Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PATJ Harghita
5.Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cât de mult posibil orice efect advers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita
a. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensare a efectul advers asupra factorului de mediu aer.
b. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra factorului de mediu apă
c. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra factorului de mediu sol
d. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra factorului de mediu patrimoniu
e. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra factorului de mediu antropic
5
f. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra factorului biodiversitate
6.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor 6.1Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor
7.Bilanțul utilizării terenului 7.1 Zonarea utilizării terenului pe folosințe optime
7.1.1 Zone rezidențiale 7.1.2 Zonele industriale 7.1.3 Zone forestiere 7.1.4 Zone Agricole 7.1.5 Spații verzi zone de agreement 7.1.6 Reabilitarea urbană
7.2 Efecte şi măsuri 7.2.1 Efecte potențiale ale calității aerului 7.2.2 Efecte potențiale asupra calității apei 7.2.3 Măsuri de reducere a emisiilor de poluanți în emisari naturali 7.2.4 Impactul managementului de deșeuri 7.2.5 Efecte asupra patrimoniului natural
8.Rezumat netehnic
9.Evaluarea din punct de vedere al protecției mediului a prevederilor PATJ Harghita
6
1. Introducere
1.1. Legislația românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte, planuri și programe
Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează potențialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.
Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusă în legislația națională prin:
Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru amendarea Legii protecției mediului nr. 137/1995, republicata (M. Of. 465 din 28 iunie 2002).
Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenției privind evaluarea impactului de mediu în context trans-frontieră, adoptata la Espo la 25 februarie 1991 (M. Of., Partea I nr.105 din 01/03/2001).
Ordonanța de urgență nr.195/22.12.2005 (M. Of. nr. 1196/30.12.2005) privind protecția mediului
Legea nr. 265/29.06.2006 (M. Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecția mediului (M. Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M. Of. nr. 88/31.01.2006)
Ordonanța de urgență nr. 114/17.10.2007 (M. Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecția mediului
Ordonanța de urgență nr. 164/19.11.2008 (M. Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului
Legea nr. 86/10.05.2000 (M. Of. nr. 224/22.05.2000) pentru ratificarea Convenției privind accesul liber la informație, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiție în problemele de mediu, semnată la Aarhus la 25.06.1998
Hotărârea de Guvern nr. 878/28.07.2005 (M. Of. nr. 760/22.08.2005) privind accesul publicului la informația privind mediul
7
Ordonanța de urgență nr. 152/10.11.2005 (M. Of. nr. 1078/30.11.2005) privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/05.04.2006 (M. Of. nr. 327/11.04.2006)
Legea nr. 655/20.11.2001 (M. Of. nr. 773/04.12.2001) pentru aprobarea OUG nr. 243/28.11.2000 privind protecția atmosferei (modificată şi completată prin Ordonanța de urgență nr. 12/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului - M. Of. nr. 153/02.03.2007)
Lege nr. 107/25.09.1996 (M. Of nr. 244/08.10.1996) Legea apelor modificată şi completată de Lege nr. 310/2004, Lege nr. 112/2006, Ordonanță de urgență nr. 12/2007, Ordonanță de urgență nr. 3/2010
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M. Of. nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/18.07.2001
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/06.09.2006 (M. Of. nr. 790/19.09.2006) pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/16.06.2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 27/15.01.2007
Legea nr. 360/02.09.2003 (M. Of. nr. 635/05.09.2003) privind regimul substanțelor şi preparatelor chimice periculoase (modificată de Legea nr. 263/05.10.2005 - M. Of. nr. 899/07.10.2005)
Ordonanța de urgență nr. 57/20.06.2007 (M. Of. nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (modificată şi completată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M. Of. nr. 787/25.11.2008)
Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului și de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact trans-frontieră (M. Of., Partea I nr. 397 din 09/06/2003)
Hotărârea de Guvern nr. 918 din 22/08/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului ș i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (M. Of., Partea I nr. 686 din 17/09/2002)
Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 52 din 30/01/2003)
8
Ordinul MAPAM nr. 210 din 25/03/2004 privind modificarea Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului ș i de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 309 din 07/04/2004)
Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003)
Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004) Legislația națională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat cât mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentației care fundamentează fezabilitatea proiectului, aș a încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se vor irosii resurse materiale și de timp pentru proiectarea unei activități, iar pe de altă parte, să existe informații suficiente pentru realizarea EIM.
EIM se efectuează pentru anumite planuri ș i programe prevăzute în legislația în vigoare, din domeniile: agricultură, industria extractivă a petrolului, gazelor naturale, cărbunelui ș i turbei, industria energetica, producerea și prelucrarea metalelor, industria materialelor minerale de construcții, industria chimică și petrochimica, industria lemnului ș i hârtiei, proiecte de infrastructura precum și proiecte din domeniul managementul apei și al deșeurilor.
Întrucât directiva SEA (2001/42/EC) transpusă prin HG 1076/2004, care reglementează promovarea planului, se corelează cu alte Directive din domeniul protecției mediului, evaluarea de mediu se raportează permanent și la aceste acte comunitare respectiv:
Directiva cadru Apă 2000/60/EC (WFD), care introduce noțiunile de program și măsuri (sau de Amenajare) și plan de Management Bazinal pentru a coordona măsurile privind calitatea apei în fiecare bazin.
Directiva 91/676/EC privind nitrații care prevede programe de acțiuni pentru zonele amenințate cu nitrați
Directiva Cadru deșeuri 75/442/EEC, care prevede planuri de management al deșeurilor
Directiva cadru aer 96/62/EC, care prevede elaborarea unui plan de reducere a dispersiile respectiv a poluanților în zonele unde se depășesc valorile limită admise.
Directiva Habitate 92/43/EEC – care are ca scop stabilirea unei rețele ecologice europene coerente de zone speciale de conservare. Scopul acesteia este de a identifica valori naturale în siturile respective care merită să fie protejate
9
1.2 Glosar de termeni conform legislației de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:
Raport de mediu - parte a documentației planurilor sau programelor care identifică, descrie și evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora ș i alternativele lor naționale, luând în considerare obiectivele și aria geografica aferentă.
Planuri ș i programe - planurile ș i programele, inclusiv cele cofinanțate de Comunitatea Europeană, ca și orice modificări ale acestora, care: - se elaborează și/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naț ional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;
Titularul planului sau programului - orice autoritate publică, precum și orice persoană fizică sau juridică care promovează un plan sau un program.
Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicita potrivit competentelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare privind protecția aerului, apelor, solului și ecosistemelor acvatice sau terestre.
Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice și, în concordanta cu legislația sau cu practica națională, asociațiile, organizațiile ori grupurile acestora;
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului și a autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor ș i programelor, luarea în considerare a raportului de mediu ș i a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional ș i asigurarea informării asupra deciziei luate;
Aviz de mediu pentru planuri și programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea competenta pentru protecț ia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecția mediului în planul sau în programul supus adoptării;
Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice și structurale ale elementelor și fact orilor de mediu naturali; diminuarea diversității biologice; modificarea negativă considerabilă a productivității ecosistemelor naturale și antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calității vieții sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzate, în principal, de poluarea apelor, a aerului și a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerată inacceptabilă de către autoritățile competente.
10
Determinare – reprezintă metoda utilizată pentru a calcula, previziona, estima sau măsura valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaționat;
Poluare potențial semnificativă – concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul poluării la care autoritățile competente consideră că un amplasament poate avea un impact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii suplimentare ș i a măsurilor de reducere a concentrațiilor de poluanți în emisii/evacuări.
Poluare semnificativă – concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de Intervenție prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Prag de alertă – concentrații de poluanți în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autoritățile competente asupra unui impact potențial asupra mediului ș i care determină declanș area unei monitorizări suplimentare ș i/sau reducerea concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări.
Prag de intervenție – concentrații de poluanți în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la care autoritățile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului ș i reducerea concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări.
Proba de referința - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi utilizată pentru a identifica precizia și acuratețea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.
Obiective de remediere – concentrații de poluanți, stabilite de autoritatea competentă, privind reducerea poluării solului ș i care vor reprezenta concentrațiile maxime ale poluanților din sol după operațiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau intervenție ale agenților contaminanți, în funcție de rezultatele ș i recomandările studiului de evaluare a riscului.
Plan de acțiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul de a controla problema analizată și a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.
Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele și bunurile materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal.
Emisie de poluanți/emisie - descărcare în atmosfera a poluanților proveniți din surse staționare sau mobile.
Zgomotul ambiental” – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activitățile umane, cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum și de industrie;
11
Indicator de zgomot – reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului ambiental relaționat cu efectul dăunător;
Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate conținând poluanți sau re ziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice ș i bacteriologice inițiale ale apei utilizate, precum și a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate:
Folosința sensibilă și mai puțin sensibilă - tipuri de folosințe ale terenurilor, care implica o anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al poluanților.
1.3 Glosar de termeni conform legislației de urbanism (legea 350/2001 actualizată, legea 168/2007).
Aprobare – opțiunea forului deliberativ al autorităț ilor competente de încuviințare a propunerilor cuprinse în documentațiile prezentate ș i susținute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor județene sau locale, după caz) se conferă documentațiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială ș i dezvoltare urbanistică, precum și a autorizării lucrărilor de execuție a obiectivelor de investiții.
Avizare - procedura de analiză ș i exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administrației publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluțiilor funcționale, a indicatorilor tehnico economici și sociali ori a altor elemente prezentate prin documentațiile de amenajare a teritoriului ș i de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic și obligatoriu.
Caracter director – însușirea unei documentații aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului ș i de dezvoltare urbanistica a localităț ilor, prin coordonarea acț iunilor specifice. Caracterul director este specific documentațiilor de amenajare a teritoriului.
Caracter de reglementare – însușirea unei documentații aprobate de a impune anumiți parametri soluț iilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaț iilor de urbanism.
Circulația terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donație, concesiune, arendare etc.
Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei instituț ii publice și capacitatea tehnica de a emite avize/aprobări.
12
Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaț ilor prezentului, fără a se compromite dreptul generațiilor viitoare la existenta și dezvoltare.
Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităților administrației publice centrale ș i locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor ș i programelor de dezvoltare sectorială pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", ș i care beneficiază de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene ș i al altor instituții ș i autorități naționale ș i internaționale interesate.
Documentație de amenajare a teritoriului și de urbanism - ansamblu de piese scrise și desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situația existentă ș i se stabilesc obiectivele, acțiunile ș i măsurile de amenajare a teritoriului ș i de dezvoltare urbanistică a localităților pe o perioadă determinată.
Parcelare – acțiunea urbană prin care o suprafață de teren este divizată în loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regulă este legată de realizarea unor locuințe individuale, de mică înălțime.
Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile și obligațiile legate de deținerea sau exploatarea terenurilor.
Rețea de localități - totalitatea localităților de pe un teritoriu (național, județean, zona Funcțională) ale căror existenț ă și dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relații desfășurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative etc.). Rețeaua de localități este constituită din localități urbane și rurale.
Teritoriu administrativ – suprafața delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a teritoriului: național, județean și al unităților administrativ teritoriale (municipiu, oraș, comună).
Teritoriu intravilan - totalitatea suprafețelor construite și amenajate ale localităților ce compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat și în cadrul cărora se poate autoriza execuția de construcții ș i amenajări. De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localități suburbane componente). Teritoriu extravilan – suprafața cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unității de bază (municipiu, oraș , comună) și limita teritoriului intravilan
Zona funcțională - parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului ș i de urbanism, se determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare. Zona funcțională poate rezulta din mai multe părți cu aceeaș i funcțiune dominantă (zona de locuit, zona activităților industriale, zona spatiilor verzi etc.).
13
Zonificarea funcțională este acțiunea împărțirii teritoriului în zone funcționale.
Zona de protecție – suprafețe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protecția zonelor învecinate (stații de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a deșeurilor, puțuri seci, cimitire, noxe industriale, circulație intensă etc.).
Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenț ial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaț ia, activitățile umane, mediul natural și cel construit și pot produce pagube și victime umane.
Zona protejată – suprafața delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. ș i în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului ș i de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecție a acestora prin distanța, funcționalitate, înălțime și volumetrie.
1.4 Considerații generale
Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, să descrie ș i să evalueze potențialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului, precum ș i alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele ș i aria geografică ale planului sau programului.
1.4.1 Scopul raportului elaborat îl reprezintă:
- Stabilirea direcțiilor, priorităților ș i reglementărilor de amenajare a teritoriului ș i dezvoltare urbanistică a localităților;
- Utilizarea rațională și echilibrată a terenurilor necesare funcțiunilor urbanistice; - Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații, neomogenităț i
geologice, reducerea vulnerabilității fondului construit existent); - Evidențierea fondului valoros și a modului de valorificare a acestuia în folosul localității; - Creșterea calității vieții, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii și
serviciilor; - Fundamentarea realizării unor investiții de utilitate publică; - Asigurarea suportului reglementar (operaț ional) pentru eliberarea certificatelor de
urbanism și autorizațiilor de construire; - Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spații - Conținutul raportului de mediu; - Relația planului cu alte planuri și programe; - Problemele de mediu existente în zonă; - Factorii/aspectele de mediu cu relevanță pentru plan; - Obiectivele de mediu relevante pentru plan, țintele și indicatorii;
14
- Criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenț iale ale planului asupra mediului;
- Categoriile de impact, formatul și conț inutul matricei de evaluare a efectelor semnificative potențiale asupra mediului ale prevederilor planului;
- Nivelul de extindere ș i de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de mediu;
- Evaluarea alternativelor și selectarea celor mai bune opțiuni pentru protecția mediului; - Concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu; - Propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului; - Propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la
reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului și monitorizarea efectelor planului asupra mediului.
1.4.2 Informații generale
Lucrarea reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita care stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale Județului Harghita pe o perioadă de minim 10 ani.
Prezentul Raport de Mediu vizează:
- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării Planului de Amenajare Teritorială a Județului Harghita;
- analiza posibilelor efecte în cazul în care PATJ Harghita nu este implementat; - identificarea unui set optim de obiective și priorități de dezvoltare specifice; - identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu
stabilite prin PATJ; - propune un sistem viabil de monitorizare și gestionare; - asigură consultări în timp util și eficiente cu autoritățile implicate ș i publicul interesat,
inclusiv cu cetățenii și grupuri organizate interesate; - informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PATJ ș i posibilele impacturi ale
acestuia; - notifică autoritățile implicate ș i publicul interesat cu privire la forma finală a PATJ ș i
motivele adoptării acestuia.
Beneficiarul proiectului: Consiliul Județean Harghita cu sediul în Piața Libertății nr. 5, cod 530140, Telefon: +40-266-207700 Fax: +40-266-207703 E-mail: [email protected] reprezentat prin Președintele Consiliului Județean Borboly Csaba
15
Autorul atestat al raportului de mediu: SC INTERGEO SRL cu sediul Chiajna, sat Roșu, jud. Ilfov, RO 077040 Al. I. Cuza nr.11 vila 6, Tel: +40 / 21 / 436 0692 Fax: +40 / 21 / 436 0665 Mobil: +40/ 731 / 010 215 email: [email protected] homepage: www.intergeo.com
1.4.3 Denumirea proiectului: Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita.
1.4.3.1 Expunerea conținutului și a obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita, precum și a relației cu alte planuri și programe relevante.
Structura Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean, constituie alături de strategia de dezvoltare a județului, strategia de dezvoltare economică a județului , strategia de dezvoltare sustenabile a turismului din județul Harghita instrumentul principal pentru planificarea ș i monitorizarea dezvoltării economice, a îmbunătățirii cadrului de viață al populației prin intervenția în principalele domenii relevante în plan teritorial. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean oferă o viziune globală ș i coerentă asupra structurii și folosinței teritoriului studiat, determinând principalele opțiuni pentru o mai bună organizare a acestuia, în vederea obținerii unor avantaje în plan economico-social ș i protecției calității mediului.
Planul de amenajare a teritoriului județean Harghita, în vigoare în prezent, a fost elaborat în 1999, direcționând până în prezent dezvoltarea socio-economică a județului prin programul său de măsuri. În anul 2009 Consiliul Județean Harghita a luat decizia actualizării planului de amenajare a teritoriului având în vedere următoarele considerente:
- necesitatea ca PATJ să se actualizeze periodic la 5-10 ani;
- modificarea cadrului conținut al documentațiilor de amenajare a teritoriului;
- administrația publică județeană şi-a modificat politicile ce vizează dezvoltarea județului astfel încât este necesară revizuirea; conducerea județului a adoptat noua politică regională şi de comunicare cu județele vecine; se acordă o mai mare importanță microregiunilor. Politica conducerii Consiliului Județean Harghita poate fi numită un a orientată spre atragerea de fonduri nerambursabile și crearea de parteneriate în vederea dezvoltării sustenabile a regiunii.
- conjunctura internațională şi națională impune noi abordări ale problemelor spațiale - integrarea în Uniunea Europeană, formarea regiunilor şi a noi unități administrative pe teritoriul țării.
Prevederile documentului anterior nu mai corespund stadiului de dezvoltare a județului, de asemenea, nu mai corespundea la: necesitatea realizării de noi investiții cu o influență majoră asupra dezvoltării județului precum și apariția fondurilor structurale orientate al căror scop este
16
să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană contribuind la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene:
1. Convergența sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care au PIB/capital sub 75% din media europeană.
2. Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergen ță.
3. Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și modernizarea politicilor și sistemelor de educație, instruire și angajare a forței de muncă.
Planul se va alinia la principii prezente în următoarele documente strategice de nivel european şi național:
CEMAT, Hanovra 2000
- coeziune teritorială prin dezvoltare socio-economică echilibrată şi prin creşterea competitivității;
- dezvoltarea funcțiilor urbane şi a relațiilor urban-rural; - accesibilitate mai echilibrată - accesul la informație şi cunoaştere - reducerea agresiunii asupra mediului - protejarea resurselor şi a patrimoniului natural - valorificarea patrimoniului construit - dezvoltarea resurselor energetice - dezvoltarea unui turism de calitate şi durabil - limitarea efectelor catastrofelor naturale
Programe naționale şi europene:
- Planul Național de Dezvoltare a României (PND) 2007-2013, - Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) 2007-2013, - Programele Operaționale Sectoriale (POS) 2007-2013, - Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013, - Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, - Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru. - Strategia de dezvoltare a turismului în județul Harghita - Secțiunile I, II, III, IV, V şi VI ale P.A.T.N
17
- Strategiile locale de dezvoltare (la nivel administrativ şi la nivel de servicii descentralizate)
Planul de amenajare al teritoriului județean este alcătuit pe baza unor sinteze ale studiilor referitoare la județul Harghita, pe baza cărora se stabilesc principalele probleme și oportunități de dezvoltare existente la nivelul teritoriului județean.
Succesiunea prelucrării datelor în vederea stabilirii strategiei planului este ciclică, pornind de la diagnosticul situației existente în domeniul socio-demografic, a economiei, care constituie cerințele pentru organizarea ș i amenajarea viitoare a teritoriului (domeniu în care se vor lua principalele decizii de dezvoltare a teritoriului județean). Fazei de diagnostic îi succede cea de strategie, în care se propun politicile ș i măsurile de amenajare a teritoriului, anticipându-se efectele acesteia în domeniile economic ș i socio-demografic. Prin dirijarea acestor efecte cu ajutorul amenajării se urmărește eliminarea/diminuarea disfuncțiilor ș i utilizarea superioară a potențialelor puse în evidență în faza de diagnostic. Activitatea de planificare se încheie în punctul de plecare, domeniul socio-demografic, în care efectul prezumat al dezvoltărilor propuse de strategia de amenajare va trebui să soluționeze în mod satisfăcător problemele care au determinat inițierea planului. Propunerile de amenajare și dezvoltare a teritoriului județean au fost formulate pentru următoarele etape:
2. Analiza situației existente
Etapa I prioritară, până în anul 2015 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea de amenajare a teritoriului vor predomina opțiunile legate de:
- continuarea dezvoltării economice ș i implementarea în toate domeniile de activitate a practicilor și standardelor UE în vederea integrării țării în spațiul economic comunitar;
- restructurarea și modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică și de viața comunităților;
- reabilitarea, conservarea și protejarea mediului natural și construit.
Etapa II, de perspectivă, până în 2020 (EII) pentru care obiectivele de amenajare ș i dezvoltare au în vedere:
- măsuri și acțiuni care să contribuie la creșterea economică și creșterea nivelului de trai al populației;
- continuarea investițiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice și a industriei, ceea ce va asigura modernizarea echilibrată ș i completă a mediului economic și social al județului;
- restructurarea rețelei de localități prin organizarea spațială a acesteia; dezvoltarea unor noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o îmbunătățire a cooperării
18
funcționale între localități, în limitele unor accese corespunzătoare a populației către locurile de muncă și dotări publice cu rol teritorial.
Propunerile de amenajare ș i dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele aprobate sau în curs de aprobare pentru secț iunile Planurilor de Amenajare a teritoriului Național – Secțiunea I - Căi de comunicație; Secțiunea a II-a - Apa; Secțiunea a III-a – Zone protejate naturale și construite; Secțiunea a IV-a rețeaua de localități, POST -2007-2013, etc.
Aplicare Prevederile planurilor urbanistice generale aprobate pentru unitățile administrative componente ale județului se vor încadra în dispozițiile PATJ aprobat, după cum este stipulate în Legea nr. 350/2001.
Aplicarea prevederilor PATJ în planurilor urbanistice generale (după aprobarea planului județean de amenajare) se va realiza prin respectarea principiului subsidiarității și a autonomiei locale în administrație.
Aceasta presupune acordarea unui interes egal proiectelor cu perspectivă strategică, ce depășesc nivelul local, în acord cu preocuparea pentru proiectele destinate exclusiv cadrului unei unități administrativ – teritoriale, promovate prin PATJ.
Documentațiile în PATJ supus lucrului sunt destinate cu precădere serviciilor competente ale administrațiilor publice locale, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic în dezvoltarea durabilă a teritoriului județean.
Planul de amenajare al teritoriului județean a fost redactat în conformitate cu prevederile “Metodologiei privind cadrul conținut al documentațiilor de amenajarea teritoriului în concordanță cu legea nr. 305/2001 privind amenajarea teritoriului ș i urbanismul” și cu “Ghidul de elaborare a documentațiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către SC Intergeo SRL.
Demersul pe care s-a fundamentat Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita, derulat în etapele de documentare, diagnostic și strategie, a permis formularea unei viziuni și a unor politici strategice de amenajare a teritoriului județean.
2.1 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Harghita.
Obiectivul principal și comun tuturor planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea unei dezvoltări economico-sociale echitabile ș i durabile a teritoriului studiat, prin adoptarea de comun acord de către administrațiile locale a unui set de politici (direcții de dezvoltare) ș i măsuri pentru principalele domenii cu relevanță teritorială (localități, utilizarea solului, infrastructuri, mediu).
19
Acestea au ca deziderate următoarele principii:
- creșterea competitivității teritoriului administrativ județ ean în cadrul economiei naționale;
- echilibrul demografic, prin asigurarea creșterii sau menținerii numărului populaț iei, a stabilității și integrării părții active a acesteia, în structurile economice locale;
- valorificarea superioară a potenț ialului natural, în special al celui majoritar prezent pe teritoriului județului;
- ameliorarea și îmbunătățirea calității fondului funciar, prin luarea în considerare a fenomenelor (existente și potențiale) de eroziune, inundații și alunecări ale terenurilor;
- ameliorarea disparităților constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico -socială a teritoriului, determinate atât de condițiile geografice cât și de particularitățile dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populație și activități economice în principal în jurul municipiilor și orașelor precum și depopulări în zone agricole sau periferice;
- protejarea terenurilor agricole și silvice cu valoare economică ridicată, prin promovarea unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul economic în favoarea zonelor construite ale localităților;
- corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea reț elei generale de localități, într -o concepț ie unitară, îmbinându-se necesităț ile de perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiții de viaț ă cât mai bune în cadrul localităților.
2.2 Relația Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita cu alte planuri și programe relevante
Conform Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului ș i Gospodăririi Apelor se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluării impactului asupra mediului planurile de amenajare a teritoriilor județene, planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport de Mediu.
În condițiile vieții din societatea modernă se desprinde concluzia că această problemă trebuie să fie tratată cu toata seriozitatea, pentru a asigura sănătatea ș i a ridica nivelul de trai al populației.
Potrivit Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului ș i Gospodăririi Apelor, art.2, pct. e, raportul de mediu descrie ș i evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora și alternativele lor raționale, luând în considerare obiectivele și aria geografică aferentă, de asemenea analizează problemele semnificative de mediu, starea mediului ș i evoluția acestuia în absența implementării planului și determină obiectivele de mediu relevante în raport cu obiectivele specifice ale planului. Planul de amenajare al teritoriului județean este
20
redactat în conformitate cu prevederile “Metodologiei privind cadrul conținut al documentațiilor de amenajare a teritoriului în concordanță cu legea nr. 305/2001 privind amenajarea teritoriului ș i urbanismul” și cu “Ghidul de elaborare a documentațiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ”.
Scopul PATJ este de a formula diagnosticul general al planului, etapă importantă în elaborarea construcției strategice va sta la baza deciziilor de amenajare a teritoriului județean.
După analiza critică a situației existente ș i privind în evoluția anterioară a județului, se vor identifica principalele probleme ș i potențiale în relație cu factorii care influențează aceste elemente.
Astfel, elaboratorul a întrebuințat date statistice ș i studii efectuate în prima fază a planului; sursele principale de documentare au fost:
- Recensământul populației și locuințelor (2002); - Recensământul agricol (2002); - Anuarele statistice ale României; - PATN – Secțiunile I, II, III și IV; - Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă; - Raportul Național al Dezvoltării Umane; - Evaluarea economică și ecologică a județelor României; - Raporturile anuale asupra mediului natural; - Atlasul apelor din România; - PATJ Harghita – elaborat 1999; - Datele furnizate de Direcția Financiară Județeană Harghita.
Metodologia de elaborare a prezentei etape se bazează pe analiza interdisciplinară a unor domenii definitorii pentru utilizarea și ameliorarea mediului natural ș i construit din județ. Aceste domenii sunt strâns relaționate în cadrul conceptului dezvoltării durabile, constituind principalii piloni ai construcției planului.
3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în situația neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita
Județul Harghita se situează în Regiunea Centru adiacent zonei centrale a Carpaților Orientali, fiind unul dintre cele mai mici județe din țară, se întinde pe o suprafață de 6639 km², adică 2,8% din teritoriul țării. Teritoriul său este caracterizat prin relieful variat, dominat de ținuturi muntoase, care ocupă peste 60% din suprafața județului.
21
Se disting 3 unități principale de relief: - muntos cu o altitudine de până la 2000 m, dealuri cu altitudini medii de circa 800 m, depresiuni intramontane şi intracolinare cu altitudini între 400 şi 800 m. Relieful muntos se grupează în două lanțuri paralele pe direcția NV – SE, care structurează teritoriul județean în trei mari unități zonale: zona Miercurea Ciuc, zona Odorheiu Secuiesc şi zona Gheorghieni.
Economia județului este dominată de activitățile industriale şi comerciale (ca număr de unități şi cifră de afaceri), acestea s-au dezvoltat pentru exploatarea şi industrializarea lemnului, a produselor alimentare, a resurselor minerale etc.
Diversitatea şi ponderea industriei în economia județului a evoluat ascendent în ultimii ani, astfel că în prezent pe lângă principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele naturale din sol şi subsol, activitatea industrială este reprezentată prin aproape toate ramurile sale.
EVOLUTIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PATJ (ALTERNATIVA 0)
Analiza stării mediului în condițiile neimplementării planului reprezintă o cerință atât a Directivei SEA 1 (art. 5 şi anexa I-b) cât şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/20042 (art.15).
Scopul acestei analize este de a evalua modul în care Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Harghita (PATJ Harghita) răspunde nevoilor şi cerințelor stării mediului din teritoriul analizat şi a tendințelor sale de evoluție.
Analiza Alternativei 0 (aceea de neimplementare a planului) s-a realizat pe baza gradului actual de cunoaștere şi a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendințele evoluției sale.
Analiza este structurată pe baza aspectelor de mediu relevante pe baza cărora s-a realizat caracterizarea stării mediului.
Este cunoscut faptul că evaluarea stării viitoare a mediului şi în mod particular a Alternativei 0 este dificil de realizat în condițiile în care datele necesare nu sunt disponibile şi existentei a numeroase lipsuri şi incertitudini în privința caracterizării actuale a stării mediului.
Scenariul de realizare al Alternativei 0 presupune posibilitatea neimplementării PATJ Harghita. Cu privire la aceasta situație ipotetică se pot face următoarele precizări:
• PATJ Harghita are caracter director şi reprezintă expresia spațiala a programului de dezvoltare socio-economică a județului. Lipsa lui/neimplementarea prevederilor sale nu scutește
22
autoritățile responsabile de aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu normele şi bunele practici de protecție a mediului.
• La nivelul județului Harghita exista o serie de planuri, programe şi strategii sectoriale, adoptate sau în curs de adoptare, a căror implementare contribuie la atingerea unora dintre obiectivele propuse în PATJ. Dintre acestea se pot enumera: Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Harghita (orizont 2013), Master Plan „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita 2008-2038”, Planul Local de Acțiune pentru Mediu (orizont 2018), Strategia de dezvoltare a județului Harghita (orizont 2013), Strategia de dezvoltare turistica a județului Harghita, etc.
• PATJ asigură viziunea integrată şi realizează o prioritizare a măsurilor ce trebuie adoptate pentru dezvoltarea armonioasă şi durabilă a întregului județ. Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:
Crearea/adâncirea unor decalaje de dezvoltare între zonele şi localitățile județului;
- O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii luate la nivele locale;
- Direcții antagonice de acțiune datorită lipsei unei viziuni unitare. - Un aspect important ce trebuie subliniat este acela ca actualizarea şi promovarea PATJ
Harghita creează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publica asupra opțiunilor privind dezvoltarea județului.
Aer
În lipsa unor investiții în infrastructura rutieră şi pe fondul unei creșteri a parcului auto şi a activităților industriale se pot înregistra tendințe de creștere a emisiilor poluanților caracteristici gazelor de eșapament, a particulelor în suspensie şi a poluanților generați de activitățile economice (în principal în Municipiul Harghita, dar şi în celelalte zone urbane ale județului).
Aer
Se va menține tendința de creștere a debitelor masice de poluanți evacuați în apele de suprafața din industrie. În lipsa corelării proiectelor de alimentare cu apa cu cele de realizare a sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate exista riscul creșterii concentrațiilor de poluanți în apele freatice.
Sol
Sub aspectul poluării solului exista premisele continuării tendințelor de îmbunătățire a situației prin: închiderea depozitelor neconforme de deșeuri, realizarea de sisteme de canalizare în special în mediul rural, reducerea cantităților de chimicale utilizate în agricultura şi reducerea presiunii exercitate de activitățile industriale. Îngrijorătoare este tendința de transformare a terenurilor agricole în suprafețe construite. Apreciem ca în lipsa unei viziuni unitare şi ambițioase se pierde oportunitatea utilizării eficiente a terenurilor intravilane cu extinderea suprafețelor construite în actualele extravilane. Exista premisele menținerii sau creșterii suprafețelor de teren degradate ca urmare a abandonului agricol, fenomenelor de eroziune şi a alunecărilor de teren.
Modificări climatice Lipsa unor soluții alternative de asigurare a încălzirii locuitelor, precum şi menținerea
23
activității industriale fără implementarea de masuri privind reducerea poluării vor face ca emisiile de gaze cu efect de sera să se mențină la nivelul actual sau să crească. În lipsa aplicării unei viziuni unitare la nivelul județului pentru mărirea suprafețelor împădurite şi realizarea de spatii verzi cu producție ridicată de biomasă, se va menține capacitatea actuală redusă de absorbție şi retenție a GES.
Biodiversitate, patrimoniu cultural
Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu va permite extinderea activităților antropice în zonele naturale valoroase sau în vecinătatea acestora afectând diversitatea biologica şi funcționalitatea acestor sisteme. În condițiile neimplementării măsurilor propuse, defrișările ilegale, braconajul, pășunatul intensiv, turismul neorganizat vor continua să contribuie la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor şi chiar dispariția unor specii de flora şi fauna.
Sănătatea populației
Menținerea eforturilor actuale de dotare edilitară a localităților, de sistare a activităților neconforme de gestiune a deșeurilor şi de reducere a poluării din industrie va permite o reducere lentă a riscurilor asupra sănătății umane. Se vor menține însa perimetrele critice sub aspectul poluării aerului sau a apei (subterane şi de suprafața) ce vor continua să afecteze populația rezidentă.
Riscuri naturale
Se va menține tendința de scădere a împăduririlor cu efecte directe asupra producerii şi nivelului de manifestare a unor riscuri naturale precum alunecările de teren sau inundațiile. În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua tendința de extindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora.
Conservarea/utilizarea eficienta a resurselor
naturale
Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent din resurse neregenerabile. Lipsa politicilor privind economisirea şi conservarea energiei şi utilizarea resurselor regenerabile va face ca presiunea asupra resurselor naturale să crească. Lipsa unui program de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerința pentru lemn de foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitara a localităților va duce la menținerea unor zone de risc a apelor freatice şi de suprafața.
Peisajul şi moștenirea culturală
Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare va contribui la continua degradare a peisajului urban şi a zonelor de interes cultural, peisagistic sau de agrement, la abandonarea terenurilor agricole, defrișări necontrolate şi extinderea urbanizării. Exista riscul menținerii unui efort scăzut de împădurire. Vor fi preferate specii non-native datorita randamentului de creștere. Lucrările de reconstrucție ecologica se vor limita la înierbarea suprafețelor afectate. Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea şi ierarhizarea obiectivelor de patrimoniu cultural ce necesita reabilitare va împiedica dezvoltarea potențialului de valorificare turistica a acestora. Se vor menține tendințele de degradare a monumentelor istorice cauzate de lipsa reglementarilor din documentații de urbanism pentru majoritatea localităților ce includ monumente istorice clasate (prin nerespectarea regimului contracțiilor şi al utilizării terenului pe amplasamentul şi în zonele de protecție ale monumentelor).
Mediul economic și social
În anii următori se vor realiza mai multe proiecte de reabilitare/extindere/realizare a infrastructurii rutiere şi feroviare. Lipsa unui cadru organizat de analiza, planificare şi decizie ar putea face ca aceste proiecte să genereze un impact semnificativ asupra componentelor de mediu valoroase. Nu vor exista oportunități de promovare a mijloacelor de transport ecologic (culoare pentru bicicliști).
Turism
Lipsa/insuficienta investițiilor în infrastructura de turism nu va permite valorificarea durabila a potențialului turistic din județul Harghita. Investițiile se vor concentra în punctele de mare atracție, existând riscul depășirii capacitații de suport a componentelor ecologice din zona.
Creșterea gradului de conștientizare asupra
Lipsa programelor de informare şi sensibilizare a populației va face în continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate de poluare, dar şi să
24
problemelor de mediu reprezinte un factor important de presiune asupra mediului înconjurător.
Dacă transpunem cele enunțate mai sus într-o analiză de risc vom avea următoarea situație:
Indicator mediu Obiectivele identificate în urma nerealizării
planului Nivel
impact Justificarea încadrării
Aer
În lipsa unor investiții în infrastructura rutieră şi pe fondul unei creșteri a parcului auto şi a activităților industriale se pot înregistra tendințe de creștere a emisiilor poluanților caracter istici gazelor de eșapament, a particulelor în suspensie şi a poluanților generați de activitățile economice (în principal în Municipiile Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni şi Toplița, dar şi în celelalte zone urbane ale județului).
0
Se va menține starea actuală a mediului cu depăşiri ale parametrilor monitorizați în aglomerațiile urbane
Aer
Se va menține tendința de creștere a debitelor masice de poluanți evacuați în apele de suprafața din industrie. În lipsa corelării proiectelor de alimentare cu apa cu cele de realizare a sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate exista riscul creșterii concentrațiilor de poluanți în apele freatice.
0 Se va menține cantitatea de poluanți în aer
Sol
Sub aspectul poluării solului există premisele continuării tendințelor de îmbunătățire a situației prin: închiderea depozitelor neconforme de deșeuri, realizarea de sisteme de canalizare în special în mediul rural, reducerea cantităților de chimicale utilizate în agricultura şi reducerea presiunii exercitate de activitățile industriale. Îngrijorătoare este tendința de transformare a terenurilor agricole în suprafețe construite. Apreciem ca în lipsa unei viziuni unitare şi ambițioase se pierde oportunitatea utilizării eficiente a terenurilor intravilane cu extinderea suprafețelor construite în actualele extravilane. Exista premisele menținerii sau creșterii suprafețelor de teren degradate ca urmare a abandonului agricol, fenomenelor de eroziune şi a alunecărilor de teren.
+1
Legislația comunitară şi națională impune programe naționale regionale şi locale în vederea reducerii presiunilor asupra solului şi chiar prin neimplementarea planului prin perioada de înjumătățire a materialelor contaminante se va ajunge la o îmbunătățire a calității solului
Modificări climatice
Lipsa unor soluții alternative de asigurare a încălzirii locuitelor, precum şi menținerea activității industriale fără implementarea de masuri privind reducerea poluării vor face ca emisiile de gaze cu efect de sera să se mențină la nivelul actual sau să crească. În lipsa aplicării unei viziuni unitare la nivelul județului pentru mărirea suprafețelor împădurite şi realizarea de spatii verzi cu producție ridicată de biomasă, se va menține capacitatea actuală redusă de absorbție şi retenție a GES.
-1
Prin neluarea unor măsuri suplimentare de reducere a RES va creşte cantitatea de gaze cu efect de seră mai ales în zonele cu inversiune termică şi microclimă
Biodiversitate, patrimoniu cultural
Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu va permite extinderea activităților antropice în zonele naturale valoroase sau în vecinătatea
-1 Se vor reduce arealele naturale protejate iar cele care vor rămâne neatinse de influența
25
acestora afectând diversitatea biologica şi funcționalitatea acestor sisteme. În condițiile neimplementării măsurilor propuse, defrișările ilegale, braconajul, pășunatul intensiv, turismul neorganizat vor continua să contribuie la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor şi chiar dispariția unor specii de flora şi fauna.
antropică vor suferi modificări în urma lipsei unei administrări corespunzătoare
Sănătatea populației
Menținerea eforturilor actuale de dotare edilitară a localităților, de sistare a activităților neconforme de gestiune a deșeurilor şi de reducere a poluării din industrie va permite o reducere lentă a riscurilor asupra sănătății umane. Se vor menține însa perimetrele critice sub aspectul poluării aerului sau a apei (subterane şi de suprafața) ce vor continua să afecteze populația rezidentă.
0
Prin neimplementarea planului dezvoltarea economică va fi lentă modificările de mediu nu vor fi de anvergură iar în aceste condiții nivelul de sănătate a populației va rămâne constant
Riscuri naturale
Se va menține tendința de scădere a împăduririlor cu efecte directe asupra producerii şi nivelului de manifestare a unor riscuri naturale precum alunecările de teren sau inundațiile. În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua tendința de extindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora.
-1
În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua tendința de extindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora iar riscul apariției catastrofelor naturale va creşte
Conservarea/utilizarea eficienta a
resurselor naturale
Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent din resurse neregenerabile. Lipsa politicilor privind economisirea şi conservarea energiei şi utilizarea resurselor regenerabile va face ca presiunea asupra resurselor naturale să crească. Lipsa unui program de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerința pentru lemn de foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitara a localităților va duce la menținerea unor zone de risc a apelor freatice şi de suprafața.
0
Utilizarea sursele regenerabile vor creşte dar nu în ritmul în care ar creşte prin implementarea planului Lipsa unui program de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerința pentru lemn de foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitară a localităților va duce la menținerea unor zone de risc a apelor freatice şi de suprafața.
Peisajul şi moștenirea culturală
Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare va contribui la continua degradare a peisajului urban şi a zonelor de interes cultural, peisagistic sau de agrement, la abandonarea terenurilor agricole, defrișări necontrolate şi extinderea urbanizării. Exista riscul menținerii unui efort scăzut de împădurire. Vor fi preferate specii non-native datorita randamentului de creștere. Lucrările de reconstrucție ecologica se vor limita la înierbarea suprafețelor afectate. Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea şi ierarhizarea obiectivelor de patrimoniu cultural ce necesita reabilitare va împiedica dezvoltarea potențialului
0
Nu are un impact semnificat asupra calității mediului. Rezultatele neimplementării vor fi în general indirecte asupra parametrilor de mediu
26
de valorificare turistica a acestora. Se vor menține tendințele de degradare a monumentelor istorice cauzate de lipsa reglementarilor din documentații de urbanism pentru majoritatea localităților ce includ monumente istorice clasate (prin nerespectarea regimului contracțiilor şi al utilizării terenului pe amplasamentul şi în zonele de protecție ale monumentelor).
Mediul economic și social
În anii următori se vor realiza mai multe proiecte de reabilitare/extindere/realizare a infrastructurii rutiere şi feroviare. Lipsa unui cadru organizat de analiza, planificare şi decizie ar putea face ca aceste proiecte să genereze un impact semnificativ asupra componentelor de mediu valoroase. Nu vor exista oportunități de promovare a mijloacelor de transport ecologic (culoare pentru bicicliști).
+1
Investițiile se vor opera şi fără implementarea planului ce va duce la creşterea nivelului dar neimplementarea unor măsuri de remediere a mediului parametrii de mediu vor rămâne constanți
Turism
Lipsa/insuficienta investițiilor în infrastructura de turism nu va permite valorificarea durabila a potențialului turistic din județul Harghita. Investițiile se vor concentra în punctele de mare atracție, existând riscul depășirii capacitații de suport a componentelor ecologice din zona.
