Upload
others
View
25
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
UNITATEA CONSOLIDATĂ PENTRU IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA PROIECTELOR ÎN DOMENIULAGRICULTURII,
FINANŢATE DE BANCA MONDIALĂ (UCIMPA BM)
RAPORT
PRIVIND PROGRESUL PROIECTELOR
IMPLEMENTATE DE UCIMPALA 31 MARTIE 2008
Elaborat de managementul UCIMPA
Chişinău – 2008
- 2 -
ACRONIME ŞI ABREVIERI
ACSA Agenţia Naţională de Dezoltare Rurală
AD Agenţie de Dezvoltare
ARFC Agenţia pentru Relaţii Funciare şi Cadastru
ASDI Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională
BM Banca Mondială
CSI Comunitatea Statelor Independente
EIM Evaluarea impactului asupra mediului
FAO Organizaţia Produse Alimentare şi Agricultură a NaţiunilorUnite
FOC Filiala Oficiului cadastral
GIS Sistem geografic informaţional
GRM Guvernul Republicii Moldova
IFP Instituţie Financiară Participantă la Proiect
LE Liderul echipei
MAIA Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
MP Manager proiect
MSL Metoda Structurii Logice
OCT Oficiu Cadastral Teritorial
ONG Organizaţii non-guvernamentale
PSPP Proiectul Susţinerii Privatizării Pământului (finanţat de USAID)
RISP II Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale II
UCIPA Unitatea Consolidată pentru Implementarea Proiectelor îndomeniul Agriculturii
USAID Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională
SUMAR
PROIECTUL INVESTIŢII ŞI SERVICII RURALE ................................................................... 5
OBIECTIVELE PROIECTULUI ......................................................................................... 5
COMPONENTELEPROIECTULUI .................................................................................... 5
PROGRESUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI LA 31 DECEMBRIE 2007 ..................... 7
COMPONENTA EXTENSIUNE RURALĂ ......................................................................... 7REŢEAUA PRESTATORILOR DE SERVICII ACSA ............................................................. 7
PROGRAMUL DE ŞCOLARIZARE ........................................................................................ 7
SERVICII PRESTATE ŞI BENEFICIARI .............................................................................. 11
MONITORIZARE ŞI EVALUARE ........................................................................................ 11
CONTRACTE SPECIALE ..................................................................................................... 13
ELABORAREA ŞI EDITAREA MATERIALELOR INFORMATIVE ................................... 14
ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE .......................................................................................... 17
MARKETING AGRICOL ...................................................................................................... 17
COMPONENTA DEZVOLTAREA BUSINESSULUI RURAL ........................................... 19CAMPANIA DE PROMOVARE ............................................................................................ 20
CREAREA AFACERILOR .................................................................................................... 21
FINANŢAREA AFACERILOR RURALE.............................................................................. 25
MANAGEMENTUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ŞI M&E ........................................ 27
ASISTENŢA POST-CREARE A AR ...................................................................................... 28
COMPONENTA FINANŢARE RURALĂ ......................................................................... 30PROGRESUL IMPLEMETĂRII LINIEI DE CREDIT ............................................................ 30
CONSOLIDAREA SECTORULUI ASOCIAŢIILOR DE ECONOMII ŞIÎMPRUMUT ALE
CETĂŢENILOR .................................................................................................................... 39
REPARCELAREA TERENURILOR AGRICOLE ............................................................. 42DATE GENERALE................................................................................................................ 42
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI, IMPLEMENTATE ÎN PERIOADA DE INIŢIERE ........... 43
PROIECTUL PRIVIND CONTROLUL GRIPEI AVIARE ŞI GRADUL DE PREGĂTIRE ÎNCAZ DE PANDEMIE UMANĂ ŞI ACTIVITĂŢILE DE RĂSPUNS (AIHP) ............................. 48
COMPONENTA SĂNĂTATEA ANIMALELOR ............................................................... 48DECRIERE GENERALĂ ....................................................................................................... 48
SUPRAVEGHEREA ŞI DIAGNOSTICUL ÎMBOLNĂVIRII ANIMALELOR ....................... 48
CONTROLUL ŞI LOCALIZAREA FOCARELOR GAEP LA ANIMALE ............................. 52
COMPONENTA SĂNĂTATEA UMANĂ.......................................................................... 52PARTEA GENERALĂ .......................................................................................................... 52
FORTIFICAREA CAPACITĂŢILOR ÎN SISTEMUL SĂNĂTĂŢII ....................................... 53
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR .................................................................................... 54
MĂSURILE DE RĂSPUNS ALE SISTEMULUI SĂNĂTĂŢII .............................................. 56
- 4 -
PROIECTUL ENERGIA RENOVABILĂ DIN DEŞEURI AGRICOLE .................................... 58
INTRODUCERE ............................................................................................................. 58
IMPLEMENTAREA DUPĂ COMPONENTE .................................................................... 62
COMPONENTULUI A .................................................................................................... 62SELECTAREA SATELOR .................................................................................................... 62
INSTALAREA CAZANELOR PE BAZĂ DE BIOMASĂ ...................................................... 64
ASISTENŢĂ TEHNICĂ ........................................................................................................ 66
COMPONENTUL B ........................................................................................................ 66
COMPONENTUL C ........................................................................................................ 72
CONTROLUL POLUĂRII DIN AGRICULTURĂ .................................................................. 79
INTRODUCERE ............................................................................................................. 79
PROGRESUL PE COMPONENTE ................................................................................. 80
ABILITAREA SOCIO-ECONOMICĂ A TINERETULUI ........................................................ 85COMPONENTA A: PROGRAM DE SUSŢINERE A INIŢIATIVELOR SOCIETĂŢII CIVILE
ŞI ACTIVITĂŢI DE OUTREACH ......................................................................................... 86
COMPONENTA B: DEZVOLTAREA AFACERILOR PENTRU ABILITAREA ECONOMICĂ
A TINERILOR ....................................................................................................................... 90
COMPONENTA C: DEZVOLTAREA ŞI UTILIZAREA CAPACITĂŢILOR GENDER ÎN
ACTIVITĂŢILE DE TINERET .............................................................................................. 94
COMPONENTA D: EVALUAREA ŞI MONITORIZAREA PARTICIPATIVĂ A
ACTIVITĂŢILOR DE TINERET ........................................................................................... 94
COMPONENTA E: IMPLICAREA PUNCTELE FOCALIZATE REGIONALE DE TINERET
ÎN IMPLEMENTAREA PASET, AUDITUL GRANTULUI ................................................. 94
ANEXE ............................................................................................................................... 96
PROIECTUL INVESTIŢII ŞI SERVICII RURALE
OBIECTIVELE PROIECTULUI
Obiectivul programului, care rămâne neschimbat, este de a oferi suport pe
termen lung cu scopul de a accelera regenerarea şi creşterea sectorului agricol din
Moldova, astfel încât acesta să poate să-şi asume rolul pe deplin şi să servească
drept fundament pentru creşterea din viitor a veniturilor şi reducerea sărăciei.
Conform acestui obiectiv general, proiectul va tinde să continue stimularea
creşterii sectorului agricol şi a sectorului rural al Moldovei în perioada post-privatizare
prin îmbunătăţirea accesului fermierilor şi antreprenorilor rurali la confirmarea statutul
legal de proprietari, know-how, cunoştinţe şi servicii de finanţare, în timp ce
consolidează capacitatea instituţiilor private şi publice pentru a asigura durabilitatea
activităţilor. Faza II se va axa pe succesul realizat în Faza I, prin: (i) consolidarea şi
extinderea serviciilor de consultanţă rurală; (ii) perfecţionarea abilităţilor de afaceri
ale viitorilor antreprenori şi acordarea asistenţei întreprinderilor noi în înregistrarea
juridică; (iii) actualizarea mediului sectorului financiar prin intermediul unui şir de
măsuri de management al riscurilor, aşa ca consolidarea capacităţii de supraveghere
şi introducerea noilor metode de creditare, cum este leasingul; (iv) extinderea
acoperirii sectorului bancar comercial în spaţiul rural; şi (v) dezvoltarea unei metode
practice de a reduce costurile tranzacţionale pe pieţele funciare.
COMPONENTELEPROIECTULUIProiectul va consta din patru componente, plus finanţarea necesară pentru
managementul proiectului:
(a) Servicii de Consultanţă Rurală;
(b) Servicii de Dezvoltare a Afacerilor Rurale;
(c) Finanţare Rurală
Linia de credit
Fortificarea industriei AEÎC
(d) Proiectele Pilot de Re-parcelare a Terenurilor Agricole;
(e) Managementul Proiectului.
6
Primele două componente oferă preponderent asistenţă tehnică, iar componenta trei
oferă suport investiţional suplimentat de asistenţa tehnică necesară instituţiilor
financiare participante, şi asistenţă tehnică pentru fortificarea industriei AEÎC şi
serviciului de supraveghere. Primele trei componente sunt intercalate reciproc,
succesul fiecărei depinzând de succesul altora.
7
PROGRESUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI LA 31 DECEMBRIE 2007
COMPONENTA EXTENSIUNE RURALĂ
REŢEAUA PRESTATORILOR DE SERVICII ACSA
Reţeaua de consultanţă ACSA a fost constituită în baza rezultatelor concursuluipublic de selectare a Prestatorilor de Servicii de consultanţă organizat şi desfăşuratde către Comisia de Selectare în perioada 02 – 22 noiembrie 2007. Procesul verbalal şedinţei finale a Comisiei de Selectare (nr.22 din 17 ianuarie 2008) a fost aprobatla şedinţa Consiliului de Observatori din 23 ianuarie 2008.
În scopul implementării componentei „Servicii de consultanţă rurală” a proiectuluiRISP II, ACSA a semnat Contractul Servicii de Consultanţă Rurală cu MinisterulAgriculturii şi Industriei Alimentare. Ulterior, pe 31 ianuarie 2008, ACSA la rândul săua semnat contracte de prestare a serviciilor consultative pentru anul 2008 cu 22Prestatori de Servicii şi a extins contractele existente cu 12 Prestatori de Servicii.
Conform deciziei Comisiei de Selectare a perstatorilor de servici ACSA a fostrespinsă propunerea de proiect a PS Teleneşti „Preconsagro” în baza nerespectăriirelaţiilor contractuale stipulate în contractul standart, cu anunţarea concursuluirepetat în această regiune în perioada 29 ianuarie - 18 februarie 2008. În baza deconcurs Comisia de selectare (Procesul Verbal nr.23 din 20 februarie 2008) aselectat PS „Agrocons Inform” Teleneşti cu care a fost încheiat, pe date de 28februarie, un contract de prestare a serviciilor consultative pe o perioadă de 10 lunide zile.
De la 01 martie, reţeaua ACSA este constituită din 35 Prestatori de Servicii. Numărultotal al consultanţilor reţelei ACSA constituie – 425 persoane, dintre care: 350consultanţi locali şi 70 consultanţi regionali. Suplimentar, în reţeaua ACSA activează5 consultanţi regionali în domeniul marketingului agricol (PS Şoldăneşti, PS Edineţ,PS Căuşeni, PS Hînceşti şi PS Călăraşi).
PROGRAMUL DE ŞCOLARIZARE
Formarea profesională a consultanţilor regionali şi locali pentru anul 2008 rămîne oprioritate a direcţiei executive ACSA. Reeşind din aceste considerente a fost întocmitun proiect al planului grafic de instruire pentru anul 2008 la nivel naţional.
Pe parcursul primului trimestru au fost organizate şi desfăşurate programele deinstruire:
8
Modulul „Conceptul ACSA şi aranjamente contractuale pentru anul 2008”
A fost organizat un seminar cu durata de o zi pentru toţi coordonatorii de proiect ACSA(34 coordonatori). În cadrul acestui seminar coordonatorilor de proiect li s-au explicatconceptul ACSA, structura reţelei de consultanţă, activităţile ce urmează a fiimplementate, modalitatea raportării şi planificării activităţilor, monitorizăriiconsultanţilor locali şi alte detalii necesare unei activităţi adecvate a PS în anul 2008conform contractului. La acest seminar au fost semnate contractele de prestare aserviciilor între 34 prestatori de servicii şi Direcţia Executivă ACSA pentru anul 2008 înlimbile română şi engleză. La lucrările seminarului au participat reprezentanţi aiUCIMPA şi USER.
Seminar: Forme de sprigin şi înlesniri acordate producătorilor agricoli pentruanul 2008, desfăşurat la 04 martie 2008, care a inclus următoarele întrebări:
I. Subvenţionarea producătorilor agricoli la livrarea pe teritoriul ţării a producţieiagricole de fabricaţie proprie. Impozitele în agricultură în condiţiile anului2008, prezentat de A.Litovcenco şi P. Cebotari, colaboratori ai InspectoratuluiFiscal Principal de Stat
II. Subvenţionarea asigurării de riscuri în agricultură, prezentator Vasile lungu,Societatea Naţională „Moldasig”.
III. Stimularea investiţiior în crearea, restabilirea şi modernizarea bazei tehnico-materiale de creştere a răsadului şi de prelucrare postrecoltare a tutunului,prezentat de Petru Tărîţă, Agenţia „Moldova Tutun”
IV. Compensarea cheltuielilor energetice de irigare, prezentat de Mihail Pencov,Vice - director general, Agenţia „Apele Moldovei”
V. Subvenţionarea investiţiilor în producerea materialului săditor pomicol şi înînfiinţarea plantaţiilor pomicole şi nucifere. Stimularea în producerealegumelor în teren protejat şi în procurarea tehnicii şi echipamentului pentruirigare. Prezentator Mihai Suvac, şef Direcţie MAIA
VI. Susţinerea promovării şi dezvoltării agriculturii ecologice
VII. Subvenţionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar (pesticide) şi defertilizanţi (îngrăşăminte minerale). Prezentator Iurie Malanciuc, şef DirecţieMAIA
VIII. Stimularea investiţiilor în procurarea de echipament şi utilaj pentruîntreprinderile mici şi mijlocii de procesare, uscare şi congelare a fructelor şi
9
legumelor, amplasate în localităţile rurale şi pentru casele de ambalare şifrigidere. Prentator Pintilie PÎrvan, Şef Direcţie Generală MAIA.
IX. Stimularea investiţiilor în procurarea de tehnică şi utilaj agricol
X. Stimularea creării de staţiuni tehnologice de maşini. Prezentator Petru Tataru,şef direcţie MAIA
XI. Stimularea investiţiilor în revitalizarea sectorului zootehnic. PrezentatorVladimir Radionov, şef Direcţie MAIA
La seminar au participat toţi coordonatorii de proiect ACSA şi şefii direcţiilor raionaleagricultură şi alimentaţie. Seminarul cu tematica dată urma să fie organizat şidesfăşurat de către coordonatorii de proiect împreună cu reprezentanţii direcţiiloragricole şi în localităţile raionale şi săteşti unde activează consultanţi locali. Pentruparticipanţii la seminar au fost pregătite şi distribuite în versiune electronică şi hîrtieregulamentul şi mecanismul de iniţiere, pregătire a materialelor necesare şiînaintarea lor pentru primirea subvenţiilor.
Instruiri de recapitulare (Refresh training)
A fost organizat şi desfăşurat un ciclu de instruire pentru consultanţii specializaţi însectorul zootehnic.Instruirea a avut loc în perioada 26 – 28 februarie. Planul instruirii a fost constituit dintrei compartimente şi conferinţa de totalizare:
1) Politici ai Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în dezvoltarea sectoruluizootehnic. Durata de timp 6 ore. În acest compartiment au fost două subcompartimente:
a. Situaţia actuală în sectorul zootehnic. Posibilităţi şi perspective pentrudezvoltarea sectorului zootehnic.
b. Finanţarea sectorului zootehnic. Mecanismul subvenţionării ramurii.
2) Planificarea unei afaceri în sectorul zootehnic. Durata de timp 8 ore. În acestcompartiment au fost două sub compartimente:
c. Structura şi conţinutul tezei de curs specializat unde a fost discutată în detaliice reprezentă lucrarea, care sunt compartimentele ei, mărimea fiecăruicompartiment etc.;
d. Planul de afaceri şi implementarea proiectului. Acest sub compartiment ainclus aşa tip de întrebări: „Necesitatea planificării afacerilor agricole. Etapeleplanificării. Structura proiectului afacerii”, „Genul proiectului afacerii, scop şiobiective. Descrierea exploataţiei agricole implicate în proiectul de afacere.
10
Management şi personal”, „Producerea. Piaţa şi strategia de marketing”,„Resurse financiare necesare şi disponibile. Riscuri şi oportunităţi”. Instruireaa avut un caracter practico-aplicativ. Audienţii au fost convocaţi în echipe câte3-4 persoane. Toate echipele au elaborat câte un plan de afacere care apoi afost prezentat şi discutat. Toţi participanţii la instruire au primit câte un set demateriale de curs „Planificarea unei afaceri agricole”, elaborat special pentruacest scop.
3). Utilizarea tehnologiilor contemporane pentru producerea producţiei animalierepracticate în ţările UE. Durata de timp 6 ore. În acest compartiment au fost douăsub compartimente:e. Fermele familiale şi rolul lor. Mărimea fermelor familiale, tehnologia de
exploatare a efectivului. Estimarea parametrilor efectivi, regimul de hrană,întreţinere şi exploatare.
f. Cerinţele UE faţă de calitatea laptelui şi produselor lactate.
Conferinţa de totalizare. La sfârşitul cursului a fost organizată o conferinţă detotalizare, unde au fost invitaţi participanţii la instruire, V. Radionov - şef direcţiezootehnie MAIA, V. Maciuc, conferenţiar, doctor în zootehnie, N. Bucătaru, profesoruniversitar, reprezentanţi ai firmelor specializate în asizurarea sectorului cu vite deprăsilă şi materiale circulante din SUA şi Grecia. Un interes deosebit a fost manifestatla întrebarea subvenţionării ramurii, persoanelor eligibile la subvenţionare, condiţiilorde subvenţionare, mecanismului de pregătire şi prezentare a documentelor necesarepentru a beneficia de subvenţiile de stat. S-a discutat întrebarea asigurării sectorului cuvite de prăsilă, material seminal pentru însemînţarea artificială a bovinelor, precum şielaborarea tezelor de curs specializat. La instruire au participat 25 persoane.
Modulul economie. Seminar: ”Evidenţa contabilă şi aspecte fiscale îngospodăriile ţărăneşti”. Durata de instruire - 2 zile, 16 ore. Planul instruirii a fostconstituit din două compartimente şi conferinţa de totalizare:
1) Evidenţa contabilă în gospodăriile ţărăneşti. În acest compartiment au fost trei subcompartimente:
g. Tipurile de contabilitate şi identificarea utilizatorilor informaţiei contabile. Bazanormativă şi legislativă pentru evidenţa contabilă.;
h. Sisteme de ţinere a contabilităţii. Politica de contabilitate.i. Reguli generale privind ţinerea contabilităţii. Documente primare şi registrele
contabile.j. Rapoarte financiare.
11
2) Aspecte fiscale pentru gospodăriile ţărăneşti. În acest compartiment au fost trei subcompartimente:
k. Sistemul fiscal în Republica Moldova. Impozite şi taxe generale de stat.Impozitul pe venit. Taxa pe valoare adăugată. Taxa vamală..
l. Impozite şi taxe locale. Impozitul pe bunurile imobiliare. Impozitul funciar.Taxa pentru amenajarea teritoriului. Taxa pentruamplasarea unităţilorcomerciale. Taxa pentru apă.
m. Contribuţii de asigurări sociale. Contribuţii de asigurări medicale. Declaraţiaprivind impozitul pe venit. Răspunderea pentru încălcările fiscale.
La conferinţa de totalizare s-a discutat despre importanţa tot mai mare în ce priveşteevidenţa contabilă în exploataţiile agricole, posibilitatea participării GŢ îla diferiteproiecte de asistenţă tehnică, accesarea subvenţiilor de stat.La seminar au participat 35 consultanţi regionali.
SERVICII PRESTATE ŞI BENEFICIARI
Prestarea servicii consultative de către Consultanţii regionali şi locali se efectueazăîn conformitate cu setului minim de servicii stipulat în contractul standard. Serviciileconsultative au ca scop satisfacerea necesităţilor producătorilor agricoli reieşind dinproblemele şi întrebările abordate de ei sau identificate de către consultanţi în bazarealţiilor de conlucrare şi suport consultativ acordate producătorilor agricoli şiantreprenorilor rurali din ariile de deservire. Informaţia detaliată a serviciilor oferite şinumărului de beneficiari sunt expuse în Anexele RAS1 şi RAS 2.
Consultanţii reţelei ACSA au prestat pe parcursul perioadei de raportare peste 52700servicii consultative din care: circa 1080 seminare, mai mult de 600 consultaţii înscris, peste 1200 mese rotunde, circa 7350 vizite în teren şi peste 42000 consultaţiiverbale. Un Prestator de Servicii a oferit, în mediu, cca. 1500 servicii consultative. Deserviciile reţelei ACSA, în perioada de raportare au beneficiat cca. 97400 beneficiari.Un Prestator de Servicii a deservit în mediu 2785 clienţi care au beneficiat de serviciiconsultative în perioada de raportare.
În această perioadă, structura serviciilor prestate de reţeaua ACSA a fostpredominată de consultaţiile verbale cu o pondere de 82 la sută. În majoritateacazurilor aceste consultaţii sunt oferite în mod individual. În continuare structuraserviciilor consultative sunt urmate de vizitele în teren a câte 13,9 %, precedate demese rotunde – 2,3 %, seminare – 2% şi consultanţe în scris – 1,2 %.
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
Monitorizarea şi evaluarea Prestatorilor de Servicii se efectuează într-un modcontinuu şi aleator cu concursul colaboratorilor direcţiei executive ACSA,
12
colaboratorilor Unităţii Serviciului de Extensiune Rurală pe lângă MinisteruluiAgriculturii şi Industriei Alimentare şi Comisia de Selectare a Prestatorilor ACSA.Scopul monitorizării şi evaluării este de a verifica activităţile consultanţilor regionali şilocali ACSA şi de a evalua progresul implementării proiectului.
În Ianuarie-Martie 2008 Direcţia Executivă ACSA, Unitatea Serviciului de ExtensiuneRurală MAIA şi membrii Comisiei de Selectare ACSA au monitorizat 13 PS dinurmătoarele regiuni: Teleneşti, Floreşti, Anenii Noi, Şoldăneşti, Leova, Cahul, Orhei,Străşeni, Călăraşi, Cantemir, Criuleni, Cimişlia, Soroca. În rezultatul vizitelor demonitorizare a PS au fost evidenţiate unele obiecţii privitor la activitatea centrelor deconsultanţă rurală şi a centrelor regionale, de comun acord fiind indicate modalităţileşi termenii de soluţionare a lor.
Activităţile de evaluare şi monitorizare în perioada de referinţă au fost în concordaţăcu executarea deciţiilor Comisiei de Selectare a PS şi Consiliului de Observatoriprivitor la retragerea bunurilor materiale de la PS Teleneşti „Preconsagro”, a căruipropunere de proiect a fost respinsă, selectarea noilor PS (Floreşti şi Teleneşti) şimonitorizarea ordinară a Centrelor PS în activităţile lor conform contractului standard.
În baza deciziei Comisiei de Selectare a Prestatorilor ACSA (Procesul verbal nr. 22din 17 ianuarie 2008) şi Consiliului de Observatori (Procesul verbal nr. 13 din 23ianuarie 2008), a fost respinsă respinsă propunerea de proiect a PS Teleneşti„Preconsagro” în baza nerespectării relaţiilor contractuale stipulate în contractulstandart, cu anunţarea concursului repetat în această regiune în perioada 29 ianuarie- 18 februarie 2008. Pe data de 25 ianuarie membrii Direcţiei Executive ACSA şiUnităţii Serviciului de Extensiune Rurală pe lângă Ministerului Agriculturii şi IndustrieiAlimentare au efectuat retragerea bunurilor materiale de la PS sus numit,concomitent efectuând o şedinţă de lucru cu PS şi CL, care au fost informaţi despredecizia de necontractare şi anunţarea concursului repetat pentru această regiune.
După anunţarea concursului şi prezentarea propunerii de proiect de la nouaorganizaţie Comisia de selectare a PS ACSA (Procesul Verbal nr.23 din 20 februarie2008) a selectat PS „Agrocons Inform” Teleneşti cu care anterior a fost încheiat uncontract de prestare a serviciilor consultative pe o perioadă de 10 luni de zile.
Prestatorul de Servicii pentru regiunea Floreşti şi-a schimbat denumirea şicoordonatorul (ex-coorbonatorul PS Tamir Floreşti Mircea Tabarcea a emigrat pestehotarele ţării) şi a prezentat la Comisia de Selectare în noiembrie propunerea deproiect, cu componenţa nominală a aceloraşi CL, alegerea în funţia de Cooronator deproiect a dl. Mihai Gutium (ex-Consultantul 2 Regional PS Tamir) şi înregistrarea noiiorganizaţii ONG Biotop.
13
Conform deciziei Comisiei de Selectare a perstatorilor de servici ACSA, organizaţiilenoi selectate pentru regiunile Floreşti şi Teleneşti, respectiv Biotop ONG şi AOAgrocons Inform au fost evaluate la capacitatea organizaţiilor de a implementa şidesfăşura relaţiile contractuale cu ACSA. Contractarea acestor Prestatori de Serviciia fost precedată de vizita de monitorizare-evaluare a reprezentanţilor ACSA şiUnităţii Serviciului de Extensiune Rurală MAIA.
În cadrul vizitelor de monitorizare sa evaluat capacitatea noilor centre laimplementarea activităţilor de consultanţă rurală, disponibilitatea şi dotarea oficiilorde consultanlă rurală şi regională, conlucrarea cu APL, aptitudinile personale a PSde a asigura managementul adecvat al echipei de consultanţi, aptitudinile CL de aoferi servicii de consultanţă în baza setului minim de servicii ACSA, evidenţaactivităţilor şi gestiunea financiară a proiectului, transparenţa şi modul de informare abeneficiarilor despre activităţile şi proiectul implementat.
Vizitele de monitorizare la aceste centre (Floreşti şi Teleneşti) au fost repetate întremeni de peste o lună de zile după contractare, fiind evaluate îndeplinireaobligaţiunilor contractuale. În cadrul acestor vizite sau monitorizat atât PS cât şiconsultanţii locali. Rezultatele şi performanţele satisfăcătoare la început de activitatedemonstrează viabilitatea şi capacitatea PS de a implementa activităţile în cadrulACSA-ei.
Monitorizarea Centrelor PS Anenii Noi, Şoldăneşti, Leova, Cahul, Orhei, Străşeni,Călăraşi, Cantemir, Criuleni, Cimişlia, Soroca, de către Direcţia Executivă ACSA şiUnitatea Serviciului de Extensiune Rurală MAIA au avut ca scop evaluareaactivităţilor PS în perioada de referinţă la implementarea contractului standard.
Pe parcursul acestor monitorizări sau purtat discuţii cu consultanţii regionali şi locali,reprezentanţii APL şi alţi angajaţi ai primăriei, şi nemijlocit cu beneficiarii serviciiloracordate, privitor la activităţile de implemntare şi serviciile oferite. Concomitent s-auexaminat la faţa locului starea oficiilor, asigurarea transparenţei, evidenţa,planificarea şi metodele de executare a activităţilor precum şi starea documentaţiei lageneral.
Monitorizarea acestor centre a relevat că toţi consultanţii îndeplinesc stipulărilecontractuale cu privire la activitatea de consultanţă, evidenţa serviciilor prestate,asigurarea cu materiale informative şi transparenţa activităţii propriu-zise.
CONTRACTE SPECIALE
Ţinînd cont de importanţa metodei de demonstrare pentru activităţile instructiv-informative pe care le asigură Prestătorii servicii de consultanţă efectuiază un lucrucontinuu de elaborare a noilor propuneri de mini-proiecte. Cele menţionate se
14
confirmă prin faptul că toate echipele de consultanţi ACSA au prezentet mai multasau mai puţine propuneri de astfel. În total pentru implementarea în anul 2008 auparvenit de la PS 121 de mini-proiecte.
În perioada de raport de comun acord cu PS, beneficiarii şi consultanţii exteriori s-auexaminat minuţios propunerile prezentate şi apreciate capacităţile componentelorimplicate. Comisia de selectare în rezultatul evaluării propunerilor în cauză cătresfîrşitul lunii ianuarie a propus spre aprobare şi implementare 53 de mini proiecte. Înbaza acestei hătărîri au fost prefectate contractele respective, iar datorită asigurăriifinanţării la timp şi efectuării lucrului notat în anul contratele de prestare a serviciilorspeciale au fost semnate cu PS cu mult mai devreme decît în anii precedenţi.
Deşi cele expuse crează premize de a desfăşura un lucru eficient pentruimplementarea tehnologiilor corespunzptoare în termen totuşi cu participarea tuturorpărţilor implicate în teritoriu s-a apreciat volumul de lucrări, s-au pus la cale uneleplanuri de activităţi, s-a conlucrat cu potenţialii consultanţi exteriori privind orientareala acomodarea obiectelor demonstrative, pregătirea materialelor didactice şi posibilaorganizare a activităţilor instructiv-informative în cadrul contractelor speciale ce sepot implementa. Totodată s-au dus negocieri cu potenţialii furnizori de seminţe,material săditor, echipamente pentru irigare şi alte mărfuri preconizate pentruasigurarea implementării eficiente a contractelor speciale.
Din motivul că propunerile parvenite nu ierau convingătoare, implementareaproiectelor din donaţia USAID privind cultivarea legumelor şi opmuşoarelor, orideoarece tema pentru acest presător iera în repetare ( chiar şi pentru aceiaşilocalitate) ori PS a întrerupt activitatea în legătură cu reselectarea echipei pentru 6PS ( Făleşti, Ialoveni, Nisporeni, Rezina, Sîngerei, Teleneşti) în anul curent n-au fostaprobate CS spre implementare. Cîte 1 CS vor vea de implementat 14 PS, cîte 2mini-proiecte 7 PS, cîte 3 -7 PS şi 4 PS Şoldăneşti.
Din numărul total de contracte aprobate 10 sunt destinate cultivării legumelor încîmp deschis şi sere la irigare, 8 vor fi ocupate cu creşterea ciupercilor în condiţiiadaptate, 9 creşterii plantelor decorative, 15 pentru diferite domenii în zootehnie ( 4-bovine; 6-ovine; 1-porcine; 4-piscicultură; 1-apicultură), iar 6 dezvoltăriimeşteşugurilor în condiţii rurale.
ELABORAREA ŞI EDITAREA MATERIALELOR INFORMATIVE
Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) prin suportul informaţional,metodologic şi consultativ acordat producătorilor şi antreprenorilor agricoli faciliteazăaccesului la informaţie, experienţă avansată şi cunoştinţe noi pentru mediul rural.Publicaţiile elaborate de ACSA servesc suport instructiv pentru Reţeaua de
15
Extensiune Rurală şi contribuie la creşterea eficienţei şi diversificarea producţiei,sporirea veniturilor din activităţile agricole şi neagricole a producătorilor agricoli.
Elaborarea şi editarea materialelor informative este asigurată din sursele ProiectuluiRISP II şi fondului renovabil ACSA. Pe parcursul trimestrului I al anului 2008 ACSA adesfăşurat următoarele activităţi la acest capitol:
Colectarea propunerilor pentru elaborarea şi publicarea materialelorinformative.
Evaluarea publicaţiilor precedente şi colecatrea opiniilor exprimate de ConsultanţiiRegionali şi Locali a reţelei Prestatorilor de Servicii ACSA, au determinat planificareaspre elaborare şi publicare în anul 2008 a 4 publicaţii, ghiduri practice: „Afaceri încultivarea cartofului”, „Afaceri în cultura legumelor în teren protejat”, „Combatereabolilor şi dăunătorilor în plantaţiile horticole”, „Combaterea bolilor şi dăunătorilor înplantaţiile legumicole”. La moment s-au organizat echipe de lucru pentru elaborareaghidurilor nominalizate, s-a elaborat structura şi s-au delegat responsabilităţilefiecărui autor în parte.
Editarea materialelor informative
La începutul anului 2008 ACSA în colaborare cudirecţiile şi departamentele MAIA a editat o broşură„Forme de sprijin şi înlesniri acordate producătoriloragricoli pentru anul 2008” (tiraj 3150 ex). Broşuracitată a fost editată în scopul informăriiproducătorilor agricoli şi antreprenorilor rurali dinRepublica Moldova, cu regulamentul subvenţionăriisectoarelor prioritare agricole şi modalităţileobţinerii mijloacelor financiare asigurate de Bugetulde Stat pentru anul 2008, precum facilităţile şiînlesnirile fiscale pentru acest an.