-1
Creşterea presiunii pe zonele deja suprasolicitate de turişti.
Creșterea gradului de conștientizare asupra
problemelor de mediu
Lipsa programelor de informare şi sensibilizare a populației va face în continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate de poluare, dar şi să reprezinte un factor important de presiune asupra mediului înconjurător.
-1 Creşterea presiunii asupra mediului
Rezultatele analizei indică o scădere a calității stării mediului. Este necesară o mai bună concentrare a eforturilor şi exprimarea unei viziuni unitare la nivelul județului Harghita pentru maximizarea eforturilor de reducere a poluării şi conformare cu cerințele legislației de protecție a mediului. Din analiza tabelului de mai sus nivelul indicatorului parametrilor de mediu este -3 iar procentul impactului negativ este de 36,36% fără efect asupra mediului 45,45% iar efect pozitiv
18,18%
27
Considerăm sugestiv să prezentăm aici rolul pe care îl poate avea PATJ Harghita în îmbunătățirea stării mediului în județ. Mai mult decât atât, considerarea rezultatelor evaluării de mediu va permite o mai buna adresare față de nevoile de protejare a mediului înconjurător şi o îmbunătățire a efectelor pozitive în urma implementării planului.
Tendința uşor crescătoare care se observă pentru “varianta 0” la începutul perioadei de evaluare este datorată în primul rând efectului implementării măsurilor cuprinse în vechiul PATJ. Trendul descrescător susține necesitatea implementării unui noi PATJ cel anterior necorespunzând cerințelor actuale de mediu.
3.1 Calitatea Apei Pe suprafața județului Harghita s-a dezvoltat o bogată rețea hidrografică, lacuri şi mlaştini, şi s-au acumulat importante rezerve de ape subterane.
28
Rețeaua hidrografică a județului aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Mureş (49,3 %), Olt (32 %) şi Siret (18,7 %).
Apele de suprafață sunt drenate de cursurile superioare ale Mureşului, Oltului, Târnavelor, Homoroadelor, Bistricioarei, Bicazului, Trotuşului, Uzului şi Casinului.
Lungimea totală a rețelei hidrografice codificate a județului este de cca. 2600 km. Cursurile râurilor principale pe teritoriul județului, izvorând din zonele muntoase, au lungimi cuprinse între 45-90 km.
Râul Mureş, îşi are obârşia în masivul Muntele Negru (1538 m), drenează întreaga depresiune a Giurgeului pe o distanță de 85 km, adunând afluenții Belcina, Lăzarea, Ditrău, Şumuleu, Borzont, Gălăuțaş şi Toplița, de pe o suprafață totală de 1297 km2. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea din județ este de 12 mc/s.
Râul Târnava Mare, afluent principal al Mureşului, izvorăşte din munții Gurghiu, drenează apele (afluenți mai importanți: Şicasău, Ivo, Brădeşti, Feernic şi Goagiu) de pe o suprafață de 1539 km2. Parcurge teritoriul județului pe o lungime de 95 km, fiind cea mai lungă apă de suprafață din județ. La ieşirea din județ debitul mediu multianual al râului este de 8 mc/s.
Râul Olt izvorăşte din versantul vestic al Hăşmaşului Mare la altitudinea de 1280 m şi străbate depresiunea Ciucului pe o lungime de cca. 85 km, părăsind teritoriul acestuia prin defileul de la Tuşnad. Suprafața bazinului de recepție este de 1295 km2, adunând afluenții Lunca Mare, Mădăraş, Valea Mare, Frumoasa, Fişag şi Tuşnad. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea din județ este de 9 mc/s.
Râul Bistricioara izvorăşte din flancul sud-estic al Munților Călimani, în cuprinsul județului curge pe o lungime de 49 km. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea din județ este de 4,5 mc/s.
Râurile sunt alimentate în proporție de cca.70 % din sursele de suprafață (ploi 42-46 % şi zăpezi 23-26 %), iar restul din apele freatice şi subterane, încadrându-se în regimul de alimentare pluvio-nivală de tip carpatic oriental.
Debitele medii cele mai mari se înregistrează în luna aprilie, iar cele mai mici în luna ianuarie.
Înghețul apelor se produce începând din luna decembrie. Foarte des se formează poduri de gheață şi sloiuri plutitoare, care pe râul Mureş în depresiunea Giurgeului, creează pericol de inundații prin blocarea albiei. Lacurile naturale ale județului ca geneză şi ca regim hidrologic prezintă particularități demne de remarcat.
29
Lacul Sfânta Ana este unicul lac vulcanic din România situat într-un crater din masivul muntos Ciomad la altitudinea de 950 m. Suprafața lacului este de 19,5 ha, adâncimea maximă de 6,1 m. Lacul se alimentează numai din precipitații, având o mineralizare foarte scăzută.
La nord-est de lacul Sf. Ana, într-un crater geamăn, la altitudine de 1050 m se află Tinovul Mohoş, un lac colmatat şi acoperit cu vegetație de Sphagnum, care se întinde pe un areal de 80 ha.
În urma unei prăbuşiri naturale de stânci care a barat apele Bicazului, a luat ființă cel mai mare lac de baraj natural din țară, Lacul Roşu. Lacul, situat la 983 m altitudine, cu o suprafață de 11.46 ha şi adâncime maximă de 10,5 m, este înconjurat de stânci de calcar (Suhardul Mare 1506 m, Ucigaşul 1407 m, Licaş 1476 m). În aval de lac, apa râului Bicaz traversează Cheile Bicazului, una printre cele mai frumoase monumente ale naturii din țară.
În munții Căliman, Lacul Iezer, de origine glaciară, este situat la altitudinea de 1780 m, are o suprafață de 0,20 ha şi o adâncime de 3-5 m.
Lacurile artificiale din județul Harghita aparțin diferitelor categorii de folosință.
Acumularea Mesteacănul, construită pe râul Olt, asigură apă potabilă pentru oraşul Bălan şi apă industrială pentru SC Bălan SĂ Bălan. Volumul total de acumulare este de 0,858 milioane mc.
Din Acumularea Frumoasa se asigură cca. 50 % din volumul de apă potabilă necesară municipiului Miercurea Ciuc. Volumul total de acumulare este de 10,6 milioane mc.
Acumularea Zetea este cea mai mare construcție hidrotehnică din județul Harghita, este situată pe râul Târnava Mare şi are un volum total de acumulare de 44 milioane mc. Categoria de folosință este complexă: reținerea viiturilor şi apărare împotriva inundațiilor a localităților situate în valea râului Târnava Mare din județele Harghita şi Mureş, regularizarea debitului (constant de 1,2 mc/s în aval de acumulare), producerea de energie electrică şi - în planurile de perspectivă - alimentare cu apă.
Acumularea Şuta, construită pe pârâul Fitod, are un volum de 0,18 milioane mc, fiind o zonă de agrement şi pescuit pentru populația reşedinței județului şi a localităților riverane.
3.1.1 Prelevări de apă
Prelevarea apelor de suprafață respectiv subterane este urmărită de Administrația Națională “Apele Romane” prin unitățile teritoriale.
Situația captărilor de suprafață şi subterană, în anul 2009, pe teritoriul județului Harghita, este prezentată în tabelul următor:
30
Nr.crit Bazin Hidrografic Apă captată (mii mc)
Total Suprafață Subteran 1 Mureș 14054,491 13159,312 895,179 2 Olt 16922,355 12045,329 4877,026 3 Siret 511,50 129,50 382,00
Total 31488,346 25334,141 6154,205
Sursa bazin apă (bazin hidrografic)
2002 mii mc
2003 mii mc
2004 mii mc
2005 mii mc
2006 mii mc
2007 mii mc
2008 mii mc
2009 mii mc
Mureș 15269 14702 13959 14734 15275 14602,0 14203,67 14054,49 Olt 18540 18810 17640 16110 14950 16807,6 18863,39 16922,35
Siret 529 732 726 631 576 518 492 511,50 Total județ 34338 34244 32325 31475 30801 31927,6 33559,06 32488,34
Localitățile rurale se caracterizează printr-un grad redus de echipare cu rețele de alimentare cu apă în sistem centralizat. Majoritatea rețelelor existente de distribuție sunt subdezvoltate ca lungime şi cu un număr redus de consumatori.
Conform datelor oferite de Consiliul Județean Harghita, lungimea totală a rețelelor de distribuție a apei este de 1128 km (din care peste 400 km în mediul urban care deserveşte un număr de peste 130.000 locuitori). În privința deservirii populației cu apă potabilă, aproximativ 90 % din populația urbană dispune de alimentare cu apă în sistem centralizat.
În ultima perioadă, în județul Harghita s-a pus mare accent în vederea obținerii/realizării unor investiții de mare amploare pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților urbane şi rurale, au fost derulate o serie de programe privind alimentarea cu apă potabilă centralizată şi realizarea sistemelor centralizate de canalizare, astfel:
- conform HG 687/1997 – prin “Programul SOLEL-BONEL”; - conform HG 577/1997 – prin “Programul de alimentare cu apă a satelor, din județul
Harghita”; - conform Ordonanței 7/2006 privind instituirea “Programului de dezvoltare a
infrastructurii din spațiul rural”.
În general, prin aceste investiții se prevăd, în afara realizării unor noi sisteme centralizate de alimentare cu apă şi alte lucrări, cum sunt: reabilitarea stațiilor de captare, de tratare, extinderea rețelelor de distribuție a apei potabile, realizarea racordurilor pentru case particulare, înlocuirea branşamentelor, dotarea cu contoare de apă, recondiționarea hidranților stradale, etc.
31
3.1.2 Ape de suprafață.
Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare
Evaluarea calității apelor de suprafață pe anul 2009 se bazează pe datele furnizate de unitățile subordonate Administrației Naționale "Apele Romane" (DA Mureş Târgu Mureş, DA Olt Râmnicu-Vâlcea - SGA Harghita Miercurea Ciuc, DA Siret Bacău - SGA Neamț Piatra Neamț) din secțiunile de supraveghere de ordinul I şi II.
Pentru caracterizarea fizico-chimică a râurilor şi încadrarea lor în categorii de calitate au fost analizați, prelucrați statistic şi interpretați următorii indicatori:
- Indicatorii “regimului de oxigen” (RO): oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn - Indicatori din grupa “nutrienților”: amoniu, azotiți, azotați, fosfor total, fosfați - Indicatorii din grupa de “salinitate”: reziduu filtrabil uscat, cloruri, sulfați, calciu,
magneziu, sodiu - Indicatorii din grupa “poluanților toxici specifici de origine naturală”: crom, cupru, zinc,
plumb, cadmiu, fier, mangan, nichel - Indicatori din grupa “alți indicatori chimici relevanți”: fenoli, detergenți.
Caracterizarea globală a calității apelor de suprafață s-a făcut, de către unitățile de specialitate sus-menționate, conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață, în vederea stabilirii stării ecologice a cursurilor de apă (sinteza de protecția calității apelor este realizată printr-un program cu ajutorul căruia se face încadrarea globală a apelor de suprafață).
În bazinul hidrografic Mureş lungimea totală a râurilor supravegheate pe teritoriul județului Harghita este de 244 km. Din punct de vedere fizico-chimic şi biologic 176 km (72,1 %) se încadrează global în clasa I de calitate, iar 68 km (27,9 %) se încadrează în clasa a II-a de calitate.
Din centralizatorul prezentat reiese că apele aferente bazinului hidrografic Mureş se încadrează, global, în clasa a II-a de calitate, astfel:
- râul Mureş, în secțiunile Izvoru Mureşului, Sărmaş şi Stânceni – limita județ, încadrare determinată de indicatorii grupei regimul oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr)
- râul Târnava Mare, în secțiunile amonte Cristuru Secuiesc şi Vânători – limita județ; încadrare determinată de indicatorii grupei regimul oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr) şi de grupa nutrienților (NO2, azot total)
- pârâul Ditrău, în secțiunea Ditrău, încadrare determinată de indicatorii grupei regimul oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr)
32
- pârâul Goagiu, la Cristuru Secuiesc), încadrare determinată de indicatorii grupei regimul oxigenului (oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr) şi de grupa de salinitate (reziduu filtrabil, cloruri, sulfați, Ca, Mg, sodiu). În cursul anului s-au mai constatat depăşiri şi la indicatorii Cu, Cd, Mn, Pb, Ni şi Co care provin din cadrul natural şi fac parte din grupa indicatorilor ”substanțe periculoase relevante şi prioritare/prioritare periculoase” (Tabelul 8-A al Ordinului 161/2006), totuşi, majoritatea apelor curgătoare analizate prezintă, în general, o stare chimică bună.
Depăşirile, fie periodice sau ocazionale la indicatorii CCO-Cr, CCO-Mn, azotiți etc. se datorează funcționării necorespunzătoare a stațiilor de epurare orăşeneşti, respectiv antrenării de substanțe organice în apele de suprafață cauzate de lipsa canalizării centralizate a localităților de pe traseul apelor precum şi de intemperii, a depozitelor de deşeuri neautorizate.
În bazinul hidrografic Olt, cu o suprafață de 2198 km2 (33% din suprafața totală a județului Harghita), lungimea totală a râurilor supravegheate este de 294,4 km, din care 150 km râuri principale (Olt, Homorodul Mare, Homorodul Mic) şi 144,4 km alte pârâuri de pe teritoriul bazinului hidrografic.
Densitatea specifică medie a rețelei hidrografice este de 2,2 km/km2. Datorită exploatărilor forestiere, dar mai ales din cauza doborâturilor de vânt din ultimii ani, gradul de acoperire cu vegetația arborescentă a versanților a scăzut simțitor, scăzând prin acestea şi rolul modelator al covorului vegetal.
Categoria de calitate a râului Olt este influențată de: fondul natural existent şi impurificări acumulate în anii anteriori în albia râului (fier, cupru, cadmiu, mangan şi zinc), funcționarea necorespunzătoare a stațiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti de la Bălan (depăşiri periodice pentru suspensii, CBO5 şi detergenți), Miercurea Ciuc (depăşiri periodice la suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor, detergenți, substanțe extractibile), Băile Tuşnad (depăşiri periodice la suspensii şi CBO5), Vlăhița (depăşiri periodice la suspensii, CBO5, CCO-Cr), apele de mină de la SC Bălan SĂ şi EM Harghita sector Harghita Băi (agenții economici şi-au încetat activitatea de industria extractivă la aceste puncte de lucru), precum şi de evacuările nesistematice prin canalele pluviale în oraşe (conținut ridicat de CBO5, CCO-Cr, amoniu şi detergenți) etc.
Din rezultatele analizelor interpretate de APM Harghita, se pot observa următoarele:
- în secțiunea de control amonte de Bălan apa se încadrează în clasa I de calitate pentru toți indicatorii analizați, având o stare ecologică foarte bună
- în secțiunea de control Tomeşti apa se încadrează global în clasa I de calitate, constatându-se totuşi uşoare depăşiri față de valorile standard pentru indicatorii NO2, azot total, cupru şi fier. Starea ecologică a râului în această secțiune este bună
33
(categoria a II-a pentru grupa macrozoobentos), iar din punct de vedere al substanțelor prioritare/prioritare periculoase calitatea apei este necorespunzătoare pentru indicatorii Co, Cu, Pb, hexaclorbenzen
- în secțiunea de control Sâncrăieni (aval municipiul Miercurea Ciuc), calitatea globală a apei este de clasa a III-a, datorită indicatorilor grupei nutrienților (azotiți, amoniu, azotați, ortofosfați, fosfor). S-au constatat, cu ocazia analizelor, concentrații mai ridicate, peste valorile admise, la grupa regimului oxigenului (oxigen dizolvat, CCO-Cr), la grupa poluanților toxici specifici de origine naturală (fier) - fapt ce se datorează fondului natural specific zonei, precum şi la indicatorul fenoli din grupa altor indicatori chimici relevanți.
Din punct de vedere al indicatorilor biologici (macrozoobentos), secțiunea prezintă o stare ecologică proastă (clasa a V-a), iar pentru substanțele prioritare/prioritare periculoase apa este necorespunzătoare pentru indicatorii cobalt şi cupru.
Calitatea globală a râului Homorodul Mare, în secțiunea de control Băile Homorod (clasa a II-a) este determinată de grupa poluanților toxici specifici de origine naturală (fier). Se constată depăşiri ocazionale şi la indicatorul CCO-Cr. Cauzele depăşirilor sunt: fondul natural existent al zonei, antrenări de substanțe organice din lipsa canalizării centralizate din localitățile rurale sau cauzate de intemperii. Starea ecologică a secțiunii este foarte bună.
Apa pârâului Homorodul Mic prezintă depăşiri, față de limitele clasei I de calitate pentru toate grupele de indicatori, încadrarea globală în secțiunea de control aval de Vlăhița fiind de clasa a V-a, datorită fondului natural existent (fier). Pe de altă parte, datorită activității poluatoare a SC COMUNAL SĂ (depăşiri periodice la stația de epurare orăşenească pentru indicatorii suspensii, CBO5 şi CCO-Cr), precum şi antrenărilor de substanțe organice din lipsa canalizării centralizate din localitățile rurale sau cauzate de intemperii, starea ecologică a râului este una moderată (categoria a III-a pentru grupa macrozoobentos - considerat mai reprezentativ pentru caracterizarea stării cursului de apă), ceilalți indicatori fizici încadrându-se în clasa a II-a (CBO5, fosfor) respectiv în clasa a III-a de calitate (CCO-Cr, azotiți, azotați, cloruri, sodiu, fenoli).
Pârâul Chirui, în secțiunea de control aval iaz decantare, se încadrează global, în clasa a V-a de calitate, datorită indicatorilor din grupa poluanților toxici specifici de origine naturală (fier, cu depăşiri semnificative şi pentru nichel – clasa a IV-a, cupru şi cobalt – clasa a III-a, cadmiu şi zinc – clasa a II-a). Pe lângă fondul natural, o contribuție însemnată au probabil şi evacuările de ape de mină provenite de la EM Harghita – secția Harghita Băi (cu activitatea minieră încetată din 2007). S-au constatat depăşiri şi pentru indicatorii grupei regimului de oxigen, astfel: oxigen dizolvat (clasa a III-a) respectiv CCO-Mn şi CCO-Cr (clasa a II-a de calitate)
34
Manualul de Operare al Sistemului Monitoring pentru bazinul hidrografic Olt prevede şi urmărirea calității şi altor cursuri de apă, după cum urmează:
- pârâul Lunca Mare, amonte confluența Olt, se încadrează global în clasa a III-a de calitate datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare ecologică bună
- pârâul Mădăraşul Mare, amonte confluența Olt, se încadrează global în clasa I de calitate pentru toți indicatorii, având din punct de vedere biologic o stare ecologică foarte bună
- pârâul Fişag, amonte confluența Olt, se încadrează global în clasa a III-a de calitate datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare ecologică bună
- pârâul Caşin, amonte confluența cu pârâul Primejdios, se încadrează global în clasa a III-a de calitate datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare ecologică bună
- pârâul Frumoasa, amonte acumulare Frumoasa, se încadrează global în clasa I de calitate, având din punct de vedere biologic o stare ecologică bună. În bazinul hidrografic Siret monitorizarea calității apelor de suprafață s-a realizat în secțiunile de supraveghere Capu Corbului - pe râul Bistricioara şi Tulgheş, pe râul Putna, secțiuni amplasate pe teritoriul județului Harghita (secțiunea Bistricioara, pe râul Bistricioara, este amplasată în județul Neamț). Pentru râul Bicaz cea mai apropiată secțiune de supraveghere este la Bicaz Chei, situată pe teritoriul județului Neamț. Având în vedere amplasamentul secțiunii la o distanță mică de limita administrativă a județelor Neamț şi Harghita, precum şi lipsa unor surse majore de poluare, se poate considera că situația calității apei în această secțiune de control poate fi extinsă şi la tronsonul de râu aferent județului Harghita.
- Râul Bicaz, cu o lungime totală de 39 km (13 km în județul Harghita), este un afluent de dreapta al Râului Bistrița, şi este monitorizat în secțiunile de supraveghere Bicaz Chei şi Bicaz Aval (pe teritoriul județului Neamț). În secțiunea Bicaz Chei, concentrațiile medii anuale ponderate cu debitul, înregistrate pentru indicatorii grupelor de calitate se înscriu în clasa I de calitate. În ceea ce priveşte substanțele prioritare/prioritare periculoase, starea chimică este proastă din cauza depăşirilor constatate la indicatorii cupru şi seleniu. Indicatorii biologici arată în această secțiune o stare ecologică foarte bună, o impurificare redusă. În concluzie, calitatea râului Bicaz de la izvoare şi până la secţiunea Bicaz Chei, în raport cu indicatorii chimici, se încadrează în clasa I, stare chimică proastă iar în raport cu cei biologici, în clasa I şi stare ecologică foarte bună.
- Râul Bistricioara, cu lungime totală de 64 km - din care 50 km în județul Harghita - este cel mai important afluent al Bistriței, pe partea dreaptă. Este monitorizat în două secțiuni, astfel:
35
- secțiunea Capu Corbului, situată la 35 km de izvor, la o altitudine de 1090 m, unde apa râului se încadrează chimic în clasa I de calitate, stare chimică proastă (depăşiri la indicatorii cupru şi plumb), punând în evidență o influență antropică redusă respectiv o stare ecologică foarte bună în raport cu elementele biologice;
- secțiunea Bistricioara, situată la o distanță de 55 km de izvor, la o altitudine de 550 m (în județul Neamț), unde, din punct de vedere chimic, concentrațiile medii ponderate cu debitul, înregistrate pentru indicatorii grupelor de calitate se înscriu în clasa I de calitate, iar în ceea ce priveşte substanțele prioritare/prioritare periculoase, râul prezintă o stare chimică proastă pentru indicatorii cupru şi seleniu. În raport cu toate elementele biologice de calitate luate în studiu de organele de specialitate, încadrarea secțiunii este în clasa I ceea ce evidențiază o stare ecologică foarte bună. În concluzie, râul Bistricioara în raport cu indicatorii generali (chimici şi biologici), în secţiunile Capu Corbului şi Bistricioara, se încadrează în clasa I de calitate, stare chimică bună şi starea ecologică foarte bună.
- Monitorizarea pârâului Putna se realizează în secțiunea de control Tulgheş, la o distanță de 22 km de la izvor. Concentrațiile medii anuale înregistrate pentru indicatorii tuturor grupelor se înscriu în clasa I de calitate. Substanțele prioritare/prioritare periculoase au prezentat depăşiri pentru indicatorul cupru indicând o stare chimice proastă.
3.1.3 Starea ecologică a lacurilor. Calitatea principalelor lacuri din județul Harghita în raport cu gradul de troficitate și în raport cu chimismul apei
Pe teritoriul județului Harghita se urmăreşte calitatea a mai multor lacuri, şi anume: Frumoasa, Sfânta Ana, Zetea şi Lacul Roşu. Studiind rezultatele analizelor privind calitatea lacurilor județului, se pot constata următoarele:
- Apa lacului de acumulare Frumoasa, din punct de vedere al parametrilor fizico-chimici, se încadrează în clasa I de calitate, în toate secțiunile de control (coada lac, mijloc lac, turn priză).
Valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală „oligotrof” (fosfor total 0,0061-0,009 mgP/l-oligotrof, azot mineral total 0,053-0,119 mgN/l-ultraoligotrof, biomasa fitoplanctonică 1,82-2,57-oligotrof, Clorofila „a” 0,00 μg/l ultraoligotrof).
- Lacul de acumulare Zetea, din punct de vedere al calității apelor, se încadrează global în clasa I (cu depăşiri ocazionale pentru indicatorii CCO-Cr şi cadmiu).
Valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală „eutrof” (fosfor total 0,0633 mgP/l-eutrof, azot mineral total 0,287 mgN/l-oligotrof, biomasa
36
fitoplanctonică 0,49-ultraoligotrof, clorofila „a” 6,66 μg/l-mezotrof). Lacul Roşu, s-a format prin bararea naturală a râului Bicaz în 1837, ca urmare a alunecării unei mase deluviale de pe versantul NV al muntelui „Gyilkos” şi se găseşte la o altitudine de 983 m. Caracteristicile morfobatimetrice sunt: suprafața 114676 m2, volumul total 587503 m3, adâncimea maximă 9,7 m la intersecția brațelor Oilor şi Suhard.
Probele de apă au fost prelevate trimestrial dintr-o singură secțiune de control amplasată în zona centrală a lacului, din orizontul superficial al apei (0 m).
Rezultatele determinărilor fizico-chimice pun în evidență următoarele aspecte privind calitatea apei şi procesul de eutrofizare:
- din punct de vedere chimic, concentrațiile medii anuale înregistrate la indicatorii regimul oxigenului, nutrienți, gradul de mineralizare şi metale, se înscriu în limitele maxime admisibile (valori țintă) specifice pentru clasa I de calitate;
- pentru substanțele prioritare/prioritare periculoase valorile concentrațiilor înregistrate la indicatorii cupru, nichel, plumb şi staniu au depăşit limitele standardelor de calitate, indicând o stare chimică proastă;
- valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală „eutrof” (fosfor total 0,0338 mgP/l-eutrof, azot mineral total 0,840 mgN/l-eutrof, biomasa fitoplanctonică 1,00-oligotrof, clorofila „a” 1,43 μg/l-ultraoligotrof)
- din punct de vedere ecologic, luând în considerare elementele chimice şi biologice de calitate analizate, calitatea apei lacului este specifică apelor montane, curate, cu influență antropică extrem de redusă şi stare ecologică foarte bună.
3.1.4 Riscuri naturale – inundații Județul Harghita este străbătut de cursurile superioare ale râurilor Olt, Mureş, Târnava Mare, Trotuş. Lungimea totală a rețelei hidrografice codificate este de 2.600 km, din care cele mai importante cursuri de apă sunt:
● Oltul, cu o lungime de 88 km de la izvor până la limita județului;
● Mureşul, cu lungimea de 70 km;
● Târnava Mare, cu lungimea 99 km;
● Homorodu – Mare, cu lungimea de 35 km;
● Bistricioara, cu lungimea de 43 km;
37
● Trotuş, cu lungimea de 23 km.
Pe bazine hidrografice aceste lungimi se împart astfel:
● Bazinul hidrografic Mureş -1.196 km;
● Bazinul hidrografic Olt - 930 km ;
● Bazinul hidrografic Siret -474 km.
Din punct de vedere geomorfologic suprafața județului este dominată de sectorul montan, care se caracterizează printr-o rețea hidrografică foarte deasă, cu versanți abrupți şi pante de scurgeri mari. Densitatea specifică a rețelei hidrografice este 2,2 km/km2, depăşind mult media pe țară. Atât zona montană, cât şi depresiunile intramontane se caracterizează prin exces de umiditate. Valoarea medie multianuală a precipitațiilor variază între 600-1.0001/m2. Principalele tipuri de inundații care se produc pe teritoriul județului sunt:
● Ninsorile, care formează un strat de zăpadă cu grosimi variind între 60-100 cm. Acestea, la încălzirea vremii, în combinație cu ploile calde se topesc brusc, provocând în mod frecvent viiturile de primăvară. Datorită variațiilor mari în timp şi spațiu a temperaturii şi a altor elemente climatice, inundațiile practic se pot produce în orice perioadă a anului;
● Structura geologică şi compoziția litologică a zonei, în special în sector montan, datorită impermeabilității rocilor nu permite o infiltrație masivă în subsol, reducând la minim rolul drenajului subteran. În zonele de deal în schimb, unde predomină rocile sedimentare de natură argilo-marno-lutoasă, acestea se îmbină cu apă provocând în mod frecvent alunecări de teren;
● Datorită exploatării forestiere din ultimele decenii şi din cauza „doborârilor de vânt” masive produse în ultima perioadă, gradul de acoperire cu vegetație arborescentă al versanților a scăzut simțitor, diminuând şi rolul moderator al covorului vegetal.
Fenomenele prezentate duc la formarea şi propagarea undelor de viitură, care se produc în timp foarte scurt, mai ales pe pâraiele Mădăraş, Fişag, Belcina, Tămavele. În zonele depresionare (depresiunea Ciucului, depresiunea Gheorgheni, zona Odorheiului) din cauza pantelor mici, viteza undei de viitura scade, provocând deseori suprapunerea mai multor unde de viitură (tip pluriundă), cu creşteri de nivele cu efecte grave şi pagube însemnate.
În urma ploilor torențiale, care au depăşit cantitatea de 100 l/m2 în mai puțin de două ore, au rezultat inundații atât în Bazinul Hidrografic Olt, cât şi în Bazinul Hidrografic Mureş şi Bazinul
38
Hidrografic Siret, în total 24 localități. Valoarea pagubelor estimate atingând suma de 1.014.618 lei.
Un alt fenomen des întâlnit în județ este scurgerea de pe versanți, mai ales în zonele lipsite de vegetație arborescentă.
Primăvara în perioada topirii zăpezii şi a gheții, pe unele sectoare de râuri, se formează blocaje de gheață, provocând curbe de remu şi inundarea zonelor din amonte. Acest fenomen este frecvent întâlnit în zona oraşului Toplița pe râul Mureş şi afluenți săi.
Având în vedere condițiile de formare şi tipurile de viitură frecvent întâlnite pe teritoriul județului Harghita, putem trage concluzia că apărările eficiente împotriva efectelor distrugătoare ale inundațiilor, trebuie să se bazeze pe:
● prognoze hidro-meteorologice de avertizare cât mai corecte;
● funcționare ireproşabilă a sistemului informațional hidro-meteorologic;
● măsuri structurale cu caracter preventiv, şi anume lacuri de acumulare, amenajarea cursurilor de apă prin regularizări şi îndiguiri.
Cauzele antropice care favorizează apariția fenomenului de inundații sunt ne întreținerile cursurilor de apă, blocajele din secțiunea de curgere a râurilor, podurilor şi podețelor cu diverşi plutitori (vegetație, materiale depozitate în albiile majore, ghețuri).
3.4.2 Lucrările hidrotehnice cu caracter de apărare împotriva inundațiilor sunt acumulările care au şi rol de apărare împotriva inundațiilor:
● Mesteacănul, situată pe râul Olt în amonte de oraşul Bălan, la cca. 1,8km şi 8km față de izvorul Oltului, cu volum total de acumulare de 0,858 mil.m3;
● Frumoasa, situată pe pr. Frumoasa, la cca. 12 km de municipiul Miercurea-Ciuc şi 2 km amonte de comuna Frumoasa, cu volum total de acumulare de 10,6mil.m3,;
● Zetea, situată pe r. Târnava - Mare, la cca. 3 km amonte de localitatea Zetea, cu volum total de acumulare de 44,0 mil.m3 Destinația este de atenuare a undei de viitură şi protejarea municipiului Odorheiu-Secuiesc şi a celorlalte localități din aval împotriva inundațiilor. De asemenea, asigură şi energie electrică, prin CHE cu capacitatea de 1,8 MW.
3.4.3 Regularizările şi îndiguirile care apără împotriva inundațiilor populația, terenurile, localitățile, platformele industriale. Principalele lucrări de acest gen, din bazinul hidrografic Mureş sunt:
39
● regularizare r. Mureş în depresiunea Gheorgheni, L= 25km ;
● regularizare r. Târnava Mare între Porumbeni şi Odorheiu Secuiesc, L= 23km ;
● regularizare pr. Geoagiu la Cristuru Secuiesc, L=11km ;
● regularizări pr. Cuşmed la Atid - Crişuri, L=13,6km ;
Lucrările din bazinul hidrografic Olt sunt :
● sistemul de îndiguiri şi regularizări Siculeni - Miercurea Ciuc – Tuşnad, L= 32km ;
● îndiguire pr. Fişag, L=9km.
Inundațiile produse în ultimii 20-25 de ani pe teritoriul județului au afectate localitățile astfel:
● pe curs de apă şi torenți: m. Odorheiul Secuiesc, m. Toplița, oraşele Băile Tuşnad, Cristuru Secuiesc şi comunele Atid, Bilbor, Ciumani, Corbu, Dârjiu, Gălăuțaş, Lunca de Sus, Lupeni, Mărtiniş, Sărmaş, Siculeni, Şimoneşti, Tulgheş;
● pe curs de apă: comuna Avrămeşti, Mereşti, Mihăileni, Mugeni, Ocland, Praid,
● pe torenți: or. Borsec, Vlăhița, comuna Brădeşti, Corund, Dealu, Ditrău, Feliceni, Frumoasa, Lunca de Jos, Plăieşii de Jos, Săcel, Secuieni, Ulieş.
Pagubele produse de inundații în teritoriul administrativ al județului sunt:
● oraşul. Borsec, pârâul. Vinului la ieşirea din oraş spre Corbu. Suprafață afectată: 5ha de fânețe;
● municipiul Odorheiu Secuiesc, râul Târnava Mare în intravilan. Suprafață afectată. 2ha de zonă de locuit şi industrială;
● în municipiul Toplița, pe râul Mureş. Suprafață afectată de cca. 100 ha, care cuprind gospodării, instituții publice, unități industriale, lucrări de artă aferente cursului de apă, curți construcții, teren agricol.
Pe Valea Toplița, suprafața inundată este cca. 30 ha, iar obiectivele afectate sunt gospodării, instituții publice, unități industriale, lucrări de artă aferente cursului de apă, curți construcții, teren agricol.
40
Pe pârâul. Măgheruş, suprafața inundată este cca.35 ha, iar obiectivele afectate sunt: drum-str. Murelor, gospodării, amenajări turistice, unități industriale, lucrări de artă aferente cursului de apă, curți construcții, teren agricol.
Pe pârâul. Doamnei, suprafața inundată este cca. 7 ha, iar obiectivele afectate sunt: gospodării, construcții, teren agricol;
● comuna Feliceni, râul Târnava Mare (Feliceni-Oțeni), pârâul. Garon (Feliceni), pârâul. Cireşeni (Tâureni),
suprafețele inundate pe teritoriul administrativ de cca. 26 ha, iar obiectivele afectate sunt: conducta de gaze în localitatea Oțeni, terenuri agricole, grădini;
● comuna Ciumani, râul Mureş, inundații în intravilanul satului Ciumani, cu suprafață de 210 ha.
Obiective afectate: 45 gospodării şi terenuri agricole;
● comuna Dăneşti, pârâul Madicsa şi Gödör, inundații în intravilanul satului Dăneşti, Suprafețe inundate de 350 ha, iar obiectivele afectate sunt 1500 locuințe şi terenuri agricole (arabil, fâneață);
● comuna Dârjiu, pârâul. Nagypatak (Mare) şi Boja, inundații în intravilanul satului Dârjiu. Suprafețele inundate sunt de 30 ha, obiectivele afectate: case de locuit, curți + construcții;
● comuna Plăieşii de Jos, pârâul. Cașin. Inundații în intravilanul satelor Imper şi Iacobeni cu suprafețe inundate de cca. 15 ha şi obiective afectate: gospodăriile populației şi culturi agricole;
● comuna Şimoneşti, pârâul Nyiko. Inundații în intravilanul satelor Mihăileni şi Rugăneşti cu suprafețe inundate de cca. 161 ha (anul 2005) şi obiective afectate: intravilan – case şi anexe gospodăreşti;
● comuna Bilbor, râul Bistricioara. Inundații în intravilanul satului Bilbor. Suprafețe inundate de cca. 10 ha teren agricol şi obiective afectate: 7 gospodării, 2 poduri;
● comuna Tulgheş, râul Bistricioara, pârâul. Putna, Rezu Mare, Balaj, Raiului. Inundații în teritoriul administrativ Tulgheş. Suprafețele inundate sunt de cca. 77 ha, iar obiectivele afectate sunt: 203 gospodării, teren agricol, fânețe, curți, construcții, stația de epurare, conducte de canalizare;
41
● comuna Gălăuțaş, pârâul Gălăuțaş, râul Mureş. Inundații în intravilanul comunei Gălăuțaş
Suprafețe inundate sunt de cca. 28 ha intravilan, 40 ha teren agricol, obiectivele afectate: case, gospodării, podețe;
● comuna Subcetate, râul Mureş. Inundații în teritoriul administrativ. Suprafețele afectate de inundații sunt teren agricol (arabil şi fâneață);
● comuna Ciceu, râul Olt. Inundații în teritoriul administrativ Ciceu. Suprafețele afectate de inundații sunt cca. 60 ha teren agricol;
● comuna Căpâlnița, pârâul Homorodul Mic şi Csonka. Inundații în comuna Căpâlnița. Suprafețele inundate sunt de cca. 10 ha, obiectivele afectate sunt case de locuit, gospodării, drum comunal, grădini;
● comuna Remetea, râul Mureş, pr. Kőpatak şi Sineu. Suprafețele inundate sunt de cca. 200 ha,
obiectivele afectate: case şi anexe gospodăreşti, curți, teren arabil, drum județean DJ 153 C, DC 0,6 km, 2 poduri, zid de sprijin;
● în comuna Racu, inundații în comuna Racu, pe pr. Racu, suprafețe afectate de inundații: 30 ha extravilan teren arabil.
Derivația pârâul Racu, suprafețe afectate de inundații: 10 ha extravilan, teren arabil;
Pârâul Frumoasa (pe teritoriul administrativ al comunei Racu)Suprafețe afectate de inundații: 20 ha extravilan teren arabil
● oraşul Băile Tuşnad, râul Olt – strada Morii, strada Gării. Obiective afectate: gospodării particulare, drumuri, vile, teren agricol (păşune);
● comuna Sâncrăieni, râul Olt , pâraiele Felszeg şi Valea Mare (Nagyos). Obiective afectate: 5 case de locuit 20 gospodării, curți, construcții şi teren agricol;
● oraşul Vlăhița, pârâul Vârghiş, canal Vârghiş. Suprafață inundată de cca. 0,65 ha şi obiective afectate: 40 case de locuit, curți, strada Ştrandului;
● comuna Cozmeni, pârâul Cozmeni. Suprafață inundată de 500 m2 şi obiective afectate: gospodării, culturi;
42
● comuna Ocland, pârâul Homorodu Mic. Suprafețe afectate de inundații: 30 ha teren arabil;
● comuna Sântimbru, pârâul Chendereş. Suprafață inundată cca. 170 ha. Obiective afectate: 22 anexe gospodăreşti, teren agricol;
● comuna Satu Mare, pârâul Brădeşti. Suprafață inundată de 20 ha. Obiective afectate: case de locuit, anexe gospodăreşti, case de vacanță, şcoala generală, teren agricol;
● comuna Săcel, văile din teritoriul administrativ. Suprafețele inundate sunt de 10 ha, iar obiectivele afectate: clădiri de instituții, case de locuit, teren agricol;
● comuna Mugeni, râul Târnava Mare. Suprafață inundată de 20 ha terenuri agricole;
● comuna Lăzarea, pârâul Cinod. Suprafețe afectate de inundații: 2-3 ha de culturi;
● comuna Lupeni, pârâul Nicoul Alb. Inundații în localitățile Lupeni, Bisericani, Bulgăreni, Morăreni). Suprafețe inundate de cca. 130 ha. Obiective afectate: locuințe, drumuri şi poduri, canale; teren agricol;
● comuna Sândominic, râul Olt, pârâul Lok. Suprafețe inundate de 2 ha. Obiective afectate: grădini, case de locuit.
Inundațiile au produs pagube însemnate în zonele neamenajate ale afluenților cursurilor de apă şi a torenților, albiile minore neavând capacitatea de tranzitare pentru debitele existente. De asemenea, podurile şi podețele subdimensionate au determinat blocarea cursurilor de apă cu materiale aduse de torenți, fiind chiar distruse în unele cazuri (la Porumbenii Mari, Lunca de Jos).
O problemă generală este lipsa şanțurilor şi rigolelor de scurgere a apelor de pe terenurile agricole situate în extravilanul localităților, din această cauză producându-se bălți, care nu se pot scurge în emisarii învecinați.
În condițiile reliefului județului, vegetația şi în special arboretul, are un rol deosebit în regularizarea naturală a debitelor prin procesul de reținere în sol şi redarea treptată a apelor. Lipsa acestui tip de vegetație provoacă, în unele zone, torenți aluvionari şi alunecări masive de versanți (Lueta, Zetea, Plăieşii de Jos, Toplița).
Datorită condițiilor prezentate, formarea şi propagarea viiturilor se produce în timp foarte scurt, mai ales în bazinele hidrografice ale afluenților Oltului şi Mureşului, cum sunt pâraiele Mădăraş, Fişag, Belcina, Toplița, Târnavele etc.
43
Prevenirea şi combaterea acestor pagube potențiale se poate realiza numai printr-o acțiune complexă care constă din toate măsurile cu caracter permanent sau periodic, organizatorice, tehnice şi operative, care se iau pentru prevenirea, combaterea şi lichidarea efectelor dăunătoare ale apelor mari şi ghețurilor şi poluărilor accidentale.
O altă acțiune majoră care trebuie întreprinsă pentru îmbunătățirea apărării împotriva inundațiilor este realizarea hărților de risc la inundații, acțiune prevăzută şi în legea 575/2001 – Plan de Amenajare a Teritoriului Național Secțiunea V – Zone de Risc natural. În baza viitoarelor hărți şi a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajarea teritoriului județului în condițiile apărării împotriva inundațiilor.
De asemenea, sunt necesare acțiuni de reparare a lucrărilor de apărare existente, de curățare şi întreținere a albiilor râurilor. Sunt necesare documentații tehnice actualizate privind apărarea împotriva inundațiilor, care să ia în considerare clasa de importanță a noilor construcții aflate în vecinătatea apelor.