16
Distribuirea materialelor informative editate în anul 2007 şi începutul anului2008
Pe parcursul trimestrului I de activitate, s-au eliberat gratis pentru înzestrarea a 35PS 1930 exemplare de materiale informative (7 titluri, „Afaceri în creştereaporcinelor”, „Afaceri în avicultură”, „Valorificarea fructelor şi legumelor”, „Afaceri încreşterea iepurilor şi animalelor de blană”, „Бизнес в рыбоводстве”, broşura „Formede sprijin şi înlesniri acordate producătorilor agricoli pentru anul 2008” şi ghidul„Aplicarea îngrăşămintelor în agricultura durabilă” – procurat de ACSA pentruCentrele PS).
În scop de promovare şi facilitarea accesului la informaţie sau eliberat gratis 2350 demateriale informative (3 titluri, „Afaceri în creşterea porcinelor”, „Afaceri în avicultur㔺i broşura „Forme de sprijin şi înlesniri acordate producătorilor agricoli pentru anul2008”) Direcţiilor şi subdiviziunilor MAIA, Direcţiilor Raionale Agricole, ConsiliilorRaionale, Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, Uniunii AsociaţiilorProducătorilor Agricoli, producătorilor agricoli şi antreprenorilor rurali.
În cadrul Programului de instruire şi informare a medicilor veterinari şi administraţieipublice locale prind masurile de profilaxie şi combaterea a gripei aviare organizată deUNICEF, ACSA a asigurat prin intermediul Centrelor PS distribuit gratisă pentrulocalităţile rurale a cca. 1700 postere la tematica în cauză.
PS pentru comercializare le-au fost eliberate 7345 de exemplare de materialeinformative, publicate la finele anului 2007 şi din anii precedenţi. Veniturile de lacomercializarea materialelor informative vor forma fondul renovabil al ACSA-ei -sursa financiară ce este utilizată exclusiv pentru elaborarea şi editarea noilormateriale informative şi desfăşurarea activităţilor de promovare ACSA.
Accesul consultanţilor ACSA la noile realizări în ştiinţă şi agricultură
În scop de asigurare şi familiarizare cu noile realizări în ştiinţă şi agricultură s-auelaborat şi au fost transmise Centrelor Regionale (prin poşta electronică) noteinformative privind: sortimentul de noi soiuri şi hibrizi de plante omologate recentpentru producere în Republica Moldova; specificul campaniei de însămânţarea aterenurilor agricole cu culturi de primăvară la insuficienţa de umiditate în sol; tăiereaşi formarea pomilor fructiferi, utilizarea îngrăşămintelor minerale la culturile cerealierede toamnă; aplicarea îngrăşămintelor la culturile agricole; obţinerea de sursefinanciare de la instituţii bancare şi proiecte naţionale şi internaţionale ce activează înţară.
17
ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE
Activităţile şi lucrul întreprins de ACSA şi Centrele Prestatoare de Servicii în scop dediseminare a practicelor pozitive în agricultură şi mediul rural sunt precedate demultiple activităţi de promovare:
La nivel local au fost publicate 18 articole în presa locală, sau emis 23 reportaje laradiourile locale şi 11 emisiuni la televiziunea locală. PS (Cahul, Străşeni, Glodeni,Rîşcani, Cantemir, Călăraşi, Sîngerei, Briceni şi Ocniţa). Activităţile de promovare aureflectat serviciile şi activităţile desfăşurate, componenţele echipei, implementareaproiectelor în agricultură, realizările şi performanţele atinse de beneficiarii serviciuluide extensiune rurală, etc.
La nivel naţional ACSA a organizat 25 activităţi cu caracter promoţional, din care: 8secvenţe televizate la programele „Curierul agricol”, „Mesager”, „Baştina”, 14 dereportaje radiofonice la radioul naţional şi 3 articole în presa naţională.
Regulat se plasează informaţi şi noutăţi la pagina Web a ACSA-ei, zilnic sunttransmise şi vizualizate oferte, cereri, studii de piaţă, la pagina Web „Producereaagricolă” pentru beneficiari accesatorii acestor surse informaţionale On-Line.
MARKETING AGRICOL
Activităţile la acest compartiment în perioada de raport au fost implementate de 5consultanţi regionali în marketing agricol (CRM), care activează în cadrul PSCăuşeni, Hînceşti, Călăraşi, Şoldăneşti, Edineţ şi coordonatorul din cadrul oficiuluiACSA.
Pe parcursul trimestrului I de serviciile consultative în domeniul marketingului agricolau beneficiat cca. 1708 de beneficiari, iar de informaţiile operative au beneficiat toţiconsultanţi Reţelei ACSA, cei cca. 5200 de clienţi ai Sistemului Informaţional deMarketing Agricol, precum şi producătorii şi antreprenorii rurali din ariile de deservirea tuturor celor 35 Prestatori de Servicii. În perioada respectivă sau organizat: 16seminare, 17 mese rotunde, 54 vizite în teren, sau acordat 524 de consultaţii verbaleşi 59 consultaţii în scris.
În baza lucrului întreprins de consultanţii regionali şi coordonatorul naţional îndomeniul marketingului agricol au fost întreprinse următoarele activităţi:
- au fost create 22 grupe informale şi o cooperativă de marketing agricol;
- au fost mediate contracte de comercializare a producţiei agricole în valoarede cca. 3319 mii lei (inclusiv producţie fitotehnică primară – 1582 mii lei,produse horticole – 421 mii lei, produse legumicole – 116 mii lei, animale şiproduse animaliere – 1120 mii lei, alte vânzări – 80 mii lei).;
18
- au fost mediate contracte de procurare a mijloacelor de producţie în valoarede cca. 3507 mii lei (inclusiv input-uri agricole – 1927 mii lei, echipamentagricol – 1106 mii lei, carburanţi şi lubrifianţi - 474 mii lei);
- au fost plasate, vizualizate şi transmise Reţelei ACSA, beneficiarilor dinmediul rural şi accesatorilor Sistemului Informaţional de Marketing Agricol 109oferte şi 40 de cereri de comercializare sau procurarea a mijloacelor deproducţie şi a produselor agricole;
- au fost efectuate 6 de studii de piaţă pentru cca. 128 de produse agricole (7pieţe agricole de referinţă din Republica Moldova – Chişinău, Căuşeni, Leova,Hînceşti, Calaraşi, Şoldăneşti şi Edineţ), informaţia a fost plasată şivizualizată On-Line la Sistemul Informaţional de Marketing Agricol.
Tematica serviciilor consultative şi informaţiei operative în domeniul marketinguluiagricol a vizat: ofertele şi cereri de procurare a mijloacelor de producţie şicomercializare a produselor agricole, cerinţele de calitate faţă de materialul semincerşi săditor, pieţe de desfacere, accesul la fonduri de investiţii, dinamica şi fluctuaţiapreţurilor de vânzare-cumpărare en detail şi angro la pieţele agricole din ţară.
*** Orice altă Informaţie adiţională şi documentele financiare primare sunt disponibile laDirecţia executivă ACSA şi la oficiile Prestatorilor de servicii.
19
COMPONENTA DEZVOLTAREA BUSINESSULUI RURAL
Activităţile componentei Dezvoltarea Afacerilor în spaţiul Rural (CDAR) sunt
executate de patru Agenţii de Dezvoltare (AD) care au implementat componenta şi în
cadrul RISP 1: Alianţa pentru Cooperare în Agricultură (ACA), Centrul de
Consultanţă în Afaceri (CCA), Centrul de Dezvoltare Rurală (CDR) şi Mobile Expert
Group (MEGA), care au semnat contracte cu Ministerul Agriculturii şi Industriei
Alimentare (MAIA). Contractele conţin termeni de referinţă detaliaţi referitor la
activităţile planificate în cadrul componentei, incluzând bugetul şi finanţarea oferită
pentru perioada Septembrie 2006 – Iunie 2010. În conformitate cu documentele
proiectului, MAIA este responsabilă de implementarea componentei date, iar
UCIMPA este responsabilă de coordonarea activităţilor. AD sunt finanţate în cadrul
RISP 2 conform unui mecanism financiar bazat pe rezultatele obţinute. Acest
mecanism este diferit de cel din prima fază a RISP care se baza pe costuri fixe.
Astfel, AD sunt încurajate mai mult să faciliteze crearea unor afaceri viabile, aşa cum
o parte din finanţare este orientată spre post-creare.
UCIMPA a elaborat un set de modele de formulare necesare pentru ofiţerii de
dezvoltare (OD) în procesul activităţii acestora, inclusiv actualizarea formularelor
utilizate în RISP 1. Informaţia generală despre rezultatele AD în perioada de
raportare este prezentată în tabelul de mai jos, iar detalii despre activităţile AD sunt
prezentate in anexele RBD1-23.
Tabelul RBD 1. Informaţie Generală
Indicator ValoareAgenţii de Dezvoltare 4Numărul de sate în care au avut loc promovări 540Numărul de participanţi la promovări 11017Numărul de cereri de participare la proiect 428Contracte de prestare a serviciilor, active 360Numărul de planuri de afacere elaborate 327Afaceri care au început implementarea planului investiţional 245din ele:
Agricole (31%) 77Ne agricole (69%) 168
Afaceri înregistrate cu suportul AD 25Cereri de creditare depuse 295Credite debursate pentru afacerile rurale 259Credite aprobate, dar nedebursate încă 1Cereri de creditare în proces de examinare de IFP 7Numărul de afaceri ce au beneficiat de asistenţă post-creare 187Locuri de muncă noi create 813
20
CAMPANIA DE PROMOVARE
În trimestrul I 2008 activităţile de promovare au fost organizate în 72 sate şi au
implicat 1380 de persoane (Graficul RBD 2). Astfel, cifrele cumulative arată că în
total 11017 persoane au participat la adunările de promovare organizate în cadrul
RISP 2 în 540 sate ale republicii şi au fost informate despre oportunităţile fazei a
doua a RISP.
CDR a organizat cele mai multe adunări cu un total de 195 sate la care au participat
4382 persoane. ACA, CCA şi MEGA au organizat cîte 122, 117 şi 106 adunăîri
informaţionale respectiv (Graficul RBD 1).
Graficul RBD 1. Numărul activităţilor de promovare după AD
Aşa cum proiectul prevede organizarea campaniei de promoivare în 900 sate ale
Republicii Moldova, putem afirma că la 31 martie 2008 au fost implicate deja 60% din
localităţi.
Majoritatea promovărilor efectuate au fost organizate în parteneriat cu autorităţile
publice locale, consultanţii reţelei naţionale de extensiune „ACSA” şi Asociaţiile de
Economii şi Împrumut. În cadrul acestor promovări sunt expuse scopul şi obiectivele
proiectului, condiţiile de participare, rolul AD în crearea şi susţinerea afacerilor noi,
posibilităţi de finanţare a proiectelor investiţionale, etc. Toate adunările de promovare
sunt însoţite de distribuţia materialelor informative, inclusiv pliantele proiectului RISP
2, ce conţin informaţie generală, lista AD cu informaţia de contact, lista instituţiilor
financiare participante la proiect (IFP).
21
Graficul RBD 2. Numărul activităţilor de promovare în dinamică
Numărul activităţilor de promovare în ianuarie 2008 a fost destul de modest (15), iar
aceasta se datorează numărului de zile lucrătoare de două ori mai mic decît în alte
luni. Pe de altă parte, în lunile februarie şi martie AD au organizat campania de
informare în 57 sate, populaţia a 36 sate fiind informatîă despre oportunităţile
proiectului în februarie. O sursă importantă de informare despre condiţiile proiectului
o constituie beneficiarii RISP 1. Aceştia pot fi consideraţi exemplu pentru potenţialii
beneficiari RISP 2.
CREAREA AFACERILOR
În perioada primul trimestru al anului 2008 cele 4 AD au oferit asistenţă la elaborarea
a 44 planuri de afaceri, astfel cifra cumulativă indică 327 afaceri cu planuri de afaceri
elaborate cu asistenţa AD.
245 afaceri create cu suportul AD
au început activitatea operaţională
sau implementarea planului
investiţional la data de 31 martie
2008.
Dintre acestea, 239 au primit
credite de la IFP iar 6 au început
activitatea operaţională din surse
proprii. În total, 259 afaceri rurale
au obţinut credite de la instituţiile
financiare din Republica
Fabricarea piinii si a produselor de patiserieproaspete, Glodeni
22
Moldova, iar 8 dintre acestea se află încă la etapa de implementae a planului
investiţional, neavînd activitate operţaională la moment.
Graficul RBD 3. Numărul planurilor de afaceri elaborate
Investiţia totală efectuată de aceste 245 afaceri operaţionale constituie aproximativ
7,5 mil. dolari SUA. Astfel, media unei investiţii efectuate de către afacerile
operaţionale la data de 31 martie 2008 este de circa 27 mii dolari SUA.
În acelaşi timp, dacă ne referim la creditele acordate celor 259 afaceri rurale, acestea
reprezintă un total de aproximativ 4,1 milioane doalri SUA, care au fost suplimetate
de contribuţia proprie a beneficiarilor în valoare totală de aproximativ 3,4 milioane
doalri SUA. Astfel, media creditelor acordate afacerilor rurale reprezintă 16 mii dolari.
Acest fapt reiterează statutul de buisness mic al afacerilor rurale create cu suportul
RISP, grupul ţintă al proiectului fiind identificat şi selectat pentru participare.
Graficul RBD 4. Numărul planurilor de afaceri elaborate după AD
Cu suportul MEGA au fost create
cele mai multe afaceri până în
prezent (114), urmate de cele
create cu asistenţa CCA (77).
CDR şi ACA au înregistrat la
acest capitol 72 şi 64 planuri de
afaceri respectiv.
23
Din 245 afaceri create 232 sunt afaceri individuale, ceea ce reprezintă apr. 94 % şi
doar 13 afaceri sunt afaceri de grup. În acest sens, s-au luat în calcul ca fiind afaceri
de grup cele care au 3 şi mai muţi fondatori. Acest indicator, considerat în dinamică
comparativ cu perioadele precedente, arată o creştere a afacerilor individuale versus
cele de grup.
Graficul RBD 5. Numărul afacerilor operaţionale
Forma organizatorico-juridică aleasa de către afacerile ce au demarat implementarea
planului investiţional este preponderent Întreprindere Individuală (90 AR) sau
Societăţi cu Răspundere Limitată (87 AR), care reprezintă 72% din totalul AR cu
activitatea operaţională. După ele urmează Gospodăriile Ţărăneşti (55 AR) sau circa
22%. Există o singură societate pe acţiuni, două cooperative de producţie şi 10
titulari de patentă.
Graficul RBD 6. Numărul afacerilor operaţionale după structura organizatorică
24
Aşa cum s-a menţionat în raportul precedent, cota titularilor de patente este în
descreştere (în prezent mai puţin de 5%), conform tendinţei de excludere treptate a
acestei forme de organizare juridică afacerii, şi înlocuirea ei cu alte forme.
Structura afacerilor după tipul de activitate este prezentată în tabelul RBD 2, care
specifică o cotă mare a afacerilor din domeniul ne-agricol (69%), ceea ce
corespunde unuia din obiectivele proiectului - cel puţin o treime din afaceri să fie ne-
agricole.
Din afacerile agricole care sunt 77 în total, cele din domeniul culturi vegetale au cea
mai mare cotă, reprezentând 38 afaceri, urmate de afaceri ce ţin de producţia
animalieră (27 AR). Graficul din Anexa RBD 22 arată o distribuţie simplificată a
afacerilor create după tipul activităţii lor. Aşa cum se vede din tabelul de mai jos,
afacerile ne-agricole includ aşa activităţi ca industria alimentară (5,7%), prelucrarea
lemnului şi producţia de mobilier (4%), transport (11%), alte servicii prestate
populaţiei (5%) etc. Aproape jumătate din afacerile din domeniul industriei
prelucrătoare sunt companii din industria alimentară (40%), urmate de cele industria
de prelucrare a produeslor non-metaice (17%) şi din industria de prelucrare a
lemnului şi fabricarea de mobilier (cîte 14% respectiv). Cota afacerilor din domeniul
comerţului cu amânuntul s-a micşorat în trimestrul I 2008 de 2.3 ori faţă de aceiaşi
perioadă a anului precedent, de la 39% la 17% în trimestrul curent. Aceasta
reprezintă o tendinţă pozitivă, aşa cum în cadrul ultimelor două misiuni ale Băncii
Mondiale, cât şi a şedinţei Consiliului de Observaotri UCIMPA, s-a convenit ca AD să
depună toate eforturile pentru ca afacerile din domeniul comerţului să nu depăşească
20% din totalul afacerilor create cu suportul lor, ori noi înregistrăm 3% la capitolul
afaceri din domeniul comerţului cu ridicata, şi 17% din domeniul comerţului cu
amănuntul.
Un sfert din afacerile rurale din domeniul comerţului cu amănuntul pot avea ca motiv
de creare necesarul destul de mic de investiţii pentru aşa tip de activităţi, comparativ
cu producerea bunurilor agricole şi ne-agriole. Iar pe de altă parte, pentru populaţia
rurală din Moldova încă mai persistă problemă lipsei gajului atunci când iniţiază o
afacere care necesită atragerea capitalului de la băncile comerciale. Această
problemă este şi una principală menţionată de către AD în rapoartele lor trimestriale.
25
Table RBD 2. Structura AR după domeniul de activitate
FINANŢAREA AFACERILOR RURALE
În trimestrul I - 2008 AD au semnat 48 contracte de colaborare cu beneficiarii. Până
în prezent au fost depuse 295 cereri de creditare către instituţiile financiare, 259
credite fiind deja debursate. Din aceste credite 166 au fost debursate din linia de
creditare RISP, iar 93 au fost finanţate din alte surse.
Aşa cum s-a mai menţionat, 245 beneficiari din numărul total de contracte semnate
cu AD au început implementarea planurilor de afaceri, elaborate cu suportul ofiţerilor
Tipul activităţiiNumărul afacerilor
operaţionaleNo. %
AgriculturăServicii agricole 12 4.9Cultura vegetală 38 15.5Creşterea animalelor 27 11.0
Sub-total Agricultură 77 31.4Ne-agricole
Piscicultura 2 0.8Industria alimentară şi a băuturilor 14 5.7Fabricarea de articole de îmbrăcăminte 2 0.8Prelucrarea lemnului si fabricare articolelor din lemn 5 2.0Fabricarea cauciucului şi a pridelor din plastic 1 0.4Prelucrarea altor minerale non-metalice 6 2.4Fabricarea produselor finite din metal, excepţie maşini şiutilaje
1 0.4Producţia de maşini si aparate electrice 1 0.4Producţia de mobilier 5 2.0Construcţii 1 0.4Reparaţia articolelor de uz casnic 1 0.4Comerţ cu amănuntul 42 17.1Vânzarea, întreţinerea si repararea autovehiculelor 14 5.7Comerţul cu ridicata si intermedieri 8 3.3Hoteluri şi restaurante 11 4.5Transporturi terestre 27 11.0Poştă şi telecomunicaţii 4 1.6Activităţi anexe si auxiliare de transport 1 0.4Alte tipuri de servicii (în special pentru întreprinderi) 2 0.8Servicii în domeniul sănătăţii 1 0.4Activităţi de servicii particulare 12 4.9Activităţi de recreare, culturale şi sportive 7 2.9
Sub-total ne-agricole 168 68.6TOTAL 245 100.0
26
de dezvoltare (OD). În 6 din cele 245cazuri beneficiarii au început implementarea
proiectelor din surse proprii.
Toate cele 245 afaceri create sunt amplasate în toatae raioanele Republicii. Numărul
maxim de afaceri create este concentrat în UTAG (30 AR), după care urmează Cahul
(26), Edineţ (16), Rîşcani (13), Drochia, Hînceşti şi Orhei cu câte 12 AR respectiv,
Glodeni (11) şi Floreşti (10). Aceste raioane găzduiesc mai mult de o jumătate (58%)
din afacerile create în prezent. Celelate raionae găzduiesc cîte mai puţin de 10 AR
fiecare. Dacă comparăm regiunile după valoarea creditelor debursate, atunci după
UTAG, care reprezintă capul de listă cu peste 4,4 milioane lei debursaţi, urmează
Drochia cu peste 3,8 milioane lei, apoi Glodeni şi Cahul cu cîte aproximativ 3 mil lei
debursaţi.
Este de menţionat faptul că 206 din
245 afaceri operaţionale au început
deja generarea veniturilor, ultimele
creînd 813 locuri noi de muncă la
lansare, ceea ce reprezintă o medie
de 3 locuri noi de muncă create per
afacere.
Tabelul de mai jos arată situaţia
contractelor semnate de beneficiari
şi AD, după nivelul de accesare a
resurselor financiare:
Contracte de colaborare semnate 360Cereri de creditare depuse 295
Credite debursate 259Credite RISP 166Credite din alte surse 93
Cereri de creditare în proces de examinare de IFP 7Cereri de creditare rejectate sau retrase 28
Credite aprobate, dar nedebursate încă 1
Comparând eforturile AD în intermedierea financiară, se constată că MEGA are cele
mai multe intermedieri - 97 AR, CDR – 66, ACA – 50 iar CCA – 46.
Producerea mobilierului, Basarabeasca
27
MANAGEMENTUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL ŞI M&E
Analiza progresului implementării componentei DAR este efectuată cu ajutorul bazei
de date. Aplicaţiile noi au fost transmise AD de la începutul îndeplinirii sarcinii lor.
Funcţionalitatea bazei de date este asigurată de un sistem de validare a informaţiei
din bază şi generarea rapoartelor de progres.
Lunar, UCIMPA recepţionează aplicaţiile ajustate ale bazei de date de la AD şi
informaţia despre creditele debursate în cadrul Componentei de Finanţare Rurală de
la Directoratul Liniei de Credite (DLC). Informaţia este verificată la conformitate cu
informaţia prezentată de AD şi DLC.
UCIMPA asigură menţinerea şi actualizarea bazei de date, oferind astfel
funcţionalitate sporită atât AD cât şi UCIMPA, prin generarea rapoartelor.
O aplicaţie pentru DLC a fost deja elaborată în luna iulie 2007 si remisă DLC.
Persoana responsabilă din cadrul DLC a fost instruită în vederea utilizării acestei
aplicaţii. Aplicaţia este funcţională pentru introducerea datelor, verificarea
corectitudinii introducerii, generarea rapoartelor şi a diagramelor, cât şi gestionarea
informaţiei referitoare la monitorizarea efectuată de către stafful DLC. Aceasta
aplicaţie va uşura procesul de introducere a datelor, transferul de date între DLC şi
UCIMPA, cât şi raportarea, inclusiv cea trimestrială către Banca Mondială. Însă,
pentru o utilizare eficientă a acestei baze de date, DLC trebuie să se asigure că
persoana repsonsabilă de această aplicaţie va deveni un utilizator expert în materie
de baze de date Acces, iar UCIMPA va acorda asistenţa necesară la solicitare.
Afacerile rurale create cu suportul proiectului sunt monitorizate atât de DA cât şi de
UCIMPA. Agenţiile de Dezvoltate au responsabilitatea să efectueze vizite de
monitorizare pentru verificarea performanţelor afacerilor create conform unui set
stabilit de indicatori, care s-au dovedit a fi foarte utili în cadrul primei faze a
proiectului. Astfel, frecvenţa de vizite de monitorizare depinde de gradul de risc
atribuit de către AD fiecărei afaceri în cadrul ultimei vizite de monitorizare. În aşa
mod, afacerile cu risc scăzut sunt monitorizate după 6 luni de la ultima vizită, cele cu
risc sporit – peste două săptămâni de la ultima vizită, etc. În Anexa RBD 4a se poate
vedea structura afacerilor după riscul evaluat de către AD. Un set de indicatori sunt
colectaţi în vederea înregistrării datelor despre angajaţi, salariu mediu după gen sau
grup de vârstă, salariu mediu pînă la proiect etc (Anexa RBD 4a).
28
În cazul efectuării vizitelor de monitorizare la afacerile rurale care au început
generarea veniturilor, consultanţii AD colectează şi date financiare referitoare la
această afacere, aşa ca vânzări, profit marginal, taxe şi impozite plătie, TVA, etc.
Pentru a oferi o imagine mai completa a dezvoltării afacerilor, de la începutul acestui
an am început colectarea unor indicatori suplimentari: creşterea veniturilor
beneficiarilor de la lansarea afacerii şi remitenţe investite în afacere (Anexa RBD 4b).
În Anexa RBD 4a sunt prezentate datele cumulative cu referinţă la angajarea în
câmpul muncii cît şi taxe şi impozite plătite.
UCIMPA efectuează vizite de monitorizare regulate, selectînd afacerile în mod
aleator astfel încât să acopere toate afacerile create cu suportul consultanţilor DA.
Scopul acestor vizite, cu derogare de la cel de evaluare a afacerilor create, este de a
estima calitatea asistenţei oferite de către consultanţii AD în special la capitolul
asistenţă post-creare, dar şi corectitudinea indicatorilor de eligibilitate pentru
participare la proiect.
ASISTENŢA POST-CREARE A AR
Toate cele 4 AD au început deja acordarea asistenţei post-creare afacerilor create.
Numărul total de AR implicate în asistenţa post-creare de la începutul fazei a doua a
RISP este 187 din totalul de 245 AR create, fiecare AR recepţionând 1-5 zile de
suport după necesitate. Aşa dar, circa 76% din afacerile operaţionale au solicitat deja
acest suport de la AD. Majoritatea suportului a fost acordat până acum de către
MEGA, reprezentând 337 zile de asistenţă în total. CDR şi CCA au prestat 147 şi 95
zile de asistenţă post-creare respectiv, iar ACA a acordat doar 31.
Tabelul de mai jos arată distribuţia suportului post-creare după categorii la 31 martie
2008:
Categoria suportului acordat Nr. de zileACA CCA CDR MEGA TOTAL
Aspecte legale 6 44 33 77 160Finanţe/contabilitate 13 15 47 81 156Management 5 17 32 63 117Marketing/vânzări 7 17 17 99 140Tehnologii 0 2 18 17 37
Total 31 95 147 337 610
După se vede din tabelul de mai sus, din 610 zile de asistenţă post-creare, 337 au
fost acordate de MEGA, or aceasta reăpreznintă mai mult de 55% din total. Luate
după domenii, 4 din ele sunt solicitate destul de ds cu o repartoizare aproximativ
egală: aspecte legale, finanţe şi contabilitate, management, şi marketing cu câte
29
160,156,117 şi 140 zile de post-creare respectiv. Domeniul în care ofiţerii de
dezvoltare au prestat cele mai puşine zile de asistenţă este cel tehnologic, cu doar
37 zile. Se poate afirma, însă, că acest număr mic de zile de suport post-creare în
domeniul tehnologic nu rezultă într-o solicitare mică din partea beneficierilor, ci mai
degrabă specializarea ofiţerilor de dezvoltare în celelalte 4 domeniu mari, şi mai puţin
în cel tehnologic. De fapt, asistenţa şi suportul la acest capitol este prestată cu brio
de către reţeaua de consultanţi ACSA.
30
COMPONENTA FINANŢARE RURALĂ
PROGRESUL IMPLEMETĂRII LINIEI DE CREDIT
Împrumutul AID nr. 4157 MD, Linia de Credit – 7 904 000 DST (date cumulative)
Date generale. În trimestrul I al anului 2008 în scopul implementării Liniei de Credit
(LC) a Proiectului, pentru finanţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii
rurale eligibile, de către Directoratul Liniei de Credit au fost aprobate Instituţiilor
Financiare Participante (IFP) 16 împrumuturi subsidiare în sumă totală de 8674,6 mii
lei şi 244 mii dolari SUA, din care 13 au fost decontate integral în sumă totală de
5629,3 mii lei si 195,2 mii dolari SUA.
Cumulativ din Linia de Credit au fost recreditate si decontate împrumuturi subsidiare
în sumă de 69,40 mln. lei şi 628,8 mii dolari SUA. Aceste mijloace au fost alocate
pentru finanţarea a 176 de subproiecte eligibile aprobate în sumă totală de 89,69mln. lei şi 786 mii dolari SUA.
Conform datelor IFP contribuţia beneficiarilor cu mijloace proprii pentru
implementarea subproiectelor constituie circa 74,30 mln. lei sau 38,56% în raport cu
suma totală a subproiectelor, cerinţa minimă de cofinanţare fiind de cel puţin 20%.
Costul estimativ integral a subproiectelor aprobate, care include contribuţia
beneficiarului, co-finanţarea de către IFP şi împrumutul DLC constituie 192,70 mln.
lei.
Debursarea fondurilor pentru subproiectele aprobate din LC şi valorificarea lor de
IFP constituie 50,70% din echivalentul total în lei a Liniei de Credit a Împrumutului,
cota sumei subproiectelor aprobate fiind de 66,23%.
Raportul sumelor decontate şi valorificate către sumele subproiectelor aprobate
constituie 76,55%.
Suma principala rambursată de către IFP constituie 1304,76 mii lei şi 64,00 mii dolari
SUA, ceea ce constituie respectiv 1,88% şi 10,18% din suma decontată.
Unul din obiectivul proiectului este mărirea accesului întreprinderilor noi la resursele
de finanţare sectorului rural. Este prevăzut, ca minimum 30% din resursele Liniei de
Credit să fie finanţate împrumutaţilor de prima dată, care nu au mai beneficiat de
împrumuturile sectorului financiar oficial. Conform datelor IFP, la moment 47,43% din
resursele liniei de credit sunt finanţate împrumutaţilor de prima dată.
31
Graţie finanţării acordate în cadrul Proiectului la moment cu ajutorul resurselor
acordate vor fi create circa 1098 locuri de muncă noi. De menţionat, că participarea
femeilor în dezvoltarea businessului în sectorul rural este în creştere, 39,71% de
manageri a companiilor subproiectelor finanţate fiind femei.
Date privind portofoliul de subproiecte aprobate cu distribuirea pe IFP, raioane,
scopul cheltuielilor finanţate şi decontările efectuate.
Ratele de recreditare a fondurilor. Ratele dobânzilor DLC de recreditare a
resurselor Liniei de Credit a Proiectului pentru IFP pentru perioadele procentuale
descrise mai jos includ marjele adăugate ale MF pentru cheltuielile administrative,
operaţionale şi pentru a acoperi riscurile de schimb valutar. Aceste rate se stabilesc
pentru împrumuturile denominate în lei la începutul fiecărui an calendaristic,
constituind media dintre rata inflaţiei anuale prevăzută de BNM pentru anul curent şi
rata inflaţie reale din anul precedent, iar pentru a doua jumătate a anului curent
inflaţia reală din timpul a 6 luni ale anului calendaristic plus prognoza prevăzută a
celor 6 luni rămase ale anului calendaristic; pentru împrumuturile denominate în
dolari SUA rata de referinţă de 6 luni LIBOR şi marjele adăugate ale MF. Astfel
ratele de recreditare sunt următoarele:
Perioada procentuală LEI USD01.02.06 – 30.07.0601.08.06 – 31.01.0701.02.07 – 31.07.0701.08.07 – 31.01.0801.02.08 – 31.07.08
12,45 %11,00 %14,05 %11,77 %13,55 %
6,55 %6,37 %6,38 %4,15 %
Rata comercială medie a dobânzilor de refinanţare a beneficiarilor finali, aplicată de
către IFP pentru subîmprumuturile în lei care include marjă comercială a băncii
pentru riscurile de credit constituie 17,84%, având un spectru cuprins între 15% şi
20.5%. Pentru tranşele în dolari SUA- 11,03%, având un spectru cuprins între 10,5%
şi 11,5% respectiv.
Instituţiile Financiare Participante. În cadrul Proiectului activează 7 bănci locale
intermediare; care î-şi asumă toate riscurile legate de credit la recreditarea fondurilor
beneficiarilor privaţi:
1. MoldovaAgroindbank,
2. Fincombank,
3. Moldindconbank,
4. Victoriabank,
32
5. Mobiasbancă,
6. Banca Socială,
7. Banca de Economii.
Băncile menţionate mai sus sunt de asemenea Instituţii Financiare Participante şi la
resursele de refinanţare revolving, la lista cărora a fost suplimentar selectată şi
Energbank.
Date privind numărul de subproiecte aprobate, decontările efectuate, ponderea
lor în suma totală decontată a Liniei de Credit - în tabela:
IFP Numărulsubproiectelor
aprobate
Mln. leidecontate
Pondereadecontărilor după
sumă, %MoldovaAgroindbank 55 15,67 20,60%Fincombank 57 30,37 39,93%Moldindconbank 24 11,51 15,13%Victoriabank 20 8,20 10,78%Mobiasbancă 16 8,31 10,93%Banca Socială 4 2,00 2,63%Banca de Economii 0 0 0
Total 176 76,06 100%
Fincombank (FCB) a fost cea mai activă bancă, aprobând 57 sub-împrumuturi din
care 55 au fost decontate integral, fiind urmată de către MoldovaAgroindbank (MAIB)
cu 55 sub-împrumuturi aprobate şi 54 decontate integral. Victoriabank (VB) a
finanţat şi decontat 20 sub-împrumuturi, Moldindconbank (MICB) – 24 sub-
împrumuturi aprobate şi 22 decontate integral. Mobiasbanca - 16 sub-împrumuturi,
Banca Sociala - 4 sub-împrumuturi.
Fincombank are cota cea mai înaltă de resurse decontate în sumă totală de 30.37
mln. lei (echivalentul a 2.871 mln. dolari SUA), urmată de MoldovaAgroindbank în
sumă totală de 15,67 mln. lei (1.48 mln. dolari SUA). La rândul său, Moldindconbank
a decontat 11.51 mln. lei (1.09 mln. dolari SUA), Mobiasbanca - 8.31 mln. lei (0.78
mln. dolari SUA), Victoriabank - 8,20 mln. lei (0.77 mln. dolari SUA) şi Banca Socială
- 2,0 mln. lei (0.19 mln. dolari SUA). Rata de schimb dolari SUA / leu fiind 10,6.
Din numărul total de 176 de sub-împrumuturi aprobate 165 au fost alocate în lei, şi
doar 11- în dolari SUA, fapt ce denotă o abordare prudentă a riscului de schimb
1 Rata de schimb dolari SUA / leu 10.60
33
valutar de către beneficiari, care , de regulă, nu dispun de venituri în valută străină
provenită de la exportul producţiei.
Structura subîmpruturilor IFP după mărimea lor:
Valoarea sub-împrumururilorNr.
împrumuturilor
Suma(mln. lei)
< 50,000 lei 6 0.2250,000 – 250,000 lei 61 8.98250,000 – 500,000 lei 50 18.07500,000 – 1,000,000 lei 49 37.55> 1,000,000 lei 10 11.24
Valoarea medie a subproiectelor aprobate constituie circa 514,0 mii lei (sau
echivalentul a 48.49 mii dolari SUA), iar valoarea medie a subîmprumuturilor
decontate constituie circa 443,0 mii lei (sau echivalentul a 41,79 mii dolari SUA).
Structura împrumuturilor subsidiare după volum
≤ 50,000 lei0.22 mln.lei
0, 29%50,001-250,000 lei;
8.98 mln.lei11.81%
≥ 1,000,001 lei11.24 mln.lei
14.78%
500,001-1,000,000 lei;37.55 mln.lei
49.37%
250,001 - 500,000 lei 18.07 mln.lei
23.76%
Valoarea medie a sub-împrumuturilor finanţate de MoldovaAgroindbank constituie
290 mii lei (27.36 mii dolari SUA), care este cea mai mică comparativ cu valoarea
medie a sub-împrumuturilor acordate de alte bănci participante, demonstrând efortul
băncii de a atinge scopul proiectului în finanţarea beneficiarilor finali mici. Valoarea
medie a sub-împrumuturilor acordate de FinComBank constituie 528 mii lei (49,8 mii
dolari SUA), la Victoriabank – 409 mii lei (38.6 mii $ SUA), Mobiasbancă- 526 mii lei
(49.6 mii dolari SUA), Moldinconbank - 488 mii lei (46.0 mii dolari SUA), Banca
Sociala – 500 mii lei (47.2 mii dolari SUA).
34
Scopul cheltuielilor finanţate din resursele LC, conform ramurilor economieinaţionale:
ramura economiei naţionalenumărul de
subîmprumuturi suma (mln. Lei) %Comerţ 56 23.57 30.99Servicii 33 16.22 21.32Agricultura 39 12.36 16.25Industria alimentară şi prelucrareaagricolă 16 7.40 9.74Servicii şi comerţ 9 5.12 6.73Producerea materialelor deconstrucţie 7 3.87 5.09Producerea şi prelucrarea lemnului 6 1.55 2.04Altele 10 5.97 7.84
Total 176 76.06 100.00
Maturitatea sub-împrumuturilor acordate beneficiarilor:
Maturitateasubîmprumutului
Numărulsubproiectelor
aprobate
Suma (mln. lei) %
≤ 1an 0 0 01 – 3 ani 25 3.68 4.843 – 5 ani 97 39.05 51.345 – 7 ani 34 23.62 31.05≥ 7 ani 20 9.71 12.77
Partea preponderentă a sub-împrumuturilor – 51,34% sunt acordate de IFP pe
termen mediu (TM) de 3 - 5 ani, 31,05% de sub-împrumuturi pe termen lung (TL) au
o maturitate între 5 - 7 ani, 12,77% de sub-împrumuturi pe termen lung (TL) au o
maturitate mai mare de 7 ani (de la 7 la 15 ani). Doar 4,87% din sub-împrumuturile
acordate sunt pe termen scurt (TS) de la 1 - 3 ani, fapt ce constată disponibilitatea
de resurse proprii de credit suficiente ale băncilor intermediare pe termen scurt .
Distribuirea subproiectelor pe regiuni ale ţarii2. Graţie reţelei largi de filiale ale
IFP, sub-proiectele finanţate cuprind toate regiunile ţării având o distribuire relativ
uniformă după numărul împrumuturilor. Cel mai activ este centrul ţării cu o cotă de
36% (27.39 mln. lei) din numărul total al sub-împrumuturilor. Partea de nord a ţării
acoperă 35.43% din total sub-împrumuturi (26.95 mln. lei), şi 28.57% din sub-
împrumuturi sânt finanţate în regiunea de sud a ţării (21.73 mln. lei) .
2 Distribuţia raioanelor pe regiuni este următoarea: Nord: Rîşcani, Rezina, Drochia, Donduşeni, Edineţ,Soroca, Glodeni, Briceni, Bălţi, Singerei, Şoldăneşti, Floreşti; Centru: Orhei, Ungheni, Nisporeni,Anenii-Noi, Dubăsari, Criuleni Teleneşti,: Sud: Cahul, Vulcaneşti, Taraclia, Comrat, Ceadîr-Lunga,Hînceşti, Leova, Cauşeni, Ştefan-Voda, Cantemir, Cimişlia
35
Structura împrumuturilor subsidiare decontate dupăregiuni în mln lei şi cota în % din numărul lor
Centru27.38 mln. lei
36.00%
Nord26.95 mln. lei
35.43%
Sud21.73 mln. lei
28.57%
Distribuirea subîmprumuturilor pe raioane:
Nr. Denumirea raionului Numărul desubîmprumuturi
Sumasubîmprumuturilordecontate (mii lei)
1 Anenii-Noi 3 1,498.402 Basarabeasca - -
3 Briceni 3 1,552.004 Cahul 7 3,644.005 Cantemir - -6 Călăraş 4 2,292.007 Cauşeni 3 2,112.808 Cimişlia 2 1,120.009 Criuleni 1 528.00
10 Donduşeni 3 1,704.0011 Drochia 12 6,381.2012 Dubăsari 1 40.0013 Edineţ 7 2,978.7014 Făleşti 6 2,685.1315 Floreşti 4 420.2716 Glodeni 3 809.7017 Hânceşti 2 1,072.0018 Ialoveni 8 4,630.4019 Leova 1 968.0020 Nisporeni 3 832.0021 Ocniţa - -22 Orhei 6 2,064.0023 Rezina 8 3,194.6524 Rîşcani 19 5,361.40
36
25 Sîngerei 4 500.8026 Soroca - -27 Străşeni 4 1,662.4028 Şoldăneşti 5 1,320.0029 Ştefan Vodă - -30 Taraclia 11 2,317.4531 Teleneşti 1 152.0032 Ungheni 19 10,771.0033 Mun. Chişinău 3 1,880.0034 UTA Gagauzia 23 11,570.34
Total 176 76,062.64** suma include echivalentul subîmprumutrilor decontate în dolari SUA
Evidenţa împrumuturilor şi elaborarea rapoartelor. În scopul asigurării îndeplinirii
cerinţelor Legii Republicii Moldova nr.419-XVI din 22.12.2006 „Cu privire la datoria
publică, garanţiile şi recreditarea de stat” în vederea ţinerii Registrului de stat privind
recreditarea de stat, asigurării monitorizării şi controlului părţilor participante la
recreditare din mijloacele împrumuturilor de stat, precum şi organizării evidenţei
împrumuturilor de recreditare acordate intermediarilor financiari, DLC a deschis în
registrele sale conturile separate contabile analitice şi sintetice în conformitate cu
Politica sa de Contabilitate pentru anul 2008. În scopul evitării riscurilor, conturile de
recreditare a Liniei de Credit a proiectului sunt deschise şi deservite de Banca
Naţională a Moldovei.
Zilnic se efectuează contabilizarea tuturor intrărilor şi ieşirilor în/din conturile
contabile analitice ( cu distribuirea pe valuta împrumutului), precum şi monitorizarea
mijloacelor disponibile în lei moldoveneşti şi în valută străină. La finele fiecărei
perioade de gestiune (trimestrial) se efectuează generalizarea tuturor operaţiunilor
economico-financiare efectuate de DLC pe parcursul trimestrului în conturile
contabile sintetice cu crearea tuturor formelor rapoartelor financiare aferente
activităţii DLC (inclusiv şi bilanţul contabil) în conformitate cu Standardele Naţionale
de Contabilitate.
Ministerului Finanţelor sunt prezentate trimestrial rapoarte privind recreditarea
resurselor Liniei de Credit şi soldul datoriilor IFP, precum şi alte date necesare pentru
completarea „Registrului de Stat privind recreditarea de stat”.
37
Informaţie referitor la decontarea si datoria IFP in cadrul RISP II,soldurile cumulative la situatia 31.03.08
nr. denumirea IFP. valuta suma aprobata decontat rambursat%
ramb sold (datorie)
1 MoldovaAgroindbank lei 19820540.00 15670832.00 0.00 0.00 15670832.002 Fincombank lei 33781094.00 26487511.00 8755.00 0.03 26478756.00
$ 458000.00 366400.00 0.00 0.00 366400.003 Victoriabank lei 9285000.00 7348000.00 0.00 0.00 7348000.00
$ 100000.00 80000.00 0.00 0.00 80000.004 Banca Sociala lei 2500000.00 2000000.00 48000.00 2.40 1952000.005 Moldindconbank lei 14766500.00 10261000.00 0.00 0.00 10261000.00
$ 148000.00 118400.00 0.00 0.00 118400.006 Mobiasbanca lei 9537520.00 7630016.00 1248000.00 16.36 6382016.00
$ 80000.00 64000.00 64000.00 100.00 0.007 Banca de Economii lei 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
31.03.2008 89690654.00 69397359.00 1304755.00 68092604.00786000.00 628800.00 64000.00 564800.00
Conform condiţiilor Îndrumarului de Creditare Rurală IFP prezintă DLC rapoarte de
progres trimestriale: (i) Raportul privind Calitatea Portfoliului Împrumuturilor, (ii)
Raportul privind Colectarea şi Utilizarea mijloacelor din contul de evidenţă continuă
(roll-over), (iii) Raportul privind finanţarea noilor sub-proiecte eligibile din contul de
evidenţă continuă (roll-over) întocmite conform formelor de raportare stabilite de DLC
şi aprobate de Banca Mondială.
De asemenea, DLC a elaborat un şir de rapoarte analitice privind utilizarea
resurselor în cadrul proiectului.
Recreditarea mijloacelor revolving acumulate din rambursarea principalului şia dobânzii. În scopul asigurării continuităţii derulării durabile a Proiectului, în urma
acumulării dobânzii şi rambursării sumei principale de către IFP, după deducerea
sumelor necesare MF pentru deservirea Împrumutului sau format resursele de
refinanţare ( revolving) la conturile Liniei de Credit ale DLC la BNM. Recreditarea
fondurilor acumulate se va efectua la condiţii similare condiţiilor Liniei de Credit a
Proiectului la etapa iniţială de implementare a acestuia. Cu excepţia finanţării
subîmprumutului în mărime de 100% a cheltuielilor eligibile, suma maximă fiind 250
000 dolari SUA pentru un subîmprumutat şi marja adăugată a MF la rata de referinţă
micşorată la 1,5% ( la resursele directe marja constituie 2%). Începând cu 26
octombrie 2007 din aceste mijloace de recreditare au fost finanţate suplimentar
Moldindconbank 3 subîmprumuturi în sumă de 4 575 mii lei, Fincombank 3
subîmprumuturi în sumă de 503 mii lei si 38,8 mii dolari SUA si Mobiasbanca un
38
împrumut în sumă de 181 mii lei. Termenul mediu a împrumuturilor acordate este de
77 luni.
Rata medie de refinanţare a beneficiarilor finali aplicată de către IFP pentru
subîmprumuturile în lei constituie 16,89%, care include marja adăugată a MF şi
marja comercială a băncii. Cinci subîmprumuturi finanţate sunt situate în regiunea de
sud a ţării si 2 în regiunea de nord. Patru subîmprumuturi sunt alocate în ramura
prestării serviciilor şi trei în comerţ.
Dezvoltarea capacităţilor Instituţionale ale Sistemului de Finanţare Rurală.
În cadrul Părţii C2 a Proiectului „Dezvoltarea Capacităţilor Instituţionale ale
Sistemului de Finanţare Rurală” DLC, în colaborare cu UCIMPA a organizat
pregătirea cursurilor pentru instruirea colaboratorilor IFP, în întărirea capacităţilor
instituţionale ale acestora în vederea îmbunătăţirii procedurilor de creditare a
proiectelor investiţionale, proiectelor în agricultură şi leasingul financiar. În urma
derulării primului tur de cursuri au fost instruite 14 persoane al IFP şi anume
Fincombank, Victoriabank şi DLC. În urma derulării turului al doilea al cursurilor de
instruire au fost instruite 26 de persoane, reprezentanţi ai Moldindconbank,
Mobiasbanca si UCIMPA. Reluarea cursurilor se preconizează pentru luna iunie a
anului 2008.
Informaţie privind refinanţarea fondurilor în cadrul proiectului RISP 1.
Pentru asigurarea continuităţii Proiectului RISP 1, de menţionat, că DLC a preluat la
deservire de la UCIMPA, soldurile împrumuturilor în sumă totală de 179,87 mln. lei si
50 mii dolari SUA, acordate la etapa iniţială de implementare a Proiectului. Din
resursele directe din Împrumut ale proiectului mijloacele financiare au fost alocate
subîmprumuturi la 1388 beneficiari.
În total din resursele creditare din cadrul proiectului RISP 1 ( resurse directe şi
revolving) au fost alocate prin intermediul IFP 276,99 mln. lei şi 50 mii dolari SUA,
inclusiv din resursele de refinanţare revolving 97,12 mln. lei ( 265 de subîmprumuturi
au fost finanţate de DLC din resursele de refinanţare revolving, disponibile după
deducerile şi transferurile plăţilor de deservire necesare a Împrumutului către MF).
La 31.03.08 de IFP au fost rambursată suma principală- 29,25 mln. lei şi 50 mii
dolari SUA, constituind respectiv 17,57% pentru lei şi 100% pentru dolari SUA.
Soldul datoriei sumei principale a IFP la 31.03.08 constituie 247,75 mln. lei, termenul
de rambursare fiind extins respectiv graficelor şi scadenţelor plăţilor până în anul
39
2022 ( includ cât subîmprumuturile acordate din resursele directe ale Împrumutului,
atât şi din resursele revolving ale DLC).
Informaţie privind sumele decontate şi rambursate în cadrul proiectelor RISP 1 şi
RISP 2:
Proiect
Valutaîmprumutu
risubsidiare
acorade IFP
Total sumaaprobata a
subproiectelorTotal sumadecontata
Sumarambursata de
IFP,principalul
Soldul datorieIFP,
principalul
Numarulde
subimprumuturi
finanţate
RISPresursedirecte
lei 179,874,954.00 179,874,954.00 26,489,770.80 153,385,183.97 1387
$ 50,000.00 50,000.00 50,000.00 0.00 1
RISP 1revolving lei 107,282,757.00 97,116,692.00 2,755,937.74 94,360,760.26 265
RISP 2resursedirecte
lei 89,690,654.00 69,397,359.00 1,304,755.00 68,092,604.00 165
$ 786,000.00 628,800.00 64,000.00 564,800.00 11
RISP 2revolvind
lei 5,259,129.00 5,259,129.00 0.00 5,259,129.00 6
$ 38,766.00 38,766.00 0.00 37,766.00 1
CONSOLIDAREA SECTORULUI ASOCIAŢIILOR DE ECONOMII ŞIÎMPRUMUTALE CETĂŢENILOR
Obiectivul acestei sub-componente este perfecţionarea cadrului legislativ, regulator
şi de supraveghere al industriei Asociaţiilor de Economii şi Împrumut (AEI) şi
fortificarea capacităţilor instituţiilor de microfinanţare, în primului rând, ale organului
de supraveghere, în vederea asigurării durabilităţii acestora pe termen lung.
Pe durata perioadei de raportare, au continuat activităţile legate de elaborarea noului
cadru legislativ, regulator şi de supraveghere a sectorului AEI, fortificarea
capacităţilor operaţionale ale noului organ de supraveghere, precum, au fost iniţiate
şi unele activităţi legate de fortificarea capacităţilor asociaţiilor de economii şi
împrumut.
PERFECŢIONAREA CADRULUI LEGISLATIV AL ACTIVITĂŢII AEI
În scopul continuării acordării asistenţei Comisiei Naţionale pentru Piaţa Financiară
(CNPF) pentru perfecţionarea cadrului legislativ al activităţii AEI, precum şi
perfecţionării capacităţilor de reglementare şi supraveghere ale acesteia, în perioada
de referinţă a fost selectat şi contractat un consultant local care pe parcursul a 8 luni
(martie – octombrie 2008) va asista CNPF la perfecţionarea şi implementarea noului
cadru normativ şi reformarea sectorului AEÎ.
40
De asemenea, este în derulare procesul de selectare a unui consultant internaţional
care va suplimenta asistenţa acordată CNPF de către consultantul local. La situaţia
din data raportării, pentru această poziţia au aplicat 11 persoane.
1.1. Perfecţionarea cadrului legislativ al activităţii AEÎReferitor la activităţile legate de perfecţionarea cadrului legislativ al activităţii AEÎ sunt
de menţionat următoarele:
a. finalizarea elaborării Normelor de Prudenţă Financiară a AEÎ (NPF). În
continuare, proiectul NPF urmează a fi remis spre examinare
Departamentului juridic al CNPF pentru a fi, apoi, prezentat spre aprobare
Consiliului de Administraţie al CNPF.
b. îmbunătăţirea proiectului de modificare a SNC 63, Comentariilor privind
aplicarea SNC 63 şi Planului de conturi contabile al activităţii economico-
financiare a întreprinderilor, conform sugestiilor formulate verbal de Ministerul
Finanţelor (MF). Modificările în cauză urmează a fi aprobate doar ulterior
aprobării NPF menţionate anterior. CNPF va transmite proiectul modificărilor
la CFR, AMM şi FNAEÎ pentru exprimarea opiniilor, apoi îl va remite
Consiliului consultativ pe lângă MF pentru examinare şi aprobare finală.
c. examinarea versiunii finale a proiectului Regulamentului cu privire la
eliberarea avizului pentru înregistrarea de stat a asociaţiilor de economii şi
împrumut. Regulamentul urmează a fi remis spre examinare Departamentului
juridic al CNPF şi apoi prezentat pentru aprobare finală Consiliului de
Administraţie al CNPF.
d. aprobarea, publicarea şi intrarea în vigoare a Regulamentului cu privire la
exigenţele faţă de administratorii AEÎ (Hotărârea CNFP nr. 63/6 din
25.12.2007, Monitorul Oficial nr. 37-39 din 22.02.2008).
e. aprobarea, publicarea şi intrarea în vigoare a Regulamentului cu privire la
modul de evaluare a business-planului AEÎ (Hotărârea CNFP nr. 5/6 din
31.01.2008, Monitorul Oficial nr. 61-62 din 25.03.2008).
1.2. Perfecţionarea capacităţilor operaţionale ale CNPF
41
Adiţional suportului la perfecţionarea cadrului normativ, consultantul local a acordat
asistenţă în activitatea de zi cu zi specialiştilor Departamentului Plasamente
Colective şi Microfinanţare al CNPF. Astfel, pe parcursul perioadei de referinţă,
consultantul local a participat în următoarele activităţi:
a. a organizat câteva seminare introductive referitor la noua lege a AEÎ şi
regulamentele aferente pentru colaboratorii Departamentului Plasamente
Colective şi Microfinanţare, cât şi pentru colaboratorii altor departamente ale
CNPF
b. a asistat şi a analizat împreună cu specialiştii Departamentului planurile de
afaceri şi alte documente parvenite de la AEÎ;
c. a participat împreună cu colaboratorii Departamentului la analiza şi
dezbaterea diverselor proiecte de acte normative cu un impact direct sau
indirect asupra activităţii AEÎ.
FORTIFICAREA CAPACITĂŢILOR OPERAŢIONALE ALE AEÎ
De asemenea, în perioada de referinţă, în cooperare cu Agenţia Elveţiană pentru
Dezvoltare şi Cooperare (SDC), a fost instituită o sală de instruire, în care vor fi
organizate diverse training-uri pentru AEÎ, în scopul fortificării capacităţilor
operaţionale ale acestora.
Din resursele proiectului RISP a fost procurat echipamentul necesar (în sumă de
USD 32 529)şi mobilier (în sumă de MDL 25 213). Partea elveţiană va acoperi
cheltuielile legate de remunerarea instructorilor şi desfăşurarea instruirii.
42
REPARCELAREA TERENURILOR AGRICOLE
DATE GENERALE
Prezentul raport cuprinde detaliile privind implementarea proiectelui pilot de
reparcelare a Pămîntului finanţat de către Banca Mondială şi SIDA în şase sate
selectate ale Republicii Moldova:
In cadrul implimentării Proiectului pilot de consoilidare a terenurilor agricole în
localităţile pilot, care a demarat la 01 august 2007 si va fi implementat pe parcursul a
18 luni, au fost efectuate următoarele actiuni:
Ø Selectarea comunităţii pilot, respectind criteriile de selectare menţionate în
termenii de referinţă;
Ø Stabilirea, în cooperare cu MAIA, a cadrului de creare şi funcţionare a
comitetului de supraveghere;
Ø Identificarea celor mai optime practici internaţionale de colaborare în scopul
implementării proiectului (între MAIA, agenţii, alte instituţii guvernamentale şi
autorităţile publice locale);
Ø Elaborarea unui concept general cu privire la utilizarea datelor din Registrul
Bunurilor Imobile, oferite de ASRFC, aplicabile în lucrul practic în comunităţile
pilot;
Ø Stabilirea cadrului cu principiile ce ar asigura inofensivitatea activităţilor de
proiect asupra mediului înconjurător;
Ø Formarea grupului de lucru in fiecare sat-paricipant la proiectul de
consolidare, compus din expertul în reparcelare selectat de Proiect, inginerul
cadastral şi reprezentantul Direcţiei raionale agricultură şi alimentaţie;
Ø Asigurarea fiecarei echipe locale cu birou în cadrul Primăriei, inclusiv şi
echipament: calculator, imprimatna si fax;
Ø Petrecerea a 3 seminare de instruire a specialistilor implicati in procesul de
consolidare a terenurilor agricole;
Ø Elaborarea unei campanii de informare publică: Participarea la emisiunea
“Bastina”;
Ø Elaborarea pleantului informare a publicului.
Ø Obţinerea hărţilor cadastrale de la IS „Cadastru”: partea grafica si juridica;
43
Ø Verificarea şi revizuirea hărţilor de proprietate funciară pentru cercetarea
situaţiei curenteAlegerea comitetului de supraveghere din sat, avind drept
scop susţinerea echipei de implemetare, asigurarea treansparentei
implementarii proiectului;
Ø Intervievarea proprietarilor de terenuri agricole;
Ø Colectarea informatiei necesare elaborarii planului de dezvoltare a comunitatii
si petrecerea intrunirii cu lucratorii primariei, consilierii si alti actori cointeresati
in dezvoltarea comunitara;
Ø Elaborarea proiectul planului de dezvoltare a localităţii în baza propunerilor
primăriei, deţinătorilor de terenuri şi a altor părţi cointeresate;
Ø Analiza datelor colectate în rezultatul chestionării proprietarilor de ternuri;
Ø Elaborarea procedurilor simplificate de efectuare a tranzacţiilor funciare.
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI, IMPLEMENTATE ÎN PERIOADA DE INIŢIERE
Activitatea de bază a perioadei de raportare este activitatea de proiect 10:
Conducerea investigaţiilor preliminare şi pregătirea şi diseminarea planurilor de
dezvoltare a a comunităţilor pentru fiecare localitate. Activitatea majoră de proiect
constă din două componente principale:
Ø Interviuri cu proprietari de pămînt individuali şi deţinătorii de terenuri
Ø Elaborarea planurilor de dezvoltare comunitare
Activitatea de proiect 5: Stabilirea principiilor de cadru pentru asigurarea că
activităţile proiectului nu conţine impacturi nefavorabile mediului înconjurător
Este important pentru implementarea durabilă a proiectului ca producătorii să fie
aranjaţi în aşa fel ca să evită declinul în tipurile valoroase din natură şi pierderea
diversităţii biologice în timpul pregătirii şi implementării ulterioare a planurilor de
dezvoltare comunitară. Principiile de cadru au fost stabilite pentru asigura că în
activităţile proiectului nu există impacturi nefavorabile mediului înconjurător.
Expertii proiectului au pregătit un sistem de evaluare a impactului mediului
înconjurător (EIA) şi a prezentat EIA în relaţie cu proiectul pentru toţi membrii
echipelor locale de proiect, cadrele MAFI şi altor parteneri.
44
Activitatea de proiect 6: Dezvoltarea şi efectuarea programului de instruire
Cel de al doilea (din cinci planificate) seminar de instruire pentru persoanele directe
implicate în proiect şi a altor părţi terţe a fost ţinut la 21 Noiembrie 2007 avînd
aproximativ 50 participanţi.
Scopul principal al celui de al doilea seminar de instruire a fost de a construi
capacitate pentru următoarele principale activităţi de proiect:
Ø Pregătirea hărţii de proprietate – Planul 1
Ø Conducerea interviurilor cu proprietarii de terenuri – şi deţinătorii de terenuri
Ø Pregătirea planurilor de dezvoltare comunitară
Ø Evaluarea EIA
Al treilea seminar de instruire a fost petrecut în luna Aprilie 2008. Scopul principal a
fost următoarele activităţi importante de proiect:
Ø Preţuirea parcelelor de pămînt.
Ø Pregătirea unei schiţe a designului de re-parcelare(bazat pe negocieri
detailate cu proprietarii de pămînt).
În cadrul seminarilor de instruire, fiecare echipă locală a oferit o situaţie a progresului
proiectului pînă la moment în comunităţile pilot.
Activitatea de proiect 6: Dezvoltarea unei campanii de conştientizare a populaţiei
Un număr de activităţi legate de campania de conştientizare publică au fost conduse
în perioada de raportare:
Ø Majorarea continuă a nivelului de cunoştinţe despre activităţile de proiect în
cele şase sate pilot
Ø Pregătirea broşurilor de proiect
Ø Pagina web a proiectului.
Majorarea continuă a nivelului de cunoştinţe în cele şase comunităţi pilot
Activităţile zilnice de proiect în satele pilot majorează nivelul de informare în rîndul
proprietarilor de pămînt şi altor deţinători de terenuri locali despre activităţile
proiectului. Mulţi săteni a fost detailat informaţi despre proiect în timp ce au fost
intervievaţi despre interesul său în acesta şi dorinţe pentru proiect. Interviurile
individuale au fost începute cu o scurtă introducere a proiectului pentru proprietarul
45
de pămînt individual. În timpul interviuri, planificatorul de re-parcelare discută cu
persoana intervievată despre cum ar putea el sau ea beneficia din urma proiectului.
O altă activitate principală de proiect în perioada de raportare e pregătirea planurilor
de dezvoltare comunitară. Pentru a facilita elaborarea planurilor de dezvoltare, s-a
organiza un număr de întîlniri cu diferite grupuri de deţinători de terenuri. Aceste
întîlniri au fost de asemenea folosite pentru diseminarea informaţiei despre proiect şi
activităţile acestuia.
Broşuri a proiectului
O broşură a proiectului/flaier a fost pregătită de contractor în cooperare cu MAFI în
perioada Ianuarie 2008. Grupul ţintă pentru flaier sunt proprietarii de pămînt, fermierii
şi alţi deţinători de terenuri în comunităţile pilot. Flaierul va fi disponibil în o ediţie
voluminoasă în comunităţile pilot şi oficiul proiectului în Chişinău din începutul lui
Februarie 2008. Flaierul va fi disponibil în Română şi engleză.
Pagina web a proiectului
În decursul perioadei de raportare s-a lucrat asupra creării unei pagini web a
proiectului. Lansarea paginii se aşteaptă în perioada lunii Mai 2008.
Activitatea de proiect 9: Revederea şi corectarea hărţilor de proprietate ( Planul 1)
În procesul intervieverilor proprietarilor de terenuri au fost identificate un şir de
probleme legate de înregistrarea dreptului de proprietae. Cele mai importante tipuri
de probleme legate de înregistrare depistate pînă acum sunt:
Ø Cazuri legate de moştenirea terenurilor
Ø Reforma pămîntului/privatizarea neînregistrată.
Cauza problemelor legate de moştenirea terenurilor este că proprietarul din registru
este decedat fără a fi numit alt proprietar (deseori moştenitorul proprietarului
precedent). În comunitatea pilot Calmatui, 60 din 634 de proprietari identificaţi sunt
decedaţi. Scara problemei diferă de la o comunitate la alta, însă toate cele şase
comunităţi pilot au astfel de cazuri.
O altă problemă identificată pînă acum este că unele comunităţi pilot au suprafeţe a
comunei unde proprietatea de pămînt nu este înregistrată la OCT şi parcelele nu
sunt expuse pe harta cadastrală. Însă proprietarii au documente de titlu oficiale ce
46
dovedesc dreptul la proprietate pe aceste parcele. Cauze este că în unele regiuni din
comună, proiecte de privatizare a pămîntului au fost efectuate înainte de Programul
naţional de privatizare a pămîntului. Spre exemplu în Calmatui, 136 din 634
proprietari identificaţi nu sunt înregistraţi în registrul oficial al NAGCC.
Actitatea de proiect 10: Conducerea investigaţiilor preliminare şi pregătirea şi
diseminarea planurilor de dezvoltare comunitară pentru fiecare localitate
Una din activităţile cele mai importante este activitatea de proiect 10, care constă din
două componente principale:
Ø Intervievarea proprietarilor de pămînt
Ø Pregătirea planurilor de dezvoltare comunitară
Interviuri cu proprietari individuali de pămînt şi deţinători de terenuri
Intervievarea proprietarilor de pămînt a început în toate cele şase comunităţi pilot în
Noiembrie 2007. Scopul interviurilor a fost colectarea datelor despre structura
agricolă locală (date despre producere şi utilizatori) şi identificare interesului iniţial a
proprietarilor individuali de terenuri în proiectul de re-parcelare a pămîntului (dorinţa
de a participa sau nu, de a vinde pămînt, cumpăra pămînt, face schimb, da sau lua în
arendă).
Rezultatele intervievării proprietarilor de pămînt
Busauca Sadova
Bolduresti
Calmatui
Opaci Baimaclia
Numărul parcelelor, total 3018 5922 6006 1757 5626 4204Numărul proprietarilor identificaţi 708 1.319 1.786 634 1.762 1.048Numărul proprietarilor intervievaţi 640 1.300 1400 476 1409 828% proprietarilor intervievaţi 90.4 % 93.6 % 78.38 % 75 % 80 % 79 %
Mărimea medie a parcelei 0.5 ha 0.21ha 0.29 ha 0.4 ha 0.6 ha 0.73 ha
Nr. proprietar. ce participă în proiect 426 535 1022 286 589 540% proprietarilor ce participă înproiect 60.2 % 40.6 % 57.2 % 45 % 33 % 52 %
numărul de parcele propuse lavînzare 792 808 1692 227 829 830
numărul de parcele propuse la schimb 50 432 189 194 69 77% proprietarilor care dau în arendă 8.62 % 0 % 46 % 90 % 26 % 24.8 %% proprietarilor care au luat în arendă 0.4 % 0 % 0.2 % 0.3 % 1.4 % 0.7 %% proprietarilor ce locuiescpermanent în sat 86 % 90 % 89 % 95 % 87% 90 %
Terenuri publice (Rezerva Primăriei) 14.78 ha 45 ha 46 ha 1.35 ha 19.02 7 ha
47
Elaborarea planurilor de dezvoltare comunitară
A doua principală activitate de proiect este pregătirea planurilor de dezvoltare
comunitară pentru fiecare din comunităţile pilot. La momentul actual toate planurile
sunt elaborate.