Diminuarea pagubelor şi a pierderilor de vieți omeneşti ca urmare a inundațiilor nu depinde numai de acțiuni de răspuns întreprinse în timpul inundațiilor, acțiuni abordate uneori separat, sub denumirea managementul situațiilor de urgență. Diminuarea consecințelor inundațiilor este rezultatul unei combinații ample dintre măsurile şi acțiunile premergătoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfăşurării inundațiilor şi cele întreprinse post inundații.
3.1.5 Ape subterane
Resursele de ape subterane, acumulate în mod deosebit în subsolul depresiunilor intramontane (Ciuc, Gheorgheni, Toplița, Bilbor, Borsec) au o importanță deosebită în aprovizionarea populației cu apă potabilă şi parțial industrială din puțuri săpate şi forate în mediul urban şi rural. Astfel aproximativ 70% din necesarul de apă potabilă a populației este asigurată din resurse subterane de apă.
Analiza calității apelor subterane (foraje zonale) se face pe baza rezultatelor obținute de Direcția Apelor Târgu Mureş şi SGA Harghita Miercurea Ciuc (la nivelul bazinului hidrografic Siret nu este prevăzută monitorizarea calității apelor subterane pe teritoriul județului Harghita), respectiv expertizele efectuate de APM Harghita Miercurea Ciuc, având normele de calitate prevăzute prin Legea nr. 458/2002, Anexa 1.
Forajele din pânza freatică din bazinul hidrografic Mureş se situează în zone distincte (zona Cristuru Secuiesc - cod foraj F4, zona Joseni – cod foraj F3, zona Remetea-Ditrău – cod foraj F1). Pe baza datelor puse la dispoziție de DA Mureş, se poate constata că toate forajele monitorizate corespund, calitativ, categoriei „potabil”:
44
Forajele din pânza freatică din bazinul hidrografic Olt se situează în patru zone distincte: în zona Miercurea Ciuc sunt trei foraje (F2, F3, F4); în zona Sânsimion sunt amplasate cinci foraje de studiu (F1, F2, F3, F4, F5), în zona Mădăraş sunt două foraje (F2, F3) iar în zona Tuşnad 2 foraje (F1, F2). În urma analizelor efectuate s-au concluzionat următoarele:
- s-au constatat depăşiri la indicatorii: duritate totală, Fe şi Mn la forajele F2 şi F3 Mădăraş datorate fondului natural caracteristic zonei
- la forajele din Miercurea Ciuc se constată depăşire la indicatorii duritate totală (F4), Fe şi Mn (F2, F4), fapt ce se datorează fondului natural caracteristic bazinului Ciuc
- la forajele din Sânsimion se observă depăşiri la indicatorii: duritate totală (F1, F2, F4), Fe şi Mn (F1, F2), Pb (F1), sulfați (F2), iar la forajele F4 şi F5 s-au măsurat depăşiri şi pentru indicatorul nitrați;
- la forajele F1 şi F2 din Tuşnad se observă depăşirea concentrației admise pentru duritate totală, Fe şi azotați.
Laboratorul APM Harghita Miercurea Ciuc, în cursul anului 2009, a urmărit în special impactul haldelor de deşeuri menajere şi industriale asupra apelor subterane prin prelevări şi analize de probe din puțuri de apă amplasate în apropierea acestor halde (peste 250 indicatori în 13 probe).
Depăşiri semnificative/mai puțin semnificative s-au constatat pentru indicatorii:
- azotați, Ni, Pb şi Cd în zona depozitului de deşeuri menajere din municipiul M-Ciuc, - NH4, Mn, Cu, Pb şi Cd în zona industrială din Gheorgheni, - Ni, Pb şi Cd în zona depozitului de deşeuri menajere din Odorheiu Secuiesc, - Pb, Ni şi Cd în zona agro-industrială respectiv Mn, Ni, Cd şi Pb în zona depozitului de
deşeuri din Cristuru Secuiesc, - Pb şi Fe în fântânile din oraşul Bălan, - Mn, Pb, Cd, amoniu şi sodiu în zona Minele Lueta, - Cu, Pb şi cloruri în zona depozitului de deşeuri menajere din Toplița.
Harghita Rețele apă potabilă Rețele apă menajeră Lungime km Volum distribuit (mii mc) Număr localități Populația racordată
Mediu urban* 457 10600 9 131100 Mediu rural** 710 Fără informații 58 34400
Rețele de alimentare cu apă
* - conform datelor centralizate ale agenților economici de profil (alimentare cu apă şi canalizare/epurare) ** - conform datelor Consiliului Județean Harghita
45
În activitatea de captarea şi distribuția apei potabile, beneficiarii sistemelor de rețele de alimentare cu apă din oraşele județului au multe greutăți din cauza gradului avansat de uzură a rețelelor de distribuție, a lipsei zonelor de protecția severă a captărilor, al activităților umane în localitățile amonte zonei de captare, a fenomenelor meteorologice nefavorabile, etc.
3.1.6 Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 (surse de poluare)
- stațiile de epurare orăşeneşti, inclusiv sistemele de canalizare din județ prin care se evacuează ape uzate insuficient epurate în receptorii naturali (capacități insuficiente, sisteme de colectare a apelor uzate vechi cu grad de uzură avansată, comunicări accidentale între rețele de canalizare sau legături ilegale cu canalizarea pluvială, utilaje vechi, lipsa unor faze/trepte de epurare, opriri de alimentare cu energie electrică în urma cărora se evacuează debite considerabile de ape uzate orăşeneşti fără nici o epurare prealabilă, exploatări necorespunzătoare, neglijența personalului, lipsa investițiilor pentru reabilitare)
- depozite de deşeuri menajere şi industriale neautorizate şi necorespunzător amenajate (în special haldele de deşeuri miniere)
- activități industriale (miniere, exploatare şi prelucrare a lemnului, etc.)
- activități agro-zootehnice
- poluări accidentale
- poluări naturale de fond şi impurificări acumulate în anii anteriori în albia râurilor precum şi antrenări de substanțe (în special organice) din cauza lipsei canalizării centralizate în majoritatea localităților rurale sau a intemperiilor.
Din analiza datelor prezentate privind calitatea apelor uzate la folosințele de apă cu rol determinant, reiese că stațiile de epurare lucrează cu randamente scăzute, periodic sunt depăşiri considerabile ale concentrațiilor avizate la SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc (preluat de SC HARVIZ SĂ Miercurea Ciuc din septembrie 2009), SC MINVEST SĂ DEVA pentru asigurarea închiderii unităților cu activitate minieră, SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhița, SC GO SĂ Gheorgheni, SERVICIUL PUBLIC de ALIMENTARE cu APĂ şi CANALIZARE Toplița, SC AQUASERV SĂ sucursala Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL Borsec, etc.
Situația volumelor de apă, evacuate în receptori naturali, prin stațiile de epurare existente în județ sau fără nici o epurare, se prezintă astfel:
46
Bazin hidrografic
Total % Nu necesită
epurare/nu se epurează
% Suficient epurat
% Insuficient %
Mureș 8,662 52,8 0,091 1,0 1,697 19,6 6,874 79,4 Olt 7,489 45,6 1,418 18,9 4,378 58,5 1,693 22,6
Siret 0,257 1,6 - - 0,018 7,0 0,239 93,0 Total 16,408 100 1,509 9,2 6,093 37,1 8,806 53,7
Milioane mc
Situația funcționării stațiilor de epurare urmărite se prezintă în tabelul următor:
Bazin hidrografic
Total Cu funcționare
corespunzătoare %
Cu funcționare necorespunzătoare
%
Mureș 17 8 47 9 53 Olt 17 5 29,4 12 70,6
Siret 3 1 33,4 2 66,6 Total 37 14 37,8 23 62,2
3.1.7 Substanțe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate
Situația nocivităților evacuate în cursurile de apă se prezintă în tabelul următor:
Nocivități/BH UM Mureș Olt Siret Total județ Hr Suspensii To/an 269,61 614,178 3,864 887,562
CBO5 To/an 300,31 1171,579 2,555 1474,444 CCO-Cr To/an 726,66 2658,208 6,821 3391,698
NH4 To/an 140,60 122,159 0,709 263,468 NO2 To/an 2,14 1,277 0,097 2,364 NO3 To/an 5,16 15,715 1,577 22,452
Azot total To/an - 123,456 - 123,458 Fosfor To/an 3,51 25,837 0,178 29,525
Reziduu filtrat To/an 5973,188 5737,188 6,826 11717,814 Cloruri To/an 1510,41 433,913 4,923 1949,246 Sulfați To/an 120,36 535,507 5,850 661,717
Fier To/an 0,057 59,222 - 59,279 Detergenți To/an 3,99 8,165 0,027 12,182
Fenoli To/an - 0,242 - 59,242 Subst. extractibile To/an 17,36 52,576 0,192 70,131
Calciu To/an - 91,126 19,795 110,921 Hidrogen sulfurat To/an - - 0,156 0,156
Mangan To/an - 55,637 - 55,637 Cupru To/an 0,002 0,039 - 0,041 Zinc To/an 0,017 0,160 - 0,177
Plumb To/an - 0,003 - 0,003 Cadmiu To/an - 0,000 - 0,000 Nichel To/an - 0,027 - 0,027 Crom To/an - 0,000 - 0,000
47
Majoritatea stațiilor de epurare orăşeneşti (de tip mecanic, respectiv mecano-biologică) funcționează, periodic, în mod necorespunzător, fie din cauza depăşirii capacității lor de epurare, fie din cauza problemelor de exploatare şi întreținere (uzură fizică şi morală avansată, ineficiența fazei de epurare biologică privind asigurarea oxigenului necesar, lipsa investițiilor pentru modernizare, etc.). Sursele majore de poluare a apelor (stații de epurare orăşeneşti) din județul Harghita sunt prezentate în tabelul următor:
Localitate Lungime rețea Canalizare (km)
Tip stație epurare
Volum apă uzată evacuată (mil m3/an)
Grad de epurare (%)
m. Miercurea Ciuc 50 Me+B 5,203 CBO5 74 susp. 63 m. Gheorgheni 23 M 0,830 - m. Toplița 28 Me+B 1,410 28 m. Odorheiu Secuiesc 47 Me+B 5,697 CBO5 71 susp. 69 Băile Tuşnad 5,7 Me 0,191 60 Bălan 6 Me+B 1,377 CBO5 45 susp. 85 Borsec 11,9 Me 0,282 - Cristuru Secuiesc 15,5 Me+B 0,633 CBO5 30 susp. 60 Vlăhița 4,7 Me+B 0,444 -
Sursă date: INS, an 2008; PLAM 2007-2013 jud. Harghita
Pe lângă stațiile de epurare se urmăresc şi evacuări de apă care nu se epurează/nu necesită epurare (iazurile de decantare SC Bălan SĂ, galeria apă de mină Harghita Băi, ape convențional curate SC Matrița SĂ Odorheiu Secuiesc, canale pluviale din Miercurea Ciuc).
Alte surse potențiale de poluare, în opinia agenților economici de profil (administratori canalizare şi stație de epurare) sunt prezentate în tabelul următor:
Surse de poluare Domeniul de activitate emisar
Volum ape uzate evacuate (mii mc/an)
Daca are stație de preparare
SC Lactate Cristuru Secuiesc
Prelucrarea laptelui Stație de
epurare oraș 36 Nu
SC COATS Odorheiu Secuiesc
Vopsire și ambalare ață Stație de
epurare oraș 144,3 da
SC Ikos Conf. Odorheiu Secuiesc
Confecții îmbrăcăminte Stație de
epurare oraș 27 Nu
SC FAMOS SĂ Odorheiu Secuiesc
Fabrică de mobilă Stație de
epurare oraș 35,2 nu
SC URBANA SĂ Odorheiu Secuiesc
Producere apă caldă și încălzire centralizată
Stație de epurare oraș
66,4 Nu
SC Norada Odorheiu Secuiesc
Confecții îmbrăcăminte Stație de
epurare oraș 37,4 Nu
SC Elan Trident Odorheiu Secuiesc
Abator prelucrare carne Stație de
epurare oraș 18,4 Nu
SC Matrița SĂ Odorheiu Secuiesc
Construcții mașini, prelucrări mecanice
Stație de epurare oraș
28,4 Nu
SC INSOPRESS SĂ Odorheiu Secuiesc
Tipografie Stație de
epurare oraș 18,4 Nu
SC ROSEAL Odorheiu Construcții mașini, Stație de 3,6 Nu
48
Secuiesc prelucrări mecanice epurare oraș SC LACTIS SRL
Odorheiu Secuiesc Prelucrare Lapte
Stație de epurare oraș
9 Separator
grăsimi CIM UTIL SRL
Odorheiu Secuiesc Construcții mașini, ateliere mecanice
Stație de epurare oraș
10,1 Nu
SC HEINEKEN SĂ M-Ciuc
Industria alimentară Stație de
epurare oraș 400 Da
SC PRIMULACT SĂ M-Ciuc
Industria alimentară Stație de
epurare oraș 30 Da
Metalurgic SĂ Vlăhița Metalurgie Stație de
epurare oraș 3 nu
SC KEL-BOR SRL Galvanizare Stație de
epurare oraș 4,3 Da
SC ARIMPEX SRL Gheorgheni
Prelucrare carne Stație de
epurare oraș 19,8 Da
SC ROMTOP Toplița Confecții tricotaje Stație de
epurare oraș 6 Nu
SC TOPLIȚA SĂ Toplița Industria încălțăminte Stație de
epurare oraș 3,1 Nu
Spitalul Municipal Toplița
Sănătate Stație de
epurare oraș 16,5 Nu
Sc Prescomal SRL Toplița
Industria alimentară Stație de
epurare oraș 1,2 Nu
SC Tușnad SĂ, HB Hotels SĂ,
SC Univers, Tourist SRL Băile
Tușnad
Turism Stație de
epurare oraș
60 22 19 5
Nu
SC SN Sării Sucursala Praid, Praid
Exploatarea sării Târnava mică 3,77 Nu
Casa Piraților SRL Praid
Turism Târnava mică 2,92 Nu
3.1.8 Rețele de canalizare - în municipiile şi oraşele județului sunt executate din oțel, fontă, azbociment, PVC, PE, etc. totalizând peste 200 km, fiind executată, în mare parte, în sistem divizor (separat pentru ape uzate şi pentru ape pluviale). Majoritatea sistemului de canalizare a fost executată în anii 1970-1980, prezentând un grad de uzură fizică şi morală avansată, fiind necesare multe intervenții pentru reparații. În ultimii ani s-au realizat rețele noi de canalizare, înlocuirea canalizării veche în multe localități. Cea mai mare problemă este înfundarea canalizării din cauza consumului/volumelor mai mici de apă - insuficiente pentru menținerea capacității de autocurățire a conductelor de canalizare.
Judeţul Harghita Lungime Canalizare
(Km) Volum evacuat (mii
mc) Număr
localităţi Populaţie racordată la
canalizare Mediu urban* 204,7 11920 9 107200 Mediu rural** 178 58 7110
*Conform datelor centralizate ale agenților economici de profil (alimentare apă, canalizare epurare) **Conform datelor furnizate de CJ Harghita
Pentru localitățile urbane, situația alimentării cu apă în sistem centralizat este următoarea:
49
Localități urbane
Capacitatea instalațiilor de producere apă potabilă
(mii m3/an)
Volum de apă potabilă distribuit (mii m3/an) Lungime totală rețea
simplă distribuție apă (km) total uz casnic
m. Miercurea Ciuc
33.869 2.741 1.659 83,3
m. Gheorgheni
10.368 1.211 654 73
m. Toplița 8.640 804 562 43,5 m. Odorheiul
Secuiesc 21.600 2.221 1.145 74
Băile Tuşnad 2.800 305 148 45 Bălan 10.300 564 468 11
Borsec 1.252 238 77 16,8 Cristuru Secuiesc
12.000 398 241 32,2
Vlăhița 3.857 323 217 38 Total urban 104.686 8.805 5.171 416,8 Total județ 129.153 12.758 8.750 1.010,3
Sursă date: CJ Harghita, an referință 2010 şi date INS, an referință 2008
Sursele de apă pentru sistemele centralizate existente sunt de suprafață pentru Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Toplița, Bălan şi Vlăhița şi localitățile rurale Praid, Sâncrăieni, Ciumani, Joseni, etc. şi pentru asigurarea necesarului de apă pentru unități industriale.
Resursele de apă subterană, aflate în depresiunile intramontane (Ciuc, Gheorgheni, Toplița, Bilbor, Borsec) sunt utilizate în scopul alimentării cu apă potabilă şi parțial industrială în Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Borsec, Sânsimion, Sânmartin, Tuşnad prin puțuri săpate şi forate. Aproximativ 70% din necesarul de apă potabilă al populației este asigurat din surse subterane de apă.
Localitățile rurale se caracterizează printr-un grad redus de echipare cu rețele de alimentare cu apă în sistem centralizat. Din totalul de 58 comune au alimentare cu apă în sistem centralizat în funcțiune 32 de comune. Lungimea totală de rețea de distribuție a apei este de 593,5km, reprezentând 58,7% din lungimea totală a rețelei de apă din județ, respectiv 1.010,3km.
În prezent există lucrări de realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă în 17 comune, iar în 6 comune sunt în execuție lucrări de extindere a sistemului de apă existent. Vor fi realizați cca. 366km rețea de distribuție a apei şi 15 stații de tratare a apei brute.
3.1.9 Canalizarea apelor uzate
Localitățile care au sisteme de canalizare în funcțiune sunt 9 localități urbane şi 13 comune. La nivel județean situația este următoarea:
50
Localități Capacitatea stațiilor de epurare
(m3/zi) Lungime simplă rețea
canalizare (km)
urbane 67.878 191,8 rurale 2.110 159,3 TOTAL 69.988 351,1
Sursă date: CJ Harghita, an 2010 şi date INS, an 2008
Situația sistemelor de canalizare şi a stațiilor de epurare orăşeneşti din județ este prezentată în tabelul următor:
Localitate Lungime rețea canalizare (km)
Tip stație epurare
Volum apă uzată evacuată (mil m3/an)
Grad de epurare (%)
m. Miercurea Ciuc 50 Me+B 5,203 CBO5 74 susp. 63 m. Gheorgheni 23 M 0,830 -
m. Toplița 28 Me+B 1,410 28 m. Odorheiu Secuiesc 47 Me+B 5,697 CBO5 71 susp. 69
Băile Tuşnad 5,7 Me 0,191 60 Bălan 6 Me+B 1,377 CBO5 45 susp. 85
Borsec 11,9 Me 0,282 - Cristuru Secuiesc 15,5 Me+B 0,633 CBO5 30 susp. 60
Vlăhița 4,7 Me+B 0,444 - Sursă date: INS, an 2008; PLAM 2007-2013 jud. Harghita
În prezent sunt în execuție lucrări de reabilitare şi extindere a rețelelor de canalizare în toate oraşele, precum şi lucrări de modernizare a stațiilor de epurare din oraşele Gheorgheni, Toplița şi Odorheiu Secuiesc.
Majoritatea stațiilor de epurare orăşeneşti (de tip mecanic respectiv mecano-biologică) funcționează în mod necorespunzător, fie din cauza depăşirii capacității lor de epurare, fie din cauza problemelor de exploatare şi întreținere (uzură fizică şi morală avansată, ineficiența fazei de epurare biologică privind asigurarea oxigenului necesar, lipsa investițiilor pentru modernizare, etc.).
Stațiile de epurare lucrează cu randamente scăzute, depăşiri considerabile ale concentrațiilor avizate, se găsesc la SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhița, SC GO SĂ Gheorgheni, SC EDILTOP URBAN SĂ Toplița, SC ACATEL SĂ Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL Borsec, etc.
Ca o situație general valabilă pentru toate oraşele județului se poate menționa faptul că prin rețelele de canalizare pluvială, prin legături ilegale cu canalizarea menajeră, se evacuează debite considerabile de ape uzate orăşeneşti, ape fără nici o epurare şi care au rol determinant asupra calității apelor de suprafață.
51
Volumelor de apă, evacuate în receptori naturali, prin stațiile de epurare existente în județ sau fără nici o epurare, sunt:
(mil.m3/an)
Bazin hidro-grafic
Total Nu necesită
epurare/Nu se epurează*
% Suficient epurat
% Insuficient
epurat %
Mureş 10,036 0,106 1,1 5,814 58,5 4,116 41,5
Olt 10,691 1,103 10,3 0,022 0,2 9,566 89,5
Siret 0,362 - - - - 0,362 100
Total județ 21,087 1,209 5,7 5,836 27,7 14,042 66,6 Sursă date: PLAM 2007-2013 județ Harghita
Notă:* - Volumul de 0,106 mii m3 reprezintă cantitatea de apă provenită de la SC Colemn Gălăuțaş, care nu necesită epurare, iar volumul de 1,103 mii m3 reprezintă evacuările prin 3 canale pluviale din oraşul Miercurea Ciuc care nu se epurează.
În mediul rural canalizarea apelor uzate menajere se face numai în 13 comune din cele 32 care au alimentare cu apă în sistem centralizat. Din cele 13 comune cu rețele de canalizare, numai 4 comune nu au stații de epurare a apelor uzate. În prezent, sunt în execuție sisteme de canalizare în 28 de comune, cu lungime totală de rețea de canalizare de cca. 501,7km şi 18 stații de epurare.
În județul Harghita se pune accent deosebit pentru realizarea unor investiții de mare amploare pentru alimentarea cu apă potabilă şi a canalizării apelor uzate din localitățile urbane şi rurale. În acest sens, au fost lansate programe privind alimentarea centralizată cu apă potabilă şi realizarea sistemelor centralizate de canalizare:
● Programul Național de construire a locuințelor sociale şi de alimentare cu apă a satelor finanțat conform HG 687/1997;
● Programul de alimentare cu apă a satelor, în perioada 2004-2006, din județul Harghita prin HG 577/1997;
● Programului SAPARD – Dezvoltarea şi îmbunătățirea infrastructurii rurale.
3.1.10 Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafață şi subterane
Zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafață şi a celor subterane sunt zonele cu activitate minieră şi explorări geologice, împreună cu depozitele de deşeuri industriale şi urbane din oraşele Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, care poluează apele subterane cu nitrați, fosfați, fenoli şi metale grele. Se pot menționa următoarele:
52
- râul Olt aval de oraşul Miercurea-Ciuc şi râul Târnava Mare aval de Cristuru Secuiesc, din cauza funcționării cu randament scăzut a stațiilor de epurare a apelor uzate din aceste oraşe.
- poluarea râului Olt cu metale grele şi steril de rocă prin spălarea şi/sau surparea în râul Olt a sterilului din halda iazului de decantare nr. 1 şi 4 şi a iazurilor de decantare nefuncționale nr. 2, 3, 3A de la Bălan
- poluarea râului Olt cu mercur, fier şi cu sterilul de la iazul de decantare de la fosta exploatare minieră şi flotație de la Sântimbru prin surparea şi spălarea haldei iazului din albia pârâului Chendereş
- poluarea pârâului Chirui, Vârghiş, Cormoş şi în final a râului Olt prin surparea în pârâul Chirui a sterilului de la extracția caolinei la Harghita Băi
- poluarea pârâului Jolotca şi a râului Mureş cu metale grele şi materiale radioactive prin surparea haldelor rămase în urma explorărilor geologice din zona Jolotca
- poluarea pârâului Belcina şi a râului Mureş cu metale grele şi materiale radioactive prin spălarea şi/sau surparea haldelor rămase în urma explorărilor din zona Belcina, amonte de oraşul Gheorgheni.
3.1.11 Obiective şi măsuri privind protecția apelor împotriva poluării şi supraexploatării
În vederea îmbunătățirii calității apelor, la nivelul operatorilor economici se pot stabili, în funcție de existența proiectelor şi a fondurilor necesare, realizarea următoarelor:
- reabilitarea unor stații de epurare existente sau realizarea unor modernizări/extinderi pentru acestea, în vederea îmbunătățirii, la parametri proiectați, a randamentului de epurare a apelor uzate ce urmează a fi evacuate în receptorii naturali, după cum urmează:
- Miercurea Ciuc: proiect finanțat de Compania Națională de Investiții SĂ Bucureşti pentru lucrarea „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a stațiilor de tratare a apei potabile şi stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație pană la 50000 locuitori”
- Odorheiu Secuiesc: proiectului „Reabilitare şi modernizare stație de captare, uzină de apă şi stație de epurare Odorheiu Secuiesc”, finanțat de Compania Națională de Investiții SĂ Bucureşti, în anul 2010 au început lucrările de execuție pentru noua stație de epurare, cea existentă asigurând epurarea apelor uzate pană la punerea în funcțiune a noii construcții
- Gheorgheni: proiect finanțat de Compania Națională de Investiții SĂ Bucureşti pentru lucrarea „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a stațiilor de
53
tratare a apei potabile şi stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație pană la 50000 locuitori”
- depistarea şi desființarea racordurilor clandestine de ape uzate la canalizarea de apă pluvială
- executarea permanentă a lucrărilor de întreținere şi exploatare la stațiile de epurare, inclusiv la conductele de canalizare, asigurarea pieselor de schimb
- modernizarea rețelelor de canalizare, îmbunătățirea condițiilor de colectare a apelor uzate în sensul stopării exfiltrațiilor cât şi a infiltrațiilor existente din sistemul de canalizare
- realizarea unor stații de preepurare a apelor uzate pentru a se încadra în prevederile Normativului NTPA-002
- stabilirea unor zone de protecție cu restricție (unde este cazul) pentru protejarea surselor de ape folosite în scopuri de potabilizare, etc.
3.2 SOLUL
În condițiile fizico-geografice ale județului, sub influența factorilor care au influențat procesele pedogenetice, a luat naştere un înveliş variat de sol.
În zona muntoasă sunt răspândite solurile brune şi brune acide. S-au format pe substratul litologic, alcătuit din roci eruptive, cristaline, calcare, marne şi gresii în condițiile unui climat umed şi răcoros.
Pe aceste soluri, dispuse pe un areal intre 400-1700 m, se dezvoltă în bune condiții pădurile de molid şi în zonele mai joase pădurile de amestec (fag şi molid).
În zona cristalino-mezozoică şi în etajul subalpin din Munții Călimani şi Harghita s-au format soluri brune podzolice, şi feriiluviale. Se caracterizează printr-o acumulare mai intensă a humusului având proprietate acidă.
În zona dealurilor şi depresiunilor sunt caracteristice solurile argiloiluviale podzolice şi mai reduse solurile litomorfe (rendzine).
Pe luncile Oltului şi Mureşului se dezvoltă solurile hidromorfe humicogleice. Când drenajul lor este foarte slab, se formează soluri humicogleice turboase sau chiar soluri turboase eutrofe, răspândite în depresiunile Ciuc, Giurgeu, Bilbor şi Borsec.
Pe luncile Mureşului (între Ditrău şi Toplița) şi a Târnavei Mari, în aval de Odorheiu Secuiesc, s-au format soluri aluviale. În cadrul sistemului de Monitoring al Solurilor din Romania pentru județul Harghita au fost analizate o serie de situri de nivel T. S-a realizat: caracterizarea
54
generală, fizico-geografică şi edafică a județului Harghita, caracterizarea terenului şi morfologică a solurilor, caracterizarea fizică, chimică şi încărcarea cu elemente şi substanțe potențial poluante ale solurilor.
Caracteristicile terenului şi cele morfologice au urmărit elemente de localizare, zonarea pedoclimatică, nivelul apei freatice, materialul parental, roca subiacentă, descrierea profilului de sol, relieful, procesele de eroziune, lucrările ameliorative şi modificările antropice. Determinările legate de încărcarea cu elemente şi substanțe potențial poluante au urmărit încărcarea cu metale grele (Cu, Pb, Cd, Co, Cr, Mn, Ni), cu sulf solubil (S-SO4), cu fluor (F), cu reziduuri de pesticide organoclorurate.
3.2.1 Fondul funciar - Repartiția solurilor pe categorii de folosințe
Suprafața totală a județului Harghita este de 663.900 ha, din care 396.552 ha este teren agricol, ceea ce reprezintă 60% din suprafața totală şi 40 % teren neagricol, adică 267.348 ha.
Repartiția terenurilor în județul Harghita
Suprafața totală (Ha) Teren agricol Ha Teren Forestier ha Teren ne forestier ha 663900 396552 225024 42324
Evoluția repartiției terenurilor agricole pe tipuri de folosințe în județul Harghita, în perioada 2001-2009 este prezentată în tabelul următor:
Nr. crit.
Categoria de folosință
Suprafața hectare
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 1 Arabil 92729 92729 92729 92502 92502 91755 91724 91720 91719 2 Pășuni 148156 148156 148156 122405 122405 145479 146483 146817 146952
3 Fânețe și
pajiști naturale 164058 164058 164058 143735 143725 156293 156598 157084 157084
4 Vii 77 77 77 35 35 35 35 35 35 5 Livezi 1416 1416 1416 1416 1416 762 762 762 762
Total agricol 406436 406436 406436 360083 360083 394324 395602 396418 396552
3.2.2 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România
Îngrăşămintele - sunt substanțe simple sau compuse, de natură organică sau minerală. În folosirea lor trebuie să se plece de la însuşirile solului, gradul de aprovizionare cu elemente nutritive şi necesarul de nutrienți ai plantelor.
Îngrăşămintele naturale provin de la fermele şi complexele de creştere a animalelor, din stațiile de epurare sau pot fi constituite din deşeuri şi resturi vegetale şi organice. Gunoiul de grajd conține toate elementele nutritive necesare plantelor. Gunoiul în câmp se păstrează pe platforme îndesate, acoperite cu un strat de pământ de cca. 20 cm grosime.
55
Gunoiul se administrează la lucrarea de bază a solului. Cantitatea de gunoi se stabileşte în funcție de necesarul de azot din sol, norma specifică fiind de 170-210 kg azot/ha/an. Mustul de grajd, fiind bogat în azot şi potasiu, este de asemenea, un bun fertilizant organic natural.
Îngrăşămintele chimice au avantajul prin solubilitatea lor mai rapidă; această proprietate creează însă şi un dezavantaj: sunt spălate mai uşor şi pătrund repede în masele de apă, provocând poluarea acestora, deci efectul lor, deşi este rapid, este şi de scurtă durată. În ultimii ani, folosirea îngrăşămintelor chimice s-a redus treptat şi considerabil din cauze economice (îngrăşămintele chimice sunt foarte scumpe). Aplicarea îngrăşămintelor chimice se poate face ca o fertilizare de bază, împreună cu gunoiul de grajd sau, cel mai indicat, odată cu semănatul. Suprafața cultivată cu fertilizatori pe terenuri arabile, horticulturi, fânețe şi păşuni este cca. 50.000 ha.
An Îngrășăminte chimice folosite (tone substanță activă) N+P2O5+K2O (Kg/ha)
2009 N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
1702 990 884 3576 38,99 9,01
Produs Suprafața
pe care s-a aplicat (Ha)
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Insecticide 19100 1,91 0,71 1,13 0,80 1,18 1,30 1,46 1,58 0.80 1,29 Fungicide 46657 34,96 5,44 35,61 27,72 25,35 27,36 23,23 19,80 21,53 24,24 erbicide 36716 9,17 10,81 9,58 9,74 9,18 12,64 10,11 13,58 9,66 14,53
Situația utilizării produselor fitosanitare în perioada 2000 – 2009 în județul Harghita
56
57
3.2.3 Poluarea solurilor în urma activității din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)
Datele privind conținutul de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd), rezultate în urma analizelor de sol executate de specialiştii din cadrul Laboratorului APM Harghita în decursul anului 2009 pentru diferite activități industriale din județul Harghita sunt cuprinse în tabelul următor:
Sector industrial
Zona prelevare Pb Cu Zn Cd
0-10 cm
10-30 cm
0-10 cm
10-30 cm
0-10 cm
10-30 cm
0-10 cm
10-30 cm
Valori admise cf. Ord MAPPM nr 756/1997
250 mpp. 250 ppm 700 ppm 5 ppm
Minier
SM Voșlăbeni 22,80 35,40 22,70 24,20 74,30 73,30 2,50 2,30 Minele Lueta 45,20 42,50 19,30 19,30 66,00 68,40 2.20 2,50
SM Bălan 12,90 41,00 877,40 543,90 312,00 258,00 1,50 4,20 8,70 Șild. 2045,50 1580,5 148,90 228,00 1,50 4,20
Sântimbru Băi 20,10 24,60 80,20 13,90 72,00 16,80 1,90 2,50 Exp. minieră Harghita Băi
29,70 31,90 25,10 23,60 56,80 52,50 2,90 3,20 37,70 37,30 32,40 27,90 49,40 44,60 2,10 3,40
Minele Mădăraș 520,80 641,30 37,50 80,10 117,00 58,10 3,60 2,90
Siderurgic SC oțeluri pre
scule SĂ Cristuru secuiesc
33,40 37,70 26,30 30,50 176,80 115,70 2,00 2,00
Alte Goscom M-Ciuc 38,30
92,00
421,00
2,10
Sc Matrița SĂ Odorheiu Secuiesc
16,90 30,90 71,20 2,00
Conform datelor de la OSPA Miercurea Ciuc suprafața solurilor poluată de sectorul minier şi de depozitele de deşeuri menajere în județul Harghita este de 180 ha. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate Folosință Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Ha % din total
folosință Ha
% din total
folosință Ha
% din total
folosință Ha
% din total
folosință Ha
% din total
folosință Arabil - - 2293 2,50 22797 24,86 49349 53,80 17280 18,84 Pajiști 2946 0,97 12715 4,18 67407 22,17 114653 37,71 106315 34,97
Vii - - - - - - - - 35 100 Livezi - - - - - - - - 762 100 Total 2946 0,97 15008 3,78 90204 22,75 164002 41,36 124392 31,37
Calitatea unui sol este determinată de mai mulți factori, pe baza cărora se calculează bonitarea terenurilor; aceşti factori sunt: temperatura aerului, precipitații atmosferice, gleizare, pseudogleizare, textura şi poluarea solului, panta şi expoziția terenului, alunecări de teren, adâncimea apei freatice, inundabilitatea terenului, porozitatea, conținutul în CaCO3, reacția, volumul edafic, rezerva de humus, excesul de umiditate şi conținutul de schelet al solului.
58
Clase de calitate pe tipuri de sol în judeţul Harghita exprimat procentual
Tipul de sol Clasa I II III IV V
Litosoluri - - - - 2 Regosoluri - - - - 3 Aluvisoluri 21 27 19 17 12
Faeoziomuri 79 63 34 5 - Eutricamosoluri - 10 41 21 13
Districambosoluri - - - 4 27 Luvosoluri - - 6 34 19 Andosoluri - - - - 6 Gleiosoluri - - - 7 7
Stagnosoluri - - - 12 9 Histisoluri - - - - 2
Total % 0,74 3,78 22,75 41,36 31,37 Principalele restricţii ale calităţii solului
Dintre restricții, cele mai importante pentru județul Harghita sunt: excesul de umiditate, adâncimea apei freatice, panta ternului, reacția solului, volumul edafic implicit prezența de schelet (factori determinați de relief, cunoscând că județul aparține zonei de deal şi de munte). Principalele restricții ale calității solurilor sunt prezentate în tabelul următor:
ha
Eroziune alunecări
Exces de umiditate
Terenuri inundate
Terenuri accidentate
Soluri scheletice
Sărături Suprafață adâncime
22.609 2.676 7.370 20.349 452 4.149 7.145 26
3.2.4 Amenajări pentru agricultură - îmbunătățiri funciare - Procese de degradare a solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare
Având în vedere structura geomorfologica variată, cu caracter montan și premontan a județului, se semnalează apariția unor multiple fenomene cu efecte negative asupra solului.
În zonele înalte, în special în ariile despădurite, apar fenomene de eroziune în suprafață, dar și torenți (la contactul cu depresiunile Ciuc - Gheorgheni), mai rar alunecări superficiale.
În zonele depresionare sunt specifice fenomenele erozionale de suprafață, torenți și alunecările de teren. În depresiunile Ciuc și Gheorgheni cu pante mai netede apar procese de albie, acumulări, eroziuni de mal, aluvionări ale luncii la inundații. Sunt prezente și înmlăștinări, ce se întâlnesc nu numai la nivelul luncii ci chiar pe terase, din cauza unor soluri impermeabile.
Depresiunile mai înalte - Bilbor, Borsec, Valea Bistricioarei, izvoarele Trotușului (Lunca de Jos, Plăieșii) prezintă procese mai active pe pantă (torenți, alunecări, eroziuni de mal).
59
Zona subcarpatica transilvană cum este cea a Târnavelor și a Homoroadelor este supusă unui intens proces de degradare geomorfologica atât la nivelul versanților cât și a albiilor, datorat în principal rocilor fiabile, dar și unor cauze antro pice (despăduriri, lucrări agrotehnice greșite). Degradarea se face prin eroziune de suprafață, șiroiri, torenți, alunecări și mai rar prăbuș iri. Aproximativ 44% din suprafața totală a județului o reprezintă terenurile degradate:
- Solurile afectate de eroziune (de suprafața și de adâncime) - 58.005 ha localizate în special pe versanții unităților deluroase (Subcarpații Transilvaniei)
Suprafețele cu excesul de umiditate cu potențial de alunecare şi inundare - 4112 ha, specifice zonei de lunca a râurilor Olt și Mureș, afectate de nivelul ridicat al pânzei freatice (1 - 2m)
- Solurile sărăturate, - 154 ha dezvoltate pe suprafețe mici î n jurul zăcămintelor de sare de la Praid și Sânpaul
- Solurile degradate prin fenomenul de alunecare - alunecări de teren active cu un grad ridicat de risc – 7.289 ha - afectează obiective social economice
- În 25 unități administrativ teritoriale ale județului există suprafețe cu risc la alunecări de teren: Odorheiu Secuiesc, Băile Tuşnad, Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhița, Atid, Avrămeşti, Corund, Dârjiu, Dăneşti, Ditrău, Feliceni, Gălăuțaş, Lăzarea, Lueta, Mărtiniş, Mugeni, Plăieşii de Jos, Praid, Satu Mare, Săcel, Secuieni, Şimoneşti, Ulieş, Zetea (sursa: Consiliul Județean Harghita).
3.2.5 Amenajări pentru combaterea eroziunii solului - CES
Amenajările de CES sunt situate pe terenuri care, în proporție de 98%, trec sau au trecut în proprietate privată. Efectul benefic al lucrărilor de conservare a solului a fost diminuat în principal din două cauze: lipsa de interes în exploatarea şi întreținerea acestor lucrări de către actualii proprietari și degradarea parțială sau totală a circa 18 – 20% din suprafața amenajată, în urma aplicării defectuoase a Legii nr. 18/1991.
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de ameliorare și combaterea eroziunii solului și evoluția acestora în perioada 1997 - 2008, pe categorii de folosință a terenurilor este următoarea:
60
3.2.6 Evoluția modului de folosință a terenurilor
Modul de folosința a terenurilor
Perioada 1997- 1998
Perioada 1999 - 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Suprafața totala amenajata
33015 33065 33265 33415 33665 33965 34265 34757 35267
Suprafața efectiv amenajata, din
care 31598 31648 31848 31998 32248 32548 32848 33339 33849
Teren arabil 15735 15735 15799 15849 15909 16009 16129 16431 16617
Pășuni naturale 5353 5383 5383 5383 5423 5443 5513 5513 5583
Fânețe naturale 9812 9832 9961 10061 10211 10391 10501 10690 10944
Vii, pepiniere viticole
3 3 3 3 3 3 3 3 3
Livezi 695 695 702 702 702 702 702 702 702 Sursa: INSSE- Baza date TEMPO
La nivelul anului 2008 amenajările de combaterea eroziunii solului acoperă o suprafață de peste 35.200 ha. Cele mai importante amenajări de CES în sisteme mai mari de 1000 ha. au fost executate în următoarele zone:
V. Paleș – 1465 ha Homorodul Mare – 1634 ha Homorodul Mic – 3564 ha Sândominic – Racu – 2886 ha Suseni – Berzenți – 1020 ha Feernic Superior – 7800 ha Feernic – Inferior - 3833 ha Eliseni Superior – 2864 ha Eliseni Inferior - 2368 ha Zetea – Odorhei – 3000 ha Daia – 2958 ha Amenajări mai mici de 1000 ha - 1523 ha
3.2.7 Amenajări pentru desecare şi drenaj
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de desecare și drenaj și evoluția acestora î n perioada 1997 - 2008, pe categorii de folosință a terenurilor este următoarea:
Modul de folosință a terenurilor Perioada 1997 -2008
Suprafața efectiv desecata din care: 20336
Teren arabil 12632
61
Sursa: INSSE- Baza date TEMPO
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de drenaj și evoluția acestora în perioada 1997 - 2008, pe categorii de folosință a terenurilor este următoarea:
Lucrări de drenaj - total Perioada
1997-2000 2001
Perioada 2002 -2004
2005 Perioada 2006
- 2008
Suprafața totala amenajata (ha) 1034 1053 1076 1088 1128 Sursa: INSSE- Baza date TEMPO
La nivelul anului 2008 amenajările de desecare acoperă o suprafață de peste 1128 ha. Cele mai importante amenajări în sisteme mai mari de 1000 ha. au fost executate în următoarele zone:
Belcina – Remetea - 4448 ha Belcina – Voșlăbeni – 4294 ha Suseni – Borzont – 2585 ha Siculeni – Tușnad - 5192 ha
În județ mai exista o categorie de amenajări complexe atât de CES (33.965 ha) cât și de desecare (21.267 ha.) care au fost executate pe următoarele suprafețe:
Denumire amenajare Desecare
(ha) CES (ha)
Olt superior 7.599 3.385 Homorod, Târnava Mare 1.743 29.560
Mureş superior 11.925 1.020 Sursa: Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare
3.2.8 Amenajări pentru irigații
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de irigaț ii este foarte redusa – 305 ha, amenajările de irigații fiind numai de tip local.
3.2.9 Disfuncționalități în amenajările de îmbunătățiri funciare
Lucrările îmbunătățiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 şi necesită măsuri de reabilitare şi modernizare, unele din acestea fiind nefuncționale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreținere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare.
Nefuncționarea la parametrii proiectați a sistemelor de regularizare – desecare – drenaj executate înainte de anul 1990 a condus la crearea zonelor excesiv desecate, distrugându-se echilibrul hidrologic şi structura solurilor turboase şi devenind susceptibile la incendii în bazinele Ciuc şi Gheorgheni (Miercurea Ciuc, Remetea, Siculeni).
Pășuni naturale 341
Fânețe naturale 7363
62
3.2.10 Monitorizarea calității solurilor
Pentru monitorizarea calității solurilor, în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Harghita, se urmăresc următorii indicatori: pH, umiditate, nitrați, amoniu, fosfor total, substanțe organice, plumb, cupru, zinc, cadmiu, mangan, crom, nichel, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, aluminiu.
Se efectuează monitorizarea solurilor rezervațiilor şi parcurilor naturale considerate zone martor (18 probe), se urmăreşte impactul circulației şi a turismului asupra solului pădurilor (5 probe) respectiv impactul circulației asupra zonelor verzi a oraşelor (6 probe).
Pentru a urmări poluarea solului se analizează solurile din preajma stațiilor de benzină, solurile din apropierea haldelor de deşeuri menajere, a haldelor de steril precum şi solurile din apropierea haldelor industriale, respectiv solurile în jurul amplasamentului unor agenți economici potențial poluatoare (în total 49 probe).
Din rezultatele obținute în urma analizelor efectuate se pot constata următoarele:
- solurile rezervațiilor naturale din județ sunt considerate probe “martor”, s-au constatat următoarele depăşiri la indicatorii:
Locația Indicatori depășiți Rezervația Borsaros Sâncrăieni Pb, Cu, Cd
Rezervația Luci Sâncrăieni Pb, Cu Rezervația Dealul Melcilor – Corund Cu, Cd
Rezervația Muntele de Sare Praid Cu, Cd Rezervația Nyires Joseni Cu, Cd
Rezervația poiana narciselor – Vlăhița Cd, Mn Parcurile din Borsec Pb, Cd
Parcurile din Odorheiu Secuiesc Pb Trecătoarea Tolvajos Cu
Lacul Sf. Anna – Mohoș Cu Harghita Băi – pădure Cu Băile Tușnad - pădure Cu
- solurile din zona depozitelor de deşeuri orăşeneşti prezintă unele depăşiri față de Limitele Maxime Admise, stabilite prin Ordinul MAPPM nr. 756/1997, după cum urmează: Odorheiu Secuiesc – Cd.
- depăşiri se observă şi în zona depozitelor industriale (halde de steril, în special): Bălan – Cu, Cd; Mădăraş – Pb.
3.2.11 Zone critice sub aspectul degradării solurilor
Inventarul terenurilor afectate de diferite procese
63
- Eroziunea de suprafață de gradul I, care afectează diferite obiective şi produce pagube în aval: 10.947 ha
- Eroziunea de adâncime de gradul I, care produce pagube şi afectează obiective importante: 1667 ha
- Alunecările de teren - de gradul I, alunecări active cu un grad ridicat de risc, care afectează obiective social economice: 7289 ha
- de gradul II, alunecări active cu risc mediu de dezvoltare, care afectează terenuri agricole şi produc pagube în aval: 81 ha
- Excesul de umiditate - de gradul I - suprafețele cu exces de umiditate cu potențial de alunecare şi inundare: 4112 ha
- de gradul II - cele ameliorabile: 6225 ha - Sărături de gradul II nu creează probleme zonelor limitrofe: 26 ha - Litosoluri: 316 ha - Terenuri cu vegetație degradată: 6703 ha - Regularizări de văi: 56,2 ha
Principalul factor natural limitativ al calității solului care afectează calitatea solului în zona studiată îl constituie eroziunea datorată factorilor naturali (ape meteorice, pante cu înclinare mare, suprafețe mici împădurite) sau antropici.
3.2.12 Localități afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575/2001 precum și cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren.
Nr. Crt. Unitatea Administrativ – Teritorială
Potențialul de producere a alunecărilor
Tipul alunecărilor Primară Reactivată
Municipiul 1. Odorheiu Secuiesc Ridicat Da Nu Oraşul
2. Băile Tuşnad Mediu Da Nu 3. Bălan Mediu Da Nu 4. Borsec Mediu Da Nu 5. Toplița Mediu Da Nu 6. Vlăhița Mediu Nu Da Comuna
7. Atid Ridicat Da Nu 8. Avrămeşti Ridicat Nu Da 9. Bilbor Mediu Da Nu
10. Brădeşti Ridicat Da Nu 11. Corbu Mediu Da Nu 12. Corund Mediu Da Nu 13. Dârjiu Ridicat Da Da 14. Dealu Ridicat Da Nu 15. Ditrău scăzut – mediu Da Nu 16. Gălăuțaş Mediu Da Nu 17. Joseni Mediu Da Nu 18. Lueta Mediu Da Da 19. Lupeni Ridicat Nu Da 20. Mărtiniș Ridicat Da Nu 21. Mereşti Ridicat Da Nu
64
22. Mugeni Ridicat Nu Da 23. Plăieşii de Jos Mediu Da Nu 24. Praid Mediu Da Nu 25. Sărmaş Mediu Da Nu 26. Sândominic scăzut – mediu Da Nu 27. Sânmartin scăzut – mediu Da Nu 28. Secuieni Ridicat Da Nu 29. Şimoneşti Ridicat Da Nu 30. Tulgheş Mediu Da Nu 31. Ulieş Ridicat Da Da 32. Zetea Mediu Da Nu
Inundațiile ca urmare a ploilor torențiale se manifestă în zonele neamenajate ale afluenților cursurilor de apă şi alte torenților, albiile minore neavând capacitate pentru debite mari. La acestea se adaugă podurile şi podețele subdimensionate care determină blocarea cursurilor de apă. Propagarea undei de viitură pe pâraie cum ar fi Mădăraş, Fişag, Belcina, Toplița, Târnavele, se face în timp foarte scurt datorită înlăturării vegetației forestiere prin defrişări. În zonele depresionare cu pante mici se semnalează fenomenul de viitură tip pluriundă datorită suprapunerii mai multor unde de viitură.
3.2.13 Localități afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – inundații.
Nr. Crt. Unitatea Administrativ – Teritorială Tipuri de inundații
Pe cursuri de apă Pe torenți
0 1 2 3
1. Odorheiu Secuiesc Da Da
2. Băile Tuşnad Da Da
3. Borsec Nu Da
4. Cristuru Secuiesc Da Da
5. Toplița Da Da
6. Vlăhița Nu Da
7. Atid Da Da
8. Bilbor Da Da
9. Brădeşti Nu Da
10. Ciumani Da Da
11. Corbu Da Da
12. Corund Nu Da
13. Dârjiu Da Da
14. Dealu Nu Da
15. Ditrău Nu Da
16. Feliceni Nu Da
17. Frumoasa Nu Da
18. Gălăuțaș Da Da
19. Lunca de Jos Nu Da
20. Lunca de Sus Da Da
21. Lupeni Da Da
22. Mărtiniş Da Da
65
23. Mereşti Da Nu
24. Mihăileni Da Nu
25. Mugeni Da Nu
26. Ocland Da Nu
27. Plăieşii de Jos Nu Da
28. Praid Da Nu
29. Săcel Nu Da
30. Sărmaş Da Da
31. Secuieni Nu Da
32. Siculeni Da Da
33. Şimoneşti Da Da
34. Tulgheş Da Da
35. Ulieş Nu Da
Reducerea pagubelor materiale şi umane constituie obiectivul managementului situațiilor de urgență.
3.2.14 Potențialul alunecărilor de teren - Conform datelor din „Ghidul pentru macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, 1999”, alunecările de teren din județul Harghita sunt în general de mică adâncime (1-5m), superficiale (sub 1m) şi de mare adâncime (5-20m). Ele au potențial ridicat, sunt progresive şi regresive, de tip primar sau reactivat.
Evaluarea riscului∗
Din analiza valorilor factorului litologic Ka calculat pentru județul Harghita, se constată că teritoriul județului se caracterizează printr-o probabilitate redusă (0,01 - 0,09) şi medie (0,15-0,30) de producere a alunecărilor de teren care corespunde arealului montan constituit din roci cristaline (şisturi cristaline, calcare cristaline, etc.), magmatite şi roci vulcanogen-sedimentare dar şi roci sedimentare mezozoice (conglomerate, gresii, calcare, marne, etc.).
la alunecări de teren pe baza coeficienților de risc (Ka - Kh) ai factorilor determinanți: litologic, geomorfologic, structural, hidrologic şi climatic, hidrogeologic, seismic, silvic, antropic pune în evidență zonele cu potențial de alunecare.
Zona cu probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren pentru care valoarea factorului litologic este de 0,35 – 0,40, se află în partea sud-est a județului, unde sunt roci sedimentare de fliş. Valori de 0,5 apar în bazinul Homoroadelor în partea de sud-vest a județului, datorită prezenței rocilor sedimentare cum ar fi tufurile, marnele şi argilele.
Probabilitatea mare de producere a alunecărilor de teren se înregistrează în partea de sud-est a județului, unde factorul litologic are valori de 0,7.
∗ Sursa: „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale. Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean”(MTTC).
66
Probabilitatea foarte mare de producere a alunecărilor de teren, cu valori de 0,95 – 0,99 pentru factorul litologic, o au terenurile din depresiunile intramontane, cele din zona dealurilor subcarpatice cu diapire de sare şi câteva areale din lungul văilor principale (Olt, Mureş, Târnave, Homoroade).
Factorul morfologic indică dominanța suprafețelor cu probabilitate foarte mare de producere a alunecărilor de teren atât în zona montană, cât şi în cea subcarpatică având valori de peste 0,7. Valori ceva mai mici (0,1-0,3) se regăsesc pe areale mari în depresiunile intramontane Giurgeu şi Ciuc şi fragmentat pe spațiile interfluviule şi în luncile râurilor caracterizate prin pante mai mici. Zona de contact dintre depresiuni şi munte, ce corespunde formațiunilor morfologice de piemont şi glacis se caracterizează prin valori de 0,4-0,5 ale factorului mediu.
67
Factorul structural Kc are valori mici (0,05) în zona montană vulcanică şi cristalină, indicând probabilitate mică de producere a alunecărilor. Valori medii (0,30) pentru acest factor apar pe areale mici în partea central-estică a județului.
Cea mai mare parte a județului se caracterizează printr-o probabilitate medie – mare de producere a alunecărilor (0,35-0,5), determinată de prezența unor structuri geologice complexe, cu strate înclinate, cutate şi faliate.
Probabilitate mare și foarte mare de producere a alunecărilor de teren se identifică în zona montană a pânzelor de şariaj constituite din depozite sedimentare şi a cutelor diapire de sare subcarpatice. Valorile factorului litologic sunt de 0,55 – 0,6 şi cresc la 0,9 în zona subcarpatică Praid.
68
Factorul hidrologic-climatic indică probabilitate mare (0,65-0,75) pentru zonele montane unde cad cantități însemnate de precipitații şi probabilitate medie-mare în zonele depresionare şi cea a dealurilor subcarpatice (0,5-0,65).
69
Factorul hidrogeologic indică probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren în cea mai mare parte a județului Harghita având valori de 0,4. Spațiul depresionar intramontan Giurgeu-Ciuc este caracterizat printr-un coeficient 0,05-0,1, fapt ce indică un potențial redus de alunecare.
70
În corelare cu macrozonarea seismică, valoarea factorului seismic pentru județului Harghita este de 0,7-0,75 ceea ce determină o probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren.
71
Factorul silvic indică potențial mediu de alunecare în zona montană forestieră, având valoarea de 0,10-0,3, areal care este fragmentat de mici perimetre cu valoarea factorului de 0,5 ce corespunde unui potențial de alunecare mediu-mare. De asemenea, arealele pajiştilor secundare din spațiul depresionar au valori ridicate ale factorului silvic de cca. 0,31-0,6.
Terenurile care au vegetație de cultură, situate pe văi sau în zona subcarpatică, au valori ridicate ale factorului silvic de 0,8 până la 0,95.
72
Din punct de vedere al factorului antropic este specifică probabilitatea medie de producere a alunecărilor cu valori de 0,10-0,30. Suprafețele ce corespund versanților rețelei hidrografice majore sunt încadrate la probabilitate medie-mare cu valori de 0,31-0,5 pentru factorul analizat. Potențial mare şi foarte mare de producere a unor alunecări o dețin suprafețe mici care corespund unor localități situate pe versanți pentru care, coeficientul antropic are valori de 0,45-0,6 şi chiar peste 0,7, cum ar fi la Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc.
73
Pe baza factorului mediu, rezultat din agregarea factorilor de mai sus rezultă zonarea teritoriului județului Harghita sub aspectul potențialului de alunecare. Valorile acestui factor indică potențial ridicat de alunecare în areale diferite atât montane, cât şi subcarpatice dintre care menționăm versanții depresiunilor Bilbor şi Borsec, versanții văilor Bistricioara, Trotuş, Târnava Mare şi areale din depresiunile Caşin, Giurgeu Ciuc şi Praid. Potențialul mediu-ridicat este specific zonei dealurilor subcarpatice cu valori de 0,45-0,55.
Arealul munților constituiți din formațiuni de fliş se încadrează în palierul valoric de 0,35-0,4.
Probabilitatea cea mai mică de producere a unor alunecări de teren stabilită pe baza factorului mediu se regăseşte în zona montană vulcanică şi cristalino-mezozoică.
74
Inundațiile generate de ploile torențiale se manifestă în zonele neamenajate ale afluenților cursurilor de apă şi alte torenților, albiile neavând capacitate pentru debite mari. La acestea se adaugă podurile şi podețele subdimensionate care determină blocarea cursurilor de apă. Propagarea undei de viitură pe pâraie cum ar fi Mădăraş, Fişag, Belcina, Toplița, Târnavele, se face în timp foarte scurt ca urmare a înlăturării vegetației forestiere prin defrişări. În zonele depresionare cu pante mici se semnalează fenomenul de viitură tip pluriundă datorită suprapunerii mai multor unde de viitură.
Localitățile afectate de hazardurile naturale au fost evidențiate în legea 575/2001, fiind cuprinse în 35 de unități administrativ-teritoriale de baza.
Perioada de observație care a stat la baza întocmirii legii 575/2001 este anterioara anului 1998.
75
Fața de aceasta listă, în perioada 1998-2006 s-au produs inundații şi în alte localități, fapt ce a condus la extinderea listei de unități administrativ-teritoriale de bază afectate de inundații la 52.
Localități afectate de hazardurile naturale – inundații, cuprinse în Legea 575/2001 și localități afectate în perioada 1998 –2006, după tipul producerii pagubelor la inundații„
LOCALITĂŢI Tipuri de inundații
Legea 575/2001 Perioada 1998-2006
Pe cursuri de apă Pe torenți Pe cursuri de apă Pe torenți 0 1 2 3 4
Municipiul
1 Miercurea Ciuc Nu Nu Da Nu
2 Odorheiu Secuiesc Da Da Da Da
Oraşul
3 Băile Tuşnad Da Da Da Nu
4 Bălan Nu Nu Da Nu
5 Borsec Nu Da Da Nu
6 Cristuru Secuiesc Da Da Da Nu
7 Toplița Da Da Da Nu
8 Vlăhița Nu Da Nu Da
Comuna
9 Atid Da Da Nu Nu
10 Bilbor Da Da Nu Nu
11 Brădeşti Nu Da Nu Nu
12 Căpâlnița Nu Nu Nu Da
13 Ciumani Da Da Da Da
14 Corbu Da Da Da Da
15 Corund Nu Da Da Da
16 Dârjiu Da Da Nu Nu
17 Dăneşti Nu Nu Da Nu
18 Dealu Nu Da Da Da
19 Ditrau Nu Da Nu Da
20 Feliceni Nu Da Da Nu
21 Frumoasa Nu Da Da Nu
22 Gălăuțaș Da Da Da Nu
23 Gheorgheni Nu Nu Da Nu
24 Lăzarea Nu Nu Da Da
25 Lueta Nu Nu Nu Da
26 Lunca de Jos Nu Da Da Da
27 Lunca de Sus Da Da Da Da
28 Lupeni Da Da Da Nu
76
29 Mădăraş Nu Nu Da Nu
30 Mărtiniş Da Da Da Nu
31 Mereşti Da Nu Nu Da
32 Mihăileni Da Nu Da Nu
33 Mugeni Da Nu Da Nu
34 Ocland Da Nu Nu Nu
35 Plăieşii de Jos Nu Da Nu Nu
36 Praid Da Nu Nu Nu
37 Racu Nu Nu Da Nu
38 Remetea Nu Nu Da Nu
39 Săcel Nu Da Nu Nu
40 Sărmaş Da Da Nu Nu
41 Sâncrăieni Nu Nu Da Nu
42 Sândominic Nu Nu Da Nu
43 Sânsimion Nu Nu Da Nu
44 Sântimbru Nu Nu Da Nu
45 Secuieni Nu Da Nu Nu
46 Siculeni Da Da Da Nu
47 Simionești Da Da Da Nu
48 Subcetate Nu Nu Da Nu
49 Tomeşti Nu Nu Da Nu
50 Tulgheş Da Da Da Da
51 Tuşnad Sat Nu Nu Da Nu
52 Ulieş Nu Da Nu Nu
Lucrările de apărare sunt relativ reduse, în special în privința lacurilor de acumulare cu volum permanent sau nepermanent.
Pe teritoriul județului se află 10 stații hidrometrice, amplasate pe râurile Olt, Mădăraşu Mare, Frumoasa, Fişag, Homorodu Mare şi Homorodu Mic.
Inundațiile produse au afectat în principal căi de comunicație rutieră (drumuri naționale, județene şi mai ales comunale), podețe, poduri, lucrări de apărare împotriva inundațiilor, locuințe şi gospodării şi într-o mai mică măsură obiective socio-culturale şi industriale sau terenuri agricole.
Reducerea pagubelor materiale şi umane constituie obiectivul managementului situațiilor de urgență. Comitetele locale pentru situații de urgență au atribuții privind apărarea împotriva inundațiilor şi acționează în baza planurilor locale de apărare la nivelul localităților.
77
3.3 Inventarul siturilor contaminate
În județul Harghita siturile contaminate sunt următoarele:
- în cadrul industriei extractive: C.N.C.A.F. Minvest S.A. Deva Filiala Bălan (Iazul de decantare nr. 4 – 82 ha, Iazul de decantare nr. 3 și 3A – 29 ha, Iazul de decantare nr. 2 – 16 ha, Iazul de decantare nr. 1 – 3,75 ha , Halda de steril Put nr. 1 – 6.41 ha, Halda de Put nr. 2 – 6 ha, Halda de steril Puț nr. 5 – 15 ha, Halda de steril de la Galeria 11A
– 6 ha, Halda de steril de la Galeria 16 – 11 ha Fagul Cetății, Depozitul de concentrat de pirită Gara Izvorul Olt – 0,4 ha tip poluant - metale grele; depozitul de carburanți-incinta principală Bălan – 2 ha, tip poluant - produse petroliere); M.E.C. – D.G.R.M. – S.C.
Iazul de decantare - Harghita Băi – deversarea reziduurilor rezultate în urma exploatării caolinului
Conversmin S.A. Bucureşti - Cariera Sântimbru Băi (carieră, haldă de steril, iaz de decantare – 6,3 ha, tip poluant - metale grele; incintă uzină de preparare – 1,6 ha, tip poluant - metale grele şi produse petroliere)
- în cadrul companiei S.C. Petrom S.A.: Depozitele zonale de carburanți din Miercurea Ciuc – 1,21 ha; Odorheiu Secuiesc – 1,15 ha; Gheorgheni – 0,97 ha; tip poluant - produse petroliere
- în cadrul companiei S.C. Bucin S.A. Gheorgheni: Depozitul de nisip ars – 1,13 ha, tip poluant - metale grele şi fenoli
- în cadrul companiei S.C. Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea: Depozitul de motorină, teren aferent rezervoare păcură, teren aferent centrală termică – 0,29 ha, tip poluant - produse petroliere
- depozitele de deşeuri municipale din județul Harghita: Miercurea Ciuc – 4,8 ha, Odorheiu Secuiesc – 4 ha, Gheorgheni – 3,2 ha, Toplița – 3 ha, Cristuru Secuiesc – 3 ha, Bălan – 0,6 ha, tip poluant - substanțe organice, compuşi organici, metale grele etc. Sânsimion): zona rampei CF, casa pompelor, zona de descărcare CLU – 25 mp, tip poluant - produse petroliere.
După etapa de investigare a siturilor potențial contaminate/contaminate, care s-a desfăşurat în cursul anului 2008 şi a fost întocmită o bază de date la nivel de ANPM, în anul 2009 această bază de date a suferit însemnate îmbunătățiri, completări.
A fost descrisă litologia sitului unde au existat descrieri amănunțite în Bilanț de Mediu nivel 1 şi 2, au fost introduse toate punctele de observație cu coordonatele punctului şi rezultatele
78
tuturor analizelor existente. Au fost trimise chestionare spre completare la operatorii economici în vederea investigării, descrierii altor noi situri contaminate istoric.
Siturile contaminate cu substanțe organo-clorurate de la fostele centre de protecția plantelor preluate de Consiliul Județean Harghita sunt localizate în: Odorheiu Secuiesc – str. Rakoczi Ferencz, Miercurea Ciuc str. Progresului, respectiv Gheorgheni care ulterior a fost vândut dar rămâne în continuare sit poluat.
Tipurile de pesticide utilizate aparțin tuturor categoriilor dintre care conform datelor primate de la direcția fitosanitară su fost: de origine minerală (de exemplu săruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) şi altele sunt de origine vegetală (nicotina, veratrum, stricnină). Majoritatea sunt însă produşi organici de sinteză (esteri organofosforici, derivați organohalogenați, nitroderivați aromatici, derivați carbamici, compuşi fenolici şi compuşi organometalici).
După structura chimică: • pesticide organoclorurate; • pesticide organofosforice; • pesticide organocarbamice, respectiv tiocarbamice; • pesticide nitrofenolice.
După natura daunătorului substanțele chimice acestea sunt: - insecticide (pentru combaterea insectelor dăunătoare, transmițătoare de boli omului
sau animalelor domestice); - erbicide (pentru distrugerea buruienilor din culturi); - fungicide (pentru combaterea ciupercilor ce provoacă boli plantelor); - acaricide; - nematocide (pentru combaterea viermilor dăunători culturilor); - algicide (pentru distrugerea algelor); - rodenticide (utilizate împotriva rozătoarelor).
3.4 Acțiuni întreprinse pentru reconstrucția ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
3.4.1 Modalități de investigare
În afară de Depozitul de nisip ars aflat în proprietatea companiei S.C. Bucin S.A. Gheorgheni şi Depozitul de deşeuri municipale Cristuru Secuiesc pentru toate celelalte situri contaminate s-a elaborat Bilanț de Mediu nivel 1 şi 2. Acestea cuprind analize făcute de laboratoare atestate asupra terenurilor afectate.
79
3.4.2 Reconstrucția ecologică a solurilor
1. Pentru S.C. Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea a fost eliberată Autorizația de Mediu nr. 55/01.03.2007 cu Program de Conformare prin care societatea şi-a luat angajamentul ca:
- depoluarea solului pe o suprafață de 650 mp din zona rezervoarelor subterane de păcură
- depoluarea solului pe o suprafață de 180 mp din zona rezervorului subteran de lângă centrala termică
- depoluarea solului pe o suprafață de 120 mp din zona rezervoarelor de motorină
2. M.E.C. – D.G.R.M. – S.C. Conversmin S.A. Bucureşti - Cariera Sântimbru Băi a primit Acord de Mediu nr. R760/23.02.2007, care prevede închiderea şi ecologizarea incintei Sântimbru (carieră, haldă, incintă, iaz de decantare). Lucrările au fost începute la data de 01.11.2007 de către S.C. Întreprindere Montaj Instalații S.A., Mocira, jud. Maramureş, cuprinzând următoarele:
- lucrări de închidere şi reconstrucție ecologică a incintei uzinei de preparare Sântimbru Băi:
- lucrări de demolare a clădirilor de la suprafață - lucrări de amenajare a terenului după demolarea clădirilor - lucrări de închidere şi reconstrucție ecologică a carierei de cinabru Sântimbru Băi: - lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața - lucrări de ecologizare a suprafeței ocupate de cariera de cinabru Sântimbru Băi - lucrări de închidere şi reconstrucție ecologică a iazului de decantare Sântimbru Băi: - lucrări de demolare a construcțiilor de la suprafață - lucrări de ecologizare a iazului de decantare - lucrări pentru asigurarea protecției iazului de decantare - lucrări reconstrucție ecologică a haldei de steril - Costul total al lucrărilor este estimat la 4925478 RON şi se va realiza din bugetul statului
prin împrumuturi de la Banca Mondială.
3. C.N.C.A.F.MINVEST S.A. Deva filiala Bălan a obținut acord de mediu nr. 482/11.11.1998, revizuit la data de 10.08.2004. în vederea închiderii perimetrului minier Fagul Cetății. Proiectul tehnic de închidere şi ecologizare a minei de la Fagul Cetății se va reglementa în conformitate cu ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, modificat de OM nr. 210/2004 şi de OM nr. 1037/2005, act normativ prin care este implementat Directiva EIA transpusă în legislația română prin HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private.
80
Lucrările de închidere, ecologizare vor fi realizate din fonduri împrumutate de la Banca Mondială.
4. Pentru S.C. C&F IMPEX 2000 S.R.L. București, punct de lucru Sânsimion, fosta Fabrică de Spirt – Amidon s-a eliberat Fişa Tehnică nr. 10034/15.12.2008 în vederea emiterii Acordului Unic pentru obținerea acordului de mediu, punând condiția că la finalizarea lucrărilor de reabilitare a amplasamentului vor fi prezentate rezultatele analizelor de laborator care să ateste depoluarea solului în zonele identificate prin raportul la bilanțul de mediu nivel I şi II, elaborat pentru obținerea Autorizației de mediu nr. 52/27.02.2007, emisă de către APM Harghita, cu program de conformare.
Calitatea aerului a fost urmărită prin măsurători de emisii. Au fost efectuate în total 897 determinări, astfel:
- 543 determinări privind concentrația poluanților gazoşi - 303 determinări de pulberi totale în suspensie (PTS), probe de 24 ore din zone fixe de
control - 51 probe de pulberi sedimentabile.
Rețeaua de supraveghere a poluării (sub impactul direct al surselor de poluare) constă, în prezent, dintr-un punct fix de control pentru determinarea poluanților gazoşi (Miercurea Ciuc) şi 2 puncte fixe de control pentru determinarea pulberilor în suspensie (Miercurea Ciuc şi Gheorgheni) precum şi din 10 puncte de recoltare probe pentru determinarea pulberilor sedimentabile.
În cazul poluanţilor gazoşi (SO2 , NO2, NH3) nu s-au înregistrat depăşiri. Tabelul comparativ a mediilor semestriale din anii 2007-2009 față de media semestrului I. 2010 arată valori destul de apropiate, cu mult sub valorile CMA zilnică (menționăm că din luna ianuarie 2009 aceşti indicatori nu se mai urmăresc în punctul de măsurare Gheorgheni).
Miercurea Ciuc, sediu APM
Gheorgheni, centru
Indicatori, în µg/mc Indicatori, în µg/mc
SO2 NO2 NH3 SO2 NO2 NH3
Media sem. I-2007 0,0 20,7 16,4 0,0 20,2 17,7
Media sem. II-2007 0,3 21,5 20,9 0,2 21,5 17,8
Media sem. I-2008 0,03 22,3 20,2 0,0 23,1 18,1
Media sem. II-2008 0,26 19,0 19,9 0,0 24,3 14,3
Media sem. I-2009 0,16 24,2 20,4 - - -
Media sem. II-2009 0,05 21,8 16,8 - - -
Media sem. I-2010 0,08 25,05 23,15 - - -
81
La interpretarea datelor analitice pentru indicatorul "pulberi totale în suspensie” (PTS), se constată că în perioada analizată s-au semnalat în total 118 depăşiri zilnice (38,9 %), astfel:
- 11 depăşiri la punctul de măsurare din Miercurea Ciuc (3,6% din totalul de determinări), înregistrându-se acelaşi număr de depăşiri ca şi în sem. I 2009;
- 107 depăşiri în oraşul Gheorgheni (35,3% din totalul de determinări), față de cele 81 depăşiri în perioada similară a anului precedent.
Cele mai mari valori zilnice înregistrate au fost:
- Miercurea Ciuc, sediul APM : 228,5 µg/mc (ianuarie), depăşire cu 52,3 %
- Gheorgheni: 806,1 µg/mc (martie), depăşire cu 437,4 %.
La sediul APM Harghita, pentru măsurarea pulberilor în suspensie cu diametrul aerodinamic al particulelor mai mici de 10 microni (PM10) este montat un analizor semiautomat de monitorizare a concentrației pulberilor ambientale tip Casella APM-950.
În cursul semestrului I. 2010, nu s-au efectuat determinări de pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic al particulelor mai mici de 10 microni (PM10), analizorul semiautomat de monitorizare fiind defect.
La indicatorul de calitate "pulberi sedimentabile” s-au înregistrat, în semestrul I. 2010 un număr de 8 depăşiri (15,7%), din care: 1 la Miercurea Ciuc (18,3 g/mp în luna mai), 3 la Gheorgheni (maxima de 54,4 g/mp în luna aprilie), 3 la Odorheiu Secuiesc (maxima de 24,5 g/mp în luna iunie) şi 1 la Cariera Suseni-Chileni (24,2 g/mp în luna mai).
În tabelul următor sunt prezentate comparativ mediile semestriale pentru indicatorul „pulberi sedimentabile”:
Puncte de măsurare
Media semestrului I-2008, în
g/mp/ lună
Media semestrului II-2008, în g/mp/
lună
Media semestrului I-
2009, în g/mp/ lună
Media semestrului II-
2009, în g/mp/ lună
Media semestrului
I-2010, în g/mp/ lună
Miercurea Ciuc, str. Grâului
39,3 174,1 22,0 20,6 8,1
Miercurea Ciuc, str. Nagy Imre
16,5 6,5 14,0 6,4 10,8
Gheorgheni 32,8 23,1 28,6 21,3 23,8
Odorheiu Secuiesc 17,5 15,6 14,9 15,2 15,2
Cristuru Secuiesc 10,9 9,9 10,0 38,1 9,2
Toplița 11,7 7,8 8,6 9,5 6,9
82
Voşlăbeni 14,2 46,7 4,3 5,5 1,9
Chileni 3,4 20,8 3,9 13,0 8,6
Vlăhița 15,0 14,8 8,7 8,2 6,9
Sândominic 2,2 4,5 2,8 3,3 1,2
Cauzele depăşirii valorilor CMA, atât în cazul indicatorilor pulberi în suspensie (PTS), cât şi în cazul pulberilor sedimentabile sunt: starea de curățenie necorespunzătoare a localităților, metode de salubrizare cu tehnologii inadecvate, starea necorespunzătoare a drumurilor, spații de parcare insuficiente pentru autovehicule, îngrijirea necorespunzătoare a spațiilor verzi şi a depozitelor de deşeuri, parcuri auto cu uzură morală avansată şi procedee de transport neecologice, tehnici de combustie şi utilizarea combustibililor necorespunzători la centralele termice şi la gospodăriile individuale, metode de exploatare şi prelucrare necorespunzătoare a minereurilor în industria de minerit şi în industria metalurgică şi nu în ultimul rând, condițiile climaterice nefavorabile ale județului Harghita (inversia termică, ceața, calm atmosferic).
3.5 Calitatea Aerului
În județul Harghita a fost amplasată o stație automată de supraveghere a poluării de fond regional. Sunt monitorizate, începând cu 15 martie 2008, poluanții SO2, NO2/NOx, CO, O3, benzen şi PM10 concomitent cu parametrii meteorologici. Datele sunt validate zilnic.
Variația indicelui general de calitatea aerului (1 - excelent, 2 - foarte bun, 3 - bun, 4 - mediu, 5 - rău, 6 - foarte rău), determinat din indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați la stația automată de tip fond regional, este prezentată în graficul de mai jos:
Evoluţia indicelui general de calitatea aerului în perioada 01 Ianuarie 2010 - 30 Iunie 2010
0
1
2
3
4
5
6
01.01
.10
06.01
.10
11.01
.10
16.01
.10
21.01
.10
26.01
.10
31.01
.10
05.02
.10
10.02
.10
15.02
.10
20.02
.10
25.02
.10
02.03
.10
07.03
.10
12.03
.10
17.03
.10
22.03
.10
27.03
.10
01.04
.10
06.04
.10
11.04
.10
16.04
.10
21.04
.10
26.04
.10
01.05
.10
06.05
.10
11.05
.10
16.05
.10
21.05
.10
26.05
.10
31.05
.10
05.06
.10
10.06
.10
15.06
.10
20.06
.10
25.06
.10
30.06
.10
În continuare vă prezentăm rezultatele monitorizării indicatorilor
- indicatorul SO2
83
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
01 Jan
2010
04 Jan
2010
07 Jan
2010
10 Jan
2010
13 Jan
2010
16 Jan
2010
19 Jan
2010
22 Jan
2010
25 Jan
2010
28 Jan
2010
31 Jan
2010
03 Feb 2
010
06 Feb 2
010
09 Feb 2
010
12 Feb 2
010
15 Feb 2
010
18 Feb 2
010
21 Feb 2
010
24 Feb 2
010
27 Feb 2
010
02 Mar
2010
05 Mar
2010
08 Mar
2010
11 Mar
2010
14 Mar
2010
17 Mar
2010
20 Mar
2010
23 Mar
2010
26 Mar
2010
29 Mar
2010
01 Apr 2
010
04 Apr 2
010
07 Apr 2
010
10 Apr 2
010
13 Apr 2
010
16 Apr 2
010
19 Apr 2
010
22 Apr 2
010
25 Apr 2
010
28 Apr 2
010
01 May
2010
04 May
2010
07 May
2010
10 May
2010
13 May
2010
16 May
2010
19 May
2010
22 May
2010
25 May
2010
28 May
2010
31 May
2010
03 Jun
2010
06 Jun
2010
09 Jun
2010
12 Jun
2010
15 Jun
2010
18 Jun
2010
21 Jun
2010
24 Jun
2010
27 Jun
2010
30 Jun
2010
HR-1 -
SO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii orare-Date validate
0,0
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
01 Jan
2010
05 Jan
2010
09 Jan
2010
13 Jan
2010
17 Jan
2010
21 Jan
2010
25 Jan
2010
29 Jan
2010
02 Feb 2
010
06 Feb 2
010
10 Feb 2
010
14 Feb 2
010
18 Feb 2
010
22 Feb 2
010
26 Feb 2
010
02 Mar
2010
06 Mar
2010
10 Mar
2010
14 Mar
2010
18 Mar
2010
22 Mar
2010
26 Mar
2010
30 Mar
2010
03 Apr 2
010
07 Apr 2
010
11 Apr 2
010
15 Apr 2
010
19 Apr 2
010
23 Apr 2
010
27 Apr 2
010
01 May
2010
05 May
2010
09 May
2010
13 May
2010
17 May
2010
21 May
2010
25 May
2010
29 May
2010
02 Jun
2010
06 Jun
2010
10 Jun
2010
14 Jun
2010
18 Jun
2010
22 Jun
2010
26 Jun
2010
30 Jun
2010
HR-1 -
SO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii zilnice-Date validate
Din graficele de mai sus se observă că în semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limite orare de 350 μg/m3 (prag de alertă) respectiv a valorii limită zilnice pentru protecția sănătății umane de 125 μg/m3, conform Ordinului MAPM 592/2002, pentru SO2.
- indicatorul NO2
84
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
100,0
01 Jan
2010
04 Jan
2010
07 Jan
2010
10 Jan
2010
13 Jan
2010
16 Jan
2010
19 Jan
2010
22 Jan
2010
25 Jan
2010
28 Jan
2010
31 Jan
2010
03 Feb 2
010
06 Feb 2
010
09 Feb 2
010
12 Feb 2
010
15 Feb 2
010
18 Feb 2
010
21 Feb 2
010
24 Feb 2
010
27 Feb 2
010
02 Mar
2010
05 Mar
2010
08 Mar
2010
11 Mar
2010
14 Mar
2010
17 Mar
2010
20 Mar
2010
23 Mar
2010
26 Mar
2010
29 Mar
2010
01 Apr 2
010
04 Apr 2
010
07 Apr 2
010
10 Apr 2
010
13 Apr 2
010
16 Apr 2
010
19 Apr 2
010
22 Apr 2
010
25 Apr 2
010
28 Apr 2
010
01 May
2010
04 May
2010
07 May
2010
10 May
2010
13 May
2010
16 May
2010
19 May
2010
22 May
2010
25 May
2010
28 May
2010
31 May
2010
03 Jun
2010
06 Jun
2010
09 Jun
2010
12 Jun
2010
15 Jun
2010
18 Jun
2010
21 Jun
2010
24 Jun
2010
27 Jun
2010
30 Jun
2010
HR-1 -
NO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii orare-Date validate
În semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită orare de 200 μg/m3 pentru NO2.
Media înregistrată în primul semestru pentru NO2 este de 15,99 µg/m3 fiind sub valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane de 40 µg/m3 conform Ordinului MAPM 592/2002.
- indicatorul ozon
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
140,0
160,0
180,0
01 Jan
2010
04 Jan
2010
07 Jan
2010
10 Jan
2010
13 Jan
2010
16 Jan
2010
19 Jan
2010
22 Jan
2010
25 Jan
2010
28 Jan
2010
31 Jan
2010
03 Feb 2
010
06 Feb 2
010
09 Feb 2
010
12 Feb 2
010
15 Feb 2
010
18 Feb 2
010
21 Feb 2
010
24 Feb 2
010
27 Feb 2
010
02 Mar
2010
05 Mar
2010
08 Mar
2010
11 Mar
2010
14 Mar
2010
17 Mar
2010
20 Mar
2010
23 Mar
2010
26 Mar
2010
29 Mar
2010
01 Apr 2
010
04 Apr 2
010
07 Apr 2
010
10 Apr 2
010
13 Apr 2
010
16 Apr 2
010
19 Apr 2
010
22 Apr 2
010
25 Apr 2
010
28 Apr 2
010
01 May
2010
04 May
2010
07 May
2010
10 May
2010
13 May
2010
16 May
2010
19 May
2010
22 May
2010
25 May
2010
28 May
2010
31 May
2010
03 Jun
2010
06 Jun
2010
09 Jun
2010
12 Jun
2010
15 Jun
2010
18 Jun
2010
21 Jun
2010
24 Jun
2010
27 Jun
2010
30 Jun
2010
HR-1 -
O3 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii orare-Date validate
În semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depăşiri ale pragului de alertă, media pentru o oră, de 240 μg/m3 respectiv a pragului de informare, media pentru o oră, de 180 μg/m3 pentru ozon.
Variația valorilor maximelor zilnice pentru ozon este prezentată în graficul de mai jos:
85
Variaţia valorii maxime zilnice pentru ozon în perioada 01 Ianuarie 2010-30 Iunie 2010Date validate
0
20
40
60
80
100
120
140
160
01.01.2010
06.01.2010
11.01.2010
16.01.2010
21.01.2010
26.01.2010
31.01.2010
05.02.2010
10.02.2010
15.02.2010
20.02.2010
25.02.2010
02.03.2010
07.03.2010
12.03.2010
17.03.2010
22.03.2010
27.03.2010
01.04.2010
06.04.2010
11.04.2010
16.04.2010
21.04.2010
26.04.2010
01.05.2010
06.05.2010
11.05.2010
16.05.2010
21.05.2010
26.05.2010
31.05.2010
05.06.2010
10.06.2010
15.06.2010
20.06.2010
25.06.2010
30.06.2010
În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 3 depăşiri a valorii maxime zilnice a mediei pe 8 ore, valoare țintă pentru protecția sănătății umane de 120 μg/m3 conform Ordinului 592/2002.
- indicatorul PM10, măsurători automate
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
01 Jan
2010
05 Jan
2010
09 Jan
2010
13 Jan
2010
17 Jan
2010
21 Jan
2010
25 Jan
2010
29 Jan
2010
02 Feb 2
010
06 Feb 2
010
10 Feb 2
010
14 Feb 2
010
18 Feb 2
010
22 Feb 2
010
26 Feb 2
010
02 Mar
2010
06 Mar
2010
10 Mar
2010
14 Mar
2010
18 Mar
2010
22 Mar
2010
26 Mar
2010
30 Mar
2010
03 Apr 2
010
07 Apr 2
010
11 Apr 2
010
15 Apr 2
010
19 Apr 2
010
23 Apr 2
010
27 Apr 2
010
01 May
2010
05 May
2010
09 May
2010
13 May
2010
17 May
2010
21 May
2010
25 May
2010
29 May
2010
02 Jun
2010
06 Jun
2010
10 Jun
2010
14 Jun
2010
18 Jun
2010
22 Jun
2010
26 Jun
2010
30 Jun
2010
HR-1 -
PM10 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii zilnice-Date validate
În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 26 depăşiri a valorii limită zilnice de 50 μg/m3 pentru PM10 măsurat automat în lunile de iarnă acestea fiind cauzate de calmul atmosferic şi ceață.