Întocmirea acordurilor de consolidare
Informaţia dobîndită cu ajutorul intervievării este utilizată la întocmirea acordurilor de
consolidare. Astfel, e necesar în primul rînd să fie satesfăcute acele dorinţe ale
proprietarilor care sint optime pentru comunitate şi care duc la lărgirea suprafeţelor
deţinute.
48
PROIECTUL PRIVIND CONTROLUL GRIPEI AVIARE ŞIGRADUL DE PREGĂTIRE ÎN CAZ DE PANDEMIEUMANĂ ŞI ACTIVITĂŢILE DE RĂSPUNS (AIHP)
COMPONENTA SĂNĂTATEA ANIMALELORDECRIERE GENERALĂ
Focare de Gripă Aviară Înalt Patogenă au apărut în cîteva ţări din Asia de Sud în
2003 şi s-au răspîndit în toată Europa în 2005. Foarte importante pentru Moldova
sunt focarele de Gripă Aviară din regiunea de vecinătate a deltei Dunării din
România şi peninsula Crimea din Ucraina din 2005 care a obligat oficialităţile să
ucidă păsările.
În noiembrie 2005, guvernele implicate, agenţiile tehnice şi donatorii s-au întrunit la
Geneva pentru a planifica o reacţie internaţională la riscurile pe care le generează
GA pentru sănătatea umană şi cauzarea pierderilor economice de proporţii. La 12
ianuarie 2006, Consiliul de Directori ai Băncii Mondiale a aprobat o finanţare de pînă
la 500 milioane USD pentru Programul Global pentru Gripa Aviară (PGGA) de
acordare a asistenţei ţărilor eligibile. PGGA este un Program Global Ajustabil de
Creditare care funcţionează în mai multe ţări. De asemenea în ianuarie 2006,
guvernele şi donatorii s-au întrunit în Beijing, China, şi au alocat 1,9 miliarde USD
pentru combaterea GA.
Din aceste fonduri, Republica Moldova va beneficia de 10,6 mln. USD, dintre care
pentru componenta ,,Sănătatea animalelor”- 4,44mln. USD.
Activităţile în perioada ianuarie-martie 2008 au fost divizate conform Manualului
Operaţional după cum urmează:
SUPRAVEGHEREA ŞI DIAGNOSTICUL ÎMBOLNĂVIRII ANIMALELOR
MONITORIZAREA PĂSĂRILOR MIGRATOARE
Păsările migratoare au un rol major în răspîndirea şi introducerea virusului înalt
patogen al gripei aviare printre populaţia de păsări domestice, în special printre
păsările crescute în gospodării libere ale proprietarilor care trăiesc în apropierea
rîurilor, mlaştinilor şi rezervoarelor ce servesc ca locuri de odihnă sau hrană a
păsărilor migratoare. Moldova este intersectată de două rute de zbor majore a
păsărilor migratoare, de-a lungul cărora păsările migrează de la locurile de trai de
vară din Asia Centrală şi Europa de Est spre locurile de iernat de-a lungul Mării
Negre şi Mediterane şi Africa.
49
Proiectul a sponsorizat un studiu realizat de către Institutul de Zoologie al Academiei
de Ştiinţe a Moldovei, care a prezentat o imagine excelentă a prevalenţelor sezoniere
ale diferitor specii de păsări migratoare care vizitează Moldova. Studiul indică că din
119 specii de păsări acvatice, ce aparţin la 9 ordine care migrează prin ţară, nu mai
puţin de 12 specii aparţin familiei Anseriforme.
În ciuda necesităţii de monitorizare a prevalenţei şi statutului păsărilor migratoare,
activitate care a fost prevăzută în cadrul proiectului, pînă în prezent nu există nici o
infrastructură comprehensivă în ţară (ex. serviciul vieţii sălbatice, ONG-uri, servicii
veterinare, grupuri de societate civilă) care să fie capabilă de a realiza o astfel de
monitorizare.
Proiectul solicită un studiu pentru a evalua posibilitatea de stabilire a unei reţele de
avertizare timpurie bazată pe comunitate, cuprinzînd o infrastuctură civilă a societăţii,
capabilă de a monitoriza statutul de sănătate a păsărilor migratoare în locurile cu risc
înalt şi de a raporta despre moartea neobişnuită a păsărilor la autorităţile veterinare
locale pentru investigarea şi diagnosticul la un laborator regional sau central. O astfel
de reţea va cuprinde:
a. motive solicitate pentru a avea participarea locuitorilor din sate la
această reţea,
b. cerinţele treningului de la voluntarii reţelei din sat,
c. mecanismele necesare pentru a raporta morţile neobişnuite ale
păsărilor,
d. identificarea instructorilor lideri care vor instrui localnicii în domeniul
biosecurităţii păsărilor şi a măsurilor de biosecuritate personală
e. dezvoltarea unui sistem de înregistrare de bază a speciilor
Anseriforme prevalente în regiune.
MODERBIZAREA LABORATOARELOR VETERINARE
Asigurarea realizării procesului de diagnostic rapid la Centrul Republican de
Diagnostic Veterinar şi la Laboratoarele Veterinare Regionale din Drochia şi Cahul
trebuie asigurată în cel mai apropiat timp.
Consultantul internaţional selectat pentru Specificările Tehnice şi Treningul de
Laborator (Ieva Rodze) a avut o vizită în Moldova între 21-26 ianuarie 2008, fiind
semnat contractul în sumă de 28,327 USD.
50
Obiectivele specifice pentru activitatea consultantului este asigurarea funcţionării
efective a sistemului de diagnostic a sănătăţii animalelor de la nivel central şi
regional, bazată pe:
1. procurarea echipamentului de laborator, furniturilor şi incineratoarelor,
2. treining pentru personalul de laborator selectat în utilizarea acestui
echipament,
3. consultarea referitor la design-ul laboratoarelor veterinare pentru
planul general convenabil al echipamentului.
În timpul primei vizite în Moldova , Consultantul a realizat:
1. Aprecierea situaţiei actuale de la Centrul Republican de Diagnostic
Veterinar din Chişinău şi de la Laboratoarele Veterinare Regionale din
Drochia şi Cahul
2. Revederea informaţiei din raporturile misiunii de supraveghere a
Băncii Mondiale care include planul general de progres al proiectului
şi proiectul actualizat al planului de procurări
3. Furnizarea informaţiei introductive în Practicile Bune de Laborator şi
Standardele Biosecurităţii pentru personalul selectat al laboratoarelor
veterinare.
4. La sfărşitul vizitei, Consultantul a elaborat Raportul Iniţial, cu detalii
asupra activităţilor realizate, concluzii şi recomandări.
După plecarea consultantului din ţară, de la locul acestuia de trai, au fost elaborate şi
revizuite specificările tehnice pentru echipamentul de laborator pentru Centrul
Republican şi laboratoarele regionale.
Lista EchipamentuluiNr Echipament Cantitatea Nota expertului
Laboratorul Centrl Veterinar1 Congelator (-200C) 2 500l max2 Frigider (+40C) 2 Virusologie, Serologie3 Incubator cu CO2 14 PCR hood 15 Capotă cu flux laminar 1.5m class 11A 1 Serologie6 Capotă cu flux laminar 1.1-1.2m class 11A 1 Bacteriologie7 Termo mixer 18 Pipete, single şi multi-canal 69 Doar rotor 6-12/10-50, 22R 1
10 Baie de apă cu 5l capacitate 1 Serologie
51
11 Staţie de purificare a apei MiiQue 112 Incubator regular cu procesor 113 Cuptor uscător, 50l 1 100-200l14 Autoclavă 75l-120l capacitate 215 Incubator pentru incubarea a 200 embrioni 116 Distilator de apă 2 5l/oră17 Maşină de spălat vasele de laborator 118 Containere ermetice (3 electric) +40C19 Balnţă analitică 2 0,00120 PH metru 2
21Microscop inversat
2Unul cu unitate de detecţiefluorescentă
22Microscop fluorescent şi adaptor
Microscop cu unitate de detecţiefluorescentă23
Sistem video pentru capturarea şi analizaimaginilor 1
24 Incinerator cu capacitatea de 500kg/zi 125 Instalaţie pentru incinerator
26 Cuptor cu microunde 1 Biologie molecularăLaboratoarele Regionale Veterinare
1 Congelator (-200C), 500-1000l 2 Orizontal, Necropsie2 Frigider (+40C) 43 Frigider (+40C to -200C) 6
4 Pipete, single şi multi-canal 2 - multi6 - single
5 Centrifuge cu rotori de 8-20ml 26 Baie de apă cu 5l capacitate 27 Autoclavă cu 75l-120l capacitate 48 Linie automată ELISA 29 PH metru 2
10 Balanţă analitică(0.01) 2+2 0.001; 0.0111 Distilizator 212 Masă de necropsie 213 Cuptor, 100-250l 214 Lămpi UV 615 Plită de gaz 2+216 Fume cupboard (chemical) 2 Chimie17 Agitator 2 Chimie18 Capotă cu flux laminar 2m class 11 A 219 Cuptor uscător (+260C to +600C) 220 Termo stat (+260C to +600C) 6
Echipamentul de oficiu pentru laboratoarele selectate a fost livrat la Centrul
Republican de Diagnostic Veterinar (6 calculatoare, 6 printere, 2 laptopuri, 1
proiector). Acestea vor fi utilizate pentru treningul personalului, iar calculatoarele vor
fi distribuite la cele trei laboratoare selectate, cîte 2 calculatoare pentru fiecare
laborator (CRDV, Drochia, Cahul). Suma totală - 18,390 USD
52
A fost selectată compania (“Bajura Com”) care va realiza reparaţia Laboratorului
Regional de Sud, fiind semnat contractul în sumă de 1,965,802 MDL.
A fost lansat tenderul pentru selectarea companiei de proiectare a Laboratorului
Regional de Nord.
CONTROLUL ŞI LOCALIZAREA FOCARELOR GAEP LA ANIMALE
A fost selectată compania (“Caliconix”) pentru instalaţiile de dezinfecţie de la frontieră
(Lipcani, Otaci, Criva, Giurgiuleşti, Tudora, Briceni, Sculeni, Ungheni (sistem de
dezinfecţie pentru vagoane) ) şi a fost semnat contractul în sumă de 928,257 MDL.
COMPONENTA SĂNĂTATEA UMANĂPARTEA GENERALĂ
Pentru facilitarea implementării cu succes a activităţilor din cadrul proiectului în
perioada 10-18 martie 2008 în Republica Moldova s-a aflat misiunea Băncii
Mondiale. Obiectivele misiunii au fost următoarele:
1. Monitorizarea activităţilor implementate;
2. Acordarea asistenţei consultative partenerilor naţionali în scopul lansării
activităţilor ce urmează a fi implementate şi anume construcţia noului modul
pentru detecţia moleculară a virusului gripei aviare, renovarea Laboratorului
Infecţii Respiratorii Virale şi renovarea unităţii de terapie intensivă a IMSP
Spitalul de Boli Infecţioase „T. Ciorbă”;
3. Ajustarea planului de procurării şi tabelelor de cost.
Misiunea s-a întîlnit cu Dl. Ion Ababii, Ministrul Sănătăţii, Dl. Sergiu Raţă,
Viceministrul Sănătăţii, reprezentanţii locali ai UNICEF şi partenerii naţionali.
Memoriul misiunii, care reprezintă un rezumat cu privire la activităţile din cadrul
proiectului şi următorii paşi care necesită a fi întreprinşi urmează a fi distribuit
conducerii Ministerului Sănătăţii şi partenerilor naţionali. Expertul BM în Sănătate
Publică a recomandat de a elabora un plan de implementare a activităţilor pentru
anul 2008 cu indicarea datelor limită pentru implementarea fiecărei activităţi şi
persoanelor responsabile. Acest plan a fost elaborat de către coordonatorul
componentei împreună cu partenerii naţionali şi aprobat de către Dl I. Bahnarel,
Directorul Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă (CNŞPMP).
53
În timpul perioadei de raportare grupurile de lucru din cadrul CNŞPMP şi
coordonatorul componentei s-au întrunit cel puţin o data pe săptămînă pentru a
discuta activităţile preconizate şi căile de implementare.
FORTIFICAREA CAPACITĂŢILOR ÎN SISTEMUL SĂNĂTĂŢII
REVIZUIREA SISTEMULUI REGULATOR
Ca urmare a recomandărilor misiunii Băncii Mondiale care a avut loc în perioada 7-
17 mai 2007 în Republica Moldova partenerii naţionali împreună cu coordonatorul
componentei au elaborat termenii de referinţă pentru angajarea unui expert în
domeniul controlului infecţiei spitaliceşti şi managementului clinic al pacienţilor cu
gripă aviară. Prin organizarea unui concurs a fost selectat Dl Simon Mardel din
Marea Britanie. Contractul de angajare conform manualului operaţional al proiectului
a fost semnat de către Ministrul Sănătăţii. Conform termenilor de referinţă expertul va
vizita Republica Moldova de 3 ori. Prima misiune a avut loc în perioada 20-29
februarie 2008. Expertul urmează să prezinte raportul primei vizite conducerii
Ministerului Sănătăţii şi partenerilor naţionali.
În conformitate cu termenii de referinţă expertul este responsabil pentru următoarele:
1. Revizuirea, actualizarea şi adaptarea conform ultimilor recomandări ale OMS
a documentelor necesare pentru supravegherea, diagnosticul şi tratamentul
gripei aviare care au fost elaborate de către partenerii naţionali. Pachetul de
documente ulterior va fi aprobat de către Comisia de Profil „Patologia
Infecţioasă” a Ministerului Sănătăţii. Consultantul va informa partenerii
naţionali despre necesitatea elaborării unor ghiduri care lipsesc.
2. Expertul va conlucra cu specialiştii în domeniu de la IMSP Spitalul de Boli
Infecţioase „T. Ciorbă” şi va acorda asistenţă consultativă în elaborarea unui
plan de implementare în practică a ghidurilor elaborate şi procedurilor de
control al infecţiei cu focusare pe admiterea pacienţilor, managementul clinic,
managementul deşeurilor biologice, procedurile de dezinfecţie etc;
3. Expertul va efectua o evaluare a necesităţii de instruire pentru diferite nivele
ale sistemului sănătăţii în managementul clinic, infecţiile nazocomiale,
practicile de decontaminare şi managementul deşeurilor şi va propune un
pachet de cursuri de instruire;
4. Expertul va fi responsabil pentru formarea formatorilor în managementul clinic
al pacienţilor cu gripă aviară. Aceasta va permite ca formatorii să instruiască
54
specialiştii din cadrul asistenţei medicale primare şi medicii infecţionişti din
raioanele republicii în managementul clinic al pacienţilor cu gripă aviară cu
focusare pe iniţierea tratamentului antiviral;
5. Expertul va acorda în permanenţă asistenţă consultativă partenerilor naţionali
în organizarea cursurilor de instruire;
6. Expertul va acorda asistenţă consultativă partenerilor naţionali în proiectarea
şi renovarea unităţii de terapie intensivă a IMSP Spitalul de Boli Infecţioase
„T. Ciorbă”;
7. Expertul va evalua capacităţile de supraveghere epidemiologică şi sistemul
de alertă în caz de apariţie a focarelor de gripă aviară. De asemenea va
acorda asistenţă consultativă membrilor echipelor de intervenţie rapidă în
corespundere cu sarcinile lor.
Următoarea vizită este preconizată pentru luna mai.
FORTIFICAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PENTRU SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ
A GRIPEI AVIARE
UCIMPA a iniţiat procesul de licitaţie competitivă internaţională pentru selectarea
companiei care va fortifica sistemul informaţional pentru supravegherea
epidemiologică a maladiilor infecţioase. La sfîrşitul lunii februarie 2008 a avut loc
licitaţia preliminară în cadrul căreia 8 companii locale şi internaţionale şi-au exprimat
interesul de a participa la licitaţie. Pe data de 14 martie 2008 3 companii au prezentat
ofertele. Ofertele se evaluează de către Comitetul de selectare a consultanţilor şi
evaluare a ofertelor pentru procurarea bunurilor.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
Ca rezultat al recomandărilor misiunii BM şi cu scopul asigurării supravegherii
epidemiologice şi fortificării capacităţii de diagnostic de laborator în gripa aviară un
grup de specialişti de la CNŞPMP a efectuat la sfîrşitul lunii februarie o vizită de
studiu la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie
„Cantacuzino”, din or. Bucureşti, România.
Lista participanţilor:
1. Constantin Spînu – vicedirector, profesor universitar, doctor habilitat în
medicină, CNŞPMP;
2. Radu Cojocaru - şef de laborator, doctor în medicină, CNŞPMP;
55
3. Angelina Ursu – coordonator componenta ”Sănătate Umană”;
4. Gheorghe Visoţchi – arhitect în cadrul proiectului, Director al companiei de
proiectare „Europroiect Design”.
În cadrul şedinţelor de lucru la ICDMI „Cantacuzino” au fost efectuate următoarele
activităţi:
- Schimb de informaţii cu Directorul General, conferenţiar universitar, Dorel
Lucian Radu privind activităţile şi perspectivele de colaborare a instituţiilor
specializate din cele două ţări în domeniul practic şi de cercetare;
- Schimb de opinii şi reuniuni consultative cu Directorul general adjunct, şef
Centru Naţional de Gripă, Viorel Alexandrescu privind asigurarea
supravegherii epidemiologice şi fortificării capacităţilor de diagnostic de
laborator în contextul proiectării noului edificiu destinat pentru testări de
biologie moleculară (tehnici PCR) la gripa aviară şi reconstrucţiei edificiului
destinat pentru testări virusologice la gripa sezonieră;
- Optimizarea sistemului de supraveghere şi de informare reciprocă la gripă şi
conlucrarea cu Centrele Regionale şi Internaţionale de Referinţă.
Scopul deplasării a fost realizat şi anume:
- a fost evaluată capacitatea actuală şi de perspectivă în diagnostic
microbiologic al laboratorului naţional în contextul supravegherii globale al
gripei aviare şi sezoniere;
- a fost consultat planul de reconstrucţie a edificiului destinat pentru testări
virusologice la gripa sezonieră şi de construcţie al modului destinat pentru
diagnosticul la gripa aviară;
- a fost definitivată lista de echipament şi consumabile necesare pentru
asigurarea diagnosticul de laborator;
- au fost optimizate legăturile profesionale cu specialiştii de profil în contextul
cooperării regionale şi globale;
- au fost extinse domeniile de conlucrare cu centrele de referinţă, inclusiv
programe comune de supraveghere şi cercetare.
Pe parcursul perioadei de raportare Dl Visoţchi, architectul angajat s-a întilnit regulat
cu specialiştii de laborator pentru a discuta toate detaliile de proiectare. La sfărşitul
lunii proiectul a fost finisat.
56
Dl Ion Raileanu, inginerul angajat în cadrul proiectului pregăteşte termenii de
referinţă pentru companiile de construcţie care vor construi noul modul pentru
diagnosticul molecular al gripei aviare şi renova Laboratorul Infecţii Respiratorii
Virale, şi unitatea de terapie intensivă a IMSP Spitalul de Boli Infecţioase „T. Ciorbă”.
Specialiştii de laborator au simulat procedeul de transmitere a probelor pentru
confirmarea sau infirmarea diagnosticului de gripă aviară la Laboratorul Internaţional
de Referinţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Specimenele au fost
recoltate de la pacienţi cu infecţii respiratorii virale de către o persoană bine instruită
în tehnica de recoltare a probelor conform precauţiilor standard. Probele au fost
împachetate de către Dl Radu Cojocaru, care a fost instruit şi certificat de către
Asociaţia Internaţională de Transport Aerian (IATA). Procesul de colectare a avut loc
pe data de 26 martie, iar pe data de 31 martie probele ambalate în ambalaje triple
conţinînd trei rînduri de folii după cum este indicat Dangerous Goods Index a fost
ridicate de către agentul local al World Courier-ului care le-a expediat la Londra cu o
rută aviatică. Laboratorul Internaţional de Referinţă al Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii a confirmat că probele au ajuns la destinaţie şi sînt în procesare.
Toate cheltuielile pentru transportarea probelor la Laboratorul Internaţional de
Referinţă al OMS au fost acoperite de către OMS în cadrul „Proiectului Global de
Transmitere a Probelor pentru Diagnosticul Gripei”.
Dl Ion Ababii, Ministrul Sănătăţii s-a adresat oficial către Primăria Municipiului
Chişinău să examineze posibilitatea de eliberare în regim de urgenţă a certificatelor
de urbanism pentru următoarele obiecte „Modulul pentru investigaţii de laborator prin
tehnici de biologie moleculară (PCR) la gripa aviară”, amplasat în Centrul de
virusologie al CNŞPMP, str. Cozmescu 3 şi „Unitatea de Terapie Intensivă”
amplasată pe teritoriul IMSP Spitalul Clinic Republican de Boli Infecţioase „T.
Ciorbă”, str. Lăpuşneanu 13. Certificatele au fost eliberate.
Partenerii naţionali împreună cu coordonatorul componentei „Sănătatea Umană” au
elaborat termenii de referinţă pentru angajarea unui consultant internaţional pentru
fortificarea capacităţilor de laborator. UCIMPA a iniţiat procedura de selectare.
MĂSURILE DE RĂSPUNS ALE SISTEMULUI SĂNĂTĂŢII
Procurarea a unei etuve mobile
UCIMPA a iniţiat procedeul de achiziţionare a unei etuve mobile pentru efectuarea
dezinfecţiei în focarul de gripă aviară.
Spitalul Republican de Boli Infecţioase „T. Ciorbă”
57
Compania de proiectare „Europroiect Design” a elaborat proiectul pentru renovarea
unităţii de terapie intensivă la IMSP Spitalul de Boli Infecţioase „T. Ciorbă”. Inginerul
angajat în cadrul proiectului pregăteşte termenii de referinţă pentru compania de
construcţie care va renova unitatea de terapie intensivă a IMSP Spitalul de Boli
Infecţioase „T. Ciorbă”.
58
Proiectul Energia Renovabilă din Deşeuri AgricoleINTRODUCERE
Proiectul FEG/BM “Energia Renovabilă din Deşeuri Agricole” a intrat în vigoare la 7
iulie 2005 şi s-a semnat un Acord de grant între Unitatea Consolidată pentru
Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Agriculturii, care acţionează
în calitate de agenţie implementatoare în numele Republicii Moldova, şi Banca
Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în calitate de agenţie de
implementare a Fondului Ecologic Global. Valoarea proiectului este de $972,920 fiind
finanţat de către Fondul Ecologic Global pe o perioadă de trei ani.
Structura planului financiar după sursa de finanţare se prezintă în felul următor:
PLANUL FINANCIAR (US$)SUB-TOTAL GEF 997,920CO-FINANŢAREAGuvernul RM 1,434,950BilateraleONGProducătorii agricoli 219,388Sub-Total Co-finanţare: 1,654,338Total Planul financiar: 2,652,258
Scopul final al Proiectului ERDA este de a servi drept bază pentru utilizarea pe larg şi
eficient a biomasei în locul combustibilului fosil importat (cărbune), acţionând în
calitate de catalizator pentru introducerea şi promovarea utilizării deşeurilor agricole
primare (biomasa) pentru producerea energiei termice pe baza tehnologiilor eficiente.
Prin urmare, proiectul va acorda asistenţă Guvernului Moldovei în:
I. Depăşirea barierelor în calea actualizării tehnologiilor de prelucrare a
biomasei oferind exemple de cele mai eficiente practici (unităţi demonstrative)
de utilizare a sistemelor energetice pe bază de biomasă în calitate de
alternativă viabilă a gazelor, petrolului şi cărbunelui şi în calitate de soluţie
durabilă pentru problema resurselor de energie în comunităţile rurale şi
pentru întreprinderile agricole. Unităţile demonstrative vor fi de mărimea,
scară şi costul adecvate pentru replicarea largă în spaţiul rural. Unităţile
demonstrative vor fi sprijinite prin acces la informaţii, suport tehnic şi un fond
pentru a acoperi costul capitalului incremental de instalare a sistemelor
termice pe baza biomasei;
59
II. Încurajarea dezvoltării pieţei baloturilor de paie şi replicării producerii şi
comercializării biomasei printre întreprinderile agricole după finalizarea
proiectului;
III. Clădiri publice suplimentare, în afara celor incluse în proiect, vor trece la
sisteme de încălzire pe bază de biomasă datorită lecţiilor însuşite şi
rezultatelor obţinute în procesul implementării proiectului;
IV. Reducerea costurilor suplimentare de implementare existenţa continuă a
cărora este cauzată de faptul că tehnologia producerii energiei renovabile din
deşeuri agricole este completamente nouă, netestată şi nu se bucură de
încredere în Moldova;
V. Promovarea unei campanii de sensibilizare a opiniei publice şi strategiei de
replicare.
Astfel, proiectul are următoarele componente:
Componentul A. Crearea unităţilor demonstrative de producere a energieitermice
Acest component al proiectului constă din instalarea şi darea în exploatare a
sistemelor de încălzire pe bază de biomasă în 11 clădiri publice cu o capacitate
totală de 2720 KW:
§ Dezmembrarea sistemelor existente;
§ Lucrări de construcţie: pregătirea încăperilor cazangeriilor, inclusiv pregătirea
clădirii pentru conectarea sistemului de termoficare;
§ Modernizarea sistemelor de termoficare pentru a le face compatibile cu
sistemele bazate pe biomasă;
§ Livrarea şi instalarea noilor cazane.
Acest component va forma „proiectul de referinţă pentru Moldova” pentru biomasă
bazat pe sisteme de încălzire bazat pe „comunitatea rurală medie” formată din circa
1000 gospodării casnice şi înconjurată de 1200 ha de pământ arabil. Componentul
va demonstra clar capacitatea de referinţă a acestor sisteme, modularitatea
componentelor locaţiei, cerinţele în investiţii, tratarea materiei prime şi logistica;
costurile şi caracteristicile de întreţinere,; analiza costuri – beneficii, precum şi
impactul social-economic şi ecologic.
60
Componentul B. Producerea biomasei şi sprijin pentru ciclul energetic
Acest component al proiectului are drept scop crearea şi formarea întregului lanţ de
furnizare a biomasei întru transfigurarea deşeurilor agricole de biomasă, deseori
risipită, într-un produs comercial durabil şi materie primă pentru producerea energiei
termice.
Esenţa componentului constă în continuarea producerii biomasei, chiar după
finisarea proiectului. Aceasta se va realiza prin intermediul câtorva măsuri financiare
oferite de proiect, inclusiv:
§ 6 granturi acordate întreprinderilor agricole care au obţinut cel mai bun
punctaj pentru procurarea echipamentului;
§ Aranjamente de leasing financiar, care vor permite reducerea costurilor
investiţionale legate de procurarea echipamentului de biomasă;
§ Aranjamente de contractare constantă care au drept scop formarea legăturii
între cumpărătorul şi vânzătorul acestui produs specific – biomasa.
Pe scurt, acest component include:
§ Asigurarea întreprinderilor agricole cu echipament de balotare şi de
manevrare a baloturilor, conform modulelor de baloturi necesare, prin
intermediul granturilor şi schemei de leasing. În majoritatea cazurilor,
Proiectul va livra module pentru baloturi de mărimea 15-20 kg sau mai mari;
§ Dezvoltarea infrastructurii comerciale de producţie, promovare, marketing şi
comercializare a biomasei în calitate de sursă de încălzire alternativă;
§ Formarea pieţei biomasei (paielor) pe baza contractelor de furnizare pentru
sistemele de termoficare în comunităţile rurale;
§ Finalizarea contractelor de leasing între întreprinderile agricole şi compania
de leasing;
§ Întocmirea contractelor de creditare între instituţii financiare şi beneficiarul
final;
§ Finalizarea contractelor între întreprinderile agricole şi autorităţile locale
pentru păstrarea şi furnizarea paielor balotate în conformitate cu specificaţiile
necesare şi orarele de livrare;
§ Pregătirea încăperii de păstrare a paielor în vecinătatea cazangeriei.
61
Componentul C. Înlăturarea barierelor financiare şi de conştientizare lafolosirea energiei renovabile din deşeuri agricole.
Obiectivul general al acestui component este de a înlătura barierele existente în
utilizarea energiei renovabile din deşeuri agricole din Moldova.
Programul de măsuri întru depăşirea barierelor informaţionale existente împreună cu
stabilirea unităţilor demonstrative va include:
§ Prezentări la conferinţe, seminare şi instruiri, inclusiv cele pentru şi implicând
autorităţile locale, populaţia şi comunitatea internaţională. Această sarcină va
include de asemenea un număr considerabil de seminare locale vizând
localităţile rurale, şi implicând instruire la unităţile de demonstrare a
generatoarelor de căldură;
§ Promovarea sistemelor şi tehnologiilor de balotare în alte regiuni ale Moldovei
şi a unei campanii informaţionale pentru comunităţile rurale care aplică pentru
granturile proiectului FISM;
§ Studii de caz care prezintă proiectului vor fi publicate în publicaţiile vizate
pentru fermieri;
§ Participarea la expoziţiile “Moldexpo” din Chişinău;
§ Promovare prin intermediul informării şi serviciilor de extensiune pentru
întreprinderile agricole, primari, studenţi şi şcolari (la toate nivelurile), ingineri,
funcţionari guvernamentali şi politica pentru energie renovabilă (biomasă);
§ Baze de date regionale şi discuţii în diverse grupuri;
§ Campanii promoţionale la TV şi radio;
§ Campanii informaţionale pentru populaţie, în mijloacele de informare
regionale;
§ Sondaje de identificare a percepţiilor incorecte şi a lacunelor;
§ Contract de instruire (lecţii profesioniste la unităţile demonstrative). Se va
numi un specialist pentru programul de instruire a instructorilor pentru
profesorii/învăţătorii şcolilor locale pentru a-i instrui în privinţa modalităţilor de
diseminare a informaţiei în rândul elevilor şi studenţilor din şcolile locale,
colegii, universităţi şi alte instituţii de învăţământ;
§ Etc.
62
Componentul D. Managementul proiectului, audit, activităţi de monitorizare şievaluare
UCIMPA, în calitate de unitate de implementare a proiectului (UIP), va supraveghea
implementarea proiectului, va disemina informaţii despre proiect părţilor implicate şi
va fi responsabilă pentru livrarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor de consultanţă.
Proiectul va spori informarea în regiunile de implementare a proiectului şi va sprijini
ONG-urile şi comunităţile locale în promovarea politicilor de dezvoltare durabile din
punct de vedere ecologic la nivel local şi naţional.
IMPLEMENTAREA DUPĂ COMPONENTE
COMPONENTULUI ASELECTAREA SATELOR
Reieşind din conceptul şi obiectivele proiectului, selectarea satelor pentru
implementarea pilot şi replicarea tehnologiilor alternative de producere a energiei
termice din resturile agricole a fost efectuată în câteva etape:
Etapa I. Identificarea raioanelor pentru a fi incluse în proiect;
Etapa II. Selectarea a 30 de comunităţi – beneficiari potenţiali;
Etapa III. Selectarea a 10 comunităţi pentru studierea aprofundată în teren;
Etapa IY. Identificarea celor mai bune 5 sate, localităţi demonstrative pilot.
Selectarea raioanelor
Reieşind din metodologia de cercetare, iniţial, la prima etapă de selectare, au fost
identificate raioanele unde ar putea fi implementate proiectele pilot.
Selectarea raioanelor a fost efectuată în baza următorilor indicatori:
a) accesul limitat al satelor din aceste raioane la reţelele magistrale de gaz în
următorii 3-5 ani;
b) distribuţia geografică a raioanelor (zonele nord, centru, sud).
În rezultatul analizei programului naţional de gazificare până în anul 2010 şi evaluării
gradului de acces la reţelele magistrale de gaz, au fost identificate 13 raioane
potrivite pentru etapa pilot. Astfel, pentru Zona de Nord au fost selectate raioanele:Făleşti, Glodeni, Floreşti, Rîşcani, Sîngerei, Soroca, Edineţ pentru Zona de Centru –
63
raioanele Ungheni, Hînceşti, Teleneşti, pentru Zona de Sud – raioanele Căuşeni,
Ştefan Vodă, Cantemir, Leova.
Identificarea comunităţilor pentru efectuarea vizitelor în teren
La a treia etapă de selectare, din lista celor 30 de comunităţi beneficiari potenţiali au
fost selectate prin metoda aleatorie 10 comunităţi din fiecare zonă pentru cercetarea
aprofundată în teren. Astfel, pentru cercetarea în teren au fost alese următoarele
sate:
Zona de nord: Chişcăreni, rl. Sîngerei; Vasilcău, rl. Soroca; Navîrneţ, rl Făleşti;
Recea, rl. Rîşcani; Parcova, rl Edineţ; Viişoara rl. Edineţ; Limbenii Noi şi Viişoara, rl.
Glodeni.
Centru: Boghenii Noi, rl Ungheni; Boghiceni, rl. Hînceşti.
Sud: Antoneşti, rl. Ştefan Vodă; Taraclia and Ursoaia, rl. Căuşeni.
Este de menţionat că din zonele Centru şi Sud au fost selectate mai puţine sate
decât din zona de Nord, deoarece în prezent, comunităţile din aceste regiuni au mai
mare acces la magistralele de gaz.
După evaluarea detaliată s-au stabilit următoarele localităţi participante în proiect:
· liceul din satul Taraclia, raionul Căuşeni – 290 puncte;
· şcoala medie din satul Antoneşti, raionul Ştefan Vodă – 275 puncte;
· liceul teoretic din satul Cazaclia – 220 de puncte
· gimnaziul din satul Parcova, Edineţ - 220 de puncte
· gimnaziul din satul Viişoara, Edineţ - 230 de puncte
· gimnaziul din satul Viişoara, Glodeni – 230 de puncte
· gimnaziul din satul Boghenii Noi, Ungheni – 275 de puncte.
Comunităţile Cazaclia, din raionul Ceadîr Lunga, UTAG, Parcova din raionul Edineţ,
ar putea fi incluse în lista satelor de implementare a proiectul pilot în 2007 doar cu
condiţia că ele vor face investiţii suplimentare substanţiale în obiectele propuse în
calitate de locuri demonstrative. Astfel, în satul Cazaclia, pentru a realiza proiectul
pilot, este necesar de reparat capital reţelele exterioare de distribuire a căldurii, care
au o lungime de mai mult de 100 metri.
64
INSTALAREA CAZANELOR PE BAZĂ DE BIOMASĂ
În final, următoarele sate au fost selectate:
1. s. Chiscareni, rl. Singerei – selectat şi replicat în ianuarie 2006;
2. s. Antonesi, rl Stefan Voda – selectat şi replicat în ianuarie 2007;
3. s. Taraclia, rl. Căuşeni - selectat şi replicat în martie 2007;
4. s. Viişoara, rl. Glodeni - selectat şi replicat în martie 2007;
5. s. Viişoara, rl. Edineţ – selectat şi replicat în aprilie 2007;
6. s. Boghenii Noi, rl. Ungheni – selectat şi replicat în aprilie 2007.
Pentru toate satele menţionate mai sus s-au pregătit proiectele (desenele) tehnice şi
s-au obţinut toate autorizaţiile necesare pentru instalarea termocentralelor pe
biomasă de la toate autorităţile în conformitate cu legile cu privire la construcţii şi
cerinţele faţă de încălzire în vigoare din Moldova.
O companie licenţiată a fost selectată pentru procurarea utilajului necesar şi
conectarea cazanului pe biomasă la sistemul de încălzire existent - toate lucrările în
acest sens au fost efectuate.
Tenderul internaţional pentru procurarea generatoarelor de căldură pe biomasă a
fost efectuat cu succes şi acceptat de Bancă. Primele două cazane au fost instalate
în noiembrie - decembrie 2006, alte 2 cazane au fost instalate în ianuarie - martie
2007, următoarele 2 au fost instalate în aprilie 2007.
Astfel, toate termocentralele au fost instalate în conformitate cu planul de
implementare stipulat.
Pentru o replicare mai largă a tehnologiei, care utilizează biomasa în calitate de
combustibil, s-a decis si instalarea unor unităţi demonstrative cu capacităţi mici, de
până la 100 KW.
Astfel, pentru sezonul de încălzire 2007-2008 următoarele unităţi demonstrative au
fost selectate:
1. s. Antoneşti, r-nul Ştefan Vodă: (i) şcoala de arte – 80 KW, (ii) grădiniţa –
80 KW, (iii) oficiul poştal şi biblioteca locală într-o clădire – 80 KW
2. s. Volintiri, r-nul Ştefan Vodă: centrul educaţional pentru copii – 80 KW
3. s. Burlanesti, r-nul Edineţ: şcoala şi grădiniţa într-un sistem de încălzire - 300
KW
65
Toate cele 5 generatoare de căldură sus-numite au fost deja fabricate, transportate şi
instalate. Până la finele lunii februarie 2008 toate unităţile menţionate vor fi conectate
la sistemele de căldură a edificiilor sociale.
Pe parcursul implementării proiectului s-a decis fabricarea a câtorva mecanisme
speciale de curăţire a camerelor de ardere pentru a reduce timpul de înlăturare a
cenuşii şi a funinginii ca rezultat a arderii paielor. Astfel, au fost elaborate desenele
tehnice privind fabricarea mecanismelor de curăţire a camerelor de ardere a
centralelor termice pe bază de biomasă de capacitate mare. Până la finele lunii
februarie 2008 vor fi fabricate 3 astfel de mecanisme.
Instalarea termocentralelor pe biomasă a fost divizată în 3 etape:
I. Proiectarea
1. Colectarea datelor iniţiale, inclusiv:1.Certificatul de urbanism2.Condiţiile tehnice de termoficare a şcolii3.Condiţiile tehnice reţele electrice4.Coordonarea terenului pentru amplasare cazanului termic, trasarea reţelelor termice cumedicina preventivă5.Coordonarea terenului pentru amplasare cazanului termic, trasarea reţelelor termice cuserviciile ecologice6.Certificatul de la de Serviciul Hidrometeorologic de Stat privind situaţia de poluare amediului7.Ridicarea topografică.
2. Elaborarea proiectului de execuţie, inclusiv:1.Calcularea şi proiectarea fundaţiei pentru montarea cazanului2.Trasarea reţelelor termice3.Reţele electrice4.Sistema automatizare5.Sistemul antiincedinar6.Planul general7.Protecţia mediului8.Devizul de cheltuieli9.Memoriu general
3. Coordonarea şi expertizarea proiectului, inclusiv:1.Coordonarea cu Medicina Preventivă2.Coordonarea cu Serviciul Ecologic3.Coordonarea cu Direcţia de Pompieri4.Coordonarea cu serviciile comunale locale5.Coordonarea cu direcţia de arhitectură locală6.Expertiza de stat a proiectului7.Autorizaţia de construire
66
ASISTENŢĂ TEHNICĂ
Proiectul a acordat instruire şi fortificarea capacităţilor prin intermediul seminarelor de
instruire şi schimbului de experienţă la nivel regional. În acest scop, experţi calificaţi
de la Centrul Biomasă din Kiev au fost invitaţi să efectueze instruirea necesară
pentru experţii proiectanţi, compania instalatoare şi operatorii locali ai cazanelor.
Această activitate a inclus de asemenea şi managementul fiecărei activităţi ai
proiectului, în special, renovarea cazangeriilor şi instalarea cazanelor pe bază de
biomasă. Instruirea şi instrucţii pentru operatorii echipamentului pentru a asigura
utilizarea durabilă şi întreţinerea sistemului respectiv de biomasă (cazane şi
cazangerii).
COMPONENTUL B
Selectarea întreprinderilor agricole
Etapa 1
Prima etapă de selectare a constat în selectarea întreprinderilor după mărime.
Procedura de selectare a fost efectuată prin intermediul a 15 Centre ale Uniunii
Producătorilor Agricoli. În temeiul acestui criteriu un număr de 192 companii agricole
au fost grupate în “regiuni de focus”, care au în gestiunea sa de producere de peste
700 ha.
Etapa 2
A doua etapă a procesului de selectare a fost selectarea preliminară a 30
întreprinderi amplasate în diferite zone rurale, cu potenţial de participare în proiect.
S-au folosit chestionare de selectare, fiecărei întreprinderi atribuindu-se punctajul
bazat pe următoarele indicatoare de selectare:
- producere stabilă şi o arie de peste 300 ha semănate cu cereale;
- disponibilitatea echipamentului (combine, tractoare, etc.);
- interesul în producerea şi livrarea biomasei;
- capacitatea de implementare a proiectului în colaborare cu autorităţile
publice locale;
În baza acestui chestionar, din 192 companii s-au ales 134 companii care au fost
contactate prin telefon şi intervievate (unele companii nu au putut fi contactate). Pe
67
baza informaţiei colectate, 30 întreprinderi agricole au fost selectate pentru studiul
detaliat de identificare a celor mai bune locaţii pilot pentru proiectul biomasă (vezi
Tabel).
Denumireaîntreprinderii
Raionul LocalitateaSuprafeţelesemănate cucereale
Interesaţiînimplementarea
Conlucrarea cu APL
1 SRL “Logafat Prim” Falesti Navirnet 709 Da Da2 SRL “ Danulischii” Glodeni Danul 1200 Da Da3 SRL”Ustianul” Glodeni Ustia 350 Da Da4 SRL “Hotin” Glodeni Limbenii Noi 320 Da Da5 SRL “Agrobanic” Glodeni Iabloana 400 Da Da6 GAS “Fintina Rece” Riscani Recea 750 Da Da7 SRL “Rosiorii Lux” Singerei Chiscareni 700 Da Da8 II “Tofan si Co” Singerei Bilicenii Vechi 385 Da Da9 SRL “Radoianca” Singerei Radoaia 420 Da Da10 SRL”Audient Agro” Singerei Iazarenii vechi 420 Da Da11 CA “Glia” Cantemir Pleseni 600 Da Da12 SRL “Bogatmos” Causeni Taraclia 1200 Da Da13 SRL “Guvest Agro” Causeni Ukrainca 300 Da Da14 SRL “Post Podagro” Causeni Ursoaia 500 Da Da15 SRL “CIP Agro” Floresti Prodanesti 600 Da Da16 SRL “Sergana” Floresti Ciutulesti 650 Da Da17 SRL “Gramvil Agro” Hincesti Boghiceni 420 Da Da18 SRL “Mingir Agro” Hincesti Mingir 400 Da Da19 SRL “Jeamtal” Hincesti Crasnoarmeisc 500 Da Da20 SRL “Valea Plopilor” Leova Tochile Raducani 400 Da Da21 SRL “Prietenia Agro” Soroca Slobozia Cremene 600 Da Da22 SRL “Scripta Prim” Soroca Stoicani 320 Da Da23 SRL “Diojen” Soroca Badiceni 600 Da Da24 SRL “Crocmaz Agro” Stefan Voda Crocmaz 500 Da Da25 SRL “Focaro Agro” Stefan Voda Copceac 1300 Da Da26 SRL “Miturix Agro Stefan Voda Ermoclia 550 Da Da27 SRL “Bebei Prim” Stefan Voda Volentiri 1200 Da Da28 SRL “Zavoiul Mare Stefan Voda Antonesti 500 Da Da29 SA “Nistru Olanesti” Stefan Voda Olanesti 1458 Da Da30 SRL “Cosasul Verde” Ungheni Boghenii Noi 350 Da Da
18602
Etapa 3
Cea de-a treia etapă a folosit o evaluare mai detaliată a celor 30 întreprinderi pre-
selectate, cu scopul de a identifica 10 întreprinderi finaliste, cele mai potrivite pentru
participare în proiect.
Indicator Sub-indicator Punctaj1
Echipament agricol
Combine Echipament de producţievestică/ nou
10
Echipament sovietic/vechi
5
Tractoare – tracţiune peste100 CP
Echipament de producţievestică/ nou
10
68
Echipament sovietic/vechi
5
Tractoare – tracţiune peste80 CP
Echipament de producţievestică/ nou
10
Echipament sovietic/vechi
5
Echipament de balotare Disponibil 5Intenţia de a procura 2
2 a) Suprafeţesub cereale
300 hectare 2Peste 600 hectare 4
3 Folosirea biomasei Utilizată pentru scopuri proprii/vândută 5Dată / arsă 0
4 Practici bune de asolament al culturilor 25 Experienţa la
procurările prinleasing
Procurarea echipamentului + 2Experienţa în cadrul proiectului 2KR ++ 5
6 Capacitatea de plată Experienţa conlucrării cu bănci comerciale + 3Procurarea echipamentului perioada ultimelor 2 ani ++ 5Experienţa conlucrării cu proiectul 2KR în ultimii doiani (prezentarea documentelor financiare)+++
7
În baza informaţiei obţinute şi folosind criteriile incluse în manualul operaţional s-au
obţinut următoarele rezultate:
No Întreprinderea Scorul cumulativeobţinut
Rang
1 SRL “Logafat Prim” 60 I2 CA “Glia” 55 II3 SRL “ Cuhagro Est” 53 III=4 SRL “Bogatmos” 53 III=5 SRL “Zavoiul Mare” 53 III=6 LTD “Juden Agro” 53 III=7 SA “Nistru Olanesti” 49 IV8 SRL “Prietenia Agro” 45 V9 SRL “Rosiorii Lux” 43 VI=10 GAS “Fintina Rece” 43 VI=
Ţinând cont de selectarea în paralel a satelor: Chişcăreni, r-nul Sîngerei; Antoneşi, r-
nul Ştefan Vodă; Taraclia, r-nul Causeni; Viişoara, r-nul Glodeni; Viişoara, r-nul
Edineţ, Boghenii Noi, r-nul Ungheni, Burlăneşti, r-nul Edineţ şi Volintiri, r-nul Ştefan
Vodă următoarele întreprinderi agricole au fost aprobate pentru participare în proiect:
1. SRL “Roşiori-Lux” – s. Chiscareni, rl. Singerei;
2. SRL “Zavoiul Mare” – s. Antonesti, rl. Stefan Voda;
3. SRL “Bogatmos” – s. Taraclia, rl. Causeni;
4. SRL “Cuhagro-Est” – s. Cuhneşti, rl. Glodeni;
5. SRL “Juden Agro” – or. Edinet, rl. Edineţ;
69
6. GŢ „Rusu Mariana” – s. Burlăneşti, rl. Edineţ;
7. SRL „Focar Agro” – s. Copceac, rl. Ştefan Vodă;
8. SRL „Unvin-Agro” – s. Boghenii Noi, rl. Ungheni.
Producerea Biomasei (paie balotate)
Proiectul a contribuit la producerea a aproximativ 1500 tone de paie balotate anual în
calitate de produs comercial distinct.
Biomasa a fost produsă şi depozitată în depozitele satelor selectate. Proiectul a
finalizat încheierea contractelor între întreprinderile agricole şi autorităţile locale
pentru păstrarea şi furnizarea paielor, în conformitate cu specificaţiile necesare şi
orarele de livrare. Perioada de contractare a fost stabilită de cel puţin 7 ani, inclusiv
garanţiile mutuale pentru ambele părţi. Astfel, în toate locaţiile selectate paiele nu
mai sunt considerate deşeuri agricole.
Mecanismul financiar. Producerea biomasei (procurarea de utilaj de balotat)
Datorită suportului acordat de proiect, au fost procurate 7 utilaje de balotat paie, 6
beneficiari folosind mecanismul financiar creat de proiect:
1. SRL „Roşiori-Lux”, s. Chişcăreni – J John Deer de mâna a doua, dar cu
garanţia distribuitorului german. (2005).
2. SRL „Bogatmos”, s. Taraclia – produs în Serbia după licenţa companiei
Claas. În acest caz beneficiarul a folosit sistemul financiar de intermediere
creat în cadrul proiectului, care presupune acordarea unei subvenţii
investiţionale în mărime de 25% din costul utilajului, iar restul sumei (75%)
urmează a fi achitată prin intermediul instrumentului de leasing, în termen de
3 ani.
3. SRL “Zavoiul Mare”, s. Antoneşti. Produs în Serbia după licenţa companiei
Claas. În acest caz beneficiarul a folosit sistemul financiar de intermediere
creat în cadrul proiectului, care presupune acordarea unei subvenţii
investiţionale în mărime de 25% din costul utilajului, iar restul sumei (75%)
urmează a fi achitată prin intermediul instrumentului de leasing, în termen de
3 ani.
4. SRL “Cuhagro Est”, s. Cuhneşti. Produs în Serbia după licenţa companiei
Claas. În acest caz beneficiarul a folosit sistemul financiar de intermediere
70
creat în cadrul proiectului, care presupune acordarea unei subvenţii
investiţionale în mărime de 25% din costul utilajului, iar restul sumei (75%)
urmează a fi achitată prin intermediul instrumentului de leasing, în termen de
3 ani.
5. SRL “Juden Agro”, or. Edineţ. A decis repararea utilajului propriu, de tip
sovietic.
6. GŢ „Rusu Mariana” s. Burlăneşti. SIMPA Z -224/1 produs în Rusia. În acest
caz beneficiarul a folosit sistemul financiar de intermediere creat în cadrul
proiectului, care presupune acordarea unei subvenţii investiţionale în mărime
de 25% din costul utilajului, iar restul sumei (75%) urmează a fi achitată prin
intermediul instrumentului de leasing, în termen de 3 ani.
7. SRL „Focar Agro”, s. Copceac, r-nul Ştefan Vodă. PRF – 145 produs în
Belorusia, „Agromaş”, Bobruisk. În acest caz beneficiarul a folosit sistemul
financiar de intermediere creat în cadrul proiectului, care presupune
acordarea unei subvenţii investiţionale în mărime de 25% din costul utilajului,
iar restul sumei (75%) urmează a fi achitată prin intermediul instrumentului de
leasing, în termen de 3 ani.
8. SRL „Unvin-Agro” – s. Boghenii Noi, rl. Ungheni. PVP-351 – produs în Serbia.
În acest caz beneficiarul a folosit sistemul financiar de intermediere creat în
cadrul proiectului, care presupune acordarea unei subvenţii investiţionale în
mărime de 25% din costul utilajului, iar restul sumei (75%) urmează a fi
achitată prin intermediul instrumentului de leasing/credit.
Conform manualului operaţional s-a creat un comitet special de aprobare, care a
validat selectarea beneficiarilor:
1. Mihai Iftodi Ministerul Ecologiei şiResurselor Naturale
Şeful Departamentuluireducerea Poluării
2. Iurie Senic Ministerul Agriculturii şiIndustriei Alimentare
Consultant Ecologie şiprotecţia plantelor
3. Natalia AgapiMinisterul Finanţelor
Vice Director al DirecţieiFinanţare Externă şi Datorii
Publice
4. Liviu Gumovschi UCIPA Director Executiv UCIPA
5. Catanoi Andrei UCIPA Manager proiect
71
Finanţările cu subvenţie către 31/03/2008:
Beneficiar 25 % pentru echipamentul debalotat
Producereabiomasei
1. SRL „Roşiori-Lux”, s. Chiscăreni, N/A* 65 000 MDL350 t, paie balotate
2. SRL „Bogatmos”, s. Taraclia 26 000 MDL 45 000 MDL150 t, paie balotate
3. SRL “Zavoiul Mare”, s. Antonesti. 30 000 MDL 82 500 MDL,250 t paie balotate
4. SRL “Cuhagro Est”, s. Viisoara, 30 000 MDL 36 000 MDL,120 t paie balotate
5. SRL “Juden Agro”, or Edinet. N/A** 36 000 MDL,120 t paie balotate
6. GŢ „Rusu Mariana”, s. Burlăneşti 30 000 MDL 87 780 MDL190 t, paie balotate
7. SRL „Focar Agro”, s. Copceac 35 000 MDL 31 500 MDL70 t, paie balotate
8. SRL „Unvin-Agro”, s. BoghneiiNoi 40 000 MDL 45 463 MDL
100 t paie balotate* SRL „Roşiori-Lux” a procurat utilaj de balotat de mâna a doua, ceea ce nu poate fico-finanţat din resursele Băncii Mondiale/GEF.** SRL “Juden Agro”, s. Viişoara, Edineţ a decis repararea utilajului propriu, de tipsovietic.
Asistenţă tehnică
Proiectul a oferit un program de instruire integrat cu privire la partea tehnică a
problemei, care a fost acordat fermierilor care au beneficiat de programul de
subvenţii al proiectului. Acest program de instruire specific a fost edificat pe o
problemă ce ţine de tehnologiile agricole: recoltare cu pierderi minime, depozitare şi
păstrare, balotare şi pregătire pentru vânzare, utilizarea pentru animale, etc.
Proiectul a făcut o evaluare integrată completă pentru a identifica lacunele existente
în lanţul de livrare a biomasei. Această evaluare a analizat:
1. TEHNOLOGIA DE BALOTAREAbordarea corectăIntegrarea sistemuluiStrângerea paielorSistemul de balotare a paielorEchipamentul de balotare: situaţia existentăPerspective
2. MANEVRAREA BALOŢILOR MARIPregătirea recoltei şi balotareaManevrarea şi transportarea baloturilorBaloturi dreptunghiulari
72
3. TRANSPORTARE ŞI DEPOZITARESituaţia actualăAbordarea adecvatăBalotarea paielorRecomandări relevante pentru Moldova: tehnicile utilizateRecomandări relevante pentru Moldova: forţa de muncă necesarăLivrarea utilizatorului final (sistemul de termoficare)
ConcluziiÎn afară de evaluarea menţionată mai sus, proiectul a elaborat un programcomputerizat pentru calcularea preţului paielor, care s-a propus spre utilizare pentrucontabilitatea internă a întreprinderilor selectate. Softul include:
1. PAIELE ÎN CALITATE DE COMBUSTIBILFactorii ce influenţează preţul paielorCalitatea paielor
2. CALCULUL PREŢULUI PENTRU PAIEPrima parte: costurile de producţie a paielorA doua parte: costurile aferente şi preţulMetode: per unitate vândutăMetode: rezidual
COMPONENTUL C
Implementarea acestui component a început o dată cu darea în exploatare a primei
instalaţii pe biomasă în Chişcăreni.
Astfel implementarea efectivă a început la 27 februarie 2006, când a avut loc
deschiderea oficială:
1. Deschiderea a fost vizitată de toţi actorii implicaţi în proiect, reprezentanţi ai
Guvernului, experţi internaţionali, reprezentanţi ai societăţii civile/ONG-uri
implicate în domeniul schimbării climei, şi mass media.
2. Au fost pregătite reportaje. S-au luat interviuri de la actorii cheie ai proiectului,
care au fost puse în emisie la toate canalele de televiziune din Moldova:
- Televiziunea naţionala M 1- Radio Naţional- NIT- ProTV- EURO TV- Ziarul “Moldova Suverană”- Ziarul “Fermierul”- Ziarul “Timpul”.
73
Până la 31.03.2008 au fost efectuate următoarele lucrări de promovare:
Design
- Producerea a 4 spoturi audio (2 sociale, eficienţa ecologică şi 2 eficienţa
economică în limbile română şi rusă);
- Producerea a 4 spoturi video (2 sociale, eficienţa ecologică şi 2 despre
eficienţa economică în limbile română şi rusă);
- Turnare unui film documentar de scurt metraj (15-20 min.)
Publicare
- Elaborarea şi producerea pliantelor informaţionale de prezentare a
proiectului, 20000 ex., format A4 (962 de localităţi a câte 20 pliante pentru
fiecare). Distribuirea va fi făcută în 2007.
- Elaborarea şi producerea materiale promoţionale (calendare, broşuri şi foi).
Participarea la expoziţii
- Farmer 2006;
- MoldEco 2006.
Replicarea proiectului în cadrul FISM.
Prima etapă, teoretică: Organizarea seminarelor tematice în Chişinău pentru 100
reprezentanţi ai administraţiei locale;
Etapa a doua, practică: Vizite în teren în localităţile în care au fost instalate cazane
pentru cei 100 reprezentanţi ai administraţiei locale menţionaţi mai sus.
Seminarele la care vor participa experţi de la Unitate Finanţării de Carbon vor include
descrierea tehnologiei biomasei şi beneficiile Finanţării de Carbon.
Până la 31.03.2008 au fost efectuate următoarele activităţi promoţionale:
1. A fost realizat un film de scurt metraj despre proiectul „Energia Renovabilă
din Deşeuri Agricole”, ca exemplu fiind cazanul din s. Chişcăreni, r-nul
Sîngerei şi a fost difuzat pe 8 posturi locale de televiziune – în total 16
difuzări;
74
2. Au fost elaborate şi distribuite materiale promoţionale (buclete, CD-uri cu film)
la toate cele peste 900 de primării;
3. A fost realizată o emisiune despre lansarea oficială a situ-lui de la Antoneşti,
r-nul Ştefan Vodă şi a fost difuzată la TVM (Baştina), NIT (ştiri) şi EuroTV
(ştiri);
4. De asemenea au fost difuzate materiale în presa republicană şi locală despre
deschiderea sitului de la Antoneşti şi despre proiect în general în ziarele:
„Moldova Suverană”, „Nezavisimaia Moldova”, „Fermierul” şi ca supliment în
ziarele locale - membre a Asociaţiei Presei Independente;
5. A fost prezentat proiectul ERA în cadrul unui seminar angajaţilor „Fondului de
Investiţii Sociale din Moldova” precum şi prezentarea proiectului la seminarul
internaţional organizat de către Academia de Ştiinţe din Moldova;
6. Au fost elaborate materiale promoţionale pentru efectuarea unei campanii
promoţionale masive în consiliile raionale în cadrul şedinţelor cu primarii. Au
fost efectuate 9 seminare la care au participat 250 de primari, directori de
şcoală şi alţi reprezentanţi ai comunităţilor rurale.
7. Pe parcursul lunii septembrie 2007 împreună cu „Oficiul Finanţării de Carbon”
au fost organizate şi efectuate în mun. Chişinău şi Bălţi 3 seminare cu
genericul „Utilizarea biomasei în localităţile rurale şi dezvoltarea proiectelor
MDN” la care au participat în total circa 50 primari din diferite raioane ale R.
Moldova. Au fost efectuate prezentări privitor la beneficiile şi oportunitatea
implementării proiectelor MDN precum şi obiectivele şi rezultatele obţinute în
cadrul proiectului ERA. În a doua parte a seminarelor primarii au vizitat
cazanele pe biomasă instalate deja, în special din satele Chişcăreni (r.
Sîngerei) şi Antoneşti (rl. Ştefan Vodă).
8. A fost lansat site-ul oficial al proiectului: www.biomass.md.
9. A fost finalizat proiectul cărţii „Biomasa şi utilizarea ei în scopuri energetice”.
Cartea va fi publicată în luna Mai 2008.
75
Rezultatele proiectului către 31.03.2008
a) Demonstrarea beneficiilor sociale şi economice ale energiei renovabile,
inclusiv costurile operaţionale mici
După cum s-a prognozat, beneficiarii proiectului (Chişcăreni şi Antoneşti, până în
prezent) au raportat micşorarea costurilor operaţionale ale sistemului de încălzire
bazat pe paie în comparaţie cu cel bazat pe cărbune.
Beneficiile au fost generate de: înlocuirea cazanelor vechi şi ineficiente (randament
mai mic de 50%) cu cazane alimentate cu paie balotate (randament 80%); economii
generate de schimbarea combustibilului şi garantarea livrării combustibilului.
Cifrele sunt foarte relevante în această privinţă. Luând în calitate de referinţă primele
două unităţi deja reproduse în cadrul proiectului (Chişcăreni şi Antoneşti), s-au
înregistrat următoarele economii:
Chişcăreni.
Iată ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi procurat toată cantitatea de cărbune necesară
numai din bugetul local:
unit consum anual preţ unitar $US total $USCărbune tone 260 105 27 300Paie tone 350 30 10 500
Economii: 16 800 $US.
Preţul real pentru cărbunele de calitate în 2006 a fost de 180 USD, dar luând în
consideraţie limitările bugetului local, Guvernul a procurat cărbune de calitate joasă
pentru a reuşi să facă economii.
În lipsa proiectului, adică, înainte ca proiectul să fie implementat (instalarea
cazanelor pe paie), bugetul local a oferit numai 46% din necesarul efectiv de
cărbune. Astfel, înainte de proiect, existau numai „ierni foarte reci” pentru elevi,
deoarece şcolile erau încălzite sub toate standardele de temperatură acceptabile.
Astfel, următoarele cifre arată economiile reale obţinute. În plus, căldura a fost oferită
la 100% necesar, conform tuturor standardelor naţionale, din momentul în care
paiele au început să fie utilizate în calitate de combustibil:
76
unit consum anual preţ unitar $US total $USCărbune tone 120 105 12 600Paie tone 350 30 10 500
Economii: 2 100 $US
În concluzie, estimările costurilor primare pentru energie sunt de US$17/Gcal pentru
paie (US$ 30 per tonă cu echivalent energetic de 11.74 GJ/t) şi US$38/Gcal pentru
cărbunele negru (US$ 105/t cu echivalent energetic de 22.56 GJ/t). costurile
considerabil mai mici ale biomasei compensează costurile investiţionale mai mare
ale unui sistem pe biomasă, în termen de 3 sezoane.
b) Identificarea „soluţiilor locale” mai puţin scumpe pentru fabricarea
sistemelor pe biomasă
Se vor crea activităţi economice noi datorită elaborării, specificaţiilor, procurării,
furnizării şi întreţinerii echipamentului agricol şi combustibilului de biomasă şi de
încălzire cu biomasă.
Implementarea proiectului a dus la apariţia fabricării interne a cazanelor pe paie.
Primul cazan a fost procurat de la o companie daneză (Passat Energi) dar produs în
Ucraina. Acest cazan a fost instalat în Chişcăreni.
Fabricarea următoarelor cazane a fost conferită unui consorţiu internaţional cu
reşedinţă în Moldova prin concurs internaţional (regulile licitaţiei internaţionale ale
BM). Această companie a fost creată de trei părţi: un producător industrial din
Moldova, o companie franceză ce asigură facilităţi moderne de producţie şi Passat
Energi, compania daneză care a contribuit prin acordarea licenţei exclusive pentru
cazanele pe paie. Astfel, fabricarea internă a cazanelor a micşorat costul
implementării proiectului cu 25% per instalare.
c) Încurajarea dezvoltării pieţei paielor balotate
Implementarea proiectului Energia Renovabilă din Deşeuri Agricole este primul pas
în dezvoltarea pieţei biomasei în Moldova.
Către 31.03.2007, proiectul a contribuit la producerea a aproximativ 1500 t de paie
balotate anual.
77
Înainte de lansarea proiectului ERA, toate întreprinderile agricole menţionate mai sus
considerau paiele ca deşeuri agricole şi le ardeau în câmp.
Transfigurarea paielor din deşeuri într-un produs comercial generează două tipuri de
profituri suplimentare pentru întreprinderile ce au participat în proiect:
1. Venituri din vinderea paielor balotate;
2. Majorarea producţiei de paie micşorează proporţional costul de producţie
a cerealelor, pentru că o parte din costurile de producţie a cerealelor sunt
incluse în costurile de producţie a paielor, astfel, aceste întreprinderi au
reuşit să micşoreze costurile de producţie a cerealelor cu 7-10%.
Proiectul ERA a demonstrat că pentru toate aceste întreprinderi, selectate în cadrul
proiectului, paiele au devenit un produs valoros cu propria marjă de profit în afacere.
Primele contracte pentru comercializarea paielor semnate în cadrul proiectului au
generat venituri de $USD 30-35 per tonă de paie balotate, şi au demonstrat fără
echivoc profitabilitatea unei astfel de afaceri.
d) Îmbunătăţirea calităţii aerului la nivel global şi local cu o capacitate
totală de 2720 kWh
Un rezultat al proiectului a fost obţinerea beneficiilor ecologice datorită trecerii de la
cărbune la paie, care este un combustibil neutru la emisii de carbon, datorită
eficienţei tehnice a noii tehnologii şi datorită reducerii distanţei transportării
cărbunelui importat din Ucraina în Moldova. Pe lângă aceasta, există o reducere a
emisiilor marginale, dacă se utilizează paiele în cazanele pe bază de biomasă,
deoarece pot fi evitate emisiile de N2O, care sunt produse de arderea paielor în
câmp.
Economiile generate de schimbarea combustibilului şi majorarea randamentului
generate de proiect în locaţiile demonstrative, care au fost deja reproduse duc la
următoarea îmbunătăţire a calităţii aerului la nivel global şi local:
78
Reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici
t/an %N2O 0,83 100,0SO2 38,18 94,0NOx 1,44 46,0PM 40,29 98,2Total 375,33 13,0
Reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră:t/an tCO2e/an
N2O 0,83 257CO2 2794,94 2795Total CO2 echivalent 3052
e) Micşorarea dependenţei de importurile de combustibil
În prezent, 96% din necesarul de combustibil este importat. Impactul proiectului
asupra importurilor nu este semnificativ, importantă va fi trecerea la utilizarea unei
resurse recuperabile de energie pentru clădirile publice/private cu aceleaşi profiluri
ca şi unităţile demonstrative implementate, pe baza experienţei acumulate şi
succesului/lecţiilor însuşite din proiect.