- indicatorul PM10, măsurători gravimetrice În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 20 depăşiri a valorii limită zilnice de 50 μg/m3 pentru PM10 măsurat gravimetric.
86
Depăşirile la valorile medii zilnice pentru indicatorul PM10, se datorează condițiilor meteorologice specifice zonei de amplasament, ceață şi calm atmosferic.
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
01 Jan
2010
05 Jan
2010
09 Jan
2010
13 Jan
2010
17 Jan
2010
21 Jan
2010
25 Jan
2010
29 Jan
2010
02 Feb 2
010
06 Feb 2
010
10 Feb 2
010
14 Feb 2
010
18 Feb 2
010
22 Feb 2
010
26 Feb 2
010
02 Mar
2010
06 Mar
2010
10 Mar
2010
14 Mar
2010
18 Mar
2010
22 Mar
2010
26 Mar
2010
30 Mar
2010
03 Apr 2
010
07 Apr 2
010
11 Apr 2
010
15 Apr 2
010
19 Apr 2
010
23 Apr 2
010
27 Apr 2
010
01 May
2010
05 May
2010
09 May
2010
13 May
2010
17 May
2010
21 May
2010
25 May
2010
29 May
2010
02 Jun
2010
06 Jun
2010
10 Jun
2010
14 Jun
2010
18 Jun
2010
22 Jun
2010
26 Jun
2010
30 Jun
2010
HR-1 -
PM10grv (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii zilnice-Date validate
- indicatorul CO
CO mg/m3 - Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore-Date validate
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
01.01
.10
06.01
.10
11.01
.10
16.01
.10
21.01
.10
26.01
.10
31.01
.10
05.02
.10
10.02
.10
15.02
.10
20.02
.10
25.02
.10
02.03
.10
07.03
.10
12.03
.10
17.03
.10
22.03
.10
27.03
.10
01.04
.10
06.04
.10
11.04
.10
16.04
.10
21.04
.10
26.04
.10
01.05
.10
06.05
.10
11.05
.10
16.05
.10
21.05
.10
26.05
.10
31.05
.10
05.06
.10
10.06
.10
15.06
.10
20.06
.10
25.06
.10
30.06
.10
Din grafic se observă că valorile maxime zilnice a mediilor pe 8 ore pentru CO sunt sub valoarea limită admisă de 10 mg/m3 conform Ordinului MAPM 592/2002.
- indicatorul benzen
87
0,0
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
01 Jan 2010
04 Jan 2010
07 Jan 2010
10 Jan 2010
13 Jan 2010
16 Jan 2010
19 Jan 2010
22 Jan 2010
25 Jan 2010
28 Jan 2010
31 Jan 2010
03 Feb 2010
06 Feb 2010
09 Feb 2010
12 Feb 2010
15 Feb 2010
18 Feb 2010
21 Feb 2010
24 Feb 2010
27 Feb 2010
02 Mar 2
010
05 Mar 2
010
08 Mar 2
010
11 Mar 2
010
14 Mar 2
010
17 Mar 2
010
20 Mar 2
010
23 Mar 2
010
26 Mar 2
010
29 Mar 2
010
01 Apr 2010
04 Apr 2010
07 Apr 2010
10 Apr 2010
13 Apr 2010
16 Apr 2010
19 Apr 2010
22 Apr 2010
25 Apr 2010
28 Apr 2010
01 May 2
010
04 May 2
010
07 May 2
010
10 May 2
010
13 May 2
010
16 May 2
010
19 May 2
010
22 May 2
010
25 May 2
010
28 May 2
010
31 May 2
010
03 Jun 2010
06 Jun 2010
09 Jun 2010
12 Jun 2010
15 Jun 2010
18 Jun 2010
21 Jun 2010
24 Jun 2010
27 Jun 2010
30 Jun 2010
HR-1 -
Benzen (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii orare-Date validate
În perioada 01.01.2010-20.04.2010 analizorul de benzen nu a funcționat din cauza unor defecțiuni tehnice.
În perioada 07.05.-18.05.2010 din cauza defectării aparatului de aer condiționat stația automată de monitorizare a calității aerului HR-1 nu a funcționat.
În perioada de funcționare a analizorului, în primul semestru din 2010, media înregistrată a fost de 0,53 µg/m3 fiind sub valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane, media pe un an, de 5 µg/m3.
3.6 CALITATEA PRECIPITAŢIILOR este urmărită din probe colectate de la 4 stații meteorologice din județ şi puncte de observație pluviometrice de pe teritoriul județului (Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Joseni şi Toplița).
La probele de precipitații, valorile pH-ului se situează între 6,36-7,39.
Din cele 34 determinări (460 indicatori) efectuate în semestrul I. 2010, s-au înregistrat 4 determinări ale pH-lui cu valoare sub 6,50 (11,7 %). Astfel, s-au înregistrat 2 neîncadrări ale valorii pH-lui la Miercurea Ciuc (în interval de 6,36 - 6,41), o neîncadrare la Odorheiu Secuiesc (6,47) şi o neîncadrare la Toplița (6,41).
Valoarea cea mai mică de pH (6,36) a fost măsurată în luna iunie 2010, la stația meteorologică Miercurea Ciuc.
3.7 POLUARE ACUSTICĂ În semestrul I. 2010 s-au efectuat în total 84 măsurători sonometrice în localitățile Miercurea-Ciuc (10 puncte fixe de măsurare), Toplița (1 punct), Gheorgheni (2 puncte), Odorheiu Secuiesc (3 puncte) şi Cristuru Secuiesc (2 puncte).
88
Datorită traficului rutier intens din centrele oraşelor, respectiv al activității desfăşurate de unii agenți economici, s-au semnalat, din cele 84 măsurători, un număr de 26 depăşiri (30,95%).
Majoritatea depăşirilor sunt, totuşi, nesemnificative şi se datorează traficului rutier.
Cele mai mari depăşiri ale nivelului de zgomot s-au semnalat la Miercurea Ciuc (depăşiri cu valori până la 4,71 dB(A) – aprilie), la Cristuru Secuiesc (depăşiri cu valori până la 3,08 dB(A) – martie), la Odorheiu Secuiesc (depăşiri cu valori până la 3,60 dB(A) - ianuarie) şi la Gheorgheni (depăşiri cu valori până la 6,17 dB(A) - februarie).
3.8 ACTIVITATEA STAŢIEI DE RADIOACTIVITATE - Miercurea Ciuc are ca activitate de bază supravegherea radioactivității factorilor de mediu din puncte fixe stabilite de către Laboratorul de Radioactivitate a Mediului - ANPM. Stația urmăreşte evoluția radioactivității în timp al următoarelor factori de mediu la stația Miercurea Ciuc: aerosoli - 2 aspirații, depuneri atmosferice, apă brută (râul Olt la secțiunea aval Miercurea Ciuc), apă potabilă (din alimentarea centralizată a municipiului Miercurea Ciuc), sol, vegetație, precipitații şi debitul dozei gama din mediul înconjurător. Probe zilnice din râul Olt se trimit lunar, împreună cu mostrele de precipitații, la LRM – ANPM pentru efectuarea analizelor de tritiu, respectiv la APM Dolj - Stația de Radioactivitate Craiova pentru efectuarea analizelor gama spectrometrice.
TIP MĂSURARE TOTAL
Aerosoli atmosferici imediate – F.1 172
Aerosoli atmosferici imediate – F.2 172
Depuneri atmosferici imediate 172
Apă potabilă imediată 172
Apă brută imediată 172
Apă freatică imediată 172
Apă brută lunară, la 5 zile 5
Apă freatică lunară, la 5 zile 6
Debit doză gama 1612*
Sol 13
Vegetație 13
Precipitații** 72**
Apă din râul Olt**, pentru analize tritiu 181**
TOTAL 2934
Notă
* - se consideră 11 analize/zi (în medie aproximativ 30 zile/lună)
:
** - se filtrează şi se trimite la Laboratorul Radioactivitatea Mediului/Laborator Național de Referință pentru Radioactivitatea Mediului
89
Menționăm că în luna iunie 2010 nu s-au făcut măsurători pentru indicatorul “debit doza gama”, dozimetrul TIEX aflându-se la IFIN – HH Măgurele pentru etalonare.
Verificând valorile măsurătorilor obținute, se constată că atât la măsurători beta-globală cât şi la măsurătorile de doză gama, valorile maxime măsurate ale factorilor de mediu se situează sub valorile de atenționare.
3.9 CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA
3.9.1 Biodiversitatea județului Harghita
Datorită condițiilor fizico-geografice pe teritoriul județului Harghita se regăsesc două regiuni biogeografice majore din cele cinci existente la nivel de țară, şi anume: continentală şi alpină.
3.9.2 Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică
În județul Harghita se găsesc toate tipurile de habitate naturale majore în afară de habitatele costiere şi marine.
Au fost identificate 28 habitate naturale cu regim de protecție care figurează în listele naționale şi ale directivelor comunitare, suprafața habitatelor de interes național şi de interes comunitar fiind de cca. 12 000 ha:
- Pajişti sărăturate continentale – Cod Natura 2000: *1340, Cod R1526
- Lacuri şi bălți distrofe naturale – Cod Natura 2000: 3160, Cod R2207
- Râuri alpine şi vegetația lor lemnoasă cu Myricaria germanica – Cod Natura 2000: 3230, Cod R4415
- Pajişti alpine şi boreale - Cod Natura 2000: 4060, Cod R3101, Cod R3104, Cod R3111
- Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium (Rhododendron myrtifolii – Pinetum mugi) - Cod Natura 2000: *4070, Cod R3105
- Pajişti calcaroase subalpine; Cod Natura 2000: 6170, Cod R3402
- Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros - Cod Natura 2000: 6210
- Pajişti cu Nardus stricta bogate în specii, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase - Cod Natura 2000: *6230, Cod R3608
90
- Pajişti cu Molinia pe soluri turboase sau bogate în aluviuni argiloase (Molinia caerulea) - Cod Natura 2000: 6410, Cod R3710
- Asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile - Cod Natura 2000: 6430, Cod R3702, R3704,R3707, R3708, R3714
- Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii - Cod Natura 2000: 6440, R3716
- Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) – Cod Natura 2000: 6510; R3802
- Fânațe montane - Cod Natura 2000: 6520; R3801
- Fânațe împădurite
- Turbării active - Cod Natura 2000: *7110, R5101, 5102
- Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală - Cod Natura 2000: 7120; R 5415
- Turbării de acoperire - Cod Natura 2000: 7130;
- Depresiuni pe substraturi turboase - Cod Natura 2000: 7150;
- Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) - Cod Natura 2000: *7220; R 5417
- Mlaştini alcaline - Cod Natura 2000: 7230; R5405, 5406,5413, 5414
- Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane pană la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii) - Cod Natura 2000: 8120; R 6110
- Pante stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitică - Cod Natura 2000: 8210; 6202, 6204, 6206, 6213
- Grote neexploatate turistic - Cod Natura 2000: 8310; R6501
- Păduri tip Luzulo-Fagetum - Cod Natura 2000: 9110; R 4102, 4106, 4107
- Păduri cu stejar pedunculat cu Carpinion betuli - Cod Natura 2000: 9160; R 4144
- Turbării împădurite - Cod Natura 2000: *91D0; R 4412, 4414
- Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - Cod Natura 2000: *91E0; R 4401,4402
91
- Păduri acidofile cu Picea din etajele montane - Cod Natura 2000: 9410; R4203,4205, 4206, 4208, 4210, 4214
Între acestea câteva sunt prioritare la nivel comunitar:
- păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsor localizate în Bazinul Ciucului de Jos, Cheile Vârghișului, Cheile Bicazului, Hăşmaş
- turbării cu vegetație forestieră localizate la Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină – Honcsok, Dealul Albinelor, Tinovul Mohoş, Fântâna Brazilor, Harghita Mădăraş, Mlaştina după Luncă
- turbării active localizate la Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină - Honcsok, Dealul Albinelor, Tinovul Mohoş, Fântâna Brazilor, Harghita Mădăraş, Mlaştina după Luncă
- izvoare petrifiante cu formare de travertin la Toplița Scaunul Rotund Borsec, Cheile Bicazului Hăşmaş
- pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros (Festuco Bromentalia) la Cheile Vârghișului, Cheile Bicazului Hăşmaş
- păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotişuri şi ravene în Cheile Vârghișului.
92
93
Dintre elementele faunistice şi floristice incluse în diferite categorii IUCN de periclitare sunt remarcate cele aflate în pericol şi cele vulnerabile. Din prima categorie pe teritoriul județului Harghita întâlnim următoarele: Lycopodium annotium L., Lycopodium clavatum L., Abies alba L., Achillea impatiens L., Achillea x girgioensis, Betula humilis Schrank, Betula nana L., Chimaphila umbellata (L) Barton, Cypripedium calceolus L., Daphne cneorum L., Drosera anglica Huds, Gentiana lutea L., saxifraga hirculus, Sisyrinchium montanium Greene.
Speciile aflate în categoria celor vulnerabile sunt: Achillea ptarmica L., Acorus calamus L., Angelica arhangelica L., Arnica montana L., Astragalus pseudopurpureus Guşul, Astragalus roemeri Simk, Dianthus spiculifolius Schur, Fritilaria meleagris L., Gentiana pneumonanthe L., Iris sibirica L., Juniperus sabina L., Leontopodium alpinum cass, Nigritella rubra, Primula farinosa, Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy, Scheuchzeria palustris L, Sesleria caerulea Ard, Taxus bacata L., Viola epipsila Ledeb.
Acestora li se alătură speciile ocrotite la nivel județean.
De asemenea, la nivelul județului Harghita au fost identificate un număr de 330 specii de faună sălbatică de interes național din care 123 de interes comunitar. Dintre cele de interes comunitar amintim canis lupus, ursus arctos, crex crex, ciconia ciconia, tetrao urogallus, aquilla pomarina, bonasia bonasia.
Unele specii din fauna şi flora sălbatică sunt valorificate economic cum ar fi fructele de pădure şi plantele medicinale, unele ciuperci şi câteva specii de interes vânătoresc (de exemplu pisică sălbatică, urs, lup, urs).
Presiunile antropice exercitate asupra elementelor de biodiversitate constau în:
• extinderea suprafețelor destinate construcțiilor (ex. zona Miercurea Ciuc)
• exploatarea necorespunzătoare a sistemelor de desecare – umectare (ex. lunca Mureşului şi Oltului)
• abandonarea sistemelor tradiționale de folosire a terenurilor, în special în cazul păşunilor şi fânețelor
• organizarea necorespunzătoare a colectării fructelor de pădure
• extinderea sporturilor extreme practicate în natură neautorizate
• depozitarea ilegală a deşeurilor şi poluările accidentale
• incendierea vegetației uscate
94
3.9.3 Arii naturale protejate - Caracteristici
Protecția ariilor naturale valoroase constituie o cerință vitală pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă. Analiza cu privire la calitatea tuturor bunurilor de patrimoniu natural a permis identificarea ariilor naturale, care prin asocierea unor elemente naturale valoroase necesită instituirea unui regim de protecție şi conservare.
La nivelul județului Harghita ariile naturale protejate ocupau în anul 2000 doar 5167,5 ha, reprezentând 0,8% din suprafața județului, pentru ca în ultimul deceniu aceasta să crească prin instituirea de noi arii protejate, ajungând în prezent la 8485 ha, reprezentând 1,29%. Totodată se estimează creşterea acestor valori prin racordarea la rețeaua ecologică europeană NATURA 2000.
Repartiția teritorială a ariilor protejate indică o concentrare în spațiul montan, în partea nord-estică şi sud-estică a județului Harghita şi, mai puțin în zona deluroasă din sud-vestul județului. Pe ansamblu, un număr de 18 unități administrativ teritoriale dețin arii naturale protejate.
Dintre categoriile de arii protejate stabilite la nivel național pe teritoriul județului Harghita se găsesc următoarele:
• parcuri naționale (categoria II IUCN): Parcul Național Cheile Bicazului-Hăşmaş, Parcul Național Călimani cu prinse parțial în județul Harghita;
• monumente ale naturii (categoria III IUCN): în număr de 8
• rezervații naturale (categoria IV IUCN): în număr de 28
Denumirea rezervației
Apartenența administrativă
Suprafața (ha) Categorii IUCN
II III IV
1 Parcul Național Cheile Bicazului-Hăşmaş Gheorgheni, Bălan *
2 Parcul Național Călimani Toplița, Bilbor *
3 Muntele de sare Praid Praid 60 *
4 Rezervația geologică de la Sâncrăieni Sâncrăieni 10 *
5 Lacul Rat Mugeni 10 *
6 Dealul Melcului Firtuş Corund 8 *
7 Vulcanii Noroioşi de la Filiaş Cristuru Secuiesc 1 *
8 Peştera Şugău Suseni 17 *
9 Avenul Licaş PN-I Gheorgheni, 5 *
95
localitatea Lacul Roşu
10 Tinovul Luci Sâncrăieni 273 *
11 Mlaştina După Luncă Voşlăbeni 40 *
12 Tinovul de la Plăieşii de Jos Plăieşii de Jos 15 *
13 Poiana narciselor de la Vlăhița Vlăhița 20 *
14 Piemontul Nyeres Joseni 20 *
15 Pietrele Roşii Tulgheş 10 *
16 Mlaştina cea Mare Remetea 4 *
17 Mlaştina Valea de Mijloc Tuşnad, satul Tuşnadu Nou
4 *
18 Mlaştina Beneş Tuşnad, satul Vrabia 4 *
19 Pârâul Dobreanului Bilbor 4 *
20 Mlaştina Budo - Sântimbru Sâncrăieni 3 *
21 Mlaştina Nadas Tuşnad, satul Tuşnadul Nou
4 *
22 Mlaştina Dumbrava Harghitei Lueta 2 *
23 Mlaştina Borsaros Sâncrăieni Sâncrăieni 1 *
24 Scaunul Rotund Borsec 40 *
25 Rezervația Lacul Iezer din Călimani PN - K Toplița 322 *
26 Rezervația botanică Borsec Borsec 2 *
27 Cheile Bicazului şi Lacul Roşu PN-I Gheorgheni 2.128,00 *
28 Masivul Hăşmaşul Mare, Piatra
Singuratică Hăşmaşul Negru PN-I Sândominic 800 *
29 Piatra Şoimilor Băile Tuşnad 1 *
30 Cheile Vârghişului şi peşterile din chei Mereşti 800 *
31 Lacul Sfânta Ana Sânmartin, satul
Lăzăreşti 240 *
32 Tinovul Mohoş Tuşnad 240 *
33 Dealul Firtuş Corund 40 *
34 Popasul păsărilor de la Sânpaul Mărtiniş 10 *
35 Mlaştina Nyirkert Tuşnad 4 *
36 Cascada de apă termală Toplița 0,5 *
37 Mlaştina Csemo Vrabia Tuşnad 5 *
96
38 Lacul Dracului Cârța 20 *
Analizând tipologia ariilor naturale protejate se observă predominarea rezervațiilor de tip botanice 18 la număr, urmată de categoria mixtă cu 10 rezervații şi cea geologică-geomorfologică cu 5 rezervații. Celelalte tipuri sunt mai puțin reprezentate cum ar fi categoria rezervațiilor speologice şi zoologice sau chiar lipsesc, cum ar fi rezervațiile forestiere, paleontologice şi peisagistice.
Denumirea rezervației Suprafața
(ha)
Tipologie
a b c d e
1. Muntele de sare Praid 60 *
2. Rezervația geologică de la
Sâncrăieni 10 *
3. Lacul Rat 10 *
4. Dealul Melcului Firtuş 8 *
5. Vulcanii Noroioşi de la Filiaş 1 *
6. Peştera Şugău 17 *
7. Avenul Licaş PN-I 5 *
8. Tinovul Luci 273 *
9. Mlaştina După Luncă 40 *
10. Tinovul de la Plăieşii de Jos 15 *
11. Poiana narciselor de la Vlăhița 20 *
12. Piemontul Nyeres 20 *
13. Pietrele Roşii 10 *
14. Mlaştina cea Mare 4 *
15. Mlaştina Valea de Mijloc 4 *
16. Mlaştina Beneş 4 *
17. Pârâul Dobreanului 4 *
18. Mlaştina Budos - Sântimbru 3 *
19. Mlaştina Nadas 4 *
20. Mlaştina Dumbrava Harghitei 2 *
21. Mlaştina Borsaros Sâncrăieni 1 *
22. Scaunul Rotund 40 *
97
23. Rezervația Lacul Iezer din
Călimani PN - K 322 *
24. Rezervația botanică Borsec 2 *
25. Cheile Bicazului şi Lacul Roşu PN-I 2.128,00 *
26. Masivul Hăşmaşul Mare, Piatra
Singuratică Hăşmaşul Negru PN-I 800 *
27. Piatra Şoimilor 1 *
28. Cheile Vârghişului şi peşterile din
chei 800 *
29. Lacul Sfânta Ana 240 *
30. Tinovul Mohoş 240 *
31. Dealul Firtuş 40 *
32. Popasul păsărilor de la Sânpaul 10 *
33. Mlaştina Nyirkert 4 *
34. Cascada de apă termală 0,5 *
35. Mlaştina Csemo Vrabia 5 *
36. Lacul Dracului 20 *
Rezervații: a – botanice, b – geologice şi geomorfologice, c – speologice, d – zoologice, e – mixte
Acestor arii naturale protejate de interes național se adaugă o rezervație de importanță locală Băile Jigodin – Dealul Cetăţii, cu o suprafață de 253 ha, de tip mixt, declarată ca rezervație de interes județean prin HCJ nr. 162/2005.
Dintre categoriile de arii naturale protejate de interes internațional stabilite la nivelul județului Harghita sunt: ariile de protecție avi-faunistică şi siturile de interes comunitar.
Ariile de protecție avi-faunistică, definite ca situri pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice, situate pe teritoriul județului Harghita sunt localizate în spațiul depresiunilor intramontane Giurgeu şi Ciuc, în arealul Defileului Mureşului şi în zona dealurilor subcarpatice din partea de sud-vest a județului, în bazinul hidrografic al Homoroadelor şi al Târnavei.
Denumire Apartenența administrativă Suprafața (ha)
1 Dealurile Târnavelor Valea Nirajului Praid, Corund, Lupeni,Atid, Săcel 85217,2 ha
2 Dealurile Homoroadelor Lueta, Merești, Mărtiniș, Ocland 36881,2 ha
3 Depresiunea Ciucului Tomești, Mihăileni, Dănești, Racu, Frumoasa,
Păuleni, Miercurea-Ciuc, Misentea, 17183,1 ha
98
Ciucsângeorgiu, Lunca de Sus
4 Depresiunea Giurgeului Remetea, Joseni, Ciumani, Suseni, Voșlăbeni,
Tomești, Praid 58176,7 ha
Siturile de interes comunitar aflate pe teritoriul județului Harghita sunt:
Denumire Apartenența administrativă Suprafața (ha)
Cheile Bicazului-Hăşmaş Gheorgheni, Sândominic, Tulgheș 7645 ha
Bazinul Ciucului de Jos Miercurea Ciuc, Sâncrăieni, Sânsimion, Sântimbru, Tuşnad 2687 ha
Călimani-Gurghiu Bilbor, Joseni, Praid, Toplița 136657 ha
Cheile Vârghişului Mereşti 830 ha
Harghita Mădăraş Căpâlnița, Cârța, Dăneşti, Mădăraş, Racu, Siculeni, Suseni,
Vlăhița, Zetea 13349 ha
Mlaştina după Luncă Suseni, Voşlăbeni 300 ha
Pârâul Barlangos Suseni 66 ha
Sighişoara – Târnava Mare Dârjiu 85374 ha
Tinovul Apa Lină – Honcsok Plăieşii de Jos 265,4 ha
Tinovul de la Dealul Albinelor Joseni 21 ha
Tinovul de la Fântâna Brazilor Corund 38 ha
Tinovul de la Sugo Suseni 17 ha
Tinovul Luci Miercurea Ciuc, Sâncrăieni 273 ha
Tinovul Mohoş – Lacul Sf. Ana Cozmeni 240 ha
Toplița – Scaunul Rotund Borsec Borsec, Sărmaş, Toplița 5436 ha
Cele două categorii de mai sus (ariile de protecție avi-faunistică şi siturile de importanță comunitară) fac parte din rețeaua ecologică Natura 2000.
Conform Raportului ARPM Harghita starea ariilor protejate este în general de bună conservare la majoritatea siturilor, situații defavorabile înregistrându-se la siturile de unde au fost extrase materii prime (ex. sare – Muntele de sare Praid, sau aragonit - Dealul Melcului) sau acolo unde, s-a constatat eutrofizarea suprafețelor lacustre (Lacul Rat) şi depunerea de deşeuri.
Mlaştinile aflate în conservare prezintă tendință de invadare cu plante ruderale (Mlaştina Csemo Vrabia, Lacul Dracului, Mlaştina Nyirkert).
Conform aceluiaşi raport suprafața unor arii protejate s-a mărit față de datele inițiale din Legea nr. 5/2000, în această situație fiind după noile măsurători Mlaştina Beneş (de la 4 ha la 13 ha) şi Mlaştina cea Mare (de la 4 ha la 34 ha).
Pentru județul Harghita, se previzionează mărirea suprafeței ariilor naturale protejate cu 11688 ha, prin constituirea unui nou parc natural Ciomad - Balvanyos - Bodoc, a cărui fundamentare este în curs.
99
Sub aspectul managementului ariilor protejate la nivelul județului Harghita se află în custodie 14 arii naturale protejate direcții silvice, agenți economici sau asociații, iar pentru unele dintre ele s-au realizat planuri de management. În această situație se află: Dealul Firtuş, Rezervația geologică de la Sâncrăieni, Pietrele Roşii Lacul Sfânta Ana, Tinovul Mohoş, Muntele de sare Praid, Scaunul Rotund, Mlaştina Valea de Mijloc, Piatra Şoimilor.
3.9.4 Principalele reglementări referitoare la ariile naturale protejate:
• Legea nr. 5/2000 privind Planul de Amenajarea al Teritoriului – Secţiunea III – a, Zone Naturale Protejate.
• OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
• Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
• HG. Nr. 230/2003, privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale şi parcurilor naturale şi constituirea administrațiilor acestora.
• Ordinul nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice
• Ordinul nr. 850/2003, privind procedura de încredințarea a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.
• HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avi-faunistică , ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
• Ordinul MMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
3.9.5 Problemele legate de ariile naturale protejate
o starea de conservare a unor arii naturale protejate nu este chiar foarte bună, ci doar satisfăcătoare
o nefinalizarea ridicărilor topografice şi a delimitărilor
o nefinalizarea amplasării de panouri indicatoare şi bornarea limitelor rezervațiilor naturale
100
o activitățile turistice neecologice în unele arii naturale conduce la degradarea acestora
o acțiuni de recoltarea a fructelor de pădure sau a plantelor din flora spontană a ariilor protejate, periclitează starea de conservare a acestora
101
EXPERTIZA CALITĂŢII SOLULUI
- semestrul I. 2010 -
Nr. Crt.
Zona de prelevare
Adâncime cm
pH Subst. org. %
Humus %
NO3 ppm
NH4 ppm
P tot % Pb ppm
Cu ppm
Zn ppm
Cd ppm
Mn ppm
Cr ppm
Ni ppm
LMA cf. Ord. MAPPM 756/97 pentru folosința sensibilă a terenurilor - prag de alertă
- - - - - - 50 100 300 3 1500 100 75
1 Borsec, parc 5 7,67 11,88 20,48 6,31 1093 0,138 59,70 39,90 184,70 3,40 630 37,90 31,00
2 Harghita Băi, stațiune 5 5,44 12,83 22,12 0,86 878 0,096 50,60 22,30 90,00 4,00 1175 20,80 21,60
3 Trecătoarea Tolvajos 5 5,29 13,70 23,62 2,87 701 0,065 54,10 17,60 161,10 3,90 1083 20,50 24,70
4 Rezervația Poiana Narciselor, Vlăhița 5 5,15 11,42 19,69 15,30 1226 0,066 45,80 18,40 90,60 2,80 1462 31,50 23,50
5 Rezervația Poiana Narciselor, Vlăhița 30 5,14 11,57 19,95 4,51 970 0,062 43,30 19,70 120,40 1,90 1398 35,80 23,70
6 Rezervația Dealul Melcilor, Corund 5 7,47 13,04 22,48 1,60 860 0,086 65,30 26,30 136,80 5,20 594 44,70 35,90
7 Rezervația Dealul Melcilor, Corund 30 8,64 12,54 21,62 1,31 817 0,084 65,80 23,90 99,80 4,90 495 41,80 35,50
8 Rezervația Muntele de Sare, Praid 5 6,95 12,33 21,25 12,54 866 0,057 60,50 19,90 78,30 4,50 885 51,60 39,90
9 Rezervația Muntele de Sare, Praid 30 7,30 10,68 18,42 4,95 918 0,057 47,50 21,80 73,70 1,60 942 51,90 36,50
10 Cheile Bicazului, parcare 5 6,89 14,17 24,42 0,54 608 0,092 53,70 28,40 110,50 1,90 684 78,00 53,40
11 Rezervația Cheile Bicazului 5 5,67 12,43 21,43 2,10 766 0,087 40,40 9,10 42,90 0,20 153 27,50 21,00
12 Rezervația Cheile Bicazului 30 5,44 16,68 28,76 0,95 830 0,095 51,70 10,90 61,50 1,40 201 47,50 29,60
13 Rezervația Voşlăbeni 5 6,17 12,69 21,88 0,74 750 0,107 91,30 17,40 66,50 5,50 360 38,10 31,50
14 Rezervația Voşlăbeni 30 6,13 16,47 28,39 0,80 853 0,100 49,00 18,50 70,80 2,70 181 39,60 26,20
102
Nr. Pr. Zona de prelevare Adâncime
-cm- Ca Mg K Na Al
LMA cf. Ord. MAPPM 756/97 mg/100 g mg/100 g mg/100 g mg/100 g me/100 g
- - - - -
1 Borsec, parc 5 - - - -
2 Harghita Băi, stațiune 5 0,08 0,03 0,10 0,11
3 Trecătoarea Tolvajos 5 0,09 0,06 0,06 0,06
4 Rezervația Poiana Narciselor, Vlăhița 5 0,13 0,07 0,15 0,06
5 Rezervația Poiana Narciselor, Vlăhița 30 0,08 0,06 0,10 0,06
6 Rezervația Dealul Melcilor, Corund 5 1,03 0,05 0,37 2,79
7 Rezervația Dealul Melcilor, Corund 30 0,39 0,10 0,34 5,40
8 Rezervația Muntele de Sare, Praid 5 0,59 0,25 0,49 0,17
9 Rezervația Muntele de Sare, Praid 30 0,69 0,12 0,22 0,34
10 Cheile Bicazului, parcare 5 - - - -
11 Rezervația Cheile Bicazului 5 0,14 0,07 0,05 0,23
12 Rezervația Cheile Bicazului 30 0,10 0,04 0,08 0,06
13 Rezervația Mlaştina După Luncă Voşlăbeni 5 0,40 0,59 0,10 0,22
14 Rezervația Mlaştina După Luncă Voşlăbeni 30 0,16 0,36 0,14 0,19
3.10 Managementul deşeurilor
Județul Harghita beneficiază de un Plan Județean de Gestionare a Deşeurilor, care integrează la nivelul județului prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 7 Centru şi ale Planului Național de Gestionare a Deşeurilor.
Județul beneficiază totodată de un Master Plan pentru Managementul Deşeurilor şi este în curs de implementare a mai multor proiecte punctuale cu finanțare UE (programul PHARE) sau națională (Fondul de mediu).
3.10.1 Cadrul legislativ
Principalele acte legislative care reglementează activitatea de gestiune a deşeurilor sunt următoarele:
• Directiva 74/442/CEE privind deşeurile;
• OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor;
• Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase;
• Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje;
103
• HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje;
• Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor;
• HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;
• Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor;
• HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor;
• Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate;
• HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
• Directiva 91/157/CEE privind bateriile şi acumulatorii care conțin anumite substanțe periculoase;
• HG 1057/2001 privind regimul bateriilor și acumulatorilor ce conțin substanțe periculoase;
• Directiva 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU);
• HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;
• Directiva 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice;
• HG 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice.
3.10.2 Tipuri de deşeuri
Deşeurile luate în considerare pentru prezentul PATJ sunt:
o Deşeuri municipale nepericuloase și periculoase
o Deşeuri din ambalaje
o Deşeuri din construcții şi demolări
o Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
o Vehicule scoase din uz
o Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
104
Deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase cuprind deşeuri menajere şi asimilabile din comerț, industrie şi instituții, inclusiv fracțiile colectate separat.
3.10.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate
Conform Planului județean de gestionare a deşeurilor gradul de acoperire cu servicii de salubritate a crescut atât în mediul urban cât şi în mediu rural.
În județul Harghita din totalul de 67 unități administrative-teritoriale cca. 98% dispun de serviciu de salubrizare, activități prestate în cea mai mare parte de către operatori economici consacrați în domeniul salubrizării. Un număr de 21 unități administrative teritoriale sunt deservite de compartimentele specializate organizate în cadrul consiliilor locale, iar un număr de 4 unități administrativ teritoriale nu beneficiază de servicii de salubritate: Ditrău, Remetea, Joseni şi Ciumani.
În ceea ce priveşte raportul numărului de locuitori deserviți de salubrizare la numărul total de locuitori, la nivelul județului, se constată o scădere a valorii raportului în 2005 față de 2001 iar ca şi cantitate de deşeuri colectate o creştere de la 442,8 la 444,2 kg/loc/an.
Dotările pentru colectarea și transportul deşeurilor variază în funcție de agentul de salubritate. Cea mai mare parte a unităților administrativ teritoriale sunt deservite de agenți de salubritate dotați cu containere, pubele şi mijloace de transportare a deşeurilor, însă există un număr de 14 localități rurale unde salubrizarea se realizează din grija primăriilor din localitate care dețin câte un tractor cu remorca cu colectare în saci sau vrac.
Colectarea selectivă a diferitelor categorii de deşeuri industriale şi de ambalaje se realizează în toate cele 9 aşezări urbane din județ, după cum urmează: municipiile Miercurea-Ciuc, Odorheiu-Secuiesc, Gheorgheni şi Toplița, oraşele Borsec, Bălan, Băile Tuşnad, Vlăhița şi Cristuru-Secuiesc.
Instituțiile administrației teritoriale locale au conlucrat împreună cu operatorii de salubritate şi la colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, organizate sub patronajul Ministerului Mediului, colectând cu ocazia campaniilor din semestrul II. 2009 o cantitate de aproximativ 12,5 to.
În județ există puncte de colectare DEEE: unele fără hotărâre din partea consiliului local, fără autorizație de colectare altele înființate de operatori economici neconforme cu HG. nr. 448/2005.
105
3.10. 4 Depozitarea deşeurilor
Eliminarea deşeurilor urbane se realizează în depozite de deşeuri de clasa B – depozite de deşeuri nepericuloase, existente în localitățile urbane şi în câteva comune. În general aceste depozite sunt epuizate, au amplasamente improprii şi sunt neautorizate. Aceste depozite vor fi închise etapizat conform planificării din planul de implementare a Directivei 1999/31/CE, privind depozitarea deşeurilor.
În mediul rural deşeurile menajere se depozitează în general în locuri de depozitare neamenajate, administrate de primării. Conform “Raportului privind situația planurilor de acțiune pentru mediu – semestrul I 2009” cu termen de 16 iulie 2009 au fost închise şi neecologizate spațiile de depozitare a deşeurilor menajere din mediul rural.
În cursul anului 2008 a fost dată în folosință o celulă a depozitului de la Cekend cu o capacitate actuala de 300 mii tone, capacitatea finala de 1,5 mil tone.
Lista depozitelor de deşeuri din județul Harghita
Tip depozit Denumire/amplasament An estimat
închidere (conf. HG 349/2005)
Capacitate proiectată
(mc)
Capacitate disponibilă la sfârşitul 2005
(mc)
Depozite conforme cu exigentele de mediu
Depozitul municipal Cekend-Odorhei - - -
Depozite neconforme de deşeuri
nepericuloase
Depozit deşeuri menajere Odorheiul Secuiesc
2008 (depozitare
sistata) - -
Depozit deşeuri menajere Vlăhița 2009 (depozitare
sistata) - -
Depozit deşeuri menajere Băile Tuşnad 2009 20000 14700
Depozit deşeuri menajere Bălan 2009 90000 5600
Depozit deşeuri menajere Borsec 2009 28000 3700
Depozit deşeuri menajere Toplița 2012 120000 21500
Depozit deşeuri menajere Miercurea Ciuc
2012 1200000 400000
Depozit deşeuri menajere Gheorghieni 2012 410000 100000
Depozit deşeuri menajere Sânmartin 2015 10000
Depozit deşeuri menajere Zetea 2015 30000
Sursa: Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor – Județul Harghita; Lista depozitelor de deşeuri municipale conforme cu ANPM 2009.
106
3.10.5 Generarea deşeurilor
La nivelul județului, cantitățile de deşeuri municipale generate au fost următoarele:
Tip deşeu Deşeuri municipale
2001 2002 2003 2004 2005
Cantit. de deşeuri (tone) 150.963 144.451 145.504 144.735 145.073
Populație totală (locuitori) 340.929 330.325 3299.344 328.547 326.558
Indicator de generare a deşeurilor municipale
(kg/loc/an) 442,8 433,7 441,7 440,0 444,2
Structura deşeurilor municipale generate la nivelul anului 2005 este următoarea:
Nr. crt. Tip deșeu Cantitate de deșeuri anul 2005
(tone) 1 Deșeuri menajere colectate în amestec de la populație 83.420
2 Deșeuri asimilabile din comerț, industrie, instituții
colectate în amestec 29.110
3 Deșeuri municipale (menajere și asimilabile) colectate
selectiv 5.463
4 Deșeuri voluminoase 110 5 Deșeuri din grădini și parcuri 1.270 6 Deșeuri din piețe 1.440 7 Deșeuri stradale 3.820 8 Deșeuri menajere generate și necolectate 20.550
Sursa: PJGD 2009
Cantitățile principalelor fracții de deşeuri municipale (menajere și asimilabile) colectate selectiv sunt următoarele:
Nr. crt. Tip fracție deșeu municipal Cantitate de deșeuri anul 2005 (tone)
1 Hârtie și carton 1.095
2 Sticla -
3 Plastic 88
4 Metale 4.280
5 Lemn -
6 Biodegradabile 10 Sursa: PJGD 2009
3.10.6 Colectarea și transportul deșeurilor
În județul Harghita colectarea şi transportul deşeurilor se realizează cu ajutorul a 27 agenți de salubrizare.
107
3.10.7 Reciclarea deşeurilor - Capacități de reciclare existente în județ în anul 2006
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate pe întregul județ se prezintă astfel:
Județul Harghita Grad de acoperire cu servicii de
salubritate (%) 2003 2004 2005 2006 2007
Mediul urban 88 93 96 99 99 Mediul rural 51 56 74 81 84
TOTAL 69 74 84,8 89 91 Sursa: PJGD 2009
Evoluția gradului de colectare a deşeurilor la nivelul județului Harghita:
Indicator Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005
Pondere cantitate deșeuri menajere și asimilabile colectate în total generate
0,7 0,7 0,73 0,79 0,92
Pondere cantitate deșeuri menajere și asimilabile colectate separat în total colectate
0,031 0,036
Pondere locuitori deserviți în total locuitori 0,72 0,74 0,74 0,66 0,66
Cantitate deșeuri colectate pe locuitor (kg/loc/an)
442,8 433,7 441,7 440,0 444,2
Sursa: PJGD 2009
Dotarea agenților de salubrizare cu mijloace de transport pentru transportul deşeurilor menajere este relativ redusă. În prezent județul Harghita nu are stații de transfer pentru deșeurile municipale.
108
109
3.10.7 Valorificarea şi tratarea deșeurilor municipale
Sortarea deşeurilor municipale. În prezent în județul Harghita nu se realizează sortarea deşeurilor municipale.
Reciclarea deșeurilor municipale. Reciclarea deşeurilor municipale se realizează într-o proporție redusă în special pentru hârtie, plastice şi metale.
La nivelul județului există trei operatori privați care au o capacitate totală de reciclare de 16.200 tone/an (la nivelul anului 2007). Tipurile de deşeuri prelucrate sunt: hârtie, plastice, metale.
Compostarea deşeurilor biodegradabile. În prezent, în județul Harghita nu se realizează compostarea deşeurilor biodegradabile.
Tratarea mecano-biologică. În prezent, în județul Harghita nu se realizează tratarea mecano-biologică a deşeurilor municipale.
Tratarea termică. În prezent, în județul Harghita nu se realizează tratarea termică a deşeurilor municipale.
Alte metode de tratare/valorificare. Din datele existente la nivelul APM Harghita, în județ nu se utilizează alte metode de tratare/valorificare a deşeurilor municipale.
3.10.8 Eliminarea deşeurilor
Județul Harghita beneficiază în prezent de un singur depozit de deș euri conform. Acest depozit este la Cekend și a fost deschis î n septembrie 2008, pentru o capacitate de 300 mii tone. Capacitatea finala a acestui depozit va fi de 1,5 mil. tone, pentru o perioada de operare de 15-20 ani.
Celelalte depozite sunt neconforme și urmează a fi închise după un calendar stabilit prin HG 349/2005.
Depozitele neconforme din mediul urban și data prevăzută pentru sistarea depozitării deșeurilor:
Nr. crt. Denumire depozit deșeuri Anul de sistare a depozitarii
1 Odorheiu Secuiesc 2008
2 Bălan 2009
3 Borsec 2009
4 Băile Tușnad 2009
5 Vlăhița 2009
6 Toplița 2012
110
7 Gheorgheni 2012
8 Miercurea Ciuc 2012
9 Cristuru Secuiesc neprecizat
În mediul rural sunt 82 de depozite de deș euri. Dintre acestea, 33 depozite au activitatea sistată, iar 49 depozite sunt operaționale.