Din acest punct de vedere, 2006-2007 este cel mai important an. Locaţiile din satele
Chişcăreni şi Antoneşti au fost primele şcoli din regiunile lor care au început sezonul
de încălzire la timp, restul şcolilor întârziind cu o lună din cauza problemelor cu
transportarea cărbunelui pe calea ferată de la graniţa cu Ucraina.
f) Reducerea arderii în câmp a deşeurilor agricole
Circa 70% din producţia anuală de un milion tone de paie sunt arse în câmp.
Proiectul a stimulat şi a demonstrat utilizarea noilor tehnologii de balotare în Moldova
şi cu siguranţă a influenţat percepţia răspândită a utilizării deşeurilor agricole în
satele unde a fost implementat proiectul.
În prezent, proiectul a contribuit la evitarea arderii în câmp a aproximativ 1500 tone
de paie.
79
CONTROLUL POLUĂRII DIN AGRICULTURĂ
INTRODUCEREAcordul de Grant pentru Proiectul „Controlul Poluării din Agricultură ” semnat pe 22
martie 2004 între Guvernul Republicii Moldova şi Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând ca Agenţie de Implementare pentru Fondul
Global de Mediu (FEG), a fost declarat in vigoare în ziua semnării şi stabileşte suma
de 4,950,000 USDolari care va fi alocată din Fondul Fiduciar al FEG într-o perioadă
stabilită de 5 ani (22 martie 2004-30 iunie 2009).
Valoarea totală a Proiectului este estimată la 10,46 mln USD, din care:
· 4,95 mln USD, Banca Mondială din fondurile GEF (Fondul Global de Mediu)
· 0,90 mln USD, Guvernul R. Moldova
· 0,69 mln USD, beneficiari direcţi, în natură
· 3,83 mln USD, Proiectul de Investiţii şi Servicii Rurale (PISR)
· 0,09 mln USD, SSS “Moldsilva”, consultanţă şi echipament
Obiectivul general al proiectului este de a reducere poluarea cu nutrienţi (azot şi
fosfor) din sursele agricole de pe teritoriul Republicii Moldova în fluviul Dunărea şi
Marea Neagră. Proiectul va acorda asistenţă Guvernului Moldovei în:
· promovarea adoptării de către asociaţiile de fermieri cu statut juridic,
asociaţiilor familiale şi de către fermierii individuali din aria pilot a practicilor
agricole prietenoase pentru mediu;
· consolidarea politicii naţionale, a capacităţilor legislative şi instituţionale, care
să asigure controlul poluării cu nutrienţi;
· dezvoltarea unei campanii de conştientizare publică şi a unei strategii de
replicare a proiectului în alte zone din ţară şi din regiune.
Componentele Proiectului „Controlul Poluării din Agricultură” sunt următoarele:
· Promovarea măsurilor de reducere a scurgerilor de nutrienţi în obiectivele
acvatice:
Ø acordarea de granturi condiţionate solicitanţilor eligibili pentru LiniaGenerală de Creditare RISP:
Ø managementul gunoiului de grajd;
Ø promovarea practicilor agricole prietenoase mediului;
80
Ø plantarea vegetaţiei forestiere;
Ø reabilitarea zonelor umede;
Ø monitorizarea calităţii solului şi a apelor.
· Întărirea politicii naţionale şi a capacităţilor de reglementare în domeniu:
Ø identificarea golurilor în legislaţia R. Moldova privind controlul poluăriidin sectorul agro-industrial;
Ø analiza comparativă a reglementărilor naţionale şi a Uniunii Europene,cu referire specială la Directiva despre nitraţi;
Ø elaborarea unui Cod al Bunelor Practici Agricole.
· Conştientizarea publică şi strategia de replicare:
Ø dezvoltarea unei campanii de conştientizare şi instruirea populaţiei şia factoriilor de decizie din aria pilot, care să asigure suportulintervenţiilor proiectului;
Ø replicarea rezultatelor la nivelul Judeţului Lăpuşna şi la nivelul întregiiţări.
PROGRESUL PE COMPONENTE
1. Activităţi asociate RISP
Granturi pentru a susţine Linia de Credit RISP::
Acest program a fost lansat în martie 2004 şi s-a încheiat în iunie 2007 deoarece
fondurile au fost iepuizate. Programul respectiv a avut ca obiectiv acordarea de
granturi pentru diminuarea poluării apelor cu nutrienţi din agricultură clienţilor RISP.
În primul trimestru al anului 2008 echipa proiectului a continuat să monitorizeze cum
clienţii RISP folosesc fondurile alocate în anii anteriori constantînd că toţi banii sunt
folosiţi adecvat în corespundere cu condiţiile acordurilor de grant semnate de fiecare
beneficiar.
Aducem la cunoştinţă că programul de granturi al APCP cuprinde 93 clienţi RISP,
inclusiv: 59 ferme zootehnice (ferme de creştere a porcinelor, bovinelor şi păsărilor);
18 ferme unde au fost instalate sisteme de irigaţie şi de protecţie a solului; 9 ferme
pentru creşterea culturilor agricole unde au fost implementare măsuri de protecţie a
solului (aliniamente; paravînturi; canale de scurgere înierbate etc.); şi 7 întreprinderi
agro-prelucrătoare care au beneficiat de staţii de tratare a apelor reziduale şi facilităţi
pentru stocarea reziduurilor şi a produselor secundare. Suma totală alocată atinge
cifra de 30 538 911 MDL (echivalentul a 2,4 mln USD).
81
Intervenţiile proiectului au permis introducerea tehnologiilor eficiente de irigare şi
consum al apei pe o suprafaţă de 550 ha şi aplicarea măsurilor de control al eroziunii
solului, aşa ca înierbirea cursurilor acvatice, plantarea pădurilor şi fâşiilor de centură
pe o suprafaţă totală de 234 ha. Capacitatea de epurare a apei creată cu susţinerea
proiectului către finele anului 2007 a fost de 265 m3/zi. Intervenţiile proiectului în
cadrul acestui component au permis gestionarea corecta a circa 36,000 t de gunoi de
grajd, care a fost utilizat în calitate de îngrăşământ organic pe durate acestei
perioade (2006-2007). S-au redus deversările de nutrienţi în bazinele acvatice cu
circa 191 t de azot (N), 168 t de fosfor (P) şi 383 t de potasiu (K); această cantitate
va continua să crească pe durata acestor investiţii.
2. Activităţi în zona pilot a proiectului
Practici de management a gunoiului de grajd:
Pînă în prezent, în cadrul APCP au fost date în exploatare, în total, 3 platforme
comunale de depozitare a gunoiului de grajd şi 450 platforme mici, la nivel de
gospodărie casnică, respectiv în comunele Negrea, Cărpineni şi Lăpuşna din r.
Hînceşti. Fiecare sistem de colectare, transportare, manevrare şi aplicare pe teren a
gunoiului de grajd este asigurat din APCP cu un set de echipamente, ce include: un
tocator, cisternă cu vidanjă, tractor şi împrăştietor de gunoi de grajd. Pînă în prezent,
fermierii din zona pilot au reuşit să construiască cu resursele proprii alte 130 de
platforme individuale.
La acest compartiment s-a continuat lucrul de organizare privind colectarea,
transportarea şi depozitarea gunoiului de grajd la cele 3 platforme comunale
construite în satele din zona pilot. In iarna anului 2008 la platforma comunală din
comuna Negrea s-au acumulat 1000 t gunoi de grajd, în total aceasta valoare atinge
8 235 t de la începutul proiectului. Din cantitatea colectată 800 t au fost date
Asociaţiei de fermieri pentru a fi aplicate pe teren, iar 16 t au fost comercializate.
În comuna Cărpineni primăria a reuşit să colecteze în perioada de iarna-primăvară
2500 t, dintre care 300 t au fost aduse de fermieri cu mijloacele proprii. In prezent
primăria caută fermieri care ar fi interesaţi in aplicarea pe teren în calitate de
îngrăşămînt organic a compostului acumulat la platforma din comuna respectiva.
Eforturile de colectare a deşeului organic au rezultat în lichidarea celor 4 gunoişti
neautorizate, iar terenul pe care erau amplasate aceste gunoişti a fost recultivat.
Merită de menţionat încă o dată că în urma unui proces consultativ îndelungat
82
sistemul de management al gunoiului de grajd din Cărpineni a fost dat în concesiune
unui fermier din comuna dată.
În Lăpuşna concesionarul Vasile Rotaru a reuşit să transporte la platforma comunală
din această comună 1000 t de gunoi de grajd, dintre care 30 t au fost aduse de
locatarii din comună cu mijloacele proprii. Compostul format la platforma din Lăpuşna
va fi aplicat sub grîu.
În general, de la lansarea proiectului circa 12,600 tone de gunoi de grajd au fost
colectate, din care 9,600 tone de compost au fost aplicate pe câmpuri şi circa 2,050
tone de compost au fost vândute la un preţ de 410,000 lei, care au fost utilizaţi pentru
a acoperi o parte din costurile de colectare şi prelucrare a gunoiului de grajd.
Managementul gunoiului de grajd în zona proiectului a contribuit la reducerea
deversărilor de nutrienţi în bazinele acvatice cu 914t de N, 800 t de P şi 1800 t de K.
Promovarea practicilor agricole prietenoase mediului:
În perioada respectiva Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie „N.
Dimo”, contractat pentru a implementa componentul respectiv, a concretizat
schemele câmpurilor de testare/demonstrare (variantele, dimensiunile parcelelor,
plantele de cultură, amplasarea în natură). În comun cu fermierii din comunele
Negrea şi Paşcani au fost efectuat procedeele tehnologice planificate pe câmpurile
de testare-demonstrare: nivelarea arăturii de toamnă; conservarea umidităţii solului
prin boronire; efectuarea nutriţiei cu azot a grâului de toamnă; aplicarea
îngrăşămintelor cu azot pe câmpul demonstrativ „Managementul nutrienţilor”;
înierbarea între rânduri în plantaţiile viticole. Aceasta va permite fondarea a 12
cîmpuri demonstrative în cele două comune din zona pilot a proiectului în anul 2008.
Mai mult ca atît, colaboratorii Institutului de Pedologie şi Agrochimie „Nicolae Dimo”
au determinat rezervele de umiditate şi azot nitric în straturile 0-100 cm şi 0-160 cm
(peste fiecare 20 cm), starea grânelor în toate zonele pedoclimatice ale republicii pe
6200 ha (118 câmpuri amplasate în 6 raioane). În baza informaţiei obţinute au fost
elaborate recomandări privind aplicarea îngrăşămintelor cu azot în condiţiile
agrometeorologice ale anului 2008. Informaţia obţinută şi recomandările respective
au fost difuzate fermierilor pentru utilizare prin intermediul Ministerului Agriculturii şi
Industriei Alimentare, mass-media şi seminare agricole.
83
Cît priveşte activităţile de instruire, şcolarizare şi conştientizare, în această perioadă
au fost întocmite 4 articole la diferite conferinţe, simpozioane etc. Suplimentar au fost
organizate şi efectuate 3 seminare agricole.
În afară de activităţile de promovare a practicilor agricole prietenoase mediului în
zona pilot a proiectului, la nivel naţional agenţia ACSA a efectuat lucrările de
însămînţare şi plantare la cele trei terenuri demonstrative din zonele de nord, sud şi
centru ale republicii. Cît priveşte aspectul de instruire şi conştientizare, în total în
această perioadă au fost organizate 48 seminare regionale cu participiarea a 816
persoane printre care primari, fermieri, specialişti în agricultură etc.
Practici agro-forestiere şi restabilirea zonei umede:
După cum s-a convenit cu echipa Băncii Mondiale în cadrul misiunii recente, reieşind
din condiţiile climaterice, lucrările de plantare parţial vor fi efectuate în luna aprilie, iar
majoritatea în toamna anului curent. Pentru aceasta au fost identificate suprafeţele
necesare de pregătire a solului şi au fost elaborate schemele şi hărţile tehnologice.
Merită de menţionat că, în cadrul colaborării cu Agenţia „Moldsilva” au fost efectuate
lucrări de plantare a teraselor din zona Lăpuşniţa pe o suprafaţă de 25 ha.
Cît priveşte restabilirea zonei umede echipa Institutului de Cercetări şi Amenajări
Silvice, de comun cu APCP PIU, s-au întîlnit cu reprezentanţii autorităţilor
administraţiei publice locale de nivel raional (Leova) şi comunal (Sărata - Răzeşi)
pentru a studia situaţia creată în jurul zonei umede şi în legătură cu implementarea
proiectului de desecare a terenurilor agricole aferente acesteia. Această întîlnire a
permis găsirea unei soluţii care va permite desecarea terenurilor agricole respective
fără a prejudicia zona umedă. Mai mult ca atît, în prima decadă a lunii aprilie vor
începe activitatea floriştii şi fauniştii pentru a inventaria biodiversitatea din zona
umedă.
Monitorizarea calităţii apei şi solului: În anul 2008 Serviciul Hidrometeo a continuat
să preleveze probe în bazinul hidrografic Lăpuşniţa. Astfel, au fost prelevate 48
probe din sursele de apă de suprafaţă şi 17 probe din apele subterane.
În prezent probele respective sunt analizate, iar rezultatele vor fi inluse in raportul
privind calitatea apei in bazinul hidrigrafic Lăpuşniţa.
3. Consolidarea politici naţionale şi a capacităţii de reglementare
84
Codul Bunelor Practici Agricole (CBPA):
În perioada de raportare Echipa PCPA a continuat lucrul de distribuire şi instruire
privind Codului Bunelor Practici Agricole editat în iunie anul 2007. Codul este
diseminat prin intermediul prestatorilor de servicii ACSA, echipei de conştientizare
publică angajată de proiect şi Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie
„N. Dimo”.
Suplimentar, ultima Misiune a Băncii Mondiale a convenit să aloce în bugetul an.
2008 fonduri adiţionale pentru promovarea agriculturii biologice în Republica
Moldova. Urmează ca Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare să elaboreze un
program de activităţi prioritare în acest domeniu pentru care se vor aloca mijloacele
financiare respective.
3. Conştientizarea Publică şi Strategia de Replicare
În urma unui proces extins de selectare concursul pentru implementarea Programului
de conştientizare publică şi replicare a fost cîştigat de către Mişcarea Ecologistă din
Moldova (MEM). În primul trimestru MEM a reuşit să instaleze panouri informaţionale
la platformele comunale din Negrea, Cărpineni, Lăpuşna; să afişeze posterele „Ce
este PCPA” şi „Managementul deşeurilor organice” la primăriile din Cărpineni,
Lăpuşna şi Negrea; au fost efectuate vizite de lucru la Sărata Răzeşi, r-nul Leova şi
Cărpineni, r-nul Hânceşti, la fel a avut o întrunire cu preşedintele raionului Leova pe
problema drenării în preajma zonei umede; suplimentar s-a participat la masa
rotundă din comuna Cărpineni, Hânceşti. În cadrul acestor evenimente au fost
distribuite postere-calendare "Iubeşte şi îngrigeşte moşia satului tău", pliantul "Zonele
umede", pliantul "Nutrienţii", orarul PCPA, pliantul "Pliantul „Depozite de chimicale –
un pericol pentru mediu şi sănătate”, posterul „Convenţia de la Stockholm: o şansă
pentru sănătatea Moldovei”, posterul „Depozite de chimicale – un pericol pentru
mediu şi sănătate” şi posterul-calendar „Un viitor fără poluanţi”.
85
ABILITAREA SOCIO-ECONOMICĂ A TINERETULUI
Scopul PASET este de a promova şi susţine participarea celor mai vulnerabili tineri
(14-30 ani), în viaţa social-economică a comunităţii şi în activităţi ce vor contribui la
abilitarea lor, prin intermediul unui pachet integrat de servicii şi oportunităţi adresate
tinerilor din regiunile selectate.
Obiectivele specifice ale PASET
(i) Sporirea numărului tinerilor vulnerabili (14-30 ani) care au acceptat practicile
pozitive sociale în urma serviciilor inovatoare prestate prin intermediul
proiectului;
(ii) Consolidarea capacităţilor prestatorilor publici şi privaţii de servicii pentru
tineret (ONG/OC) şi a factorilor de decizie în prestarea de servicii celor mai
vulnerabile şi izolate categorii de tineri şi tinere, precum şi oferirea serviciilor
într-o manieră participativă, conform necesităţilor şi intereselor tinerilor;
(iii) Sporirea numărului de micro-întreprinderi viabile create de persoane tinere
(18-30 ani), care înainte de iniţierea afacerii nu aveau cunoştinţe şi abilităţi în
domeniul antreprenoriatului şi nici gaj pentru primirea creditului.
Beneficiari direcţi
Adolescenţi şi tineri (14-30 ani) din regiunile selectate de către proiect, cu un accent
sporit pe categoriile cele mai dezavantajate de tineret: tinerii din mediul rural şi
orăşelele mici; tinerii din familiile vulnerabile şi sărace (inclusiv părinţii tineri); tinerii
şomeri; tinerii care nu au absolvit nivelul secundar (clasa a 9-a).
Beneficiari indirecţi
- Familiile tinerilor (ex. părinţii adolescenţilor);
- Comunităţile (mai puţine posibilităţi de comportament riscant al tinerilor);
- Guvernul şi APL: posibilităţi pentru beneficii economice (ex. mai multe
oportunităţi de angajare şi auto-angajare vor fi oferite tinerilor); posibilităţi de
reducere a cheltuielilor (ex. cheltuieli ce ţin de delicvenţa juvenilă, sănătatea
publică: cum ar fi prevenirea alcoolismului în mediul tinerilor);
- Societatea civilă ce lucrează cu şi pentru tineret
86
Abordarea regională
PASET promovează strategia integrării şi asigurării sinergiilor economice, sociale şi
instituţionale în integrarea tineretului, abordare relativ nouă pentru Moldova. Din
acest considerent proiectul a testat abordarea regională într-un număr limitat de
raioane ale Moldovei, la selectarea cărora s-a ţinut cont de următoarele criterii: a)
acoperire geografică zonală (Nord, Centru, Sud); b) legătura cu activităţile realizate
de reprezentanţa UNICEF în R. Moldova, în special ce ţine de iniţierea Centrelor
Regionale de Resurse pentru Tineret (CRRT), care au avut un rol important în
procesul de realizare a diferitor acţiuni din cadrul proiectului.
Proiectul este realizat în următoarele raioane: Drochia, Edineţ, Donduşeni, Făleşti,
Soroca, Sîngerei, Bălţi, Ungheni, Călăraşi, Orhei, Nisporeni, Anenii Noi, Criuleni,
Cahul, Basarabeasca, Comrat, Cantemir, Căuşeni.
COMPONENTA A: PROGRAM DE SUSŢINERE A INIŢIATIVELOR SOCIETĂŢII CIVILE ŞIACTIVITĂŢI DE OUTREACH
În cadrul acestei componente sunt realizate următoarele activităţi:
(i) programul competitiv de granturi pentru Centre Comunitare de tineret şi
ONG-ri prestatoare de servicii tinerilor vulnerabili;
Colectarea rapoartelor narative
Pentru beneficiarii liniei I de granturi, situaţia statistică este următoarea: au fost
colectate 3 rapoarte intermediare pentru a treia tranşă: CRT “Alianţa între generaţii”,
CRT “IMPULS”, CRT “Zorile Nord”. Managerii acestor ONG-ri au semnat
amendamente la contractele cu Directorul Executiv UCIMPA până la 30 iunie 2008.
Amendamentele semnate au fost transmise la UCIMPA.
Pentru beneficiarii liniei II de granturi, situaţia statistică este următoarea: au fost
colectate: 3 rapoarte intermediare pentru a doua tranşă: NGO “Junii” si “Clinica
Salve”, NGO “PROMED”, NGO “Beneficus”. Managerii acestor ONG-ri au semnat
amendamente la contractele cu Directorul Executiv UCIMPA până la 30 iunie 2008.
Amendamentele semnate au fost transmise la UCIMPA.
Pe parcursul perioadei de raportare coordonatorul a primit câteva rapoarte finale cu
privire la implementarea activităţilor conform propunerii de proiect din contractul de
acordare a granturilor. Astfel au fost oferite recomandări şi colectate rapoartele finale
de la: ONG “Mihaela”, Criuleni; ONG “Golubca”, ONG „Basarabeasca, ONG
“Speranta”, Cucoara, Cahul; CRT “Sansa”, Varnita, Anenii Noi. Celelalte rapoarte
finale vor fi colectate pe parcursul trimestrului II şi III, în funcţie de definitivarea
87
activităţilor conform propunerii de proiect şi resurselor financiare primite ca ultimă
tranşă.
Suport informaţional CRT şi ONG-lor
Pe parcursul perioadei de raportare coordonatorul de proiect a oferit asistenţă
continuă beneficiarilor liniei I şi II de granturi în domenii ce ţin de: raportare,
schimbări în planurile de activitate, revizie bugetară, raportare finală şi dificultăţi
întâmpinate.
O atenţie sporită a fost acordat CRT “Gura Ichelui” din s. Coşerniţa, rn. Criuleni, dat
fiind faptul că acest CRT şi-a suspendat activitatea în noiembrie 2007, când centrului
i s-a oferit o altă locaţie. Drept urmare a unor tensiuni dintre primar şi coordonator,
cel din urmă a plecat la muncă peste hotare.
Drept răspuns la situaţia creată, coordonatorul de proiect cu acordul Viceministrului
educaţiei şi comerţului Dl. Ion Ceban, a emis o scrisoare primarului de Coşerniţa cu
privire la activitatea centrului pentru tineri. În scrisoare se menţiona foarte explicit
importanţa relansarării activităţii centrului. Primarul a fost rugat să identifice o
persoană împreună cu tinerii din sat, care să fie responsabilă de coordonarea
activităţii centrului, dat fiind faptul că coordonatorul Stas Sajin nu mai dorea să
coordoneze activitatea centrului. Primăria a mai fost solicitată să identifice un nou
responsabil de activitatea centrului pe parcursul a două săptămâni. Echipamentul
tehnic, mobilierul şi echipamentul sportiv vor fi transferate în nou locaţia ce va fi
oferită de municipalitate. Primarul a fost rugat să supervizeze activitatea centrului şi
în special planul de acţiuni actualizat în conformitate cu propunerea de proiect şi
bugetul. Drept răspuns la acea scrisoare primarul de Coşerniţa a desemnat o nouă
persoană responsabilă de activitatea CRT „Gura Ichelui”.
Coordonatorul centrului Dl. Sajin a avut câteva întrevederi cu coordonatorul
proiectului şi Viceministrul Ceban şi s-a decis prezentarea raportului narativ
intermediar pentru tranşa a doua. Către sfârşitul lunii martie situaţia din CRT „Gura
Ichelui” încă nu se soluţionase definitiv. Coordonatorul împreună cu specialistul în
procurări urmează a realiza câteva vizite suplimentare la faţa locului pentru a evalua
situaţia şi oferi soluţii cât mai benefice pentru tinerii din s. Coşerniţa.
Linia III de grant PASET
Această linie de granturi prevede susţinerea a 60 Consilii Locale al Copiilor şi
Tinerilor cu granturi mici în valoare de 300-700 dolari SUA pentru realizarea diferitor
activităţi de tineret în parteneriat cu APL: cetăţenie activă, promovarea sănătăţii (IST,
88
HIV/SIDA), tehnologii informaţionale, Mass-media şi comunicare, protecţia mediului
ambiant, etc.
Formularul de aplicare conţine următoarea informaţie: titlul proiectului, domeniile de
activitate, informaţie despre consiliul local al tinerilor, echipa consiliului local, datele
de contact al coordonatorului adult. O parte componentă a formularului o constituie şi
eseurile, care vor reflecta situaţia din comunitate, beneficiile acestor activităţi şi
intervenţiile ce necesită a fi efectuate, beneficiarii potenţiali, precum şi durabilitatea
proiectelor. Formularul prevede realizarea unui plan de acţiuni lunar şi un buget.
Contribuţiile financiare şi materiale ale APL şi agenţilor economici din comunitate tot
sunt reflectate. Pentru o completare cât mai corectă a formularului de aplicare, a fost
elaborat ghidul de completare a formularului. Acest ghid explică pas cu pas
formularul de aplicare şi domeniile prioritare ce necesită o atenţie sporită din partea
CLCT.
Formularele de aplicare şi ghidul de completare a formularelor au fost elaborate şi
aprobate de Banca Mondială. Formularul şi Ghidul au fost diseminate prin diverse
reţele de informare: CNRT, CNTM, MET, UNICEF, CTJM, Centrelor de Resurse şi
ONG-lor din PASET, la adresele electronice ale CLCT-lor existente. Termenul limită
pentru depunerea actelor a fost stabilit pentru 5 mai curent. Formularele vor fi
evaluate de Consiliul Tehnic al Proiectului.
(ii) asistenţă tehnică ONG-lor ce prestează servicii tinerilor şi activităţi de
instruire:
Consolidarea capacităţilor lucrătorilor de tineret din Centrele de Resursepentru Tineri finanţate de PASET şi UNICEF şi ONG-le active în domeniultineretului finanţate de PASET
Drept continuitate a granturilor mici acordate unui număr de 25 Centre de Resurse şi
26 ONG-ri în perioada 2006-2008, proiectul a considerat oportun consolidarea
capacităţilor lucrătorilor de tineret din aceste instituţii întru asigurarea calităţii în
domeniul prestării serviciilor sociale pentru tineri în conformitate cu „Ghidul de
implementare a standardelor minime de calitate pentru centrele de tineret”. Prin
urmare, un număr de aproximativ 50-60 lucrători de tineret din 25 CRT (PASET), 20
CRT (UNICEF), ONG-ri vor beneficia de instruiri în: dezvoltare organizaţională şi
parteneriate, mobilizare comunitară şi activităţi de outreach, relaţii cu publicul şi
strategii de comunicare, durabilitatea proiectelor, monitorizarea şi evaluarea
activităţilor realizate.
89
Termenii de referinţă au fost elaboraţi şi aprobaţi de Banca Mondială. Anunţul cu
privire la contractarea unei companii de profil a fost plasat in Logos Press şi pe site-
ul Ministerului Educaţiei şi Tineretului www.edu.gov.md. Companiile ce şi-au
manifestat interesul de participare la concurs sunt: Centrul Naţional al Tinerilor din
Moldova (CNTM); Centrul de Resurse pentru Tineri (CNRT); CRT „DACIA”. Proiectul
se află în proces de selectare a unui ONG, care va elabora oferta tehnică şi
financiară cu privire la realizarea acestor module de instruire şi va presta toate
instruirile planificate conform Planului de Acţiuni.
Crearea a 30 noi Consilii Locale ale Copiilor şi Tinerilor şi instruirea acestora
prin intermediul stagiilor de formare şi şcolii de vară
În anul 2008 proiectul PASET şi-a luat angajamentul de a contribui la crearea de noi
CLCT la reţeaua de peste 280 consilii existente în ţară. A fost evaluată baza de date
a CLCT-lor şi identificate raioanele în care nu sunt consilii locale ale tinerilor şi
raioanele cu număr de până la 5 CLCT. Astfel, au fost elaborate scrisori către
Direcţiile raionale de învăţământ, tineret şi sport din peste 20 raioane cu solicitarea
de a informa comunităţile din aceste raioane despre iniţiativa anunţată, prin care
Ministerul Educaţiei şi Tineretului cu suportul PASET vor selecta prin concurs şi
asigura instruirea a 30 grupuri de iniţiativă, constituite dintr-un coordonator adult şi
doi tineri din comunitate.
Selectarea se va face în baza formularelor de aplicare la care urmează a fi anexate
scrisori de intenţie din partea APL şi administraţiei instituţiei de învăţământ. Ministerul
Educaţiei şi Tineretului şi PASET vor supraveghea procesul de creare a CLCT-lor.
Ministerul Educaţiei şi Tineretului cu suportul PASET vor organiza o şcoală de vară
pentru tinerii consilieri şi primari în cadrul cărora aceştia vor fi instruiţi despre
activitatea unui Conciliu Local al Copiilor şi Tinerilor.
Termenii de referinţă au fost elaboraţi şi aprobaţi de Banca Mondială. Anunţul cu
privire la contractarea unei companii de profil a fost plasat in Logos Press şi pe site-
ul Ministerului Educaţiei şi Tineretului www.edu.gov.md. Companiile ce şi-au
manifestat interesul de participare la concurs sunt: CRT „FACLIA”; Centrul de
Resurse pentru Tineri (CNRT); IRFF ONLUS; Centrul pentru Educaţii Inovaţionale
(CEI). Proiectul se află în proces de selectare a unui ONG, care va elabora oferta
tehnică şi financiară cu privire la realizarea acestor module de instruire şi va presta
toate instruirile planificate conform Planului de Acţiuni.
90
(iii) serviciile liniei fierbinţi:
Pe perioada de raportare au fost elaboraţi termenii de referinţă pentru plasarea a
două linii fierbinţi pentru: Orientare profesională şi servicii sociale şi antreprenoriat.
Termenii de referinţă au fost aprobaţi de către Banca Mondială. Anunţul cu privire la
contractarea unei companii de profil a fost plasat in Logos Press.
(iv) outreach, promovare şi comunicare:
Termenii de referinţă pentru contractarea unui ofiţer de comunicare şi agenţie de
publicitate au fost elaboraţi şi aprobaţi de Banca Mondială. Proiectul se afla în proces
de selectare a unui ofiţer în domeniul comunicării şi unei companii de publicitate,
care vor realiza următoarele:
§ Campanie naţională de orientare profesională a tinerilor;
§ Campanie naţională pentru lansarea a noi afaceri economice de către
PASET;
§ Materiale publicitare (broşuri, pliante, etc.)
§ Emisiuni TV, radio şi spoturi publicitare;
§ Comunicate de presă, articole;
§ Istorii de Succes;
§ Filme documentare despre componenta socială şi economică;
COMPONENTA B: DEZVOLTAREA AFACERILOR PENTRU ABILITAREA ECONOMICĂ ATINERILOR
Această componentă pune accentul pe susţinerea şi finanţarea oportunităţilor de
auto-angajare a tinerilor vulnerabili din regiunile selectate pentru implementarea
proiectului.
Asistenţă Post-Creare
4 Agenţii de Dezvoltare contractate pentru acordarea asistenţei post-creare şi-au
definitivat activităţile conform contractelor. Rapoartele finale cu privire la asistenţa
post crearea oferită pe parcursul anilor 2006 -2007 au fost prezentate şi plăţile pentru
serviciile de asistenţă post crearea au fost realizate;
Situaţia beneficiarilor a evaluat de la an la an, astfel din cele 143 afaceri iniţial create,
la moment activează 139, ceea ce reprezintă 97,2% din numărul total de întreprinderi
create. Majoritatea antreprenorilor şi-au dezvoltat afacerea, au mărit vânzările, au
creat noi locuri de muncă, au mărit salariile angajaţilor şi au mărit capacităţile
91
tehnice. O bună parte din afacerile create au rambursat deja creditele şi au apelat la
noi credite pentru procurarea de noi mijloace fixe;
Numărul de locuri noi create, faţă de cele 277 locuri de muncă create în 2005, a
crescut cu 77 locuri şi alcătuiesc la moment 354. Majoritatea angajaţilor sunt din
rândul tineretului, dintre care în 2005 erau 199 băieţi şi 78 fete angajate, numărul
acestora a crescut între timp, astfel în 2007 sunt 254 băieţi şi 100 fete angajate.
Salariul mediu lunar plătit în anul 2007 a fost de: 1340 MDL, în comparaţie cu 898
MDL la iniţierea afacerilor;
Nota conceptuală cu privire la dezvoltarea antreprenoriatului pentru abilitarea
economică a tineretului.
Obiectivul major al noului program va ţine de: „Oferirea posibilităţilor de creare a
circa 2000 noi afaceri în zonele rurale ale ţării, prin crearea a circa 6000 noi locuri de
muncă, astfel reducând şomajul în rândul tinerilor din mediul rural. Inclusiv crearea
condiţiilor pentru atragerea tinerilor plecaţi peste hotare (la muncă sau la studii) prin
oferirea de oportunităţi reale de investire a resurselor economice deţinute în
economia ţării şi asigurându-şi un viitor mai promiţător şi sigur. Impact: dezvoltarea
economică şi minimalizarea efectului orientat spre consum în cadrul economiei
naţionale”.
Structura noului program va reprezenta o dimensiune dublă realizată prin
intermediul unui set de activităţi complexe menite să atingă scopul propus:
I. Dezvoltarea politicilor de creditare preferenţială şi fiscalitate pentru tineret;
II. Acordarea asistenţei în promovarea auto-angajării în rândul tinerilor (cu
vârstă cuprinsă între 18-30 ani) prin:
· asigurarea accesului la servicii educaţionale şi informare,
complementate de granturi pentru iniţierea afacerilor în mediul rural;
· identificarea, crearea si implementarea activităţilor inovatoare
generatoare de venit;
· acordarea de oportunităţi şi şanse egale pentru fete şi băieţi, precum
şi tinerii cu disabilităţi.
Acţiunile prioritare în cadrul acestui program se vor axa pe:
· Crearea centrelor de instruire în Chişinău, Bălţi, Cahul;
· Campanii de informare;
92
· Instruiri în dezvoltarea afacerilor;
· Introducerea cursului interactiv de antreprenoriat în şcoli, licee şi şcoli tehnico-
profesionale;
· Incubatoare de afaceri;
· Creditare preferenţială pentru tineri cu achitarea dobânzii bancare de către
stat sau donatori;
· Ajustarea cadrului fiscal pentru tinerii antreprenori;
· Asistenţă post creare, monitorizare şi evaluare.
Beneficiari acestui program vor fi:
· Băieţi şi fete cu vârste cuprinse între 18-30 ani, cu un accent sporit pe
categoriile cele mai dezavantajate din mediul rural si orăşele mici;
· Băieţi şi fete din familiile vulnerabile şi sărace (inclusiv părinţii tineri);
· Victime ale traficului de fiinţe umane;
· Tinerii şomeri;
· Tinerii cu disabilităţi;
· Băieţi şi fete care nu au absolvit nivelul secundar (clasa a 9-a).
Beneficiari indirecţi:
Comunităţile locale şi APL
Costul programului
Valoarea estimativă al acestui proiect ar constitui 10 000 000 Euro/USD din resursele
financiare atrase de la comunitatea donatorilor.
Impactul aşteptat:
· Sistem naţional de creditare elaborat şi pus în aplicare;
· Creşterea gradului de ocupare a tinerilor din mediul rural conform indicatorilor
SNOFM;
· Reducerea ratei şomajului în rândul tineretului, inclusiv migranţilor,
persoanelor traficate, şi tinerilor cu disabilităţi;
· Incluziunea în câmpul muncii a tinerilor, migranţilor reveniţi în ţară, tinerilor cu
disabilităţi, şi persoanelor traficate;
93
· Dezvoltarea economiei la nivel regional şi local prin creşterea acumulărilor la
nivelul bugetelor locale;
· Reducerea ratei migraţiei forţei de muncă prin oferirea oportunităţilor
economice la nivel local;
· Asigurarea investirii acumulărilor de peste hotare în dezvoltarea economiei
naţionale.
Conceptul cu privire la Programul naţional de abilitare economică a tinerilor a fost
transmis Ministerului educaţiei şi tineretului şi Ministerului Economiei şi comerţului
pentru revizuire. Conceptul a fost tradus şi în limba engleză şi prezentat Băncii
Mondiale (Gloriei Lacava) pentru şedinţa organizată cu dl. Prim-ministru al Republicii
Moldova Vasile Tarlev.
Şedinţă cu ofiţerii de comunicare UNICEF şi UNION FENOSA
Pe parcursul perioadei de raportare coordonatorul a avut o întrevedere cu D-na
Botnaru (UNICEF) şi D-na Hirbu (UNION FENOSA). Aceste două companii au
organizat, la data de 22 februarie curent, o seară de cartate cu participarea
persoanelor VIP din Moldova. Pe parcursul acelui eveniment a fost organizată o
licitaţie de tablouri pentru colectarea de fonduri destinate creării câtorva noi afaceri
economice în rândul tinerilor. Este important de menţionat că proiectul PASET va
relansa componenta economică prin crearea a noi 60 afaceri cu susţinerea financiară
de la USAID.
Pe parcursul şedinţei coordonatorul PASET a prezentat rezultatele afacerilor create
în anul 2002 şi monitorizarea realizată pe parcursul a doi ani (2006-2007) de către
Agenţiile de Dezvoltare. Informaţia furnizată a contribuit la o mai bună înţelegere a
grupului ţintă a proiectului, afacerile economice create, regiunile de intervenţie, etc.
Coordonatorul de proiect a facilitat organizarea a două interviuri în teritoriu la doi
antreprenori din Sîngerei pentru echipa PRO-TV. Aceste două istorii de succes au
fost prezentate în cadrul evenimentului de caritate, organizat de UNION FENOSA la
22 februarie şi difuzate în cadrul ştirilor de la PRO-TV din 23 februarie curent.
Şedinţă cu Dl. Sergiu Harea, Camera de comerţ şi Industrie
Coordonatorul a avut o întrevedere cu Dl. Harea directorul departamentului
dezvoltare economică de la Camera de Comerţ şi Industrie. Pe parcursul întrevederii
au fost prezentate activităţile camerei de Comerţ şi Industrie şi PASET, s-a discutat
despre o posibilă colaborare în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor create în 2005
şi promovarea acestora pe piaţa locală şi internaţională.
94
COMPONENTA C: DEZVOLTAREA ŞI UTILIZAREA CAPACITĂŢILOR GENDER ÎNACTIVITĂŢILE DE TINERET
Au fost elaboraţi termenii de referinţă pentru un expert internaţional, ce va realiza o
instruire de formare a formatorilor în domeniul gender. Obiectivele de bază ale
acestei instruiri se vor axa pe consolidarea capacităţii formatorilor locali / naţionali în
domeniul gender şi asigurării oportunităţilor egale de angajare pentru fete şi băieţi.
Prin urmare, un număr de aproximativ 20 formatori vor beneficia de instruiri.
COMPONENTA D: EVALUAREA ŞI MONITORIZAREA PARTICIPATIVĂ AACTIVITĂŢILOR DE TINERET
Vor fi realizate trei instruiri pentru reprezentanţii APL, MET, CNRLT şi liderii de
tineret în mecanisme de monitorizare şi evaluare participativă a SLT şi activităţi de
tineret. Termenii de referinţă pentru acest expert în monitorizare şi evaluare
participativă au fost elaboraţi;
COMPONENTA E: IMPLICAREA PUNCTELE FOCALIZATE REGIONALE DE TINERET ÎNIMPLEMENTAREA PASET, AUDITUL GRANTULUI
Consultanţi regionali în monitorizare şi evaluare
Proiectul se afla în proces de selectare a cinci Experţi Regionali în Monitorizarea şi
Evaluarea proiectelor sociale PASET. Aceşti experţi vor fi responsabili de:
§ Monitorizarea şi evaluarea activităţilor CRT şi ONG-lor, CLCT-lor beneficiare
de granturi şi consiliilor noi create;
§ Colectarea informaţiei pe indicatorii de Monitorizare şi Evaluare pentru
Sistemul Informaţional de Management;
§ Asigurarea unei comunicări continue;
§ Suportul managementului proiectelor, personalului şi beneficiarilor.
Termenii de referinţă au fost elaboraţi, aprobaţi de Banca Mondială şi plasaţi în
Logos Press.
Evaluarea beneficiarilor din componenta socială
Scopul acestui studiu costă în evaluarea opiniilor tinerilor – beneficiarilor serviciilor
sociale şi gradul de mulţumire a acestora vis a vis de serviciile sociale de care
beneficiază, gradul de participare în cadrul activităţilor demarate de CRT şi ONG-ri
precum şi percepţiile acestora faţă de aceste instituţii.
95
Proiectul chestionarului conţine întrebări despre: beneficiarii CRT şi ONG-ri,
activităţile CRT şi ONG-lor; facilităţile oferite, orarul de lucru al acestora; opinia
generală cu privire la CRT şi ONG-ri; echipamentul tehnic, materiale didactice, şi
evaluarea personalului ce activează în cadrul acestor instituţii.
Consiliul Coonsultativ s-a întrunit la data de 9 Februarie 2008. Persoanele prezente
în cadrul şedinţei au fost: Dna. Nina Lupan (Viceministru al finanţelor); Dl. Liviu
Gumovschi (Director executiv, UCIMPA); Dna. Larisa Lazarescu Spetetchi
(Coordonator, UNICEF); Dl. Tudor Robu (Şef adjunct al Direcţiei pentru cooperare cu
partenerii de dezvoltare, Ministerul economiei şi comerţului). Coordonatorul
proiectului a prezentat progresul realizat în cadrul proiectului PASET pentru perioada
Octombrie – Decembrie 2007. A fost prezentat şi Planul de Acţiuni şi Bugetul pentru
anul 2008 împreună cu solicitările pentru realocările bugetare. Documentele propuse
pentru discuţie: Planul de Acţiuni şi Bugetul pentru anul 2008 au fost aprobate de
membrii Consiliului Consultativ.
96
ANEXE
NUM RUL DE SERVICII I FORMA LOR DE PRESTARE, RE EAUA ACSA, Trimestru 1 2007 Anexa RAS 1
Vizitetehn juridic market econ tehn juridic market econ tehn juridic market econ tehn juridic market econ tehn juridic market econ tehn juridic market econ
1 Anenii Noi 1124 299 435 340 2 0 0 0 115 40 27 36 0 0 0 0 0 0 0 0 48 1 0 7 24742 Basarabeasca 322 88 62 44 35 7 11 0 69 10 12 12 14 7 4 7 0 0 0 0 6 0 3 1 7143 i 1569 342 471 242 13 1 0 9 138 20 13 11 0 0 0 0 0 0 0 0 17 1 0 0 28474 Cahul 837 68 204 121 35 0 2 1 261 1 11 3 42 0 6 1 0 0 0 0 35 1 1 2 16325 inari 625 168 225 100 4 0 0 2 103 23 20 23 1 4 3 8 0 0 0 0 23 0 0 1 13336 ra i 706 268 415 163 0 0 0 0 138 21 36 23 0 4 1 2 0 0 0 0 21 4 0 5 18077 Cantemir 581 198 192 124 0 0 0 0 178 12 11 10 0 0 17 4 0 0 0 0 34 6 0 10 13778 eni 814 168 369 239 30 1 0 0 180 13 20 17 3 0 0 4 0 0 0 0 39 3 16 3 19199 Cimi lia 382 208 215 151 0 0 0 0 99 21 25 9 11 7 2 3 0 0 0 0 24 2 0 1 1160
10 Comrat 1000 261 253 84 50 0 4 2 105 12 26 6 34 3 1 6 1 0 0 0 3 0 0 0 185111 Criuleni 816 126 206 108 16 1 0 0 97 2 6 1 25 10 1 2 2 1 0 0 42 4 0 5 147112 Dondu eni 478 53 420 93 2 0 0 12 173 6 24 21 1 0 1 2 0 0 0 0 25 1 1 13 132613 Drochia 459 140 195 170 1 0 0 0 72 1 1 0 20 25 28 20 0 0 0 0 26 1 0 2 116114 Edine 588 162 371 201 0 0 0 2 144 6 8 3 10 21 9 20 0 0 0 0 23 2 0 8 157815 le ti 272 54 55 92 0 0 0 0 181 22 22 22 11 2 2 2 2 0 0 0 25 0 0 1 76516 Glodeni 751 233 317 306 11 0 3 10 88 35 41 28 0 2 0 3 0 0 0 0 40 2 0 4 187417 Hince ti 660 192 349 301 5 4 2 4 68 22 20 14 9 5 6 15 0 0 0 0 16 1 1 4 169818 Ialoveni 886 235 208 205 63 2 9 20 263 23 12 9 19 3 1 0 6 0 0 0 23 0 0 0 198719 Leova 540 149 313 114 15 1 8 4 115 7 4 2 9 6 2 7 0 0 0 0 23 3 0 4 132620 Nisporeni 285 394 249 236 2 0 0 0 105 79 84 92 0 0 0 0 0 0 0 0 10 1 0 9 1546
Orhei 1779
Seminare TOTALPrestatorul deservicii
Consulta ii verbale Consulta ii în scris Mese rotunde Întruniri
21 Orhei 838 189 275 158 0 0 0 0 198 7 8 5 3 23 19 30 0 0 0 0 23 2 0 1 177922 Ocni a 439 202 328 227 18 0 1 0 139 21 32 27 0 7 5 3 0 0 0 0 33 1 0 2 148523 Rezina 293 83 188 84 12 5 0 2 168 58 58 47 4 2 0 0 0 0 0 0 25 1 1 8 103924 Sîngerei 626 206 246 108 24 0 2 0 259 24 38 24 3 9 8 1 0 0 0 0 14 0 0 2 159425 old ne ti 404 108 335 130 9 0 0 16 170 5 37 6 8 18 3 28 0 0 0 0 26 0 0 3 130626 Soroca 1036 184 269 133 0 0 0 0 121 0 0 2 17 17 14 20 0 0 0 0 29 10 6 7 186527 tefan Vod 856 209 488 223 33 0 1 0 166 27 29 33 0 1 2 10 0 0 0 0 38 3 0 2 212128 Str eni 255 140 113 100 0 7 6 9 138 1 1 1 26 23 18 17 0 0 0 0 29 2 0 4 89029 Taraclia 316 75 168 67 11 4 0 1 362 23 41 15 72 48 39 47 0 0 0 0 39 0 0 16 134430 Ungheni 676 116 205 120 1 0 0 0 272 35 30 23 9 2 4 3 0 0 0 1 13 0 0 1 151131 Ceadîr Lunga 473 303 241 136 14 3 8 4 90 37 44 32 28 15 11 13 0 0 0 0 10 4 0 7 147332 Briceni 332 51 137 68 4 0 2 0 165 27 56 23 13 0 2 0 0 0 1 0 34 0 0 1 91633 Rî cani 1223 190 297 206 17 0 0 4 181 0 0 2 0 1 0 0 0 0 0 0 16 1 0 1 213934 Telene ti 127 29 54 19 1 0 0 4 51 6 5 1 20 6 4 3 0 0 0 0 5 0 1 5 34135 Flore ti 610 100 97 65 0 0 0 0 130 5 7 4 4 10 3 11 0 0 0 0 16 0 1 1 1064
TOTAL 22199 5991 8965 5278 428 36 59 106 5302 652 809 587 416 281 216 292 11 1 1 1 853 57 31 141 52713
FORMA DE PRESTARE I NUM RUL BENEFICIARILOR, RE EAUA ACSA, Trimestru 1 2007Anexa RAS 2
Pres
tato
rul d
e se
rvic
ii
Con
sulta
ii ve
rbal
e
Ben
efic
iari
Con
sulta
iiîn
scr
is
Ben
efic
iari
Vizi
te
Ben
efic
iari
Mes
e ro
tund
e
Ben
efic
iari
Dis
cuii
Ben
efic
iari
Sem
inar
e
Ben
efic
iari
Uni
t
Ore
Tota
l per
soan
e co
nfor
mre
gist
rulu
i lis
telo
r
Au
veni
t o s
ingu
r d
at
Au
veni
t mai
mul
te o
ri
Tota
l ben
efic
iari
1 Anenii Noi 2198 1951 2 2 218 1090 0 0 0 0 56 745 2474 2460 4107 3544 244 37882 Basarabeasca 516 521 53 55 103 373 32 299 0 0 10 175 714 1338 1423 1113 310 14233 i 2624 2326 23 23 182 716 0 0 0 0 18 348 2847 2418 3768 3075 338 34134 Cahul 1230 1037 38 36 276 821 49 439 0 0 39 691 1632 2696 3344 2757 268 30245 inari 1118 1029 6 6 169 752 16 151 0 0 24 330 1333 1773 2388 2153 113 22686 ra i 1552 1463 0 0 218 817 7 54 0 0 30 495 1807 2096 2937 2729 100 28297 Cantemir 1095 1382 0 0 211 1243 21 352 0 0 50 1309 1377 2455 4312 4286 26 42868 eni 1590 1475 31 41 230 1177 7 53 0 0 61 469 1919 2318 3472 2967 259 32159 Cimi lia 956 853 0 0 154 733 23 260 0 0 27 513 1160 1744 2485 2223 136 2359
10 Comrat 1598 1403 56 67 149 337 44 285 1 14 3 82 1851 1871 2444 1840 420 218811 Criuleni 1256 1195 17 17 106 445 38 291 3 10 51 575 1471 2295 2596 2470 63 253312 Dondu eni 1044 1038 14 13 224 754 4 49 0 0 40 851 1326 2128 2718 2691 14 270513 Drochia 964 826 1 1 74 74 93 652 0 0 29 409 1161 1946 2120 1854 215 196214 Edine 1322 1251 2 2 161 874 60 677 0 0 33 537 1578 2384 3503 2850 482 334115 le ti 473 416 0 0 247 623 17 113 2 25 26 340 765 1794 1653 1511 68 151716 Glodeni 1607 1415 24 24 192 636 5 41 0 0 46 483 1874 2086 2827 2445 154 259917 Hince ti 1502 1329 15 15 124 645 35 448 0 0 22 455 1698 1994 3075 2797 186 289218 Ialoveni 1534 1416 94 78 307 1006 23 98 6 67 23 183 1987 2479 3028 2663 180 284819 Leova 1116 1070 28 52 128 800 24 248 0 0 30 540 1326 1810 2812 2613 103 271020 Nisporeni 1164 1101 2 2 360 1520 0 0 0 0 20 529 1546 2051 3314 2991 161 315221 Orhei 1460 1412 0 0 218 1311 75 809 0 0 26 518 1779 2490 4148 3952 98 405022 Ocni a 1196 1094 19 20 219 622 15 215 0 0 36 680 1485 2038 2751 2514 117 263123 Rezina 648 629 19 19 331 1067 6 50 0 0 35 738 1039 2326 2538 2468 35 250324 Sîngerei 1186 1143 26 98 345 1507 21 139 0 0 16 535 1594 2489 3561 3942 146 342225 old ne ti 977 937 25 25 218 1137 57 720 0 0 29 596 1306 2395 3528 3306 113 341526 Soroca 1614 1464 0 0 123 699 68 511 0 0 52 845 1857 2329 3866 3054 413 351927 tefan Vod 1776 1619 34 34 255 1036 13 130 0 0 43 745 2121 2560 3770 3162 402 356428 Str eni 608 549 22 22 141 652 84 816 0 0 35 597 890 2285 2891 2417 219 263629 Taraclia 626 698 16 11 441 905 206 345 0 0 55 233 1344 2142 2311 2073 119 219230 Ungheni 1117 1045 1 1 360 1448 18 142 1 45 14 359 1511 2298 3196 2912 149 304031 Ceadîr Lunga 1153 1019 29 29 203 1014 67 803 0 0 21 500 1473 2467 3520 3221 145 336532 Briceni 588 563 6 26 271 1273 15 119 1 10 35 709 916 2065 2845 2598 121 270033 Rî cani 1916 1551 21 21 183 260 1 6 0 0 18 244 2139 2114 2479 1723 359 208234 Telene ti 229 229 5 5 63 324 33 232 0 0 11 237 341 854 1035 1022 75 102735 Flore ti 872 797 0 0 146 888 28 283 0 0 18 319 1064 1275 2472 2116 229 2287
TOTAL 42425 39246 629 745 7350 29579 1205 9830 14 171 1082 17914 52705 74263 103237 92052 6580 97485
Annex RBD 1
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Rezultatele cumulative obtinute in cadrul proiectului RISP catre 31/03/08
Numarul de afaceri rurale care au inceput implementarea 245 planului de afaceri
Numarul de afaceri rurale care au inceput sa genereze venituri 206 Numarul de afaceri inregistrate cu suportul AD 25 Numarul de beneficiari cu planul de afaceri finisat 327 Numarul de cereri de creditare 295 Numarul de credite eliberate 259 Numarul de locuri de munca create la lansarea activitatii 813
30 aprilie 2008 Page 1 of 1
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 2 Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale Rezultate cumulative RISP catre 31/03/08 (rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei) Nr Indicator Total catre Total catre Variatie 31/12/07 31/03/08 31/12/07 - 31/03/08
1. Numar de localitati in care a avut loc campania de 468 540 72 2. Numarul de persoane care au participat la promovare 9637 11017 1380 3. Numarul de cereri de participare la proiect 377 428 51 4. cele rejectate de DA si client 60 64 4 5. Sub-total (3-4) 317 364 47 6. inclusiv cereri in lucru (5-7) 5 4 7. Contracte de colaborare semnate 312 360 48 8. Contracte refuzate de AD/Beneficiar 49 65 16 9. Contracte semnate considerate active (7-8) 263 295 32 In contractele active (in 9 mai sus): 10. AR care au inceput implementarea PA 217 245 28 11. In curs de executie (9-10) 46 50 4 Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (10 mai sus): 12. Afaceri noi 112 ( 51.61 %) 123 ( 50.20 %) 11 13. Afaceri individuale 204 ( 94.00 %) 232 ( 94.69 %) 28 14. Afaceri de grup 13 ( 5.990 %) 13 ( 5.306 %) 15. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 165 187 22 15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 502 610 108 16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus) 178 206 28 17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD 283 327 44 18. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD 23 25 2 19. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF) 254 295 41 20. minus cele rejectate sau retrase 26 28 2 21. Cererile de creditare ramase active (19-20) 228 267 39 Din cererile de creditare active: 22. Credite eliberate AR 220 259 39 23. Credite eliberate AR operationale 212 239 27 24. Credite aprobate dar ne eliberate 2 1 25. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24) 6 7 1 Din creditele eliberate (in 22 mai sus): 26. Credite eliberate din surse RISP 146 167 21 27. Credite eliberate din alte surse 74 92 18 28. AR fara credite (in 10 mai sus) 5 6 1 Din cele ce au inceput implementarea PA (in 10 mai sus) 29. Agricole 64 ( 29.49 %) 77 ( 31.42 %) 13 30. Non agricole 153 ( 70.50 %) 168 ( 68.57 %) 15 31. Locuri de munca (la lansare) 736 813 77 32. Media locuri de munca pe afacere (la lansare) 3 3 33. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus) $5 774 240 $6 582 110 $807 870 34. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus) $26 609 $26 866 $256 35. Costul total al AR creditate $6 534 815 $7 492 707 $957 892 36. inclusiv: - credit $3 575 585 $4 107 744 $532 159 37. - contributia beneficiarului $2 959 230 $3 384 963 $425 733 38. medie credit pe AR (in 22 mai sus) $16 253 $15 860
30 aprilie 2008 Page 1 of 1
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 2a Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale Rezultate cumulative RISP catre 31/03/08 (rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei) Nr Indicator Total catre Total catre Variatie 29/02/08 31/03/08 29/02/08 - 31/03/08
1. Numar de localitati in care a avut loc campania de 519 540 21 2. Numarul de persoane care au participat la promovare 10666 11017 351 3. Numarul de cereri de participare la proiect 412 428 16 4. cele rejectate de DA si client 62 64 2 5. Sub-total (3-4) 350 364 14 6. inclusiv cereri in lucru (5-7) 9 4 7. Contracte de colaborare semnate 341 360 19 8. Contracte refuzate de AD/Beneficiar 53 65 12 9. Contracte semnate considerate active (7-8) 288 295 7 In contractele active (in 9 mai sus): 10. AR care au inceput implementarea PA 232 245 13 11. In curs de executie (9-10) 56 50 Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (10 mai sus): 12. Afaceri noi 117 ( 50.43 %) 123 ( 50.20 %) 6 13. Afaceri individuale 219 ( 94.39 %) 232 ( 94.69 %) 13 14. Afaceri de grup 13 ( 5.603 %) 13 ( 5.306 %) 15. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 180 187 7 15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 572 610 38 16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus) 193 206 13 17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD 307 327 20 18. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD 25 25 19. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF) 275 295 20 20. minus cele rejectate sau retrase 27 28 1 21. Cererile de creditare ramase active (19-20) 248 267 19 Din cererile de creditare active: 22. Credite eliberate AR 238 259 21 23. Credite eliberate AR operationale 227 239 12 24. Credite aprobate dar ne eliberate 2 1 25. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24) 8 7 Din creditele eliberate (in 22 mai sus): 26. Credite eliberate din surse RISP 156 167 11 27. Credite eliberate din alte surse 82 92 10 28. AR fara credite (in 10 mai sus) 5 6 1 Din cele ce au inceput implementarea PA (in 10 mai sus) 29. Agricole 73 ( 31.46 %) 77 ( 31.42 %) 4 30. Non agricole 159 ( 68.53 %) 168 ( 68.57 %) 9 31. Locuri de munca (la lansare) 763 813 50 32. Media locuri de munca pe afacere (la lansare) 3 3 33. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus) $5 986 135 $6 582 110 $595 975 34. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus) $25 802 $26 866 $1 063 35. Costul total al AR creditate $7 030 880 $7 492 707 $461 827 36. inclusiv: - credit $3 823 813 $4 107 744 $283 931 37. - contributia beneficiarului $3 207 067 $3 384 963 $177 896 38. medie credit pe AR (in 22 mai sus) $16 066 $15 860
30 aprilie 2008 Page 1 of 1
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 3
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale Rezultatele cumulative obtinute in cadrul proiectului RISP catre 31/03/08 (rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei) Nr Indicator Total la Total la 31/03/08 29/02/08 ACA CCA CDR MEGA Total
1. Numar localitati in care a avut loc campania promovare 519 122 117 195 106 540 2. Numarul de persoane care au participat la promovare 10666 2563 2012 4382 2060 11017
3. Numarul de cereri de participare la proiect 412 75 115 82 156 428 4. cele rejectate de DA si client 62 6 36 4 18 64 5. Sub-total (3-4) 350 69 79 78 138 364 6. inclusiv cereri in lucru (5-7) 9 2 0 0 2 4 7. Contracte de colaborare semnate 341 67 79 78 136 360 8. Contracte refuzate de AD/Beneficiar 53 13 12 12 28 65 9. Contracte semnate considerate active (7-8) 288 54 67 66 108 295 In contractele active (in 9 mai sus): 10. AR care au inceput implementarea planului de afaceri 232 46 42 62 95 245 11. In curs de executie (9-10) 56 8 25 4 13 50 Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (in 10 mai sus): 12. Afaceri noi 117 ( 50.4 %) 25 20 19 59 123 13. Afaceri individuale 219 ( 94.4 %) 41 41 60 90 232 14. Afaceri de grup 13 ( 5.6 %) 5 1 2 5 13 15. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai 180 23 33 42 89 187 sus)
15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 572 31 95 147 337 610
16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus) 193 39 39 54 74 206 17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD 307 64 77 72 114 327 18. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD 25 4 8 4 9 25 19. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF) 275 51 60 71 113 295 20. minus cele rejectate sau retrase 27 1 8 5 14 28 21. Cererile de creditare ramase active (19-20) 248 50 52 66 99 267 Din cererile de creditare active: 22. Credite eliberate AR 238 50 46 66 97 259 23. Credite eliberate AR operationale 227 45 37 62 95 239 24. Credite aprobate dar ne eliberate 2 0 1 0 0 1 25. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24) 8 0 5 0 2 7 Din creditele eliberate (in 22 mai sus): 26. Credite eliberate din surse RISP 156 43 23 52 49 167 27. Credite eliberate din alte surse 82 7 23 14 48 92 28. AR fara credite (in 10 mai sus) 5 1 5 0 0 6 Din cele ce au inceput implementarea planului de afaceri (in 10 mai sus) 29. Agricole 73 ( 31 18 %) 16 19 24 77 ( 31. %) 4 30. Non agricole 159 ( 69 %) 28 26 43 71 168 ( 68. %) 6 31. Locuri de munca (la lansare) 763 180 117 284 232 813 32. Media locuri de munca pe afacere (la lansare) 3 4 3 5 2 3 33. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus) $5 986 135 $1 787 574 $1 209 030 $1 748 416 $1 837 091 $6 582 110 34. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus) $25 802 $38 860 $28 786 $28 200 $19 338 $26 866 35. Costul total al AR creditate $7 030 880 $1 874 949 $1 933 674 $1 799 954 $1 884 130 $7 492 707 36. inclusiv: - credit $3 823 813 $1 065 716 $937 725 $989 488 $1 114 815 $4 107 744 37. - contributia beneficiarului $3 207 067 $809 233 $995 949 $810 467 $769 315 $3 384 963 38. medie credit pe AR (in 22 mai sus) $16 066 $21 314 $20 385 $14 992 $11 493 $15 860
30 aprilie 2008 Page 1 of 1
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 3a Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale Rezultatele cumulative obtinute in cadrul proiectului RISP catre 31/03/08 (rata de schimb utilizata (1 dolar SUA) este 13 Lei) Nr Indicator Total la Total la 31/03/08 31/12/07 ACA CCA CDR MEGA Total
1. Numar localitati in care a avut loc campania promovare 468 122 117 195 106 540 2. Numarul de persoane care au participat la promovare 9637 2563 2012 4382 2060 11017
3. Numarul de cereri de participare la proiect 377 75 115 82 156 428 4. cele rejectate de DA si client 60 6 36 4 18 64 5. Sub-total (3-4) 317 69 79 78 138 364 6. inclusiv cereri in lucru (5-7) 5 2 0 0 2 4 7. Contracte de colaborare semnate 312 67 79 78 136 360 8. Contracte refuzate de AD/Beneficiar 49 13 12 12 28 65 9. Contracte semnate considerate active (7-8) 263 54 67 66 108 295 In contractele active (in 9 mai sus): 10. AR care au inceput implementarea planului de afaceri 217 46 42 62 95 245 11. In curs de executie (9-10) 46 8 25 4 13 50 Inclusiv in cele care au inceput implementarea PA (in 10 mai sus): 12. Afaceri noi 112 ( 51.6 %) 25 20 19 59 123 13. Afaceri individuale 204 ( 94.0 %) 41 41 60 90 232 14. Afaceri de grup 13 ( 6.0 %) 5 1 2 5 13 15. AR care ben. de suport post-creare oferit AD (in 10 mai 165 23 33 42 89 187 sus)
15a. #Zile suport post-creare oferit AD (in 10 mai sus) 502 31 95 147 337 610
16. AR care genereaza venituri (in 10 mai sus) 178 39 39 54 74 206 17. AR cu planul de afaceri finisat cu suportul AD 283 64 77 72 114 327 18. AR inregistrate ca forma juridica cu suportul AD 23 4 8 4 9 25 19. Cereri de creditare catre institutiile financiare (IF) 254 51 60 71 113 295 20. minus cele rejectate sau retrase 26 1 8 5 14 28 21. Cererile de creditare ramase active (19-20) 228 50 52 66 99 267 Din cererile de creditare active: 22. Credite eliberate AR 220 50 46 66 97 259 23. Credite eliberate AR operationale 212 45 37 62 95 239 24. Credite aprobate dar ne eliberate 2 0 1 0 0 1 25. Cereri de creditare in examinarea IF (21-22-24) 6 0 5 0 2 7 Din creditele eliberate (in 22 mai sus): 26. Credite eliberate din surse RISP 146 43 23 52 49 167 27. Credite eliberate din alte surse 74 7 23 14 48 92 28. AR fara credite (in 10 mai sus) 5 1 5 0 0 6 Din cele ce au inceput implementarea planului de afaceri (in 10 mai sus) 29. Agricole 64 ( 29 18 %) 16 19 24 77 ( 31. %) 4 30. Non agricole 153 ( 71 %) 28 26 43 71 168 ( 68. %) 6 31. Locuri de munca (la lansare) 736 180 117 284 232 813 32. Media locuri de munca pe afacere (la lansare) 3 4 3 5 2 3 33. Costul total al tuturor AR (in 10 mai sus) $5 774 240 $1 787 574 $1 209 030 $1 748 416 $1 837 091 $6 582 110 34. Cost mediu al unei afaceri (in 10 mai sus) $26 609 $38 860 $28 786 $28 200 $19 338 $26 866 35. Costul total al AR creditate $6 534 815 $1 874 949 $1 933 674 $1 799 954 $1 884 130 $7 492 707 36. inclusiv: - credit $3 575 585 $1 065 716 $937 725 $989 488 $1 114 815 $4 107 744 37. - contributia beneficiarului $2 959 230 $809 233 $995 949 $810 467 $769 315 $3 384 963 38. medie credit pe AR (in 22 mai sus) $16 253 $21 314 $20 385 $14 992 $11 493 $15 860