3.10.9 Deșeuri municipale periculoase. În județul Harghita nu se realizează colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere.
3.10.10 Deșeuri de baterii, acumulatori și uleiuri uzate. O parte dintre deș eurile reprezentate de baterii, acumulatori și uleiuri uzate se colectează la nivelul județului.
Tabelul următor prezintă cantitățile de uleiuri uzate ș i de acumulatori auto colectate ș i valorificate la nivelul anului 2007:
Nr. crt. Denumire material Cantitate colectată (tone/an) Cantitate valorificată (tone/an)
2007 2008 2007 2008
1 Ulei uzat 3,1 11,1 3,1 11,1
2 Acumulatori auto 285,7 280,2 285,7 280,2 Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE)
În anul 2008 s-a colectat de la persoane fizice ș i juridice din județul Harghita o cantitate de 170 tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice.
La nivelul județului Harghita s-au înființat 5 puncte de colectare: S.C. Computer Trade S.R.L. (punct Judetean), S.C. E-RECYCLING S.R.L., S.C. „Centrul Naț ional de Difuzare Produse Informatice Romsoft S.R.L., Primăria Toplița și Primăria Gheorgheni.
Dintre aceste societăț i S.C. Computer Trade S.R.L. este autorizată să execute operațiuni de tratare a DEEE.
Situația colectării DEEE se prezintă astfel:
Total DEEE
Cantitate colectată to/an Nr. DEEE colectate/an
2006 2007 2006 2007
35 25,42 4360 2673
În anul 2008 s-au colectat 170 tone de astfel de deșeuri de la persoane fizice și juridice.
3.10.11 Deșeuri generate de activități medicale - În anul 2008 au fost generate 266,9 tone de deșeuri provenite de la unitățile spitalicești. Acestea au fost tratate la sursa de producere, în
111
cadrul crematoriilor spitalelor de la Gheorgheni, Toplița și Tulgheș, sau au fost colectate ș i transportate spre incinerare de la unitățile spitalicești din Miercurea-Ciuc și Odorheiu-Secuiesc.
3.10.12 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești ș i industriale - În prezent aceste deș euri sunt estimate la cca. 39.846 tone/an care provin de la 9 stații de epurare a apelor uzate orășenești și se depozitează în incinta stațiilor de epurare. Nămolurile nu sunt utilizate în nici un fel pentru agricultură, energie, etc.
3.10.13 Vehicule scoase din uz (VSU) În județul Harghita exista trei agenți economici care preiau și dezmembrează vehicule care urmează a fi scoase din uz. În anul 2008 au fost preluate 432 vehicule, din care 426 au fost tratate.
Cei trei agenți economici sunt: S.C. REMAT S.A. din Miercurea Ciuc, S.C. DEMACO S.R.L. din Odorheiu Secuiesc și S.C. B-PETO S.R.L. din comuna Ditrău.
Materialul feros și neferos rezultat în urma dezmembrărilor este expediat către reciclatorii autorizați din țară. În județul Harghita nu exista agenți economici autorizați în valorificarea deșeurilor provenite din dezmembrarea și tratarea VSU.
Anvelopele uzate sunt valorificate energetic prin coincinerare în instalațiile fabricii de ciment de la Hoghiz, județul Brașov.
Situația VSU colectate și tratate în anul 2007:
Nr. crt. Operator Nr. VSU colectate Nr. VSU tratate 1 S.C. REMAT S.A. 140 140 2 S.C. DEMACO S.R.L. 124 124 3 S.C. B-PETO S.R.L. 57 57
3.10.14 Deșeuri din construcții și demolări. Deșeurile cuprinse în această categorie sunt: beton, cărămizi, țigle ș i materiale ceramice, lemn, sticlă, fier și oț el, materiale plastice, etc. Pentru aceste tipuri de deșeuri nu există date certe.
3.10.15 Deșeuri de ambalaje - acestea sunt colectate la nivelul județului de către următorii agenți economici: S.C. Solaris Trade S.R.L. – deșeuri de PET, hârtie și carton, S.C. Zsolt et Comp S.R.L. – deșeuri de PET, hârtie, carton și S.C. Remat Harghita S.A. – hârtie, carton și metale.
3.10.16 Deșeuri periculoase provenite din industrie ș i agricultura. În principal aceste deșeuri reprezintă deșeuri istorice. Cele mai importante sunt următoarele:
112
Nr. crt. Agentul economic Tip deșeu Cantitate 1 S.C. Bucin S.A. Gheorgheni Nămol galvanic 8 tone 2 S.C. Bucin S.A. Gheorgheni Nisip de turnatorie 1.092.000 mc 3 S.C. Oteluri Speciale S.A. Cristuru Secuiesc Deșeuri cu conținut de fenoli 800 tone 4 S.C. Keber Impex S.R.L. Gheorgheni Nămol galvanic 1,1 tone 5 S.C. Matrița S.A. Odorheiu Secuiesc Nămol galvanic 7,42 tone 6 S.C. Tehnoutilaj S.A. Odorheiu Secuiesc Nămol galvanic 16 tone
3.10.17 Principalele probleme în domeniul gestiunii deşeurilor
În prezent județul Harghita trece printr-o etapă de tranziț ie de la un sistem de gestiune a deșeurilor ineficient și neconform cu prevederile Uniunii Europene, la un sistem conform.
Principalele disfuncționalități sunt următoarele:
• utilizare încă a unor depozite vechi, neconforme;
• infrastructura de transport pentru deșeuri insuficientă;
• inexistența stațiilor de transfer;
• lipsa mașinilor de transport de mare capacitate care să optimizeze costurile de transport;
• colectare redusă a deșeurilor în zonele rurale;
• colectare selectivă redusă;
• lipsa centrelor de sortare a deșeurilor;
• reciclare/reutilizare foarte redusă a deșeurilor;
• preocupare redusă pentru deșeurile provenite din construcții și demolări;
• gestiune deficitară pentru deșeurile DEEE și VSU;
• instalații de tratare și reciclare a deșeurilor periculoase puține în județ;
• grad redus de implicare a cetățenilor în sistemul de colectare selectivă.
113
3.11 Rețeaua de transport şi comunicație
3.11.1 Rețeaua de transport a județului Harghita a fost analizată în contextul legăturilor cu județele învecinate şi a legăturilor de transport național şi internațional.
Județul Harghita face parte din Regiunea Centru, componentă a Macroregiunii unu. Din analiza pe cele 8 regiuni de dezvoltare rezultă că Regiunea Centru, în ceea ce priveşte lungimea totală a rețelei rutiere şi lungimea totală a rețelei feroviare ocupă locul cinci.
Astfel drumurile publice au o lungime de 10714 km reprezentând 13,1% din total drumuri pe țară, deținând locul patru, în ceea ce priveşte lungimea de drumuri naționale – 2262 km reprezentând 13,6% din total drumuri naționale pe țară şi locul şase în ceea ce priveşte lungimea de drumuri județene şi comunale – 8452 km reprezentând 13,0% din total drumuri județene şi comunale pe țară. Densitatea drumurilor publice pe regiune este de 31,4 km/100 km2, fiind sub densitatea pe țară (34,2 km/100 km2).
Rețeaua de căi ferate are o lungime de 1337 km reprezentând 12,3% din total căi ferate pe țară, ocupând locul cinci şi o lungime a liniilor electrificate de 669 km, ocupând locul întâi, reprezentând 16,8% din total căi ferate electrificate pe țară. Densitatea rețelei de căi ferate pe regiune este de 39,2 km/ 1000 km2, fiind sub densitatea pe țară (45,3 km/ 1000 km2). Sursa datelor INSSE- 2009
Cu o infrastructura de transport, relativ bine dezvoltată, teritoriul Regiunii Centru, este traversat de următoarele drumuri europene:
E 60 - frontiera cu Ungaria-Borş-Oradea-Cluj Napoca-Turda-Târgu-Mureş-Sighişoara-Braşov-Ploieşti-Bucureşti-Urziceni-Slobozia-Hârşova-Port RO-RO Constanța
E 68 - frontiera cu Ungaria -Nădlac-Harghita-Deva-Sebeş-Sibiu-Braşov
E 81 - frontiera cu Ucraina-Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Turda-Sebeş-Sibiu-Veştem-Râmnicu Vâlcea-Piteşti-Bucureşti
E 578 - Sărățel-Reghin-Toplița-Gheorgheni-Miercurea Ciuc-Sfântu Gheorghe-Chichiş
E 574 - Bacău-Braşov-Câmpulung Muscel-Piteşti-Craiova
De asemenea beneficiază de:
114
• rețeaua trans-europeană de transport TEN - Rutier
- Oradea-Zalău-Cluj Napoca-Alba Iulia-Sibiu-Braşov-Bucureşti
-Alba Iulia-Deva-Timişoara-Harghita
- Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Piteşti-Bucureşti
• rețeaua trans-europeană de transport TEN - Feroviar
- Harghita-Deva- Alba Iulia-Sighişoara-Braşov-Ploieşti-Bucureşti
- Oradea-Cluj Napoca-Alba Iulia
Transportul aerian de marfă şi călători se derulează prin cele două aeroporturi de la Sibiu şi de la Târgu Mureş
La Alba Iulia, Târgu Mureş Sud, Târnăveni Vest, Mediaş, Sibiu Triaj, Miercurea Ciuc şi Braşov Triaj funcționează câte un terminal de transport combinat
Aeroportul de la Târgu Mureş nu asigură un transport de călători şi marfă la standarde europene.
3.11.2 Situația existentă în județ - Județul Harghita este, relativ, bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, căi de comunicație şi accesibilitatea spre județele învecinate şi spre zona turistică submontană. Municipiului Miercurea Ciuc are o poziție bună, pozând la intersecția unor axe majore de circulație – Braşov - Gheorgheni şi Târgu Mureş-Bacău. Majoritatea oraşelor sunt adiacente la un drum național.
În cadrul echipărilor de infrastructură, rețeaua de căi de comunicație şi transport din județul Harghita ocupă un loc important, fiind compusă din rețeaua rutieră, rețeaua feroviară şi transportul combinat.
3.11.3 Rețeaua rutieră
În cadrul Regiunii Centru județul Harghita ocupă locul trei în ceea ce priveşte totalul lungimii drumurilor publice - 1915 km ,locul doi în ceea ce priveşte total lungime drumuri naționale - 444 km şi locul trei în ceea ce priveşte total lungime drumuri locale - județene şi comunale-1471 km.
Din analiza echipării tehnice a județului Harghita cu drumuri publice – drumuri naționale, drumuri județene şi comunale - au rezultat următoarele:
115
• Rețeaua de drumuri cuprinde-conform HG.540/200:
9 trasee de drumuri naționale, din care :
1 traseu de drum european, E 578 (DN 12)
2 trasee de drumuri naționale principal DN13A, DN 15
6 trasee de drumuri naționale secundare DN 11B, DN 12A, DN 12C, DN13B, DN13C, DN13D,
40 trasee de drumuri județene ;
81 trasee de drumuri comunale .
Lungimea drumurilor publice din județul Harghita este de 1915 km, reprezentând 2,3% din totalul drumurilor publice din România care este de 81693 km. Densitatea drumurilor publice în județ este de 26,0 km/100 km2, situând județul printre ultimele locuri din țară, fiind sub densitatea medie pe țară de 34,2 km/100 km2 şi sub densitatea Regiunii Centru (31,4 km/100 km2). Din totalul lungimii drumurilor publice, conform datelor statistice,situația se prezintă astfel:
444 km – 23,2 % - sunt drumuri naționale;
1471 km – 76,8 % - sunt drumuri județene şi drumuri comunale.
Drumurile naționale sunt modernizate pe 440 km (99,9%) şi cu îmbrăcăminți uşoare rutiere pe 4 km (0,1%). Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV, având o stare tehnică considerată ca fiind bună.
Drumurile județene şi comunale sunt modernizate pe 83 km (5,6%), cu îmbrăcăminți uşoare rutiere pe 431 km (29,3%), pietruiți pe 512 km ( 34,8%) şi de pământ pe 445 km (30,3%). Drumurile județene sunt de clasă tehnică IV şi V, având o stare tehnică considerată în general satisfăcătoare, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare.
Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localități, viteza de circulație fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lățimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate.
Prognoza traficului rutier pe perioada 2005-2005, pe drumurile naționale arată o creştere a traficului de autoturisme de la simplu la dublu pe DN 12, DN 12A şi DN 13A.
116
Pe rețeaua de drumuri naționale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi podețe). Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naționale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt la clasa de încărcare E. De asemenea din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, județene şi comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând cerințelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerințelor traficului actual.
Drumurile județene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafață de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiții de siguranță şi confort cât mai optime. Astfel legătură cât mai directă între drumurile județene existente, cu cele naționale, între centrele de comună, sau între satele aparținând unor comune învecinate, trebuie îmbunătățită, analizând situația drumurilor comunale care îndeplinesc condiții pentru a fi clasate ca drumuri județene şi de asemenea accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparținând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localități cu drumurile naționale şi județene, trebuie rezolvată, analizând situația drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale.
Legătura, județului, cu capitala țării şi cu municipiul Miercurea Ciuc este asigurată, în prezent, de drumul național DN 12- drum european E 578-, importantă arteră de acces şi de tranzit care leagă nordul țării de sudul țării.
Situația drumurilor publice în regiune
Macroregiune/Regiune/județ Drumuri publice
total
Din care:
Modernizate I.A.U.
Macroregiunea unu 22798 5652 6363
Centru 10714 2788 2809
Harghita 1915 523 435
Situația drumurilor publice în județ
Din total drumuri publice
Densitatea drumurilor
publice pe 100 km2
DN Din care:
DJ/DC Din care:
Modernizate I.A.U. Pietruiți Modernizate I.A.U. Pietruiți Pământ
4460 4027 324 109 18338 1625 6093 6904 3770 -
117
2262 2137 68 57 8452 651 2741 3284 1776 31,4
444 440 4 - 1471 83 431 512 445 26,0 Sursa: INSSE 2009
3.11.4 Rețeaua feroviară
În cadrul regiunii Centru, județul Harghita ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea căilor ferate (209 km) şi locul doi lungimea liniilor electrificate (174 km).
• Rețeaua de căi ferate din județ reprezintă 1,9% din total rețea de căi ferate pe țară care este de 10785 km.
Situația Liniilor de cale ferată în exploatare, în județul Harghita, se prezintă astfel:
Liniile de cale ferată în exploatare
Macroregiune/
Regiune/județ
Total
Din care:
electrificate
Din total: Densitatea liniilor pe 1000 km2 teritoriu
Linii cu ecartament normal Linii cu ecartament
larg Total Cu o cale Cu două
căi
Macroregiune 3005 981 2922 2358 564 - -
Centru 1337 669 1336 1016 320 - 39,2
Harghita 209 174 209 207 2 - 31,3 Sursa: INSSE 2009
Județul dispune de o rețea feroviară în lungime de 209 km din care 207 km (99,0 %) linie cu o cale şi 2 km ( 1,0 %) linie cu două căi.
Densitatea căilor ferate pe județ este de 31,3 km/1000km2, fiind sub densitatea pe țară de 45,3 km/1000km2 şi sub densitatea din Regiunea Centru ( 39,2 km/1000 km2). Deşi regiunea din care face parte județul Harghita are o densitate redusă a căilor ferate, densitatea căilor ferate din județ este bună, județul fiind deservit de magistrala 400 Braşov-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare - 518 km
Teritoriul județului este deservit, în prezent, de:
Magistrala 400: Braşov-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare
- cale ferată simplă electrificată pe: sectorul lim. județ Covasna - lim. județ Mureş
linia 501: Siculeni-Ghimeş-Comăneşti-Adjud -150 km
- cale ferată simplă electrificată pe: sectorul Siculeni-Lunca de Mijloc
118
linia 307 : Praid-Târnăveni de Vest-Blaj-113 km –operator regional
- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul :Praid-Sovata
linia 308 : Odorheiu Secuiesc-Sighişoara-48 km–operator regional
- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul Odorheiu Secuiesc - Vânători
linia : Voșlăbeni - Chileni
- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul Voșlăbeni - Chileni
Conform Hotărârii nr.27 din 2004 sectoarele de cale ferată Praid-Blaj, Odorheiu Secuiesc –Vânători şi Voșlăbeni - Chileni sunt căi ferate ne interoperabile.
Starea tehnică a rețelei de cale ferată din județul Harghita este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Stațiile care deservesc traficul de marfă şi călători au o stare tehnică nesatisfăcătoare, neasigurând condiții corespunzătoare transportului pe calea ferată.
Lucrările de artă întâlnite pe rețeaua de căi ferate a județului, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podețe cu deschideri între 0,5 şi 10 m.
Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt într-un număr foarte mic.
Din stația Miercurea Ciuc pleacă zilnic 28 de trenuri pentru transport persoane: 2 trenuri intercity, 2 trenuri rapide, 10 trenuri accelerate şi 14 trenuri personale.
3.11.5 Probleme şi disfuncționalități ale rețelei de transport
• Lipsa autostrăzilor, având ca efect intensificarea nejustificată a traficului rutier pe drumurile naționale, ne adecvate transporturilor inter-județene şi inter-regional
• Drumuri naționale care nu corespund cerințelor traficului actual: exemplu DN 12, care au o capacitate portantă scăzută a structurii cu efecte de degradare accelerată
• Lipsa inelelor de centura care îngreunează traficul în interiorul localităților şi cresc durata deplasării, fiind şi un factor de poluare fonică şi cu noxe a acestor localități
• Drumuri județene şi comunale ne adecvate unui trafic rutier în condiții normale de siguranță şi confort:
119
o starea avansată de degradare a drumurilor județene care leagă centrele comunale
o rețeaua de drumuri comunale degradată
o ponderea mare a drumurilor de pământ
o Zone montane care rămân izolate pe timpul iernii
o Treceri la nivel ale rețelei rutiere cu calea ferată neamenajată
o Viteza de circulație pe calea ferată este mult mai scăzută decât standardele europene, datorită stării avansate de uzură a rețelei feroviare
o Transportul feroviar înregistrează un declin, în favoarea transportului rutier
o Slaba dezvoltare şi întreținere a infrastructurii de protecție a rețelelor de transport față de riscurile naturale – inundații
o Stații cf. cu o stare tehnică nesatisfăcătoare
3.12 Alimentarea cu energie electrică: Energia electrică necesară consumatorilor casnici, industriali şi pentru utilizatorii din sectorul terțiar din județul Harghita este furnizată acestora de către Sistemul Energetic Național. Aceasta este distribuită consumatorilor din teritoriu prin intermediul liniilor electrice de transport de înaltă (220 kV, 110 kV) şi medie tensiune (20 kV), precum şi stațiilor şi posturilor de transformare.
Este de subliniat faptul că aceste linii şi stații de transformare au fost amplasate astfel încât să interconecteze centralele electrice şi de asemenea, să alimenteze marii consumatori industriali, concentrați. În prezent, aceştia dispărând, pe ansamblu puterea instalată, precum şi consumul au scăzut, iar amplasarea consumatorilor în teritoriu a devenit dispersată, noile zone de interes fiind de multe ori depărtate de vechile platforme industriale care erau marii consumatori de energie electrică.
Potențialul resurselor energetice ale județului este redus, constând din:
• Lemn
• Cărbune de calitate inferioară
• Potențial hidroenergetic
120
• Ape geotermale
• Gaze naturale
Cu excepția lemnului, celelalte resurse energetice sunt de interes local. Potențialul hidrotehnic amenajat este şi el relativ modest în schimb cel amenajabil este demn de luat în considerare. Singurele amenajări hidro în funcțiune fiind situate pe Târnava Mare (Vărșag 4) cu o putere instalată de 0,42 MW şi cea pe râul Ivo cu o putere instalată de 0,4 MW şi o producție de circa 1,9 GWh/an.
Astfel, județul Harghita la momentul de față nu dispune de resurse însemnate de producere a energiei electrice, aportul județului la producția de energie electrică a țării este minor, nesemnificativ, situându-l mult sub media județelor țării.
Din punct de vedere al gospodăriilor neelectrificate, județul Harghita se înscrie în categoria celor mai afectate județe, după Alba şi Vrancea, în toate aceste județe existând multe localități dispersate cu gospodării izolate, amplasate la distanța mari față de centrele comunale, care necesită eforturi materiale importante care, de regulă, nu pot fi suportate de consumatorii respectivi şi de asemenea, nu se pot recupera din beneficiile obținute prin vânzarea energiei electrice.
Județul Harghita este tranzitat de linia electrică de înaltă tensiune LEA 220 kV CHE Stejaru - Bicaz – CTE Fântânele, care trece prin zona localității Gheorgheni, acolo unde este amplasată Stația electrică de transformare Gheorgheni 220/110/20 kV.
Pe lângă această stație, în județ mai sunt amplasate stațiile de transformare 110/20 kV: Miercurea Ciuc, Tractorul (la fosta Fabrică de tractoare din Miercurea Ciuc), Tuşnad, Oltul (Miercurea Ciuc), Vlăhița, Homorod, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Ciceu, Bălan, Fagul, Voşlăbeni, Bucin, Toplița.
Alimentarea acestor stații se face atât din LEA 220 kV menționatǎ m ai sus, cât şi din linii
electrice aeriene LEA 110 kV, traseele principale de amplasare ale acestora fiind Gheorgheni – Toplița, Gheorgheni – Miercurea Ciuc – Băile Tuşnad, precum şi CTE Fântânele – Cristuru Secuiesc – Odorheiu Secuiesc – Vlăhița – Miercurea Ciuc.
În conformitate cu Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecție şi de siguranță aferente capacităților energetice, aprobate prin Ordinul preşedintelui A.N.R.E. nr. 4/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 259/18.04.2007, dimensiunea (lățimea) zonei de protecție şi de siguranță a unei linii electrice are valorile:
• 24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV
121
• 37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV
• 55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV
• 75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV
Pentru liniile electrice construite pe teren împădurit, dimensiunea (lățimea) zonei de protecție şi de siguranță are valorile:
• 32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV
• 44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV
• 54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV
Valorile pentru LEA 400 kV au fost indicate pentru situația în care LEA 220 kV CHE Stejaru - Bicaz – CTE Fântânele va trece pe 400 kV pentru creşterea capacității sale de transport.
Zona de protecție şi cea de siguranță coincid cu culoarul de trecere al liniei electrice şi sunt simetrice față de axul liniei. Distanța de protecție/de siguranță reprezintă lățimea culoarului de trecere al liniei.
Este de remarcat faptul că în ultimii ani s-au realizat lucrări de reparare şi înlocuire a echipamentelor primare şi secundare din stațiile electrice şi posturile electrice de transformare, în paralel dezvoltându-se pe baza tehnologiilor noi sistemele de teleconducere şi telecomunicații specifice rețelelor de alimentare cu energie electrică.
Înlocuirea rețelelor şi echipamentelor care funcționează la tensiuni de 6 sau 10 kV, cu unele funcționând la tensiunea de 20 kV permite o flexibilitate ridicată a sistemelor de repartiție de medie tensiune, precum şi utilizarea unor materiale moderne, fiabile şi performante, contribuind astfel la reducerea pierderilor de putere şi energie electrică, precum şi la o exploatare mai economică de asemenea se modernizează în paralel şi sistemele de gestiune a energiei electrice, acestea fiind dotate cu aparatură adecvată respectivelor sisteme de transport şi distribuție, precum şi clasei de precizie necesară.
Mărirea numărului de posturi în gama de puteri mici şi mijlocii (25…400 kVA) de 20/0,4 kV, dotate cu transformatoare uscate de gabarite mici, conduce la reducerea volumului de rețele de joasă tensiune, cu posibilitatea amplasării subterane a rețelelor şi eliminarea amplasării aeriene, precum şi montarea unor cabluri cu secțiune corespunzătoare noilor consumuri, asigurându-se astfel inclusiv condițiile de stabilitate la scurtcircuit.
122
Alimentarea cu energie electrică a gospodăriilor izolate, în special a celor din zonele de munte, constituie o operațiune în curs de desfăşurare, fiind importantă totuşi la consumatorii importanți sau la cei grupați studierea posibilității de implementare a surselor alternative cu utilizare locală (energia solară cu utilizarea celulelor fotovoltaice, amplasarea de microhidrocentrale pe firul apei sau a turbinelor eoliene, acolo unde aceasta este posibil).
În concluzie, alimentarea cu energie electrică pentru cât mai mulți consumatori, în condiții corecte, constituie un obiectiv permanent pentru firmele de transport şi de distribuție a energiei electrice, inclusiv în județul Harghita. Noile echipamente şi materiale permit asigurarea consumatorilor cu energie electrică la parametrii constanți, la puterile cerute de aceştia, iar montarea posturilor de transformare de capacitate corespunzătoare puterii absorbite de fiecare consumator sau grup de consumatori, dotate cu aparatură de protecție modernă, permite o siguranță sporită în exploatare, precum şi evitarea şocurilor în rețelele de medie, dar mai ales în cele de joasă tensiune.
3.13 Rețele de telecomunicații
Relieful predominant muntos al județului Harghita cu localități cu sate şi gospodării izolate a făcut ca dezvoltarea sistemului de telecomunicații prin rețele să fie mai slab dezvoltat, astfel că în anul 1997 gradul de telefonizare al județului era de numai 9,2%.
În condițiile dezvoltării telefoniei mobile, importanța telefoniei fixe a scăzut simțitor în special în zonele neracordate, unde cheltuielile cu instalarea de noi rețele ar fi nejustificate în condițiile în care aria de acoperire a rețelelor publice mobile (la nivel de teritoriu/populație) era la 30 iunie 2009 de 89,3% pentru teritoriu şi 99,0% pentru populație (S.C. Cosmote RMT S.A.).
Din punct de vedere al rețelelor majore de telecomunicații, teritoriul județului este străbătut de traseul cablului de fibră optică Sf. Gheorghe (jud. Covasna) – Băile Tuşnad – Miercurea Ciuc – Vlăhița – Odorheiu Secuiesc – Cristuru Secuiesc – Sighişoara (jud. Mureş).
În zona localității Harghita Băi este amplasat un radioreleu racordat prin rețele de cabluri de telecomunicații de Miercurea Ciuc, respectiv Târgu Mureş, Vlăhița, Odorheiu Secuiesc.
În concluzie, telecomunicațiile prin rețele publice mobile au căpătat o pondere din ce în ce mai mare, inclusiv în zonele izolate, astfel încât nu mai este edificatoare proporția gospodăriilor racordate la telefonia fixă, ci numărul utilizatorilor internetului, care în momentul actual, nu poate fi cuantificat cu precizie, având în vedere dinamica acestui fenomen.
3.14 Alimentarea cu energie termică
123
În prezent, în România, alimentarea cu energie termică este tot mai dependentă de alimentarea cu gaze naturale astfel încât acestea trebuie studiate împreună, atât din punct de vedere al situației actuale, cât şi din punct de vedere al stabilirii unor direcții viitoare de asigurare cu energie termică a consumatorilor rezidențiali şi ai celor din sectorul terțiar.
Lipsa unei strategii naționale privind alimentare cu energie termică din surse centralizate (SACET) a condus la desființarea sau restrângerea în multe localități a acestor sisteme şi înlocuirea lor cu sisteme locale bazate, în principal, pe utilizarea gazelor naturale, importate în proporție de circa 50%.
Județul Harghita este amplasat în zona climatică IV, temperatura exterioară de calcul, conform SR 1907-1 / 1997, fiind te = – 21oC. Conform aceluiaşi standard, județul se află în zona eoliană IV, viteza convențională a vântului de calcul fiind v = 4 m/s.
3.13.1 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în municipiile Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Toplița şi Odorheiu Secuiesc şi în oraşele Borsec, Băile Tuşnad, Cristuru Secuiesc şi Vlăhița, în tabelul de mai jos fiind prezentată variația cantităților anuale de energie termică distribuită între anii 1998 – 2008.
În această perioadă au fost scoase din funcțiune sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din municipiul Toplița şi din oraşele Băile Tuşnad şi Borsec, fiind înlocuite cu sisteme locale de producere a energiei termice pentru încălzire şi preparare a apei calde menajere (funcționând pe gaze naturale la Băile Tuşnad şi pe combustibil solid la Toplița şi Borsec).
Localitatea Energie termică distribuită (Gcal/an)
1998 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Miercurea Ciuc
219767 135779 116534 129456 102130 101844 81921 71264 75661
Gheorgheni 65000 38670 28673 27943 28277 32047 32063 31600 38415
Toplița 21164 18357 11130 4114 1032 980 -- -- --
Odorheiu Secuiesc
128303 105170 72580 65604 57609 51266 40145 31708 25401
Borsec 492 -- -- -- -- -- -- -- --
Băile Tuşnad 5305 1380 -- -- -- -- -- -- --
Cristuru Secuiesc
18574 13143 10613 10856 8712 6837 5855 4505 4094
Vlăhița 11036 4015 2302 2103 2511 3707 4534 3370 4152
TOTAL 469641 316514 241832 231075 200271 196681 164518 142447 147723 [Sursa datelor: INS]
În tabelul de mai sus se observă reduceri semnificative ale energiei termice livrate din surse centralizate între 1998 şi 2008: la Miercurea Ciuc cu circa 66%, la Gheorgheni cu 42%, la
124
Odorheiu Secuiesc cu 80%, la Cristuru Secuiesc cu 78%, la Vlăhița cu 63%), fiind de subliniat faptul că, în cea mai mare parte, această energie a fost şi este produsă în centrale termice de cuartal care deservesc numai consumatorii urbani.
Cauzele care au condus la scăderea cantităților de energie termică livrate din surse centralizate şi chiar la scoaterea din funcțiune a unor SACET sunt în principal următoarele:
• Debranşarea unora dintre consumatori de la SACET, în special a celor din sectorul terțiar, care şi-au montat centrale termice proprii din cauza livrării unor cantități insuficiente de energie termică, necorespunzătoare condițiilor climatice sau cererilor utilizatorilor în special la temperaturi exterioare scăzute, dar şi din cauza dezechilibrări rețelelor şi instalațiilor ca urmare a debranşărilor aleatorii.
• Dorința utilizatorilor finali de a-şi stabili propriile programe de funcționare a instalațiilor de încălzire cu corpuri statice şi/sau cu aer cald, preparare a apei calde menajere, temperaturile dorite, în funcție de gradul de confort dorit, dar şi de posibilitățile financiare
• Montarea la utilizatorii finali de „repartitoare de costuri” (de fapt aparate de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire), contoare de apă caldă menajeră şi contoare de energie termică, ceea ce a condus la posibilitatea controlării de către aceştia a temperaturilor din diversele încăperi, precum şi la eliminarea pierderilor şi risipei de apă caldă menajeră.
• Înlocuirea cazanelor şi a echipamentelor din centralele termice de cuartal cu unele cu randament ridicat, funcționare automatizată, grad redus de poluare a mediului.
• Creşterea prețului Gcal, ceea ce constituie o motivare importantă pentru economisirea energiei termice prin reducerea temperaturii în spațiile neocupate şi chiar în cele ocupate, montarea de echipamente mai eficiente, izolarea termică suplimentară a anvelopei blocurilor, montarea de tâmplărie cu geam tip termopan,
• Creşterea prețului Gcal în special în localitățile unde nu există distribuții de gaze naturale (Toplița),centralele termice funcționând pe combustibil lichid.
• Este de remarcat faptul că problemele specifice producerii şi distribuției energiei termice apar deseori cumulate cu probleme rezultate din activitatea necorespunzătoare din domenii colaterale: canale termice prost executate şi în
125
special neîntreținute, inundate de ape meteorice sau din canalizare, deteriorate de rădăcinile copacilor şi, de asemenea, punerea în posesie a proprietarilor pe terenuri pe care se află şi astfel de canale termice şi la care cei responsabili cu întreținerea au acces cu mare dificultate.
Majoritatea clădirilor din sectorul terțiar şi-au instalat centrale termice proprii, acolo unde a fost posibil a fi alimentate pe gaze naturale. În celelalte localități, la centralele termice care deservesc clădirile de utilitate publică se folosesc combustibilul lichid, combustibilii solizi (lemne, cărbuni, pelete) şi într-o măsură mai mică, gazele petroliere lichefiate (GPL).
Soluția alimentării cu energie termică a consumatorilor de la o sursă termică comună (SACET), soluția prezintă următoarele avantaje:
• Eliminarea punctelor de foc de la consumatori şi reducerea poluării mediului, în primul rând a spațiului învecinat direct cu zonele de locuit;
• În ceea ce priveşte diferiții utilizatori racordați la aceeaşi sursă, montarea aparatelor de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire (denumite impropriu „repartitoare de costuri”) şi a robinetelor termostatice, cu un program de calcul corespunzător, poate conduce la o reducere a consumurilor de căldură de cca. 20-25% şi la o distribuție mai corectă a costurilor.
Dezavantajele sunt legate de:
• Necesitatea prevederii spațiului şi lucrărilor pentru sursa termică şi coşul aferent, precum şi pentru conductele de transport, distribuție şi coloane;
• Dependența de sursa centralizată în ceea ce priveşte temperatura agentului termic primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare, întreruperile accidentale sau programate în funcționare;
• Costul de investiție mai ridicat decât în cazul utilizării soluției cu centrale termice individuale, inclusiv prin necesitatea angajării personalului calificat şi autorizat.
• Instalarea rețelelor de distribuție, a branşamentelor, regulatoarelor şi contoarelor pentru alimentarea cu gaze naturale numai a maşinilor de gătit;
• Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale la nivel de apartament
126
La sistemul de încălzire cu (micro)centrale termice individuale (de apartament) pentru fiecare consumator, avantajele sunt:
• Posibilitatea echipării consumatorilor cu surse de încălzire proprii pe măsura ocupării, ținând seama şi de dorințele celui care va ocupa spațiul;
• Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurarea consumului de energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere, precum şi pentru prepararea hranei;
• Gestionarea independentă a consumului de căldură şi deci a celui de gaze naturale, prin modularea sarcinii pe un domeniu larg (0,4…1,1 Q nominal), păstrând un randament ridicat (88…92%) şi menținând practic constant nivelul emisiilor de noxe pe întregul domeniu de funcționare.
• Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităților de căldură de către fiecare utilizator final în funcție de temperatura exterioară, de confortul termic şi de programul dorite, dar şi de posibilitățile financiare ale acestuia.
• Eliminarea totală a rețelelor de distribuție din subsol şi a coloanelor verticale de agenți termici (apă caldă de încălzire şi apă caldă menajeră - consum şi recirculare)
Dezavantajele constau în:
• Existența unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurării sistemelor de evacuare a gazelor de ardere de la fiecare microcentrală termică, inclusiv în perioada de vară pentru prepararea apei calde menajere,
• În lipsa unei izolări termice sporite între apartamente există pericolul unei influențe sensibile a modului de funcționare a instalației dintr-un apartament asupra celor învecinate, cu diminuarea confortului termic şi creşterea consumului de energie termică (şi cheltuielilor aferente) în acestea din urmă
• Imposibilitatea utilizării altor combustibili decât gazele naturale (în cazul montării unei centrale termice comune putându-se utiliza şi combustibilul lichid ca rezervă).
• Creşterea continuă a prețului gazelor naturale şi introducerea, în perspectivă apropiată, a taxelor pentru combaterea poluării mediului.
127
• Riscul de explozie prin obturarea în timp a țevii de legătură cu diametru mic dintre schimbătorul de căldură de încălzire şi vasul de expansiune sub presiune al microcentralei termice murale (în cazul lipsei activităților de service sau incorect realizate)
Pe lângă avantajele şi dezavantajele prezentate mai sus, trebuie subliniat că imobilele de locuit de tip condominiu (blocurile de locuințe cu sau fără spații cu altă destinație la parter) au fost proiectate şi realizate pentru a funcționa ca un tot unitar şi într-un regim constant de temperatură, condiție care poate asigura şi o funcționare corectă a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.
În zonele fără distribuții de gaze naturale, prepararea hranei se face cu butelii de aragaz şi, într-o mică măsură, mai ales în perioada de iarnă, folosind combustibilul solid (lemne, deşeuri agricole).
În localitățile în care nu există distribuții de gaze naturale, precum şi consumatorii individuali care nu sunt racordați la acest combustibil folosesc pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere sistemele locale cu sobe pe combustibil solid (lemne şi cărbuni), combustibil lichid şi într-o mică măsură, GPL. În prezent există tendința ca, la noile clădiri, să se monteze instalații de încălzire centrală cu cazane funcționând pe unul dintre aceste tipuri de combustibil.
Resursa naturală utilizată cu precădere în județul Harghita este constituită din lemn şi deșeurile lemnoase, astfel că utilizarea combustibilului solid se poate face, ca şi până acum, în sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică, unele dintre ele fiind cazanele care funcționează pe principiul arderii clasice sau pe acela al gazeificării lemnului.
Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil peleții (pelete) de lemn rezultați din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de lemn. Este un sistem care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care, aruncat în râuri le-ar distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane.
Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice ridicate şi al depozitării unor cantități pentru perioade mai lungi de timp, în primul rând în perioada de iarnă când drumurile de acces sunt uneori inaccesibile.
În ceea ce priveşte utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea prezintă avantajul că, dacă este cazul, instalația de ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale, pot fi utilizate şi pentru prepararea hranei, nu este poluantă şi, de asemenea, rezervorul poate fi recuperat de
128
către firma care livrează GPL, fără a apărea problemele care apar la post utilizarea rezervoarelor de combustibil lichid şi de poluare a mediului. Cel mai important dezavantaj la utilizarea GPL este acela că, la temperaturi exterioare scăzute, scade şi cantitatea de GPL care se vaporizează, ceea ce impune sisteme speciale de mărire a debitului de gaze în concordanță cu cerința de moment.
3.13.2 Alimentarea cu gaze naturale
La nivel național, rețeaua de transport prin conducte a gazelor naturale s-a dezvoltat în principal în sistem radial, unind zăcămintele de gaz metan din centrul țării (jud. Mureş şi Sibiu) şi cele de gaze asociate din zona județelor Gorj şi Vâlcea cu consumatorii de gaze, Municipiul Bucureşti fiind cel mai important.
Aceste conducte sunt componente ale Sistemului național de transport al gazelor naturale. Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 40 bari. Din punct de vedere al condițiilor de exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intră în categoria conductelor de presiune înaltă. Conductele de transport gaz sunt fabricate în totalitate din oțel şi în proporție de 80-90%, sunt protejate contra coroziunii.
În ultimele două decenii, alimentarea cu energie termică a localităților din România este din ce în ce mai legată de alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte prin înființarea continuă de noi distribuții de gaze naturale, prin debranşarea de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) şi prin montarea de centrale termice individuale (la nivel de imobil, bloc, scară de bloc sau apartament) alimentate pe gaze naturale. Disponibilul de gaze naturale pentru uz casnic a crescut prin desființarea marilor consumatori industriali energofagi, precum şi prin montarea de echipamente de producerea a energiei termice şi electrice cu randament ridicat şi funcționare automatizată.
La scara întregii țări, în ultimii 10 ani se poate constata o dezvoltare a rețelelor de transport şi de înființare de noi distribuții de gaze naturale în special în beneficiul localităților dinspre Dunăre, care înainte de 1989 erau ignorate din punct de vedere al alimentării cu acest combustibil.
În celelalte zone ale țării, inclusiv în județul Harghita, înființarea de noi distribuții de gaze naturale s-a făcut în principal în localitățile aflate în apropierea traseelor conductelor magistrale de transport, una dintre condiții fiind existența unor investitori strategici care să garanteze un consum suficient, relativ stabil şi asigurarea unor locuri de muncă pentru ca locuitorii să poată investi în instalațiile interioare şi să poată plăti la timp gazele consumate.
129
De asemenea, se constată o scădere a consumului, urmată de o stabilizare datorate, în principal, creşterii prețului gazelor naturale, dar şi utilizării unor echipamente cu o gamă foarte largă de tipo-dimensiuni, cu randament ridicat şi cu funcționare automatizată.
În județul Harghita există zăcăminte de gaz metan în zona de sud-vest, perimetrul de exploatare fiind Cristuru-Secuiesc, Şimoneşti, Secuieni, Săcel. Importanța zăcămintelor este relativ redusă, ele fiind injectate în conductele magistrale de transport care leagă zăcămintele de gaz metan din județul Mureş cu nodul Şendreni - Galați, unde aceste conducte se interconectează cu conductele de alimentare cu gaze din Federația Rusă.
Conductele principale de transport care tranzitează județul Harghita sunt următoarele:
• Conducta DN 800 mm (Ø 32”) Coroi – Bordoşiu – Cristuru Secuiesc – Oneşti – Tecuci - Şendreni
• Conducta DN 700 mm (Ø 28”) Tigmandru – Nadeş - Hetiur - Mugeni – Oneşti – Tecuci – Şendreni
În zona Odorheiu Secuiesc, din aceste conducte se ramifică conductele care alimentează municipiile Miercurea Ciuc – Bălan (DN 300 mm), respectiv Gheorgheni.
Majoritatea localităților în care s-au realizat distribuții de gaze naturale sunt amplasate de-a lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor stații de reglare măsurare predare (SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie şi apoi la redusă.
Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, zonele cele mai defavorizate ale județului Harghita sunt zonele muntoase, cu localități rare, răsfirate, amplasate în special în zonele de nord şi est.