30 aprilie 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 4 PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale Analiza progresului cantitativ in cadrul RBDC 31/03/08 I. Rezultate atinse in cadrul componentei RBDC vizavi de obiectivul general Obiectiv general RBDC 600 AR Numar total de luni 46 Numar de luni pina la 30/06/10 27 Obiectiv la 31/03/08 266 AR
II. Rezultate RBDC vizavi de obiectivele AD Obiectiv la 31/03/08 66.5 AR/AD (in corespundere cu acordurile semnate intre MAIA si AD)
RISP la Obiectiv la Nivel de Obiectivul Obiective 31/03/08 31/03/08 impleme global al ntare proiectului AR care au inceput implementarea PA 245 266 92.11% 600 individuali 232 grupuri 13 afaceri noi 123 300 cel putin extensiuni 122 agricole 77 non agricole 168 200 cel putin Alti indicatori Activitati de promovare 540 680 79.41% 900 Planuri de afaceri 327 344 95.04% 833 Credite debursate 259 344 75.28% 833 Suport post creare 187 266 70.30% 600 Nr. zile suport post creare 610 3 000
III. Rezultate RBDC vizavi de obiectivele per AD Versus obiectivele la data de 31/03/08
Obiectiv pe Obiective ACA CCA CDR MEGA Agentie la 31/03/08 AR care au inceput implementarea PA 46 42 62 95 67 individuali 41 41 60 90 grupuri 5 1 2 5 afaceri noi 25 20 19 59 extensiuni 21 22 43 36 agricole 18 16 19 24 non agricole 28 26 43 71 Alti indicatori Activitati de promovare 122 117 195 106 170 Planuri de afaceri 64 77 72 114 86 Credite debursate 50 46 66 97 86 Suport post creare 23 33 42 89 67 Nr. zile suport post creare 31 95 147 337
30 aprilie 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 4a PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Indicatori calitativi 31/03/08 Nr Indicator ACA CCA CDR MEGA Total
1. Angajati Nr. de locuri de munca create (la lansarea afacerii) 180 117 284 232 813 Nr. de locuri de munca create ajustate in cor. cu ult. 216 298 327 288 1 129 monitorizare Nr. locuri de munca create la afacerile monitorizate in ultimele 12 luni 198 254 259 244 955 Barbati 127 99 143 172 541 57% Femei 71 155 116 72 414 43% Numarul fondatorilor angajati 53 38 45 62 198 Barbati 38 28 31 42 139 70% Femei 15 10 14 20 59 30% Numar angajati, anterior someri 37 13 17 74 141 Salariul mediu al angajatilor 1 735 1 581 1 365 1 259 1 401 Barbati 1 725 1 625 1 543 1 230 1 428 Femei 1 748 1 508 1 180 1 309 1 362 Salariul mediu al fondatorilor angajati 2 236 2 152 2 013 1 416 1 828 Barbati 2 738 2 209 2 115 1 429 1 933 Femei 1 511 1 988 1 800 1 390 1 610 Salariul mediu ianinte de proiect 1 375 936 1 325 652 782 Barbati 0 813 1 650 656 775 Femei 1 375 1 100 1 000 648 789 2. Durabilitatea afacerilor Nr. afaceri monitorizate in ultimele 12 luni 42 35 54 78 209 din acestea nivelul riscului la ultima vizita de monitorizare Numar de afaceri cu risc 'atentie sporita' 0 0 0 0 0 Numar de afaceri cu risc inalt 0 0 0 0 0 Numar de afaceri cu risc mediu 3 0 0 1 4 Numar de afaceri cu risc jos 39 35 54 77 205 Numar de afaceri cu risc nedefinit 0 0 0 0 0 3. Taxe colectate la afacerile monitorizate in ultimele 12 luni TVA platit 1 385 480 409 000 712 100 1 473 190 3 979 770 Taxa pe venit si taxe locale platite 399 686 68 800 649 720 183 163 1 301 369 Fondul social, taxa pe venit, fondul de pendii, etc (din salarii) 311 479 40 500 211 036 3 400 566 415 4. Informatie despre credit Numar de afaceri cu credit 50 46 66 97 259 din acestea Numar de AR durabile, care reziliaza contractul 0 7 3 0 10 Numar de AR cu credit cu contract valabil cu AD 50 39 63 97 249 Numar de AR cu credite neperformante 0 0 0 0 0 Numar de AR care acceseaza/negociaza al doilea credit 0 0 0 0 0 Numar de AR care solicita asistenta repetata a DA (contra plata) 0 0 0 0 0
30 aprilie 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 4b PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
Date culese la monitorizare 31/03/08 Nr Indicator ACA CCA CDR MEGA Total
1. Remitente investite in afacere
Numar de afaceri care au economii din remitente investite in 14 10 15 15 54 afacere Economii investite afacere, MDL 1 050 001 336 000 3 365 835 215 000 4 966 836
Economii investite afacere, USD 80 769 25 846 258 910 16 538 382 064
Economiile ca % din investitie 12% 11% 39% 9% 22%
2. Cresterea veniturilor beneficiarilor Numar de afaceri care au monitorizat acest indicator 29 11 34 32 106
Cresterea veniturilor:
Mai putin de 15 % 8 4 19 4 35
intre 15% si 25% 5 2 7 15 29
intre 25% si 50% 10 2 8 13 33
intre 50% si 100% 6 3 0 0 9
mai mult de 100% 0 0 0 0 0
30 aprilie 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 5 PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale Rezultate Cumulative RISP catre 31/03/08 Credite debursate pe raioane Nr Raion RISP Alte surse Total
1 Anenii Noi 1 1 2 Balti 1 1 3 Basarabeasca 4 3 7 4 Briceni 5 1 6 5 Cahul 11 15 26 6 Calarasi 2 1 3 7 Cantemir 3 2 5 8 Causeni 4 1 5 9 Chisinau 2 1 3 10 Cimislia 4 1 5 11 Criuleni 1 1 12 Donduseni 5 1 6 13 Drochia 12 1 13 14 Dubasari 1 1 15 Edinet 13 3 16 16 Falesti 2 2 4 17 Floresti 6 4 10 18 Glodeni 5 7 12 19 Hincesti 8 4 12 20 Ialoveni 7 1 8 21 Leova 4 4 22 Nisporeni 2 2 23 Ocnita 3 3 24 Orhei 10 2 12 25 Rezina 3 1 4 26 Riscani 5 7 12 27 Singerei 3 5 8 28 Soldanesti 5 2 7 29 Soroca 3 1 4 30 Stefan Voda 5 3 8 31 Straseni 6 6 32 Taraclia 3 3 33 Telenesti 7 7 34 Ungheni 4 4 35 UTAG 12 18 30 Grand Total 167 92 259
NOTA: 'Chisinau' se refera la satele care tin de municipiul Chisinau
30 aprilie 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 6
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale Rezultate Cumulative RISP catre 31/03/08 Volumul Creditelor debursate pe Raioane si Surse de Finantare, Lei
RISP Alte surse Total
1 Anenii Noi 800 000 800 000 2 Balti 463 386 463 386 3 Basarabeasca 376 000 260 000 636 000 4 Briceni 1 702 000 562 500 2 264 500 5 Cahul 1 294 595 1 795 000 3 089 595 6 Calarasi 640 000 156 000 796 000 7 Cantemir 310 000 300 000 610 000 8 Causeni 1 180 000 50 000 1 230 000 9 Chisinau 1 333 600 30 000 1 363 600 10 Cimislia 1 449 000 300 000 1 749 000 11 Criuleni 200 000 200 000 12 Donduseni 919 500 100 000 1 019 500 13 Drochia 3 543 200 300 000 3 843 200 14 Dubasari 50 000 50 000 15 Edinet 1 720 800 350 000 2 070 800 16 Falesti 536 416 698 951 1 235 367 17 Floresti 955 340 1 230 000 2 185 340 18 Glodeni 1 432 128 1 657 500 3 089 628 19 Hincesti 1 055 000 104 000 1 159 000 20 Ialoveni 2 718 000 72 000 2 790 000 21 Leova 730 000 730 000 22 Nisporeni 854 000 854 000 23 Ocnita 430 000 430 000 24 Orhei 2 330 000 400 000 2 730 000 25 Rezina 625 000 300 000 925 000 26 Riscani 890 000 1 773 690 2 663 690 27 Singerei 732 200 751 154 1 483 354 28 Soldanesti 1 520 000 415 707 1 935 707 29 Soroca 220 000 200 000 420 000 30 Stefan Voda 480 000 150 000 630 000 31 Straseni 1 102 000 1 102 000 32 Taraclia 830 000 830 000 33 Telenesti 1 958 000 1 958 000 34 Ungheni 1 605 000 1 605 000 35 UTAG 2 845 000 1 614 000 4 459 000 Grand Total 38 636 779 14 763 888 53 400 667
NOTA: 'Chisinau' se refera la satele care tin de municipiul Chisinau
30 aprilie 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 7 PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale Rezultate Cumulative RISP catre 31/03/08 Afaceri Rurale Lansate pe Raioane si Surse de Finantare
RISP Alte surse Fara credite Total
1 Balti 1 1 2 Basarabeasca 4 3 7 3 Briceni 5 1 6 4 Cahul 11 15 26 5 Calarasi 2 2 6 Cantemir 3 2 5 7 Causeni 4 1 5 8 Chisinau 2 1 3 9 Cimislia 4 1 5 10 Criuleni 1 1 11 Donduseni 5 1 6 12 Drochia 11 1 12 13 Dubasari 1 1 14 Edinet 13 3 16 15 Falesti 2 1 3 16 Floresti 6 4 10 17 Glodeni 5 5 1 11 18 Hincesti 8 4 12 19 Ialoveni 5 1 6 20 Leova 2 2 21 Nisporeni 2 1 3 22 Ocnita 1 1 23 Orhei 9 2 1 12 24 Rezina 3 1 4 25 Riscani 5 7 1 13 26 Singerei 4 1 5 27 Soldanesti 4 2 6 28 Soroca 3 1 4 29 Stefan Voda 4 3 7 30 Straseni 6 6 31 Taraclia 3 3 32 Telenesti 7 7 33 Ungheni 3 1 4 34 UTAG 12 18 30 Grand Total 154 85 6 245
NOTA: 'Chisinau' se refera la satele care tin de municipiul Chisinau
30 aprilie 2008 Page 1 of 1
Annex RBD 8 PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale Rezultate Cumulative RISP catre 31/03/08 Afaceri Rurale Lansate: Genuri de Activitate si Surse de Finantare RISP Alte Fara Total Pondere surse credite Agricultura 1 Servicii pentru agricultura si servicii in cresterea 7 3 2 12 4.9% animalelor (cu exceptia celor sanitar-veterinare) 2 Cultura vegetala 23 14 1 38 15.5% 3 Cresterea animalelor 16 10 1 27 11.0% Total Agricultura 46 27 4 77 31.4% non-Agricultura 4 PESCUITUL, PISCICULTURA 1 1 2 0.8% 5 INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR 6 7 1 14 5.7% 6 FABRICAREA DE ARTICOLE DE IMBRACAMINTE; 2 2 0.8% PREPARAREA SI VOPSIREA BLANURILOR 7 PRELUCRAREA LEMNULUI SI FABRICAREA 3 2 5 2.0% ARTICOLELOR DIN LEMN 8 PRODUCTIA DE ARTICOLE DIN CAUCIUC SI DIN 1 1 0.4% MATERIAL PLASTIC 9 PRODUCTIA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE 3 3 6 2.4% NEMETALIFERE 10 FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN METAL, 1 1 0.4% EXCLUSIV PRODUCTIA DE MASINI SI UTILAJE 11 PRODUCTIA DE MASINI SI APARATE ELECTRICE 1 1 0.4% 12 PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE ACTIVITATI 2 3 5 2.0% INDUSTRIALE 13 CONSTRUCTII 1 1 0.4% 14 A OBIECTELOR DE UZ CASNIC SI PERSONALE 1 1 0.4% 15 COMERT CU AMANUNTUL; 32 10 42 17.1% 16 VINZAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA 10 3 1 14 5.7% AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR; COMERTUL CU AMANUNTUL AL CARBURANTILOR PENTRU MIJLOACELE DE TRANSPORT CU MOTOARE CU ARDERE INTERNA 17 COMERTUL CU RIDICATA SI INTERMEDIERI, 4 4 8 3.3% EXCLUSIV COMERTUL CU AUTOVEHICULE SI MOTOCICLETE 18 HOTELURI SI RESTAURANTE 4 7 11 4.5% 19 TRANSPORTURI TERESTRE 21 6 27 11.0% 20 POSTA SI TELECOMUNICATII 2 2 4 1.6% 21 ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE TRANSPORT; 1 1 0.4% ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DE TURISM 22 ALTE ACTIVITATI SERVICII PRESTATE IN 2 2 0.8% PRINCIPAL INTREPRINDERILOR 23 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1 1 0.4% 24 ACTIVITATI DE SERVICII PARTICULARE 8 4 12 4.9% 25 ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI SPORTIVE 5 2 7 2.9% Total non-Agricultura 108 58 2 168 68.6% Grand Total 154 85 6 245 100.0%
Note: This classification is accomplished according to CAEM Clasification (Classification of Activities of the Moldovan Economy) elaborated by the Statistical Department 30 aprilie 2008 Page 1 of 1
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 8a Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale Rezultate Cumulative RISP catre 31/03/08 Afaceri Rurale Lansate dupa genuri de Activitate (pe AD) ACA CCA CDR MEGA Total Pondere Agricultura 1 Servicii pentru agricultura si servicii in 1 2.2% 4 9.5% 2 3.2% 5 5.3% 12 4.9% cresterea animalelor (cu exceptia celor 2 Cultura vegetala 8 17.4% 8 19.0% 12 19.4% 10 10.5% 38 15.5% 3 Cresterea animalelor 9 19.6% 4 9.5% 5 8.1% 9 9.5% 27 11.0% Total Agricultura 18 39.1% 16 38.1% 19 30.6% 24 25.3% 77 31.4% non-Agricultura 4 PESCUITUL, PISCICULTURA 2 2.1% 2 0.8% 5 INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR 3 6.5% 4 9.5% 4 6.5% 3 3.2% 14 5.7% 6 FABRICAREA DE ARTICOLE DE 1 2.4% 1 1.6% 2 0.8% IMBRACAMINTE; PREPARAREA SI VOPSIREA 7 PRELUCRAREA LEMNULUI SI FABRICAREA 2 4.3% 1 2.4% 2 2.1% 5 2.0% ARTICOLELOR DIN LEMN 8 PRODUCTIA DE ARTICOLE DIN CAUCIUC SI 1 1.1% 1 0.4% DIN MATERIAL PLASTIC 9 PRODUCTIA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE 1 2.2% 1 1.6% 4 4.2% 6 2.4% NEMETALIFERE 10 FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN 1 1.6% 1 0.4% METAL, EXCLUSIV PRODUCTIA DE MASINI SI 11 PRODUCTIA DE MASINI SI APARATE 1 2.4% 1 0.4% 12 PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE 2 4.8% 1 1.6% 2 2.1% 5 2.0% ACTIVITATI INDUSTRIALE 13 CONSTRUCTII 1 2.2% 1 0.4% 14 A OBIECTELOR DE UZ CASNIC SI PERSONALE 1 1.1% 1 0.4% 15 COMERT CU AMANUNTUL; 10 21.7% 7 16.7% 12 19.4% 13 13.7% 42 17.1% 16 VINZAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA 4 8.7% 1 2.4% 4 6.5% 5 5.3% 14 5.7% AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR; COMERTUL CU AMANUNTUL AL CARBURANTILOR PENTRU MIJLOACELE DE TRANSPORT CU MOTOARE CU ARDERE INTERNA 17 COMERTUL CU RIDICATA SI INTERMEDIERI, 1 2.2% 1 2.4% 4 6.5% 2 2.1% 8 3.3% EXCLUSIV COMERTUL CU AUTOVEHICULE SI MOTOCICLETE 18 HOTELURI SI RESTAURANTE 1 2.4% 3 4.8% 7 7.4% 11 4.5% 19 TRANSPORTURI TERESTRE 3 6.5% 4 9.5% 6 9.7% 14 14.7% 27 11.0% 20 POSTA SI TELECOMUNICATII 4 4.2% 4 1.6% 21 ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE 1 2.4% 1 0.4% TRANSPORT; ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DE TURISM 22 ALTE ACTIVITATI SERVICII PRESTATE IN 2 2.1% 2 0.8% PRINCIPAL INTREPRINDERILOR 23 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1 1.1% 1 0.4% 24 ACTIVITATI DE SERVICII PARTICULARE 1 2.2% 1 2.4% 4 6.5% 6 6.3% 12 4.9% 25 ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI 2 4.3% 1 2.4% 2 3.2% 2 2.1% 7 2.9% SPORTIVE Total non-Agricultura 28 60.9% 26 61.9% 43 69.4% 71 74.7% 168 68.6% Grand Total 46 100% 42 100% 62 100% 95 100% 245 100%
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 8b Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale Rezultate Cumulative RISP catre 31/03/08 Afaceri Rurale (Lansate si Contracte Semnate Active) dupa Genuri de Activitate (pe AD) ACA CCA CDR MEGA Total Pondere Agricultura 1 Servicii pentru agricultura si servicii in 1 1.9% 7 10.6% 2 3.0% 6 5.6% 16 5.5% cresterea animalelor (cu exceptia celor 2 Cultura vegetala 10 18.9% 18 27.3% 15 22.7% 12 11.2% 55 18.8% 3 Cresterea animalelor 10 18.9% 4 6.1% 5 7.6% 9 8.4% 28 9.6% 4 Cultura vegetala asociata cu cresterea 1 1.9% 1 0.3% Total Agricultura 22 41.5% 29 43.9% 22 33.3% 27 25.2% 100 34.2% non-Agricultura 5 PESCUITUL, PISCICULTURA 2 1.9% 2 0.7% 6 INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR 3 5.7% 6 9.1% 4 6.1% 3 2.8% 16 5.5% 7 FABRICAREA DE ARTICOLE DE 1 1.5% 1 1.5% 2 0.7% IMBRACAMINTE; PREPARAREA SI VOPSIREA 8 PRELUCRAREA LEMNULUI SI FABRICAREA 2 3.8% 3 4.5% 2 1.9% 7 2.4% ARTICOLELOR DIN LEMN 9 PRODUCTIA DE ARTICOLE DIN CAUCIUC SI 1 0.9% 1 0.3% DIN MATERIAL PLASTIC 10 PRODUCTIA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE 1 1.9% 2 3.0% 1 1.5% 4 3.7% 8 2.7% NEMETALIFERE 11 FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN 1 1.5% 1 0.3% METAL, EXCLUSIV PRODUCTIA DE MASINI SI 12 PRODUCTIA DE MASINI SI APARATE 1 1.5% 1 0.3% 13 PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE 2 3.0% 2 3.0% 2 1.9% 6 2.1% ACTIVITATI INDUSTRIALE 14 CONSTRUCTII 1 1.9% 1 0.3% 15 A OBIECTELOR DE UZ CASNIC SI PERSONALE 1 0.9% 1 0.3% 16 COMERT CU AMANUNTUL; 10 18.9% 10 15.2% 12 18.2% 16 15.0% 48 16.4% 17 VINZAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA 4 7.5% 3 4.5% 4 6.1% 5 4.7% 16 5.5% AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR; COMERTUL CU AMANUNTUL AL CARBURANTILOR PENTRU MIJLOACELE DE TRANSPORT CU MOTOARE CU ARDERE INTERNA 18 COMERTUL CU RIDICATA SI INTERMEDIERI, 1 1.9% 1 1.5% 4 6.1% 3 2.8% 9 3.1% EXCLUSIV COMERTUL CU AUTOVEHICULE SI MOTOCICLETE 19 HOTELURI SI RESTAURANTE 1 1.5% 3 4.5% 8 7.5% 12 4.1% 20 TRANSPORTURI TERESTRE 6 11.3% 4 6.1% 6 9.1% 18 16.8% 34 11.6% 21 POSTA SI TELECOMUNICATII 4 3.7% 4 1.4% 22 ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE 1 1.5% 1 0.3% TRANSPORT; ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DE TURISM 23 ALTE ACTIVITATI SERVICII PRESTATE IN 2 1.9% 2 0.7% PRINCIPAL INTREPRINDERILOR 24 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1 0.9% 1 0.3% 25 ACTIVITATI DE SERVICII PARTICULARE 1 1.9% 1 1.5% 4 6.1% 6 5.6% 12 4.1% 26 ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI 2 3.8% 1 1.5% 2 3.0% 2 1.9% 7 2.4% SPORTIVE Total non-Agricultura 31 58.5% 37 56.1% 44 66.7% 80 74.8% 192 65.8% Grand Total 53 100% 66 100% 66 100% 10 100% 292 100%
Annex RBD 9 PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale Rezultate Cumulative RISP catre 31/03/08 Afaceri Rurale Lansate: Genuri de Activitate si Surse de Finantare, Volumul Creditelor Debursate
RISP Alte Total surse Agricultura 1 Servicii pentru agricultura si servicii in 605 000 233 000 838 000 cresterea animalelor (cu exceptia celor 2 Cultura vegetala 3 917 400 3 315 771 7 233 171 3 Cresterea animalelor 4 055 000 1 380 000 5 435 000 Total Agricultura 8 577 400 4 928 771 13 506 171 non-Agricultura 4 PESCUITUL, PISCICULTURA 35 000 20 000 55 000 5 INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR 1 511 595 1 683 386 3 194 981 6 FABRICAREA DE ARTICOLE DE 717 128 717 128 IMBRACAMINTE; PREPARAREA SI VOPSIREA 7 PRELUCRAREA LEMNULUI SI FABRICAREA 340 000 150 000 490 000 ARTICOLELOR DIN LEMN 8 PRODUCTIA DE ARTICOLE DIN CAUCIUC SI 300 000 300 000 DIN MATERIAL PLASTIC 9 PRODUCTIA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE 246 000 312 000 558 000 NEMETALIFERE 10 FABRICAREA PRODUSELOR FINITE DIN 120 000 120 000 METAL, EXCLUSIV PRODUCTIA DE MASINI SI 11 PRODUCTIA DE MASINI SI APARATE 275 000 275 000 12 PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE 505 216 313 000 818 216 ACTIVITATI INDUSTRIALE 13 CONSTRUCTII 330 000 330 000 14 A OBIECTELOR DE UZ CASNIC SI PERSONALE 30 000 30 000 15 COMERT CU AMANUNTUL; 7 507 200 1 288 000 8 795 200 16 VINZAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA 2 405 340 525 707 2 931 047 AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR; COMERTUL CU AMANUNTUL AL CARBURANTILOR PENTRU MIJLOACELE DE TRANSPORT CU MOTOARE CU ARDERE 17 COMERTUL CU RIDICATA SI INTERMEDIERI, 1 431 500 1 452 500 2 884 000 EXCLUSIV COMERTUL CU AUTOVEHICULE SI MOTOCICLETE 18 HOTELURI SI RESTAURANTE 1 873 600 968 000 2 841 600 19 TRANSPORTURI TERESTRE 5 259 000 715 000 5 974 000 20 POSTA SI TELECOMUNICATII 298 000 60 000 358 000 21 ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE 230 000 230 000 TRANSPORT; ACTIVITATI ALE AGENTIILOR DE TURISM 22 ALTE ACTIVITATI SERVICII PRESTATE IN 60 000 60 000 PRINCIPAL INTREPRINDERILOR 23 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 30 000 30 000 24 ACTIVITATI DE SERVICII PARTICULARE 1 154 600 276 000 1 430 600 25 ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI 1 328 000 314 000 1 642 000 SPORTIVE Total non-Agricultura 25 867 179 8 227 593 34 064 772 Grand Total 34 444 579 13 156 364 47 570 943
Note: This classification is accomplished according to CAEM Clasification (Classification of Activities of the Moldovan Economy) elaborated by the Statistical Department 30 aprilie 2008 Page 1 of 1
0
12 1214
3
10
31
17
25
22
12 1214
910
17
5
13
21
0
5
10
15
20
25
30
353
0-s
ep
-06
31
-oct-
06
30
no
v 0
6
31
-dec-0
6
31
-ian
-07
28
-feb
-07
31
-mar-
07
30
-ap
r-0
7
31
-mai-
07
30
-iu
n-0
7
31
-iu
l-0
7
31
-au
g-0
7
30
-sep
-07
31
-oct-
07
30
no
v 0
7
31
-dec-0
7
31
-ian
-08
29
-feb
-08
31
-mar-
08
Annex RBD 10
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Credite Debursate in Dinamica
0
36
12
20
11
2325
15
21
16
10
1415
1110
15
8
13
20
0
5
10
15
20
25
30
35
403
0-s
ep-0
6
31
-oct
-06
30
nov
06
31
-dec-
06
31
-ian
-07
28
-feb-0
7
31
-mar-
07
30
-apr-
07
31
-mai-
07
30
-iu
n-0
7
31
-iu
l-0
7
31
-au
g-0
7
30
-sep-0
7
31
-oct
-07
30
nov
07
31
-dec-
07
31
-ian
-08
29
-feb-0
8
31
-mar-
08
Annex RBD 11
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Cereri de creditare depuse IF: dinamica
0
55
12
19
15
3027
17
22
18
1410
1513
23 22
11
18 19
0
10
20
30
40
50
60
sep
'0
6
oct
'06
no
v '
06
dec '
06
ian
'0
7
feb
'0
7
mar
'07
ap
r '0
7
mai
'07
iun
'0
7
iul
'07
au
g '
07
sep
'0
7
oct
'07
no
v '
07
dec '
07
ian
'0
8
feb
'0
8
mar
'08
Annex RBD 12
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Dinamica Acordurilor de Participare Semnate
0
34
21
18
32
45
55
2523
28
13
28
43
26
35
42
15
36
21
40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40
30 30 30 30 30 30
20
0
10
20
30
40
50
60
sep '06
oct
'06
nov
'06
dec
'06
ian '07
feb '07
mar
'07
apr
'07
mai '0
7
iun '07
iul '0
7
aug '07
sep '07
oct
'07
nov
'07
dec
'07
ian '08
feb '08
mar
'08
SumOfSate Target
Annex RBD 13
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Activitati de promovare versus obiective conform contractelor cu AD (2006-2010)
0
42
14
18
13
27 27
15
23
1614
10
16
13 14
21
1113
2018 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
sep '06
oct
'06
nov
'06
dec
'06
ian '07
feb '07
mar
'07
apr
'07
mai '0
7
iun '07
iul '0
7
aug '07
sep '07
oct
'07
nov
'07
dec
'07
ian '08
feb '08
mar
'08
BisnessPlans Target
Annex RBD 14
Componenta Dezoltarea Afacerilor RuralePROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Numar de planuri de afaceri create versus obiective, conform contractelor cu AD (2006-2010)
0
12 12
14
3
10
31
17
25
22
12 12
14
910
17
5
13
21
18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18
0
5
10
15
20
25
30
35
sep '06
oct
'06
nov
'06
dec
'06
ian '07
feb '07
mar
'07
apr
'07
mai '0
7
iun '07
iul '0
7
aug '07
sep '07
oct
'07
nov
'07
dec
'07
ian '08
feb '08
mar
'08
C reditsDisbursed Target
Annex RBD 15
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Nr. credite debursate versus obiective, conform contractelor AD (2006-2010)
0
7
11
13
6
10
23
19
28
24
16
12
14
11
7
16
87
1314 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
0
5
10
15
20
25
30
sep '06
oct
'06
nov
'06
dec
'06
ian '07
feb '07
mar
'07
apr
'07
mai '0
7
iun '07
iul '0
7
aug '07
sep '07
oct
'07
nov
'07
dec
'07
ian '08
feb '08
mar
'08
StartedImplementation Target
Annex RBD 16Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
AR care au lansat activitatea operationala, conform contractelor cu AD (2006-2010)
Numar de credite debursate pe raioane
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE Annex RBD 17
Cifre cumulative RISP conform 31/03/08
0
5
10
15
20
25
30
35
Anen
ii N
oi
Bas
arab
easc
a
Cah
ul
Can
tem
ir
Chis
inau
Cri
ule
ni
Dro
chia
Edin
et
Flor
esti
Hin
cest
i
Leov
a
Ocn
ita
Rez
ina
Sin
ger
ei
Sor
oca
Str
asen
i
Tel
enes
ti
UTAG
RISP Other
Cifre cumulative RISP conform 31/03/08
Annex RBD 18
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Volumul Creditelor Debursate pe Regiuni si Surse de Finantare
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
3500000
4000000
4500000
5000000
Ane
nii
Noi
Balti
Bas
ara
bea
sca
Brice
ni
Cahu
l
Cal
aras
i
Can
tem
ir
Cau
seni
Chis
inau
Cim
islia
Cri
ulen
i
Dond
use
ni
Dro
chia
Duba
sari
Edi
net
Fale
sti
Flo
rest
i
Glo
deni
Hin
cest
i
Ialo
ven
i
Leo
va
Nis
por
eni
Ocn
ita
Orh
ei
Rezi
na
Ris
cani
Sin
gere
i
Sold
anest
i
Sor
oca
Ste
fan V
oda
Str
ase
ni
Tar
aclia
Tele
nes
ti
Ungh
eni
UTA
G
RISP Other
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Cifre cumulative RISP conform 31/03/08
Structura creditelor RISP dupa perioada de creditare
Annex RBD 19
b. 2 – 3 years25.7%
c. 3 – 4 years9.6%
d. 4 – 5 years55.7%a. < 2 years
0.0%
e. 5 – 6 years2.4%
f. > 6 years6.6%
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Cifre cumulative RISP conform 31/03/08
Structura creditelor RISP dupa volumul creditului, Lei
Annex RBD 20
a. < 50 000 MDL8.4%
b. 50 000 - 100 000 MDL29.9%
c. 100 000 - 250 000 MDL29.9%
d. 250 000 - 500 000 MDL19.2%
e. > 500 000 MDL12.6%
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Cifre cumulative RISP conform 31/03/08
Afaceri Rurale Lansate: Distributie dupa genuri de activitati si Surse deFinantare
Annex RBD 21
0 5 10 15 20 25 30 35
Comert cu amanuntul
Agricultura. Culturavegetala
Transport
Agricultura. Culturaanimala
Industria ne-alimentara
Servicii personale,incl. medicale
Repararea/Comert cuautovehicolele
Alte activitati
Agricultura: servicii
Industria alimentarasi a bauturilor
Comert cu ridicata
Piscicultura
RISP Other Without
Cifre cumulative RISP conform 31/03/08
Componenta Dezoltarea Afacerilor Rurale
PROIECTUL SERVICII SI INVESTITII RURALE
Distributia Afacerilor Rurale dupa Activitate (Numar de afaceri)
Piscicultura1%Repararea/Comert
cu autovehicolele6%
Industriaalimentara si a
bauturilor6%
Agricultura. Culturavegetala
16%
Transport11%
Agricultura: servicii5%
Comert cu ridicata3%
Comert cuamanuntul
16%
Agricultura. Culturaanimala
11%
Industria ne-alimentara
9%
Servicii personale,incl. medicale
8%
Alte activitati8%
Annex RBD 22
Distributia Afacerilor Rurale dupa Activitate (Volumul Investitiilor)
Piscicultura0%
Repararea/Comertcu autovehicolele
6%
Comert cu ridicata6%
Agricultura. Culturavegetala
15%
Transport13%
Servicii personale,incl. medicale
5%
Agricultura: servicii2% Comert cu
amanuntul19%
Agricultura. Culturaanimala
11%
Alte activitati9%
Industria ne-alimentara
7%
Industriaalimentara si a
bauturilor7%
Annex RBD 22a
Subcategorie: Distributia Afacerilor Rurale din Ind. Prelucratoare (Numar de credite)
DH P RO DUC T IA DEA RT IC O LE DIN C A UC IUC
SI DIN MA TERIA L
P LA ST IC
3%
DI P RO DUC T IA A LTO RP RO DUSE DIN MINERA LE
NEMETA LIFERE
17%
DN P RO DUC TIA DEMO BILIER SI A LTE
A C T IV ITA T I
INDUSTRIA LE
14%
DA INDUSTRIAA LIM ENTA RA SI A
BA UTURILO R
40%DD P RELUC RA REALEMNULUI SI
FA BRIC A REA
A RT IC O LELO R DIN LEMN
14%
DB FA BRIC A REA DEA RT IC O LE DE
IMBRA CA M INTE;
P REP A RA REA SI
V O P SIREA BLA NURILO R
6%
DL P RO DUC T IA DEMA SINI SI A P A RA TE
ELEC TRIC E
3%DJ FA BRIC A REA
PRO DUSELO R FINITE
DIN META L, EXC LUSIV
P RO DUC T IA DE MA SINI
SI UT ILA JE
3%
Subcategorie: Distributia Afacerilor Rurale din Ind. Prelucratoare (Volumul creditelor)
DL P RO DUC T IA DEMA SINI SI A PA RA TE
ELEC TRIC E
4%
DH P RO DUC T IA DEA RT IC O LE DIN C A UC IUC
SI DIN MA TERIA L
P LA ST IC
5%
DD P RELUC RA REALEMNULUI SI
FA BRIC A REA
A RT IC O LELO R DIN LEMN
8%
DI P RO DUC T IA A LTO RP RO DUSE DIN MINERA LE
NEMETA LIFERE
9%
DA INDUSTRIAA LIMENTA RA SI A
BAUT URILO R
48%
DB FA BRIC A REA DEA RT IC O LE DE
IMBRA C A MINTE;
P REP A RA REA SI
V O P SIREA BLA NURILO R
11%
DN P RO DUC T IA DEMO BILIER SI A LTE
A C T IV ITA T I
INDUSTRIA LE
13%
DJ FA BRIC A REAP RO DUSELO R FINITE
DIN META L, EXC LUSIV
P RO DUC T IA DE MA SINI
SI UT ILA JE
2%
Annex RBD 23
Annex RBD 23a