În tabelul de mai jos sunt prezentate localitățile cu distribuții de gaze naturale şi consumurile în perioada 1998-2008:
Localitatea Mii mc / an gaze naturale distribuite total
1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008
Miercurea Ciuc 63551 51890 41068 40125 39581 33788 34485
Gheorgheni -- -- -- -- 707 4579 5016
Odorheiu Secuiesc 45366 43216 38062 35489 32644 29950 29341
Băile Tuşnad 3639 3239 2777 2138 2302 1918 1918
Bălan 377 853 1995 2437 2609 2409 2630
Cristuru Secuiesc 12255 9704 8766 7003 6874 5867 6238
Vlăhița 6032 4115 3606 3917 2959 2076 2275
Avrămești 263 190 101 57 114 86 93
130
Brădeşti 1033 1258 867 493 769 459 478
Căpâlnița -- 344 180 270 294 314 296
Ciucsângeorgiu -- -- -- -- -- 12 40
Feliceni -- -- 248 332 364 329 351
Frumoasa -- -- 594 672 557 532 574
Leliceni -- -- -- -- 1 12 19
Lupeni -- -- 181 157 -- 846 --
Mugeni 634 598 839 627 630 556 610
Păuleni - Ciuc -- -- 272 259 394 360 367
Porumbeni -- -- -- 524 719 694 545
Săcel 81 224 158 151 131 104 110
Sâncrăieni -- -- -- -- -- 108 411
Sândominic -- -- 258 712 811 746 773
Sânmartin -- -- -- -- -- -- 52
Satu Mare 710 -- -- 345 696 317 330
Secuieni 979 839*) 703*) 706 653 719 986
Şimoneşti -- -- -- 58 74 69 69
Voşlăbeni -- -- -- -- -- -- 28
TOTAL 135072 116470 100675 96472 93883 86853 88035 *) Inclusiv localitatea Satu Mare, devenită ulterior comună.
În anul 2003 – consumul total al județului a fost de 105.213 mii mc/an
Localitatea Mii mc / an gaze naturale distribuite pentru uz casnic
1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008
Miercurea Ciuc 44172 51890 41068 40125 39581 33788 34485
Gheorgheni -- -- -- -- 707 4579 5016
Odorheiu Secuiesc 32483 28999 22998 11833 8269 11241 11841
Băile Tuşnad 1627 1346 959 753 521 224 671
Bălan 304 787 1767 1871 2010 1910 2010
Cristuru Secuiesc 7164 6097 4683 2700 1810 2369 2565
Vlăhița 3921 2686 1795 1480 1020 1302 1421
Avrămești 257 185 94 55 66 80 88
Brădeşti 959 1095 724 371 256 319 325
Căpâlnița -- 344 171 242 251 260 260
Ciucsângeorgiu -- -- -- -- -- 11 36
Feliceni -- -- 222 262 244 217 305
Frumoasa -- -- 516 373 355 376 376
Leliceni -- -- -- -- 1 11 15
Lupeni -- -- 155 123 -- -- --
Mugeni 564 585 619 503 440 449 465
Păuleni - Ciuc -- -- 262 234 296 259 287
Porumbeni -- -- -- 264 214 223 223
Săcel 81 217 147 126 104 97 107
131
Sâncrăieni -- -- -- -- -- 37 37
Sândominic -- -- 213 488 603 545 545
Satu Mare 680 -- -- 323 226 278 289
Secuieni 947 771*) 583*) 517 347 364 476
Şimoneşti -- -- -- 50 58 47 50
TOTAL 93304 76631 64974 31021 23733 32291 30616 *) Inclusiv localitatea Satu Mare, devenită ulterior comună [Sursa datelor I.N.S.]
În anul 2003 – consumul pentru uz casnic al județului a fost de 67.896 mii mc/an
În general, din anul 1998 consumul de gaze a scăzut practic continuu, cu o stabilizare în ultimii ani fiind ceea ce reflectă atât încălzirea climei, cu ierni mai blânde, cât şi creşterea prețului gazelor naturale ceea ce conduce la o utilizare mai economicoasă a acestui combustibil.
Se remarcă, de asemenea, reducerea consumului pentru uz casnic în valoare absolută (cu o reducere la jumătate în 2004 față de 2003), dar şi a proporției consumului pentru uz casnic din consumul total (de la 69% în 1998 la 35% în 2008).
Pe lângă utilizarea unor echipamente adaptate consumurilor şi cerințelor consumatorilor, cu randament ridicat şi funcționare automatizată, creşterea prețului gazelor şi posibilitatea utilizării combustibilului solid (în special lemnul) pentru încălzire au condus la această reducere drastică a consumului de gaze naturale pentru uz casnic în județul Harghita.
De asemenea, se constată o scădere a consumului total, urmată de o stabilizare datorate, în principal, creşterii prețului gazelor naturale, dar şi utilizării unor echipamente cu o gamă foarte largă de tipo-dimensiuni, adaptate consumurilor şi cerințelor consumatorilor, cu randament ridicat şi cu funcționare automatizată.
Cea mai importantă disfuncționalitate din cadrul județului în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze este constituită din faptul că înființarea distribuțiilor de gaze naturale s-a realizat în principal în zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990, zonele muntoase de vest şi nord a județului nefiind racordate la sistemul de transport şi distribuție a gazelor naturale.
După anul 2000 s-a realizat conducta de transport Odorheiu Secuiesc-Gheorgheni, cu posibilitate de prelungire spre Toplița şi Borsec.
În ceea ce priveşte starea conductelor de transport de înaltă presiune, acestea sunt realizate din oțel fiind montate subteran. În conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960
132
bis/29.11.2006. (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcția conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), în vederea asigurării funcționării normale a conductelor şi evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de siguranță şi în zona de protecție se impun terților restricții şi interdicții.
În conformitate cu Normele tehnice mai sus menționate, zonele de siguranță şi protecție vor fi stabilite de SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAŞ în conformitate cu clasa de locație a conductei de transport, care ține seama de numărul de clădiri (existente şi prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secțiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lățimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia.
Zona de protecție a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părți ale conductei şi se măsoară din axul conductei. De exemplu, pentru conductele având DN = 500 mm, lățimea zonei de protecție este de 2 x 4 m.
În zona de protecție nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licențiat care exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAŞ). În zona de protecție sunt interzise construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se angajează activități de natură a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificarea terenului).
Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.)
În conformitate cu Normele tehnice mai sus menționate, SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAŞ va stabili clasa de locație (1…4) pentru proiectarea, execuția şi verificarea conductei de transport, care este în funcție de numărul de clădiri (existente, precum şi cele prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secțiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lățimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia.
Zona de siguranță include şi zona de protecție.
Pentru autorizarea executării oricăror construcții în zona de siguranță a obiectivelor din sectorul gazelor naturale este obligatorie obținerea avizului scris al operatorului conductei (SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAŞ).
133
În ceea ce priveşte amplasarea stațiilor de reglare măsurare predare (SRMP) cu P> 6 bar, distanța minimă față de clădiri destinate a fi ocupate de oameni este de 20 m de la partea exterioară a împrejmuirii.
Cea mai importantă disfuncționalitate în ce priveşte rețelele de transport gaze naturale, o constituie faptul că, în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra rețelelor de transport sau în vecinătatea lor. Din această cauză au apărut situații în care locuințele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau, mai grav, au fost amplasate la distanțe care pun în pericol atât siguranța respectivelor clădiri, dar şi a conductelor de transport. Este necesar ca, în zonele unde s-au realizat astfel de construcții, să se realizeze lucrări de creştere a gradului de siguranță a conductelor de transport.
Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor, trebuie îndeplinite de către firma care are în administrare rețelele o serie de formalități care necesită timp. În acest context, este de remarcat şi faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de comunicație, ceea ce conduce la dificultăți în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la fața locului.
În concluzie, dezvoltarea rețelei de transport a gazelor naturale şi reducerea consumului de gaze naturale pentru utilizări industriale au condus la o creştere a numărului de localități cu sisteme de distribuție a gazelor naturale (de la 12 în 1998 la 26 în 2008), precum şi la restrângerea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) sau chiar la încetarea activității acestora (Toplița, Borsec, Băile Tuşnad), numărul localităților cu clădiri alimentate centralizat fiind în prezent de 5 (Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Vlăhița). În aceste localități sursele termice sunt constituite din centrale termice funcționând pe gaze naturale, echipate cu cazane cu randament ridicat, grad redus de poluare şi funcționare automatizată.
Montarea de contoare de energie termică la scările de bloc, precum şi de „repartitoare de costuri” (de fapt aparate de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire) la radiatoare şi de contoare de apă caldă menajeră la punctele de consum a contribuit la o reducere a consumurilor, care, în prezent, este potențată de reabilitarea termică a blocurilor.
Montarea de microcentrale termice de apartament cu funcționare pe gaze naturale, precum şi montarea de contoare la fiecare consumator, a contribuit la reducerea ponderii sistemelor centralizate pentru alimentarea cu căldură, permițând locatarilor controlul asupra consumului de gaze şi, deci, a confortului în locuințe, precum şi a cheltuielilor aferente încălzirii şi preparării apei calde menajere.
134
În localitățile unde costul Gcal devenise prea ridicat din cauza utilizării combustibilului lichid (Toplița, Borsec) sau a numărului redus de consumatori (Băile Tuşnad), este utilizat combustibilul solid (lemne şi cărbuni inferiori din zona Borsec), în sobe sau în diferite tipuri de cazane (inclusiv cele care utilizează deşeuri de lemn).
Zonele nealimentate cu gaze naturale, în general zonele de munte, cu sate răsfirate, se folosesc în principal lemnul de foc şi deşeurile forestiere arse în sobe pentru încălzire locală sau, la clădirile din sectorul terțiar, în cazane pentru încălzirea centrală. Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz sau cu deşeuri agricole şi/sau forestiere.
3.13.3 Resurse regenerabile de energie
Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin creşterea calității aerului şi protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei şi faunei), dar şi în plan economic şi social prin creşterea securității / independenței energetice, creşterea gradului de ocupare a forței de muncă şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Prin Programul 20-20-20 al UE, toate statele membre UE s-au angajat ca până în anul 2020 să îşi reducă cu 20% emisiile de CO2 comparativ cu nivelul anului 1990, să crească eficiența energetică cu 20% şi, de asemenea, să mărească utilizarea resurselor regenerabile cu până la 20%.
Potențialul resurselor energetice regenerabile ale județului Harghita este redus, constând din:
• Lemn
• Potențial hidroenergetic
• Ape geotermale
Cu excepția lemnului, celelalte resurse energetice regenerabile sunt deocamdată de interes local.
Utilizarea biomasei are în componență inclusiv utilizarea pentru ardere a lemnului de foc şi a resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă.
Conform datelor IINL din 2006, în județul Harghita potențialul energetic disponibil al biomasei a fost de 968 TJ (din care 70,8% biomasă forestieră şi 29,2% biomasă agricolă), consumul total fiind de 963 TJ.
135
Alte moduri de utilizare a biomasei (de exemplu, digestoarele) nu sunt folosite, ele presupunând pentru o gospodărie individuală investiții substanțiale, spațiu suplimentar, distanțe de protecție, dar şi o producție relativ mică de gaze care poate servi numai pentru mici preparări ale hranei, ce pot fi înlocuite prin utilizarea buteliilor de aragaz sau chiar a energiei electrice.
Investiția şi producția de gaze devin rentabile la fermele mari de creştere a animalelor sau păsărilor sau acolo unde rezultă deşeuri agricole care nu pot fi utilizate în alte scopuri.
În cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn, coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure, coji de semințe.
O atenție specială trebuie acordată rumeguşul rezultat de la tăierea şi fasonarea lemnului care poate fi sinterizat astfel încât să rezulte peleții (peletele) de lemn care pot fi utilizați pentru ardere în cazane speciale. Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică, automată a focarului sunt elemente care conduc la o funcționare cu un grad sporit de siguranță şi reducerea la minim a focăritului. Este un sistem care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care, aruncat în râuri le-ar distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane.
Microhidrocentralele (cu puterea instalată mai mică de 100 kW) şi mini hidrocentralele (cu puterea instalată de ordinul kilowatt-lor) se instalează în general pe firul apei funcționând fără acumulări semnificative de apă, ceea ce are drept consecință o producție fluctuantă de energie de-a lungul anului. Astfel de lucrări necesită o serie de investiții care pot fi însă asociate cu lucrări de regularizare a unor tronsoane ale râurilor, în paralel cu amenajări în scop turistic, piscicol, peisagistic.
Apele geotermale sunt utilizate numai local, pentru tratamente balneare din cauza debitului redus, a temperaturii relativ scăzute, precum şi a conținutului ridicat de săruri minerale, care, în lipsa unor măsuri speciale, la reducerea presiunii în momentul ieşirii din zăcământ, se depun şi colmatează conductele şi schimbătoarele de căldură.
Aceste ape minerale mezotermale sunt folosite pentru tratamente balneare în special la Băile Tuşnad, Borsec, Harghita Băi, Bilbor, fără însă a avea potențial energetic.
Din punct de vedere al utilizării energiei solare, județul Harghita este amplasat în zonele IV şi V de intensitate a radiației solare (1200-1250 kWh/m2.an, respectiv < 1200 kWh/m2.an), astfel încât echipamentele pentru utilizarea energiei solare în scopul preparării apei calde menajere
136
(în special captatoarele cu tuburi vidate) trebuie încorporate unor sisteme hibride, cu funcționare automatizată, care să asigure temperatura apei utilizate de min. 45oC şi debitul necesar consumatorilor.
O utilizare de viitor poate fi constituită pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice (PV), soluție care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru utilizări locale în zonele izolate, ne electrificate. Existența unei game diversificate de panouri fotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperiş sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cu izolația hidrofugă a acoperişului – celule fotovoltaice în strat subțire), scăderea continuă a prețului celulelor, precum şi creşterea capacității de stocare a energiei electrice în acumulatoare sunt premise favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit nu doar ca reclamă pentru zone agroturistice ecologice, ci şi pentru asigurarea unor condiții decente de viață şi educație în zonele izolate, fără rețele de alimentare cu energie electrică. Investițiile care s-ar face în linii electrice de medie şi joasă tensiune şi posturi de transformare s-ar putea face în sisteme fotovoltaice care să fie date în custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul să le întrețină în bună stare de funcționare.
La ora actuală 1 m2 modul poate avea o putere de 1 kWp (pick = la vârf), prețul de investiție fiind de circa 2,5 €/Wp, estimându-se o scădere a prețului la circa 1 €/Wp la începutul deceniului viitor.
Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanță cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu condițiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, ținut seama de faptul că, pentru funcționarea la vârful de sarcină şi în condiții de siguranță, aceste sisteme trebuie montate în paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru evitarea întreruperilor în alimentare, a disconfortului, dar şi a accidentelor.
Pe termen mediu, sursele regenerabile de energie (SRE) nu pot fi privite ca alternativă totală la sursele convenționale, dar este cert că, în măsura potențialului local, datorită avantajelor pe care le au (resurse locale, ecologice, ieftine, independente de importuri şi crize mondiale etc.), acestea trebuie utilizate în complementaritate cu combustibilii fosili şi cu energia nucleară, folosite drept surse energetice la scară națională.
Amplasarea microhidrocentralelor trebuie să fie precedate de studii de specialitate amănunțite, măsurători pe o durată de timp mai îndelungată şi utilizări in-situ experimentale pe scară mică sau experimentări în laborator utilizând teoria similitudinii înainte de a se trece la o utilizare pe scară (mai) mare deoarece rezultatele obținute într-o anumită zonă nu pot fi extrapolate în zone chiar apropiate şi aparent asemănătoare din multe puncte de vedere.
137
4.Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecție a mediului
Obiectivele de protecție a mediului relevante prevăzute în PATJ Harghita sunt:
inventarierea și prezentarea zonelor de risc natural; stabilirea zonelor în care se poate construi și tipul construcțiilor; modernizarea și dezvoltarea infrastructurii edilitare, inventarierea zonelor protejate și asigurarea protecției acestora; organizarea ș i constituirea unui sistem de colectare, transport, tratare ș i eliminare a
deșeurilor municipale; stabilirea surselor de apă potabilă, monitorizarea calității acesteia ș i realizarea unui
sistem centralizat de alimentare cu apă; sistematizarea, organizarea și dezvoltarea căilor de comunicație; creșterea calității vieții cu precădere în domeniile locuirii și a serviciilor; evidențierea fondului construit valoros și a posibilităț ilor de valorificare a acestuia în
folosul localității; realizarea unor investiții de utilitate publică; asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor și a acțiunilor de dezvoltare;
Pentru noul plan de amenajare, obiectivele generale ce se desprind din viziunea propusă sunt:
încurajarea unei dezvoltări economico-sociale viitoare a județului pe baza unei distribuții spațiale echilibrate și a unei ocupări judicioase a terenurilor de către activitățile economice astfel încât să se realizeze o creș tere semnificativă a nivelului de trai a populației;
promovarea servituții față de mediul natural și construit prin conservarea ș i refacerea durabilă a acestuia, întrebuinț area mai adecvată a resurselor locale, reducerea consumurilor de materii prime ș i de energie prin utilizarea resurselor regenerabile și a reciclării.
Obiectivele generale de amenajare a teritoriului județean sunt determinate și vor fi puse în practică în raport cu structura specifică a teritoriului județean. Structura teritoriului reprezintă dispunerea spaț ială generală a elementelor cadrului fizic, natural ș i construit (dezvoltare), în raport cu un sistem spațial de referință, care poate fi considerat la nivelele succesive de mărime și complexitate (local, zonal, regional, etc.).
138
Identificarea elementelor structurii teritoriului județului Harghita s-a făcut prin diagnosticul domeniilor ț intă ale PATJ când s-a stabilit tipul, mărimea, poziția și relațiile acestora faț ă de celelalte elemente ale mediului fizic.
Structura teritorială a județului Harghita cuprinde următoarele categorii de elemente spațiale:
- zonele caracteristice din teritoriului administrativ cu folosinț e complexe - 3 zone caracteristice (nord, sud și centru), 7 - 8 zone funcțional -spațiale determinate de concentrările umane și de activități;
- zonele naturale, slab populate, cuprinzând rezervații naturale; - rețeaua de localități a județului, deservită de rețelele aferente de infrastructuri; - sistemul de valori alocat elementelor de mediu natural și construit.
Această structurare, în conformitate cu elementele generale ale spaț iului, are ca scop determinarea componentelor teritoriale, diagnoza și prognozarea funcț ionării viitoare a acestora, în vederea enunț ării unor politici de amenajare corespunzătoare. Eficienț a aplicării politicilor de amenajare este în relaț ie directă cu adaptarea acestora la caracteristicile și necesitățile comunităților fiecărei zone în parte.
4.1 Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului județean stabilite din punct de vedere al protecției mediului pot fi categorizate în cinci obiective principale:
O1 – Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural ș i construit, determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale ș i antropice);
O2 – Dezvoltarea localităților într -o rețea funcț ională prin dispunerea echilibrată în teritoriul județean a serviciilor și locurilor de muncă;
O3 – Dezvoltarea și modernizarea reț elelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;
O4 – O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene asigură utilizarea superioară a resurselor și protecția mediului natural;
O5 – Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în contextul național și internațional.
139
Tabel - Obiective, direcții și măsuri Obiective Direcții Măsuri
Obiective Direcții măsuri
O1 – Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit, determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale și antropice)
D1.1-Protecția și conservarea zonelor naturale în sensul menținerii biodiversității și valorificării durabile a resurselor naturale
M.1.1.1 – Îmbunătățirea calității aerului în județul Harghita, prin acțiuni de: - modernizarea și adaptarea unor tehnologii nepoluante la toți agenț ii economici care au emisii de noxe atmosferice; - reducerea emisiilor de poluanți (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier; M.1.1.2 – Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a apelor subterane în județul Harghita, prin acțiuni de:
- crearea, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare ș i amenajarea sau modernizarea de stații de epurare
- retehnologizări la stațiile de epurare ale agenților economici. - eliminarea posibilităților de scurgere pe sol și implicit în pânza freatică a reziduurilor
lichide, de orice natură; - gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare a
apelor subterane – ape uzate provenite din activitate - și managementul ecologic pentru folosirea îngrășămintelor naturale ș i sintetice, pentru o mai buna calitate a apelor subterane;
M 1.1.3 - Reabilitarea solului degradat de către activitățile antropice. - Instruirea personalului societăților de comercializare ș i a utilizatorilor despre
reglementările în vigoare privind gestiunea pesticidelor, clasele de toxicitate, efectele asupra mediului și sănătatea populaț iei ale utilizării neecologice a îngrășămintelor și produselor de uz fitosanitar;
- Reabilitarea siturilor industriale poluate cu substanțe organo-clorurate, organo-fosforate din fostele centre de protecție a plantelor Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Gheorgheni.
- Dezvoltarea sistemului de monitorizare a calității solului; - Extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităților; - Dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor și cerinț elor actuale ș i
asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport; - închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deșeuri existente neconforme, atât din
mediul urban cât și din cel rural ș i reconstrucția ecologică a terenurilor ocupate de acestea;
- Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării Deșeurilor municipale)
M 1.1.4 - Asigurarea conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural prin: - identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de
protecție;
140
- menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și a speciilor din flora și fauna sălbatică;
- asigurarea măsurilor speciale de ocrotire ș i conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural;
- constituirea, organizarea și extinderea rețelei de arii naturale protejate.
D1.2 – Protecția, conservarea și valorificarea optimă a fondului construite existent prin studierea, evaluarea, reabilitarea și reconversia funcțională a acestuia
M 1.2.1 - Protecția și valorificarea patrimoniului construit din localităț ile cu zone istorice ș i ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice în documentațiile PUG. M 1.2.2 – Protecția cu prioritate a monumentelor de valoare excepț ională cuprinse în lista anexă a Legii 5 -2000 și în lista MCC -2004, precum ș i propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de patrimoniu. M 1.2.3 - Cercetarea zonelor și construcț iilor valoroase din cadrul fondului construit al localităț ilor în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de interes local. M 1.2.4 - Realizarea de proiecte ș i planuri urbanistice zonale sau de detaliu pentru ansambluri ș i obiective cu valoare de patrimoniu din Lista MCC 2002 în vederea valorificării și conservării acestora. M 1.2.5 - Expertizarea unor categorii de obiective din patrimoniul construit, în comun, de către mai multe unități administrative. M 1.2.6 – Intervenția prin proiecte de renovare, conservare și restructurare funcțională, simultan în localități diferite – conservarea/valorificarea patrimoniului construit în raport cu potenț ialul socio-economic al zonelor de concentrare: 80% din ansamblurile de arhitectură și zonele valoroase se află în mediul urban. M 1.2.7 - Renovarea, conservarea ș i valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban și rural în funcție de distribuția teritorială, dinamica economică a zonelor ș i de mărimea concentrărilor de populație. M 1.2.8 - Dezvoltarea unei rețele de obiective culturale, conț inând monumente ș i ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării ș i valorificării în comun a acestora în corelarea cu itinerariile turistice. M 1.2.9 - Formarea cadrului organizatoric și a personalului de administrare a rețelelor culturale din județ
M 1.2.10 - Reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acț iuni de refacere, modernizare, reparații, în raport cu morfologia peisajelor locale. M 1.2.11 - Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentelor cu deficienț e majore sau într-o stare avansată de degradare. Reconversia funcț ională a unor monumente în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic M 1.2.12 - Exercitarea dreptului de preemțiune al Statului Român în vederea restaurării, reabilitării și conservării unor monumentelor cu deficiențe sau în stare de degradare.
141
M 1.2.13 - Reabilitarea, conservarea și valorificarea monumentelor istorice, în conformitate cu studii de specialitate.
D1.3 - Prevenirea și Protecția față de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale și prevenirii dezastrelor
M 1.3.1 – Prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor se realiza prin: - realizarea de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor, și atenuarea viiturilor
(îndiguiri de maluri); - întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor; - identificarea în detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc la inundații în teritoriul
județean, înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului și a celor de urbanism; - realizarea măsurilor de control al utilizării albiilor minore ale cursurilor de apă din județ, - evitarea construcțiilor (de toate tipurile) în zonele potențial inundabile, adaptarea
dezvoltării județului la condițiile de risc la inundații; - retehnologizarea, extinderea stațiilor de epurarea; - realizarea, extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare a apelor uzate în localitățile
județului, urbane și rurale; M 1.3.2 – Îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor de suprafață pe versanți prin lucrări de colectare și evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren. M 1.3.3 – Stabilizarea și valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânțare cu amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură Protecția antierozională și stabilizarea versanților M 1.3.4 – Lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate, direcționarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole. M 1.3.5 – Întocmirea planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor în unitățile administrativ teritoriale urbane din județul Harghita amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade msk este Vlll.
O2 - Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul județean a serviciilor și locurilor de muncă
D 2.1 – Accentuarea centralității localităților cu rol de polarizare, organizarea rețelei de centre într-o ierarhie coerentă, atenuarea discrepanței dintre nivelul de dezvoltare al reș edinței de județ și cel al celorlalte orașe.
M 2.1.1 - Modernizarea dotării pentru funcțiile centrale, în special administrative și legate de exploatarea infrastructurilor. M 2.1.2 - Amplificarea cooperării funcțiilor productive din centrele cu rol teritorial - în special intercomunal și comunal - cu cele din localitățile aflate în zonele lor de influență. M 2.1.3 - Distribuția echilibrată a activităților productive legate de tradiția localității, resursele de materii prime locale și repartiția activităților economice în plan regional zonal, intercomunal în toate localitățile. M 2.1.4 - Promovarea specializării și diversificării funcțiilor cu dinamică economică, în scopul distribuției mai eficiente a resurselor și informațiilor
D 2.2 – Modernizarea mărirea și accentuarea diversității fondului locativ în raport cu nevoile
M 2.2.1 – Creșterea gradului de confort al localităților prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde europene.
- Modernizarea fondului locativ existent, îndeosebi urbane, realizate după 1960, în care
142
gospodăriilor și rolului teritorial al localităților.
numeroase locuințe necesită îmbunătățirea confortului. - Creșterea siguranței structurale și a fiabilității, numeroase locuințe fiind construite din
materiale perisabile care nu oferă durabilitatea construcțiilor și confortul locuirii. - Renovarea fondului locativ vechi valoros din centrele localităților sau integrarea acestora
în noile acțiuni de reconstrucție. - Asigurarea terenurilor de construcție în localităț ile cu potențial în scopul stimulării
construcției de locuințe pe scară mare. M 2.2.2 - Dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuințe, modernizării și creării unui circuit imobiliar adaptat nevoilor pieței.
D 2.3 – Mărirea gradului de dotare/echipare al localităților, în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață în mediul rural.
M 2.3.1 - Amplasarea echilibrată pe ansamblul rețelei de localități a activităților de servire în scopul eficientizării distribuției. M 2.3.2 – Amplasarea echilibrată a dotărilor pentru învățământ în scopul accesului populației școlare la forme de instruire profesională. M 2.3.3 – Amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare pentru facilitarea accesului populației la servicii medicale. M 2.3.4 – Amplasarea echilibrată a dotărilor comerciale și de prestări servicii pentru amplificarea dinamicii acestor funcții și facilitarea accesului.
O3–Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului
D 2.4 – Mărirea mobilității pe căile de comunicații și transport în vederea dezvoltării și diversificării relațiilor dintre localități.
M 2.4.1 - Determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilității spre centrele intercomunale (măsurarea și prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee. M 2.4.2 - Modernizarea tronsoanelor de căi de comunicații între localitățile de același rang cu relații de complementaritate. M 2.4.3 - Implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens și pentru adaptarea mobilității la solicitările din localitățile polarizate.
D 3.1. – Ameliorarea accesibilității tuturor zonelor județului prin dezvoltarea și modernizarea rețelelor de căi de comunicații locale;
M 3.1.1 - Ameliorarea accesibilității tuturor localităților din județ pe rețeaua de căi Rutiere lucrări de îmbunătățire a stării de viabilitate prin consolidarea și modernizarea tuturor traseelor de drumuri județene ș i comunale, prioritate acordându-se tronsoanelor necorespunzătoare, cât și celor cu racord la drumurile naționale, îmbunătățirea calității drumurilor locale pentru creșterea siguranței traficului, fluidizării acestuia și eliminarea actualelor neajunsuri de transport, reabilitarea și extinderea rețelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, mai ales cele care fac legătura cu obiectivele turistice. M 3.1.2 - Ameliorarea accesibilității pe căile ferate a principalelor localități din județ
D 3.2. – Amenajarea bazinelor hidrografice, îmbunătățirea alimentării cu apă și evacuării apelor uzate și deșeurilor solide;
M 3.2.1- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane din județ prin: - retehnologizarea, extinderea stațiilor de epurarea în municipii, orașe, comune; - realizarea, extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare a apelor uzate în localitățile
județului, urbane și rurale; - identificarea potențialilor poluatori ai apelor din județ; - urmărirea modului de conformare la reglementările legate de Protecția mediului acvatic,
prevăzute în normativele în vigoare, a agenților economici, care prin natura activităților, a capacităților și a compoziției apelor uzate rezultate pot afecta resursele de apă;
143
- identificarea arealelor cu ape subterane freatice poluate sau susceptibile la poluarea cu nitrații utilizați în activitățile agricole;
- gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor se poluare a apelor subterane cu ape uzate provenite din activitate, precum și utilizarea îngrășămintelor naturale și chimice printr-un management ecologic;
- aplicarea măsurilor specifice pentru eliminarea posibilităților de scurgere pe sol sau în cursurile de apă a pesticidelor și a altor substanțe toxice,
M 3.2.2 - Măsuri de asigurare a resurselor de apă pentru consum. - Asigurarea debitului necesar la sursele de alimentare cu apă prin acumulări, aducțiuni și
derivații. - Suplimentarea debitelor necesare pentru consum
M 3.2.3 - Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii hidro-edilitare pe baza prevederilor legale: - reabilitarea sistemelor de apă potabilă existente în localitățile urbane și rurale în vederea
respectării normelor cantitative de gestiune a apei; - reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în prezent în toate stațiile existente; - reducerea consumului de apă potabilă prin contorizarea acestuia la toți utilizatorii din
județ; - aplicarea măsurilor financiare stimulative prin introducerea unor tarife diferențiate în
funcție de nivelul consumului de apă; - realizarea sistemelor de alimentare cu apă în cele 30 de comune care nu beneficiază de
acest sistem; - realizarea sistemului de canalizare și epurare al apelor uzate în comunele care au
alimentare cu apă în sistem centralizat, la nivelul județului sunt 46 de astfel de comune. - asigurarea, pe termen mediu, a sistemului de canalizare și epurare a apelor uzate
orășenești pentru aglomerările cu peste 2.000 de locuitori echivalenți; - extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare în orașele și comunele în care aceste a
există; - modernizarea și completarea procesului de epurare al apelor uzate în stațiile de epurare
existente;
M 3.2.4 - Închiderea depozitelor urbane pentru deșeuri menajere și de deșeuri industriale. M 3.2.5 - Amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor colectate selectiv provenite de la populație și agenți economici: M 3.2.6 - Înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale M 3.2.7 - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor provenite de la populație și agenți economici atât în mediul urban cât și rural;
D 3.3. – Crearea unor rețele de transport și distribuție a energiei electrice și de telecomunicații care să satisfacă cerințele actuale și de viitor;
M 3.3.1 – Asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din județ printr -o rețea de distribuție modernă și fiabilă. În județul Harghita sunt 9 localități total neelectrificate în județ sunt 84 unități administrative rurale și 6 urbane parțial electrificate M 3.3.2 - Crearea unei rețele de telecomunicații moderne, care să satisfacă necesitățile de
144
perspectivă ale schimbului de informații. D 3.4. – Îmbunătățirea alimentării cu gaze naturale și energie termică a tuturor utilizatorilor din județ;
M 3.4.1 - Îmbunătățirea alimentării localităților cu gaze naturale; racordarea unui număr cât mai mare de consumatori la rețelele de distribuție existente.
O4 – O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene, ce asigură utilizarea superioară a resurselor și Protecția mediului natural
D 4.1 - Consolidarea structurilor de activități din sectorul primar – agricultură, piscicultură, silvicultură, industrie extractivă – utilizarea și amenajarea terenurilor adecvate acestor folosințe
M 4.1.1 – Restructurarea diviziunii teritoriale (structura de proprietate) a suprafeței agricole în raport cu limitele minime de suprafață impuse de politica PAC pentru fiecare tip de cultură agricolă. M 4.1.2 – Execuția de lucrări ameliorative pentru îmbunătățirea potențialului natural al solurilor în raport cu zonarea potențialului agricol. Lucrările ameliorative se vor orienta după zonarea potențialului agricol cu bonitare; M 4.1.3 – Încurajarea activităților zootehnice în localitățile ca re dețin importante suprafețe de pășuni și fânețe. M 4.1.4 – Organizarea unor exploatații piscicole în lacurile cu condiții pentru exploatarea piscicolă. Adaptarea exploatațiilor piscicole la normele impuse de politica agricolă comunitară. M 4.1.5 – Reîmpădurirea și extinderea suprafețelor silvice.
- regenerarea și întreținerea suprafețelor silvice în zona de munte unde pădurile vor fi conformate pentru funcțiile de producție, protecție și turism.
- În zona de deal, terenurile aflate în domeniul agricol cu eroziune și alunecări de teren, pentru a căror ameliorare sunt necesare intervenții costisitoare, vor fi cedate domeniului silvic pentru împădurire cu specii de arbori care fixează terenul;
M 4.1.6 – Dezvoltarea accesibilității fondului forestier. - Construirea de drumuri forestiere noi până la o densitate de peste 10m/ha; - Executarea de căi simple de acces în interiorul arboretelor pentru utilaje și mecanisme
ușoare care să nu aducă prejudicii ecosistemului forestier. Realizarea de lucrări de întreținere și modernizare a drumurilor forestiere existente;
D 4.2 - Asigurarea suprafețelor necesare zonelor destinate funcțiilor secundare prin extinderea intravilanelor și/sau reconversia activităților neperformante care ocupă importante resurse funciare.
M 4.2.1 – Crearea și restructurarea zonelor destinate activităților industriale și de construcții existente în mediul urban.
M 4.2.2 – Utilizarea eficientă și extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor.
D 4.3 - Dezvoltarea structurilor de activități ale sectorului terțiar – turism și dotări publice – prin organizarea optimă a zonelor destinate acestor funcțiuni pentru a creste importanța turismului în economia județeană.
M 4.3.1 – Amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcție de specificul cadrului geografic și social.
M 4.3.2 – Crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe traseul viitoarei autostrăzi, care va străbate teritoriul jud. Harghita, care să atenționeze asupra principalelor atracții și disponibilități turistice din județ.
145
O5 – Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în contextul național și internațional
D 5.1 - Amplificarea funcțiilor centrelor cu rol supra teritorial, municipiile Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc.
M 5.1.1 – Promovarea proiectelor de colaborare interjudețeană, prin funcțiile centrelor cu rol regional (municipiile Harghita și Râmnicu Sărat), în zone de interes comun ca fondul agricol, silvic, arii naturale, IMM, zone turistice. M 5.1.2 - Dezvoltarea relațiilor celor două municipii cu orașele din spațiul regional, în scopul creării unor sisteme urbane policentrice. M 5.1.3 - Acțiuni urbanistice menite să îmbunătățească caracterul și eficiența funcțiilor celor două municipii în vederea întăririi rolului regional al acestora.
D 5.2 - Realizarea infrastructurilor majore în concordanță cu traseele coridoarelor de transport: interregionale și interjudețene; naționale și internaționale;
M 5.2.1 - Realizarea relațiilor între centre pe infrastructur ile majore de căi de transport, de nivel național și interregional: M 5.2.2 - Crearea și întreținerea infrastructurilor majore în domeniul gospodăririi apelor și protecției împotriva riscurilor naturale. M 5.2.3 - Modernizarea infrastructurilor majore de transport ale energiei electrice și gazelor naturale, precum și de telecomunicații.
146
4.2 Potențialele efecte semnificative asupra mediului
Metodologia de evaluare utilizată în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Județ ean Harghita
Evaluarea a fost efectuată ținând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut în vedere atât efectele directe cât și cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată s-a ținut cont de durata prognozată a impactului (pe termen scurt, mediu sau lung). Evaluarea contă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv sau negativ) identificată, utilizând următoarea scală:
- + 2: impact pozitiv semnificativ; - + 1: impact pozitiv nesemnificativ; - 0: nici un impact; - 1: impact negativ nesemnificativ; - 2: impact negativ semnificativ;
În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PATJ-ul propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate note de bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de prevenire, reducere sau compensare cât și pentru impactul prognozat după implementarea măsurilor propuse prin plan.
Principalele obiective din PATJ Harghita asupra cărora s-a efectuat în Raportul de Mediu o analiza detaliată sunt:
- Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit, determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale și antropice);
- Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul județean a serviciilor și locurilor de muncă;
- Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;
- O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene, ce asigură utilizarea superioară a resurselor și Protecția mediului natural;
- Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în contextul național și internațional;
147
4.3 Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita
O1. Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit, determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale și antropice);
Factori de mediu Obiective de mediu
relevante Nivel
impact Justificarea încadrării
Aer
Îmbunătățirea calității aerului
+2
Impact major datorită: - modernizarea și adaptarea de
tehnologii nepoluante la toți agenții economici
- reducerea emisiilor de poluanți ca urmare a traficului rutier
Diminuarea emisiilor de GES
Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane +2
Impact pozitiv major datorită: - creării, extinderii și reabilitării
rețelelor de canalizare și amenajare sau modernizare a stațiilor de epurare
- retehnologizări la stațiile de epurare ale agenților economici
- gestionarea ecologică în cadrul fermelor zootehnice a surselor de impurificare a apelor subterane și managementul ecologic pentru utilizarea îngrășămintelor natural și sintetice
Sol Îmbunătățirea calității
solului +2
Impact major datorită - utilizării corecte a îngrășămintelor și
produselor de uz fitosanitar - dezvoltarea sistemului de monitorizare
a calității solului - extinderea serviciilor de salubritate la
nivelul comunităților - închiderii etapizate a tuturor
depozitelor de deș euri existente neconforme și reconstrucția ecologică a terenurilor ocupate de acestea
Sănătatea populației Îmbunătățirea calității
vieții creșterea confortului
+2
Impact major datorită - prevenirea și diminuarea efectelor
inundațiilor - îmbunătățirea regimului de scurgere
a apei pe suprafața versanților - stabilizarea și valorificarea
terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânțare și renaturare
- lucrări de terasament consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare modificarea traseului drumurilor afectate, direcționarea apelor pluvial, gabioane, drenuri, rigole
148
Biodiversitate, patrimoniu cultural
Protejarea și îmbunătățirea
condițiilor și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice împotriva degradării antropice,
fragmentării habitatului și defrișării
+2
Impact pozitiv major datorită: - identificării tuturor bunurilor
patrimoniului natural care necesită un regim special de protecție
- menținerii într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și a speciilor din flora și fauna sălbatică
- asigurării măsurilor special de protecție ocrotire și conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural
- constituirii, organizării și extinderii rețelei de arii natural protejate
Mediul social și economic
Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră
și utilități +1
Efect pozitiv datorită - modernizării și extinderii sistemului
de alimentare cu apă și canalizare
Total 13
O2. Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul județean a serviciilor și locurilor de muncă; Factori de mediu
Obiective de mediu relevante
Nivel impact
Justificarea încadrării
Aer
Îmbunătățirea calității aerului
+1
Impact pozitiv prin: - implementarea unor tipuri de
transport ecologice în zonele de trafic intens
- promovarea sistemelor de transport alternative (drumuri pentru bicicliști)
Diminuarea emisiilor GES
Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane -1
Impact negative prin - Amplificarea dinamicii economice
Sol Îmbunătățirea calității
solului -1
Impact negativ prin: - Amplificarea dinamicii ecologice - Creșterea presiunii antropice asupra
solului
Sănătatea populației
Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului
+1 Impact pozitiv prin
- Amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare
Riscuri naturale
Protecția populației prin diminuarea/eliminarea
efectelor alunecărilor de teren/inundații
0
Nici un efect
Biodiversitate, patrimoniu
cultural
Protejarea și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor
ecosistemelor terestre și acvatice împotriva
degradării antropice, fragmentării habitatului și
defrișării
0
Nici un efect
149
Mediul economic și social
Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră și
utilități
+2
Impact pozitiv major datorită: - promovării specializării și diversificării
funcțiilor cu dinamică economică, în scopul distribuției mai eficiente a resurselor și informațiilor;
- distribuției echilibrate a activităților productive legate de tradiția localității, resursele de materii prime locale și repartiția activităților economice în plan regional zonal, intercomunal în toate localitățile
- creșterea gradului de confort al localităților prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde europene
Conservarea resurselor
Total 2
O3. Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehn ice, în concordanță cu necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;
Factori de mediu Obiective de mediu
relevante Nivel
impact Justificarea încadrării
Aer Îmbunătățirea calității
aerului +1 Impact pozitiv prin:
- crearea unor rețele de transport moderne; Diminuarea emisiilor GES
Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane +2
Impact pozitiv major datorită: - retehnologizării ș i extinderii
sistemului de alimentare cu apă potabilă a sistemului de canalizare ș i epurarea apelor uzate;
Sol Îmbunătățirea calității
solului +1
Impact pozitiv prin: - închiderea depozitelor de deșeuri
menajere și industriale; - amenajarea de depozite
ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor;
- înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale;
Sănătatea populației Îmbunătățirea calității
vieții, creșterea confortului
+2
Impact pozitiv major prin: - extinderea și modernizarea
rețelelor de transport rutier, energie electrică, termică și telecomunicații;
- închiderea depozitelor de deșeuri menajere și industriale;
- amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor;
- înființarea de stații de transfer care
- deservesc depozitele ecologice zonale;
150
Riscuri naturale
Protecția populației prin diminuarea/eliminarea
efectelor alunecărilor de teren/inundații
+1
Impact pozitiv prin: - amenajarea bazinelor
hidrografice;
Biodiversitate, patrimoniu cultural
Protejarea și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor
terestre și acvatice împotriva degradării
antropice, fragmentării habitatului și defrișării
0
Nici un efect
Mediul economic și social
Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră și
utilități +2
Impact pozitiv major datorită: - modernizării reț elelor de
infrastructuri tehnice; - asigurare a resurselor de apă
pentru consum prin acumulări, aducțiuni și derivații;
Conservarea resurselor
Total 9 O4. O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene, ce asigură utilizarea superioară a resurselor și protecția mediului natural;
Factori de mediu Obiective de mediu
relevante Nivel
impact Justificarea încadrării
Aer Îmbunătățirea calității
aerului 0 Nici un efect
Diminuarea emisiilor GES
Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane -1
Impact negativ datorat: - extinderii sectorului primar
agricultură piscicultură, industriei extractive;
Sol Îmbunătățirea calității
solului +2
Impact negativ datorat: - extinderii sectorului primar
agricultură piscicultură, industriei extractive;
- extinderea suprafețelor silvice;
Sănătatea populației Îmbunătățirea calității
vieții, creșterea confortului
0 Nici un efect
Riscuri naturale
Protecția populației prin diminuarea/eliminarea
efectelor alunecărilor de teren/inundații
+2
Impact pozitiv major prin: - în zona de deal, terenurile
aflate în domeniul agricol cu eroziune și alunecări de teren, pentru a căror ameliorare sunt necesare intervenții costisitoare, vor fi cedate domeniului silvic pentru împădurire cu specii de arbori care fixează terenul
- lucrări antierozionale; Biodiversitate, patrimoniu
cultural Protejarea și
îmbunătățirea condițiilor 0
Nici un efect
151
și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice
împotriva degradării antropice, fragmentării habitatului și defrișării
Mediul economic și social
Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră și
utilități
+2
Impact pozitiv major prin: - reconversia activităților
neperformante prin înființarea de activități secundare capabile să creeze noi locuri de muncă;
- crearea unei zone de informare/îndrumare turistică;
- amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcție de specificul cadrului geografic și social;
Conservarea resurselor
total 5
O5. Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în contextul național și internațional;
Factori de mediu Obiective de mediu
relevante Nivel
impact Justificarea încadrării
Aer Îmbunătățirea calității
aerului +1 Impact pozitiv datorat:
- modernizării infrastructurilor majore de transport; Diminuarea emisiilor GES
Apă Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane +1
Impact pozitiv datorat: - amenajării bazinelor
hidrografice a râurilor ….. și ……….
Sol Îmbunătățirea calității
solului 0 Nici un efect
Sănătatea populației Îmbunătățirea calității
vieții, creșterea confortului
0 Nici un efect
Riscuri naturale
Protecția populației prin diminuarea/eliminarea
efectelor alunecărilor de teren/inundații
+1
Impact pozitiv datorat: - amenajării bazinelor
hidrografice a râurilor ………… și …….
Biodiversitate, patrimoniu cultural
Protejarea și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor
terestre și acvatice împotriva degradării
antropice, fragmentării habitatului și defrișării
+1
Impact pozitiv datorat: - promovării proiectelor de
colaborare în zone de arii naturale;
Mediul economic și social
Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră și
utilități +2
Impact pozitiv major prin: - coordonarea proiectelor de
investiție la nivel județean - întărirea rolului regional al
celor două muncii prin acțiuni urbanistice și dezvoltarea infrastructurilor majore;
Conservarea resurselor
152
Total 6 Evaluarea efectului cumulativ al implementării PATJ Harghita s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.
Obiective
principale
stabilite prin PATJ
Îmbunătățirea calității
aerului
Îmbunătățirea calității apelor de suprafață
și subterane
Îmbunătățirea
calității
solului
Îmbunătățirea
calității vieții,
creșterea confortul
ui
Protecția populației prin diminuarea/eli
minarea efectelor
alunecărilor de
teren/inundații
Protejarea și îmbunătățirea condițiilor și
funcțiilor ecosistemelor
terestre și acvatice
împotriva degradării antropice,
fragmentării habitatului și
defrișării
Dezvoltarea sistemului
de infrastructură rutieră și
utilități Total
Diminuarea emisiilor GES
Conservarea resurselor
O1 2 2 2 2 2 2 1 13 O2 1 -1 -1 1 0 0 2 2 O3 2 1 1 2 1 0 2 9 O4 -1 2 2 0 2 0 2 7 O5 1 0 0 0 1 1 2 5
total 3 4 4 5 6 3 9 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita asupra obiectivelor de mediu relevante
Diagramă privind distribuția obiectivelor funcție de valoarea impactului
153
Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PATJ Harghita rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.
Efectul obiectivelor din Planul de Amenajarea teritoriului Județean Harghita pe termen mediu și lung se va concretiza în respectarea țintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislație pe factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentată în figura de mai sus.
4.4 Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PATJ Harghita
Analiza rezultatelor evaluării pune în evidență faptul că implementarea planului de amenajare a teritoriului județean generează un impact preponderent pozitiv. Obiectivele de mediu relevante care au înregistrat și impacturi negative au fost: îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane și îmbunătățirea calității solului.
Din analiza tabelului de mai sus se poate observa că în urma aplicării PATJ doar 8% reprezintă obiective cu impact negative asupra mediului. Analiza globală a impactului generat de implementarea PATJ Harghita permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcție de punctajul obținut. Astfel, se poate concluziona că implementarea PATJ va contribui în principal la limitarea poluării apelor de suprafață și subterane și la îmbună tățirea calității solului. În același obiectivele relevate de mediu cu contribuțiile cele mai reduse la plan sunt: protejarea și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice împotriva degradării antropogene, fragmentării habitatului și defrișării și îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane. Îmbunătățirea acestei versiuni a PATJ se poate face propunând măsuri suplimentare pentru compensarea problemelor identificate în plan.
154
Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății, în context transfrontier.
Nu este cazul
5. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce ș i compensa cât de mult posibil orice efect advers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita
Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ și pentru întărirea respective sustenabilitatea efectelor pozitive.
a. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra factorului de mediu aer.
- Îmbunătățirea calității aerului în județul Harghita, prin modernizarea și adaptarea unor tehnologii nepoluante la toți agenții economici care au emisii de noxe atmosferice;
- Reducerea emisiilor de poluanț i (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier sub valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante și a benzinei fără plumb, reîmpădurirea și extinderea suprafețelor silvice, crearea ș i restructurarea zonelor destinate activităților industriale și de construcț ii existente în mediul urban;
- Crearea de spații verzi în aglomerările urbane cu rolul de a reține pulberile în suspensie și creșterea calității aerului;
155
- Se recomandă formularea măsurii privind reducerea emisiilor de poluanți din surse mobile;
- Considerăm că elemente precum „obligativitatea utilizării benzinei fără plumb” şi/sau montarea unor dispozitive antipoluante depășesc cu mult cadrul Județean. Elementele utile aici sunt reprezentate de măsurile privind fluidizarea traficului (prevăzute în măsurile PATJ), dar şi de restricții de circulație şi crearea culoarelor pentru bicicliști;
- Crearea perdelelor de protecție de-a lungul arterelor majore de transport contribuie nu doar la reducerea poluării fonice, ci şi la reducerea poluării atmosferice şi la absorbția şi retenția gazelor cu efect de sera;
b. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra factorului de mediu apă
- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a apelor subterane în județul Harghita, prin încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate evacuate de diversele unități socio-economice în emisarii naturali și/sau în reț elele de canalizare a localităților;
- completări și modernizări în scopul obținerii unor randamente de funcț ionare superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv stațiile de epurare din localitățile Miercurea Ciuc, Bălan, Odorheiu Secuiesc, Gheorghieni, Toplița, Cristuru Secuiesc, Borsec retehnologizări la stațiile de epurare ale agenț ilor economici: SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc (preluat de SC HARVIZ SĂ Miercurea Ciuc din septembrie 2009), SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhița, SC GO SĂ Gheorgheni, SERVICIUL PUBLIC de ALIMENTARE cu APĂ şi CANALIZARE Toplița, SC AQUASERV SĂ sucursala Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL Borsec, etc.
- crearea, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare ș i amenajarea sau modernizarea de staț ii de epurare (toate aglomerările cu peste 2000 l.e să fie echipate cu stații de epurare)
- eliminarea posibilităților de scurgere pe sol ș i implicit în pânza freatică a reziduurilor lichide, de orice natură, dacă nu au protecție impermeabilizată, execuția de reț ele de canalizare, staț ii de epurare în zona rurală, gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane;
- prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor prin realizarea lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor, dar ș i a celor cu folosințe complexe, care includ ș i atenuarea viiturilor.
- întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor; - realizarea măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundaț iilor: controlul utilizării
albiilor minore ale cursurilor de apă din județ, elaborarea planului de reducere a riscului la inundații și a programelor de măsuri la nivelul bazinelor hidrografice care se suprapun
156
județului Harghita și bazinelor hidrografice vecine care pot afecta teritoriul județului etc.;
- evitarea construcț iilor (de toate tipurile) în zonele potenț ial inundabile, adaptarea dezvoltării județului la condițiile de risc la inundații;
- îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor de suprafață pe versanți prin lucrări de colectare și evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.
c. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea ș i compensarea efectul advers asupra factorului de mediu sol
- Reabilitarea solului degradat de către activitățile antropice. În Planul Local de Acț iune pentru Mediu s-au stabilit direcțiile de acțiune, țintele și măsurile preconizate în scopul reducerii poluării solului datorită utilizării îngrășămintelor și pesticidelor în agricultură și datorită depozitării deșeurilor.
Dintre acestea se menționează următoarele:
- instruirea personalului societăților de comercializare și a utilizatorilor privind reglementările în vigoare asupra gestionării pesticidelor, clasele de toxicitate efectele pe mediu și sănătatea populației ale utilizării neecologice a îngrășămintelor și produselor de uz fitosanitar;
- dezvoltarea sistemului de monitorizare a calității solului; - extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităților; - dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor și cerinț elor actuale ș i
asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport; - închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deș euri existente neconforme, atât din
mediul urban cât și din cel rural și reconstrucț ia ecologică a terenurilor ocupate de acestea dar și a depozitelor ad-hoc;
- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deșeurilor municipale);
- stabilizarea ș i valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânț are cu amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecția antierozională ș i stabilizarea versanților;
- evitarea executării de căi de comunicații (drumuri, căi ferate) pe versanți instabili; - evitarea supraîncărcării versanților cu construcții de orice fel; - lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea
geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate, direcționarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;
- stoparea defrișărilor și excavațiilor la suprafață care, în contact cu cantități mari de apă de ploaie, pot provoca alunecări de teren;
- stoparea excavațiilor ilegale de grohotiș, pietriș, nisip în albiile râurilor, pâraielor;
157
- închiderea depozitelor urbane pentru deșeuri menajere și de deșeuri industriale; - amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor colectate
selectiv provenite de la populație și agenți economici; - înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale; - execuția de lucrări ameliorative pentru îmbunătățirea potențialului natural al solurilor în
raport cu zonarea potențialului agricol; d. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra
factorului de mediu patrimoniu - identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special
de protecție; - menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor ș i a
speciilor din flora și fauna sălbatică; - asigurarea măsurilor speciale de ocrotire ș i conservare în situ a bunurilor
patrimoniului natural; - constituirea, organizarea și extinderea rețelei de arii naturale protejate; - protecția și valorificarea patrimoniului construit din localitățile cu zone istorice ș i
ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice în documentațiile PUG;
- protecția cu prioritate a monumentelor de valoare excepț ională cuprinse în lista anexă a Legii 5 -2000 și în lista MCC-2004, precum ș i propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de patrimoniu;
- cercetarea zonelor ș i construcțiilor valoroase din cadrul fondului construit al localităților în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de interes local;
- selecția și studierea unor ansambluri și construcții cu valoare ambientală sau arhitecturală, care vor putea fi introduse în regim de protecție, pentru conservare ș i valorificare în context local;
- previzionarea modului de intervenție, conservare ș i mai ales valorificare a obiectivelor cu valoare culturală va fi o premiză esențială a modelării ș i dezvoltării fiecărei localități, având ca centre de interes piese de patrimoniu din listele de patrimoniu;
- renovarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban ș i rural în funcție de distribuț ia teritorială, dinamica economică a zonelor ș i de mărimea concentrărilor de populație;
- dezvoltarea unei rețele de obiective culturale, conținând monumente ș i ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării și valorificării în comun a acestora în corelarea cu
158
itinerariile turistice; formarea cadrului organizatoric și a personalului de administrare a rețelelor cultural din județ;
- crearea unui cadru de reglementări și a personalului pentru managementul rețelelor culturale este o activitate care trebuie să însoț ească proiectele de restaurare, conservare și valorificare a patrimoniului construi;
- reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acț iuni de refacere, modernizare, reparații, în raport cu morfologia peisajelor locale;
- promovarea dezvoltării și protecț iei peisajelor rurale valoroase, pornind de la tipologia morfologică, în relație cu protecția ș i cu valorificarea patrimoniului construit. Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentelor cu deficienț e majore sau într-o stare avansată de degradare;
- reconversia funcțională a unor monumente în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic;
- intervențiile prioritare asupra monumentelor aflate în stare de colaps sau cu deficiențe în sistemul constructiv sunt cele mai urgente acț iuni în direcț ia de dezvoltare privitoare la patrimoniul construit;
- lucrările necesare reabilitării ș i conservării monumentelor propuse în această categorie vizează în majoritate refacerea structurii constructive și protecția faț ă de factorii distructivi, naturali și antropici;
e. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra factorului de mediu antropic - determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilităț ii spre centrele intercomunale
(măsurarea și prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee; - modernizarea tronsoanelor de căi de comunicații între localităț ile de același rang cu
relații de complementaritate; - implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens ș i
pentru adaptarea mobilității la solicitările din localitățile polarizate; - ameliorarea accesibilității tuturor localităților din județ pe rețeaua de căi rutiere; - ameliorarea accesibilității pe căile ferate a principalelor localități din județ; - asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din județ printr-
o rețea de distribuție modernă și fiabilă; - îmbunătățirea alimentării localităților cu gaze naturale; racordarea unui număr cât
mai mare de consumatori la rețelele de distribuție existente; - organizarea unor exploataț ii piscicole în lacurile cu condiț ii pentru exploatarea
piscicolă. Adaptarea exploataț iilor piscicole la normele impuse de politica agricolă comunitară;
159
- crearea unei zone de informare/îndrumare turistică, care să atenț ioneze asupra principalelor atracții și disponibilități turistice din județ;
- încurajarea activităților zootehnice în localitățile care dețin importante suprafețe de pășuni și fânețe;
- utilizarea eficientă și extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor; - amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcț ie de specificul cadrului geografic
și social.
f. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul adver s asupra factorului biodiversitate
Pentru a nu rămâne un concept inoperabil se recomanda includerea unei precizări referitoare la „conservarea biodiversității”. Conservarea nu reprezintă menținerea elementelor naturale în perimetrele existente, ci menținerea regimului lor natural din punct de vedere structural (componente naturale) şi funcțional (fără intervenție umana). Este valabil şi pentru conceptul de „conservare a diversității biologice”. Nu se conservă diversitatea actuală, ci se asigură dinamica naturală a acestui parametru prin eliminarea/diminuarea activităților antropice cu impact;
• Ar fi de asemenea utilă introducerea unor precizări privind conceptul de „utilizare durabilă a bunurilor din patrimoniul natural”.
6.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese și o descriere
a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăți întâmpinate în prelucrarea informațiilor cerute
Elaborarea PATJ Harghita a reprezentat un proces de durata, având în vedere participarea tuturor instituț iilor implicate. În formularea obiectivelor/direcț iilor de dezvoltare și măsurilor propuse s-a ținut cont de:
- tendințele de dezvoltare manifestate în ultimii ani; - opțiunile și limitările privind potențialul de dezvoltare al județului - decalajul dintre situaț ia existentă la nivelul județului ș i cea care se dorește a fi
implementată; - nevoile și opțiunile populației județului; - Cerințele planurilor și programelor județene/regionale/naționale.
Metodologia de elaborare a PATJ a presupus formularea obiectivelor și ulterior a direcțiilor de dezvoltare și a mă surilor în urma realizării unei analize a punctelor tari ș i slabe la nivelul județului.
160
PATJ nu poate prezenta alternative zonale, ș i nu prezintă alternative privitoare la măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea măsurilor s-a făcut în principal pentru a răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, menț inându-se un nivel redus de detaliere care să permită o oarecare flexibilitate în definirea ulterioară a soluț iilor de implementare.
Singura alternativă descrisă ș i detaliată este alternativa privind „Evoluția factorilor de mediu în situația neimplementării măsurilor din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita”
6.1 Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita
HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri ș i programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului și luării măsurilor de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permit măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acești indicatori trebuie să fie astfel stabiliț i încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.
161
1 Îmbunătățirea calității aerului Poluanți atmosferici:
pulberi, GES, miros etc. Anual
Ord. 462/1993 privind aprobarea condițiilor de protecție a
atmosferei și Normele metodologice privind determinarea
emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare
Consiliul Județean Harghita (pe baza informațiilor obținute de
la APM Harghita)
2 Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane
Parametri de calitate a apelor uzate evacuate Parametri de calitate ai
apei potabile
semestrial/după caz
HG 352/2005 pentru apa epurată evacuată
în receptori naturali – NTPA 001/2002. HG nr. 974/2004 pentru
aprobarea Normelor de supraveghere, inspecție sanitară
și monitorizare a calității apei potabile
Consiliul Județean Harghita
3 Îmbunătățirea calității solului Suprafețe de teren reabilitate anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean
4 Îmbunătățirea calității vieții, creșterea
confortului
Cazuri de îmbolnăviri datorate poluării
factorilor de mediu anual -
Consiliul Județean Harghita DSP Harghita
5 Protecția populației prin
diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundații
Suprafață teren stabilizat; anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean Harghita
6
Protecția și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice
împotriva degradării antropice, fragmentării habitatului și defrișării
Suprafețe de teren împădurite anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean Harghita
Romsilva
7 Dezvoltarea sistemului de infrastructură
rutieră și utilități – conservarea resurselor
Suprafețe modernizate/construite
/reabilitate anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean Harghita
162
Efectele potențiale semnificative asupra mediului și măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa efectele adverse
În cadrul acestui capitol sunt propuse măsurile care după caz trebuiesc incluse în PATJ care ar putea genera efecte asupra mediului precum și măsurile de reducere a acestora conform normativului de conținut al raportului de Mediu (Anexa 2 la HG 1076/2004).
Prin stabilirea acestora ne permite o înțelegere mai ușoară a raporturilor dintre efecte și măsurile de contracarare a acestora
7.Bilanțul utilizării terenului
Implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean presupune modificări în structura teritoriului. Ele constau în principal în creșterea suprafețelo r construibile (respective a intravilanului) în dauna altor categorii de terenuri în special cel agricol.
Mărimea intravilanului este o necesitate determinată de presiunea demografică și cea economic care induce implicit creșterea nivelului de trai. Presiu nea demografică constă în principal în creșterea gradului de confort a populației și mai puțin în creșterea numărului de locuitori care, conform prognozelor statistice expuse în PATJ Harghita va avea o tendință ușor descrescătoare. Tendința este deci una de reducere a densităț ii demografice, acest lucru constituie o cerință obiectivă iar implementarea Planului are rolul de a te duce impactul asupra mediului, inclusive prin măsuri de zonificare a terenului.
Concret creșterea intravilanului se va face mai mult în dauna ponderii terenurilor agricole și mai puțin prin reducerea suprafețelor forestiere. În același timp planul propune o creștere ușoară a terenurilor forestiere și a apelor de suprafață, ca o compensați e la creș terea suprafețelor construite.
Suprafețele nou introduse în intravilan sunt destinate următoarelor func țiuni:
- Terenuri pentru construcția de locuințe și spații complementare destinate locuirii - Terenuri pentru activități economice (agricole sau industriale) - Terenuri destinate extinderii funcțiunii turistice, sport, agreement, obiective cultural - Terenuri destinate ridicării nivelului tehnico-edilitar
În concluzie propunerea de zonificare a terenului răspunde cerinței de protejare a cadrului natural având în vedere valoarea superioară a fondului forestier față de fondul agrico l, din punct de vedere al protecției mediului
163
7.1 Zonarea utilizării terenului pe folosințe optime
7.1.1 Zone rezidențiale – măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe folosință optimă a zonelor rezidențiale sunt:
- Delimitarea zonelor rezidențiale (ZR) în care circulația autoturismelor este permisă doar cu 30 km/h
- Reglementări locale pentru asigurarea de facilități aferente ZR – platforme gospodărești, spații verzi, zone de joacă, parcări, spații de cult, centre de interes cu spații comunitare, servicii, piață agroalimentară, spații de socializare, locuri de destinație și sport
- Programe și proiecte pentru construirea de săli de sport, piscine, fântâni etc. - Realizarea de parcări 1loc/unitate de locuit - Realizarea de facilități fiscal pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit
multietajate - Realizarea de densități rezonabile - Distribuția spațiilor în zonele rezidențiale: circulație cca. 20%, spații verzi cca 7%,
facilități sociale și culturale cca 5%, educație cca 5% pe locuitor, sport cca 1 mp/locuitor
- Piste de biciclete și zone pietonale
Astfel ținându -se cont de propunerile de mai sus planurile de urbanism și cu planurile de amenajare a teritoriului județului sunt în concordanță cu legislația de mediu la nivel comunitar și național.
7.1.2 Zonele industriale:
Măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe folosință optimă a zonelor industrial la nivelul județului Harghita se referă la promovarea și susținerea clusterelor economice (așa cum se stipulează și în strategia de dezvoltare economic a județului orientat spre atragerea de fonduri comunitare):
Analiza competitivă la nivel de firme a economiei aglomerărilor urbane, pe sectoare identificate în strategia mai sus amintită cât și î n studiile efectuate prin proiectul SEE – FIDIBE care-și propune realizarea de parcuri industriale, agroindustriale și in ovative, cu scopul confirmării prezenței unor clustere economice emergente și potențiale conform metodologiei COPM (cluster inițiative Project model). Astfel sectoarele care se pretează cel mai bine la organizarea de clustere sunt:
Industrie de fabricație și confecții metalice (OEM - în zona Odorheiu Secuiesc)
164
Exploatarea și Prelucrarea lemnului Intermedieri financiare și activități auxiliare Servicii profesionale Energii regenerabile Turism Recuperarea deșeurilor Fabricarea de produse manufacturiere
Astfel activitatea de susținere a formării de clustere, prin natura ei și prin faptul că majoritatea companiilor participante vor fi OMM - uri susține cel puțin trei priorități importante: susținerea activității IMM-urilor și promovarea utilizării tehnologiilor IT dar și eficientizarea activităților pe ramuri de activitate ceea ce presupune scăderea presiunii factorilor de producție asupra mediului natural. Experiența comunitară ne arată că funcționarea clusterelor duce și la recuperarea deșeurilor provenite în cadrul producției și reutilizarea acestora.
7.1.3 Zone forestiere
Planul prevede creșterea suprafețelor forestiere sau cu vegetație fore stieră, pe raza județului Harghita. Planul de amenajare a teritoriului județean se corelează cu planurile de gestiune a fondului forestier administrate de Direcțiile Silvice și composesorate.
7.1.4 Zone Agricole
În plan trebuie să-și facă șoc propunerea de reducere a suprafețelor agricole în detrimentul zonelor forestiere și mai ales a extinderii intravilanului.
În urma reducerii suprafețelor agricole se propune o exploatare intensivă a fondului existent prin instituirea unor zone rurale agricole mai ales în depresiuni. Suprafețele respective trebuiesc irigate, fertilizate corespunzător pentru producția cartofului dar și altor specii de plante agricole.
Prin formarea de clustere agricole modernizarea și exploatarea rațională a terenurilor agricole scad în bună măsura cantitatea de pesticide și îngrășăminte chimice la ha.
7.1.5 Spații verzi zone de agreement
Măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe folosință optimă a zonelor cu spații verzi și zone de agreement la nivelul județului Harghita se referă la extinderea suprafețelor și amenajarea celor existente.
165
Astfel în urma analizei direcțiilor strategice de dezvoltare ale Consiliului Județean Harghita pentru acest punct se urmărește:
- Reamenajarea elementelor natural valoroase - Inventarierea spațiilor verzi și a elementelor valoroase existente - Clasificarea situației juridice a spațiilor verzi existente și propuse - Întocmirea cadastrului verde - Crearea de facilități financiare pentru cei care vor realiza spații verzi și terenuri de
joacă
7.1.6 Reabilitarea urbană
Măsurile propuse în PATJ în scopul refacerii și reabilitării urbane se corelează cu propunerile privind clasarea, protecția și integrarea valorilor urbanistice și arhitecturale ale județului Harghita.
PATJ conține lista cu obiectivele protejate inclusive propuneri de clasare sau declasare a unor monumente. Prin PPUG și PAT - uri zonale sunt definite cartografic zonele protejate sau zonele de protecție ale monumentelor clasate.
7.2 Efecte şi măsuri 7.2.1 Efecte potențiale ale calității aerului
PATJ propune măsuri ș i acțiuni î n vederea controlului poluării aerului la nivelul județului Harghita care pot fi grupate pe următoarele categorii:
- Măsuri tehnice la nivelul agenților economici cu efecte directe asupra reducerii emisarilor:
Utilizarea proceselor tehnologice puțin poluante Introducerea de sisteme de purificare a emisiilor de gaze Evacuarea gazelor în condiții ca să-I permit dispersia și difuzia Măsuri tehnice de reducere a emisiilor difuze și fugitive Folosirea de sisteme de combustie cu randamente mari Utilizarea unor combustibili mai puțin poluanți (preferabil combustibili
gazoși sau lichizi cu conținut scăzut de sulf) Folosirea unor motoare cu ardere internă cât mai puțin poluante și
reglarea cât mai corectă a acestora pentru reducerea poluanților emiși - Măsuri de amenajare a teritoriului cu efecte indirect asupra calită ții aerului
166
Realizarea de spații verzi în jurul întreprinderilor industrial care poluează atmosfera, a căror dimensiune se stabilește în funcție de concentrație poluanților în aer
Amplasarea într-o zonă central a unui punct de prelevare și electronic a nivelului de poluare datorat transportului
Realizarea de perdele forestiere în jurul depozitelor de deșeuri, a haldelor de steril
Realizarea de piste de bicicliști Realizarea de delimitări ale zonelor rezidențiale în care traficul de tranzit
este interzis Realizarea de aliniamente stradale cu arbori pentru străzile nou create Eliminarea traficului greu din localități
Măsurile din prima categorie nu pot fi impuse direct prin Planul de Amenajare a teritoriului, ele fiind gestionate în principal de autoritățile de mediu; autoritățile publice locale pot să sprijine aceste activități prin organiz area de programe și proiecte co mune. În același timp efec tele implementării planului depind și de respectarea și realizarea măsurilor respective.
În schimb măsurile din cea de-a doua categorie fac parte integrantă din PATJ și au ca e fect o diminuare a impactului poluării asupra sănătății populației, poluare transmisă prin vectorul aer.
Dacă stabilim în cadru mai concret obiectivele de reducere a poluării aerului, corelate cu prevederile PATJ pentru județul Harghita intervențiile mai trebuiesc focusate și asupra:
- Reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile în industria de exploatare a materialelor de construcții în exploatații miniere la suprafață
- Reducerea emisiilor de pulberi sedimentabile din industria siderurgică - Introducerea unor sisteme de monitorizare a emisiilor atât în industria extractivă și
siderurgică - Reducerea emisiilor de pulberi în industria termoenergetică - Reducerea emisiilor rezultate din deșeuri Bio-degradabile din haldele menajere - Diminuarea emisiilor din haldele inactive - Împiedicarea fenomenului de deflație în industria extractivă sau de preparare a SMU - Reducerea emisiilor de pulberi de la instalațiile de măcinare și concasare a SMU
precum și stațiile de aeraj - Reducerea emisiilor de GES - Implementarea Directivei privind incinerarea deșeurilor - Extinderea și îmbunătățirea sistemului actual de monitorizare a aerului ambiental - Furnizarea informațiilor necesare procesului decizional privind calitatea aerului
167
- Crearea unui sistem stimulativ pentru agenții economici poluatori prin sprijinirea acestora în vederea accesării de fonduri comunitare în vederea scăderii emisarilor din aer.
7.2.2 Efecte potențiale asupra calității apei
Impactul implementării PATJ asupra apelor de suprafață și subterane se manifestă pe două căi:
Măsuri de protecție și amenajare a corpurilor de apă de suprafață
- Implicarea administrațiilor publice locale în vederea igienizării și protejării cursurilor de apă și a albiilor
- Decolmatarea și recalibrarea cursurilor de apă neamenajate - Realizarea de diguri - Elaborarea unui regulament de exploatare a balastierelor de pe râurile din județul
Harghita - Întreținerea canalelor de desecări și de irigații - Monitorizarea calității apelor de suprafață - Extinderea canalizării în zonele urbane și periurbane - Obligativitatea ca, în toate extinderile de zone rezidențiale, im obile să fie racordate
la canalizare centralizată - Canalizarea apelor pluvial din extinderile rezidențiale în bazine de retenție – ochiuri
de apă special amenajate.
Aceste măsuri trebuiesc corelate cu măsurile planurile și programele de gospodărire a apelor și de apărare împotriva inundațiilor implementate la nivelul AN Apele R omâne pentru toate bazinele hidrografice din județul Harghita
7.2.3 Măsuri de reducere a emisiilor de poluanți în emisari naturali - Reducerea gradului de încărcare cu suspensii solide a apelor reziduale evacuate la
cca. 50mg/l - Reducerea deversărilor de ape acide și cu un conținut ridicat de ioni de metale grele
(de ex fosta exploatare minieră Bălan) - Reducerea conținutului de hidrocarburi din apele reziduale deversate în emisari la
cca. 5 mg/l - Implementarea tehnologiilor modern care reclamă consum redus de apă industrial - Diminuarea cu cel puțin 10% a numărului de surse mici de poluare
168
- Sporirea cantităților de ape reziduale industrial trat ate din stațiile de epurare orășenești cu cca. 5%/an
- Epurarea corespunzătoare a apelor menajere în conformitate cu legisla ția în vigoare - Extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare existente - Identificarea și protejarea tuturor surselor de alimentare cu apă potabilă - Reducerea consumului de apă prin diminuarea pierderilor din sistemele de
alimentare - Controlul individual al surselor de apă (suprafață și subterane) - Asigurarea securității rezervelor de apă potabilă pentru populație - Reducerea gradului de poluare a apelor de suprafață și a celor din pânza acviferă
datorită agriculturii - Refacerea sistemelor acvifere
Canalizare și stații de epurare orășenești - pentru canalizarea apelor uzate și menajere precum și epurarea lor se propun următoarele măsuri
- Reabilitarea rețelelor de canalizare a județului Harghita - Extinderea rețelelor de canalizare - După cum se specifică în PATJ prin introducerea în intravilan a unei mari suprafețe
de teren, coeficienții de scurgere vor crește foarte mult și implicit vor crește și debitele de ape meteorice care trebuiesc canalizate. În acest sens trebuiesc studiate și variantele canalizării separate a apelor meteorice colectate din aglomerațiile urbane în special prin dirijarea la un emisar natural după retenția suspensiilor pe o cale mai scurtă evitându-se tranzitarea zonelor urbane cu debite foarte mari de ape meteorice. La intrare în stațiile de retenție se va amenaja și un bazin preaplin.
Măsurile se corelează cu programele de modernizare a stațiilor de epurare și reabilitare –extindere a rețel elor de canalizare, aflate în curs de implementare la nivelul operatorilor de servicii apă-canal din județul Harghita.
7.2.4 Impactul managementului de deșeuri
Măsurile propuse în planul de amenajare teritorială a județului sunt pe deplin corelate cu planul județean de gestionare a deșeurilor. Ca urmare, obiectivele concrete sunt:
- Inițierea de activități specific pentru minimalizarea cantității de deș euri la producători și alți generator de deșeuri
- Extinderea sistemului de colectare a deșeurilor în mediul urban - Extinderea sistemului de colectare a deșeurilor în mediul rural
169
- Reabilitarea și modernizarea sistemelor existente de colectare și transport a deșeurilor
- Constituirea stațiilor de transfer conform planului de gestiune a deșeurilor - Creșterea coeficientului de colectare selectivă pentru mediul urban și rural a
deșeurilor - Separarea deșeurilor biodegradabile din deșeuri municipal colectate - Realizarea stațiilor de compost în vederea valorificării deșeurilor biodegradabile - Reducerea cantității deșeurilor biodegradabile depozitate - Construirea unor stații de tratare Bio-mecanică, incinerare și compostare avansată,
dacă acest lucru se impune prin studii de specialitate și obținerea de energie - Valorificarea material sau energetic a potenț ialului de ambalaje din deșeuri
municipal - Recuperarea materialelor reutilizabile - Utilizarea nămolului stațiilor de epurare în agricultură ca fer tilizant agricol cu
respectarea prevederilor prevăzute de OM 344/708/2005Crearea de culturi energetice (salcie energetică) în vederea fito-extracției metalelor grele din nămolul stațiilor de epurare înainte de utilizarea acestora în agricultură
- Utilizarea nămolurilor pentru reabilitarea terenurilor degradate - Promovarea coincinerării nămolurilor contaminate de la stațiile de epurare în cazul
în care nu se pot executa metode mai ecologice (ex fitoremedierea) - Colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice prin organizarea unor
centre de colectare ala nivel local - Stabilirea planurilor de eliminare a echipamentelor cu PCB - Închiderea etapizată și ecologizarea depozitelor urbane neconforme existente - Sistarea depozitării în locații neautorizate în mediul rural sau și urban
Prin introducerea tuturor acestor prevederi în planul de amenajare a teritoriului județului Harghita va determina scăderea impactului acestora asupra stării mediului și populației.
Efecte asupra nivelului poluării fonice
Poluarea fonică pe teritoriul analizat este cauzată de două surse importante
- Surse industriale
Problema încadrării nivelelor de zgomot în limitele admise se pun zonele sensibile reprezentate în primul rând de zonele rezidențiale. Sursele mari generatoare de zgomot sunt amplasate în principal pe platforme industriale separate de aceste zone rezidențiale.
170
Controlul poluării fonice este realizat de autoritățile de mediu prin programe de conformare impuse.
O altă sursă de zgomot poate fi dată de industria extractivă a materialelor de construcție. Se constată în ultima perioadă că s-au deschis exploatații miniere î n cariera foarte aproape de localități.
Prin Planul de Amenajare teritorială trebuie prevăzute delimitări clare între zonele industriale și cele cu alte funcțiuni, care constituie premiza pentru reducerea impactului asupra receptorilor sensibili.
- Transportul – rutier și feroviar
Traficul rutier în primul rând dar și cel feroviar constituie cele mai importante surse de poluare fonică în intravilanul localităților
Măsurile și acțiunile propuse în scopul reducerii impactului poluării sonore asupra populației trebuie să fie:
• Reducerea impactului produs de trafic prin realizarea căilor de rulare care ocolesc localitățile și prin impunerea restricțiilor de viteză
• Interzicerea claxonării în unele centre populate, remedierea defecț iunilor ivite în cazul mijloacelor de transport în comun și al celor de mărfuri: autobuze, camioane grele, tractoare
• Întreținerea rețelei stradale
Dat fiind faptul că transportul rutier și feroviar constituie o sursă majoră de poluare sonoră, se impune implementarea de management al traficului prin:
• Respectarea distanțelor de interdicție de construire și protecție pentru căi ferate de la 20 – 100 m.
• Plantarea perdelelor forestiere
Măsurile de reducere a poluării fonice se regăsesc în Planurile de Urbanism și Amenajare a Teritoriului.
7.2.5 Efecte asupra patrimoniului natural
În scopul protejării și conservării patrimoniului natural la nivelul județului Harghita – planul de Amenajare a Teritoriului propune următoarele măsuri:
171
- Corelarea programelor de gestionare economic și de amenajare a teritoriului cu planurile de Management ale ariilor protejate (acolo unde există) în scopul conservării și recuperării echilibrului natural
- Delimitarea zonelor protejate - Construirea unei bănci de date centralizate referitoare la zonele rezervate în vederea
introducerii de date de referință a acestora - Intensificarea programelor de educație ecologică a locuitorilor prin realizarea de
emisiuni, rubrici mass media, includerea și susținerea educației ecologice în scoli. - Organizarea de acț iuni concrete de protejare și refacere a patrimoniului natural și
includerea organizațiilor non profit - Identificarea și găsirea administratorilor care să poată elabora proiecte de restaurare
pentru obținerea de fonduri europene - Elaborarea de proiecte de revitalizare a zonelor istorice - Elaborarea de proiecte de reabilitarea a monumentelor istorice - Elaborarea de proiecte de restaurare a patrimoniului tehnico-industrial - Elaborarea unei strategii de introducere a acestui patrimoniu în circuitul turistic
European, euroregional, național și regional - Elaborarea unor regulamente locale prin PUG - urile de generația a III-a, prin care să
se încurajeze revitalizarea patrimoniului valoros existent - Elaborarea de expertize tehnice (structuri de rezistență) - Elaborarea unor facilități fiscale locale sau județene - Actualizarea periodic a listei monumentelor din patrimonial na țional - Încurajarea de pregătire profesională pentru restauratori (meserii specializate)
8. Rezumat netehnic
În România, reglementările privind amenajarea teritoriului și urbanismului sunt stabilite de legea nr. 350/2001, modificată în 2004 și 2006. Conform ace stei legi, amenajarea teritoriului trebuie să se desfășoare pe baza principiului autonomi ei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenței, descentralizării serviciilor pu blice, participării populației î n procesul de luare a deciziei precum și al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generației prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generațiilor viitoare la existență și dezvoltare proprie.
Prezentul raport de mediu s-a elaborate pentru lucrarea Planul de Amenajare a teritoriului județean – PATJ Harghita.
Acesta este un document director și repre zintă expresia spațială a programului de dezvoltare socio-economică a județului Harghita
172
Acest plan are un rol coordonator, de armonizare a dezvoltării teritoriilor unităților administrative component cu următoarele obiective:
- Creșterea gradului de atractivitate a județului prin dezvoltarea infrastructurii și consolidarea relațiilor de cooperare teritorială
- Dezvoltarea diversificarea activităț ilor economice din județ prin no vare și atragere de investiții s trategice și dezvoltarea mediului de afaceri, în con dițiile respectării normelor comunitare privind factorii de mediu
- Creșterea gradului de ocupare din regiune, asigurarea de oportunități egale pentru toate categoriile sociale și îmbunătățirea nivelului de trai a populației
- Diminuarea disparităților interregionale prin dezvoltarea urbană policentrică și sprijinirea zonelor rurale
- Îmbunătățirea și conservarea calității factorilor de mediu în vederea asigurării dezvoltării durabile și promovării turismului la nivel regional
Baza legală a Raportului de Mediu o constituie Directiva SEA 2001/42/EC transpusă în legislația Românească prin HG 1076/2004.
9.Evaluarea din punct de vedere al protecției mediului a prevederilor PATJ Harghita
Evaluarea de mediu a pornit de la cunoașterea situației actuale a stării mediulu i din teritoriul analizat, calitatea factorilor de mediu pe baza rezultatelor activității de monitorizate desfășurate de autoritatea locală de mediu dar ș i de alte entități cu sarcini î n domeniul gestionării resurselor natural.
De asemenea sunt prezentate sursele de poluare identificate în teritoriul analizat precum și zonele sensibile care necesită măsuri suplimentare de protec ție. Pe baza datelor existente, a evoluției în ultimii ani s -au făcut estimări privind tendințele de evoluție în situația neimplementării planului propus. Se evidențiază acolo unde este cazul, legăturile între măsurile propuse și programele sau planurile de management sectoriale. Din prezentarea stării actuale a mediului a rezultat ca neconformități în județul Harghita sunt aproape în toate domeniile iar prin implementarea PATJ doar 8% reprezintă un impact negative asupra mediului. Pentru implementarea planului, raportul de mediu propune un program de monitorizare a efectelor asupra mediului.
173
Pe lângă datele obținute din sistemele de monitorizare prezentate în prezentul raport de mediu Consiliul Județean Harghita are obligația monitorizării modului de implementare a PATJ și respectării prevederilor acestora. Prezentul raport de mediu cuprinde inserat în text și o serie de cartograme ale teritoriului analizat, cu evidențierea principalelor elemente privind factorii de mediu.
Ca o concluzie generală a Raportului de Mediu, măsurile propuse în cadrul PATJ, conduc în raport de 92% la efecte pozitive asupra calității mediului și a stării de c alitate și confort a populației. Nu au fost identificate măsuri cu efecte adverse directe sau indirect care să necesite corecții majore în PATJ – în schimb propunem introducerea unor măsuri adiacente propuse în prezentul Raport de Mediu în vederea eficientizării și sustenabilității pe termen lung a protecției mediului. Prezentul raport va putea fi îmbunătățit cu elemente noi rezultate din dezbaterea publică!
![16850995 strategii-de-amenajare-a-teritoriului-in-ue[1]](https://img.pdfslide.net/doc/110x75/556142b3d8b42a263b8b57a6/16850995-strategii-de-amenajare-a-teritoriului-in-ue1.jpg)
